Editura ”Cartea Vrâncean” ISSN 2501 – 9864 ISSN-L 2501 - 9864
Pa ge
10
4 Verdeu Rica Particulariti ale limbajului la copilul de vârst colar mic
11
Sptmâna Educaiei Globale
14
6 Satul meu – Oraul meu Lucrri participante la Concursul de creaii literare ”Satul meu– Oraul meu”, Garoafa, mai 2018
Coordonatori: - Dinu Aurelia; - Anca-Adriana Ilie; - Brahariu Angela; - Murgeanu Alina; - Tânjal Lenua; - Fcîl Adriana-Mirela; - Lefter Nadia; - Bobeic Magda
19
Prof. coordonatori: - Drilea Ioana; - Fcîl Adriana-Mirela; - Huci Diana
30
Cuprins
Grdinia cu program normal Garoafa, Vrancea
Editia a iii-a, Garoafa, 2017-2018 avizat i aprobat de ctre Inspectoratul colar Judeean Vrancea nr. 9430/10.10.2017
inclus în CAERI 2018, nr. 24986/2/22.01.2018, poziia 1659
Unitatea de învmânt organizatoare: Grdinia cu program normal Garoafa – Vrancea
Coordonatori proiect: Prof. Înv. Prec. Fcîl Adriana-Mirela, Grdinia cu program normal Garoafa,
Vrancea; Prof. Înv. Primar Tânjal Lenua, Liceul Tehnnologic ”Costache Conachi” Pechea,
Galai; Prof. David Fnica, coala Gimnazial ”Emil Atanasiu” Garoafa, Vrancea
Rezultatele activitilor desfurate de precolarii i colarii mici participani au fost
expuse la Casa Corpului Didactic ”Simion Mehedini” Vrancea. S-a realizat mediatizarea Proiectului Educaional Regional ”Mldie talentate”:
la nivel local au fost organizate campanii de informare i difuzare la nivelul fiecrei uniti de învmânt implicate în proiect (comisii metodice, avizier, consilii profesorale, întâlniri cu prinii);
la nivel judeean la CCD Focani; la nivel naional proiectul a fost postat pe site-urile www.didactic.ro,
http://scoli.didactic.ro/scoala-gimnaziala-emil-atanasiu-garoafa, http://scoli.didactic.ro/gradini_a_garoafa_garoafa.
Proiectul a înregistrat un real succes i va fi continuat i în anii colari urmtori.
Pa ge
Prof. Înv. Prec. Fcîl Adriana-Mirela Grdinia cu program normal Garoafa, Vrancea
La Grdinia cu program normal Garoafa s-au organizat proiecte educaionale la care au participat cu entuziasm precolari i elevi coordonai de cadre didactice ce îi desfoar activitatea instructiv-educativ în coli din judeul Vrancea i în alte localiti din judeele rii. Proiectul ”Mldie talentate” a ajuns la cea de a treia ediie i a fost înscris în Calendarul Activitilor Educative Regionale i Interjudeene – CAERI 2018, nr. 24986/2/22.01.2018, poziia 1659.
Întreaga activitate a proiectului a fost supervizat de ctre Inspectoratul colar
Judeean Vrancea i a avut parteneri i colaboratori care au determinat ca succesul derulrii activitilor s fie asigurat. Enumerm Casa Corpului Didactic “Simion Mehedini” Focani – Vrancea, Primria Garoafa, jude Vrancea, ONG – Asociaia Educatoarelor din România Filiala Vrancea, Palatul Copiilor Focani – Vrancea. Coordonatorii, respectiv: prof. înv. prec. Fcîl Adriana-Mirela; prof. David Fnica i prof. înv. primar Tânjal Lenua au stabilit iniial scopul i obiectivele proiectului, grupul int, etapele proiectului, modul în care se va realiza mediatizarea i diseminarea rezultatelor obinute, apoi au proiectat graficul activitilor:
Nr. crt. Activitatea Mod de
realizare Data Loc de desfurare
1. S facem cunotin! Stabilire contacte
între unitile participante
Noiembrie 2017 Internet
2017
Pa ge
Februarie 2018
CCD Vrancea
Completare portofoliu proiect
IJ Vrancea
Festivalul ”Copilrie în ritm de dans” s-a desfurat la Cminul Cultural Garoafa i a reunit trupe de la grdinie i coli din jude i din Buzu. Participarea indirect la concursul de dans a permis i evoluia altor parteneri din ar.
Creaiile literare ce au fcut obiectul concursului ”Poveti la gura sobei” au dovedit talentul micuilor precolari i colari. Acetia au creat poezii i poveti cu teme diverse. Lucrrile simpozionului intitulat ”Tradiii i folclor” au reprezentat coninutul unui CD ce a primit de la Biblioteca Naional a României codul ISBN 978-973-0-26746-4. Diseminarea Proiectului Educaional ”Mldie talentate” s-a desfurat la Casa Corpului Didactic ”Simion Mehedini” Vrancea, unde au fost prezente cadre didactice, reprezentani ai instituiilor partenere, dar i alte persoane interesate de eveniment.
Proiectul Educaional ”Satul meu – Oraul meu”, CAERI 2018, nr.
24986/2/22.01.2018, poz. 1660, ediia a IV-a, a fost organizat de profesorii coordonatori Fcîl Adriana-Mirela i David Fnica i s-a derulat în luna mai 2018. Concursul de creaie artistico-plastic i literar a stârnit interesul multor precolari i colari care i-au înscris propriile creaii în competiie.
Pa ge
6
Proiectul Educativ Extracolar ”Sport, sntate, succes!”, CAERI 2018, nr. 24986/2/22.01.2018, nr. 1745 a urmrit atingerea obiectivelor propuse, dintre care amintim: cultivarea spiritului competitiv, a abilitilor de cooperare i lucru în echip; sporirea stimei de sine i a încrederii în forele proprii prin participarea la concursuri; dezvoltarea armonioas a copiilor precolari i a colarilor mici; cultivarea trsturilor pozitive de voin i caracter; educarea sociabilitii, colaborrii i a spiritului de ordine i aciune, în contextul respectrii unui sistem de reguli.
