of 17/17
CUPRINS Metale grele – Generalitaţi.............................................1 1.SURSELE ŞI CĂILE DE RĂSPÂNDIRE ALE CADMIULUI ÎN MEDIUL AMBIAN.........2 1.1 Sursa naturală....................................................2 1.2.1 Cadmiul în sol..................................................3 1.2.2 Cadmiul în aer..............................................4 1.2.3 Cadmiul în apa.................................................4 1.2.4 Cadmiul în alimente............................................5 1.2.5 Tutunul.........................................................6 1.3 Aportul zilnic de cadmiu..........................................6 1.4 Efectele acumulării cadmiului.....................................7 Metale grele – Generalitaţi Doar o parte din metalele întâlnite în natură sunt nutritive (esenţiale). Din categoria metalelor neesenţiale sunt metale grele, acestea au densitatea mai mare de 5 g/cm 3 şi o masă atomică mai mare decât a calciului. Majoritatea metalelor grele sunt foarte toxice deoarece, sub formă ionică sau în diferiţi compuşi, sunt solubile în apă şi pot fi absorbiţi cu uşurinţă de ţesuturile vegetale şi animale. După absorbţie aceste metale tind să se lege de biomolecule precum proteinele şi acizii nucleici, afectându-le funcţiile. Exemple de metale grele includ mercur (Hg), cadmiu (Cd), arseniul (As), crom (Cr), taliului (Tl), şi plumb (Pb). Proprietatea metalelor grele de a se acumula în organismele vegetale şi animale, inclusiv în cel uman, ca şi patologia pe care o determină justifică interesul care se acordă acestor poluanţi. Dacă nu sunt atent monitorizate, plumbul şi alte metale grele din soluri, aer şi ape pot pune în real pericol mediul ambiant şi mai ales sănătatea umană. Metalele grele se întâlnesc în mediul ambiant în mod natural sau supraadăugat din surse artificiale – care derivă în principal

Efectele toxice ale Cd.docx

  • View
    241

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Efectele toxice ale Cd.docx

CUPRINSMetale grele Generalitai11.SURSELE I CILE DE RSPNDIRE ALE CADMIULUI N MEDIUL AMBIAN21.1 Sursa natural21.2.1 Cadmiul n sol3 1.2.2 Cadmiul n aer41.2.3 Cadmiul n apa41.2.4 Cadmiul n alimente51.2.5 Tutunul61.3 Aportul zilnic de cadmiu61.4 Efectele acumulrii cadmiului.7 Metale grele GeneralitaiDoar o parte din metalele ntlnite n natur sunt nutritive (eseniale). Din categoria metalelor neeseniale sunt metale grele, acestea au densitatea mai mare de 5 g/cm3 i o mas atomic mai mare dect a calciului. Majoritatea metalelor grele sunt foarte toxice deoarece, sub form ionic sau n diferii compui, sunt solubile n ap i pot fi absorbii cu uurin de esuturile vegetale i animale. Dup absorbie aceste metale tind s se lege de biomolecule precum proteinele i acizii nucleici, afectndu-le funciile. Exemple de metale grele includ mercur (Hg), cadmiu (Cd), arseniul (As), crom (Cr), taliului (Tl), i plumb (Pb).Proprietatea metalelor grele de a se acumula n organismele vegetale i animale, inclusiv n cel uman, ca i patologia pe care o determin justific interesul care se acord acestor poluani. Dac nu sunt atent monitorizate, plumbul i alte metale grele din soluri, aer i ape pot pune n real pericol mediul ambiant i mai ales sntatea uman. Metalele grele se ntlnesc n mediul ambiant n mod natural sau supraadugat din surse artificiale care deriv n principal din urmtoarele activiti: termocentrale i alte instalaii de ardere a combustibililor solizi i lichizi, circulaia rutier prin gazele de eapament, prin evaporarea benzinei sau ca urmare a manipulrii improprii. La nivelul ntregii ri, poluarea chimic a solului afecteaz circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiv circa 0,2 milioane ha; poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) i prin precipitaii acide datorate SO2 are efecte agresive deosebit de puternice asupra solului i a fost identificat n special n zonele Baia Mare, Zlatna sau Copa Mic. Ca atare, este foarte util cunoaterea coninutului metalelor grele din solurile urbane pentru a stabili cu precizie gradul de poluare a unei suprafee anume i eventualele msuri care se pot lua n vederea diminurii efectelor polurii sau reabilitrii zonelor afectate .Efectul negativ al metalelor grele poate rezulta, de exemplu, prin intermediul apei de but contaminate (ex. evi de plumb), niveluri ridicate n concentraia aerului din jurul surselor emitoare, sau asimilarea prin intermediul lanului trofic. Metalele grele sunt periculoase deoarece ele tind s se bioacumuleze. Bioacumularea nseamn creterea n timp, n organismele biologice, a concentraiei substanei ntr-o cantitate comparativ cu concentraia substanei n mediu. Compuii se acumuleaz n organismele vii atunci cnd sunt asimilai i stocai cu o vitez mai mare dect sunt distrui (metabolizai) sau eliminai. Cele mai poluante dintre metalele grele sunt, cadmiu: plumb si mercur. 1.SURSELE I CILE DE RSPNDIRE ALE CADMIULUI N MEDIUL AMBIAN

