SUBIECTE PROTETICA DENTARA FIXAExaminarea ATMExaminarea ATM se face simultan stanga - dreapta, urmarindu-se prin inspectie comparativaregiunile pretragiene, apoi prin palpare (introducerea indexelor in conductele auditive externe), policele stang si drept fiind situate pretragian, bolnavul va executa cateva miscari lente de deschidere - inchidere a cavitatii bucale;la nivelul ATM se potpercepe diferite zgomote, ce pot avea uneori semnificatie patologica: cracmentele (asemanatoare pocnetelor) si crepitatiile (sunete asemanatoare "scrasnetului zapezii').Sevaurmari amplitudinea deschiderii gurii (normal - 4 cm; limitata - 2-3 cm; redusa -1-2 cm), dupa care vom decela excursia mentonului, care poate fi normala (in arc), in baioneta sau sacadata.Examenul ATM trebuie corelat obligatoriu cu o serie de date culese la examenul endobucal: uzura coronara, gradul de supraacoperire frontala, brese edentate, contacte premature si interferente.Unexamen radiologic poate completa investigatia clinica a ATM.Importantaexamenului radiologicPracticianul poate solicita atat radiografii endoorale, cat si extraorale de tipul ortopantomografiei (OPT). ; in general se urmaresc:particularitatile de structura a oaselor maxilare,aspectultrabeculelor osoase in zona breselor edentate,implantarea dintilor stalpi,directia radacinilor,prezenta unor resturi radiculare,dintiinclusi si chisturi reziduale in tesutul osos corespunzator breselor edentate.Pe ortopantomograma se vor urmari atent particularitatile ambelor arcade, de la o ATM la alta, prezenta dintilor supranumerari, a dintilor inclusi, topografia proceselor carioase, prezenta unor chisturi, rapoartele apexurilor cu formatiunile cavitare sau nervoase etc.Pe filme mici endoorale ne intereseaza dispozitia spatiului periodontal, largirea caruia trebuie corelata cu eventualele contacte premature, interferente si/sau prezenta traumelor ocluzale.De asemenea este important de observat prezenta procesului de halistereza marginala sau de resorbtie radiculara.Atat ortopantomograma, cat si filmele endoorale, vor fi depuse in folii transparente sau conformatoare speciale si se vor pastra in filmoteca (pe litere alfabetice) sau se vor anexa fisei pacientului.Pozitia de repaus a mandibulei (PRM)Desi nu este un reper absolut constant (se modifica la stress, durere, spasme musculare etc.) eareprezinta un punct de plecare pentru determinarea relatiilor intermaxilare atat la edentatul total, cat si la cel partial.Procedeul clinic de verificare a PRM este mentinerea unui contact lejer, lipsit de presiune, intre buzele pacientului, fara contactare dento-dentara.Spatiul parcurs de dintii arcadei mandibulare din PRMpana la stabilirea contactelor ocluzale este denumit spatiu fiziologic de inocluzie si este puternic influentat de pozitia capului.PRM este importanta in determinarea relatiilor intermaxilare, deoarece de la ea se ajunge in PIMprintr-o miscare usoara de inchidere a gurii.Examenul arcadelor dentareprin inspectie:a)Dintii restanti din punct de vedere alnumarului,al topografiei; leziunilecarioase tratate sau netratate, stadiul tratamentului si corectitudinea lui; tipul de abraziune (fatete de abraziune, abraziune localizata, abraziune generalizata, abraziune ad-palatum)gradul de mobilitate dentara defecte cuneiforme de colet; distrofii dentare;b) Lucrarile protetice vechi , din punct de vedere al elementelor de agregare, a corpului de punte, a numarului de stalpi alesi.c) Pozitia dintilor, acestia pot prezenta rotatii, treme, disteme, inclinari.d)Migrarile dentare secundare edentatiei pot fi :*orizontalede tip basculare-inclinare (cand dintele se inclina cu coroana dentara spre spatiul edentat, radacina ramane pe loc) sau prin translatie (cand dintele migreaza corporeal catre spatiul edentat, uneori il poate inchide);*verticalede tip egresiune (cand dintele migreaza spre spatiul edentat cu tot cu proces alveolar) sau de tip extruzie (cand dintele migreaza fara proces alveolar).Importanta modelului de studiustabilirea diagnosticului;pentru protezare provizorie;pentru explicatii oferite pacientului;document medico-legalinstrument didactic, document stiintific.Pozitia de intercuspidare maxima (PIM)Aceasta pozitie este cunoscuta si sub denumirea de pozitie cuspidiana.Din PRM pacientul ajunge usor in PIM.Caracteristica PIM este reprezentata de contactele maxime intre cele doua arcade dentare.La aproximativ 13 % dintre indivizi, PIM coincide cu RC - point centric - de obicei acesti pacienti au stopuri ocluzale stranse si contacte tripodice.La restul indivizilor (87%) mandibula face o usoara alunecare din PIM, pentru a ajunge in RC. Aceasta alunecare de 0,2- 1,75 mm este denumita long centric.Pentru ca in practica sa putem deosebi cele doua grupe de pacienti, se marcheaza cu hartie albastra contactele dento-dentare din PIMsi cu hartie rosie cele din RC.Daca cele doua culori se suprapun avem un point centric, iar daca marcajul celor doua culori este distinct, avem de-a face cu un long centric.Se recomanda ca restaurarea protetica fixa sa respecte situatia pe care o are pacientul, pentru a reface forma si numarul corect al stopurilor ocluzale.Pozitia de Relatie Centrica(RC)Ene si colaboratorii: R.C. estepozitia cea mai inalta,simetrica, cea mai posterioara si nefortata a condililor in cavitatea glenoida.ligamentul temporo-mandibular opreste (fixeaza) miscarea ascendenta a condilului incavitatea glenoida. Limitarea deplasarii posterioare este realizata tot de ligamente. Toate aceste motive au facut ca R.C. sa fie numita sipozitie ligamentara.R.C. este considerata cea mai posterioara pozitie functionala a condililor mandibulari, motiv pentru care mai este numita sipozitie terminala.Pozitia de relatie centrica nu este influentata de dinti =este prezenta toata viata, inclusiv la edentatul total sau la edentatul partial fara contacte dento-dentare.IMPORTANTA R.C.R.C. este o pozitie constanta toata viata, deci si la edentatul total, fapt deosebit de important pentru protezarea edentatului total;R.C. este o pozitie diagnostica de la care porneste orice analiza ocluzala.R.C. este o pozitie care poate fi determinata si transferata: mandibula poate fi pozitionata in R.C, iar aceasta pozitie poate fi materializata prin stabilirea axei balama terminale; pozitia astfel determinata poate fi inregistrata si ulterior transferata la nivelul unui ocluzor sau articulator.R.C. este o pozitie functionala: R.C. intervine in timpul masticatiei si anume atunci cand se incearcamasticatia alimentelor dure, deci atunci cand condilii au nevoie de un sprijin ferm; marea majoritate a autorilor sustin ca R.C. estepozitia in care se efectueazadeglutitia,act fiziologic foarte frecvent in timpul alimentarii, dar si in timpul somnului, pentru inghitirea salivei, care este secretata