Coordonatorii proiectului, profesor înv. prec. Fcîl Adriana-Mirela i prof. Lazr Mirela au stabilit dou competiii prin care s se remarce cei mai buni participani: un concurs pe teme de sntate intitulat ”tiu s mnânc sntos” i un concurs sportiv denumit “Micul campion”.
port ntate ucces
Proiect educaional 2018
COALA DE VAR
Pentru copii între 3 ani i 14 ani Coordonatori proiect: prof.înv.prec. Beleag Florica, Grdinia PN Bizigheti
prof.înv.primar Mocanu Ileana, coala Gimnazial „E. Atanasiu” Garoafa, jud. Vrancea
ARGUMENT Curriculum colii de var se bazeaz pe o combinaie de predare folosind distracia i creativitatea pentru a dezvolta o pasiune pentru învare, abilitatea de a face fa noilor provocri i situaii. Activitile vor transforma simplul joc în experiene de învare pline de sens, meninând tot timpul un context de învare stimulant. Sunt cinci caracteristici care stau la baza acestui curriculum: provocare i plcere, progres, alegere i personalizare –difereniere, coeren, echilibru. Copiii au nevoie s-i triasc copilria, s aib timp de joac nestructurat, s se întâlneasc cu prietenii, s exploreze, s înving plictiseala, s triasc i s fie spontani. Spontaneitatea este o caracteristic a copilului care se pierde atunci când viaa îi este organizat pân în cele mai mici amnunte de ctre aduli, tot aa se diminueaz i capacitatea de autoreglare, de auto-organizare i spiritul de iniiativ. Îns este pcat ori de câte ori se pierde un talent înscut i nevalorificat, o pierdere pentru acel copil, dar, cu siguran, i pentru toi ceilali. Vacana de var este una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor, îns pentru prini poate fi o perioad destul de solicitant, cu atât mai mult cu cât acetia îi doresc s îmbine utilul cu plcutul i s nu le ofere odraslelor doar distacie, ci i educaie.coala de Var, unde timpul
EDUCAIA PENTRU TIMPUL LIBER
8
înseamn altceva decât computer, tablet i televizor. Cursurile propuse dau frâu liber imaginaiei i creativitii: pictur pe diverse suporturi, pictur pe sticl. Ne propunem ca prin activitile pentru copii în timpul vacanei de var s contribuim la dezvoltarea creativitii i imaginaiei acestora, la apropierea lor de cultura satului ca spirit, obiecte, tradiii. La coala de Var sunt invitai toi copiii grdiniei i a colilor implicate în acest proiect. Sunt ateptai cu drag i frai, surori, prieteni, elevi ai altor coli i toi acei care vor s petreac alturi de noi o var de neuitat. OBIECTIVUL PRINCIPAL Obiectivul principal al colii de Var îl constituie favorizarea accesului copiilor la educaie non-formal i formal de calitate, alternative la educaia colar, prin crearea unui mediu stimulativ pentru dezvoltarea aptitudinilor personale. Aventurile i jocurile copiilor dinn timpul verii, merit s fie imortalizate în cele mai spectaculoase poze. Vara este anotimpul care scoate toi copiii afar în mijlocul naturii i îi îndeamn în activiti i jocuri dintre cele mai frumoase, care merit s fie fotografiate i puse la loc de cinste în holul grdiniei sau a colii. SCOPUL
Încurajarea i stimularea lecturii în limba român; Punerea în valoare a capacitii creative a copiilor (elevilor), Dezvoltarea capacitii de autocunoatere; Formarea i dezvoltarea spiritului de echip; Dezvoltarea nevoii de succes; Valorificarea potenialului intelectual al copiilor cuprinse între 3 ani i 14 ani cu
privire la capacitatea acestora de a-i perfeciona competenele acumulate în timpul anului colar i de a le folosi în diverse contexte.
ARII DE DEZVOLTARE
Dezvoltare personal i emoional; Comunicare, limb i limbaj; Gândire logico-matematic, perspicacitate i numeraie; Cunoaterea mediului înconjurtor; Dezvoltare psiho-motric; Dezvoltarea creativ i estetic.
Aceste ARII DE DEZVOLTARE se traduc la nivelul grupei/clasei într-o serie de ARII DE EXPERIEN, structurate în aa fel încât la fiecare col te ateapt o nou aventur:
Lectur; Zon de construcii; Joc de rol; Bibliotec (ora de lectur); Zona de tiin; Zona auditiv (muzic, filme i desena animate pentru copii); Zona de dezvoltare matematic; Calculator; Zona estetic i creativitate (pictur, desen, decupaj, quilling, origami, modelaj)
Pa ge
9
Dorim s le dm copiilor ocazia, nu doar s-i dezvolte intelectualul, ci i s descopere care le sunt talentele i pasiunile, s dea frâu liber creativitii, s se simt liberi, s încerce cât mai multe activiti, i în acest proces s descopere, încetul cu încetul, cine sunt i ce le place s fac. Dorim s dezvoltm la copii/elevi:
Încrederea în sine; Imaginaia; Cooperarea; Concentrarea; Rezolvarea de probleme (copiii înva s comunice, Cine? Ce? Unde? De ce?); Comunicarea; Distracie; Exprimare emoional; Auto-disciplin; Exerciii fizice, Inteligen social (mituri, legende, poezii, poveti, piese de teatru – introduc noiuni
referitoare la problemele i conflicte3le sociale din culturi trecute i prezente, din întreaga lume).
BIBLIOGRAFIE: Curriculum pentru educaia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani,
Bucureti, 2008; Revista învmântului precolar , Cerghit, I. Polirom, 2007; Metode de învmânt, ed. A IV-a, Iai, Polirom, Cerchit, I., 2002; Sisteme de ijnstruire alternative i complementare. Structuri, stiluri i
stategii, Bucureti, Ed. Aramis, Cuco, C., 2006; Pedagogie, ediia a II-a revizuit i adugit, Iai, Ed. Polirom, Boco,
M., Jucan, D., 2007; Teoria i metodologia instruirii i Teoria i metodologia evalurii. Repere
i instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Cluj-Napoca, Ed. Casa Crii de tiin;
www.edu.ro, L.E.N. nr. 1/2011
Profesor pentru învmântul primar,
Familia reprezint unul dintre principalii factori implicai în creterea i educarea
copilului. Componena acesteia i climatul familial în care se dezvolt copilul, vor influena
viitoarele rezultate colare ale acestuia i, implicit, încrederea în sine.Toi prinii doresc s-i
vad copiii bine educai i bine pregtii pentru viaa profesional. Muli dintre acetia
abandoneaz lupta, unii o fac cu ignoran, unii din lips de rspundere, alii din
imposibilitatea de a-i juca rolul pân la capt din diverse motive.
