100
CUPRINS CUPRINS.....................................................................................................................................1 INTRODUCERE..........................................................................................................................2 I. SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ: ÎMPLINIREA UMANULUI ÎN DUMNEZEU............4 1. Scopul spii!u"li!#$ii o!o%o&'..................................................................................................4 2. S'(sul )i posi*ili!"!'" u(iii o+ului cu Du+(','u..................................................................- 2.1. C'"'" o+ului..................................................................................................................- 2.1.1. Trup şi suflet..................................................................................................15 2.2. C#%''" o+ului ( p#c"!...................................................................................................1/ 2.0. R's!"u"'" ( is!os.......................................................................................................21 II. MARILE ETAPE ALE IE3II SPIRITUALE.....................................................................2 1. PURI5ICAREA......................................................................................................................26 A. P"!i+i.....................................................................................................................................26 1.1. C' su(! p"!i+il'7..............................................................................................................26 1.2. C"u,' )i '8'c!' "l' p"!i+ilo.............................................................................................09 1.0. S!(i'" p"!i+ilo............................................................................................................01 1.4. Î+p#!i+i'" )i ;i<"........................................................................ ..................................00 =. i!u$i.....................................................................................................................................04 1.>. C'%i($"............................................................................................................................0> 1.. 5ic" %' Du+(','u? poc#i($"...........................................................................................06 1.6. Î(8("'"? p"," +i($ii......................................................................................................49 1.-. R#*%"'" )i (%'lu(;" #*%"'..........................................................................................40 1./. N#%'<%'"...........................................................................................................................4> 1.19. N'p#!i+i'"....................................................................................................................4> 1.11. Iu*i'".............................................................................................................................46 2. ILUMINAREA.......................................................................................................................4/ 2.1. D"uil' S8(!ului Du@.................................................................................................... 4/ 2.2. Co(!'+pl"'" lui Du+(','u ( C'"$i'...........................................................................>2 2.0. Î($'l';''" %u@o(ic'"sc# " Scip!uii.............................................................................> 2.4. Ru;#ciu('" cu"!# )i +'!o%' p'(!u p"c!ic"'" 'i..........................................................>- 0. DESĂBRIREA................................................................................................................../ 0.1. D";os!'" )i ('p#!i+i'"................................................................................................../ 0.2. D";os!'"? cu(o")!''" )i lu+i(" %u+(','i"sc#..............................................................61 III. S5IN3II PĂRIN3I ASCE3II PURTĂTORI DE RISTOS................................................64 1. Asc'," l" S8i($ii P#i($i ( !'cu!.........................................................................................6> 1.1. Sfântul Vasile cel Mare....................................................................................75 1.2. Sfântul Ioan Gură de Aur.................................................................................77 1.3. Sfântul Serafi de Saro!........ .........................................................................7" 2. Asc'," +"ilo %uo(ici "i ,il'lo (o"s!'..........................................................................-1 2.1. #ărintele Arsenie $oca.....................................................................................%1 2.2. #ărintele &a!rentie 'o!re.................................................................................%2 2.3. #ărintele Ilie (leopa........................................................................................%) I. SĂNĂTATEA DUONICEASCĂ? IMPERATI AL ZILELOR NOASTRE...............- 1. I+p"c!ul spi!u"li!#$ii o!o%o&' "sup" soci'!#$ii...................................................................-6 1.1. A 8i ( is!os...................................................................................................................-6 1.2. A !#i ( is!os................................................................................................................/0 CONCLUZII.............................................................................................................................../ 1

Viata Spirituala Ortodoxa

Embed Size (px)

Citation preview

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 1/100

CUPRINSCUPRINS.....................................................................................................................................1INTRODUCERE..........................................................................................................................2I. SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ: ÎMPLINIREA UMANULUI ÎN DUMNEZEU............41. Scopul spii!u"li!#$ii o!o%o&'..................................................................................................4

2. S'(sul )i posi*ili!"!'" u(iii o+ului cu Du+(','u..................................................................-2.1. C'"'" o+ului..................................................................................................................-2.1.1. Trup şi suflet..................................................................................................15

2.2. C#%''" o+ului ( p#c"!...................................................................................................1/2.0. R's!"u"'" ( is!os.......................................................................................................21

II. MARILE ETAPE ALE IE3II SPIRITUALE.....................................................................21. PURI5ICAREA......................................................................................................................26A. P"!i+i.....................................................................................................................................26

1.1. C' su(! p"!i+il'7..............................................................................................................261.2. C"u,' )i '8'c!' "l' p"!i+ilo.............................................................................................091.0. S!(i'" p"!i+ilo............................................................................................................011.4. Î+p#!i+i'" )i ;i<"..........................................................................................................00

=. i!u$i.....................................................................................................................................041.>. C'%i($"............................................................................................................................0>1.. 5ic" %' Du+(','u? poc#i($"...........................................................................................061.6. Î(8("'"? p"," +i($ii......................................................................................................491.-. R#*%"'" )i (%'lu(;" #*%"'..........................................................................................401./. N#%'<%'"...........................................................................................................................4>1.19. N'p#!i+i'"....................................................................................................................4>1.11. Iu*i'".............................................................................................................................46

2. ILUMINAREA.......................................................................................................................4/2.1. D"uil' S8(!ului Du@....................................................................................................4/2.2. Co(!'+pl"'" lui Du+(','u ( C'"$i'...........................................................................>22.0. Î($'l';''" %u@o(ic'"sc# " Scip!uii.............................................................................>2.4. Ru;#ciu('" cu"!# )i +'!o%' p'(!u p"c!ic"'" 'i..........................................................>-

0. DESĂBRIREA................................................................................................................../0.1. D";os!'" )i ('p#!i+i'"................................................................................................../0.2. D";os!'"? cu(o")!''" )i lu+i(" %u+(','i"sc#..............................................................61

III. S5IN3II PĂRIN3I ASCE3II PURTĂTORI DE RISTOS................................................641. Asc'," l" S8i($ii P#i($i ( !'cu!.........................................................................................6>

1.1. Sfântul Vasile cel Mare....................................................................................751.2. Sfântul Ioan Gură de Aur.................................................................................771.3. Sfântul Serafi de Saro!.................................................................................7"

2. Asc'," +"ilo %uo(ici "i ,il'lo (o"s!'..........................................................................-12.1. #ărintele Arsenie $oca.....................................................................................%12.2. #ărintele &a!rentie 'o!re.................................................................................%22.3. #ărintele Ilie (leopa........................................................................................%)

I. SĂNĂTATEA DUONICEASCĂ? IMPERATI AL ZILELOR NOASTRE...............-1. I+p"c!ul spi!u"li!#$ii o!o%o&' "sup" soci'!#$ii...................................................................-6

1.1. A 8i ( is!os...................................................................................................................-61.2. A !#i ( is!os................................................................................................................/0

CONCLUZII.............................................................................................................................../

1

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 2/100

 Nici o i"$# os!ui!# %up# cu(!ul Do+(ului (u "' cu+ s# s' ios'"sc#. Du+(','u "' ;i<#%' 8i'c"' %i(!' (oi )i !o! El p'cu+ u( s'+#(#!o? (u ios')!' (i+ic %i( pu$i(#!"!'" s"u *o;#$i" '&p'i'($'lo p' c"' l'" %#ui! p' "c'"s!# lu+'. ......................................................../O+ul o*i! p#c"!ului !'*ui' s# lup!' p'(!u " %i+i(u" 8u(c$io("'" p''!i!#? !'*ui' s# 8i'c"p"*il s# po"!# 'spi(;' "!"cuil' '(i!' "sup" s". Î( "c's! poc's %' (!o"c'' l" ("!u#? l"8i' pi( 'li+i("'" %',o%i(ii? " !ul*u#ii %i( o+? col"*o'",# pu!'il' @"ului cu oi($"

u+"(#........................................................................................................................................./E&is!# %i8'i!' 8",' "l' "c's!ui poc's: l" (c'pu! !o! '8o!ul s' (%'"p!# "sup" %',#%#ci(#ii p#c"!ului %i( ("!u" o+'('"sc#? u( ol i+po!"(! "ici "(% oi($" "poi p' +#su# c' o+ul%o*(%')!' s!#p(i' "sup" 8iii? 'u)')!' s# %o+i(' "sup" p"!i+ilo )i " si+$uilo? )i ("c'l")i !i+p s' %'s#)')!' ( '&'ci!"'" i!u$ilo i" ( s8)i! su8l'!ul 'li*'"! %' oic'"!")"+'(! p#!i+") s' ("l$# ( co(!'+pl"$i' p(# l" u(i'" cu Du+(','u................................/i!u$il' "lu(;# p"!i+il' lu(% locul "c's!o" ( su8l'!ul o+ului? i" ('p#!i+i'" (s'"+(# p'(!u o+ +o"!' 8"$# %' lu+' p'(!u " pu!'" "'" i"$# ( %u@ '"? 's!' lips# %' si+$i' "lucuilo %i( lu+'? c" s# po"!# 8i si+$i!' c'l' %u@o(ic')!i )i c'l' %u+(','i')!i...................../ N'p#!i+i'" l uc# p' o+ l" co(!'+pl"$i' )i cu(o")!'' %u@o(ic'"sc# )i pi( '" o+ul "<u(;'l" iu*i'" %'s#)i!#. Î( "c'"s!# i"$# o+ul !'*ui' s# "!i(;# ('p#!i+i'" p'(!u c# '"(s'"+(# s#(#!"!' su8l'!'"sc#? p'(!u c# ' s!"'" ( c"' o+ul ' slo*o% %' p"!i+i? "%ic#!#+#%ui! %' *olil' s"l' su8l'!')!i )i pli( %' !o"!' i!u$il'........................................................../i"$" c')!i(# "%'#"!# 's!' u(i'" @"ului S8i(!'lo T"i(' cu '8o!ul (os!u Fp(# l" s(;'GHE. 12? 4 %' pui8ic"' pi( pos!? u;#ciu(' )i pi';@''? #*%"'" ('c",uilo? 8"c''" %' *i('. Do" +p'u(# @"ul S8i(!'lo T"i(' )i "sc'," l s8i($'sc !'p!"! p' c'%i(cios )i l 8"c"s'+'('" cu is!os.................................................................................................................../=I=LIOJRA5IE......................................................................................................................../6IZOARE.................................................................................................................................../6LUCRĂRI ALE S5IN3ILOR PĂRIN3I..................................................................................../6LUCRĂRI? STUDII I ARTICOLE........................................................................................../-

INTRODUCERE 

Via*a noastră este un dar al lui +une,eu- de aceea treuie s/o 0ntoarce

lui +une,eu ca darul nostru. o lună luptă sâneroasă pentru cucerirea

ade!ăratei patrii şi a ade!ăratei liertă*i. dată lupta terinată- !o f

 0n!inători sau 0n!inşi- !o fi trecu*i de la locul luptei la locul răsplătirii- şi !o

prii la 4udecată fie o răsplată !eşnică o sla!ă !eşnică6- fie o pedeapsă !eşnică

o ruşine !eşnică6.

+acă !ia*a creştină e un proces teandric- adică de colaorare a arului

di!in cu natura uană- asce,a este toată ne!oin*a prin care se anifestă

participarea acti!ă a oului 0n acest proces de 0nduo!nicire.

2

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 3/100

(reştinul treuie să fie 0n toată fiin*a lui tot ai pătruns de puterile +uului

Sfânt8 pentru aceasta- e necesară colaorarea lui- lupta de 0nlăturare a piedicilor

şi de preătire a !asului 0n care se toarnă arul di!in.

 Asce,a are două aspecte8 unul neati!/renun*area la poftele de,ordonate

şi altul po,iti!/deprinderea !irtu*ilor prin care trupul se supune sufletului- iarsufletul !oii lui +une,eu.

9inta asce,ei creştine este :ristos- unirea cu l- astfel asce,a creştină

este 0preună răstinire şi 0preună 0nropare cu :ristos. Martiriul este toată

suprea 0ntrupare a asce,ei.

 Ascetul este atlet care renun*ă la toate se 0nfrânea,ă6 şi luptă spre a/şi

 0ntări for*ele pentru doândirea cununii nepieritoare sau e un alerător care se

depărtea,ă de punctul de plecare şi se apropie de *intă- care e !ia*a !eşnică 0n

couniune cu :ristos.

;rcuşul cură*irii de patii se poate face nuai 0preună cu şi 0n Iisus

:ristos şi nuai 0n $iserica Sa cea drept ăritoare< unde se re!arsă eneriile

necreate ale +uului Sfânt- 0n priul rând prin Sfintele Taine. rice altă cale- 0n

afara (elui care Sinur este (alea- Ade!ărul şi Via*a In 1)- =6 e o traică

aăire.

&ucrând ca asistent edical a doândit cunoştin*e şi e>perien*ă ai ult

pentru !indecarea trupului- dar precu trupul este un slu?itor al sufletului şi fără

suflet trupul nu poate face niic< strânsa unire dintre suflet şi trup e pricinuită de

suflet care 0n!ăluie tot trupul- iar prin această unire trupul se face deplin părtaş

 0preună cu sufletul la !ia*a duo!nicească.

 Acest aspect e unul din oti!ele aleerii teei lucrării de licen*ă- 0n care

a căutat să scot 0n e!iden*ă câte!a din posiilită*ile prin care oul duceră,oiul ne!ă,ut al de,rădăcinării de patii- pentru a doândi !irtu*ile potri!nice

lor- şi cu a?uns la starea de nepătiire prieşte iluinarea şi darurile +uului

Sfânt.

Vindecarea spirituală presupune un efort al oului aflat pe această cale de

 0naintare către aseănarea cu (reatorul- un efort a,at pe serenie şi pocăin*ă.

0

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 4/100

 @n 0nciere aduc ul*uiri lui +une,eu- Maicii +onului- #r. +uo!nic-

părin*ilor care /au crescut şi care au fost alături de ine- 0n deosei ae

ele care deşi a plecat din această lue fără a se putea ucura de terinarea

studiilor ele sunt siură că de acolo de unde este se roaă 0n continuare pentru

ine şi 0i !eea,ă paşii.Mul*uesc de aseenea #ărin*ilor profesori- profesorilor care prin

calită*ile- unele inten*ii şi a preten*iilor lor confore cu *elul facultă*ii /au

spri?init şi i/au 0ndruat paşii pe parcursul celor ) an de studii.

9in să ul*uesc şi nu 0n ultiul rând #r. (onf. +r. (onstantin ecula

pentru rădarea şi căldura pe care le/a a!ut 0n decursul acestor ) ani cât ş

pentru a?utorul şi 0ndruarea acordate pentru alcătuirea lucrării de licen*ă.

I. SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ: ÎMPLINIREA UMANULUI ÎN

DUMNEZEU 

1. Scopul spiritualităţii ortodoxe

Spiritualitatea ortodo>ă urăreşte desă!ârşirea credinciosului 0n :ristos.

Scopul spiritualită*ii ortodo>e este desă!ârşirea oului credincios prin unirea lu

cu :ristos şi 0ntipărirea lui tot ai deplină de cipul oenită*ii lui :ristos- plină de

+une,eu. Se poate spune deci că *inta spiritualită*ii creştine ortodo>e este

4

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 5/100

unirea oului credincios cu +une,eu- 0n :ristos. Astfel- desă!ârşirea sau

unirea noastră cu +une,eu este nu nuai o *intă ci şi un prores nesfârşit.

+in cele spuse- se pot desprinde urătoarele trăsături ale spiritualită*ii

creştine ortodo>e8

1. Starea culinantă a !ie*ii spirituale este o unire a sufletului cu+une,eu- trăită sau e>periată.

2. Această unire se reali,ea,ă prin lucrarea +uului Sfânt dar până la

o*inerea ei oul este dator cu un 0undelunat efort de purificare.

3. Această unire se 0nfăptuieşte atunci când oul a a?uns la Baseănarea

cu +une,euC şi ea este totodată cunoaştere şi iuire.

4. fectul acestei iuiri constă- 0ntre altele 0ntr/o considerailă intensificare

a eneriilor spirituale din o- 0nso*ită de ulte feluri de arise.1

 @n Dăsăritul creştin ortodo> pentru această unire se ai foloseşte ş

terenul de îndumnezeire. Altă *intă a spiritualită*ii creştine ortodo>e ar fi deci

trăirea stării de 0ndune,eire care cuprinde două 0n!ă*ături enerale8

1. a repre,intă ultia treaptă a desă!ârşirii oului- fapt pentru care fa,a

aceasta supreă din !ia*a păântească a oului credincios sau *inta

 0ntreii lui !ie*i se ai nueşte şi desă!ârşire.

2. Această 0ndune,eire se reali,ea,ă prin participarea oului credincios

la puterile dune,eieşti- prin re!ărsarea 0n el a neărinirii di!ine.2

Starea culinantă a !ie*ii duo!niceşti este starea oului credincios ridicat

ai presus de ni!elul puterilor sale nu prin sine- ci prin lucrarea +uului Sfânt.

+acă *inta spiritualită*ii creştine este !ia*a tainică de unire cu +une,eu- calea

spre ea cuprinde urcuşul care duce spre acest pisc. &a starea de desă!ârşire ş

de unire tainică cu +une,eu nu se poate a?une decât prin 0ndelunate eforturisau ne!oin*e.

Mântuitorul 0nsuşi pretinde asce,ă- efort uneori ciar dureros când ,ice8

E+acă !rea cine!a să !ină după Mine- să se lepede de sine- să/şi ia crucea şi

1 #r. #rof.+r +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe, d. Institutului $ilic şi de Misiuneal $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti- 2FF2- p. 5/=2 Ibidem, p. =

>

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 6/100

să/Mi ure,e MieC Mt. 1=- 2)6.

1. &epădarea de sine

2. &uarea crucii

3. ;rarea lui :ristos toate sunt eleente ascetice3 

Mănăstirile se nuesc locuri de e>erci*iu- iar BascetulC este onaul carese străduieşte să o*ină desă!ârşirea prin oser!area tuturor reulilor de

 0nfrânare şi de cură*ire de patii.

 @ntrucât oul are cinci si*uri- cinci sunt şi practicile ascetice8 pri!eerea-

studiul- ruăciunea- 0nfrânarea şi isiia. Ascetul treuie să 0ine cele cinci

si*uri cu aceste practici8 !ă,ul cu pri!eerea- au,ul cu studiul- irosul cu

ruăciunea- ustul cu 0nfrânarea- pipăitul cu isiia.)

 Ascetica aşa cu spune Sfântul il Ascetul 0n (u!ântul ascetic Hiloc. !ol.

I6 este deci acea parte a spiritualită*ii care se ocupă cu reulile şi cu eforturile ce

duc pe o de la pria treaptă a urcuşului spre desă!ârşire- până la contepla*ie

şi unirea cu +une,eu. Ascetica indică partea acti!ă a !ie*ii spirituale- partea de

cooperare pe care +une,eu ne/o cere nouă.

 Asce,a este Boorârea or*iiC din noi- ca să se eliere,e firea de su

roia ei cu spune Sfântul Ma>i Mărturisitorul 0n Dăspunsuri către Talasie

Hiloc. !ol. III6. Asce,a este o eliinare a olii care duce firea spre oarte şi deci

fortificarea firii- este oorârea treptată a păcatului şi a tuturor tendin*elor spre el.

(u!ântul asce,ă este asociat şi cu un sens neati! astfel asce,a ar fi pe toată

linia re*inere- 0nfrânare- strădanie neati!ă. @n realitate- asce,a are un scop

po,iti!. a urăreşte fortificarea firii şi elierarea ei de !ierele păcatului care o

roade- care duce la stricarea ei. Asce,a sădeşte 0n locul patiilor- !irtu*ile. 5 a

treuie să preătească lui +une,eu pe ultia treaptă a eforturilor ei- şi o inteolită de toate 0ntipăririle lucrurilor create- de toate preocupările păânteşti- o

inte pură. Slăiciunea firii se arată- după Sfin*ii #ărin*i 0n lipsa ei de feritate-

 0n nestatornicia ei.0 @.#.S. icolae Mladin- Prelegeri de Mistică Ortodoxă, d. (redin*a străoşească- p. 12%4 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i, trad. 0n l. roână de Irina&uini*a iculescu-  d. @n!ierea Ariepiscopia Tiişoarei- 1""%- p. 57> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 1F

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 7/100

Hirea a?une ca o ine 0n âna patiilor- purtată 0n coace şi 0n colo de

toate 0pre?urările. Hortificarea firii prin asce,ă- a de!enit posiilă prin

ortificarea şi oartea de/!ia*ă/făcătoare ale lui Iisus :ristos. #uterea

dune,eirii I/a a?utat &ui să iruie iuirea şi frica de oarte a firii lui oeneşti.

forturile ascetice sunt i?loacele prin care firea oenească- pe care o purtăfiecare- participă tot ai ult la for*a firii &ui oeneşti- 0n eforturile noastre fiind

pre,entă şi for*a din firea oenească a lui :ristos.

 Asce,a noastră este o oarte treptată cu :ristos- o oarte a oului !eci-

o prelunire prin !oin*ă a $ote,ului. ste o ortificare eroică cu :ristos şi 0n

:ristos. oi sunte uni*i cu :ristos 0ncă 0nainte de starea culinantă a uniri

tainice cu l şi nu doar că 0n!ie cu :ristos- ci şi uri cu l. @n!ierea cu

:ristos urea,ă ca o continuare a or*ii. @n unirea cu :ristos 0n oarte pre,en*a

&ui *ine de faptul că 0n !ree ce noi uri treptat după oul cel !eci oare ş

:ristos cu noi< dar oartea &ui este şi o serenie- o ascundere a sla!ei.