permanent.Grupele de cuspizii de sprijinSTOPURILE OCLUZALE DE GRADUL IPrima grupa o reprezinta cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibularicare intra in contact cu fosetele centrale si fosetele dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari.STOPURILE OCLUZALE DE GRADUL IIAl doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata palatinala a dintilor frontali maxilari supracingular.STOPURILE OCLUZALE DE GRADUL IIIGrupul trei de sprijin este reprezentat de cuspizii palatinali (orali) ai premolarilor si molarilor maxilaricare contacteazacufosetele centrale si cu fosetele dintre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari.IMPORTANTA STOPURILOR OCLUZALECuspizii suport sau cuspizii de sprijin asigura stabilitatea ocluziei si a dimensiunii verticale.Prin stabilizarea stopurilor ocluzale se realizeaza una din pozitiile esentiale ale mandibulei:pozitia de intercuspidare maxima,in care contactele dento-dentare dintre cele doua arcade sunt in numarul cel mai mare. Intercuspidarea maxima este cea mai stabila pozitie functionala a A.D.M. si incheie fiecare ciclu masticator.In aceasta pozitie forta masticatorieestemaxima.In acelasi sens, stopurile ocluzale prezinta importanta in functionalitatea A.D.M., respectiv pentrutriturarea alimentelorsideglutitie.DISTRIBUIREA EGALA A FORTELOR MASTICATORIICriteriile unei ocluzii fiziologicedupa Krber1. Stopurile ocluzale sa se stabileasca simultan;2. Fortele ocluzale sa se distribuie uniform la nivelul dintilor laterali, dupa o directie cat mai apropiata de axul lor de implantare;3. Fortele ocluzale sa se distribuie la toti dintii laterali;4 .Transmiterea solicitarilor ocluzale de- a lungul intregii arcade, prin prezenta ariilor de contact interdentare;5. Intre morfologia ATM, angulatia cuspidiana si panta palatinala a incisivilor superiori sa existe o corelatie functionala;6. Dintii frontali sa asigure dezocluzia dintilor cuspidati in miscarile excentrice ale mandibulei.Sprijinul dento-parodontalpunctiform (stalp la o singura extremitate, corp de punte in extensie);linear (dintii stalpi sunt pozitionati intr-un singur sector de arcada);poligonal sau in suprafata (dintii stalpi sunt pozitionati in doua sectoare de arcada);Important pentru stabilirea numarului si topografiei dintilor stalpi este si valoarea lor parodontala.Criterii de evaluare functionala a dintilor stalpia) Morfologia radicularacare, cu cat este mai complexa, cu atat confera o rezistenta mai mare dintelui;b) Implantarea dintilor depinde de "aria radiculara utila'(suprafata desfasurata a radacinii inclusa in osul alveolar)Cand raportul se schimba in detrimentul bratului de rezistenta (radacina clinica) se instaleaza starea de insuficienta parodontalac)Aprecierea calitatii suportului parodontalstructura osului alveolar, grosimea si continuitatea laminei dura, inclinarea axiala a radacinii, semne radiologice ale unei eventuale traume ocluzale (resorbtii radiculare si/sau osoase, ingrosari radiculare apicale etc.);d)Utilizarea dintilor mobili ca stalpi ai restaurariiproteticeTehnici moderne de terapie parodontalapermit implante de aditie osoasa, si transfixatii dentare, care modifica decizia de utilizare ca stalpi de punte a dintilor cu insuficienta parodontala;e)Depulparea dintilorcontribuie la diminuarea mobilitatii acestora, ceea ce creeaza premise favorabile dintelui pentru utilizarea lui ca stalp.f)Directia de implantare a dintilor si ocluzia dentara.Ca o regula generala: ocluziile functionale permit alegerea unui numar mai redus de dinti, in timp ce disfunctiile ocluzale primare necesita suplimentarea acestora.g)Calculul coeficientilor de rezistenta parodontalah)Profesia, varsta, sexulCalculul coeficientilor de rezistenta parodontalaAfost facut de catre diversi autori (Duchange, Leriche), dintii fiind notati cu valori crescande de la cei mai slabi (incisivii mandibulari) la cei mai puternici (molarii secunzi).Calculul rezistentei dintilor stalpi se face astfel:Suma valorilor de rezistenta a dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu suma valorilor dintilor ce urmeaza a fi inlocuiti.Calculele sunt relative, deoarece fiecare dinte natural cu parodontiu sanatos dispune de o forta de rezistenta suplimentara, de obicei rezerva fiind egala cu valoarea rezistentei lui.Fazele clinice si tehnice ale tratamentului prin punti dentare. Metoda clasica.Examinarea pacientului si stabilirea indicatiei de tratament.Pregatirea preprotetica.Masuri in vederea protezarii provizorii.Pregatirea dintilor stalpi.Amprentarea preparatiilor pentruelementele de agregare.Realizarea elementelor de agregare in laborator.Proba si adaptarea elementelor de agregare.Amprenta pentru corpul de punte.Proba si adaptarea puntii finite.Cimentarea provizorie.Cimentareadefinitiva.PrincipiiBIOMECANICEcomune tuturor preparatiilorConservarea tesuturilor dentare restanteAsigurarea formei de retentie si stabilitateRezistenta structuralaIntegritate marginalaPrincipii BIOLOGICE comune tuturor preparatiilorIntegrarea sistemului stomatognat in contextul organismuluiProtectia psihicului pacientuluiIntegrarea ocluzala a restaurariiProtectia biologiei pulpareProtectia parodontiului marginalPrincipii ESTETICE comune tuturor preparatiilorVizibilitatea minima a metalului (cand acesta exista)Suprafete ocluzale din ceramicaGrosime maxima a materialului de placareMargini subgingivale.Optimizarea unuia influenteaza frecvent, in mod negativ, pe altul. De exemplu, la confectionarea coroanei metalo-ceramice, pentru a crea un aspect natural este necesara o anumita grosime a placajului ceramic; daca se indeparteaza insa prea multa substanta dura, va fi afectata vitalitatea tesutului pulpar si rezistenta dintelui va fi diminuata.Recomandaripentru conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor1. Se alege acel tip de restaurare care necesita o preparare cu un sacrificiu cat mai mic de substanta dura dentara;ca regula generala:un dinte se prepara pentru o coroana de invelis numai atunci cand coroana partiala este contraindicata;2. Peretii axiali ai bontului cu convergenta ocluzala minima;3.Prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintelui;4.Prepararea anatomica a suprafetei ocluzale a bontului,urmarindu-se pantele cuspidiene;5.Geometria zonei terminalea bontului se alege astfel incat sa fie cat mai conservatoare;Chanfrein-ul conserva tesuturile dentare mai bine decat pragul;6. Se va evita extinderea inutila a prepararii in santul gingival.Factori care conditioneaza retentia uneiprotezefixeForma de retentie se opune indepartarii restaurarii de-a lungul axei de insertie a prepararii dentare.Forma de stabilitate previne mobilizarea protezei fixe sub actiunea fortelor ocluzale.Elementul fundamental al retentiei consta in conformarea a doua suprafete