Editor: Claudiu PoPescu

Coperta: Andrei Gama4

Tehnoredactare: Florenta Sava

Corecturd: Duqa Udrea

Titlul original: Edgar Cayce: La m6moire spirituelle de la matidre

Copynght @ Editions du Rocher, 2004

Copynght @ 2016 Editura Livingstone pentru edilia in limba romdni

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0niei

KOECHLIN DE BIZEMONT, DOROTHfEEdgar Cayce - memoria spirltualtr a materiei / Doroth6e Koechlin

de Biiemont ; tad.:Nicolae Constantinescu. - Pantelimon : Livingstone,

2016Conline bibliografieISBN 978-60 6-8545 -20-2

I. Constantinescu, Nicolae (trad.)

159.961(73) Cayce,E.

929 Cayce,E

Distribuit de SC Multicart Com

Tel.:0733.940.772www.iuppy.rowww. edituralivingstone'rocomenzi@edituralivingstone. rowww. facebook.com/editura. livingstone

ISBN 978-60 6-8545 -20-2

Doroth6e Koechlin de Bizemont

EDGAR CAYCE:

MEMORIASPIRITUALAA MATERIEI

Traducere de Nicolae Constantinescu

-{Z-LrvrrucsroNEBucuresti -2016

'ru

1945 3 ianuarie - Edgar Cayce moare la virsta de 67 de ani.

1 aprilie, Gertrude Evans Cayce moare la vAirsta de 65 de

ani.

CUPRINS

293

Fotografia transcendentali nu dateazL de a2i....................................89

Aerul plstreaz[ amprenta imaginilorqi sunetelor disp[rute...... ........................90

Teoria c6'mpurilor: obiceiurile sunt in aer! ........................................93

Paleoc1imatele..................... .....................96

Schimbirile aerului depind de modul nostrude a privi Soarele .............;98

V. Reminiscen[ele focului .........................103

Cerul este o foarte veche fotografie de familie .........104

Big Bang-ul, roman sau realitate?. .......108

Memoria focului.......... ..........................111

De la vlpaia iniliali la punctul Omega .....................113

,,Stind noaptea, inainte de culcare. . .' ........................1 19

Ochii focului ne privesc..... ...................121

Focul reve1ator................... ....................t23

Partea a douaAMINTIRILE LUMII YII................ .,.......127

VI. De la particuli la ce1u1i......... .............127

Lungul marg al lumii vii .......................127

Memoria genetici........ ..........................132

Creatorul tuturor lucrurilor vlzute gi nevizute ..............................137

Celula memoreazdin mod inteligent instruc}iunile.......................140Moleculele noastre iqi amintesc de copillria lor?................ ............142

VII. Mentalul regnului vegetaI..,........... .........................145

Plantele ne asculti 9i ne vorbesc .,........146

Soldatul uitat in jungld ................,... .....147

Viala secreti a pl4gtelor .......................150

Memoria vegetal[.............. ............".......153

VIII. Fidelitatea animaIelor..........,...... ..........................;157

Sufletul animalelor... ......157

Programul lor genetic explici de ce pitigoiialbagtri qtiu si-gi foloseasci cioculca s[ deschidl capsulele sticlelor? .......160

Fortele vie!ii............. ..,....163

Niciun cAine nu seam[ni cu altul .........................,,.,.167

Fidelitatea, rodul amintirii.................... ............,.......,,170

Amintirea celorlalte planete........................r........ .....,.171

294295

CALATORIE ITV UNUORIE

f,xistd cuvinte-aisberg. VArful lor strilucegte la suprafald, ln-Dcoronind o masi submarini gigantici. GAndirea colectivl

a unei epoci lgi semnaleazd,astfelprezenfa la orizontprin cAteva cu-vinte care au o incirclturi emofionali enormi. De exemplu, cuvdn-tul ,,memorie". Iati-l plutind in derivi spre latitudinile noastre joase.