#rin asce,ă nu se urăreşte nuai cură*irea de patii- ci- şi 0n acelaşi

tip doândirea !irtu*ilor- ceea ce arată că asce,a nu este ce!a neati!. @n

cursul asce,ei se supriă- prin stăruin*ă 0ndelunată- deprinderile !icioase şi se

sădesc 0n fire deprinderile !irtuase. ;nirea tainică cu +une,eu- spre care duce

asce,a nu stă la unul plac al oricărui 0n orice clipă.

 Asce,a- ca dru al celei ai riuroase ra*iuni practice şi al celei ai

depline cunoaşteri a ra*iunilor lucrurilor- este do!adă că la trăirea unirii cu

+une,eu nu se a?une prin ocolirea ra*iunii- ci prin folosirea prealailă a tuturor

posiilită*ilor.

#racticarea asce,ei- eci!alea,ă cu aplicarea leii lui +une,eu şi cu

lucrarea poruncilor &ui.=

 Asce,a creştină este astfel un dru luinat de ra*iune- de credin*ă- de

ruăciune şi de a?utorul lui +une,eu- un dru de/a lunul căruia 0ntreaa

noastră fire se purifică de păcat şi se fortifică oral.

 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 57

6

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 8/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 9/100

 0n fa*a lui suflare de !iia*ă şi s/a făcut oul fiin*ă !ieC Hac. 2-176. Astfel Hacerea

indică faptul că oul e constituit din două coponente trup şi suflet- trupul fiind

din ateria enerală iar sufletul are o 0nrudire specială cu +une,eu.

ul este după cipul lui +une,eu- se află 0ntr/o rela*ie !ie cu

+une,eu pentru că are un suflet 0nrudit cu +une,eu. Această rela*ie !ie esteposiilă pentru că +une,eu l/a făcut pe o de la 0nceput 0nrudit cu Sine şi dec

capail de rela*ia cu Sine. Sfin*ii #ărin*i spun că prin suflarea Sa +une,eu a

sădit 0n o nu nuai sufletul- ci şi arul Său- ca anifestare a rela*iei Sale cu

oul. Suflarea lui +une,eu sădeşte 0n o nu doar !ia*a ioloică ci şi !ia*a

 0n*eleerii şi a couniunii cu Sine- adică !ia*a spirituală. ul !a urca prin

această rela*ie specială a sufletului cu +une,eu la !ia*a !iitoare 0preună cu

trupul său şi cu păântul cu care stă 0n leătură.% (ouniunea- dialoul sunt

enite să dure,e continuu totuşi prin păcat această couniune se 0ntunecă- dar

pentru că sufletul ra*ional răâne 0n o- răâne şi o anuită rela*ie cu

+une,eu. ;nirea a>iă cu +une,eu- ipriarea oului de plinătatea lui

+une,eu- fără contopirea cu l este 0ndune,eirea oului. +une,eu l/a

făcut pe o după cipul şi aseănarea Sa- iar Sfin*ii #ărin*i spun că Bdupă

cipulC 0nseană intea si liertatea- iar Bdupă aseănareaC 0n !irtute pe cât e

cu putin*ă.

(ouniunea ade!ărată se de,!oltă printr/o aten*ie 0ndreptată spre ceilal*

oaeni şi spre luea ca operă a lui +une,eu. (ouniunea inter personală

este un cip al couniunii treiice şi o participare la ea. Astfel cipu

dune,eiesc 0n o e un cip al Treiii şi el se arată 0n couniunea uană.

Denun*ând la inele său particular- 0ncetând să ai e>iste pentru sine 0nsăşi-

persoana de!ine cip desă!ârşit al lui +une,eu- doândind aseănarea care edesă!ârşirea naturii coune tuturor lucrurilor. ul e Bcip al (u!ântuluiC- e pus

 0ntr/o rela*ie cu couniunea Treiică. #rin 0ntrupare :ristos a ridicat 0n o

cipul +une,eiesc la deplina lui couniune cu +une,eu şi cu seenii.

- Ibidem- p. )F=

/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 10/100

(ip al (u!ântului oul e suiect al lucrurilor- a!ând răspunderea să !adă

prin lucruri ra*iunile di!ine ale lor şi pe &oosul 0nsuşi ca suiect supre al lor.

ul este ceat la creşterea duo!nicească prin stăpânirea luii- prin

transfiurarea ei- prin capacitatea de a o !edea şi a o face ediu transparent a

ordinii spirituale ce iradia,ă din #ersoana (u!ântului." @n starea sa priordială-oul a fost curat de pornirile rele şi cu o tendin*ă spre inele couniunii cu

+une,eu şi cu seenii- dar nu 0ntărit 0n această cură*ie şi 0n acest ine. l era

conştient şi lier- nu era păcătos dar nu era 0podoit cu !irtu*i 0podoite şi cu

ânduri curate- consolidate.

l a!ea ne!ino!ă*ia celui ce nu a ustat păcatul dar nu cea câştiată prin

respinerea ispitelor. Trupul lui nu era roit leii autoate a păcatului- dar nu

a!ea deprinderea de a răâne 0nsuşi la această stare. Se ucura de o liertate

de care nu s/a ai ucurat oul că,ut 0n păcat- dar totuşi nu se urura de o

liertate 0ntărită 0n ine- astfel 0ncât să răână fer 0n fa*a ispitelor trupeşti. &a

 0nceput oul 0şi putea scia starea de cură*ie 0n care se afla dar nu era atras

 0ntr/o astfel de sciare de !iolen*a unor plăceri ustate sau a unor pasiun

pătrunse 0n fiin*a sa. +une,eu l/a creat pe o- ca persoană lieră apt ca prin

procesele naturii să facă inele de ună !oie şi să/şi arate conforitatea cu !oia

ună a lui +une,eu- astfel proresând 0n aseănarea cu l. ul de!ine

pătiaş când cade 0n stăpânirea naturii- de aceea i s/a dat porunca să o

stăpânească- iar dacă o ura 0şi afira liertatea sa şi 0ntărirea spiritului prin ea.

eâplinind porunca de a stăpâni natura oul a renun*at la liertate.

ul a fost creat nuai prin !oin*a lui +une,eu dar nu poate fi 0ndune,eit

nuai prin ea. ste necesară o a doua !oin*ă- cea a oului- pentru a face cipu

aseănare dar iuirea lui +une,eu e atât de are că nu !rea să constrânăpe o. Sfin*ii #ărin*i atriuie oului dinainte de cădere starea de nestricăciune-

de neurire şi de strălucirea lui 0n luina lui +une,eu. u se cere oulu

decât persistarea prin !oin*ă 0n acea stare de nepăcătuire dar prin păcat oaenii

au fost readuşi la oartea care era şi nu era proprie naturii lor.

/ Ibidem, p. )27

19

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 11/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 12/100

unire cu +une,eu şi ar fi putut de!eni coetern cu +une,eu 0răcat 0n

neurireC.12 

Sfin*ii #ărin*ii ,ic deseori că oul de la 0nceput şi până la păcat nu era

propriu/,is nici uritor- nici neuritor. ul nu a fost creat nici uritor nic

neuritor ci capail de aândouă. Aleând calea neuririi- urând porunca lu+une,eu- treuia să priească neurirea ca răsplată şi să se facă +une,eu-

iar ne ascultând de +une,eu de!enea el 0nsuşi pricinuitor or*ii sale. @n

pistola către (oloseni- Sfântul Apostol #a!el 0n!a*ă faptul că- Bcip al lu

+une,eu e :ristosC- iar această 0n!ă*ătură nu e e>priată ca o părere

personală a Sfântului Apostol #a!el ci ca un in lituric al counită*ii creştine

priare aşa cu reiese din te>tul Sfintei Scripturi8 BAcesta este (ip a

+une,eului celui ne!ă,ut- ai/0ntâi/născut decât toată făptura- pentru că 0ntru

l au fost făcute toate- cele din ceruri- şi cele de pe păânt- cele !ă,ute şi cele

ne!ă,ute- fie tronuri- fie donii- fie 0ncepătorii- fie stăpânii- toate s/au făcut prin

l şi pentru l< şi l este ai 0nainte decât toate- şi toate prin l sunt aşe,ate< şi

el este (apul Trupului- al $isericiiC (ol. I- 15/1%6.

 Astfel Sfântul Apostol #a!el 0n!a*ă că pentru a fi oul 0ntre treuie să

poarte BcipulC oului BcerescC- adică cel al lui B:ristosC I (or. 15-)"6.

 @n fapt- Sfin*ii #ărin*ii au prelunit linia Sfântului Apostol #a!el şi 0nainte de

:ristos- leând tea paulină B:ristos/(ip al lui +une,euC cu tea Gene,ei

Boul/după cipul lui +une,euC / e clară distinc*ia că :ristos repre,intă (ipu

lui +une,eu şi oul cipul lui :ristos- adică- oul este Bcip al (ipuluiC13

 Astfel după Sfin*ii #ărin*i oul e o fiin*ă ra*ională cu!ântătoare pentru că a

fost ,idit după cipul lui :ristos care e ra*iune< este creator pentru că este cipul

(u!ântuluiKDa*iunii creatoare prin e>celen*ă. ul este stăpân pentru că :ristos-după al (ărui (ip a fost ,idit- este +on şi @părat atoate*iitor- este lier pentru

că e cip a liertă*ii asolute. ul este constituit din suflet şi din trup- stă 0n

i?locul crea*iei şi uneşte 0n el aterie şi spirit pentru că :ristos- prin care a fost12  4ean/(laude &arcet- $eologia bolii   trad.din l.france,ă de #r. #rof- Vasile Mioc- d. astea+onului- Siiu- 1""7- p. 2310 #anaJotis ellas- Omul - animal îndumnezeit, studiu introducti! şi trad.- diac.Ioan I.Ică ?r.- d. +eisisSiiu- 1"")- p. %

12

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 13/100

,idit- este unirea neân*eleasă- ipostatică- nedespăr*ită- şi neaestecată a

+une,eirii şi a ,idirii create. ste 0n acelaşi tip persoană şi ai e>act-

persoană care face concretă şi re!ele,ă natura- pentru că este cip al Hiului care

repre,intă un ipostas personal distinct al fiin*ei unice şi indi!i,iile- coună

Tatălui şi +uului Sfânt.1)

Hiind plăsuit Bdupă (ipulC lui +une,eu cel infinit- oul este ceat de

către propria lui natură- astfel e Bcipul lui +une,euC 0n o- să depăşească

liitele ărinite ale crea*iei şi să se facă infinit. Depre,entând un cip al

atotân*elepciunii (reatorului- 0n*elepciunea oului are putin*a şi datoria de a se

ridica şi la atotân*elepciune. ul a fost priul seent al crea*iei- B*ărână din

păântC Hac. 2-76- a fost pria foră de !ia*ă ioloică care a fost 0năl*ată

datorită suflării +uului la o !ia*ă spirituală. +une,eu l/a instituit pe o ca Bree

al crea*ieiC Hac. 1-2%/3F6- a!ând putere asupra tuturor făpturilor pe care ea le

cuprinde. +une,eu l/a pus pe o i?locitor 0ntre l şi creaturi- dându/

 0nsărcinarea de a le duce la perfec*iune- unindu/le cu el- prin participarea la arul

pe care el 0l priea de la +uul.15

sen*a oului nu se află 0n ateria din care a fost creat- ci 0n Aretipul

odelul6 pe a,a căruia a fost plăsuit şi spre care tinde.1= Aşa cu ade!ăru

icoanei se află 0n persoana ,ură!ită pe ea- tot aşa şi ade!ărul oului se află 0n

odelul lui. Aceasta tocai fiindcă odelul este cel care orani,ea,ă-

pecetluieşte şi confiurea,ă ateria şi 0n acelaşi tip o atrae. Modelu

aretipul6 repre,intă con*inutul ontoloic al BcipuluiC BicoaneiC6.17

ul fiind o icoană- e>isten*a lui reală nu e deterinată de eleentul creat

din care e făcută icoana ci de Aretipul odelul6 ei necreat. ntoloia oului e

iconică. Arătând constitu*ia teoloică a oului Sfântul Griorie de Jssa spunecă oul a fost 0podoit cu !ia*ă- ra*iune- 0n*elepciune şi toate cele une

!rednice de +une,eu- astfel ca prin acestea să dorească cele cu care e 0nrudit

inti. Sfin*ii #ărin*i en*ione,ă că aretipul oului este :ristos. Aretipul oulu14 Ibidem, p. 1F1> 4ean/(laude &arcet- $eologia bolii  - p. 3F1 #anaJotis ellas- Omul - animal îndumnezeit  - p. 1516 Ibidem- p. %

10

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 14/100

nu este siplu &oosul ci &oosul 0ntrupat. Haptul că Ada a fost creat după

cipul lui :ristos 0nseană că el treuia să se 0nal*e la Aretipul lui să se

cură*ească şi să iuească pe +une,eu 0n aşa ăsură 0ncât +une,eu să !ină

să se sălăşluiască 0ntru el &oosul- să se unească ipostatic cu oul şi astfel- să

apară 0n istorie :ristos să se arate +une,eu oul.1%

Sfântul icolae (aasila scrie că oul Ba fost făcut dintru 0nceputC spre

:ristos Bca spre un canon şi o defini*ie ca să poată prii pe +une,uC iar

aaterea lui de la acest dru a constituit/o căderea.1"

Haptul că +une,eu a plăsuit pe o Bdupă (ipul &uiC 0nseană că

i/a dat daruri- astfel 0ncât aceste daruri să constituie pentru o 0nsăş

posiilitatea şi scopul de a slu?i acti! la 0ntruparea &oosului care e B(ipulC sau

BIcoanaC desă!ârşită şi unică a Tatălui. B(ipul lui +une,euC 0n o repre,intă

un dar şi 0n acelaşi tip un scop- o oă*ie dar şi un destin.

;nirea naturii di!ine şi uane 0n :ristos- s/a făcut pentru că ea constituie

sfatul cel ai 0nainte de !eci al lui +une,eu. @nainte de a fi unit ipostatic- şi

ciar 0nainte de cădere oul a e>istat pentru :ristos ce 0nseană că deşi nu

păcătuise a!ea ne!oie de ântuire. Deali,area oului ca fiin*ă cu ade!ărat

 0ntreită BântuităC a a!ut loc prin naşterea lui :ristos. aenii reali s/au născut

atunci când :risatos a intrat 0n !ia*a aceasta şi s/a născut. 2F

Scopul priului o răâne 0ntodeauna acelaşi. (reat Bdupă cipulC lu

+une,eu fiecare o este ceat să de!ină BcipC 0n :ristos. Hiind plăsuit

după cipul lui +un,eu- oul e alcătuit teoloic. (ând 0l neaă pe +une,eu

oul se neaă pe sine 0nsuşi şi se autodistrue.

#ărintele Stăniloae afiră că starea priordială a durat foarte pu*in.

+une,eu nu l/a creat pe o rău- dar !oia ca oul să se 0ntărească 0n ine şiprin propria sa conlucrare- !oia ca oul să crească 0n liertate- prin efortul său

propriu.

1- icolae (aasila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos, trad. studiu introducti! şnote de #r. #rof. +r. ne $ranişte şi #r. #rof. +r. Teodor $odoae- d. Ariepiscopiei $ucureştilor-$ucureşti- 1%%"- p. 171/ Ibidem, p.1%29 Ibidem, p.1"

14

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 15/100

 @nainte de cădere oul nu era ăr*uit de calită*i opuse ce se !ătăau

unele pe altele 0n constitu*ia trupului. l a!ea parte de nestricăciune- priul o

era ol dar nu 0n sensul că nu a!ea carne şi trup ci ca unul ce nu a!ea această

constitu*ie ai 0nroşată- ce face ca trupul să fie uritor şi dur.

ul a fost 0ntărit prin inecu!ântarea lui +une,eu 0ntr/o stare cuade!ărat 0naltă- căci a priit porunca să stăpânească păântul- apoi 0ntrucât era

fruos la 0nfă*işare- iar firea sa era ai presus de suferin*ă şi patiă şi peste

toate a!ând liertate deplină de a !ori cu +une,eu fără sfială desfătându/se

ciar cu !ederea cipului lui +une,eu/toate acestea cuprindeau pi,a

potri!nicului.21

2.1.1. !rup şi su"let

ul spun Sfin*ii #ărin*i a fost ,idit de +une,eu trup şi suflet- care

 0preună fac oul să fie o.

+acă lipseşte unul- lipseşte oul. ul fiind prin fire 0ndoit şi copus-

esen*a sa o constituie tocai 0preunarea acestor două eleente. #entru

strânsa unire a sufletului cu trupul- 0n orice faptă oenească le află lucrând

 0preună cu una şi aceeaşi si*ire şi pătiire.

rice işcare a sufletului e 0nso*ită de o işcare a trupului şi in!ers< orice

act- orice işcare- orice stare a oului e act- işcare şi stare deopotri!ă a

sufletului şi a trupului său. Trupul nu poate face niic fără suflet- nici sufletul fără

trup- 0nsă din ra*iuni diferite trupul are ne!oie de suflet ca să !ie,e şi să se işte-

 0n !ree ce sufletul are ne!oie de trup ca să se facă ştiut şi 0n*eles şi lucrător 0n

lue. (ăci pentru suflet- trupul este un slu?itor- un oran o unealtă de care nu se

21 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 12)

1>

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 16/100

poate lipsi 0n această !ia*ă păântească- 0n care orice lucrare sau si*ire a

sufletului se 0plineşte prin trup.22

 Astfel sufletul răâne ut şi neişcat atâta !ree cât ădularele trupeşt

rânduite 0n cip firesc pentru slu?irea lui sunt neputincioase din pricina olii sau a

frăe,iii lor. Aşadar oul este de la un 0nceput de când se ,ăisleşte- decând sufletul şi trupul se unesc deodată 0ntr/o făptură oenească care e de?a o

persoană. (iar dacă trupul este 0n starea de erion sufletul şi duul sunt

deplin pre,ente de la un 0nceput- doar că nu se pot anifesta decât ce pe

ăsură trupul se de,!oltă.23

ul la trup se aseaănă cu o luânare- luânarea arde şi oul oare.

Sufletul nostru este neuritor- de aceea treuie să a!e ri?ă de el ai ult

decât de trup.2)

Sfin*ii #ărin*i 0n toată !ia*a lor şi/au 0ndreptat interesul către suflet- nu către

trup< de aceea noi treuie să ne 0nri?i 0n deosei pentru suflet8 Epentru că ce/

!a folosi oului dacă !a câştia luea 0ntreaă- iar sufletul său 0l !a pierdeL Sau

ce !a da oul 0n sci pentru sufletul săuLC Mt. 1=-2=6. Sufletul este de natură

diferită de a trupului fiind netrupesc- e 0ntru toate ai un şi ai 0nalt ca trupul- e

cel ce dă !ia*a şi una rânduială a trupului- 0l stăpâneşte şi/l en*ine 0n unitate.

Strânsa unire dintre suflet şi trup este pricinuită de suflet care 0n!ăluie tot trupul-

după cu luina 0n!ăluie 0ntreul !ă,du.

#rin această unire trupul se face deplin părtaş 0preună cu sufletul la !ia*a

cea duo!nicească. (ăci duul are cu ade!ărat puterea de a/şi face supus

trupul- de a/l face aseenea lui- de a/l 0nduo!nici 0părtăşindu/i eneriile cele

dune,eieşti de care- prin 0nsăşi natura lui- el 0nsuşi cel dintâi se 0părtăşeşte.

'i aşa prin duul său- oul se poate uni cu +une,eu făcându/se 0ntre părtaşla !ia*a cea dune,eiască.25

22 4ean/(laude &arcet- E Acesta este trupul Meu.- 0n roâneşte de Marinela $o?in- d. Sofia- $ucureşti2FF=- p. 2520 Ibidem, p. 2=/2724  - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro&, trad.din l.reacă8 (ristian Spătărelu- dueni*a- Gala*i- 2FF5- p. 3232> 4ean/(laude &arcet- E Acesta este trupul Meu. - p. 2%

1

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 17/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 18/100

 Astfel despăr*irea trupului de suflet 0n ceasul or*ii e !reelnică- pentru că

nu pot răâne 0nstrăinate cele ce sunt de nedespăr*it şi oul 0şi !a recătăpa

trupul său la 0n!iere- ca 0n trupul său să/şi ducă !ia*a 0n !eşnicie. +e aceea

uciderea fătului e oucidere cu ade!ărat pentru că oul e o din pria clipă a

e>isten*ei sale şi e personă- persoana şi fiin*area fiind de nedespăr*it pentru căfiin*a oenească nu poate e>ista decât ca persoană.2%

 @n persoană trupul 0şi află leătura de nesfărâat cu sufletul şi duul-

unicitatea- sensul şi !aloarea lui spirituală. Strâns leat de du şi suflet şi ca

parte a persoanei oeneşti- trupul nu ai poate fi tratat ca o entitate

independentă. @n!ă*ătura creştină despre trup se deoseeşte 0n această pri!in*ă

despre concep*ia naturalistă ce o cere 0n eneral edicina odernă. Mul*

edici a,i 0nri?esc nu persoane ci trupuri sau orane- de aceea olna!ii suferă

că sunt pri!i*i şi trata*i ca nişte oiecte neânsufle*ite- 0nucătă*i*i şi reduşi la

siple Eca,uriC enerale şi o serie de cifre- re,ultate din ăsurători şi anali,ă.

ranisul uan posedă o structură anatoo fi,ioloică cople>ă cu o

ultitudine de ecanise neuro/endocrino/fi,ioloice.