opozante:- doua suprafete externe, cum ar fi peretii vestibulari si orali ai bontului preparat pentru o coroana de invelis (retentie de manson);- doua suprafete interne, cum ar fi peretii vestibulari si orali ai unei cavitati ocluzale preparatepentruinlay (retentieprin incastrare);. Geometria bontului:- paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai peretilor axiali opozanti;- marimea suprafetei bontului;Peretii opozanti externi ai bontului se vor prepara convergenti spre ocluzal intr-ununghi de convergentade 6Marimea suprafetei bontului- retentia unei coroane de invelis este dubla fata de cea a unei coroane partiale. Intensitatea fortelor care tind sa desprinda restaurarea.Axul unic de insertieUn ax de insertie unic va asigura o retentie maxima.El se obtine prin prepararea unor pereti axiali lungi, aproare paraleli, si prin conformarea unor santuri si casete aditionale.. Concentrarea de stressRotunjirea muchiilor bontului reduce concentrarea de stress la interfata bont - ciment - restaurare. Rugozitatea suprafetei bontului. Rugozitatea suprafetei interne a restaurarii. Materialul din care este confectionata restaurarea

. Tipul fixarii. Grosimea stratului de cimentFactori care conditioneazastabilitateauneiprotezefixe- lungimea bontului;- diametrul bontului;- convergenta ocluzala a suprafetelor axiale- proprietatile fizice ale cimentului de fixare.Prepararea suprafetei ocluzale-se va face uniform, urmarind pantele cuspidiene si santurile corespunzatoare - in final forma suprafetei ocluzale a bontului va reproduce forma suprafetei ocluzale a dintelui.Prepararea ocluzala insuficienta nu asigura spatiul necesar pentru o restaurare de grosime adecvata.Pentru aliajele din aur si crom-cobalt trebuie sa se asigure un spatiu liber de: 1,5 mm la nivelul cuspizilor de sprijin (vestibulari mandibulari si palatinali maxilari) si 1mm la nivelul cuspizilor de ghidaj. Coroana metalo-ceramica necesita un spatiu aditional de 0,5 mm.Coroanele integral ceramice reclama un spatiu interocluzal de 2 mm.Prepararea limitei cervicale a bontului dentarExista patru forme de preparare a zonei terminale:. cu prag. prag cu bizou. chanfrein. fara prag.Criterii care trebuie indeplinite in prepararea zoneicervicale(terminale) a bontului1. Sa fie usor de preparat.2. Sa poata fi observata usor in amprenta si pe model.3. Sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei.4. Sa permita adaptarea marginala precisa a restaurarii.5. Sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea.6. Sa conserve pe cat posibil structurile dure dentare, dar nu in detrimentul celorlalte criterii.7. Jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si pacient, preferabil supragingival.Prepararea cu prag;Avantaje;DezavantajePragul gingival este o suprafata terminala orizontala care formeaza un unghi de 90 cu axul lung al dintelui . Jonctiunea dintre marginea restaurarii si prag este de tipul "cap la cap'.Avantaje:-Limita de preparare este precisa, cu vizibilitate buna.- Ofera tehnicianului suficient spatiu pentru o prelucrare corecta si estetica a materialului din care se confectioneaza restaurarea.Dezavantaje:-Prepararea pragului circular impune un sacrificiu mare de tesuturi dure si este traumatizanta pentru pulpa dentara.- Cea mai mica imprecizie in adaptarea restaurarii pe bont determina aparitia unui spatiu in zona de jonctiune cervicala.- Distantarea marginii restaurarii de prag determina refluarea cimentului de fixare.Prepararea cu prag gingival (de 0,75-1 mm) este indicata la restaurarile care realizeaza inchiderea marginala cu ceramica.PreparareaPragului cu bizou;Indicatii;Avantaje;DezavantajePragul cu bizou se indica:- la cavitatile proximale preparate pentru inlay si onlay;- la pragul ocluzal al onlayului si al coroanei 3/4 la mandibula;- cand pragul gingival este deja prezent printr-o carie incipienta sau restaurari anterioare.Avantaje:- Limita prepararii este bine definita.- La nivelul pragului tehnicianul are suficient spatiu pentru modelarea machetei.- Bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului.Dezavantaje:- Este greu de realizat.- Exista un pericol crescut de lezare a parodontiului marginal in cursul prepararii.- Impune plasarea marginii restaurariiinsantul gingival, pentru a masca colereta metalica.-Terminatia bizoului in "muchie de cutit' creaza dificultati in modelarea marginilor restaurarii.Prepararea pragului Chanfrein ("en conge')AvantajeChanfrein-ul ("en conge') este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 135 cu axul lung al dintelui.Zonaterminalaapareconcava, prezentand o latime mai mica decat pragul gingival si o muchie terminala cu unghi ascutit = asiguraogrosimesuficientamarginilor restaurarii.Avantaje:- Limita prepararii este definita.- Ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea marginilor restaurarii.- Nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare si menajeaza vitalitatea pulpei.-In cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.- Chanfrein-ul ofera o inchidere marginala buna si o grosime suficienta marginilor restaurarii.- Prepararea este relativ simpla.Preparareapragului Chanfrein ("en conge')DezavantajeChanfrein-ul ("en conge') este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 135 cu axul lung al dintelui.Zonaterminalaapareconcava, prezentand o latime mai mica decat pragul gingival si o muchie terminala cu unghi ascutit = asiguraogrosimesuficientamarginilor restaurarii.-La coroanele dentare care au dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie.-Daca adaptarea restaurarii pe bont este deficitara pot aparea zone de retentionare a placii bacteriene.- Micile deficiente ale inchiderii marginale sunt compensate de forma in unghi ascutita limitei terminale.Chanfrein-ul este indicat in mod deosebit pentru coroanele metalice.Prepararea chanfreinului se face cu o freza diamantata flacara cu varful rotunjit, mentinuta paralel cu viitoarea axa de insertie a restaurarii.Chanfrein-ul ia nastere ca imagine negativa a instrumentului diamantat.Etapele tratamentului preprotetic - enumerarepregatirea psihica a pacientuluireabilitarea oralapregatiri preprotetice ale dintilor stalpipregatiri preprotetice aleparodontiului dintilor stalpipregatiri preproteticela nivelul mucoasei crestei edentatepregatiri preprotetice la nivelul osului bresei edentate.Asanarea cavitatii bucalein cadrultratamentului preprotetica. Calmarea durerilor provocate de:- carii profunde,pulpite, parodontite apicale acute;- fragmente coronare fracturate si mentinute numai de parodontiul superficial.b. Drenajul abceselor parodontale.c. Extractia resturilor radiculare si a dintilor nerecuperabili:- cu distructii mari subgingivale;- cu fracturi longitudinale;- cu implantarea osoasa compromisa;- cu inclinare foarte mare;- cu