Prima dati c6nd mi-a fost semnalat, era in perioada copillriei com-puterelor. Am auzit atunci povestea unui informatician care igi in-stalase computerul IBM intr-un subsol frecventat de o familie degoareciNew Age, in mod fr1ig infometafi (sunt wemuri grele pentrumicii rozitori!). Unul dintre ei intrase in computer, luindu-l dreptdulipior pentru alimente. (Ce chestii apetisante pot si punl japo-nezii in circuitele integrate? Plastic cu gust de gumi de mestecat?)

$i, cAnd informaticianul a dorit s[ porneasci aparatul, a fost surprinsde un chiliit de durere, urmat de un fum negru: goarecele muriseelectrocutat in pdntecele monstrului din care ronfi{se o parte. Bietulde el, mincase,,memoria" computerului!

Mai tdrziu, Denise Desjardins a publicat Memoria vielilor an-terioarel, carte excelenti, deveniti, pe drept cuvAnt, una clasici.

Apoi au apdrut - ca si citez doar citeva - Memoria cedrilot2de |acqueline Massabki, Memoria lucrnrilof de ]ean Prieur, Me-moria Uniyersuluia de Rupert Sheldrake, prima dintre toate aceste

clrfi despre memorie fiind celebra Materie Si memorie de HenriBergson - o lucrare clasici asupra cireia vom reveni.

L Ed. La Table Ronde (n.a.)

2. Ed. Robert Laffont (n.a.)

3. Ed. Arista (n.a.)

4. Ed. du Rocher (n.a.)

Memoria spirituald a materiei 7

S-a iscat o adevirati pasiune pentru ,,Memoria apei", teza doc-torului Benveniste (despre care voi vorbi mai departe); in sfArgit,in France-Soir din 30 aprilie 1992 apirea un articol (urmat de

multe altele) despre un subiect dureros, taberele de concentrare,intitulat Memoria tatuajelor... De ce aceasti pasiune subiti pentru,,improspitarea" memoriei? Ce motiva avalanga de emisiuni, de

cIrfi, de ziare, de filme istorice (dintre care unele pornobiblice,care constituie o subcategorie deosebit de apreciati...)? Firi a maipune la socoteali acele ,,fiesta" monstruoase pentru ,,comemora-rea" unor evenimente pe care mulli la vremea lor ar fi preferat sile uite (precum Revolufia din 1789 gi descoperirea Americii). Cefrustrare profundl se ascunde in spatele acestei mode a,,memo-riei"? Simfim oare lipsa trecutului? Este sigur ci renegarea luiaduce mari suferinfe, de care nu devenim congtienli imediat.

Indivizii, ca gi popoarele, nu suportl si li se fure trecutul - atdt

individual, cdt gi colectiv: astfel se explici succesul unor reconsti-tuiri istorice precum satul galic de la,,Arch6odrome",lingi Dijon,sau superbele spectacole de sunet 9i luminl create aproape peste

tot in Fran{a in urmi cu cdLteva decenii qi apoi peste tot in lume.in Statele Unite am vizitat,la sud de Washington, origelul Wil-liamsburg, mai curAnd un sat, cu citeva case in jurul unui,,castel";acest ansamblu relativ modest din secolul al XVIII-lea a fost res-

taurat cu pricepere qi afec[iune. Yizita este agrementati cu parudeale costumelor de epocd, precum parada unui regiment din timpullui La FayStte, iar vinzitoarele din prlvilii sunt imbricate stil Pil-grims Fathet cu fustelungi gi p[ldrioare de danteli. Succesul este

enorm, lumea vine de foarte departe si viziteze Williamsburgul:dovadi a nostalgiei acute dupi un trecut respins, exclus din tristulunivers al periferiilor.