Medicina de tip creştin ca reac*ie la edicina depersonali,ată se

străduieşte să aducă un spor de suflet 0n 0ntâlnirea cu olna!ul. a nu pri!eşte

doar la trup- ci la o- la inia şi intea lui- care 0pletită cu trupul 0l 0nrâuresc 0n

ine ori 0n rău.

Haptele de !iolen*ă tot ai sporită pre,entate la T! şi 0n literatură- trupul e

pre,entat ca rupt cu totul de suflet şi ra*iune- disociat de persoana căreia 0i

apar*ine- nu ai tre,eşte nici un respect- e tratat ca un oiect lipsit de !aloare.

iecti!i,area şi disocierea trupului atin un punct culinant 0n iainile

pornorafice foarte des răspândite 0n societatea noastră- care e>ploatea,ăpatiile oeneşti cele ai rosolane.

2- Ibidem- p. 33

1-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 19/100

Sufletul oenesc este ciar sufletul sau suflarea 0nsăşi a lui +une,eu-

pe care +une,eu a insuflat/o 0n Ada- şi care s/a transis până 0n ,iua de

astă,i de la Ada- neaului oenesc 0n 0ntreie.2"

Sufletul e neaterial şi netrupesc- e acti! şi se işcă potri!it naturii lui-

făcându/şi cunoscute aceste 0nsuşiri prin -i?locirea trupului. (redin*a noastră[despre suflet]  este aceasta8 sufletul e o fiin*a născută- 0n,estrată cu !ia*ă

cuetătoare- care dă trupului sensiil puterea !ie*ii iar si*urilor puterea de a

percepe atâta !ree cât alcătuirea naturii sensiile 0năduie aceasta.3F

Sufletul oului se işcă lier pretutindeni- deşi prin leea firii el este

 0preunat cu trupul- prin işcările ândului lier se 0ntinde peste tot uni!ersul8 se

 0nal*ă până la cer- pluteşte deasupra aisului- străate spa*iul uni!ersului-

pătrunde prin dorul său de cunoaştere ciar şi 0n adâncul supăântean şi de

ulte ori cercetea,ă inună*iile cerului 0nstelat.

2.2. Căderea omului #n păcat

Satan prin planul său işel a 0ncercat a/l ră,!răti pe o 0potri!a puteri

ce l/a 0ntărit- pentru ca să/l poată prinde ai uşor 0n re?ele lui. #rin !icleşu

potri!nicul a turnat răutate 0n !oin*a lieră a oului- ducând la stinerea şi

slăirea inecu!ântării.

#rin neascultare şi călcarea poruncii 0nstrăinându/se de +une,eu- ou

dintâi- pierdu din !ina sa arul şi darurile ce i,!orau din el. 31 #rotopărin*ii noştr

 Ada şi !a- aleând să dea curs suestiei celui rău- de a se face Bca

dune,eiC Hac. 3-56- s/au lipsit de ar şi astfel au pierdut calită*ile pe care le

2/ Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos, trad.din l.france,ă de diac. +uitru +ura- d. astea+onului- Siiu- 2FF5- p. 11%09 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 2101 4ean/(laude &arcet- E Acesta este trupul Meu. - p. )7

1/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 20/100

datorau acestui ar. Această călcare a poruncii i/a readus la natura lor- la *ărâna

păântului din care au fost ,idi*i aşa cu +une,eu i/a ,is lui Ada8 BTe !ei

 0ntoarce 0n păântul 0n care eşti luat< căci păânt eşti şi 0n păânt te !ei

 0ntoarceC Hac. 3-1"6.

+une,eu 0i a!erti,ea,ă pe Ada şi pe !a Biar din poul cunoştin*eiinelui şi răului să nu ănânci- căci- 0n ,iua 0n care !ei ânca din el !ei uri

nereşitC Hac. 2-176- şi astfel prin reşala lui Ada natura oenească a de!enit

olna!ă de stricăciune. #rin neascultare ei au că,ut de la !edrerea lui +une,eu

 0ntr/o lue netransparentă şi printr/o retraere a lui +une,eu de la !ederea lor.

i n/au ai !ă,ut luea ca BrădinăC- ca rai al deplinătă*ii !ie*ii- prin care ula

+une,eu< n/au ai !ă,ut luea 0n senifica*ia ei descisă infinitului e

personal a lui +une,eu.32

#rin actul neascultării oaenii s/au rupt interior de +une,eu- din dialou

po,iti! cu el- n/au ai răspuns lui +une,eu- cre,ând că prin aceasta 0şi afiră

liertatea- autonoia. Acest act a fost 0nceputul 0nciderii eoiste a oului 0n

sine- oul de!enind scla!ul său propriu.

 Ada 0nduplecat să calce porunca dune,eiască- prin aceasta dând fiin*ă

plăcerii iar prin plăcere sălăşluindu/se pe sine 0n adâncul firii- a osândit la oarte

 0ntreaa fire- 0pinând prin o toată firea celor create spre destrăare prin

oarte. (ăci aceasta a plăsuit/o dia!olul cel !iclean- seănătorul păcatului ş

tatăl răută*ii- care prin ândrie s/a 0nstrăinat pe sine de sla!a dune,eiască- iar

din in!idie fa*ă de noi şi fa*ă de +une,eu l/a scos pe Ada din rai8 să

niicească lucrurile lui +une,eu şi să 0prăştie cele ce au fost aduse la

e>isten*ă.33

(ând Ada se 0ndepărtea,ă de +une,eu- natura 0ncetea,ă a/i ai fisupusă iar răul se răspândeşte tot ai repede- cu cât dia!olul prin faptul că

 Ada i s/a supus prinde putere asupra oului şi u,urpă pri!ileiile pe care

+une,eu i le acordase. ul lăsându/se 0n !oia naturii lui nesciătoare- s/a

02 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol' I  - p. )"100  Sf. Ma>i Mărturisitorul< 4ăspunsuri către $alasie, 56, în 2ilocalia &ol' III,   trad.din receşteintroduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :uanitas- $ucureşti- 2FF5- p. 2"7

29

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 21/100

depărtat de la ine şi s/a afundat 0n tot felul de rele. +epărtând !ia*a 0n locul ei a

!enit oartea- lipsind luina a urat 0ntunericul- iar prin depărtarea de la !irtute

şi de la faptele une s/a introdus răutatea şi tot şirul opuse lor.3)

 Ada fiind prototipul naturii uane- el trasite starea sa uraşilor săi-

această transitere făcându/se din enera*ie 0n enera*ie pe cale ioloică.;rările păcatului lui Ada- i/au afectat pe uraşii săi- pentru că ei 0nşişi au

păcătuit- aşa cu spune şi Sfântul Apostol #a!el8 B#rintr/un o a intrat păcatu

 0n lue şi prin păcat oartea- şi [] aşa oartea a trecut la to*i oaenii- pentru

că to*i au păcătuitC. Do. 5-126

#ăcătuind la rândul lor- oaenii contriuie la perpetuarea păcatului lui

 Ada şi a urărilor sale- adăuând păcatele lor personale la păcatul lui Ada.

#ăcatul e cau,a tuturor relelor- cau,a 0ntristărilor- cau,a tulurărilor- cau,a

ră,oaielor- a olilor- cau,a tuturor suferin*elor de ne!indecat ce !in asupra

noastră din toate păr*ile. #ăcatul e i,!orul tuturor i,eriilor care/i cuprind pe

oaeni.

2.$. Restaurarea #n %ristos

 Acest e!enient spiritual se produce prin Taina $ote,ului şi el eci!alea,ă

cu intrarea oului 0n corpul tainic a lui :ristos sau 0n $iserică. l constă- pe de o

parte din desfin*area păcatului străoşesc şi a celorlate păcate să!ârşite din

slăiciunea 0ntre*inută de puterea păcatului străoşesc< pe de alta din

sălăşluirea lui :ristos sau a arului &ui 0n suflet- care eci!alea,ă cu 0nceputul

unei !ie*i noi 0n o.35

  Astfel 0ncepe !ia*a cea 0ntru cură*iea oului din puterea lui :ristos

sălăşluit 0n el- la fel cu !ia*a 0ntru să!ârşirea păcatului- se datora leăturii 0n

care trăia cu Satana- duşanul lui +une,eu. #rin denun*area oului de

04 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 1330> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II, d. Institutului $ilic şi de Misiuneal $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti- 2FF3- p. 35"

21

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 22/100

leătura cu acela- :ristos s/a folosit de această otărâre de alipire a !oii oulu

cu l- pentru a/l uni pe acesta cu !oia Sa- pentru a Se face l 0nsuşi sau +uu

Său- suiect al !oii oului. @n o 0ncepe o nouă !ia*ă orientată spre e!itarea

păcatelor şi spre să!ârşirea inelui sau a !oii lui :ristos- o 0naintare cu :ristos 0n

rela*ia de iuire nesfârşită.ieni nu poate 0nainta spre unirea tainică cu +une,eu păşind pe o altă

cale decât :ristos 0nsăşi (alea6- şi nieni 0n această unire nu poate a?une

dincolo de :ristos iar leătura noastră cu :ristos se reali,ea,ă şi se 0ntăreşte

prin +uul cel Sfânt al &ui.3= Iisus :ristos este sinurul BMi?locitorC pe care l/a dat

+une,eu oaneilor ca scară spre Sine Bprintr/@nsul a ine!oit să le 0pace

toate cu Sine- fie cele de pe păânt- fie cele din ceruri- făcând pace printr/@nsul-

prin sânele (rucii &uiC. (ol. 1-2F6

Iisus :ristos este puntea 0ntinsă de la +une,eu până pe tărâu

uanită*ii noastre. Hiul lui +une,eu este (el B0ntru (are sunt aşe,ate toateC-

pentru că B0ntr/@nsul au fost făcute toateC. (ol.1-1=/176 #rin Hiul Său +une,eu

este pentru lue 0n eneral un las ce răsună 0n sine- un sen do!editor al

e>isten*ei &ui. &uea a fost făcută prin Hiul şi capailă de a prii rela*ia cu Hiul.

+une,eu ni S/a făcut 0n Iisus :ristos BlasC de iuire răsunând de toată

afec*iunea failiară nouă- a unei fiin*e oeneşti- ceea ce 0nseană că oul

 0nsuşi a fost făcut capail să se facă ediu prin care ni Se counică Hiul lu

+une,eu. (a şi creştini- 0ncepând de pe treapta cea ai de ?os a stării noastre

spirituale- ne află necontenit 0ntr/o leătură cu Iisus :ristos- (are ne şi stă

alături- sus*inând ersul nostru- ceeându/ne spre Sine şi spre o couniune

ai deplină cu l. Iisus :ristos este de la 0nceput B(aleaC pentru urcuşul spre

+une,eu- ciar 0n fa,a ne!oin*elor ascetice. Acest lucru este su*inut descrierile duo!niceşti ortodo>e prin afirarea că +onul ni Se dă 0ntâi prin

porunci.

 Astfel cel ce !rea să pornească spre +une,eu treuie să se prindă 0ntâ

de funia poruncilor- pe care ne/o oferă Iisus :ristos. +acă persoana lui Iisus- ca

0 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 5F

22

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 23/100

odel de desă!ârşire- ni se pre,intă ca o sinte,ă a poruncilor dune,eieşti

 0plinite- lucrând şi noi acele porunci a?une la aseănarea şi la unirea cu l.

l ne apare aspru când ni Se oferă prin porunci- sau când ne spune că sinurul

dru spre Sine este prin ele.

+onul nu apare tuturor la fel- iar 0ncepătorilor le apare 0n cip de ro şi este ascuns 0n poruncile Sale şi 0n strădania pentru doândirea !irtu*ilor- ca

putere personală ce lucrea,ă 0n ele. @n strădania insului pentru 0plinirea lor se

află a?utorul &ui.

(ine nu 0plineşte deplin toate poruncile lui :ristos- ci nuai unele ş

nuai 0n parte n/a urit deplin lui :ristos şi nu s/a unit cu l- pentru că nu/&

iueşte deplin deşi poate intra şi el 0n @pără*ie- adică la ustarea unurilor unei

couniuni par*iale cu l- pe ăsura unirii cu l.37

#re,en*a lui :ristos ni se face astfel tot ai !ădită 0n lăuntrul nostru-

anifestându/se tot ai luinoasă şi 0n coportarea noastră e>terioară- 0n

!irtu*ile noastre.

Sfântul Marcu Ascetul spune8 Bteplul acesta- adică locaşul sfânt a

trupului şi al sufletului are şi el un loc 0n partea din lăuntru a catapetesei. Acolo

a intrat Iisus ca 0nainte/erător- locuind de la $ote, 0n noiC. 3% ;rcuşul de la

eforturile ascetice până la conteplarea tainică noi 0l face cu :ristos- prin

:ristos- spre :ristos. Hiecare din noi este conteporan lui :ristos cu toată !ia*a-

sau altfel spus l Se face conteporan cu fiecare dintre noi- 0ntrucât !ia*a

fiecăruia dintre noi 0şi are unicitatea ei pe care nu şi/o pierde.

Iisus participă la toate suferin*ele noastre uşurându/le- duce 0preună cu

noi lupta cu ispitele şi cu păcatele noastre- Se stăduieşte 0preună cu noi după

!irtute- scoate ade!ărata noastră fire de su petele păcatului.3"

 l este aprope deto*i- sesi,ea,ă ceea ce este 0n tot- şi participă eneros şi fără de păcat la

!ira*iile tuturor iniilor- la nă,uin*ele lor une şi la luptele lor 0potri!a răului.

#ătrunderea lui :ristos 0n noi se face prin Sfintele Taine8 prin spălarea $ote,ului-06 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II  - p. 3="0- Marcu Ascetu< (espre Botez, în 2ilocalia &ol' I - trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r+uitru Stăniloae- d. :arisa- $ucureşti- 1""3- p. 35)0/ Ibidem, p. 5=

20

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 24/100

prin unerea cu Sfântul Mir- şi prin 0părtăşirea &ui de pe Sfânta Masă. #rin

i?locirea acestor Sfinte Taine- :ristos !ine la noi- @şi face sălaş 0n sufletul

nostru- Se face una cu el şi/l tre,eşte la o !ia*ă nouă< odată a?uns 0n sufletul

nostru- :ristos suruă păcatul 0n noi- ne dă din 0nsăşi !ia*a Sa şi din propria

desă!ârşire.)F  Astfel noi treuie să conlucră cu :ristos cel sălăşluit 0n noi 0n Sfintele

Taine- altfel nu ne ântui. @n od fundaental- 0n Sfintele Taine noi sunte

puşi 0n leătură fiin*ială cu :ristos- prin lucrarea Sfântului +u ceat de preo*ii

$isericii şi prin i?locirea forelor !ă,ute care constituie ritualul acestor slu?e<

nuai ca erii ai $isericii pute fi 0ncorpora*i 0n l de!enind prin Sfintele

Taine Eădulare ale trupului &uiC fes. 3- 3F< 3- =6 şi Epărtaşi ai lui :ristosC !r.

3- 1)6- Mântuitorul şi 0ndune,eitorul firii noastre.)1

#rin Sfintele Taine noi ne 0răcă 0n :ristos- dar şi 0n +uul Sfânt iar

prin i sunte uni*i cu +une,eu Tatăl. Sfintele Taine forea,ă do!ada celei

ai 0nalte iuiri dune,eieşti pentru neaul oenesc. #rin Sfintele Taine ou

este o făptură nouă- are 0ntru el pe :ristos şi el trăieşte 0ntru :ristos- !ia*a lu

:ristos e 0ntru dânsul< şi dacă oul ar fi o fiin*ă care să se de,!olte 0n od

oranic- atunci ac*iunea lui ar fi 0n conforitate cu fiin*a cea nouă< 0nsă oul

creşte prin deci,ie lieră ac*iunea lui 0n od lier poate fi conforă cu fiin*a

lui sau poate fi contrară.)2

#rin 0părtăşirea cu trupul şi sânele lui :ristos- 0n (are locuieşte toată

plinătatea +une,eirii (ol. 2- "6- oul 0l prieşte pe 0nsuşi +une,eu 0n

sufletul şi trupul său. uaristia 0l ristifică pe o- lucru ce reiese din cu!intele

Mântuitorului8 (el ce ănâncă trupul Meu şi ea sânele Meu- răâne 0ntru

Mine şi u 0ntru el.C In. 5- 5=6 unirea personală a oului cu :ristos (el sălăşluit 0n el produce o personali,are tot ai deplină a firii oului ipriată de persoana

lui :ristos. Toate acestea se petrec 0n $iserică- ea fiind ediu counitar uan

49 icolae (aasila- $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos - p. 1)=41 4ean/(laude &arcet- $erapeutica bolilor spirituale, trad.0n roâneşte de Marinela $o?in- d. Sopia-$ucureşti- 2FF1- p. 25)42 @.#.S. icolae Mladin- Prelegeri de Mistică Ortodoxă - p. 113

24

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 25/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 26/100

II. MARILE ETAPE ALE VIEŢII SPIRITUALE 

+upă Sfin*ii #ărin*i e>istă trei fa,e ale !ie*ii spirituale duo!nicească68

1. fa,a practică acti!ă6 este fa,a faptelor care are scopul de a/l ridica pe

credincios din starea de patiă şi a/l 0năl*a pe treptele !itu*ii astfel

scopul ei principal este elierarea de patii.

2. fa,a conteplati!ă sau a contepla*iei naturii. a este fa,a care reface ş

do!edeşte refacerea puterilor de cunoaştere ale sufletului oenesc.3. fa,a teoloică sau a conteplării tainice a lui +une,eu care are ca

oiect dune,eirea preasfântă şi preafericită. a se o*ine 0n starea de

 0ndune,eire a oului sau de unire a lui cu +une,eu.

Sf0ntul Ma>i 0n Hilocalia III la Dăspunsurile către Talasie 556 face

această 0păr*ire- treptele nuindu/le8 făptuire- contepla*ie naturală şi teoloie

istică iar 0n Hilocalia II (apete de draoste III- le nueşte8 !irtute- contepla*ie

duo!nicească- ruăciune curată.

#ărintele Stăniloae spune că cele trei trepte coincid cu fa,a purificării a

iluinării şi a desă!ârşirii. Treapta purificării apar*ine 0n od cateoric

ne!oin*elor ascetice- iar cea a desă!ârşirii sau a !ederii- a 0ndune,eirii şi a

unirii- repre,intă *inta acestor ne!oin*e. Mai reu este de situat- 0ntre acestea

2

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 27/100

două treapta iluinării.)3 Treapta iluinării apar*ine şi urcuşului ascetic şi *inte

lui deoarece pe această treaptă se 0ntâlneşte cunoaşterea tainică cu asce,a ş

 0n*eleerea cu efortul de a depăşi această 0n*eleere.

1. PURI&IC'R('

'. Patimi

1.1. Ce sunt patimile)

#atiile repre,intă cel ai coorât ni!el la care poate cădea fiin*a

oenească. uele lor arată că oul este adus prin ele la o stare de

pasi!itate- de roie. @n ele se anifestă o sete fără arini care 0şi caută

astâpărarea şi nu şi/o poate ăsi.

Interpretând pilda seănătorului- cu referire la săân*a Ecă,ută 0ntre

spiniC- M0ntuitorul spune că patiile sunt cele care 0năuşă săân*a ne

lăsând/o să rodească8 E(ea că,ută 0ntre spini sunt cei ce aud cu!ântul- dar

ulând cu ri?ile şi cu oă*ia şi cu plăcerile !ie*ii- se 0năuşă şi nu rodescC

&c. %- 1)6.)) #atiile copleşesc !oin*a astfel 0ncât oul patiilor nu ai e un

o al !oin*ei ci se spune despre el că este un o stăpânit Epurtat de patiiC.

Sau- cu spune Sfântul Ma>i Mărturisitorul- oul pătiaş se află 0ntr/ocontinuă preocupare cu niicul- căci caută să/şi astâpere setea infinită cu

niicul patiilor sale- o dată ce oiectele pe care le 0nit acelea se

40 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7F44 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 2%2

26

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 28/100

transforă 0n niic- fiind prin firea lor reductiile la niic. +e fapt- patia are

prin fire de a face nuai cu oiecte.)5 

+upă 0n!ă*ătura Sfin*ilor #ărin*i patiile nu sunt puteri care au pătruns 0n

noi / şi treuie sulse ci sunt enerii ale sufletului care au fost strâate de

păcat şi treuie deci presciate.)=

(ăci patia- ca fuă neostoită după lue- 0n Ioc să fie o e>presie a

su!eranită*ii centrale a fiin*ei noastre- este ai deraă o for*ă care ne poartă

fără !oia ei- este senul unei căderi a fiin*ei noastre 0ntr/o accentuată stare de

pasi!itate.