Dei au trecut aproape 140 de ani de la apariia primelor cercetri privind toxicitatea cadmiului (Marm 1867) abia n ultimii 30-35 de ani a crescut simitor interesul pentru studiul aciunii acestui metal asupra organismului uman i concomitent aprofundarea cunotinelor despre proveniena lui i despre cile de rspndire i de poluare a mediului nconjurtor.

1.1 Sursa naturaln solul nepoluat, cadmiul se gsete numai sub form de compui anorganici. Coninutul scoarei terestre n cadmiu se evalueaz la 0,5-1 ppm. Rspndirea lui n diferite soluri i minereuri urmeaz pe cea a zincului. Dei concentraia cadmiului in blend (ZnS) se ridic pn la 4,5%, raportul Cd/Zn variaz ntre 1:1.000 i 1:12.000. n afar de blend, cadmiul natural se mai gsete n silicatul de zinc (calamin), greenochitul (sulfura de cadmiu - CdS) avand un continut de 77% cadmiu, otawitul (carbonatul de cadmiu - CdCO3) si monteponitul (oxidul de cadmiu - CdO). i n unele depozite naturale de fosfai i superfosfai, cum sunt cele provenite din fosile. %. De regul el este prezent n minereurile de zinc, nsotind in mod frecvent blenda si smithsonitul. Continutul de cadmiu din minereurile de zinc variaza in limite largi de la 0,02 la 2,5%.1.2 Surse antropice.Cadmiul ajunge n mediu pe trei ci importante: rafinarea i folosirea Cd, topirea minereurilor de Cu i Ni i prin arderea combustibililor fosili

Cadmiul este un partener geochimic al zincului i se obine ca produs secundar la prepararea acestuia. Separarea sa de zinc se face prin electroliz, datorit potenialului de descrcare diferit sau prin sublimare n vid sau curent de hidrogen. Cadmiul s-a folosit pe scar foarte mare la protejarea anticorosiv a fierului i a oelului (cadmiere, galvanoplastie) i continu s se foloseasc n electrotehnic, n obinerea unor mase plastice, colorani, a cauciucului sintetic, n industria bijuteriilor, dar mai ales se folosete la obinerea unor aliaje cu punct de topire sczut: aliaje de lipit, aliaje de legare, aliaje pentru tipografie. Amalgamul de cadmiu se folosete n tehnica dentar. Dac n ultimii ani galvanoplastia a nregistrat un recul, utilizarea cadmiului s-a extins n schimb la fabricarea de baterii i de elemente electronice speciale ntr-o gam foarte larg.Toate locurile de munc unde se utilizeaz cadmiul reprezint nu numai surse de expunere profesional, ci i surse de poluare a mediului nconjurtor. De asemenea, trebuie avut n vedere c acest metal este un nsoitor permanent al zincului i c prezena industriei metalelor neferoase implic i contaminarea cu cadmiu.