malpozitii primare;- cu retractii gingivale importante;- molarii de minte fara antagonist.d. Indepartarea lucrarilor protetice fracturate sau descimentate.e. Indepartarea obturatiilor coronare mobile sau a celor debordante.Tratamentul parodontalin cadrul tratamentului preprotetica. Eliminarea factorilor de iritatie parodontala:- detartraj;- indepartarea obturatiilor debordante;- indepartarea microprotezelor necorespunzatoare;b. Interventii chirurgicale:- chiuretaj subgingival;- gingivectomie;- gingivo-alveoloplastie (operatia Neumann-Withmann);c. Imobilizarea dintilor, eventual prin colaj cu rasini compozite.d. Devitalizarea dintilor parodontotici(imbunatateste circulatia parodontala).e. Refacerea punctelor de contactinterdentar prin:-microproteze;-reconstituiri coronare curasini compozite;-tratament ortodontic.Pregatirea preprotetica ocluzalaa. Indepartarea contactelor premature si interferentelor in RC, IM, lateralitate, propulsie prin slefuiri selective.b. Realizarea unui plan de ocluzie corect prin :- slefuiri la nivelul cuspizilor;- reduceri din inaltimea coronara, eventual cu devitalizare, cu sau fara gingivo-alveoloplastie, urmate obligatoriu de aplicarea unei microproteze care sa se inscrie in curbele de ocluzie si sa aiba un modelaj ocluzal corect;- amputari coronare (dupa devitalizari) cu gingivo-alveoloplastie acoperite cu microproteze agregate intraradicular si cu relief ocluzal care sa se inscrie in curbele de ocluzie;- indepartarea microprotezelor sau puntilor care deregleaza curbele de ocluzie;- extractia dintilor extruzati;- extractia dintilor cu egresiune exagerata, eventual si cu remodelare osoasa dupa extractie, in vederea obtinerii spatiului pentru o viitoare punte;c. Refacerea stopurilor ocluzale si a ghidajelor in cazul dintilor cu abraziune patologica, in acest scop vor fi folosite:- la dintii laterali-onlay ocluzal sau coroane de invelis;- la dintii frontali cu abraziune "ad-pallatum"-onlay cu pivot, coroana sau sistem colaj.Tratamentul ortodontic preproteticIndicat pentru:- desfiintarea angrenajelor inverse, mai ales cele din zona frontala- corectarea ectopiilor dentare- aducerea pe arcada a caninului inclus, prin tratament chirurgical-otodontic- extruzia accelerata.Indicatia extruziei accelerate se refera in principal la resturile radiculare ale monoradicularilor care au o implantare osoasa suficienta, dar ale caror tesuturi dentare se afla subgingival, iar parodontiul lor superficial se inscrie in linia armonioasa a coletului clinic al celorlalti dinti.Extruzia accelerata se obtine prin tractiuni elastice aplicate asupra unui stift fixat in canalul radicular, dupa sectionarea ligamentului circular.Interventiile chirurgicaledin cadrul tratamentului preprotetic- Rezectia apicala,in cazul parodontitei apicale cronice granulomatoase.- Chiuretajul periapical cu aceeasi indicatie dar la dinti care au microproteze agregate prin pivoturi intraradiculare.- Premolarizarea atunci cand se doreste pastrarea unei radacini si eliminarea celeilalte radacini.- Odontectomia dintilor inclusi, in special a acelora care sunt in relatie de vecinatate cu dintii stalpi ai viitoarei punti.- Interventii pentru chisturi si tumori.-Regularizari de creasta.- Frenoplastii sau frenectomii.-Lifting de sinus sau aditie de os preimplantar, cand oferta osoasa este deficitara.- Transfixatia - metoda indicata la dintii monoradiculari cu implantare osoasa redusa. Ea consta in introducerea unei sarme dintr-un aliaj special, care traverseaza camera pulpara si radacina dintelui pentru a se opri la nivelul compactei bazilare, in acest fel marindu-se parghia intraalveolara a dintelui respectiv.Situatii care impun extirparea pulparain scop protetic1. Cand se alegeca element de agregare:coroana de substitutie,onlay cu pivotsau DCR;2. Cand seimpuneun sacrificiu mare de tesuturi dentare;3. In situatialipsei de paralelism a dintilor stalpi;4.Dinti stalpicu leziuni carioase profunde;5.Dintiegresati sau extruzati, antagonisti bresei, care impun coronoplastii pentru refacerea planului de ocluzie;6.Dinticu obturatii vechi voluminoase;7.Dinticu usoara mobilitate;8.Dintimalpozitionati pentrurealizarea unuiDCR angulat;9. Pentru reampartirea fizionomica a spatiului edentat.Indicatiile tratamentului ortodontic in scop protetica. Refacerea punctului de contact la dintii stalpi migrati postextractional, cel mai frecvent fiind vorba de premolari.b. Lipsa de paralelism a dintilor stalpipoate fi rezolvata prinrepozitionarea ortodonticaa acestora.Este cunoscuta mezioversiunea molarului secund mandibular in cazul edentatiei molarului de 6 ani.Corectarea axului de implantare a molarului secund se poate obtine pe cale ortodontica, mai ales in cazul in care aparatul este aplicat imediat dupa eruptia molarului secund.c.Extruzia accelerata, face posibila utilizarea unei radacini situate subgingival.d. Odata cu inclinrea dintilor catre spatiul edentat in zona cervicala apar"pungi false" care, in timp, pot deveni pungi adevarate, cu caractere patologice.Redresarea ortodonticapentru desfiiintarea acestor pungi false are un puterniccaracter profilactic.e. Redresarea ortodontica a dintilor situati in angrenaj inverseste mult mai biologica decat realizarea unor microproteze angulate.Pregatirea preprotetica a parodontiului dintilor stalpi- Detartrajasociat cutratament antiinflamator;- Indepartareatesuturilor patologiceinafectiuniparodontalea dintilor stalpi si zona furcatiei radiculare siaseptului interradicular;-Repozitionarea coletului clinical dintilor egresati. Aceasta deplasare a coletului clinic in sens apical se poate obtine fie prin gingivectomie, fie prin gingivoalveoloplastice, in ultimul caz fiind necesara si indepartarea unei cantitati reduse de os alveolar.- Implant osos in punga parodontalaproximala (dupa chiuretaj) la dintii inclinati si migrati spre spatiul edentat cu ajutorul hidroxilapatitei sau os liofilizat. ;-Excizia festonului gingival hiperplazic.Pregatirea preprotetica a mucoasei crestei edentatea)Excizia mucoasei balanteIn urma instalarii starii de edentatie se declanseaza si un proces de atrofie atat la nivelul osului bresei edentate, cat si la nivelul mucoasei acoperitoare.In unele cazuri ritmul de atrofie difera la cele doua structuri, in sensul ca atrofia osoasa este mai accentuata decat atrofia mucoasei, astfel incat mucoasa ramane fara substrat ferm, el prezentandu-se ca o brida balanta.Indepartarea preprotetica a acestei mucoase balante se impune din mai multe motive:-poate sa fie amprentata incorect, modelul nefind fidel situatiei clinice, iar fata mucozala a corpului de punte ar putea sa se constituie intr-un factor de iritatie indirecta asupra mucoasei;-aceasta mucoasa balanta poate sa intretina o stare de inflamatie permanenta la nivelul parodontiului marginal al