Factorii familiali care influeneaz categoric evoluia colar a elevilor sunt:
familii dezorganizate, unde interesul i preocuparea pentru educaia copilului sunt
aproape absente, situaie în careapare eecul colar;
statutul socio-economic al prinilor: pentru a evolua corespunztor în procesul
instructiv-educativ, elevul necesit:
- locuin dotat adecvat (mobilier, temperatur optim, ordine i curenie);
- program zilnic raional, în funcie de vârsta copilului;
- asisten medico-sanitar la nivelul secolului în care trim;
- materiale i instrumente care s-i permit accesul la informaie (manuale, dicionare,
atlase, calculator etc.).
nivelul cultural sczut al familiei; copilul trebuie s fie sprijinit atâtîn
achiziionarea i aprofundarea cunotinelor, cât i în formarea unei personaliti puternice i
armonioase, iar relaia familiei cu coala trebuie s fie permanent i constructiv. Atât
prinii intolerani, indifereni, cât i cei hiperprotectivi, reprezint „piedici” în conturarea i
dezvoltarea unei personaliti de învingtor, capabil s depeasc obstacolei s obin
succese.
atmosfera i climatul educativ oferit de familie: pentru a se putea forma i
dezvolta armonios, un copil are nevoie de iubirea prinilor, de înelegere i o atmosfer
linitit, protectoare în grupul familial din care face parte. Neînelegerile dintre prini,
Pa ge
violena verbal, fizic i psihic, manifestrile deviante, la care copilul este spectator, produc
un puternic i negativ impact emoional care vor influena evoluia ulterioar a copilului.
influenele din familia extins sau cele extrafamiliale: în evoluia sa, copilul nu
este numai sub influena prinilor, ci i a altor membri ai familiei extinse (bunici, mtui),
care pot aplica o educaie care vine în contradicie cu cea promovat de prini.Grupul de
prieteni este un alt factor ce influeneaz evoluia elevului i unul care nu trebuie tratat cu
indiferen.
Trebuie s se îneleag faptul c în sânul familiei copilul îi însuete primele
elemente necesare dezvoltrii personale din punct de vedere educativ. Învmântul primar nu
face altceva decât s continue la un alt nivel i într-un cadru autorizat ceea ce elevii au început
s învee acas.
Regulile explicite ale educaiei se înva doar dac familia îi propune acest lucru,
îns de cele mai multe ori, prinii ateapt ca elevii s mearg la coal i astfel ei se
debaraseaz de orice responsabilitate ulterioar a evoluiei copilului. Cea mai important
caracteristic este reprezentat de atitudinea prinilor care se transmite copilului spontan i
rapid. Copilul percepe atitudinile prinilor i le asimileaz nemijlocit.
De aceea, de foarte multe ori, le este dificil învtorilor s dezvee anumii elevi de
unele obiceiuri, s-i deprind cu altele, pozitive, i s le formeze o conduit de succes. Acest
lucru se întâmpl deoarece acas prinii nu canalizeaz activitatea copilului în aceeai
direcie, acest lucru datorându-se reaciilor diferite i distorsionate ale acestora în raport cu
actul învrii.
Particulariti ale limbajului la copilul de vârst colar mic
Prof. VERDETU RICA
Limbajul uman este un fenomen complex psiho-social, este sistemul fundamental
de elaborare i comunicare a gândirii. Constituind una din manifestrile eseniale ale
Pa ge
12
vieii psihice a omului, limbajul este totodat una din trsturile sale caracteristice,
distinctive în raport cu celelalte vieuitoare, reprezentând actul fundamental de
legitimare i de situare a omului pe scara evoluiei i progresul materiei vii. Datorit
evoluiei rapide a societii contemporane, omul trebuie s fac fa acestui ritm, trebuie
s fie la rândul lui spiritual, evoluat, iar limbajul trebuie s satisfac aceast necesitate.
Vorbirea, limbajul au un rol deosebit în formarea personalitii individului, în realizarea lui
în via i în încadrarea în societate.(Sima I.,1998, p.21)
Pân la intrarea în coal, copilul înva vorbirea într-un anumit fel, mai mult spontan,
iar de la aceast vârst capt o serie de caracteristici noi, datorit procesului de instruire
verbal i formrii culturii verbale. Experiena verbal a copilului din primii 6 ani de via
influeneaz întreaga dezvoltare psihic. La intrarea în coal copilul are deja o anumit
experien intelectual i verbal. În general, el înelege bine vorbirea celor din jur i se poate
face îneles prin exprimarea gândurilor în propoziii i fraze alctuite corect. Exprim bine
diferenele dintre obiecte i fenomene, este capabil de a face ironii i discuii contradictorii,
iar dorinele, preferinele, politeea sunt tot mai clar exprimate. Aceast exprimare este
facilitat i de volumul relativ mare al vocabularului su: aproximativ 2500 cuvinte din care
cca.700-800 fac parte din vocabularul activ. La sfâritul micii colariti, vocabularul su
însumeaz cca. 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul
activ.
Se pot constata diferene însemnate de la un copil la altul în ceea ce privete
dezvoltarea limbajului, pe de o parte datorit capacitii potenelor intelectuale ale copilului
iar pe de alt parte, influenelor mediului familial.
Învarea scris-cititului creeaz un câmp larg de dezvoltare i organizare a intereselor
intelectuale. Sub influena acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. Dei
limbajul nu este suficient automatizat i înc mai întâlnim elemente ale limbajului situativ,
vorbirea colarului mic devine un element al exprimrii gândirii cu pronunate note personale.
Dac în clasa I-II se întâlnesc expuneri incomplete, în clasa a III-IV apar rspunsuri
mai complexe organizate i sistematizate. O astfel de exprimare fluent i coerent este
facilitat i de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al
limbajului exterior .