1.2.1 Cadmiul n sol

mbogirea solului cu Cd are cteva cauze posibile: (1) poluarea antropogen datorat industriei miniere, chimice i alte industrii; (2) fertilizatorii utilizai n agricultur; (3) micarea ascendent posibil n soluri datorit reprecipitrii repetate ;i (4) asocierea cu materia organic, care este mai abundent n partea superficial a solului.n zonele neindustrializate coninutul mediu al scoarei terestre n cadmiu este sub un 1 ppm, iar n apropierea uzinelor unde se prepar sau se utilizeaz acest metal concentraia este mai mare, deoarece compuii lui ajung direct sau indirect n sol. n USA msurndu-se coninutul atmosferei n jurul topitoriilor de preparare a cadmiului s-a observat c aproape 1/3 din acest metal ajunge sub form de praf pe suprafaa solului. Pe distana de 1 km de la o fabric de zinc concentraia medie a cadmiului n sol (pn la 15 cm adncime) a fost de 1750 ppm fa de 1 ppm media normal. mbogirea suprafeei terestre n acest metal se realizeaz i prin tratarea cu superfosfai naturali (pentru unii din acetia coninutul n cadmiu variind ntre 50 i 170 ppm), precum i prin poluarea cu diferite substane sau deeuri cadmifere. Datorit uzurii anvelopelor, n probele de sol uscat din jurul oselelor cu trafic intens s-au gsit cantiti mult mai importante de cadmiu dect n cele recoltate la distane mari.

1.2.2 Cadmiul n aern atmosfer, Cd ptrunde din erupiile vulcanice, particulele de sol purtate de vnt i arderea pdurilor. S-a estimat c activitatea antropogen este rspunztoare pentru un aport de Cd n atmosfer de 3 pn la 10 ori mai mult dect din surse naturale, o mare parte fiind datorat prelucrrii minereurilor de sulfurin regiunile lipsite de instalaii industriale care elibereaz cadmiu, concentraia acestui metal n aer nu depete 0,001 mcg/m3, ceea ce nseamn o inhalare zilnic de maximum 0,02 mcg/locuitor. n contrast cu aceste valori, n aerul din halele uzinelor unde se manipuleaz cadmiu, n timpul lucrului, s-au gsit concentraii de pn la 25.000 de ori mai mari (0,25 mg/m3). Atmosfera oraelor cu astfel de industrie are o concentraie medie n cadmiu ce depete foarte frecvent 0,05 mcg/m3, ajungnd ca n unele centre (Huston, Texas) s se ridice la 0,33 mcg/m3. Un studiu cuprinznd 36 localiti din USA a artat c, coninutul aerului n cadmiu a variat ntre 0,001 mcg/m3 i 0,083 mcg/m3, iar altul efectuat n Japonia a evideniat concentraii medii de cadmiu de 0,015 mcg/m3 la Tokyo i de 0,166 mcg/m3 la Annaka City. n rile scandinave gradul de poluare cu cadmiu al aerului s-a evaluat prin dozarea acestui metal n muchi i licheni, care absorb i rein metale grele. Cantitatea de cadmiu (raportat la substana uscat) gsit n prile nordice nu a depit 0,2 ppm, n timp ce n zonele sudice s-a ridicat la cca 1 ppm. n probele recoltate din vecintatea uzinelor unde se folosea acest metal, concentraia n cadmiu a fost peste 100 ppm. Poluarea aerului cu cadmiu se datoreaz nu numai fumului i pulberilor emise de uzinele care l folosesc, ci i combustiei diferitelor metale cadmifere (crbune, petrol, uleiuri minerale, hrtie, deeuri organice) unde concentraia cadmiului variaz ntre 1 i 50 ppm, precum i uzurii anvelopelor de cauciuc sintetic. Cantitatea de cadmiu cedat ntr-un an de mijloacele de transport auto din USA (prin consumul de benzin i uzura cauciucurilor) s-a estimat la cca 6 tone. Pentru concentraii cuprinse ntre 0,003 i 0,005 mcg/m3 de aer, cantitile depuse lunar sub form de praf au variat ntre 0,055 i 0,090 mg/m2.