dintilor stalpi;-limiteazainaltimea spatiului protetic.b)Frenotomia sau frenoplastiafrenului buzei superioare inserat pe mijlocul crestei edentate pentru a evita realizarea unui corp de punte inestetic si pentru a preveni leziunile ulcerative produse de corpul de punte in timpul mobilizarii buzei.c) Sectionarea bridelor inserate pe mijlocul cresteiin regiunea laterala, asemanatoare frenoplastiei. In unele cazuri aceste bride inserate pe mijlocul crestei sunt urmarea unei suturi neglijente dupa extractia dintilor din aceasta zona.d)Grefe mucoase peste refacerile de osin defectele de creasta edentata, care in cele mai multe cazuri se dovedesc mai eficiente decat epitelizarea spontana, fiind benefice pentru aditia osoasa, dar se pot utiliza si implante de aditie (tesut osos de la pacient, os bovingranulat, hidroxiapatita, biovitroceramica.Pregatirea preprotetica a osului crestei edentatea)Indepartareadintilor, resturilor radiculare, granuloamelor reziduale in incluzie osoasa la nivelul crestei edentate.Desi aceste incluzii osoase pot fi reci de mult timp, eventuala lor acutizare impune indepartarea lor chirurgicala.b)Regularizarea de creastaEste cunoscut ca fata mucozala a corpului de punte trebuie sa fie neteda, fara anfractuozitati retentive.Acest deziderat nu poate fi obtinut decat daca relieful bresei edentate este neted, fara ciocuri osoase.Acestea pot fi indepartate chirurgical print-o interventie de poarta numele de regularizare de creasta.c)Crearea de spatiu protetic verticalpentru corpul de punte apare necesara atunci cand extractia dintilor egresati nu a fost insotita de modelare osoasa.d)Refacerea reliefului ososcu ajutorul hidroxilapatitei, grefei de sclera conservata sau os liofilizat.e)Interventii ajutatoareimplantelor de tipul repozitionarii canalului mandibular, lift sinusProtezarea provizorie fixa. Avantaje1 -protectia vitalitatii pulpei dentaresi a tesuturilor gingivale;2 - perfectarea planului de tratament;3 - mentinerea igienei bucale;4 - vindecarea tesuturilor restante dupa interventiile pre- si proprotetice;5 - stabilirea rapoartelor ocluzale si a DVO;6 - restabilirea si evaluarea fonatiei, masticatiei si fizionomiei;7 - prevenirea migrarilor dentare precum si aprecierea paralelismului dintilor preparati.CLASIFICAREARESTAURARILORPROVIZORIIA) - in functie demodul de elaborare.1. obtinute industrialsunt reprezentate decape de aluminiu, cape metalice cu relief anatomic, conformatoare de celuloidsicoroane prefabricate din policarbonat.Acestea pot fi folosite doar pentru restaurarile provizorii unidentare.2.individualizate, realizateincabinetul stomatologic sauinlaboratorul de tehnica dentara,pot fi fabricate dintr-o gama larga de polimeri si materiale compozite prin mai multe procedee.B) - in functie deprocedeul de realizare al restaurarii.1.Printehnica directa- protezarea se face in cavitatea bucala a pacientului direct pe campul protetic;2.Prin tehnica indirecta- restaurarea se realizeaza pe un model din gips, in laboratorul de tehnica dentara.MATERIALE DESTINATE RESTAURARILOR PROTETICE PROVIZORII1.- rasini autopolimerizabile pe baza de metacrilat de metil sau de etil,care se mentin in cavitatea bucala doar cateva saptamani;2.- rasini termopolimerizabile,pentruRPPde mai lunga durata, datorita unei bune reticulari a materialului, care le confera o suprafata mult mai omogena;3.- rasini fotopolimerizabile,usor de manipulat, cu caracteristici asemanatoare rasinilor termopolimerizabile;4.- rasini dual,la care faza de polimerizare chimica determina prelungirea starii de elasticitate a materialului. De-a lungul acestei perioade,RPPsi surplusul de material pot fi indepartate cu usurinta de pe dintii preparati. Conform datelor producatorilor, in aceasta faza a polimerizarii se dezvolta o cantitate foarte mica de caldura, prin urmare contactul rasinii cu tesuturile campului protetic poate fi prelungit.Polimerizarea rasinii se completeaza apoi cu o sursa de lumina, care poate fi lampa sau cuptorul de fotopolimerizare.Avantajelerestaurarilor provizoriiprin tehnica indirectaa) Protectia dintilor preparati si a tesuturilor adiacente (nu mai vin in contact cu monomerul rezidual);se evita posibilele reactii alergice, care pot genera ulceratii dureroase si stomatite.b) Protectia dintilor preparati fata de insultele mecanice din cursul polimerizarii acrilatului.c) Adaptarea marginala a restaurarii provizorii polimerizate in contact cu modelul de gipsestesemnificativ mai buna decat in cazul tehnicii directe, cand polimerizarea se face in cavitatea bucala.Pe de o parte, contactul permanent cu modelul limiteaza contractia volumetrica din timpul polimerizarii, iar pe dealtaparte este eliminata distorsionarea prin manipularea manuala a restaurarii.Subiecte Notiuni de proteticadentara1. Indicatiile microprotezelor ca mijloc terapeutic in leziuni coronare de diferite tipuri, prin reconstituirea , acoperirea sau substituirea coroanelor dentare; ca element de agregare in proteze fixe plurale sau ca element de ancorare si sprijin pentru proteze mobilizabile. pe dintii cu carii insotite de pierderi mari de substanta dentara, cand nu mai sunt posibile reconstituiri prin obturatii sau inlay-uri; pe dintii cu obturatii intinse sau multiple ce predispun coroana dentara la fracturi, utilizandu-se pentru consolidarea rezistentei mecanice a dintilor; in pierderi de substanta dentara prin traumatisme, cand reconstituirea prin alte mijloace nu mai este posibila - de exemplu in unele tipuri de fracturi ale marginilor incizale si ale unghiurilor dintilor frontali, sau datorita rezistentei conferite de structura metalica, chiar in cazul unor fracturi de cuspizi sau de pereti dentari, la nivelul dintilor laterali; in abraziuni patologice, cand, prin aplicarea coroanelor de invelis este posibila refacerea reliefului ocluzal; pe dintii cu modificari de forma, volum, pozitie si culoare, atunci cand acestea pot fi corectate prin aplicarea coroanelor de invelis; in special in zona frontala, din considerente fiz 414d35e ionomice, dar si in zonele laterale, impedimentul rezistentei mecanice fiind depasit; pentru ancorarea protezelor partial mobilizabile, in cazul coroanelor prevazute cu convexitati pentru crosete, cu locasuri pentru sprijinul ocluzal. in tratamentul disfunctiei ocluzale, pentru refacerea reliefului ocluzal si a planului de ocluzie, cand, in urma necesitatilor de nivelare, se slefuiesc dintii, care, ulterior, necesita acoperirea cu coroane; pentru reconstituirea zonelor de sprijin, cand, prin intermediul coroanelor se pot reface conditiile biostatice normale dintre arcade, in scopul prevenirii modificarilor rapoartelor intermaxilare, consecutiv distructiilor coronare din zonele laterale.2.Principii de preparare a bontului dentar.principiul biologic- urmareste