Perioada micii colariti este perioada în care scrierea devine un nou potenial al
sistemului verbal, cu foarte multe diferene individuale. Se manifest unele defeciuni
temporare de vorbire, el trebuie puse pe seama schimbrii dentiiei dar se datoreaz i unor
particulariti trectoare ale dezvoltrii. O problem deosebit privind caracteristicile
Pa ge
pronuniei, o constituie prezena sunetelor parazitare în vorbirea oral a colarului mic; ele
apar mai puin în dialoguri decât în relaiile de tip monologat (când copiii expun lecia). Cea
mai mare frecven ca sunete parazitare, o au sunetele î i la sfâritul i începutul
propoziiilor. În povestirea oral se fac evidente neglijene de pronunare, disimulri în
articularea diferitelor cuvinte: „recreaie”, „lu” (în loc de lui), „p’orm”, „tocma”, „aia”, „-a
dat o carte”. Apar uneori i sunete mai multe decât trebuie în cuvânt: este vorba de un
fenomen de încrcare fonetic a cuvântului. De pild, colarul de 8 ani mai spune „iera” în loc
de „era” sau „ieu” în loc de „eu”.
Unele dificulti de sistematizare i organizare succesiv, coerent a comunicrii
verbale persist în întreaga copilrie, fiind întreinut de vorbirea defectuoas din familie sau
de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care triete copilul.
În dezvoltarea scrierii corecte, se manifest la început greuti de difereniere a
sunetelor. În primii doi ani ai învrii scrierii, sunt frecvente eliziunile de grafeme (de
exemplu „îtuneric”, „ître”, „hoomalu”, „crdul” etc.); fenomene asemntoare se petrec în
scrierea diftongilor i a triftongilor, precum i a silabelor „che, ce, ci , ge, ghe, ghi, gi, chi”
între care, micul colar face adesea numeroase confuzii. Alteori în scriere apar sunete supra
adugate („viouar”, „diminia”, „artimetric” etc.); apar i cazuri de inversri ale silabelor
cuvântului, este vorba de o insuficient de clar analiz auditiv verbal cu privire la
componena sonor a cuvintelor.
Alte defeciuni ale scrierii, ca acelea de caligrafiere sau de înclinaie a literelor, se
corecteaz pân la sfâritul clasei a IV-a.
Crete volumul cuvintelor tehnice (la gramatic, aritmetic, istorie) elementele de
pronunie dialectal diminueaz prin dezvoltarea capacitii de a citi. La început elevul nu
poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propoziie, dar treptat el începe s desprind
unitatea fonetic i grafic a cuvântului i elementele propoziiei simple i dezvoltate.
Însuirea ortogramelor nu are la baz cunotine gramaticale precise, la început, dar treptat
colarul îi va da seama diferenele gramaticale existente (sau i s-au). Problemele de
omonimie se implic de asemenea ca generatoare de dificulti („fetia sare coarda” i „mai
trebuie puin sare”), acestea presupun probleme de precizare a sensului i semnificaiei
cuvintelor.
dificultilor întâmpinate de copil în vorbire constituie un indicator pentru faptul c, pe de o
parte, înc nu sunt suficient automatizate mecanismele trecerii din limbajul interior în cel
exterior i, pe de alt parte, c însui stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.
Pa ge
14
Exprimarea în scris opereaz înc de la început cu un vocabular mai critic i cu rigori de
topic mai exprese. Exprimarea în scris este relativ simpl i foarte economicoas pân în
clasele III - IV-a când devine mai activ i mai personal.
Între colarii din clasele I-IV exist diferene importante în consistena vocabularului,
bogia i varietatea lui, în ceea ce privete stilul vorbirii, caracteristicile exprimrii, bogia i
plenitudinea structurii gramaticale a propoziiilor, existena sau neexistena fenomenelor
parazitare în vorbire, a repetiiilor, a defectelor de pronunie etc. Toate aceste particulariti
ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral i scris. De-a lungul anilor de coal debitul
verbal oral crete; debitul scris crete mult mai lent, dar se constat numeroase progrese
calitative datorate contactului cu vorbirea literar i cu rigorile impuse de coal în legtur cu
exprimarea verbal. În aceast perioad scrierea devine un nou potenial al sistemului verbal,
cu foarte multe diferene individuale.
Aadar, în perioada colar mic, se dezvolt toate formele de limbaj. Conduitele verbale
încep din ce în ce mai mult s subordoneze toate celelalte comportamente, s le organizeze i
s le dinamizeze. Conduitele de ascultare, care se integreaz în limbajul oral, contribuie nu
numai la însuirea celor comunicate, dar i la o disciplinare mintal a copiilor.
Rolul învtorului este foarte important deoarece el reprezint persoana oficial din
partea societii i prin metodele didactice activ-participative folosite în cadrul activitilor ce
se desfoar la clas cât i în activitile extracurriculare, poate, i chiar are datoria
profesional i moral de a-i ajuta pe cei cu deficiene de limbaj pân la o corectare total
,dac este posibil, iar celorlali s le înfrumuseeze i s le îmbogeasc vocabularul la un
nivel ridicat, nivel ce va fi o ramp de lansare pentru o via frumoas.