1.2.3 Cadmiul n apan teritoriile nepoluate cantitatea de cadmiu din apele naturale i cele de conduct nu depete 1 mcg/l, concentraia maxim admis provizoriu de O.M.S. pentru apa potabil fiind de 10 mcg/l, ceea ce nseamn c un consum de 2,5 l de ap pe zi realizeaz un aport de 25 mcg Cd. n apa de conduct din 16 state ale USA s-au gsit valori cuprinse ntre 0,12 i 39 mcg/l; n 12 orae norma a fost depit. n Europa concentraia medie a fost de 1,8 mcg/l n Germania i sub 1 mcg/l n Suedia. Conductele galvanizate prin care se asigur aprovizionarea cu ap pot ceda mici cantiti de cadmiu. n probele recoltate dimineaa (dup 10-12 h de neutilizare a apei) de la acelai robinet, concentraia cadmiului a depit 10 mcg/l ns curnd dup ce s-a nceput folosirea, aceasta a sczut. n apele marine din apropierea coastelor, concentraia cadmiului variaz ntre 0,075 i 0,32 mcg/l.

1.2.4 Cadmiul n alimenteDatele din literatura de specialitate evideniaz prezena cadmiului in majoritatea produselor alimentare. Cadmiul ajunge n organism att pe cale digestiv, ct i respiratorie i tegumentar. Produsele alimentare alctuiesc cea mai important surs de cadmiu, excluznd bineneles expunerea profesional (cnd calea principal este inhalarea aerului de la locul de munc). Marea uzin n care se elaboreaz hrana oamenilor i a animalelor fiind suprafaa foliar a plantelor, dac mediul de via al acestora (aer, ap, sol) este contaminat, substanele poluante pot intra n structura lor. Cadmiul, gsindu-se att n sol i ap, ct i n atmosfer, se depune pe frunze, ptrunznd uor n interiorul diferitelor plante, folosite ca produse alimentare pentru om sau ca furaje pentru animale. Contaminarea se poate accentua fie prin folosirea de fertilizani (fosfai, superfosfai) sau de fungicide cadmifere, precum i n cursul transportului n vagoane i mai ales n autocamioane. Faptul c raportul Zn/Cd n plante este mult mai mic dect n solul n care acestea au fost cultivate, ca i scderea coninutului lor pe msur ce distana fa de oselele cu trafic intens a crescut arat rolul polurii aerului. Concentraia cadmiului n legume-frunze (spanac, salat, etc) este un bun indicator al gradului de contaminare aerian. Datorit relaiilor amintite, nivelul de cadmiu din produsele alimentare este influenat de coninutul solului i al atmosferei n acest metal ca i de cantitatea i calitatea fertilizanilor utilizai. Pentru acelai grad de poluare coninutul n cadmiu al legumelor-frunze (salat, varz) este mai mare dect n tuberculi (cartofi), rdcinoase (morcovi, ridichi), legume-fructe (tomate, vinete) i cereale (gru, orez, porumb). Datorit polurii aeriene, n coaja fructelor (ex. mere), ca i n legumele frunze, se gsete mai mult cadmiu dect n pulp. Fixarea de ctre plante este mai important n solurile cu pH acid. Ca atare procesele care acidific solul (ex. ploi acide) pot produce o cretere a coninutului mediu de cadmiu n produsele recoltate de pe aceste terenuri.Produsele alimentare de origine animal conin cantiti de regul mai mici dect cele de origine vegetal, ns dac animalele au fost crescute n mediu intens poluat sau hrnite cu furaje contaminate, concentraia acestui metal poate depi limitele obinuite.Indiferent de specie i de gradul de poluare, viscerele animalelor adulte (rinichi, ficat) conin mai mult cadmiu dect laptele sau musculatura acestora. Organele unor crustacee i molute marine, hran preferat de japonezi, conin cantiti mai mari de cadmiu, iar stridiile au chiar capacitatea de a concentra acest metal.Carnea, petele i fructele conin n general nivele similare de cadmiu care se situeaz cam ntre 5-10 g/kg produs n zonele necontaminate. Ca valori reprezentative pentru cereale i legume-rdcinoase se citeaz cca 25 g/kg. De altfel valori cuprinse ntre 50-100 Cd g/kg produs proaspt sunt considerate nepericuloase.