 Astfel- patiile sunt produsul unei porniri 0ntortoceate ale firii- sau a unei

firi care şi/a pierdut tendin*a siplă şi rectilinie< 0n ea se 0ntâlnesc două

tendin*e- sau o tendin*ă care nu poate ere până la capăt- ci se 0ntoarce

 0potri!a ei. #atia este un nod de contra,iceri. #atia este astfel ce!a

ira*ional.)7  #atia este işcarea sufletului potri!nică firii. 'ti că !ia*a

creştinească este o luptă neâncetată 0potri!a !răşaşului ântuirii noastre.

Si*ăântul de a ne afla 0n ră,oi este de asolută treuin*ă spre a putea

de!eni conştien*i de acea stare şi să a?une la luptele cele iruitoare- desiur

cu puterea arului dune,eiesc.

#atia este ce!a ira*ional. Hiind 0nteeiate prin 0ntoarcerea sufletului de la

rostul lor dune,eiesc- firesc şi prin 0ntreuin*area acestora contrar firii- 0n

!ederea o*inerii plăcerii si*uale- patiile sunt işcări derelate şi ira*ionale

ale sufletului8 E#atia- spune Sfântul Ma>i Mărturisitorul- este o işcare a

sufletului 0potri!a firii fie spre o iuire ira*ională- fie spre o ură fără ?udecată

!reunui lucru sau din pricina !reunui lucru din cele supuse si*urilor.)%

Suprea ei ira*ionalitate se arată 0n faptul că- deşi oul pătiaş 0şi dăseaa tot ai ult că lucrurile finite nu pot răspunde aspira*iei lui după infinit-

iar această constatare 0l uple de plictiseală şi descura?are. @n !ecea

4> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7)4 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia ortodoxă, trad. 0n roâneşte de(onstantin Hăe*an- d. Sopia- $ucureşti- 2FF1- p. 1)1/1)246 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7=4- 4ean/(laude &arcet- $erapeutica bolilor spirituale - p. 112

2-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 29/100

literatură duo!nicească- patiile sunt socotite 0n nuăr de opt- sau- când

sla!a deşartă este unită cu ândria- 0n nuăr de şapte. Acestea sunt8 lăcoia

pântecelui- desfrânarea- iuirea de arinti- ânia sau ura- 0ntristarea- trândă!ia-

sla!a deşartă şi ândria. le coincid 0n fond cu cele şapte păcate capitale8

lăcoia- desfrânarea- a!ari*ia- ânia- in!idia- lenea şi ândria- dacă identificăin!idia cu 0ntristarea.)"

;nele dintre patii sunt ale trupului- altele- ale sufletului. Strânsa unitate

dintre trup şi suflet face ca patiile trupeşti să fie 0pletite cu cele sufleteşti. Atât

sufletul cât şi trupul participă la forarea şi de,!oltarea patiilor.

#atiile se de,!oltă pe ăsura creşterii oului. &a !ârsta prunciei apar

 0ntâi patiile care *in de partea poftitoare a sufletului8 iuirea de a!u*ie şi

,ârcenia< apoi se de,!oltă patiile 0n*eleătoare ale sufletului8 iuirea de sla!ă

anifestată 0n 0podoirea trupului- aine estra!aante şi arătarea !irtu*ilor< iar

 0n adolescen*ă se de,!oltă patiile păr*i irasciile ale sufletului8 lăcoia care

este oârşia păcatelor sufleteşti. Atât lăcoia cât şi ândria nuită priul pui al

dia!olului 0şi au rădăcina 0n iuirea eoistă de sine ca un asolut autono şi

independent.

;itarea de +une,eu fiind ultia cau,ă a patiilor- tăăduirea de ele

treuie să 0nceapă de la credin*ă- adică de Ia re!enirea la o cât ai deasă

poenire a &ui. #atiile produc o sfâşiere şi o de,ordine in fiin*a noastră şi- prin

aceasta- o slăire a ei. +ar ele nu au acest efect nuai asupra suiectului lor.

le produc o de,ordine şi 0n rela*iile dintre suiectul lor şi seenii lui. +e ulte

ori- patia se 0ntinde de la priul ei suiect 0nspre !ia*a altuia. 5F (el ândru

tre,eşte prin iita*ie- sau prin reac*ie- ândria 0n alte persoane< iar raporturile

de ândrie ce se nasc astfel 0ntre persoane- sunt contrare raporturilornorale de aronie.

#atiile produc şi 0ntre*in aosul 0ntre oaeni. +e aceea :ristos-

 0nteeind $iserica- urăreşte prin ea restailirea unită*ii sau soornicită*ii

uane. Această restailire nu este posiilă fără slăirea patiilor 0n ei. #recu4/ #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 7%>9 Ibidem, p. %F

2/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 30/100

iuirea leaă pe oaeni- aşa patiile destraă leăturile dintre ei. le sunt

,idul 0nroşat pus 0ntre noi şi +une,eu- cea*a aşe,ată pe transparen*a lui

+une,eu pentru firea noastră- făcută transparentă pentru +une,eu.

1.2. Caue şi e"ecte ale patimilor 

#riele cau,e ale patiilor treuie căutate 0n influen*a aă2itoare a

du7ului rău şi 0n sensiilitatea oului.+eci trei factori- sau trei cau,e- produc patiile 0n o8

"I  Mintea slăită 0n lucrarea ei autonoă şi proprie<

 *I   &ucrarea de percep*ie si*uală- care a de!enit pre

cupănitoare- care a ieşit din suordinea in*ii- a c7iar a atras intea in

suordinea ei-

c6 3 aler2are e>clusi!ă şi ira*ională după plăcere G până Ia cea

procurată de laudele seenilor / şi- concoitent cu ea- o fu2ă speriată de

durere. Aceste trei cau,e sunt atât de 0pletite- 0ncât 0n fiecare dintre ele

sunt iplicate celelalte.51

 Afectele sunt Opatii confore cu fireaO- pentru că slu?esc la

conser!area firii- iar patiile sunt contrare firii- pentru că nu sunt de folos

acesteia. Tocai de aceea- patiile duc firea la de,ordine- la slăirea şi

descopunerea trupului- din cau,a slăirii spiritului care/l *inea 0n ordine. Iar

si*irea slăirii 0l duce pe o tot ai departe- 0n pornirea de a/şi reface puterea

dintr/o sursă incapailă să/l 0ntărească.

+in cau,a patiilor sale- sufletul se 0olnă!eşte- iar intea se

 0ntunecă< oul de!ine idolatru şi nu ai poate să stăpânească @pără*ia lui

>1 Ibidem, p. "1

09

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 31/100

+une,eu. Sfântul Apostol #a!el sus*ine cu feritate8 E(ăci aceasta s/o şti*i

ine- că nici un desfrânat sau necurat sau laco- care este un 0ncinător la

idoli- nu are oştenire 0n @pără*ia lui :ristos şi a lui +une,euC fes. 5-56. 52

+e,ordinea firii o ai pricinuiesc 0nsă patiile şi prin sfâşierea pe care o

aduc 0n ea. #rin si*irea condusă de plăcere luea se fărâi*ea,ă 0n

nenuărate aspecte- fără leătură 0ntre ele- fiecare e leat prea tare nuai de

si*irea care/l sesi,ea,ă pentru oent. #rin aceasta- si*irea contriuie la

de,orani,area luii 0nseşi. Mintea ce slu?eşte si*irii se apleacă şi ea spre

diferitele aspecte sinulare. +eci- 0prăştierea in*ii- din care treuie să o

scape aşa/,isa Opa,ă a in*iiO- este recoandată de ascetica creştină.

ul nu ai este o fiin*ă unitară- aceeaşi 0n toate oentele !ie*ii.

;itarea de +une,eu are ca urare şi uitarea de sine- ca unitate

peranentă a persoanei proprii. +ar sfâşierea se 0ntinde şi pe planul rela*iilor

interuane. (ăci urărind plăcerea şi !oind să ne asiură Ia infinit de

oiectele care ne/o procură- sau !rând să ne ridică pe priul plan eul- prin

patia ândriei- a?une 0n conflict cu seenii- sau tre,i in!idia lor.

1.$. St*rnirea patimilor 

 @n toate scrierile duo!niceşti ortodo>e se repetă- ca od al stârnirii

patiilor 0n orice 0pre?urare- scea urătoare8 Satana aruncă 0n intea

noastră un ând de păcat- aşa/,isul atac- pe care crede că pute să/l traduce şi

prin oeală. l este pria răsărire a ândului siplu că a putea să!ârşi

>2 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 2"7

01

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 32/100

cutare faptă păcătoasă- 0nfă*işându/se 0n fa*a in*ii ca o siplă posiilitate. l

 0ncă nu e un păcat- pentru că noi 0ncă n/a luat fa*ă de el nici o atitudine.53 

Moeala e- aşadar- pria apari*ie 0n conştiin*ă a unei dorin*e rele.

 Această priă tre,ire a unei pofte / pria apari*ie a oelii 0n conştiin*ă / e

prile?uită de pri!irea unor lucruri e>terne.  Venirea oelii 0n cele ai ulte ca,uripe calea aceasta a făcut pe #ărin*i să recoande 0nciderea si*urilor 0n

!reuri de nă!ală a ispitelor.

 @n unele ca,uri 0nsă oeala apare 0n noi fără să pri!i la unele lucruri

e>terne. Atunci intră 0n lucru aintirea unui păcat repetat. Aşa cu spune

Sfântul Ma>i Mărturisitorul8 EMai 0ntâi aintirea aduce ândul siplu 0n inte<

acesta ,ăo!ind se stârneşte patia. Aceasta- la rândul ei nefiind scoasă afară-

 0ncon!oaie intea la 0n!oire< 0ntâplându/se aceasta se a?une- 0n sfârşit la

păcatul cu fapta.C 5) 

Sfin*ii #ărin*i cer 0n priul rând o 0ntărire a in*ii 0n po,i*ia ei. +esiur că

aceasta e şi o lucrare de !oin*ă. pera de redresare a oului treuie 0ncepută

cu credin*a- care pe de o parte e cestiune de !oin*ă- pe de alta se referă la

inte- dându/i acesteia o atitudine intelectuală- sau o concep*ie care 0i oferă

aruente contra păcatului. #a,a in*ii- aten*ia şi re,isten*a trea,ă şi statornică

 0potri!a ândurilor sunt recoandările necontenite ale dascălilor duo!niceşti-

pentru cel ce nu !rea să cadă pradă patiilor.

 Aceasta este ordinea ră,oiului contra !ră?aşilor şi poftelor rele8 intră 0n

inia ta şi cercetea,/o cu deaănuntul. Ve,i ce ânduri- ce dispo,i*ii şi ce porniri

o stăpânesc. Ia seaa ce pasiune o atacă ai ult şi ce patiă o terori,ea,ă. Ia

arele 0ntâi 0potri!a acelor patii. &uptă. Iar de se 0ntâplă a fi ispitit şi de alte

patii- luptă todeauna cu patia cea ai apropiată care te atacă de/a dreptul şicu putere. Apoi 0ntoarce/te cu ră,oi asupra a ceea ce te stăpâneşte ai ult.55

>0 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe- p. 113>4 Sf. Ma>i Mărturisitorul< 7apete despre dragoste II - %)- în 2ilocalia &ol'II - p. =5>> icodi Aioritul- 4ăzboiul ne&ăzut, d. $una!estire- $acău- 2FFF- p. 51/52

02

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 33/100

1.+. ,mpătimirea şi -ria

er!ul tuturor patiilor este 0pătiirea.. @pătiirea atrae după ea spre

e>terior toate puterile noastre sufleteşti. a e cleiul care ne lipeşte de suprafa*a

luii e>terioare. #rolea asce,ei este cu poate fi oorâtă această

 0pătiire- sustan*a patiilor- nu cu să oorâ fiin*a noastră autentică şi

luea 0n care ne află.5= 

Sfin*ii #ărin*i ne 0ndeană să nu 0nădui ca intea să ne fie cucerită de

!reun lucru sau de !reun ând care *ine de iperiul si*urilor pentru că o astfel

de 0ndulcire !a fi urată iediat de 0pătiire şi distruere. #ropriile noastre

dorin*e ?oacă un rol iportant 0n procesul de 0pătiire8 E(i fiecare este ispitit

când este tras şi oit de 0nsăşi fapta sa. Apoi pofta- ,ăislind- naşte păcat- iar

păcatul o dată să!ârşit- aduce oarteC Iaco! 1- 1)/156.57

Gri?a e rodul aar al patiilor sau al 0pătiirii de lucrurile luii.

#atia 0şi trăieşte apoeul 0n ustarea plăcerii şi 0n re!olta fa*ă de durere.

are parte din !ia*a sa oul se află 0n aşteptarea şi 0n căutarea de

plăceri şi 0n frica de dureri- pre,ente şi !iitoare. Acesta e un rod al patiilor- e

anifestarea necontenită a pre,en*ei patiilor din noi. Aşteptările şi teerileacestea ne produc ri?i.  Motorul ri?ii e frica- şi prin ea oul caută să asiure

ereu reali,area posiilită*ilor sale !iitoare 0n leătură cu luea 0n care se află

*intuit. A face parte din lue 0nseană a a!ea ri?ă- iar această ri?ă nu/I lasă din

lan*urile sale nici o clipă cât trăieşte- ea este pria ri?ă. Gri?a de a plăcea lui

> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 11">6 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor Părin!i - p. 3FF

00

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 34/100

+une,eu- nu de a plăcea luii- este cea de a doua ri?ă- ea creşte din

răspunderea ce o are oul de sinea sa ade!ărată- satisfăcând porunca

acestei responsailită*i- ea este totodată o lansare continuă a oului peste

sine- spre i,!orul !ie*ii sale eterne.

  +e ri?a cea dintâi treuie să scape oul pentru a se face disponiil lui+une,eu. (ând a scăpat de ea- a scăpat de ipătiire- a doândit

ne0pătiirea- a doândit liertatea de patii şi de lue. Spre elierarea de

această ri?ă *inteşte purificarea- nu de elierarea de ri?a de +une,eu. #rin

ea- sau prin 0plinirea !oii lui +une,eu- se reali,ea,ă fiin*a noastră autentică. 5%

B. Virtuţi 

Marea !irtute este elierarea de patii. @nsuşi +onul dăruieşte ş

statorniceşte această stare a sufletelor iuitoare de +une,eu.5"

ul cel prin toate aseănător cu +une,eirea- treuia neapărat să aiă!oin*ă lieră şi liertate- aşa 0ncât părtăşia la unuri să fie răsplata !irtu*ii sale.

+upă cu !ederea este ac*iunea naturii- iar orirea 0nseană lipsa ac*iunii

naturale- tot astfel !irtutea se 0potri!eşte răută*ii.=F

Toate !irtu*ile a?ută intea să câştie draostea dune,eiască.

Sfântul Ioan Scărarul spune despre !irtu*i8 EInten*ia cea ună este aica

ostenelilor< iar 0nceputul ostenelilor sunt !irtu*ile. @nceputul !irtu*ilor e floarea lor<

iar floarea !irtu*ii este 0nceputul lucrării. Hiica !irtu*ii este lucrarea 0n continuare.Iar rodul şi fiica unei cuetări ai continue la !irtute este deprinderea. Iar fiica

deprinderii este calitatea ună a fiin*eiC.=1

>- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 123>/ - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro& - p. 32"9 Sf. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere - p. 11"1 Ioan Scărarul< "cara 883I, în 2ilocalia &ol'I8,  trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r+uitru Stăniloae- d. I.$.M.$..D.- $ucureşti- 1"%2- p. 377

04

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 35/100

(ele şapte trepte ale urcuşului spiritual sunt8 credin*a- frica de +une,eu-

 0nfrânarea- rădarea şi 0ndeluna rădare- năde?dea- nepătiirea şi iuirea.

1./. Credinţa

(redin*a e priul pas 0n !ia*a duo!nicească. O(redin*a e prin fire 0nceputul

!irtu*ilorO. Astfel- Oinele fiind sfârşitul !irtu*ilor- e concentrat 0nlăuntrul credin*eiO.

(redin*a este inele concentrat- iar inele e credin*a actuali,ată.

Sfântul Apostol #a!el spune că- credin*a este să crede 0n cele ne!ă,ute-

nu doar siplu 0n cele ce se !ăd8 EIar credin*a este 0ncredin*area celor

nădă?duite- do!edirea lucrurilor celor ne!ă,ute.C !r. 11- 16 (redin*a noastră

treuie să aiă ărie de suflet şi de aici 0ncepe ne!oin*a ărinioasă.=2

 Astfel 0nceputul un e pus de +une,eu prin $ote,. Toată !ia*a !ir tuoasă

a noastră nu e decât o desfăşurare a acestui 0nceput pus de +une,eu.

+esiur- nu e !ora de o desfăşurare autoată- fără noi- ci de o desfăşurare

!oită şi a?utată de noi- prin toată 0ncordarea noastră. +eci- ai 0nainte de orice

!irtute- treuie să a!e credin*a doândită sau 0ntărită la $ote,.=3

+in oentul 0n care- !rând cine!a să creadă- a a?uns să creadă de

fapt- arul ascuns 0n el de la $ote,- sau credin*a ca !irtualitate- s/a tre,it la

actualitate prin faptul că oul şi/a dat contriu*ia lui.

O@nceputul oricărei lucrări plăcute lui +une,eu este cearea cu credin*ă a

nuelui +onului nostru lisus :ristos- o dată ce l 0nsuşi a spus8 OHără de

Mine nu pute*i face niicO In 1)- "6. Astfel- to*i arii dascăli ai asce,ei au 0n!ă*at

că 0nainte de orice altă lucrare şi preocupare ună- to*i- şi ai ales cei ce!oiesc să intre 0n stadiul liniştei 0ndune,eitoare şi să se consacre lui

+une,eu- treuie să se roae 0n +onul şi să ceară de la l ila- fără să se

 0ndoiască.

2  (u!iosul #aisie Aioritul- $rezire duho&nicească, trad. din lia elenă de Ierosci. 'tefan&acoscitiotul- Scitul &acu Sfântu Munte Atos- 2FFF- p. 2730 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 13F

0>

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 36/100

ecesitatea credin*ei ca priă treaptă a urcuşului duo!nicesc re,ultă

 0nsă şi din felul patiilor de a se stârni. #ăcatul 0ncepe de fiecare dată printr/o

cădere a ra*iunii. Treuie 0ntărită adică ra*iunea- ca să re,iste. Această 0ntărire

se face prin credin*ă.

 Aşadar- credin*a re!arsă o nouă e!iden*ă peste anuite ade!ăruri ra*ionalereferitoare la +une,eu. ste o e!iden*ă care sporeşte treptat- 0ncât- cu !reea-

credin*a de!ine o !edere.

(redin*a este aripa ruăciunii. (ăci nea!ând/o pe aceasta se !a 0ntoarce

iarăşi 0n sânul eu. (redin*a este o stare neândoielnică a sufletului- neclătinat

de nici o 0potri!ire. (redincios este nu cel ce socoteşte că +une,eu poate

toate< ci cel ce crede că !a prii toate.=)

(redin*a creşte cu !reea la o e!iden*ă atotluinoasă. +ar creşte pe

ăsură ce 0plini poruncile şi doândi !irtu*ile. (ăci prin acestea arătă că

si*i pe +une,eu şi ne descide şi ai ult &ui. Aceasta 0nseană că e

pre,entă de la 0nceput- dar creşte prin toate !irtu*ile ce le doândi ulterior.

(redin*a e pria !irtute cu care porni la dru- e pârâiaşul căruia i se

adauă pe ură pârâiaşele altor !irtu*i. Astfel 0n iuire adună ea toate !irtu*ile.

(redin*a 0n +une,eu este acelaşi lucru cu @pără*ia lui +une,eu. a

se deoseeşte nuai prin cuetare de 0pără*ie- căci credin*a este @pără*ia

lui +une,eu fără foră- iar @pără*ia este credin*a care a priit 0n cip

+une,eiesc o foră. @pără*ia lui +une,eu este credin*a de,!oltată prin

lucrare. Iar 0pără*ia aceasta 0nfăptuieşte unirea nei?locită cu +une,eu a

celor ce fac parte din ea. Aşadar s/a do!edit lipede că credin*a este o putere

de leătură care 0nfăptuieşte unirea desă!ârşită- nei?locită şi ai presus de

fire a celui ce crede cu +une,eu cel cre,ut.=5

4 Ioan Scărarul< "cara 883II, în 2ilocalia &ol'I8  - p. 3"7> Sf. Ma>i Mărturisitorul< 4ăspunsuri către $alasie, 99, în 2ilocalia &ol' III  - p. 12F

0

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 37/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 38/100

Hrica de +une,eu e o frică de ?udecata &ui- care !a pecetlui pentru !eci

soarta noastră< e frica de ?udecata din ură şi de cinurile unei !eşnice

e>isten*e neautentice- nedepline.

 Asce,a răsăriteană recoandă ne0ncetat să edită la ?udecata din

ură- pentru ca să sporească 0n noi frica de +une,eu- prin care e!ităpăcatul.

;nii scriitori duo!niceşti recoandă şi ândul la oarte ca i?loc de

purificare de patii- dar nu oartea 0n sine sperie pe un credincios ade!ărat- ci

 ?udecata lui +une,eu- care urea,ă or*ii.