Cei care iqi las[ patrimoniul arhitectural si se ruineze perrnitsi se distrug[ memoria propriului trecut. Pe m[suri ce acceptimmasiv ceea ce s-a convenit sd se numeascd American Way of Lfe("p6ine gi jocuri", o traducere mai adevirati fiind: MacDonald gi

Disneyland!), oamenii cred cu adevirat c[ e urgent ca totul si se

vAnd[ la solduri. S[-[i betonez cisufele din Nognet, si-!i fac si

Dorothde Koechlin de Bizemont Mernoria spirituald a materiei 9

dispar[ vechea pldure galic[ - pentru ci nu aduce nici un bdnuf -,si-!i urbanizez regedinla asta particulari care sti si cadd gi s[-1i

fac din ea un supermarket, qi s5-fi inec totul intr-o jungli de betonr

pe fond de pubele!Demolim astfel sufletul poporului nostru, identitatea noastri

culturali. E nevoie s[ vinl chiar americanii, precum Friends of Les

Vieilles Maisons frangaises, ca si ne atragd aten{ia asupra inesti-mabilei valori culturale a acestor comori. Pentru c5 au mers maideparte decAt noi in respingerea trecutului, mulli dintre ei au de-

venit congtienfi de alienarea la care ducea o astfel de acfiune. $isunt deseori mai lucizi decit noi in aceasti privinli. Ayivbzut Bag-

dad Cafd? Povestea se deruleazi intr-un decor de barici improvi-zate, scAnduri prost imbinate, stilpi electrici indoifi, care lgi lasifirele si atirne in peisaj, intr-un desinghidos din plastic unsuros

in culori agresive... Oamenii se sfhrqesc acolo asfixiafi de urdfeniaambianti. Acest film remarcabil denunfi modelul de ,,urbanisrn"american pe care turigtii se feresc si-l ,,vadd," cAnd petrec o lunide vacan{i dincolo de Atlantic.

La Bile, in Elvefia, cr ocazia unei mari sirbitori care reunea

trei sute de membri din familia mea, unii Koechlin veniseri special

din Statele Unite. Virul meu tsernhardt Koechlin qi sofia lui ame-

ricancl locuiesc intr-un origel din New ]ersey.

- Existi acolo lucruri cu care nu m5' voi obignui niciodati,mi-a mirturisit el, cu aer melancolic. De exemplu, nu-mi pot pis-tra prietenii...

- De ce?

- Pleaci. in America, oamenii se mutl la fiecare trei sau patruluni. Eu, care locuiesc de patruzeci de ani in aceeagi localitate, am

vizut fiecare casi schimbindu-gi de opt pini la zece ori proprie-tarii! CAnd m[ gindesc ci, la BAle, familia mea locuiegte de treisute de ani in aceeagi cas[... Cum si construiegti prietenii pe o ast-

fel de instabilitate geografic[?Da, Elvefia, care are cel mai inalt nivel de viafi din lume, este -

oare intdmplltor? - gi una dintre firile care se striduiesc cel mai

1. Care se sp:une concrete junglein lara sa de origine (n.a.).

mult se-$i conserve patrimoniul cultural. De exemplu, in cantonulBerna, noile vile trebuie neapirat, conform legii, sd respecte tipulde locuinll tradilionald: acoperiguri mari gi superbe in panti lini,ferestre mici incadrate de frize sculptate din lemn, decor pictat inrose paintinggi flori la toate balcoanele. Rezultat incdntitor gi nespus

de plicut vieluirii! Elvelienii fin mult la ,,memoria colectivii': fami-liile igi intrefin cu griji arhiva, qi blazoanele fiecirui canton, fieciruioraq sunt afigate foarte sus (vei putea vedea peste tot Ursul de Bernasau Cdrja episcopului de BAle!). Oamenii fin aici la istoria lor. Nuse debaraseazi de strilucirea de altidati: sunt mAndri de ea.

Eu insi, trlind in fiecare zi in vechiul Paris, cu monumentelesale de o frumusefe sublimi, care respir[ armoniavibratorie a epo-cilor displrute, mi imbolnivesc cAnd vid ci se folosegte beton.Cu siguran![ ci nu sunt singura care simte astfel: ,,sindromul ma-rilor ansambluri" a constituit subiectul unor teze universitare. $itotugi, vid zilnic case vechi splendide l[sate si se ruineze; gi, cu-treierlnd pe la !ari, vechi sate desfigurate, al ciror suflet abando-nat strigl dupi ajutor. Dim dovad[ de o mare prostie renegA.ndu-ne

trecutul cu o lagitate care se intoarce impotriva noastri. Cici mi-lioanele de turigti vin aici ca si respire esenfa spirituali a acestorlumi dispdrute!