1.2.5 TutunulFrunzele de tutun acumuleaz nivele relativ crescute de cadmiu. Astfel materia prim din care se prepar igrile reprezint o surs important de expunere pentru fumtori.igrile conin n jur de 1-2 g cadmiu i prin ardere aproximativ 10% din aceast cantitate trece n fumul inhalat cnd se fumeaz. Se apreciaz c fumatul a 20 igri pe zi se nsoete de inhalarea a 2-4 g cadmiu. Prezena filtrului la igri diminueaz ntr-o anumit msur coninutul n cadmiu al fumului inhalat.Coninutul n cadmiu din igri variaz n funcie de regiunea din care provine tutunul folosit la prepararea acestora. Se citeaz valori foarte sczute pentru igrile fabricate cu tutun din Argentina, India, Zambia (valori ntre 0,1-0,5 mcg Cd/igar). n urma dozrii cadmiului din 20 igri nainte de fumare, ct i a cantitii rmas n cenu i n partea nefolosit s-a aflat c aproape 70 % a trecut n fumul inhalat. Marii fumtori, care triesc chiar n zone necontaminate au un aport crescut de cadmiu comparativ cu restul populaiei din zon.

1.3 Aportul zilnic de cadmiun scopul stabilirii aportului zilnic de cadmiu n zone necontaminate sau n regiuni contaminate s-au fcut numeroase studii recurgndu-se la determinarea coninutului de cadmiu din diete obinuite, meniuri complete sau din alimentele ce alctuiesc coul zilnic. De asemenea, n acelai scop s-a recurs la dozarea cadmiului din materii fecale, innd cont c utilizarea digestiv (cantitatea absorbit din cea ingerat) este de aproximativ 5 %. Rezultatele cercetrilor efectuate, referitoare la determinarea aportului de cadmiu prin alimente variaz n limite foarte largi.Astfel se citeaz pentru zone din Europa, Noua Zeeland, USA valori ntre 10-25 mcg/zi, dar aceiai autori precizeaz c 10 % din populaia respectiv au un aport de 2 ori mai mare, iar 2,5 % chiar de 3 ori mai mare. n Japonia, n zone considerate normale (necontaminate) se indic o medie a aportului zilnic de cadmiu prin alimente ntre 30-60 mcg, iar n zone expuse se poate ridica pn la 150-250 mcg sau chiar 600 mcg /24h.n zone contaminate din Marea Britanie, cum ar fi Shiphan, s-au gsit de asemenea valori mai crescute ale aportului zilnic prin alimente (400 mcg/ sptmn sau chiar mai mari).Aportul de cadmiu prin alimente variaz de la individ la individ, n funcie de deprinderile alimentare, dar i n funcie de vrst. Adolescenii, care au o cheltuial de energie mai mare, beneficiaz de un aport crescut, datorit unui consum mai mare de alimente.n ara noastr ntr-un studiu efectuat n 1970, dozndu-se cadmiul din 30 de alimente i inndu-se seama de cantitatea consumat s-a estimat c aportul variaz de la 38-64 mcg /zi, ns folosirea unor produse bogate n cadmiu l poate ridica la 104-176 mcg.Comitetul de experi FAO/OMS, innd seama c 80-90 % din cadmiul ingerat se elimin prin fecale, a admis un aport de 70 mcg/zi (prin alimente). Dei alimentele reprezint principala surs de cadmiu pentru om, totui cnd se evalueaz aportul zilnic trebuie s se in seama i de cantitatea ptruns n organism prin aer i ap, iar n cazul fumtorilor i prin tutun. 1.4 Efectele acumulrii cadmiului. n Romnia, conform Ordinului nr.756/1997 emis de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, limita maxim admis pentru coninutul total de Cd din sol este de 1mgkg1. n soluri, cadmiul se afl n diferii compui sub form de ioni (Cd2+), prezeni n soluia solului, adsorbii la suprafaa particulelor coloidale, legai de materia organic, de sesquioxizi sau prezeni n structura cristalin a mineralelor argiloase sau a altor minerale din sol Mobilitatea Cd n soluri i poteniala sa acumulare n organisme sunt amplificate de pH-ul sczut, coninutul sczut