Hrica şi ândul la oarte nu sunt decât ândul la +une,eu- asociat cu

conştiin*a păcatelor proprii şi cu teaa de ?udecată.

Hrica de +une,eu- sus*inută de conştiin*a unei !ie*i păcătoase- duce la

pocăin*ă pentru păcatele trecute. #rin pocăin*ă oul doândeşte de la

+une,eu cură*irea de păcate şi !indecarea de patii.

#ocăin*a este re0nnoirea $ote,ului- este cură*irea conştiin*ei. $ote,ul este

oarte a oului !eci- 0n două 0n*elesuri8 0ntâi ca lo!itură ortală ce i/o dă

aceluia- punând 0nceputul oului nou- al doilea- ca ortificare treptată a

,!ârcolirilor aceluia- care ai durea,ă o !ree.

#ocăin*a luptă ai ult cu fa*a spre trecut- iar $ote,ul- cu fa*a spre !iitor.

a 0nlătură unoiul adunat cu tipul 0n suflet- ca să descidă dru propăşiri

oului nou născut la $ote,.

Sfin*ii #ărin*i cunosc două fore ale pocăin*ei. ste pocăin*a ca Taină- şi

pocăin*a ca lucrare peranentă 0n suflet.

Sfântul lsaac Sirul spune despre căin*ă8 O+acă to*i sunte păcătoşi ş

nieni nu e deasupra ispitelor- nici una dintre !irtu*i nu e ai 0naltă ca pocăin*a.&ucrul ei nu se poate sfârşi niciodată. (ăci ea Ii se potri!eşte tuturor- păcătoşilor

şi drep*ilor- totdeauna- dacă !or să doândească ântuirea. 'i nu este nici

un teren al desă!ârşirii ei- pentru că desă!ârşirea ciar a celor desă!ârşi*i

este nedesă!ârşităO (u!. 55- O+espre patiiO- Opera ascetică, ed. Atena- 1%"5-

p. 22F6. l acordă trei atriute căin*ei8

0-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 39/100

16 a e cea ai 0naltă dintre !irtu*i< căin*a este iposta,a de ?udecător a

conştiiin*ei nu nuai peste păcatele noastre- ci şi peste !irtu*ile noastre-

 0ntrucât totdeauna le reali,ă 0n foră nedesă!ârşită<

26 u se terină niciodată cât trăi. (ăin*a este cea ai 0naltă dintre !irtu*i

nu pentru că este ea 0nsăşi o !irtute 0nfăptuitoare 0n rând cu celelalte- ci pentrucă- răânând ereu neul*uită cu ceea ce reali,ea,ă aparte- ea este un

otor al tuturor !irtu*ilor. +acă n/ar fi căin*a- n/ar fi tendin*a de depăşire 0n o.

36 a e un i?loc de continuă desă!ârşire a noastră- căin*a este ociul critic

care nu se lasă aăit de falsa plăcere oferită de eoisul nostru şi ne opreşte

de a răspunde afirati! ceărilor din adâncul de 0ntuneric al oceanului de

eois. a ne face să ere 0nainte- ne0ncre,ători 0n ce este 0n noi şi su noi.

u ne lasă nici o clipă să ne opri.

#rin căin*ă +une,eu nu ne lasă să ne ul*ui cu ceea ce a a?uns să

fi- ci ne ceaă ereu ai departe< a- ai ult- nu ne lasă 0n e,na

eoisului- ci ne ceaă la larul solidarită*ii 0n draoste.

#rin căin*a peranentă ne preăti pentru pocăin*a ca Taină- precu

pocăin*a ca Taină treuie să ne 0ndene la pocăin*ă peranentă. +acă

+une,eu ne/a lăsat pocăin*a ca Taină- e!ident că nu ne pute duce la ea

nepreăti*i sau nuai cu o reaintire scurtă a păcatelor 0n ultiele clipe- sau

ciar ,ile.=%

Mărturisirea 0nsăşi 0l 0nal*ă pe o- 0ntrucât ea include căin*a serită

pentru păcatele ărturisite şi !oin*a de a se eliera de stăpânirea păcatelor. ="

Sfin*ii #ărin*i pun 0n leătură cu căin*a lacriile.

&acriile sunt do!ada că pocăin*a a ră,it 0n!ârtoşarea sufletului-

pro!ocată de păcătuirea 0ndelunată. le duc cu ea tina uiată după ce acură*it/o de pe eaul sufletului- desci,ându/i acestuia perspecti!a spre

+une,eu şi spre seeni şi sco*ându/l dintre ,idurile de păcat şi de 0pietrire

ale eoisului. le se i!esc după ce pocăin*a a reuşit să străpună inia.

- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 15=/ #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologie dogmatică ortodoxă% &ol III, d. Institutului $ilic şi de Misiuneal $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti- 2FF3- p. 13%

0/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 40/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 41/100

Duperea de lue a onailor este 0ntărită prin trei !oturi8 !otul sărăciei- a

castită*ii şi al ascultării. #rin acestea- ei se oliă să persiste toată !ia*a 0n

această renun*are la 0pătiirea de lue- adică 0n 0nfrânare. #rin !otul sărăcie

ei se oliă să se 0nfrâne,e nu nuai de la iuirea de a!u*ii- ci ciar de la orice

posesiune care le poate fi un prile? spre pofta de a!u*ie< prin !otul castită*ii seoliă nu nuai la 0nfrânarea de la cur!ie- ci şi de la leătura con?uală care/i

poate stârni la cur!ie< iar prin !otul ascultării se oliă nu nuai la 0nfrânare de

la ândrie- ci şi de la dreptul de a/şi spune părerea atunci când socotesc că !ăd

lucrurile ai ?ust- căci şi aceasta poate fi un prile? de stârnire a ândriei.

 @nfrânarea este un nue de oşte- care se adauă la nuărul tuturor

!irtu*ilor. (el ce se ne!oieşte- treuie să se 0nfrâne,e 0n toate. (ăci precu

orice ădular al oului- ciar dacă dintre cele ai ici- de !a fi tăiat- face urâtă

 0ntreaa 0nfă*işare a oului- fie cât de ic ădularul care lipseşte tot aşa cel ce

neli?ea,ă ciar şi nuai o sinură !irtute- strică toată fruuse*ea 0nfrânării- fără

să ştie.73

;n act de 0nfrânare al propriului eois- este şi postul care 0nseană un

act de preaărire a lui +une,eu. #ostul e antidotul 0potri!a acestei

e>tensiuni patoloice a poftelor şi a eoisului- e adunarea serită a eului 0n

sine. #ostul cu trupul este el 0nsuşi un act de creştere spirituală. ste o

 0ncordare a !oin*ei şi o reaşe,are a doniei spiritului asupra trupului. @n

concep*ia creştină- 0n special ortodo>ă- sufletul şi trupul nu/şi trăiesc !ia*a i,olat-

ci- 0n starea norală- sufletul treuie să spirituali,e,e trupul- şi trupul să fie

ediul de lucrare a spiritului.

Sfin*ii #ărin*i scot 0n relief- ca efect al postului- pe lână slăirea celorlalte

pofte ale trupului- 0n cip deoseit- păstrarea nepriănirii. Mai ales tinerilor leeste necesar postul.

#ostul ade!ărat nu constă doar 0n a isto!i trupul- doar 0n a/i da celui

 0nfoetat pâinea pe care ai !rea să o ănânci tu. Mântuitorul nostru Iisus

:ristos 0nainte de a 0ncepe lucrarea pentru i,ă!irea neaului oenesc- s/a60 +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete, <0 - în 2ilocalia &ol' I - trad.din receşte-introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :arisa- $ucureşti- 1""3- p. )32

41

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 42/100

 0ntărit cu post 0ndelunat. To*i asce*ii- când au 0nceput să/I slu?ească +onului

s/au 0narat cu postul.7)

#ărin*ii recoandă o 0nfrânare necontenită de la toate patiile. +eşi

 0nfrânarea de la lăcoia pântecelui este cea care uşurea,ă 0nfrânarea de la

celelalte. &uptând 0potri!a patiilor- le icşoră treptat.#ri!eerea şi 0nciderea si*urilor duc la concentrarea in*ii 0ntr/o

edita*ie 0ntoarsă asupra ei 0nseşi. #riul scop al acestei adunări 0n sine a

in*ii este să/şi oser!e ândurile- ca pe cele rele să le alune din pria clipă-

iar pe cele une să le asocie,e- 0ndată ce apar- cu ândul la +une,eu- ca să

nu se aată spre rău.

Sfin*ii #ărin*i socotesc că ândurile pătiaşe sunt ridicate 0n conştiin*a

noastră- de cele ai ulte ori- de Satana- dar prin stârnirea !reunei patii cu

care ne/a oişnuit. (iar dacă sunt aduse de al*ii- respine/le- depărtea,ă/le

de la inia şi iaina*ia ta. Hi un culeător arnic al lucrurilor duo!niceşti şi

cereşti. u căuta să cunoşti altce!a 0n lue decât pe (el Dăstinit< Via*a şi

Moartea &ui. Acestea cer luarea ainte a ta.75

Toată strădania noastră 0n !ederea cură*irii ândurilor- care e un pas

iportant spre nepătiire- se face 0n leătură cu inia cea ună şi cu :ristos

care locuieşte 0n ea. uai 0ndruând spre această iniă ândurile une- care

 0n definiti! tot din ea răsar- şi nuai raportându/le la ea din pria clipă pe cele

rele- pute reuşi 0n opera de cură*ire lăuntrică a noastră.

#rin inia ună lucrea,ă +une,eu- prin inia cea rea- duurile rele.

epătiirea ar fi astfel o copletă predoinare a iniii une- descisă

infinitului !ie*ii- pentru că- 0n tip ce inia pătiaşă e aitată şi de,ordonată-

cea ună e cală- lină- dulce şi răspânditoare de odină- rănindu/se din odi/na !ie*ii infinite dune,eieşti.7=

rice ând un ce răsare 0n noi să/l aduce- de la pria apari*ie 0n cuet-

ca ?ertfă lui :ristos- (el ce locuieşte 0n adâncul iniii noastre. Iar etoda cea

64 - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro& - p. 3356> icodi Aioritul- 4ăzboiul ne&ăzut  - p. 2%6 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 175

42

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 43/100

ai siură prin care pute pă,i ne!ătăat ândul siplu- sau ândul un

apărut 0n noi- prin care pute sta tare pe lână el- este să/l asocie cu ându

la :ristos- să I/l aduce &ui ca ?ertfă.

#a,a ândurilor este o pa,ă ce şi/o face intea sie 0nseşi- dar intea nu

poate fi oprită de a lucra continuu. (redin*a- năde?dea şi draostea e>priăstarea de sensiilitate pentru :ristos a celui ce ate la uşa iniii sale- de!enită

prin $ote, casă a lui :ristos- cu fiecare ând 0ntâi născut.

Inia fiind locaşul lui :ristos 0n noi- iar a/şi 0ndrua cine!a spre iniă

orice ând pri născut 0nseană a/l asocia poenirea lui :ristos. Treuie să

asocie din priul oent ândul ne!ino!at cu ândul la +une,eu- astfel e

cucerit ândul patiii. 'i asociindu/l cu ândul la +une,eu a respins atacul.

+in toate acestea re,ultă că pa,a ândurilor constă propriu/,is 0ntr/o

depanare necontenită a nuelui lui +une,eu 0n inte- 0n căutarea iniii- sau

concentrarea 0n ea 0nsăşi.

1.3. Răbdarea şi #ndelun-a răbdare

(el ce !oieşte să fie plăcut +onului şi să se facă oştenitor al lui

+une,eu prin credin*ă- ca să se nuească şi el fiu a lui +une,eu-

nescându/se din +uul Sfânt- apucându/se de 0ndeluna/rădare şi de

 0năduire este dator ai 0nainte de toate să sufere !ite?eşte neca,urile-

strâtorările şi ne!oile care 0l 0ntâpină- ori defăiări şi ocări de la oaeni

ori- ne!ă,ute neca,uri de ulte feluri.77

4udecata fiind o etodă de peranentă alternan*ă cu pronia- 0şi arată

eficien*a şi la 0nceput- pentru a/l 0ndrua pe o pe căile unei !ie*i ai curate-

făcându/l să părăsească o !ie*uire doinată de patii şi să aleaă una ai

66 +anion Vasile- (espre în#runtarea necazurilor, Scrisoare către cel care suferă- d. Sopia- $ucureşti2FF2- p. =2

40

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 44/100

 0nfrânată. Ispitele 0n sens restrâns au prin urare scopul de a ne face să irui

patiile poftei. Ispitele ne a?ută să creşte spiritual prin respinerea lor- adică

prin 0nfrânare- precu 0ncercările 0şi 0plinesc scopul de a ne 0ntări prin

acceptare.

#ricina priordială şi directă a decăderii oului nu e fua de durere- cicăutarea plăcerii. Hua de durere !ine ulterior- 0ntrucât durerea a fost adusă de

plăcere. +eci cu plăcerea treuie dată lupta ai 0ntâi şi 0n od principal şi

direct.

 Aceste două feluri de proe a treuit să le treacă şi Mântuitorul- 0n aceeaşi

ordine8 0ntâi ispitirea prin plăcere- 0n pustie- 0n al doilea rând- 0ncercările

supree prin durere 0n !reea #atiilor şi a or*ii pe cruce.

 @ncă de la 0nceput #ărin*ii- #atriarii- #rorocii- Apostolii şi Mucenicii-

trecând prin această cale a păcatelor şi a ispitelor- au putut să placă lui

+une,eu rădând !ite?eşte toată ispita şi neca,urile precu ,ice Scriptura8

EHiule- dacă te apropii a slu?i +onului- ăteşte/*i sufletul tău la ispită.

 @ndreptea,ă/*i inia ta şi radăC Isus Sira 2-16.

#rin 0nfrânarea de la plăceri a făcut un pri pas spre for*a spirituală a

nepătiirii iar prin rădarea supărărilor- a durerilor şi a neca,urilor l/a făcutpe al doilea.

  epătiirea spre care duc 0nfrânarea şi rădarea- sau starea

nepătiaşă- deşi nuită cu teren neati!- repre,intă- dipotri!ă- o dată cu

cură*ia- o stare lieră cu totul de pasi!itate- aşadar o deplină elierare a

spiritului şi o deplină stăpânire de sine. epătiirea nu e un inus- o

neutralitate a firii- ci ea e o stare *esută din toate !irtu*ile a căror doândire

treptată nu e decât o apropiere de nepătiire.7%

+e pe dealurile ucuriilor / 0n !ăile neca,urilor- aşa decure !ia*a oului

duo!nicesc< dar ea 0nscrie un real prores ciar 0n aceste alternan*e. $ucuriile

pentru rădare sunt tot ai curate- ai spirituali,ate- ai nepătate de

ul*uirea de sine< neca,urile sunt tot ai fer rădate.

6- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 1"3

44

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 45/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 46/100

epătiirea este o stare de pace a sufletului. (el ce a atins nepătiirea nu

ai păcătuieşte uşor nici cu fapta- nici cu ândul şi nici ânia şi pofta nu i se

ai işcă uşor spre păcat.

+eci nepătiirea ar fi acea stare a sufletului 0n care acesta iruieşte

orice ispită. @ndată ce a priit ispita- fie din lăuntru- fie din afară- a că,ut dinstarea de nepătiire.

+ar starea de nepătiire iplică şi o tărie po,iti!ă- dacă e capailă să

 0n!ină orice patii. Tăria aceasta nu e decât cea a !irtu*ilor. epătiirea o are

acel suflet care e aşa de 0iat de !irtu*i- cu sunt 0ia*i cei pătiaşi de

patii.7" a nu e decât căaşa cură*iei depline a sufletului- *esută din toate

!irtu*ile. Aşadar- starea de nepătiire- e>priată neati!- 0nseană

liertatea de toate patiile- iar po,iti! posedarea tuturor !irtu*ilor. @n priul rând

ea este o stare de linişte- de pace- de odină a sufletului.

#rin cură*irea de patii- sau nepătiire- se urăreşte ca intea elierată

de stăpânirea patiilor să se poată 0ndrepta 0n linişte spre 0n*elesurile ai

 0nalte 0nrudite cu firea ei.

 Astfel 0n*elee cu nepătiirea este condi*ia prealailă pentru

conteplare- care e scopul indirect al 0ntreii asce,e purificatoare.

+e fapt- starea de nepătiire nu 0nseană şi o stare peranentă de

conteplare a lui +une,eu. drept că fără ândul peranent Ia

+une,eu- fără poenirea nuelui &ui- ea nu se poate doândi şi cu

ane!oie se poate păstra. +ar poenirea aceasta a lui +une,eu nu

depărtea,ă cu totul celelalte idei din intea oului- nu le asoare- nu le

face să dispară.

epătiirea nu 0nseană oorârea aspectului pătiaş al sufletuluicu 0n!a*ă filo,ofii stoici- ci presciarea puterilor sufletului. %F Sfin*ii #ărin*i

!oresc de ai ulte trepte ale nepătiirii8 oprirea de la lucrarea patiii-

pria şi cea 0ncepătoare< scoaterea ândurilor pătiase din inte- cea de a

6/ Ibidem, p. 2F%-9 Mitrop. :ieroteos Vlacos- Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia ortodoxă - p. 1)% 

4

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 47/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 48/100

condi*ia iuirii desă!ârşite. Iar iuirea desă!ârşită este desă!ârşirea !ie*i

duo!niceşti.%1

Iuirea apare ca rod al nepătiirii- pentru că la ea se a?une prin oă*ia

!irtu*ilor şi lipsa oricărei patii.

$lânde*ea este spri?inul rădării- uşa- sau ai ine ,is aica iuirii.

Sfin*ii #ărin*i pre,intă 0n od constant nepriănirea şi nepătiirea de care

atârnă doândirea desă!ârşirii !irtu*ilor- drept condi*ie esen*ială a iuirii. Iuirea

oului sporeşte pe ăsura cură*iei şi a nepătiirii sale- şi el a?une la iuirea

desă!ârşită atunci când s/a făcut pe sine cu totul curat şi nepătiitor. +raostea

de +une,eu presupune deci renun*area la tot ceea ce 0nseană alipire de

lue şi iuire de sine. Ade!ărata iuire de +une,eu o au cei care 0l iuesc pe

+une,eu ai presus de orice. ul prieşte darul +une,eiesc al iuirii ca

răspuns la ruăciunea sa curată şi fierinte- 0nso*ită de lucrarea tuturor celorlate

porunci. #rin ruăciune şi 0n ruăciune i se descoperă oului taina iuirii.

$lânde*ea şi serenia sunt florile care răsar din rădarea neca,urilor şi

din năde?de. $lânde*ea se naşte după ce prin rădare au fost eliinate din fire

patiile âniei. a stă iediat 0naintea sereniei- O#recu luina ,orilor pre/

ere soarelui- aşa lânde*ea e 0nainte/erătoarea serenieiO- ,ice IoanScărarul 0n Scara / (u!ântul PPV.

 @n inia celor lân,i Se odineşte +onul- iar sufletul tulurat e scaunul

dia!olului.

#rin lânde*e ne apropie de iuire- care stă la capătul final al !irtu*ilor.

Serenia este opusul ândriei- ea este cea ai re,istentă dintre patii.

'i precu ândria ne 0nal*ă 0n aparen*ă- dar 0n realitate ne cooară până 0nadâncul iadului- fiind cel ai cuplit rău- aşa serenia- coorându/ne 0n

aparen*ă- ne 0nal*ă pe cea ai 0naltă treaptă- a!ându/şi ca !irtute locul iediat

 0naintea nepătiirii şi iuirii.

-1 4ean/(laude &arcet- $erapeutica bolilor spirituale - p. =F)

4-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 49/100

+acă/i aşa serenia- ca cea ai 0naltă şi ai re,uati!ă dintre !irtu*i-

fiind opusă eoisului / i,!or al patiilor- e cea ai deplină restailire a

 0n*eleerii ade!ărate a realită*ii naturale- răânând ca iuirea să 0n*eleaă şi

cele ai presus de fire.%2

ul serit se pleacă 0naintea seenului ca 0naintea lui +une,eu.rice a face- cât tip ne lipseşte serenia- cât tip e o ură de ândrie 0n

noi- n/a!e fiorul atinerii cu +une,eu şi nici conştiin*a adâncirii noastre 0n

+une,eu. Treuie să te faci ic de tot- ic până a te socoti ic- ca să !e,i

ăre*ia lui +une,eu şi să te si*i uilit de lucrarea &ui. Serenia este

 0n*elepciunea cea ai lar cuprin,ătoare. #rin serenie se a?une la o stare de

despuiere şi oliciune lăuntrică. Aproape de fiecare dată când !oreşte despre

această !irtute Sfântul Ioan Gură de Aur o socoteşte tot una cu sărăcia

du!nicească- pe care Mântuitorul o pune cea dintâi 0ntre Hericiri8 Eferici*i cei

săraci cu duul- că a lor este @pără*ia cerurilorC. Serenia nu poate fi

despăr*ită de ruăciune. (el ce !rea să se serească treuie să/şi ascundă de

ceilal*i şi ciar de sine 0nsuşi !irtu*ile şi faptele une- să ia ainte la reşelile

sale- să/şi aducă ainte 0ntotdeauna de căderile şi păcatele lui- să se

 0n!ino!ă*ească şi să se osândească pe sine.