SPTMÂNA EDUCAIEI GLOBALE
PROIECT EDUCAIONAL Coordonatori: prof. înv. Prec. Drilea Ioana i Huci Diana
Pa ge
“Fr pace , dezvoltarea este imposibil : fr dezvoltare drepturile omului sunt iluzorii : fr drepturi pentru om , pacea este violen. “
(College de France ) Argument: Afirmând încrederea în capacitatea educaiei pentru pace, pentru pregtirea generaiilor în formare în spiritul cooperrii, al participrii i al democraiei, ne afirmm de fapt încrederea în succesul aciunilor de aprare a pcii i în viitorul umanitii. Educaia pentru pace are precursori mai îndeprtai sau mai apropiai de vremea noastr J.A. Comenius (1592-1670), considerat un precursor al O.N.U.-ului i al UNESCO- ului nzuia spre o pace universal i cuta structurile i mijloacele necesare pentru a o instaura i menine. Dup primul rzboi mondial, evitarea unei noi conflagraii mondiale a preocupat spiritele luminate, iar unele organizaii au iniiat aciuni educative specifice pcii. Dup al doilea rzboi mondial, problema aprrii pcii s-a pus i se pune în termeni noi, cu o insisten în cretere devenind o preocupare prioritar i o nzuin a tuturor naiunilor. Ea intr în conexiune cu alte probleme din lumea contemporan, caracterizat prin caracter global, universal i pluridisciplinar: interdependenele i transspecificitatea nu anuleaz diversitatea i specificitatea problemelor i a colectivitilor naionale, dar problematica societii democratice ni se înfieaz din ce în ce mai mult ca o unitate indivizibil. Probleme cum sunt: protejarea mediului terestru, acvatic i aerian, decalajele între Nord i Sud, subdezvoltarea, subnutriia, aprarea pcii i îmbuntirea calitii relaiilor dintre oameni i dintre grupurile umane, lupta împotriva maladiilor i protejarea copiilor, promovarea unei viei democratice i aprarea drepturilor omului etc. nu sunt numai probleme ale diplomailor sau specialitilor diferitelor domenii, ci având un caracter concret este o preocupare prioritar a tuturor oamenilor i tuturor naiunilor indiferent de mrimea lor i de regiunea creia îi aparin. Aceast problematic complex este abordat de omenire, dar soluiile par s nu o acopere. În acest mod se declaneaz o serie de întrebri: o lume uman i armonios dezvoltat sau o lume divizat , plin de tensiuni i hruit de tulburri i conflicte ? Un
Pa ge
16
mediu protejat i umanizat sau o deertificare galopant? O afirmare a spiritului raional i a toleranei sau generozitii sau o dezlnuire a fanatismului de tot felul? O promovare a democraiei i a unei noi etici internaionale sau o rspândire a totalitarismului i a arbitrarului? Cooperare, respect reciproc, încredere, dezarmare i pace sau un rzboi nimicitor care s-ar extinde pe întreaga planet? SCOP :
acionarea în vederea asigurrii condiiilor instaurrii unei lumi durabile i sigure pe baza analizrii problemelor sociale i economice, a diversitii culturale i a strategiilor de instituire a pcii;
formarea i cultivarea aptitudinilor i a atitudinilor civice de abordare a problemelor sociale prin dialog i participare efectiv la rezolvarea pedagogic a contradiciilor obiective si subiective care apar in condiii de (micro)grup sau in contextul comunitii sociale (profesionale, economice, politice, culturale, religioase etc), la nivel naional, teritorial, zonal, local.
Obiective: formarea independenei de gândire; respectarea procedurilor legale i a drepturilor celorlali; dezvoltarea capacitii de a asculta, a recunoate i a accepta diferenele (relaionarea
constructiv i nu distructiv, opresiv ; rezolvarea conflictelor într-o manier non violent)
combaterea formelor de discriminare în grdini - coal i societate (eliminarea treptat a discriminrii de orice tip i realizarea integrrii sociale)
manifestarea unui interes constructiv pentru problemele comunitii; Grupul int:
Precolarii grupelor mici i mari
Prinii Perioada:
Evaluare: 17 noiembrie 2017 Resurse umane: precolari, cadre didactice, prini Resurse materiale :
aparat foto, camer video, imprimant, videoproiector, PC; hartie alba A4 (material bibliografic,caron duplex, fie, diplome), hartie alba si color
A4, A3 (afie, diplome); Activiti:
Educaia pentru pace în documentele internaionale – mas rotund Educaia drepturilor omului – învarea de a tri împreun – prezentare Power Point “Mesajul meu de pace” – decupaje, poezii “Hora prieteniei” – expoziie de desene
Rezultate ateptate: Reducerea treptat a discriminrii de orice tip i realizarea integrrii sociale; Asumarea de roluri i responsabiliti în viaa social de ctre copii;
Pa ge
Evaluare: Numrul i tipul activitilor organizate la nivelul unitii de învmânt; Calitatea activitilor organizate; Numrul participanilor la diverse activiti (copii, prini); Calitatea participrii (prezen activ sau pasiv); Produsele finale ale activitilor.
Într-o lume a violenei în care traiesc i copiii, printre strigtele agresive ce însoesc jocul cu pistoale, puti, mitraliere, sbii, tunuri i tancuri (firete, de jucrie, s nu care cumva s nu învee viitorul adult cu ce s ucid, cum s provoace suferin, cum s nasc ur i rzbunare, cum s distrug…) poate este bine s mai strecurm i câte un cuvânt despre PACE, pe care s o asociem cu duioia, cu dragostea, cu mângâierea cald a razelor de soare, cu faptul c totui putem fi i buni.
Ce este pacea?
E zâmbetul curat, E raza ce-nclzete Nsucul îngheat.
- Dar spune-mi CINE-I PACEA ? - Este o zân bun, Ce-aduce bucurie
i strânge-n jurul mesei Pe toi ce-i vrem s fie.
- Mmico, CUM E PACEA ? - Este ca mâna mamei Când mângâie fetia,
Este srutul cald Când doare ru bubia.
Pa ge
18
-Dar UNDE-I CASA PCII ? - E-n orice suflet bun Si trebuie s-i spun C-aa mic cum eti, i tu s-o gzduieti.
Pa ge
19
CAERI 2018, Nr. 24986/2/22.01.2018, poz. 1660, ediia a IV-a, mai 2018 O parte dintre creaiile literare participante la Concursul de creaii literare
”Satul meu – Oraul meu” sunt prezentate în continuare: Micul meu paradis
Preda Gabriela, clasa a IV-a Liceul Teoretic ”Tudor Vladimirescu”, Drgneti-Olt
Prof .inv. Dinu Aurelia E soare,aer i e cânt E bine-aici, pe-acest pmânt! Într-un mic colior de rai M simt o floare-n zi de mai. Aici în orelul meu O ”prinioar” m simt eu. E lumea mea i o iubesc, E casa mea i m mândresc!
Orelul meu
Viespe Marius Renato, clasa a IV-a Liceul Teoretic ”Tudor Vladimirescu”,
Drgneti-Olt Prof .inv. Dinu Aurelia
În oraul meu iubit, Locul unde m-am nscut i unde am învat S iubesc cu -adevrat. Iubesc psri, iubesc flori! Iubesc viaa în culori Pentru c în jurul meu E armonie mereu.