conservarea structurilor dentare, evitarea supraconturarii marginii supragingivale; armonie ocluzala, protectie iimpotriva fracturilor dentare..principiul mecanic- suprafata maxima de contact cu bontul; grosime adecvata a metalului/aliajului; extensie apicala; grosime marginala..principiul fizionomic- suprafata metalica vizibila, minima; grosime maxima a componentei fizionomice, suprafata ocluzala fizionomica, marginile coronare subgingivale.3. Aspectul pragurilor realizate pe dintii stalpi la diferite tipuri de coroaneAPragul sub forma de pana (featheredge).Avantajul sau consta in conservarea structurii dintelui..Dezavantajul este datorat faptului ca nu ofera suficient spatiupentru componentele coroanei..Realizarea sa nu este indeosebi recomandata de majoritatea practicienilor.BPragul in muchie de cutit (chiesel).Avantaje : conserva structura dintelui.Dezavantaje: localizarea marginilor greu de controlat.Indicat ocazional la dintii inclinati.CChamfer -chainfrein-( en conje` ).Avantaje : margini distincte, spatiu suficient, usor de controlat.Dezavantaje : prezenta unei zone cu smalt nesustinut.Indicatii : restaurari metalice; marginea orala a coroanei metalo-ceramice.DPrag inclinat ( bevel ).Avantaje : indeparteaza zona de smalt nesustinut si permite finisa-rea marginei metalice.Dezavantaje : extinde preparatia in sulcusul gingival.Indicatii : marginea vestibulara a coroanelor mixteEPrag drept (shoulder ).Avantaje: ofera spatiu suficient pentru materialul restaurator.Dezavantaje: putin conservativ cu structurile dentare.Indicatii : marginile vestibulare ale coroanelor metalo-ceramice si total ceramiceFPrag drept inclinat 90-120 grade ( sloped shoulder).Avantaje: elimina smaltul fara sustinere, ofera spatiu pentrumaterial, fapt satisfacator esteticii.Dezavantaje : putin conservator cu structurile dentare.Indicatii: marginile vestibulare ale coroanelor metalo-ceramiceGPrag cu bizou (beveled shoulder).Realizat in cazul confectionarii coleretelor metalice, oferind posibilitatea finisarii marginei metalice, preferat din considerente biologice si estetice.4.Etapele clinice de preparare a bontului dentarSlefuirea fetei ocluzaleSlefuirea fetelor proximale - desfintarea punctelor de contactSlefuirea fetelor laterale - vestibulara si oralaPrepararea zonei cervicaleFinisarea bontului5.Obiectivele amprentarii in protetica fixa.Dintii stalpi:- suprafetele preparatiilor;- limita cervicala a preparatiilor;- zonele ramase nepreparate de la nivelul dintilor stalpi;- forma parodontiului marginal;.Suprafetele crestelor edentate;.Suprafetele dintilor vecini ai viitoarei restaurari protetice;.Suprafetele dintilor omologi ai viitoarelor restaurari;.Suprafetele ocluzale ale dintilor antagonisti corespunzatoripreparatiilor si breselor edentate;.Relatiile madibulo-maxilare de ocluzie; inregistrarile interocluzale fac obiectul unei tratari distincte, insa din punct de vedere clinic ele sunt cuprinse de obicei in cadrul etapei de amprentare.6.Conditii de alegere a unei linguri (portamprente) sa cuprinda tot campul protetic; daca este prea scurta distal sau apical ele pot fi prelungite cu diferite materiale (de obicei mase termoplastice sau polimeri autopolimerizabili); sa fie rigide, adica stabile la deformare; lingurile din materiale fotopolimerizabile se pot utiliza imediat, cele din materiale plastice autopolimerizabile, este bine sa se foloseasca doar dupa 24 de ore; sa asigure o grosime cat mai uniforma materialelor de amprenta; se apreciaza ca spatiul intre lingura si camp ar fi bine sa fie cuprins intre 3-5 mm in toate directiile, ca sa permita revenirea elastica a materialului; sa retentioneze cat mai bine materialele de amprenta prin diferite sisteme mecanice; trebuie amintita insa si posibilitatea utilizarii unor lacuri (pelicule adezive care permit o mai buna fixare (aderenta) a materialelor la portamprente; sa prezinte maner, stopuri si puncte de reper necesare unei centrari corecte; sa nu limiteze miscarile functionale ale partilor moi.7.Clasificarea materialelor de amprentain protetica fixa.Rigide si semirigide ireversibile(gipsuri , polimeri acrilici, pasta ZOE);.Rigide reversibile(termoplastice) - compounduri Stents, gutaperca, ceruri, materiale bucoplastice;.Elastice reversibile(hidrocoloizi agar-agar);.Elastice ireversibile(hidrocoloizi ireversibili : alginate, elastomeri de sinteza. polisulfuri, siliconi, polieteri, poliuretano-dimetilmetacrilati8. Scopul amprentei in proteticafixa.confectionarea modelelor de lucru, pe care tehnicianul dentar realizeaza machete. Aceste modele permit transferul celor mai fine detalii ale campului protetic in laboratorul de tehnica dentara;.obtinerea unor modele de studiu care usureaza diagnosticul si planul de tratament;.obtinerea modelelor document, cu ajutorul carora se pot demonstra conditiile initiale ale campului protetic sau de-a lungul diferitelor etape de tratament;.realizarea modelelor duplicat, foarte utile in cursul tehnologiilor moderne de laborator.9.Tehnici de amprentare in protetica fixaAmprente intr-un singur timpAmprentele monofazice (intr-un singur timp) sunt utilizate frecvent in protetica fixa: amprentarea arcadelor antagoniste, amprentele preliminare in vederea realizarii modelelor pe care se confectioneaza portamprente individuale si nu in ultimul rand amprentele (finale) cu elastomeri de sinteza in linguri individuale.Amprentarea prin tehnica dublul amestecTehnica de amprentare denumita a "dublului amestec" este o amprenta globala intr-un singur timp (monofazica), care utilizeaza elastomeri (un singur material) in consistente diferite.Amprentarea canalelor radicularePentru realizarea unui DCR in vederea restaurarii unui dinte tratat endodontic, amprentarea se face prin tehnica directa sau indirecta.Amprente in doi timpiSunt denumite bifazice sau in doi timpi deoarece in realitate procedeul presupune doua amprente separate. In cadrul amprentelor bifazice vom descrie tehnica de corectare (spalare), amprenta rigid-elastica si amprenta cu masa termoplastica si inel de cupru.Amprenta de corectare, spalareAmprenta de corectare este tehnica in doi timpi care apeleaza la materiale in consistente diferite: unul cu vascozitate mare - chit (Putty) si altul cu vascozitate mica - fluid (light body)Amprentarea rigid-elasticaIn primul timp campul protetic este amprentat cu material rigid, reversibil (o masa termoplastica, de obicei - Stent) iar in cel de al doilea timp se foloseste un elastomer cu vascozitate medie (regular) sau cu vascozitate redusa (Light bodied).10. Amprenta de corectare, spalare.portamprenta standard se alege masurand distanta intre ectomolare (Ekm) stang si drept cu un compas, la care se adauga 4-6 mm (2-3 mm in stanga si 2-3 mm in dreapta) si niciodata prin incercari succesive endobucale a