2. I6U7IN'R('

2.1. Darurile S"*ntului Du8

-2 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 2F3

4/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 50/100

#ână ce nu ne/a cură*it de patii- nu se arată deplin darurile +uului

Sfânt- priite prin Taina Sfântului Mir- deşi lucrea,ă şi ele 0n od acoperit prin

fiecare !irtute. +ar o dată ce patiile care le acopereau sunt 0nlăturate- darurile

+uului Sfânt i,ucnesc 0n conştiin*a noastră- din locul ascuns al iniii- 0n toată

strălucirea lor.+upă terinarea operei de purificare- condusă 0n special de puterile

$ote,ului şi ale pocăin*ei- apare pe priul plan lucrarea darurilor +uului Sfânt.

#rin Taina Sfântului Mir- +uul Sfânt 'i/a creat un sălaş 0n centrul ascuns

al fiin*ei noastre. l este ereu 0n contact cu noi din acel oent.

+e acolo- arul $ote,ului pune 0n işcare darurile Sfântului +u- 0n lucrarea

de străpunere a stratului ros de patii- ca la sfârşit să *âşnească- prin

desci,ătura operată- luina lor- adică a +uului Sfânt- de pe tărâul adânc a

fiin*ei noastre.%3

Sfântul Ma>i Mărturisitorul interpretea,ă astfel darurile +uului Sfânt8

după 0ncetarea de a păcătui prin temere şi după lucrarea !irtu*ilor prin tărie,

doândi prin darul s#atului deprinderea discernăântului- care ne a?ută să 0n/

deplini cu cea ai ună ?udecată poruncile dune,eieşti şi să deosei

faptele ce se potri!esc ai ine 0n fiecare 0pre?urare.

+e la această priă licărire de luină- proresă la una ai sporită prin

darul ştiin!ei, care ne 0n!a*ă cu să reali,ă practic inele ce ni s/a descoperit

din porunci- 0n aşa fel ca să doândi !irtu*ile. (ăci se poate 0ntâpla ca cine!a

să/şi dea seaa de inele cuprins 0n porunci- şi totuşi să nu ştie cu să/I

 0nfăptuiască 0n odul cel ai satisfăcător- lucrând fără ?udecată. +arul ştiin*ei

este deci acela care ne 0n!a*ă cu să făptui un lucru un- cu ?udecată.

;rea,ă la rând darul cunoştin!ei, care- spre deoseire de darul sfatului-nu ai discerne nuai 0n od eneral inele dintr/o poruncă de răul din altă

poruncă- ci descoperă 0nsăşi ra*iunea sau oti!a*ia ai adâncă a fiecărei

porunci şi a fiecărei !irtu*i. #rin serenie se a?une să se !ădă ăre*ia lui +u/

ne,eu- pe când ândria este cea care oreşte.

-0 Ibidem, p. 21=

>9

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 51/100

+e la acest dar ne ridică la cel ai în!elegerii, care preface pătrunderea

ai ult teoretică a ra*iunilor !irtu*ilor 0ntr/o identificare afectuoasă cu aceste

ra*iuni. +e la darul acesta proresă la cel din ură- care este darul

în!elepciunii' Acesta ne face să ne 0năl*ă la (au,a ra*iunilor duo!niceşti din

porunci şi la unirea cu a. Acest dar ne face parte de conteplarea siplă şie>actă a ade!ărului din toate lucrurile.

&a 0n*elepciune se a?une după ce a doândit toate !irtu*ile- adică după

ce a doândit starea de nepătiire. (u ea 0ncepe iluinarea propriu/,isă.

 @n*elepciunea e darul de a !edea pe +une,eu siultan cu toate sau prin

toate- ca Hăcătorul- Sus*inătorul şi (âruitorul efecti! al tuturor. a ne a?ută să

 0n*elee !ia*a noastră trecută- rostul ei- linia pe care treuie să ere.

+arul 0n*elepciunii este ustarea lui +une,eu şi a lucrurilor di!ine. %)

+arurile +uului Sfânt ne călău,esc şi ne sus*in 0n cunoaşterea i?locită a

lui +une,eu.

Ha,a a doua- a iluinării- se ocupa cu- cunoaşterea lui +une,eu prin

i?locirea naturii şi a faptelor oeneşti- indi!iduale şi colecti!e. a este o

cunoaştere ce urea,ă iediat după treapta nepătiirii- care este o cură*ire de

patii.

+e aceea cunoaşterea prin +uul Sfânt este o cunoaştere a in*i

reântoarse 0n duul său- din 0prăştierea la suprafa*ă. (unoaşterea O0n duO

este o cunoaştere din interiorul acesta inti al oului- din i?locul luinii

dune,eieşti care uple acest du.

l nu se ai opreşte- prin patii la această suprafa*ă8 a străătut dincolo

de suprafa*a sa şi de suprafa*a 0nroşată a lucrurilor. o are taină !ederea

aceasta 0n adânciile lucrurilor şi destinelor oeneşti.uai 0n ăsura 0n care şi/a de!enit cine!a transparent lui 0nsuşi- i se fac

transparente şi lucrurile. (ăci aceeaşi putere care lucrea,ă 0n el se 0ntinde apoi

 0nafară. Sfin*ii #ărin*i folosesc această aseănare8 aşa cu- pentru ca ocii

noştri să !adă luina fi,ică şi lucrurile din lue- treuie să se fi uplut 0n

-4 @.#.S. icolae Mladin- Prelegeri de Mistică Ortodoxă - p. 221

>1

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 52/100

prealail ei 0nşişi de luina aceasta- tot aşa- pentru ca ocii sufletului nostru

să !adă luina realită*ilor inteliiile şi di!ine- adică adânciile lucrurilor- treuie

să se fi uplut 0n prealail de luina care iradia,ă din ele.%5

(ine a priit această luină 0n sine a pătruns 0n ,ona adânciilor

deoseite de sine. Sinea sa şi acele adâncii forea,ă prin acea luină ounitate duală. (ând luina aceea a uplut lăuntrul nostru nu ne apare

liitată de arinile fiin*ei noastre- ci e>tinsă peste toate cele cu care ne

uni prin cură*ie şi draoste. #rin lucruri se !ede 0n oarecare fel +une,eu

 0nsuşi.

(ând un dar sau altul a sporit considerail el de!ine arisă. Aceasta

 0nseană o pne!ati,are foarte accentuată a unui o- o co!ârşire

accentuată a leilor naturii de către spiritul uan uplut de +uul Sfânt. @n

eneral- to*i erii $isericii care/şi 0ntăresc credin*a prin !irtu*i- a?un la

posesiunea unor daruri deoseite- prin care se fac de folos unii altora şi

$isericii şi se unesc ai strâns 0ntre ei- 0ntărind unitatea $isericii. %=

2.2. Contemplarea lui Dumneeu #n Creaţie

(ontepla*ia este eleentul esen*ial- ade!ărata trăire istică prin care

sufletul intră 0n couniune cu +un,eu şi care nu poate fi contrafăcută de !reo

for*ă interioară duului di!inită*ii.

#e druul apropierii noastre de +une,eu stă luea- prin 0n*eleerea

căreia treuie să trece. Hiecare o are o isiune 0n leătură cu luea- fiecare

-> #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 222- #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- $eologie dogmatică ortodoxă% &ol II  - p. 33"/3)F

>2

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 53/100

treuie să o cunoască iar pentru că- cunoaşterea nu poate !eni direct decât după

doândirea !irtu*ilor- fiecare treuie să de,!olte o acti!itate orală 0n leătură cu

luea.

  #rin lue creşte oul la 0năl*iea cunoaşterii de +une,eu şi a

capacită*ii de partener al &ui. &uea este pedao spre :ristos. +esiur- eapoate fi şi cale spre iad. a e poul cunoştin*ei inelui şi răului- poul de

 0ncercare.

Mântuirea nu se o*ine 0n i,olare- ci 0n cadrul cosic. Valoarea aceasta a

luii ca dru spre +une,eu se e>plică din structura intrinsecă a luii- ca

siol al realită*ii transcendente di!ine. Siolul presupune şi arată oarecu 0n

od siultan două lucruri. l este puntea 0ntre două lui.

Siolul de,!ăluie !ia*a di!ină- dă senul pentru trecerea eneriei di!ine

 0n !ia*a acestei lui naturale- dar 0n acelaşi tip acoperă infinitul tainic al !ie*ii

di!ine- afiră incopatiilitatea luii cu !ia*a spirituală. Siolisul nu adite

acea osificare şi 0ncidere definiti!ă a luii naturale şi a trupului natural- 0n ura

căreia luea aceasta şi trupul acesta de!in o realitate 0n sine.

+upă Sfin*ii #ărin*i- pentru descoperirea ra*iunilor din lucruri se cere o

 0ndelunată purificare de patii şi un 0ndelunat e>erci*iu.

Tot ce a făcut +une,eu şi tot ce se 0ntâplă şi se să!ârşeşte după !oia

&ui- adică pe linia ade!ăratei de,!oltări a crea*iei- 0n totalitate- sau a fiecărei

făpturi 0n parte- e ra*ional- ,ice Sfântul Ma>i. uai patia- e ira*ională.

 @n fa*a unei ra*iuni care a că,ut la rolul de slu?itoare a patiilor- !i,iunea

luii suferă urătoarele odificări8

1. Se acoperă ra*iunile ai adânci- ai OspiritualeO ale lucrurilor-

!ă,ându/se nuai latura aterialistă şi de utilitate trupească aacestora. &uea de!ine e>clusi! aterială şi utilă- sau utili,ailă

e>clusi! trupeşte. #oul inelui şi răului de!ine pur şi siplu plăcut

la O!edereO.

2. Da*iunea pătiaşului sau a celui interesat se străduieşte să/ş

 ?ustifice cu aruente de interes oştesc faptele pe care le

>0

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 54/100

să!ârşeşte din interese personale. 'i ceea ce e rearcail pentru

caracterul lunecos al ra*iunii este că de fapt a?une să se con!ină

ea 0nsăşi de această aruentare.

Ideea Sfin*ilor #ărin*i este că fiecăruia 0i sunt date darurile- deci şi darul

cunoaşterii al ade!ărului6 după puterile lui. @ntre cei care au doândit aceastăcunoaştere par*ială a ade!ărului şi cei care falsifică !oit ade!ărul e o are

deoseire. (ei dintâi sunt pe druul ade!ărului-pelerini spre cer- iar cei din ură

sunt 0ntorşi cu spatele spre ade!ăr- sunt călători spre iad. (ine s/a apropiat de

ade!ăr a reuşit aceasta pentru că printr/un lun e>erci*iu a reuşit să se uite pe

sine- să iasă din sine- iar o dată aflat- acest ade!ăr 0l face să uite şi ai ult de

sine. +ar această stare este o trăire interală.

ul 0ntre e 0ndrăostit de ade!ăr- e 0ntins spre ade!ăr- e fericit de a se

fi 0n!ins pe sine şi de a trăi şi uri pentru ade!ăr. #e ăsura ce cunoaşte

ade!ărul ai deplin- noi părăsi opiniile noastre particulare- ce se at cap 0n

cap- şi cuetă la fel. oi a?une la unirea 0n cuet- care are ca urare şi

unirea 0n !oin*ă şi 0n si*ire.

a se reali,ea,ă adică prin +une,eu- căci ade!ărul e +une,eu- şi no

sunte făcu*i confor cu +une,eu. ;nde este cunoscut +une,eu- (are e

totul ca #ersoană- acolo se reali,ea,ă couniunea- $iserica.

tapele re!enirii la druul ade!ărului şi la luina lui sunt urătoarele8

16. credin*ă ini*ială- ca !oin*ă de a e>plica toate lucrurile prin ra*iunile lor- ce/şi

au rădăcina 0n +une,eu ca #ersoană- sau ca o couniune iuitoare supreă

de #ersoane- şi de a 0plini 0n orice 0pre?urare porunca dată de ; ciar dacă

nu a!e 0ncă o e!iden*ă e>periată şi satisfăcătoare a leăturii ra*iunilor lucrurilor

cu +une,eu şi a oti!elor pentru care treuie să 0plini poruncile &ui.26. stăruin*ă 0ndelunată 0n 0ndruarea !ie*ii şi 0n e>plicarea lucrurilor din

lue 0n luina credin*ei. Acestea două stau 0n strânsă leătură. (ăc

 0ndruarea !ie*ii după poruncile +onului pe a,a credin*ei 0nseană

purificarea de patii şi doândirea !irtu*ilor- adică ieşirea din 0nustiea

noastră şi conforarea fiin*ei noastre cu +une,eu- prin rela*ie cu l.

>4

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 55/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 56/100

Scrierile ascetice răsăritene spun despre discernăânt că e un dar priit

de sus şi o capacitate doândită cu !reea- fiind propriu celor ai 0nainta*i.

56. (apacitatea de a discerne ai nuan*at ra*iunile lucrurilor şi faptelor

indi!iduale oeneşti 0nseană totodată capacitatea de a sesi,a leăturile

ra*iunii unui lucru- sau ale unei fapte- cu ra*iunile altor lucruri- sau cu ra*iunilealtor fapte.

ul !ede acu 0n od unitar ade!ărul sau sensul care 0nsufle*eşte şi

leaă toate- iradiind din fiecare lucru- din fiecare faptă !irtuoasă. Aceasta e

 0n*elepciunea. Sfin*ii #ărin*i afiră otărât de,!oltarea credin*ei 0n cunoaştere

 0ntr/o anuită 0n*eleere- prin i?locirea !irtu*ilor.

#roresul acesta al spiritului- de la credin*ă- prin !irtute- la ra*iunea

sănătoasă- şi de la aceasta- la conteplare şi 0n*elepciune- coincide cu ordinea

darurilor sau iluinărilor +uului Sfânt.

Da*iunile pe care le conteplă 0n lucrurile luii sunt- după Sfin*ii #ărin*i-

ideile lui +une,eu- iar lucrurile ne triit intea spre ideile din +une,eu-

după care sunt făcute. Acestea sunt ra*iunile &oosului di!in.

2.$. ,nţele-erea du8o9nicească a Scripturii

 @n*eleerea duo!nicească a Scripturii este o tradi*ie statornică a scrisulu

duo!nicesc răsăritean. +eci 0n*eleerea duo!nicească a Scripturii- sau intrarea

 0n leătură- prin cu!intele ei- cu cu!intele- cu sensurile !ii şi cu eneriile

inten*ionale ale Iui +une,eu- are ne!oie de o preătire.

>

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 57/100

(ei plini de patii- aşa cu răân alipi*i de suprafa*a !ă,ută a lucrurilor-

tot aşa răân alipi*i de litera Scripturii şi de istoria ei- atât natura- cât şi litera

Scripturii fiindu/le ,idul ce le 0ncide druul spre +une,eu- 0n loc de a le f

transparente- sau călău,e spre l.

 A 0n*elee Scriptura astfel 0nseană a ieşi din arinea literei şi aoentului teporal 0n care s/a rostit pria dată un cu!ânt dune,eiesc şi a

 0n*elee ca referindu/se Ia ine 0nsui- la enera*ia ea- la tipul eu- la

!iitorul eu.

 A 0n*elee Scriptura O0n duO 0nseană a !edea raportul de totdeauna

dintre +une,eu şi noi şi a trăi acest raport 0n ce ă pri!eşte pe ine- 0n clipa

actuală- 0ntrucât eu trăiesc 0n clipa actuală.%%

 +e 0n*eleerea EduuluiC Scripturii nu !or a!ea parte decât cei ce au 0n e

+uul (u!ântului neântrupat şi 0ntrupat- cei ce o citesc prin acest +u. +e!enind

oaeni ce trăiesc 0n +u- ei sesi,ea,ă duul Scripturii- pentru că acelaşi +u

care a lucrat 0n inspirarea ei şi e ascuns 0n te>tul Scripturii Ie/a pus 0n func*iune

duul lor.

&uina din noi nu e o luină suiecti!ă- ci tot luina oiecti!ă a +uului

Sfânt- pe care a doândit/o prin purificarea de patii şi prin 0ndelunatu

e>erci*iu al cuetării la +une,eu şi al ruăciunii.

+ouă lucruri pă,esc 0n concret această 0n*eleere ca să nu de!ină

suiecti!ă8

a6 @n*elesurile duo!niceşti ale Scripturii- sau +uul lui :ristos lucrător 0n

ea- corespund stărilor şi aspira*iilor noastre sufleteşti

6 &ectura deasă a intepretărilor duo!niceşti patristice- cu şi cuetarea

 0ndelunată asupra te>telor Scripturii 0n luina acestor interpretări- ne !or oişnusă descoperi sensurile analoe din orice alt te>t al ei.

#reătirea aceasta fiind o creştere 0n iuirea de :ristos- ne face să si*i

tot ai ult pe :ristos 0nsuşi !orind prin Scriptură. (u !reea- ou

duo!nicesc doândeşte o capacitate a unei 0n*eleeri de ansalu a

-- Ibidem, p. 253

>6

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 58/100

sensurilor Scripturii- !ă,ându/le pe toate ca iradiind din Acelaşi :ristos- (are Se

arată 0n interpretarea fiecărui te>t. @n Scriptură este 0n*elepciunea cea unitară a

Iui :ristos- counicată prin +uul Său cel Sfânt- pe care a doândit/o şi oul

duo!nicesc.

 @n*eleerea duo!nicească a Scripturii 0nsenând şi o referire a ei la!ia*a ea proprie-atunci ea actuali,ea,ă Scriptura şi fiecare persona? din ea

de!ine un tip pentru sufletul propriu iar fiecare e!enient din ea un e!enient

real sau posiil al !ie*ii sufleteşti propriu. Astfel cele din Scriptură de!in

conteporane cu noi iar faptele ântuitoare ale !ie*ii lui Iisus de!in faptele

actuale care se petrec 0n adâncul !ie*ii noastre- dacă !re să/l prii 0n noi.

Scriptura este !eşnic aceeaşi şi totuşi !eşnic nouă pentru fiecare oent al

desfăşurării crea*iei.

(reştinii- se cade a a!ea totdeauna cuetarea şi citirea lor 0n leea

+onului- precu ,ice +a!id8 E'i 0n &eea lui !a cueta ,iua şi noapteaC #s.

1- 26.%"

2.+. Ru-ăciunea curată şi metode pentru practicarea ei

Duăciunea 0nseană 0năl*area ândului şi a iniii spre +une,eu-conteplarea lui +une,eu- con!orirea creaturii cu (reatorul său- pre,en*a

respectuasă a sufletului 0naintea &ui- ca 0naintea @păratului şi a Vie*ii @nsăşi-

care dă !ia*ă tuturor< uitarea a tot ceea ce ne 0ncon?oară- rana sufletului- aeru

şi luina sa- căldura sa dătătoare de !ia*ă- cură*irea de păcate- ?uul prea

-/ icodi Aioritul- ristoitia, 7u&*ntul 3II, Sfântul Munte Atos- p. 1"2

>-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 59/100

dulce a lui :ristos şi sarcina Sa uşoară."F Duăciunea- ea 0nsăşi are ai ulte

trepte- fiecare corespun,ând uneia dintre treptele urcuşului duo!nicesc pe

care se află oul.

Duăciunea cu ade!ărat desă!ârşită este ruăciunea curată- adică aceea

pe care o face intea când a a?uns la capacitatea de a aluna uşor şi pentruultă !ree orice ânduri 0n !ree ce se roaă. +ar la această capacitate

a?une oul nuai după ce a doândit liertatea de patii. ici ăcar

ândurile ne!ino!ate nu ai treuie să tulure intea 0n !ree ce se roaă- 0n

!reea ruăciunii desă!ârşite.

#e culile sale- ruăciunea e ruăciune curată prin faptul că nu ai are

nici un oiect şi nu ai foloseşte nici un cu!ânt- ci intea adunată din toate

este conştientă că se află fa*ă 0n fa*ă cu +une,eu< de aceea se ai nueşte

şi ruăciunea in*ii.

EDuăciunea neâncetatăC este altce!a decât Eruăciunea curatăC sau

intală- 0n !reea căreia intea nu ai are nici o idee- nici un ând- afară de

ândul fără foră la +une,eu.

Spiritualitatea răsăriteană recoandă urătoarele condi*ii pentru ca

intea să a?ună la starea ruăciunii curate8

16 (a intea să se 0ntoarcă de la lucrurile din afară 0n lăuntrul său- spre

EiniaC sa- părăsind orice oiect.

Mintea- 0ntorcându/se 0n iniă- se 0ntoarce EacasăC- se spune 0n Metoda

lui icifor din Sinurătate.

ste necesară o aten*ie deoseită a in*ii 0n ruăciune după cu spune

şi părintele pifanie8 E(ând rosti*i ruăciunea- să concentra*i aten*ia in*ii

!oastre la fiecare cu!ânt.C"1

26 Să en*ină 0n preocuparea ei nuai câte!a cu!inte adresate lui Iisus-

adică poenirea &ui stăruitoare- ca i?loc care o a?ută să se strână din

 0prăştiere şi o 0ndruea,ă spre *inta cea unică la care treuie să a?ună-

/9 Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos - p. 1%3/1  - 7r*mpeie de &ia!ă, (in &ia!a şi în&ă!ătura Pr' :pi#anie I' $eodoropulos, trad.din l. elenă deIerosci. 'tefan &acascitiotul- Scitul roânesc &acu- Sfântu Munte Atos- 2FFF- p. 1F5

>/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 60/100

odată ce ciar şi ruăciunea cea ai curată tot treuie să păstre,e ândul

pre,en*ei lui Iisus.