Cunoaqterea nu poate si creascidecAt pe recunoaqterea trecutului

O lari care igi asasineazi memoria gi igi reneagl istoria se con-damni la a nu mai avea viitor. Viitorul igi extrage forla din me-rnoria colectiviL. Amnezia duce la paralizie,la neputinfi gi lamoartea civilizaliei. AsasinAnd trecutul, asasinim speran{a tine-relor generafii. Nu putem construi viitorul decAt p ebazele memo-riei colective, iar viitorul nu poate fi bun decdt daci igi amintegtede trecut ca de o leclie spirituali. Este util si intorci capul ca slmlsori drumul stribitut, ca si-[i evaluezi succesele gi gregelile.Pentru Edgar Cayce, nu poate si existe progres uman fbri

10 Dorothde Koechlin de Bizemont Memoria spirituald a materiei 11

inlelegerea rotifelor timpului; acesta i1i permite si te integrezi inel cu eficacitate. Iati de ce faimoasele ,,lecturi" cuprind atdt de

multe referiri la istorie, iati de ce Cayce descrie civilizafiile dispi-rute ai ciror moqtenitori suntem.

Afi citit cartea lui C.S. Lewis, apiruti in Anglia in 1942, cu titlulThe krewtape letters? E vorba despre o serie de scrisori scrise de

diavol nepotului siu preferat, pentru ,,edificarea" sa, daci md potexprima astfel! Satana il invafi o mie gi unu de giretlicuri ca si-iperverteascd pe oameni, ca si-i faci progti qi rdi: manualul ispiti-torului perfect! Iati unul dintre cele mai hazlii:

,,Dragul meu nepot, scrie diavolul, afl5 ci oroarea fap de lu-crurile vechi este una dintre pasiunile cele mai importante pe care

Ie-am insuflat in inima oamenilor. Re(eta este intotdeauna aceeagi:

o sursi inepuizabill de erczii in sdnul religiilor, de prostii in artade a da sfaturi, de infidelitate in cisnicie, de inconstanfi in prie-tenie. Fiinlele omenegti tr[iesc in Timp qi ii experimenteazS.rea-litatea prin etape succesive. Iati de ce (...) trebuie sd faci experienfaschimbirii. Dar, pentru ci au nevoie de aceast[ schimbare, Dug-manult nostru - care este, in fond, un hedonist - le-a inlesnit lu-crurile ficindu-le plicut[ schimbarea, ca la biut gi mAncat. Totugi,

nu a vrut si faci din schimbare un scop in sine, dupl cum nicimincarea nu trebuie s[ fie. A compensat la ei inclinafia spre

schimbare prin lnclinalia spre continuitate. in aceast[ lume pe care

a creat-o, a reugit si armonizeze lucrurile contrare, unind schim-barea gi continuitatea in ceea ce numim ritm.

Le-a oferit oamenilor anotimpuri, toate diferite gi totugi ace-

leagi in fiecare an, astfel incAt primivara este intotdeauna perce-

puti ca noul, fiind in acelagi timp intotdeauna reintoarcerea uneiteme eterne... Ei bine, a$a cum reugim s[ exacerbim la oameniplicerea de a mAnca, ca si-i impingem la imbuibare, tot a$a putemacfiona gi asupra pllcerii de schimbare: o transformim la orn infuria pentru noutate.