portamprentelor..Portamprenta aleasa se verifica prin inserarea pe arcada cu preparatii, dupa care ea se dezinsera;.Se insera fibrele de retractie in santurile gingivale ale preparatiilor;.Urmeaza prepararea materialului chitos (baza + catalizator) de obicei manual in cazul elastomerilor chitosi (Putty) si prin mijloace electromecanice de omogenizare si dozare a polieterilor. Daca materialul chitos (siliconic) se prepara manual (doua doze pentru arcada maxilara si una pentru cea mandibulara), practicianul sau ajutorul acestuia va purta manusi de protectie. Materialul se insera apoi in portamprenta..Portamprenta cu material chitos se aplica pe campul protetic in cazul nostru preparatiile (cu firele de retractie in santuri) se afla pe arcada maxilara..dupa priza materialului chitos cu un instrument special sau cu o lama de bisturiu fin de unica folosinta se indeparteaza din masa siliconului chitos regiunile retentive si se rascroiesc zonele interdentare ale marginilor gingivale ale preparatiilor. De asemenea, se mai pot crea santuri (canale) de evacuare pentru materialul fluid..se prepara materialul fluid (manual sau electromecanic) : materialul se aplica pe suprafata amprentei deretentivizate din materialul chitos. Intr-o alta varianta cu o seringa se pot acoperi si preparatiile. Apoi se aplica portamprenta (cu ambele materiale) pe arcada se mentine conform indicatiilor producatorului, fara exercitarea unor presiuni importante pe aceasta;.Amprentarea arcadei antagoniste si inregistrarea ocluziei;.Amprentele se verifica, se spala de sange si saliva, se dezinfecteaza, ulterior se usuca, apoi se trimit in laborator; turnarea modelului se face in timp util pentru fiecare material in parte.11. Inregistrarea relatiilor intermaxilare.In general, in protetica fixa,grosimea materialuluicare inregistreaza ocluzia trebuie sa permita imprimarea reliefurilor dentare pe o adancime de 1,5 - 2 mm. Daca grosimea materialului este prea mare sau acesta are o vascozitate crescuta, pot aparea ghidaje fortate, care sa compromita inregistrarea..Ocluzia se inregistreaza cu un material special, care prezinta in faza initiala o plasticitate mare, si ulterior in conditiile cavitatii bucale devin rigid sau pastreaza in timp raporturile interdentare inregistrate..In general, in practica pentru inregistrarea ocluziei se utilizeaza mai multe materiale: ceara speciala si/sauceara cu adaos de pulberi metalice,.elastomeri de sinteza speciali,pe bazade polieterisisiliconi cu reactie de aditie..Sabloane de ocluzie confectionate pe baza modelului prleiminar12. Protezarea provizorie-obiective-Protejarea integritatii campului protetic:.protectia vitalitatii organului pulpar la dintii stalpi vitali.mentinerea sanatatii parodontale.protectia mecanica a preparatilor impotriva fracturii;.protectia crestelor edentate;.impiedicarea migrarii dintilor preparati, dintilor vecini si celor antagonistiRestaurarea functilor aparatului dento-maxilar:- fizionomia- fonatia in totalitate;- masticatia, adeseori numai partial.Determinarea si/sau mentinerea unor elemente morfologice necesare refacerii functionalitatii ocluzale, fizionomiei, fonatieiSprijinirea unor etape ulterioare a tratamentului protetic:- verificarea slefuirii suficiente;- verificarea paralelismului preparatiilor;- amprentarea;- inregistrarea relatilor intermaxilare de ocluzie.Posibilitatea amanarii protezarii finaleProtezarea provizorie exercita un efect benefic asupra psihicului pacientului13.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza conjuncta provizorie1. Rezistenta mecanica- alegerea materialului;- reducerea ambrazurilor (separatiei) dintre elementele punti provizorii;2. Stabilitatea pe dintii stalpi3. Descimentarea voluntara usoara4. Estetica satisfacatoare14.Tehnici de protezare provizorie.tehnici directe (exclusiv clinice, intraorale).indirecte (la care lucrarea provizorie se realizeaza complet pe model) si.indirect-directe (la care o parte din etapele de executie foloseste modelulsi o parte campul protetic).15. Tehnica directade protezare provizorie cu ajutorul coroanelor prefabricate.Se masoara cu ajutorul compasului, spatiul protetic mezio-distal si se alege o coroana cu aceeasi dimensiune sau putin mai lata.Se masoara spatiul vertical si se marcheaza cu creionul aceasta distanta pe mijlocul fetei vestibulare a coroanei..Se scurteaza marginile coroanei cu o freza extradura pentru acrilat, se controleaza intraoral si se fac alternativ, retusurile marginilor necesare. Se verifica alinierea marginilor incizale si a fetei vestibulare in raport cu dintii vecini si lungimea corecta a marginilor coroanei, pana in apropierea marginiilor cervicale ale preparatiei..Se badijoneaza cu vaselina preparatia, dintii vecini si gingia adiacenta..Se prepara pasta de acrilat autopolimerizabil si se aplica in interiorul coroanei, in stadiul in care se poate "trage in fire"..Pasta de acrilat care refuleaza se indeparteaza imediat, deoarece pasta refulata si polimerizata in spatiile retentive poate creea mari probleme la indepartarea lucrarii provizorii..Cand materialul de captusire atinge faza elastica (dupa circa 2 minute), coroana se prinde intre index si police, se mobilizeaza usor in sens vestibulo-oral si se indeparteaza de pe preparatie..Coroana se introduce in apa calda pentru 5 minute..Se reduce si se finiseaza in conturul trasat, cu ajutorul frezelor pentru acrilat si a discurilor de carborundum, marginea cervicala..Se realizeaza adaptarea ocluzala statica si dinamica a microprotezei..Se realizeaza finisarea, lustruirea si cimentarea provizorie.16.Tehnica directa de protezare provizorie "prin copiere" ( Scutan).se fac acolo unde este nevoie corecturile necesare cu ceara;.se realizeaza o amprenta cu material elastic, aceasta trebuie sa cuprinda cel putin un dinte vecin puntii;.se slefuiesc dintii.se realizeaza preparatiile de la nivelul dintiilor stalpi, astfel incat sa devina preparatiile finale ale dintiilor stalpi;.se incarca amprenta cu pasta de acrilat si se aplica pe campul protetic izolat in prealabil..se asteapta polimerizarea materialului;.se indeparteaza amprenta din cavitatea bucala, apoi lucrarea provizorie rezultata;.se prelucreaza, finiseaza, adapteaza (cervical, ocluzal si mucozal);.se cimenteaza provizoriu pana la aplicarea lucrarii definitive.17. Clasificarea edentatiilor dupa Kennedy.Clasa I: Edentatie termino-terminala - cuprinde edentatiile bilaterale, bresele fiind delimitate numai mezial de dinti stalpi.Clasa II: Edentatie uniterminala - cuprinde edentatiile dintr-o singura regiune laterala a arcadei, bresa fiind delimitata numai mezial.Clasa III: Edentatie laterala intercalata - cuprinde edentatiile din ambele regiuni laterale ale arcadei, cu bresele marginite de dinti restanti atat mezial, cat si distal..Clasa IV: Edentatie frontala - cuprinde edentatiile din regiunea anterioara de o parte si de alta a liniei mediene18. Nominalizarea edentatiilor dupa Costa.edentatie frontalaprin lipsa unor incisivi sau canini..edentatie lateralaprin lipsa unor premolari sau molari,cu bresa delimitata la ambele extremitati de dinti restanti. Poate fi uni sau bilaterala..edentatie terminalaprin lipsa unor premolari si molari, cu bresa delimitata de dinti restanti numai anterior. Poate fi uni sau bilaterala..edentatie mixtacand pe arcada exista brese frontale, laterale si terminale..absenta molarului de minte nu este considerata edentatie deoarece nu se restaureaza niciodata; in schimb prezenta acestui dinte pe arcada influenteaza diagnosticul de edentatie atunci cand lipsesc dinti mezial de el..daca bresa intereseaza atat zona laterala cat si zona frontala este numita edentatie extinsa..daca lipsesc foarte multi dinti, edentatia se numeste intinsa..daca pe arcada raman 1-2 dinti, edentatia se numeste subtotala..enuntarea diagnosticului de edentatie incepe totdeauna la maxilar in partea dreapta si se termina la mandibula in partea stanga..in scris, precizarea breselor de pe aceeasi hemiarcada se face despartind denumirea lor prin virgula; precizarea pozitiei breselor fata de linia mediana se face in scris printr-o linie orizontala iar in vorbire prin litera M.19. Aspecte ale complicatiilor edentatiei partiale. Enumerare.Aspecte dentare -Migrari orizontale,verticale.Aspecte parodontale.Aspecte ale relatiilor ocluzale.Aspecte legate de crestele alveolare- modificarile la nivelul osuluisi mucoaseicampului protetic.Aspecte musculare.Aspecte legate de ATM.Aspecte comportamentale20.Principii de restaurare ale edentatiei partiale.Principiul biofunctional.restaurarea masticatiei.restaurarea fizionomiei.restaurarea fonatiei.Principiul biomecanic.rezistenta mecanica a puntii.rezistenta chimica a puntii.rezistenta antagonistilor.rezistenta preparatiilor.insertia puntii.stabilitatea puntii pe dintii stalpi.Principiul profilactic.protectia vitalitatii organului pulpar.protectia parodontiului marginal si profund.prevenirea iritatiilor mucoasei bucale.prevenirea disfunctiei ocluzale21. Elemente ce trebuie luate in considerare pentru conceperea puntilor dentare. Enumerare.Suportul dento-parodontal.Elementele de agregare.Corpul de punte.Intinderea edentatiei.Estetica22. Etapele clinice de realizare a unei puntti dentare Examinarea pacientului. Stabilirea dignosticului si planului de tratament Tratamente pre si proprotetice Prepararea dintilor stalpi Amprentarea campului protetic si inregistrarea relatiilor intermaxilare Protezarea provizorie Proba si adaptarea componentei metalice Alegerea si stabilirea culorii componentei fizionomice Proba si adptarea componentei fizionomice Cimentarea provizorie si de durata23. Adaptarea ocluzala a protezei fixe..Adaptarea ocluzala se verifica cu hartie de articulatie, folie de ceara sau spray de ocluzie. In caz de contacte premature si interferente ocluzale, corectarile se vor face conform regulilor de slefuire selectiva. Suprafetele corectate vor fi relustruite..Se verifica relatia dintre cuspizii maxilari si cuspizii antagonisti. Cuspizii vestibulari maxilari trebuie sa-i circumscrie corect pe cei mandibulari..Se va verifica incadrarea intermediarilor (corpul de punte) si a elementelor de agregare (coroanele de pe dintii stalpi) in morfologia arcadei respective, inscrierea in curburile vestibulara si orala a arcadei.24. Adaptarea marginala a protezei fixe..Controlul se face vizual si tactil. Tactil se face cu varful sondei dentare..Varful sondei dentare se plimba dinspre restaurare spre dinte si dinspre dinte spre restaurare. Astfel se pot detecta discontinuitatile, mai ales daca sunt supragingivale..In sens axial coroanele de acoperire pot fi inserate corect (in functie de limita cervicala a preparatiei) sau incorect (prea lungi sau prea scurte).La restaurarile turnate din aliaje nobile se poate imbunatati adaptarea marginala prin brunisarea pe model. Daca coroana de invelis este prea scurta si nu acopera zona terminala a prepararii, trebuie refacuta. In cazul bonturilor preparate fara prag, adesea modelul se graveaza de catre tehnician si rezulta coroane prea lungi, marginea coroanei, patrunzand prea mult in santul gingival va provoca ischemierea gingiei libere, traumatizarea si lezarea insertiei epiteliale..In sens transversal se verifica daca coroana nu este larga la nivelul coletului. Daca nu este corecta, se poate poduce o adevarata mutilare a parodontiului marginal..Defectele de lungime se pot corecta, avand grija ca in final marginile coroanei sa urmareasca conturul festonului gingival pe tot traseul sau (inclusiv la nivelul papilei interdentare), la o adancime minima in santul gingival. Controlul se face tot cu varful sondei dentare.25. Adaptarea proximala a protezei fixe.Un contact proximal trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice sau un fir de matase dentara; procedand in mod similar, pot fi depistate si zonele cu contact prea strans, care, daca nu vor fi eliminate, pot impiedica inserarea restaurarii sau pot genera senzatia de tensiune in arcada. Aceasta tensiune se percepe preponderent la nivelul dintilor vecini, fiind deseori reclamata de catre pacienti..Un contact proximalprea slab este de asemenea, nedorit, deoarece va favoriza impactul alimentelor cu gingia interdentara, traumatizarea gingiei interdentar si retentia alimentelor..Daca firul de matase dentara nu poate depasi zona de contact, se indeparteaza restaurarea de pe bont si se cauta suprafetele lucioase care apar in zona de frecare excesiva. Se corecteaza cu o piatra mica montata, adecvata materialului. Operatia se repeta pana la inserarea optima pe bont. In tot acest interval se evita inserarea cu forta, prin exercitarea unor presiuni excesive pe lucrare.26. Indicatiile cimentarii provizorii.verificarea adaptarii pieselor protetice in cele trei sfere: proximala, cervicala si ocluzala..asigurarea unei perioade de adaptare a tesuturilor moi endobucale la contururile si gabaritul protezei fixe, ca si de vindecare a unor posibile leziuni gingivale..posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei..cimentarea de durata se face de obicei mai corect, intrucat inserarea protezelor partiale fixe este mai exacta..verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei, in unele situatii mai deosebite27. Etapele cimentarii de durata (definitive).Indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare, de pe lucrarea protetica si din santul gingival.Verificarea puntii pe modelul de lucru.Pregatirea piesei protetice.Izolarea campului operator.Incarcarea protezei fixe cu pasta de ciment.Inserarea protezei fixe pe campul protetic.Indepartarea surplusului de ciment