Pa ge
În ograd la bunici
coala. Gimnazial ”Duiliu Zamfirescu” Focani, Vrancea
În ograd la bunici Toate psrile-s mici, Ele într-una ciugulesc Gruntele ce primesc. Are multe animale Într-o ferm foarte mare, Toata ziua trebuiesc Pe bunici eu îi iubesc. i mai are i-un cel Care îmi este drag de el, Este tare mofturos Parc ar vrea i el un os!
Oraul meu
coala. Gimnazial ”Duiliu Zamfirescu” Focani, Vrancea
Un ora simplu, frumos Ne zâmbete azi duios i are grij de noi Ca s fim mereu vioi. Soarele mereu rsare Mângâie cu razele sale Locuitorii bucuroi De lumin pofticioi.
Primvara
Pa ge
Focani, Vrancea Primvara a sosit,
Pomii toi au înflorit. Noi la joac am ieit
i cu toi ne-am veselit!
Noi cu mingea ne jucm Pe câmpii toti alergm.
Ne distrm, ne bucurm i s plece n-o lsm!
ara mea
Prof.înv.primar Anca-Adriana Ilie coala Gimnazial ”Duiliu Zamfirescu”
Focani, Vrancea
Ce frumoas-i ara mea, i mult m mândresc cu ea!
Are pduri muni i vii i e plin de câmpii.
ara mea e numai una,
Ca i soarele i luna. ara mea eu o iubesc
i în ea vreau s triesc!
Scump ar, te salut! Eti casa în care m-am nscut!
S ai parte de vecie, S vezi numai bucurie!
Pa ge
SATUL MEU-BOSANCI
Pânzari Marcela, clasa a III-a coala Primar Bosanci, Suceava prof. înv. primar Brahariu Angela
Satul meu se numete Bosanci. Este un sat cu muli gospodari i oameni binevoitori.
Oamenii din sat, au gospodrii frumoase. Ei lucreaz pmântul agricol i au animale i psri. O parte din ei, au ferme i mici afaceri. Satul este compus din: o primrie, dou biserici ortodoxe, trei biserici penticostale (sau alte religii), dou coli, un cmin cultural, o sal de sport, un dispensar, dou farmacii, o benzinrie i foarte multe magazine. Sunt mândr c eu i familia mea facem parte din comuna Bosanci. SATUL MEU
Roibu Simona, clasa a III-a
coala Primar Bosanci, Suceava prof. înv. primar Brahariu Angela
Satul meu natal, este un sat aezat în cea mai frumoas zon geografic a României.
Zona de relief a satului, este o zon de deal i câmpie. Oamenii locului se ocup cu agricultura i creterea animalelor. Satul meu natal este un sat încrcat de istorie i tradiie. Locuitorii sunt harnici, gospodari i ospitalieri. Cu sfinenie îi pstreaz tradiiile, obiceiurile i srbtorile. De srbtori, oamenii locului îi îmbrac costumul popular, pstrat cu sfinenie de la înaintaii lor. Fetele tinere i feciori îmbrac aceste haine frumoase de srbtori.
Aici îmi este locul meu în care am fcut primii pai, am învat s vorbesc i mi-am fcut prieteni.
Satul meu este un leagn de dor în care îmi gsesc linitea sufletului meu.
SATUL MEU
coalaGimnazial „Petrache Blîndu”, Ciulea, Vrancea Profesor coordonator: Murgeanu Alina
Satul meu este unul foarte frumos. El are o pdure uimitoare cu nite copaci ce îi
schimb culorile în funcie de anotimp: înflorii primvara, verzi vara, ruginii toamna i cu
zpad iarna.
Iarba ce crete prin pdure i pe câmpurile care înconjoar minunatul meu sat, este
mtsoas, iar prin ea pe aici, pe acolo, se observ mici pete de culoare cu parfumuri
Pa ge
23
seductoare. În sat locuiesc muli oameni buni, cinstii ce ofer ajutor dac ai nevoie i
gospodari, care muncesc cât este ziua de lung pe câmpuri în propriile gospodrii pentru nite
recolte sntoase i de nota zece la fel cum sunt i ei. Atunci când este srbtoare oamenii
merg la biseric i se roag pentru sntate i pentru binele lor, cât i al celor din jur.
Prin centrul satului trece un râu sclipitor cu o ap limpede i curat.
În sat exist magazine, o moar, o patiserie, o biseric, o coal i o grdini. La ieire din
sat este un baraj cu o hidrocentral, cu o ap foarte mare, în care locuiesc multe specii de
peti.
Acesta este minunatul meu sat, pe care îl iubesc i îl voi iubi mereu datorit
frumuseilor i amintirilor pe care le are.
SATUL, OGLINDA COPILRIEI MELE
coala Gimnazial „Petrache Blîndu”, Ciulea, Vrancea Profesor coordonator: Murgeanu Alina
Satul meu natal este oglinda copilriei mele. Este un sat înconjurat de pduri, mic,
mediocru, dar foarte important pentru mine. Aici mi-am petrecut copilria alturi de prini,
bunici i prieteni.
Îmi aduc aminte cu drag de zilele bune în care m jucam în faa porii cu amicii mei i
bunica mea m chema la mas. Trebuia s-mi prsesc prietenii, dar se merita orice pentru
nite bucate gtite de bunica mea. Pe atunci era i ea mai sprinten, nu se plângea ca o doare
nu tiu unde.
Îmi amintesc i de prietenii mei alturi de care ma distram. Mergeam pe câmpul parc
infinit i adunam pene albe de gâsc. Râul de lâng câmp era numai bun de blceal pe
timpul verii.
Când plec de acas, plec mereu cu un gol cci tiu c-mi va fi dor. i când m întorc îl
gsesc neschimbat, mereu la fel de primitor i plin de dor.
Satul meu îmi este drag pân la lun i înapoi cci crete i pornete în lume oameni
harnici. Seara satul e sfinit de o linite tulburtoare, nu mai exist griji, nu mai exist
oboseal, ci doar un sentiment de siguran i pace.