(uprinsul oişnuit al acestei scurte ruăciuni8 E+oane Iisuse :ristoase-

Hiul lui +une,eu- iluieşte/ă pe ine păcătosulC- cuprinde deodată cu

conştiin*a pre,en*ei lui Iisus- conştiin*a păcătoşeniei proprii şi a treuin*ei de a fiiluit de Iisus.

+acă i se taie in*ii ieşirile 0n afară şi e silită să se 0ntoarcă spre centru

său- Espre iniăC- treuie să i se dea un alt con*inut- acel con*inut unic 0n care

!re să se adune. Astfel Sfântul +iado al Hoticeei spune8 (ând 0i 0ncide

in*ii toate ieşirile cu poenirea lui +une,eu- ea cere ocupa*ie care să dea

de lucru ărniciei ei. Treuie să/i dă deci pe8 +oane Iisuse- prin care 0şi

poate a?une deplin scopul."2

#rin 0ntoarcerea in*ii- adică a lucrării ei- 0n iniă- sau 0n adâncul ei-

a!ând ca preocupare necontenită scurta ruăciune adresată lui Iisus- se o*in

ai ulte lucruri8

a6 Mintea 0şi iruie nestatornicia şi 0prăştierea- de!enind unitară şi

concentrată sau siplificată.

6 #rin această concentrare şi prin nuele lui I isus 0şi fereşte ş

lăuntrul său de ânduri păcătoase. ;neori se spune că treuie

pă,ită inia- ca să nu intre 0n ea ânduri pătiaşe.

#ă,irea iniii 0nseană să nu laşi nesupra!eeată !reo parte a

sufletului- sau !reo işcare a trupului.

c6 (iar dacă nu pot intra 0n iniă 0nsuşi- ândurile acestea-

 0nrăădindu/se 0n ?urul ei- nu o ai lasă să se descidă.

Mintea ce !rea să se 0ntoarcă spre iniă ăseşte ane!oie locul ei.Treuie să lupte ult cu ândurile din ?urul ei- ca să/şi facă dru spre ea

şi s/o descidă. #ătrun,ând 0n iniă- dă de Iisus aflat acolo de la $ote,.

% Starea aceasta se ai nueşte descidere a iniii şi pentru

faptul că ea este străătută de draostea fa*ă de Iisus. 'i până

/2 +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete, =>- în 2ilocalia &ol' I - p. )3"

9

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 61/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 62/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 63/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 64/100

se resite după ce ne/a străduit ult să doândi ruăciunea curată.

 @n etoda lui Griorie Sinaitul ăsi alte două aănunte8 a6 o e>plicare a

recoandării din etoda lui Sieon oul Teolo de a re*ine respira*ia şi 6

recoandarea de a rosti alternati! cu!intele ruăciunii lui Iisus.

Despira*ia treuie re*inută- după Griorie Sinaitul- pentru oti!ul că ea 0ntâr,ie 0eşirea răită sau ruscă a aerului de la iniă- ceea ce pro!oacă o

 0ntunecare a in*ii- sau o ieşire a ei din lăuntru."%

 Astfel Sfântul Griorie Sinaitul este priul care ne spune că scurta

ruăciune adresată lui Iisus treuie 0păr*ită 0n două şi fiecare ?uătate treuie

spusă ai ultă !ree. +acă ruăciunea s/ar spune 0ntreaă de fiecare dată- ar

sili aten*ia să treacă pe la prea ulte cu!inte- şi intea nu s/ar putea concentra.

)6 Sfântul Griorie #alaa- i?loacele au>iliare- nu le socoteşte ca asolut

necesare- ci doar ca folositoare 0n oarecare ăsură pentru 0ncepători. ;nii

 0ndeană ai ales pe 0ncepători să pri!ească asupra lor şi să/şi âne prin

respira*ie intea 0năuntru- al*ii care 0ndeană să fie aten*i la respira*ia ce iese şi

se 0ntoarce des şi s/o re*ină pu*in- ca să/şi re*ină astfel şi intea- oser!ând/o 0n

cursul respira*iei.

Sfântul Griorie #alaa nu ainteşte decât de Sieon oul Teolo şi de

icifor Monaul- 0n leătură cu e>plica*ia pri!itoare la re*inerea respira*iei.

  56 @n scierea lui (alist şi Inatie se dau două preci,ări asupra felului 0n

care treuie să se a?ună la adunarea in*ii 0n iniă şi la concentrarea ei

 0ntreaă 0n ruăciunea lui Iisus.

#reci,ările pe care le aduc (alist şi Inatie sunt acestea8 E+upă ce apune

soarele- ceând pe atotputernicul +on- Iisus :ristos- 0n a?utor- şe,i pe un

scăunel- 0ntr/o cilie liniştită- neluinată. 'i adunându/*i intea din oinărealaoişnuită pe afară şi 0pinând/o liniştit prin inspirarea aerului- *ine ruăciunea

sau pe E+oane- Iisuse :ristoase- Hiul lui +une,eu- iluieşte/ă- introducând

adică oarecu- deodată cu inspira*ia- 0n cip unitar- şi cu!intele ruăciuniiC. i

recoandă ca- deodată cu cuetarea la aceste cu!inte- să se cuete şi la/- Sf. Griorie Sinaitul- (espre #elul cum trebuie să şadă la rugăciune, în 2ilocalia &ol'3II - trad.dinreceşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :uanitas.- $ucureşti- 1""3- p. 175

4

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 65/100

oarte- la ?udecată- la răsplata faptelor une şi la pedeapsa celor rele< a- cel ce

se roaă să se socotească pe sine ai păcătos ca to*i oaenii şi ai necurat ca

dracii. (uetând astfel la cinurile !eşnice pe care !a a!ea să le suporte- 0ncepe

a/şi si*i inia străpunsă şi 0i pornesc lacriile. +acă nu/i !in 0ncă lacriile- să

stăruie până 0i !in căci aceasta spală patiile şi 0ntinăciunile.""

i recoandă că onaul treuie să se roae neâncetat căci sufletul ce

nu se işcă spre ruăciune e ort- şi cel ce se roaă stă de !oră cu

+une,eu.

#roresul 0n nepătiire şi cel 0n ruăciune curată se fac siultan. &a

 0nceput- cu are osteneală se pot doândi câte!a clipe de ruăciune curată- ş

dacă răsar ânduri cu care treuie să se lupte.

uai 0ncepătorilor li se recoandă şi rostirea tuturor cu!intelor ruăciuni

lui Iisus. (ei proresa*i răân nuai cu nuele lui Iisus- iar cei desă!ârşi*i-

nuai cu poenirea lui intală neântreruptă.

+eci ruăciunea ce se face 0n lăuntrul iniii cu luare ainte şi !eere e

 0n afară de orice ând şi nălucire. #rin cu!intele8 E+oane Iisuse :ristoase- Hiul

lui +une,euC- intea se 0ntinde 0n cip neaterial şi nerăit cu totul spre @nsăşi

+onul Iisus :ristos- iar prin Eiluieşte/ăC se 0ntoarce şi se işcă spre sine

 0nsuşi- neputând suferi să nu se roae pentru ea. +ar proresând 0n trăirea iuirii

se a*inteşte unitar- cu totul spre @nsuşi +onul Iisus :ristos- căci a luat

 0ncredin*are despre lucrul al doilea.1FF

=6 Aşadar- icodi Aioritul- porinind de la 0ntoarcerea pri!irii spre piept-

care este pentru 0ncepători un i?loc care uşurea,ă desprinderea cuetării de

lucrurile e>terne şi concentrarea ei asupra sa 0nsăşi- asupra indefinitului propriu-

ăseşte prile?ul de a arăta cu druul spre conteplarea lui +une,eu treceprin elierarea in*ii de 0nustările acoodate oiecti!elor finite şi prin aflarea

indefinitului propriu. (ăci 0n acest indefinit !ede olindit infinitul dune,eiesc.

;nificarea aceasta a in*ii 0n indefinitul ei nu se face dintr/o dată- ci

printr/o prealailă punere 0n lucrare 0n acest scop a tuturor facultă*ilor intale8// #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 315199 Ibidem, p. 31=

>

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 66/100

intea propriu/,isă- ra*iunea şi !oin*a.

&a 0nceput nu a?une nuai o edita*ie indistinctă asupra cu!intelor

ruăciunii- ci e necesară o e!iden*iere a tuturor 0n*elesurilor cuprinse 0n ea-

 0n*elesuri e>isten*iale care tre,esc ataşaentul iuitor al !oin*ei la :ristos.

Mintea unificată la care treuie să ne ridică- nu e decât intea 0nflăcărată de draostea de +une,eu şi conştientă de păcătoşenia proprie.

icodi Aioritul aduce o altă preci,are. Depira*ia nu treuie să se facă

 0ntr/o continuitate perfectă- cu s/a oişnuit firea noastră- ci treuie re*inută un

pic până ce ra*iunea interioară spune odată toată ruăciunea- trecându/şi se

 0n*elee- edita*ia la toate cu!intele ei.1F1

#reci,area stă ai ales 0n faptul că rostirea cu!intelor se ataşea,ă de

inspira*ie- şi nu de e>pira*ie. De*inerea sau prelunirea aceasta a inspirării pu*in

peste oişnuin*ă ai produce şi un fel de ?enă- de durere- de suferin*ă iniii- ,ice

icodi Aioritul- care pe de o parte o uileşte- o su*ia,ă- o frâne- alunând

din ea otra!a plăcerii- iar pe de alta- o face să atraă spre ea aten*ia puterilor

intale. Aşadar re*inerea respira*iei- pe lână faptul că preluneşte actul de

concentrare a in*ii 0n interior- produce şi acea stare e>isten*ială de uilin*ă şi

de ,droire până la lacrii- pe care treuie să şi/o câştie intea- adunându/se

 0ntreă 0n fa*a lui Iisus cel ne!ă,ut- dar si*it ca pre,ent.

#rin această *inere cu ăsură a respira*iei se unesc toate celelalte puter

ale sufletului şi se 0ntorc spre inte- iar prin ea spre +une,eu şi inunat este a

spune acest lucru. 'i astfel- prin acest procedeu oul aduce la +une,eu toată

,idirea cea si*ită şi ândită- căreia el 0i este leătura şi cuprinderea.1F2

76 To*i autorii acestor etode spun că pe lână etoda ai coplicată a

re*inerii respira*iei şi a 0ntoarcerii pri!irii spre piept- se poate practica şi o etodăai siplă- care constă 0n sipla dar tot ai deasa rostire a cu!intelor8 E+oane

Iisuse :ristoase- Hiul lui +une,eu- iluieşte/ă pe ine păcătosulC. +eci- cel

ce nu poate porni de la 0nceput cu aceea- să 0nceapă cu rostirea siplă şi tot ai

deasă a ruăciunii lui Iisus.191 Ibidem, p. 31"192 icodi Aioritul- Paza celor cinci sim!uri, d. $una!estire- $acău- 2FF1- p. 251

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 67/100

 Această etodă a fost pusă 0n practică 0n !eacul al PIP/lea 0n Dusia nu

nuai de către onai ci şi de anui*ii pelerini şi este descrisă 0n cartea

intitulată8 E#elerinul rusC- al cărei autor a *inut să răână anoni.

+upă cartea aceasta- toată de,!oltarea !ie*ii duo!niceşti- de la

 0nceputurile ei până pe cele ai 0nalte trepte- se face pe firul ruăciunii lui Iisus.Via*a duo!nicească 0ncepe cu rostirea orală 0n scurte răstipuri a acestei

ruăciuni- adâncindu/se pe ăsură ce ruăciunea lui Iisus se rosteşte ai des-

ai interiori,at şi ai de la sine.

 @n po!estirile pelerinului rus ruăciunea lui Iisus trece prin trei fa,e.

Ha,a 0ntâi- a rostirii siple a ei- la 0nceput de trei ii de ori pe ,i- apoi de

şase ii de ori- pe ură de douăspre,ece ii apoi tot tipul. 'i aşa !reo cinc

,ile- a 0plinit credincios câte douăspre,ece ii de ruăciuni- căpătând o dată

cu deprinderea- o are şi plăcută ucurie.1F3 +upă o !ree- practicantul ei poate

trece la etoda atriuită lui Sieon oul Teolo- căutându/şi cu 0ncipuirea locul

iniii şi relându/şi respira*ia- pentru ca să sincroni,e,e cu!intele ruăciunii cu

ătăile iniii şi cu ritul respira*iei.

#riele două trepte se nuesc ai ales ruăciunea lui Iisus- iar treia se

nueşte cu deoseire ruăciunea intală sau curată. Duăciunea lui Iisus

de!ine treptat ruăciunea intală.

Sincroni,area cu ătăile iniii constă 0ntr/o rostire sau ândire a fiecăru

cu!ânt al ruăciunii o dată cu o ătaie a iniii. +upă ce practicantul ei s/a

oişnuit să/şi repre,inte locul iniii şi să audă ătăile ei. Apoi se 0ncepe a se

face şi sincroni,area cu respira*ia. @n decursul inspira*iei se rosteşte pria

 ?uătate a ruăciunii8 E+oane Iisuse :ristoaseC- iar 0n cursul e>prira*iei- a doua

 ?uătate8 Eiluieşte/ă pe ineC. Trăând 0n ine aerul cu pri!irea in*ii 0niniă- ,icea8 E+oane Iisuse :ristoaseC- iar sloo,ind aerul ,icea8

Eiluieşte/ăC.1F)

Sincroni,area aceasta nu se poate reali,a decât prelunind respira*ia- ca

durata inspira*iei să corespundă cel pu*in cu trei ătăi de iniă- 0n !ree ce se190 - Pelerinul rus- trad. din l.rusă Ari. #aulin &ecca- d- Sopia- $ucureşti- 2FF=- p. 1%194 Ibidem, p. )1

6

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 68/100

rostesc priele trei cu!inte ale ruăciunii. Duăciunea de!ine o respira*ie a !ie*ii-

a sufletului. +ar accentul principal nu se pune pe cu!inte- ci pe cuetarea la

fiecare cu!ânt. Această repetare cu 0n*eleere de!ine o oişnuin*ă neântreruptă.

#aralel cu respira*ia trupului se desfăşoară- ca o altă respira*ie- cuetarea

neântreruptă la Iisus- 0preunată cu si*irea iniii. ruăciunea peranentă aoului spiritual total.

Duăciunea intală este cu ade!ărat o ruăciune neânteruptă. fectele

acestei ruăciuni sunt uiitoare8 #este !reo trei săptăâni a 0nceput să sit o

durere 0n iniă- apoi o oarecare căldură foarte plăcută-apoi o ucurie şi o are

linişte. Se 0ntâpla uneori că si*ea 0n iniă ce!a care fierea şi care ă

desfăta< ăsea 0n aceasta atâta uşurin*ă- liertate şi ânâiere- 0ncât ă

scia cu totul şi cădea 0n e>ta,. Si*ea o draoste 0nflăcărată pentru

Iisus :ristos şi pentru toată ,idirea lui +une,eu.1F5 

#elerinul rus descoperă 0n practicarea ruăciunii iniii că urările ei sunt

 0n trei cipuri8 0n du prin dulcea*a draostei lui +une,eu- 0n si*uri prin

 0ncăl,irea iniii- 0n inte prin lipe,iea ândului. Aia după un tip constată

că ruăciunea e !ie- se rosteşte de la sine 0n intea şi inia sa.

 Aceste etode sunt considerate i?loace au>iliare pentru cei care nu sunt

deprinşi să/şi adune intea 0n interior şi să rostească neântrerupt cu!intele

ruăciunii lui Iisus. (ei care 0ncearcă să rostească neântrerupt această

ruăciune constată că fără concentrare cel pu*in a aten*iei la repsira*ie nu se

poate concentra ult nici 0n rostirea ruăciunii- sau are ne!oie de un efort de

aten*ie ult ai are. Duăciunea din aceste fa,e 0ncă nu e ruăciunea intală

ci ruăciunea lui Iisus- care de!ine ruăciune intală când nu ai are ne!oie de

cu!inte- nici de etode- ci intea e ocupată de ea neâncetat 0preună cu inia.

19> Ibidem, p. )2

-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 69/100

$. D(S:;<R=IR('

$.1. Dra-ostea şi nepătimirea

&a unirea cu +une,eu nu se poate a?une decât prin ruăciune curată.

Virtutea ruăciunii efectuea,ă taina unirii noastre cu +une,eu spune Sfântul

Griorie #alaa< căci ruăciunea este leătura făpturilor ra*ionale cu făcătorul.1F=

 @nainte de a fi starea de ruăciune curată- oul treuie să se fi cură*it de

patii- iar cură*irea de patii este una cu- creşterea draostei lui +une,eu.

>istă o strânsă leătură 0ntre draoste şi nepătiire. +raostea presupune

nepătiirea şi o 0ntăreşte la rândul ei- pentru faptul că ea e opusul patiilor- care

repre,intă eoisul. ;nde sunt patii- nu poate fi draostea. Iuirea 0nsuea,ă

toate celelalte !irtu*i- atunci când prin fiecare !irtute se ooară o patiă. a e

fructul iediat al ruăciunii. +acă patiile 0nsenea,ă 0ntr/un cu!ânt iuirea de

sine- iuirea de +une,eu este opusul iuirii de sine aşa cu spune Sfântul

+iado al Hoticeei8 E(el ce se iueşte pe sine nu poate iui pe +une,eu. +ar

cel ce nu se iueşte pe sine- din pricina oă*iei co!ârşitoare a iurii lui

+une,eu- 0l iueşte pe +une,eu fiindcă unul ca acesta nu caută niciodată

sla!a sa- ci pe a lui +une,euC.1F7

+raostea de +une,eu pe cea ai 0naltă treaptă nu e nuai liertate de

patii- ci e darul lui +une,eu ce se cooară 0n sufletul a?uns 0n această stare

;nirea cu +une,eu nu e propriu/,is ruăciunea deoarece 0n ruăciune e 0ncă

prea clară conştiin*a deoseirii de +une,eu. a e 0nsă produsul ruăciunii- ce

se reali,ea,ă la sfârşitul ei- ca răpirea in*ii la +une,eu. Aceasta este ceea ceau spus #ărin*ii8 Eiar desă!ârşirea ei este răpirea la +une,euC.1F%

ul are capacitatea !irtuală de a de!eni suiect al draostei di!ine şi

 0ntr/o oarecare ăsură tinde spre aceasta. +raostea 0n deplinătatea ei nu o

19 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 3)"196 +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete, 60 - în 2ilocalia &ol' I  - p. )1719- Ioan Scărarul< "cara, 7u&*ntul 883III, în 2ilocalia &ol'I8   - p. )F7

/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 70/100

poate a!ea de la sine ci o prieşte de la +une,eu. Ade!ărata draoste nu

poate fi decât un dar al lui +une,eu. #ute distine 0n draoste trei trepte8

a6 Tendin*ele de sipatie naturală din starea naturii că,ută din ar 

6 +raostea creştină- care folosind aceste tendin*e creşte din arul di!in şi

din eforturile propriic6 draostea ca e>ta, sau ca dar e>clusi! de sus. Aceasta !ine după

preătire 0ndelunată şi *ine clipe scurte.1F"

(ine are draostea di!ină site 0n sine un i,!or pururi *âşnitor de luină şi

de ucurie.

Iuirea dune,eiască care se cooară 0n o presupune o !ictorie asupra

eoisului anifestat prin patii şi e 0n acelaşi tip iuire de +une,eu şi

iuire de seeni. +e la iuirea de +une,eu se poate a?une la iuirea de

oaeni- ultia fiind o prelunire a celei dintâi. ul nu poate cuprinde 0n sine

toată iuirea lui +une,eu- ea creşte 0n ăsura e>erci*iului şi a !oin*ei de a o

intensifica. #rin cei a?unşi la o astfel de iuire se counică eneria nesfârşită a

iuirii di!ine. i au ipresia că 0i năpădeşte- 0i inundă o ucurie şi o pornire

infinită de a 0ră*işa pe oricine. Astfel a?une iuirea pe cele ai 0nalte trepte

ca e>ta,.

E+raostea- după calitate e aseănarea cu +une,eu- pe cât e cu putin*ă

uritorilor. Iar după lucrare- e o e*ie a sufletului. +upă 0nsuşire e i,!orul

credin*ei- adâncul fără fund al 0ndelunii/rădări- oceanul serenieiC- spune

Sfântul Ioan Scărarul.11F

Iuirea este pentru o cu ade!ărat 0nceputul şi sfârşitul tuturor unătă*ilor-

este i,!or adânc şi nesecat de ade!ărată !ia*ă. Inia celui care site această

iuire nu ai poate să se despartă pe ea- iar pe ăsura iuirii !enite asupra luse oser!ă 0n el o sciare neoişnuită.

