Filosofia epocii moderne, Sarban Elena, gr 314K

Epoca moderna incepe in sec-XVI si dureaza pina in prima jumate a sec-XIX, ea incepe cu un sir de revolutii sociale din olanda, in sec-XVI, care este un razboi(eliberarea nationala) impotriva spaniei, revolutia din Anglia din sec-XVI 1642-189. Din franta sec-XVIII 1789-1794. Aceste evolutii au facut ca aceste tari sa treaca de la feudalism la capitalism, dupa revolutii incepe sa dizvolte industria care implica dezvoltarea stiintei, se dezvolta urmatoarele domenii stiintifice: mecanica, matematica, astronomia, reprezentatii de baza in domeniul mecanicii sint:Galileo Galilei si Isac Newton.

Curentul Empiric va sustine ca cele mai folositoare sunt cercetarile experimentale, ca anume expermentul permite sa se cerceteze fenomenele reale, in acelasi timp empirismul va nega puterea de cunoastere a ratiunii si va sustine ca ratiunea poate produce iluzii, adica obiectul ei de cercetare nu intotdeauna este clar.

Curentul Rationalist sustine in primul rind cercetarile logice si mai ales metodele matematicii de cercetare, acest curent va di impotriva cercetarilor empirice, ei vor sustine ca senzatiile si perceptiile noastre nu pot cunoaste generalul, nu pot cunoaste esenta, de aceea aceste cercetari nu sunt adecvate.

Empirismu se imparte in doua curente(categorii), empirismul materialist, din care fac parte primii trei, si empirismul idealist fac parte ultimii doi, filosofia engleza incepe cu lucrarile lui BACON, toata filosofia moderna si in primul rind BACON lupta cu filosofia medieval(scolastica), cu gindirea rupta de realitate, ei nu vor sustine metodele de cercetare scolastica, vor neva logica lui Aristotel.Empirismul Idialist-reprrezentantul principat este Berkeley – in studiile sale el considera ca ratiunea produce concept care nu au nici un obiect real. Notiunea de materii care este fundamental stiinte este negate de acest ginditor, el spune ca nu este nici un obiect care ar fi putut fi numit materie. Ce este materia? Spune el ca material este un ansamblu de senzatii, o totalitate de senzatii, mai spune el ca este spatiu timpul si miscare, toate aceste sunt totalitati de senzatie.

Filozofia Rationalista-Reprezentantii de baza sunt: Decart, Spinoza, Leibniz, si majoritatea lor sunt matimaticieni.Decart-este el francez, deci este considerat cel mai mare ginditor epoca moderna, anume el transforama gindirea medieval in gindire moderna(stiintifa), ca si Bacan este impotriva logicii lui Aristotel, el va spune in felul urm dspr logica lui Aristotel: este bine so invete studientii, dar pentru cercetare este buna matematica(rezultatele matematicii sunt clare si simple,) adevarul este evident, celelalte stiinte dau cunostinte indoelnice. In cercetarile sale ajungem la conclzia ca si in matematica sunt problem, ca in diferite parti ale matematicii se folosesc diferite metode, aceste trebue unificate. In rezultat el scrie un sir de metode de cercetare si ajunge la concluzia, ca trebue sa existe anumite reguli generale pentru cercetare:

Prima regula este regula evidentiiRegula analiziiRegula sintezeiRegula verificarii………..

"Noua Atlantida" a lui Francis Bacon

Este ultima lucrare a lui Francis Bacon, rămasă neterminată şi publicată postum. A fost una dintre cele mai de succes scrieri literar-filosofice ale modernităţii.          A devenit chiar un tip de model ideal pentru toţi cei care doreau să schimbe cunoaşterea umană,

1

Filosofia epocii moderne, Sarban Elena, gr 314K

instituţiile ştiinţifice sau de ce nu, şi pe cele politice.                   Aceasta utopie a lui Francis Bacon, dezvăluie o societate fericită, guvernată de un invizibil dar atotputernic colegiu savant, Casa lui Solomon, format din înţelepţi care deţin roluri de organism juridic, biserica de stat şi institut de cercetare. Cartea pare la început să se dezvolte ca o scriere utopică : descrierea obiceiurilor, vieţii cotidiene sau structurii de guvernare a unei societăţi prefecte, fericite sau drept întemeiate, însă aceasta se transformă destul de curând într-o stranie descriere de proceduri "ştiinţifice" şi detalii despre organizarea, funcţionarea şi ierarhia Casei lui Solomon, o instituţie de cunoaştere şi putere; o instituţie care colectează, organizează şi glorifica descoperirea secretelor naturii. Astfel, povestea părăseşte societatea insulei fericite şi utopice pentru a se metamorfoza într-un alt gen literar la modă în epoca respectivă: romanul esoteric al unei societăţi secrete.

„Discurs asupra metodei (de a călăuzi bine raţiunea şi de a căuta adevărul în ştiinţe)” este una dintre lucrările fundamentale ale lui René Descartes(31martie 1596 – 11 februarie 1650), cel despre care se poate considera că a pus bazele principiului înţelegerii adevărului divin, prin raţionament, pe bază de dovezi şi demonstraţii. Lucrarea s-a născut, se pare, din încercarea de a completa cunoştinţele neîndestulătoare pe care le furniza şcoala, de a găsi o cale proprie care, odată parcursă, ar duce la dezvăluirea adevărului.

Descartes reprezintă un „moment” din istoria filosofiei. Această perioadă, contemporană lui Descartes, este caracterizată prin întemeierea ştiinţei noi, în conflict flagrant cu oncepţiile religioase, retrograde, precum şi cu filosofia lui Aristotel, care era considerată un mediator între ştiinţă şi religie şi care domina gândirea omenească de aproape 2000 de ani.

Lucrarea considerată drept cea mai importantă, „Discours de la méthode pour bien conduire la raison, et chercher la verité dans les sciences” („Discurs despre metoda de a ne conduce bine raţiunea şi a căuta adevărul în ştiinţe”), a apărut sub forma accesorie, ca un fel de prefaţă la o scriere de fizică fragmentară, compusă din mostre ştiinţifice savante. Într-adevăr, în 1637, Descartes se decisese să dea publicului, în acelaşi timp, o privire generală şi câteva eşantioane din opera sa. Titlul iniţial era: „Projet d’une science universelle qui puisse élever notre nature à son plus haut degré de perfection.” („Proiectul unei ştiinţa universale care să poată ridica natura umană la cel mai mare grad de perfecţiune”).

Lucrarea are şase părţi:1. Consideraţii privind ştiinţele2. Principalele reguli ale metodei3. Reguli ale moralei pe care le-a dedus din această metodă4. Argumentele prin care probează existenţa lui Dumnezeu şi a sufletului uman, care sunt fundamentele

metafizicii5. Probleme de fizică cercetate în particular, mişcarea inimii şi alte dificultăţi aparţinând medicinii;

diferenţa dintre sufletul uman şi cel al animalelor6. Ce lucruri cred eu că trebuie reţinute pentru a merge înainte în cercetarea naturii şi ce motive l-au

determinat pe autor să scrie

2