de materie organic, de particulele de sol cu dimensiuni mari i de capacitatea de retenie a solului. Dei este prezent ntr-o varietate de forme neutre si complexe anionice,forma comuna sub care Cd se gaseste in sol este cea de ion liber.Fiind mai mobil decat alte metale grele,Cd poate fi absorbit si translocat cu usurinta de catre plante.Unii cercetatori considera ca raportul dintre concentratia Cdsol/Cdplanta este 10:1.Prezena cadmiului n sol poate fi extrem de periculoas deoarece crete concentraia n lantul trofic.Cadmiul din sol este puternic absorbit de materia organic. Solurile acide favorizeaz trecerea Cd din sol n plante. Rmele i alte organisme eseniale din sol sunt extrem de susceptibile la otravirea cu Cd. Acestea pot muri chiar la concentratii foarte mici cu consecinte asupra structuri solului.Cnd concentraia de Cd din sol este mare aceasta influeneaz procesele din sol ale microorganismelor si ntregul ecosistem din sol.Efectul daunator al excesului de Cd pentru plante consta in blocarea proceselor microbiolgice ,ionii Cd frnnd procesul de sinteza al N2 atmosferic si procesele de amonificare,nitrificare si denitrificare. Cd impiedica cresterea plantelor deoarece creaz depozit de apa n tesuturi.Cele mai sensibile plante la excesul de Cd sunt spanacul, salata, soia,iar cele mai rezistente sunt tomatele si varza;orezul se dezvolta normal chiar la concentratii pana la 640 ppm Cd.S-a observat ca dintre legume,cele pentru consumul frunzelor- n special salata-au o capaciate mai mare de a absorbi si transloca acest element n esuturi,dect cele cultivate pentru consumul radacinilor. Efecte fiziologice Cadmiul si toate combinatiile sale sunt toxice. Toxicitatea cadmiului se pare ca deriva din interferarea cu metabolismul zincului si a cuprului.O data patruns in organismul uman cadmiul este greu de eliminat si ca urmare se acumuleaza in tesuturi,timpul sau de injumatatire fiind de 10-30 de ani.Formeaza cu proteinele compleci care sunt transportai la rinchi.Cadmiul se acumuleaza in rinichi provocand probleme in mecanismele de filtrare. Are loc eliminarea proteinelor esentiale si a zaharurilor din corp si apoi imbolnavirea rinichilor.Alte efecte : Diaree, dureri de stomac, vom sever Fracturi osoase Probleme de reproducere, avort spontan, infertilitate instalat, Boli ale SNC Boli al esistemului imunitar probleme fiziologice Mutaii geneticeExpunerea ocupaional industria metalurgic etapa de rafinare.Inhalarea. La prelucrarea Cd prin metode umede i prin procese metalurgice se degaj vapori de cadmiu. Acetia produc : uscciune n gt, arsuri ale pielii i arsuri n stomac, dureri de cap, vom , sngerarea plmnului deces.Intoxicaia acut Pot avea loc intoxicaii acute la polizarea Ag cu carbonat de cadmiu, la fabricarea cadmiului prin distilare sau topire, la topirea Cd sau a aliajelor sale( Ni-Cd), la respirarea prafului de cadmiu n cazul stingerii unor incedii n care s-au aprins pulberi de cadmiu, la bile de cadmiere( galvanizarea), n fabricile de litopon de cadmiu(CdS). n cazul intoxicrii acute cu cu Cd/CdO din aerulunor ntreprinderi se observ : iritaietuse, spasm cardiac, grea, extenuare, ameeal, creterea ritmului respiraiei, pulsului , cianoz- decese.Intoxicaia accidental. La ingerarea de CdSO4 , CdCl2, CdO simptomele sunt : grea, vom puternic, ameeal, durere de stomac, diaree, colaps, lips de sensibilitate n mini i picioare, convulsii.Intoxicri cronice au fost semnalate n topitoriile de Cd sau Zn.Pentru intoxicarea cu Cd sunt caracteristice urmtoarele simptome : guturai , inele de Cd, ( culoare galben sub form de inel la baza