Când m apas gânduri grele, toat fiina mea îmi cere s vin aici, pentru c aici trupul
i sufletul meu se simt acas. Oriunde m-ar purta viaa, nu-mi voi uita niciodat satul meu
natal.
24
Nu pot uita uliele copilriei, pe cei dragi sau povetile spuse de btrânii satului.
UN LOC DE NEUITAT
coala Gimnazial „Petrache Blîndu”, Ciulea, Vrancea Profesor coordonator: Murgeanu Alina
Satul meu este cel mai frumos loc din lume care mereu m va face fericit, locul pe
care eu îl numesc „acas”. Satul este poziionat într-o câmpie, într-o parte este o pdure deas
iar în alt parte de râul Siret, o ap sclipitoare unde poi s mergi vara ca s îi scalzi
picioarele încinse de cldura soarelui.
Cum intri în sat vei vedea doi tei înali, btrâni martori ai trecerii timpului. Aproape
toate casele din sat sunt construite în dreptul drumului principal, care trece direct prin mijlocul
satului. Casele au un model mai vechi, unele sunt construite chiar din lut i paie, dar spre
mirarea mea acestea sunt foarte robuste. Satul meu dispune de o mulime de magazine unde
gseti tot ce îi doreti, de o biseric mare unde de fiecare srbtoare oamenii credincioi
merg s se roage pentru sntate, bucurie i pentru roade îmbelugate, un dispensar unde poi
merge s faci un consult de rutin, o grdini unde merg copii din sat. S nu uitm bineîneles
nelipsita coal unde merg s îmi fac un viitor ca toi prietenii mei, aceasta este dotat cu
aparatur performant, laborator de fizic-chimie i un teren special pentru fotbal.
În sat sunt oameni buni la suflet care sar imediat în ajutor. Oamenii sunt foarte
gospodari, aceti având mare grij de familie, gospodrie, animale i terenurile lor. Vara,
copiii, cu mic cu mare merg la câmp i se joac tot feluri de jocuri, pân seara târziu când
acetia se întorc la casele lor.
La ieirea din sat poi merge s vezi centrala hidro-electric, iar mai la vale, pescarii i
frumoasele lebede slbatice.
Satul Ciulea este locul pe care nu îl voi uita niciodat, satul care m-a crescut i m-a
învat s sper i s visez la o lume mai bun.
POEZIE Prof. TÂNJAL LENUA
Într-un loc din lumea mare, Într-o ar minunat,
Pa ge
25
Este'un loc frumos, sub soare, Ce nu-l pot uita vreodat. Case, ulie i curi, Cu livezi înfloritoare, Dealuri mari, parc'ar fi muni, i cu ape curgtoare. Când pe ulie stenii, Ies s' aduc oile, Soarele îi mângâie, Înmuindu-i razele. Ulicioare mici i' nguste, Din deal i pân'n vale, Animate de steni, i în vis, par c' s reale. Of, stucul meu natal, Leagnul copilriei, Un crâmpei din viaa mea, Te iubesc, într' u vecie.
Picior de plai Prof. TÂNJAL LENUA
LIC. TEHN. ”COSTACHE CONACHI” PECHEA, GALAI
Undeva, într-o ar cu mândrie, Este' un sat, picior de plai, Aici port iari i ie, Este gura mea de Rai. Are ulii, case multe, Are i livezi i câmp, Are' o ap curgtoare, Care curge, de mult timp. Colo' n marine de sat, Este o pdure mare, Este loc bine pstrat, De steni i de primare. Vara, pomii inflorii, Grdini mari, cu drag muncite, Te fac ca s nu le uii, Chiar parc' s locuri vrjite. Iarna, uliile' s pline, De copii la sniu, Când zpada mare vine, Cu toii' s la derdelu. Cei btrâni, fac focu'n cas, Pun gutuile' n cuptor, Iar la gura de la sob, Spun poveti, pline de dor. Cum s uit aa un sat, Un loc chiar, fenomenal, Nici timpul nu l-a uitat,
Pa ge
Coordonator: prof. Fcîl Adriana-Mirela
Toi cei veseli se adun Ca s fie împreun Buni prieteni, fericii Bucuroi c sunt iubii. Andrei, Crina i Matei Se altur i ei. Ei se in de mân, Merg în pas vioi Unde joaca e în toi. Plria-i cu Maria, Ppuica cu Sofica, Cu Ionel este un miel, Cu Grivei este Fnel. i cu grab se adun La o hor împreun. Îmbrcai de srbtori Cu ie, iari i flori.
LOCALITATEA VIITORULUI
Prof. înv. primar Lefter Nadia
Deseori stau i m gândesc la viitor: la cum voi fi i ce voi fi eu peste 25 ani, cum vor arta instituiile, strzile, oraele i autoturismele viitorului.
Sunt sigur c oamenii vor arta ca cei de azi. Vor fi îns mai calmi, mai siguri pe ei i mai harnici. Eu voi fi deja o persoan matur, voi fi poliist. Îmi doresc acest lucru, iar de pe un ecran imens voi urmri modul de desfurare a traficului rutier din ora. Prin comand vocal, sau printr-un sunet automat, voi asigura un traffic regulat prin interseciile oraului. În oras, principalele artere de circulaie vor fi strbtute de autovehicule electrice, unele dintre ele deplasându-se fr ofer, programate de ctre cei care le dein. i mijloacele de transport în comun vor fi electrice. Aa vom proteja mediul. Locuinele oamenilor vor fi unele moderne, toate având ca surs de energie, energia solar i eolian. Aparatura casnic i centralele de înclzire vor funciona pe baz de telecomand, fiind programate când, cât i cum vrea fiecare proprietar. Construciile vor fi din sticl i
Pa ge
27
aluminiu, vor avea forma unor sfere sau cilindri, cu expunere total la soare. Vor fi pline de flori i verdea care le vor asigura aerul curat i proaspt. colile vor fi dotate cu tablete interactive, pe care vor fi proiectate leciile, iar elevii vor avea doar manual digitale. Temele vor fi lucrate la coal, sau nu vor fi… La coal copiii vor putea servi i masa, iar timpul liber i-l vor putea petrece în campusurile colare. Acestea vor fi dotate cu sli imense de sport, terenuri de sport în aer liber, bazine de înot, ateliere i laboratoare de tiin. Bibliotecile virtual în aer liber vor fi o delectare pentru elevi. Magazinele vor fi eliminate. Ele ocup prea mult loc. Oamenii vor face cumprturile online. Sper ca visurile mele s se transforme în realitate, chiar mai devreme de 25 ani, pentru ca viaa oamenilor s fie mai uoar i mai frumoas.