E o intreagl art5!... Datoriti eforturilor noastre neincetate, oa-

menii vor fi riviqifi de o cerere tot mai mare de schimbare, gi de

t. Este vorba despre Dumnezeu, lntrucdt cel care vorbegte este diavolull (n.a.)

schimbare nereglati de ritmurile universale... Acest demers este

interesant pentru noi din diferite puncte de vedere: mai intAi, el

diminueazi plicerea gi sporegte dorin{a (...). Apoi ciutarea conti-nu6 de nou costl bani, iar aceast[ sete de nou duce la furia cAgti-

gului sau la ruini, sau la amdndoun (...). Cu c6t mai violenti va fiaceasti furie dupi noutate, cu atAt mai mult va perverti plicerileinocente (...). Insufldnd oamenilor oroarea fap de ceea ce este

vechi, am putut - drept exemplu - recent si aclionim asupralumii artigtilor: impundnd asupra lor o presiune constant[, i-amimpins sI caute noul cu orice pre!, Ei astfel i-am frcut si se rosto-goleasci' in pripistiile desfrdului, nebuniei, cruzimii gi infumur[-rll .

Pentru c[ memoria ne permite si ne integrdm in ciclurile tim-puld. Mind, spune Cayce, este gindirea creatoare pe care o pro-iectim asupra lumii materiale. Este mentalul, gdndirea care

construieSte, repeti el in nenumirate lecturi. GAndirea lucreazdasupra unui stoc de informafii care este memoria. Nu se poate lipside ea. Aceast[ memorie se extinde de la o virsti la alta, ea conline(fhri gtirea noastr5!) amintirea acelor ere geologice trecute, a ace-

lor civiliza(ii uitate, unde am triit, iubit gi suferit. Fiecare individpoartl in el amintirea viefilor lui anterioare, la fel gi fiecare civili-zalie.Pe PimAnt este inscrisi memoria trecutului siu. Fiecare spe-

cie - minerali, vegetall, animall -, fiecare om poarti in moleculelesale amintirea propriei istorii. Cunoagterea este mai intii recu-noagterea acestui trecut indispensabil pentru cine vrea s[ progre-seze. ,Cunoagte-te pe tine lnsufi", spunea Socrate. Dar astizi s-a

uitat ci el includea aici gi cunoagterea viefilor anterioare: e de-ajunssi-l citim sau si-l recitim pe Platon ca sd ne dim seama de asta!

Secolul XX, care a fost cel al momentului (,,consumi gi

arunci"), incepe si-gi intrezireasci gregeala. Existen{a omeniriiin secolul al XXI-lea va depinde de atentia acordati lecfiilor tre-cutului...

12 Dorothde Koechlin de Bizemont Memoria spirituald a materiei 13

Prima parte

Memoria lucrurilor

I. MATERIE 9I INTELIGENTA

Materia nu mai este cea pe care o credeti...

Jdeile noastre despre materie s-au schimbat mult in ultimiiIcincizeci de ani. La inceputul secolului al XIX-lea, savanfii,

siguri de cunogtinfele lor, credeau, plini de orgoliu, ci o stipdneaucomplet. Universitatea spunea ci, daci tiiem un scaun ln patru,apoi una dintre aceste patru bucifi iar ln patru, gi aga mai departe,se ajunge ln sfArgit la o bucati mici de tot care nu mai poate fi t6-iatd. Acest lucru mic de tot gi rebel este ,particula fundamentali",care a fost botezati ,,atont'' (de la grecescul atomos: ,,invizibil").Deci, asta este materia! Savanfii, lnc4ntafi la culme, credeau ci aucapturat-o ln microscoapele lor. Nu mai aveau ochi decdt pentruacest ,,corpuscul", aceasti ,,particul6" materiali, care pdrea si ex-plice totul. CrezAndu-se pe un teren solid, aveau doar dispret fafide acei nebuni, acei iluminafi, care lucrau asupra fenomenelor,,psi", unde nu se putea pune in evidenfi aceasti materie ,yizibili"atAt de linigtitoare.

Ne amintim ci era perioada in care marxismul reducea fiinpumani la greutatea ei medie: optzecide kilograme de apd gi de si-ruri minerale. S-a incercat chiar gi misurarea greutifii sufletului...,cintirindu-se un muribund cu citeva minute inainte de a muri gi,

apoi, dupi cAteva minute: diferenfa era de cincizeci gi gase degrame. Prin urmare, sufletul cAntlrea cincizeci gi gase de gramede materie gazoasi. Genial, nu? (Ca si nu mai vorbim despre