dinilor), scderea sensibilitii simurilor i albuminurie.Expunerea pe termen lung este asociat cu urmtoarele efecte: Plamni: emfizeme pulmonare, creterea riscului de cancer pulmonar. Ficat: in general pe termen lung ficatul este protejat mpotriva intoxicrii cu cadmiu care este legat de MT (metallo-thionein), si depozitat n rinichi (MT poate lega pana la 7 atomi de Cd). Rinichi: datorita acumularii in rinichi a Cd pe termen lung pot apare disfunctii glomerulare si tubulare, disfunctii renale. Datorita faptului ca rinichi sunt organele care regleaza cantitatea de sruri in organism, in cazul intoxicaiei cu cadmiu pot apare dereglri majore a concentratiei anumitori ioni. Poate apare o eliminare a Ca care poate duce la decalcifierea oaselor. Doza oral acut letal de cadmiu pentru om nu a fost stabilit, ea a fost estimat la cteva sute de miligrame , doze mici de 15 i 30 mg din produsele alimentare acide depozitate n containere cptuite cu cadmiu-au dus la gastroenterit acut. Consumul de ctre oameni de lichide care conin 13 - 15 mg de cadmiu pe litru a provocat vrsturi i crampe gastro-intestinale. Sistemul osos: decalcifierea oaselor. Cadmiul poate fi, asociat cu apariia bolii Itai-Itai, n Japonia ca urmarea unei intoxicaii colective cu acest element. A fost produs prin consumul de orez contaminat cu Cd ca urmare a irigrii terenurilor pe care era cultivat cu apele reziduale provenite de la o mina de zinc din apropiere. Boala s-a manifestat printr-o o gama larga de simptome asemntoare osteomalaciei cum ar fi: grad sczut de mineralizare osoasa, rata ridicat de fracturi, osteoporoza, deformri osoase dureroase, tasarea corpului pn la dimensiuni neobinuite. Sistemul cardio-vascular: se observa o crestere a tensiuni arteriale Sistemul nervos central: poate apare o intoxicare cu cadmiu a SNC doar in primele luni de viata intrauterina; dupa care intra in actiune sistemul de protectie al creierului. n plus, s-a raportat c cadmiu poate duce la leziuni hemoragice n ganglionii senzoriale n cadrul sistemului nervos central. Cadmiul mai poate afecta: glandele endocrine, sistemul reproductive. Exist unele dovezi c cadmiu poate cauza cancer. Waalkes et al. Waalkes i colaboratorii . have shown that a subcutaneous injection of cadmium chloride can induce prostate cancer in Wistar rats au aratat c o injectie subcutanata de clorur de cadmiu poate induce cancer de prostata la obolani Wistar [ 35 ].. This group also postulated that high doses of cadmium can cause severe testicular necrosis in rats, followed by a higher incidence of testicular interstitial tumors. Acest grup, de asemenea, a postulat faptul c doze mari de cadmiu poate provoca necroze testiculare severe la obolani, urmat de o inciden mai mare de tumori testiculare interstiiale. In contrast to laboratory data though, epidemiological studies could not convincingly prove cadmium to be a cause of prostate cancer Spre deosebire de datele de laborator, dei, studiile epidemiologice nu au putut dovedi convingtor cadmiu a fi o cauza de cancer de prostata [ 36 ].Early publications however suggested an association of cadmium and renal cancer in humans Publicaii mai noi au sugerat, totui, o asociaie de cadmiu i de cancer renal la om [ 37 ]. . This assumption was confirmed in 2005 by a systematic review of seven epidemiological and eleven clinical studies IARC (Agenia Internaional pentru Cercetare a Cancerului), a decis s includ cadmiu n grupul substanelor cancerigene pentru om . Totui s-a concluzionat c numai absorbia de cadmiu prin intermediul sistemului respirator are un potenial carcinogen [ 3 ]. .