Oraul viitorului
Ene Cristian, Cls. a IV-a C coala ”Duiliu Zamfirescu” Focani, Vrancea
Prof. înv. primar Lefter Nadia
Este o zi însorit de primvar. Soarele ne salut voios cu razele sale. Împreun cu
prietenii mei ieim în parcul de distracii. Astzi ne dm în montagne-rousse. Suntem
entuziasmai cu toii.
Ne ocupm locurile, ne încheim centurile i pornim. În jur se aud numai râsete i ipete
de bucurie. Trenuleul începe s coboare cu vitez spre o peter subteran. Închid ochii cu
repeziciune...
M trezesc într-un orel subacvatic. Trenuleul continu s fac turul oraului.
Strzile îmi par cunoscute. Asta e strada mea! i atunci acesta e oraul meu? M întreb cu
nedumerire...
Cu inima strâns m privesc timid, încercând s m redescopr. Surpriz! Nu mai sunt
un copil, ci un adult. În vitrina unui magazin vd un ziar. Îl cumpr i când m uit la dat
încremenesc de uimire, 11 februarie 2043. Oraul este minunat doar c oamenii nu mai sunt
veseli, par neumanizai. Toi sunt foarte grbii.
- Domnule, doamn? Nimic. Niciun rspuns... Oare nu vorbesc suficient de tare?
Domnuleeee, doamn... În zadar... Ce m fac? Ce se întâmpl?
Merg sfios, cuprins de fric. În jur, locuinele se afl i la suprafaa apei, dar se
continu i pe sub ap. Sunt complet automatizate. Ele folosesc energia solar pentru iluminat
i înclzire.
Vechile parcuri au fost înlocuite cu nite insule plutitoare. Toboganele sunt luungi, de
zeci de metri. Spaiile de joac sunt o încântare s le priveti ciupercue vorbitoare, roboei
poznai, acadele gigantice, buturi rcoritoare în fântâni arteziene. M linitesc.
Pa ge
28
Dar unde sunt mainile? Unde sunt motoarele? Unde sunt drifturile? Nimic din toate
acestea. Ele fuseser înlocuite cu nite submarine de dimensiuni mai mici, electrice pentru a
polua cât mai puin.
Tot cltorind, ajung în dreptul unor geamuri mari, în care se oglindea tot cerul.
Înuntru, se zresc capete multe, ascunse în spatele unor paravane. Stai, nu se poate! Acelea
sunt monitoare! Excelent! Unde am ajuns? O coal? Ochii mi se lumineaz i mai tare! Unde
le sunt manualele, crile, caietele, tabla...
Sun? Cine sun? Se iese în pauz? O, nu! S-a terminat cursa cu trenuleul...Totul a
fost în imaginaia mea. i totui dac visul devine realitate?
Scrisoare din viitor
coala ”Duiliu Zamfirescu” Focani, Vrancea Prof. înv. primar Lefter Nadia
Drag Maria,
Oraul tu natal, Focani, arat astzi cu totul diferit fa de cum îl tii tu din copilrie.
El este mult mai populat astzi. Locuinele s-au înmulit i sunt mai moderne. Blocurile
zgârie-nori se înal spre cer precum coloanele unui temple grecesc. Cele mai multe blocuri au
terase cu piscine i grdini pe acoperi.
Oraul este înconjurat de cartiere cochete i modern unde predomin case i vile
luxoase. Au aprut multe spaii verzi în central oraului, locuri de joac pentru copii i parcuri
întinse care ascund adevrate labirinturi de piste pentru bicicliti.
În Parcul Central exist un patinoar utilizabil i pe timpul verii. Este o adevrat
atracie pentru copii, tineri i chiar aduli. Pdurea de la marginea oraului s-a transformat
într-o adevrat Grdin Botanic.
colile i-au schimbat mult înfiarea. Sunt modern i arat ca nite campusuri. Copiii
vin la coal cu mult entuziasm pentru c aici desfoar activiti interesante: experimente în
laboratoare moderne, vizionarea de filme i documentare în sli multimedia, practicarea
sporturilor îns i pe terenuri de sport cu aspect olimpic. Elevii, de asemenea, îi pot redacta
propriile cri în tipografiile colilor i pleac frecvent în excursii în ar i în afara ei.
Locuitorii oraului sunt mult mai responsabili i ateni cu mediul înconjurtor decât îi
tii tu. Ei utilizeaz bicicletele pentru a se deplasa în ora, folosesc panouri solare i recicleaz
mai multdecât acum douzeci icinci de ani.
Pa ge
29
Strzile nu mai sunt aa cum au fost. Ele sunt largi, asfaltate, iar pe timp de iarn sunt
prevzute cu un sistem de topire a gheii i zpezii.
Magazinele sunt situate în centrul oraului. Au tot timpul produse proaspete i ieftine.
Parcrile lor sunt subterane i au numeroase spaii verzi amenajate în interiorul lor. Aici îi
poi face cumprturile foarte repede pentru c nu sunt niciodat aglomerate.
Autoturismele s-au împuinat pentru c oamenii sunt mult mai ateni cu natura. Mainile
folosesc carburant ecologic sau încrcarea electric.
Oraul Focani este un ora curat, linitit, cu oameni calmi i responsabili. Este o
plcere s locuieti aici!
Te atept s creti!
SATUL BUNICILOR
Grdinia Rchitosu/ coala Gimnazial „Emil Atanasiu” Garoafa Com.Garoafa, jud. Vrancea
Mult parfum i chef de joac Satul meu cu muli copii, Ce nzbâtii vor s fac , Este locul plin de bucurii. Mult iarb verde avem, Locul perfect s ne jucm S opim i s alergm, S facem tot ce vrem.
Pa ge
Prof. Drilea Ioana Prof. Fcîl Adriana-Mirela
Prof. Huci Diana