Circuitul cadmiului n organism

Fig 2. Transportul de cadmiu n corpul uman. Figure legend text: Metabolism, storage and excretion of cadmium in human body. n organismul uman cea mai facil cale de ptrundere a cadmiului este cea respiratorie ( absorbia se produce n proporie de pn 25% ) . Pe cale digestiv , gradul de absorbie este mult mai redus ( 5-10%) procentul putnd crete ns n funcie de starea nutriional a individului ( cazul persoanelor cu carene de fier). Pe cale cutanat trcerea n mediul intern se face n foarte mic msur, procentul nedepind 0,5% . n mediul intern Cd este transportat de ctre albuminele plasmatice.n urma unei expuneri de scurt durat concentraia renal i hepatic sunt aproximativ egale,n timp ce n cazul unei expuneri de lung durat,acumularea renal este preponderent. Se consider c n ultimii 600 de ani concentraia cadmiului n sistemul osos uman a crescut de 50 de ori. La nivel hepatic , cadmiul se leag de o tripeptid mixt ( glutation), fiind excretat pe cale biliar. Eliminarea sa pe aceast cale are ns o eficien redus, ntruct se produce reintrarea sa n mediul intern la nivel intestinal, prin intermediul circuitului enterohepatic.O alt fracie a Cd tot la nivel hepatic se leag de o protein neenzimatic denumit metalotionin MT. Sub aceast form cadmiul ajunge la nivel renal , fiind secretat n parte pe cale urinar.Tot n rinichi , mai exact n lizozomii celulelor renale are loc disocierea unei fracii a complexului Cd-MT .Rmas n stare liber cadmiul este capabil s-i exercite aciunea toxic renal. Semnul clinic principal al acestuia este apariia proteinueriei ( prezena aminoacizilor i proteinelor n urin , care n mod normal ar trebui s fie absente) Schematic traseul cadmiului n mediul intern al organismului poate fi reprezentat astfel

Fig 3.Mecanismul acumulrii cadmiului n celulele tubulareAlb. Albumin; GSH- glutation; Mt- metalotioninConcluziiUltimele studii au demonstrat importana unei reduceri a emisiilor de cadmiu pentru sntatea uman. Some efforts in this direction have been made, especially within in the European Union. Unele eforturile n aceast direcie au fost fcute, n special n cadrul Uniunii Europene. Cadmium, on the one hand, is example for an industrially used substance with negative long-time effects on human health. Cadmiu, pe de o parte, este exemplu pentru o substan utilizat industrial cu efecte negative pe termen lung asupra sntii umane. On the other hand, it is an example for the beneficial potential of the international cooperation of laboratories, universities and local authorities. Pe de alt parte, acesta este un exemplu de potenial benefic al cooperrii internaionale ntre laboratoare, universiti i autoriti locale. Efforts to research and reduce the effects of cadmium emissions have to continue. Eforturile de cercetare de a reduce efectele emisiilor de cadmiu trebuie s continue. A number of promising projects give rise to the hope that, in the future, alternative testing methods may allow a reduction of the number of laboratory animals necessary for this research. O serie de proiecte promitoare conduc la sperana c, n viitor, metode de testare alternative ar putea permite o reducere a numrului de animale de laborator necesare pentru aceast cercetare. Cadmiul va fi interzis n n UE ncepnd din luna decembrie 2011 toate materialele plastice .

Bibliografie1.Cadmium & its adverse effects on human health A. Bernard Indian J Med Res 128, October 2008, pp 557-5642. The toxicity of cadmium and resulting hazards for human health . Johannes Godt1*, Franziska Scheidig2, Christian Grosse-Siestrup3, Vera Esche3, Paul Brandenburg3, Andrea Reich3 and David A Groneberg2 Journal of Occupational Medicine and Toxicology 2006, 3. The effect of cadmium and lead pollutionon human and animal health Smirjdkova, S., Ondra5oviCovdO, ., Ka5kov6,A ., Laktiiovd, K. University of Veterinary Medicine, Komenskdho 73,041 81 Ko5ice Fujita D. Nippon Eiseigaku Zasshi, 47 (3) :704-14 1992 august