Iuire e o for*ă care alientând spiritul re!arsă 0n trup o putere astfel 0ncât

el nu ai are ne!oie de âncare aşa cu ,ice şi Sfântul Ioan Scărarul8 Ecăci

19/ #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. 353119 Ioan Scărarul< "cara, 7u&*ntul 888, în 2ilocalia &ol'I8 - p. )25

69

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 71/100

focul ceresc oişnuieşte să rănească sufletele acestora cu răneşte apa de

su păânt rădăcina planteiC.111

Iuirea este leată de toate !irtu*ile- ea nu poate fi redusă la un siplu

sentient- ea işcă 0ntreaa fiin*ă a oului şi 0i pune 0n lucrare toate puterile

aşa cu spune Mântuitorul Iisus :ristos lipede8 ESă iueşti pe +onu+une,eul tău- din toată inia ta- din tot sufletul tău- din tot cuetul tău şi din

toată puterea taC Mc. 12- 3F6.

$.2. Dra-ostea cunoaşterea şi lumina dumneeiască

Dolul po,iti! al in*ii 0n unirea cu +une,eu 0n !ederea luini

dune,eieşti- e faptul că intea nu prieşte de la 0nceput aceeaşi luină

dune,eiască ci e ne!oie de un prores 0ndelunat pentru a o !edea.

&uina dune,eiască este iradierea ,âitoare a draostei di!ine- trăită

 0n fora ai intensi!ă 0n clipele de a*intire e>tatică spre +une,eu.

&uina este totodată cunoaştere iar luina cunoştin*ei este fructul iuirii.

luină sau o cunoaştere care răsare din iuire- care nu e decât o e>presie a

stării de iuire- este 0n acelaşi tip !ia*ă. (unoaşterea 0n*eleasă ca !ia*ă nu e

nuai o parte a !ie*ii ci e 0nsăşi !ia*a8 EAceasta este !ia*a !eşnică8 ca să Te

cunoască pe Tine ;nul ade!ăratul +une,euC In. 13- 36. Sfântul Ma>i

Mărturisitorul pre,intă iuirea 0n leătură cu naşterea8 precu luina soarelu

atrae ociul sănătos- aşa şi cunoştin*a lui +une,eu atrae spre sine- 0n cip

firesc- intea cură*ită prin draoste.112

111 Ibidem, p. )2%112 Sf.Ma>i Mărturisitorul< 7apete despre dragoste I,90, în 2ilocalia &ol'II - p. 5%

61

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 72/100

&uina dune,eiască e considerată ca fiind un refle> al fe*ei iuitoare a

lui +une,eu sau al for*elor ce se iuesc şi ne iuesc- ale Sfintei Treii unde se

!ede luina- +une,eu nu ai e acoperit de ură- ci 'i/a descoperit fa*a Sa-

care iradia,ă luina. +raostea cu care ne iueşte +une,eu pe noi şi noi pe

nu e draostea fiin*ială cu care se iuesc ipostasurile di!ine 0ntre ele dar e totuşio draoste necreată- i,!orâtă din fiin*a lui +une,eu.

+une,eu se cooară la o 0n două 0n*elesuri- printr/o coorâre aşea,ă

 0n noi lucrarea draostei di!ine fa*ă de l- iar prin cealaltă Se descide l 0n fa*a

draostei noastre cea de la el.

(ine pri!eşte la o luină care iradia,ă de pe fa*a celui iuit se uple şi e

de acea luină. &uina şi strălucirea de pe fa*a celui iuit se 0ntinde şi pe fa*a

celui ce iueşte- 0n!ăluindu/i pe aândoi 0ntr/o luină şi o ucurie coună- care-

cu tipul ipriându/se 0n pri!iri şi 0n trăsături- 0i face aseenea.

&uina aceasta- deşi e spirituală se răspândeşte din suflet 0n afară- pe

fa*a şi pe trupul celui ce o are 0năuntru. (ei care o !ăd pătrund prin puterea

+uului din ei dincolo de planul realită*iilor fi,ice. Vederea ei e o cunoaştere la

care nu pute a?une niciodată prin puterile spiritului nostru- oricât s/ar de,!olta

ele- pentru că prin nici o e!olu*ie nu a?une intea să se unească cu +une,eu.

Vederea luinii dune,eieşti fiind o !edere şi o cunoştin*ă a unei enerii

dune,eieşti- priite de o printr/o enerie dune,eiască- e o !edere şi o

cunoaştere după odelul di!in- oul !ă,ând şi cunoscând calitati! ca

+une,eu.113

Sfin*ii #ărin*i nuesc această cunoaştere E!edereC- iar ceea ce e cunoscut

EluinăC- ca ce!a ce se !ede direct- ce răspândeşte prin pre,en*a ei luină.

&a !ederea luinii dune,eieşti a?une cel ce s/a cură*it de patii şi aa?uns urcând pe treptele !irtu*ilor până la iuire fierinte de +une,eu- ceea ce

 0nseană că el şi/a spirituali,at fiin*a astfel 0ncât ea 0nsăşi a de!enit căldură ş

luina draostei lui +une,eu şi de oaeni. Această stare este un re,ultat

coinat al efortului său şi al +uului Sfânt.

110 #r. #rof.+r. +uitru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe - p. )FF

62

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 73/100

(ele trei lucruri8 că luina este anifestarea iuirii- că iuirea este o

lucrare a Sfântului +u şi că- cel ce se ridică la această stare de luină sau de

iuire culinantă- uită de sen,a*iile trupului- de cele produse de lue prin trup- ş

ciar de sine 0nsuşi- le/a descris stăruitor Sfântul Sieon oul Teolo 0n inele

draostei dune,eieşti.(ăldura draostei ce se preface 0n luină 0şi are 0n acelaşi tip i,!orul 0n

lucrarea +uului Sfânt. +uul- cură*ind sufletul de tot ce/l atrae spre plăcer

 0nroşate şi uplându/l de si*irile aprinse ale iuirii preface aceste si*iri 0n

scânteieri de luină. Sufletul uplut de cură*ie- de unătate- de iuire- site o

are pornire de a se descide- de a se counica pe sine 0nsuşi. Suprea

spirituali,are este când trupul şi luea de!in ediul prin care se anifestă

luina interioară- astfel pe de o parte toate cele e>terioare sunt copleşite iar pe

de alta- o are iuire se re!arsă prin ele spre to*i.

(el ce !ede luina s/a unit atât de ult cu ea- că nu se ai cunoaşte ca

despăr*it şi ca deoseit de ea. Această luină a iuirii ai presus de fire- 0n care

s/a transforat 0nsăşi firea celui ce o !ede- este starea de spirituali,are

culinantă- de cură*ie- de copleşire a sen,a*iilor trupeşti- de depăşire aspră a

eoisului e o stare de supreă unătate- lânde*e- 0n*eleere- iuire. Aceasta

este starea de 0ndune,eire- de aseănare cu Spiritul dune,eiesc.

60

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 74/100

III. SFINŢII PĂRINŢI ASCEŢII PURTĂTORI DE HRISTOS 

Sfin*ii sunt oaeni care 0ncă 0n !ia*a lor păântească au ineplăcut lui

+une,eu- iar după oarte au fost 0n!rednici*i de o parte din fericirea !eşnică-

pe care 0n od deplin o !or prii nuai după oşteasca ?udecată. #entru !ia*a

lor !irtuasă- pentru suferin*ele 0ndurate pentru credin*a 0n :ristos- pentrudraostea lor fa*ă de +une,eu şi fa*ă de seeni 0n Sfânta Scriptură ei sunt

nui*i Eprieteni ai lui +une,euC In.15- 1)6- EcasniciC ai lui +une,eu fes. 2-

1"6- E?udecători ai luiiC Mt. 1"- 2F6.

 @n !ia*a aceasta Sfin*ii s/au străduit să 0ntrupe,e 0n persoana lor sfin*enia

lui Iisus :ristos- de!enind astfel urătorii sau iitatorii &ui. +in acest oti!- ei

sunt pentru noi e>eple sau odele !rednice de urat.

Sfin*ii sunt asce*ii care prin post- prin pri!eeri şi ruăciune- au o*inut dela +une,eu daruri inunate- darul !indecării şi al discernăântului< puterea lui

+une,eu le/a dat tăria să se *ină deasupra păcatului şi a tuturor curselor

dia!olului iar aseănarea cu +une,eu străluceşte 0n ei ca soarele.

64

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 75/100

1. 'scea la S"inţii Părinţi #n trecut

1.1. S"*ntul ;asile cel 7are

Sfântul Vasile cel Mare s/a născut 0n anul 33F 0n (e,area (apadociei din

părin*i credincioşi- Vasile retor6 şi ilia fiica unui artir6- o failie noilă ş

oată din care trei copii au a?uns episcopi iar şase Sfin*i. Vasile şi/a făcut

studiile superioare la (e,area #alestinei- (onstantinopol cu retorul &ianiu6 ş

 Atena. @n Atena s/a 0prietenit cu Sfântul Griorie de a,ian,- prietenia lor

de!enind un odel de prietenie creştină. Aici- tip de patru/cinci ani a studiat

retorica- filosofia şi edicina iar 0n ?urul anului 35= se retrae la (e,area unde

pentru o perioadă scurtă de tip practică profesia tatălui său iar apoi se dedică

!ie*ii onaale. +upă !i,ita făcută 0n ipt- #alestina şi Mesopotaia- cu scopul

de a cunoaşte ai ine !ia*a onaală şi/a 0păr*it a!erea la săraci şi s/a retras

 0ntr/o localitate de pe râul Iris- nu departe de eoce,areea consacrându/se

ruăciunii şi studiului.

Sfântul Vasile 0ncepe să scrie aici 7odul de legi al monahismului - te>tapărut 0n EDeulile pe larC 0n priă foră. Aceste reuli s/au păstrat până astă,i

ca etalon pentru !ia*a onaală. @i scrie prietenului său Griorie o epistolă 0n

care/i descrie 0nceputul asce,ei sale. (a ona 0ncepător se ne!oia să se

eliere,e de patii 0ntr/o linişte desă!ârşită. #atiile erau preocuparea lu

,ilnică. +eci liniştea de care !oreşte este necesară pentru că aduce 0n suflet

cură*ire. #ustia este cea care asiură in*ii liniştea când intea nu are linişte-

când e purtată colo/colo de ândurile lucrurilor- nu se poate a*inti la ade!ăr- nua?une să/& sită pe +une,eu.

 Astfel Sfântul Vasile cel Mare spune8 EAnaoretul pustnicul6 să nu aiă

cetate- rude- lucruri proprii- prieteni- to!ărăşii- a!eri- 0n*elepciune oenească.

(ând se !a oli de toate acestea i se !a 0ntipări 0n iniă 0n!ă*ătura cea

dune,eiască. #entru că până 0n acel ceas are 0nscrise 0n iniă cele de ai

6>

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 76/100

sus. &ucrătorul pustiei fiin*a aceasta ciudată care se ceaă ascet sau ona

treuie să deprindă cu rădare eşteşuul lucrării pustiei.C11) Monaul treuie să

pri!ească 0n ?os- să nu caute la 0nfă*işarea sa- să nu se 0ăie,e 0ntruna- aina

să/i fie sărcăcioasă de doliu- să aiă o aten*ie deoseită pentru âncare şi să

e!ite lăcoia pântecelui.Sfântul Vasile !oreşte şi de !irtu*i care treuie să 0nlocuiască patiile

dia!oleşti din o- aintindu/le pe cele fundaentale ca 0n*elepciunea- ără*ia-

dreptatea şi cupătarea. &uptându/se aspru s/a lepădat de sinele lui pe care l/a

,ăislit 0n atosfera păână a anilor de studiu. +e la 0nceputul retraerii sale

Sfântul Vasile se ne!oia cu studiul Scripturilor- cercetarea Tradi*iei şi asce,a.

e!oin*a sa l/a i,ă!it de patii- intea i s/a desprins să se sfin*ească la

ade!ărurile dune,eieşti şi 0ntruna se cură*ea de ispitele din afară.

e!oindu/se ult Sfântul Vasile stăruia 0n ruăciune8 Ecea ai curată şi

ai 0naltă ruăciune era cea care o făcea seara şi noaptea 0ndelun< de oicei-

după citirea Scripturii. u era ult de când a!ea lucrarea aceasta- poate doar un

sinur an. 'i totuşi- stăruitoarea ne!oin*ă şi ruăciunea 0ndelunată i/au adus

repede arul dune,eiesc. @ncepătorul ona este 0n!ăluit noaptea de luină.

+uul- 0ntre- este inundat de o luină 0elşuată şi dulce. +intr/odată- pe

neaşteptate.C115

 Ascetul Vasile pe lână ne!oin*a sa aspră se interesa cu plăcere de

proleele ce se aflau 0n lue. Astfel pe lână !ia*a pustnicească se ucura şi

de societate- se ucura când 0l !i,itau prietenii- când priea scrisori de la ei-

urărea ucuriile şi neca,urile lor.

#ersonalitatea Sfântului Vasile este rearcată ca ascet şi isiast care 0ş

dădea intea şi inia cură*irii de patii dar şi ri?ii pentru seeni. A fost irotonit preot de useiu episcopul (e,areii iar după oartea

acestuia 0n anul 37F a a?uns succesorul lui. #e plan doatic a dus o luptă

enerică 0potri!a atacurilor ariene iar pe plan social a luat ăsuri concrete

114  Stelianos #apadopoulos- 3ia!a "#*ntului 3asile cel Mare- trad. diac. (ornel (oan- d. $i,antină$ucureşti- 2FF3- p. %"11> Ibidem, p. ")

6

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 77/100

 0potri!a urărilor foaetei din anul 3=%. A fost priul ierar care a desfăşurat

ac*iuni de asisten*ă socială punând a,ele unui Eorăşel Hilantopic VasiliadaC.

+eşi a a!ut o !ia*ă scurtă urind la 1 ianuarie 37"- Sfântul Vasile a lăsat 0n ura

sa lucrări cu carater8 doatic E(ontra lui unoiuC- E+espre Sfântul +uC<

practic EAsceticaC- EDeulile onaale ari şi iciC- E(ătre tineriC< Sfânta&iturie- oilii- predici şi epistole.

Sfântul Vasile cel Mare s/a ruat lui +une,eu şase ,ile 0n şir să/

 0n!rednicească să/i aducă ?erfa cea nesâneroasă cu propriile sale cu!inte- să

copună un forular propriu al anaforalei liturice cu se să!ârşea atunci.

 @ntr/ade!ăr 0n a şaptea ,i i s/a arătat Mântuitorul 0n !is 0plinindu/i dorin*a. Astfel

ne/a răas &ituria Sfântului Vasile cel Mare care se să!ârşeşte de ,ece ori pe

an- iar 0n rest să!ârşindu/se &ituria Sfântului Ioan Gură de Aur.

1.2. S"*ntul Ioan >ură de 'ur 

Sfântul Ioan Gură de Aur- cel ai are e>eet al $isericii creştine s/a

născut 0n anul 3)) 0n Antioia. Tatăl său Secundus ofi*er superior a urit de

tipuriu- Ioan răânând 0n ri?a aei sale Monica care şi/a dedicat toată !ia*a

forării fiului ei. A fost triis de aa sa la 'coala lui &ianius- arele filosof-

unde 0n!a*ă retorica şi de!ine unul din cei ai uni prieteni ai acestuia. &a !ârsta

de )F ani este irotonit preot de către episcopul Hla!ian al Antioiei. &a

cearea pentru a fi irotonit episcop a fuit retrăându/se 0n un*ii de lână

 Antioia- unde a stat !ree de câ*i!a ani- trăind 0n post şi ruăciune. Se retrae

 0ntr/o ănăstire unde după ) ani- tip 0n care atinând o nouă treaptă 0n !ia*a

de detaşare de sine caută ai departe desă!ârşirea retrăându/se sinur 0ntr/o

peşteră.

 @nfoetat de 0ntuneric- s/a retras sinur 0ntr/o peşteră< a răas aici de trei

ori opt luni lipindu/se de son aproape neâncetat- studiind teeinic testaentu

66

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 78/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 79/100

1.$. S"*ntul Sera"im de Saro9

Sfântul Serafi de Saro! s/a născut 0n anul 175" din părin*

inecredincioşi Isidor şi Aafia. A intrat 0n ănăstirea din Saro! la !ârsta de 1"

ani- iar la 27 ani a fost irotonit preot. Vree de 1F ani Sfântul a trăit sinur 0n

pădure- pă,ind 0n aănunt rânduiala Sfântului #aoie din ipt pe care a

descoperit/o 0n setea lui neoosită de a citi căr*ile Sfin*ilor #ărin*i. Via*a ascetică

a Sfântului Serafi a!ea consec!en*ă şi râ!nă.

+ia!olul nu suporta aşa ce!a- de aceea a tăătât asupra lui cu ispite aiuşoare la 0nceput care 0i pro!ocau ascetului diferite sperieturi. ;n cu!ios

ieroona din pustia Saro!ului po!esteşte8 EAlteori iarăşi- şi ,iua dar 0n deose

noaptea 0n ceasul ruăciunii i se părea că cilia se prăuşeşte din toate păr*ile ş

de pretutindeni ne!ăleau răcnind fiare 0nfuriate. Altădată apărea 0n fa*a lui un

coşciu descis şi dinăuntru se ridica un ort.C117

Toate aceste ispite Sfântul le/a respins cu puterea senului (rucii şi a

ruăciunii. Aintindu/şi de ne!oin*ele se!ere ale sfin*ilor stâlpnici- SfântuSerafi s/a otărât să practice o nouă foră de asce,ă. S/a urcat pe o piatră

noaptea ca să nu/l !adă nieni şi acolo se rua fie 0n picioare- fie 0n enunci-

cu âinile 0năl*ate ca Sfântul #aoie şi rostind striătul !aeşului8

E+une,eule- fii ilosti! ie păcătosuluiC. (oora nuai când 0l părăseau

puterile pentru a se odini şi ânca ce!a. Această ne!oin*ă a ruăciunii a făcut/

o !ree de o ie de ,ile şi nop*i.

 Asce,a aceasta a fost ai presus de puterile oeneşti iar Sfântul a făcut/o 0n aşa taină 0ncât nieni nu şi/o putea 0ncipui. Duăciunea o făcea cu ultă

cucernicie- Sfântul apropiindu/se atât de ult de +une,eu- 0ncât si*ea

 0nlăuntru pre,en*a Sa lucru care 0l 0ntărea foarte ult aşa cu a ărturisit8 EA

116 - /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro& - p. 5)

6/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 80/100

si*it 0n ine cu ă 0ntărea şi ă ânâia acest dar ceresc ce s/a coorât de

sus de la #ărintele luiniiC.11%

altă foră a ne!oin*ei pe care a trăit/o Sfântul Serafi- pe care a reuşit

s/o păstre,e tip de 3 ani a fost trăind ,ă!orât 0n cilia lui din ănăstire fără pat

nici 0ncăl,ire şi a!ând ca rânduială de !ia*ă ruăciunea lui Iisus- iar ca citiresăptăânală cele patru !aneli. Sfântul spunea că tăcerea coinată cu

celelalte preocupări duo!niceşti- ruăciunea- studiul şi ne!oin*a 0l conduc pe o

la desă!ârşire. Dodul tăcerii este şi pacea sufletului- tăcerea te 0n!a*ă liniştea şi

ruăciunea neâtreuptă iar 0nfrânarea pă,eşte cuetul de risipire. Tăcerea naşte

 0n sufletul ne!oitorului roadele Sfântului +u.

 @n ura unui !is 0n care i sa arătat Maica +onului- Sfântul Serafi a

priit slu?irea de părinte duo!nicesc stare*6 şi a 0nceput să priească

 0ncinători la cilia sa pe care 0i nuea Eucuria eaC. Mărturisirea lucrării de

 0părtăşire din luina dune,eiască- aşa cu a cunoscut/o şi de care s/a

 0n!rednicit Sfântul Serafi ne este pre,entat 0n scrierea lui E(on!orire cu

Moto!ilo!C8 EAtunci părintele Serafi /a prins de ueri şi strânându/ă

puternic i/a ,is8 Sunte nuai noi doi- tu şi eu 0n plinătatea Sfântului +u. +e

ce nu ă pri!eştiQ u !ă pot pri!i- părinte. Hulere !ă *âşnesc din oci. Ha*a *i/a

de!enit ai luinoasă ca soarele. Mă dor ocii

#ărintele Serafi a ,is8 u te tee prietenul lui +une,eu. Ai de!enit şi tu

la fel de luinos ca ine. şti 0n plenitudinea Sfântului +u- altfel nu /ai putea

!edea.C11"

Sfântul Serafi s/a utat la +onul 0n noaptea de 1 spre 2 ianuarie 1%%3

după ce ,iua participa/se la Sfânta &iturie 0părtăşindu/se- s/a aşe,at la

ruăciune seara 0n fa*a icoanei şi aşa l/au ăsit dorindu/şi lin sonul de !eci.#rin e>eplul său şi prin cu!ânt Sfântul Serafi ne/a 0n!ă*at un lucru iportant

şi anue că scopul !ie*ii oului pe păânt este să priească arul Sfântulu

+u. A fost canoni,at 0n anul 1"F3.

11- Ibidem- p. 5711/ Sfântul Serafi de Saro!- 7on&orbirea cu Moto&ilo&, Ala Iulia- 1"")- p. )"

-9

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 81/100

2. 'scea marilor duo9nici ai ilelor noastre

2.1. Părintele 'rsenie ?oca

#ărintele Arsenie s/a născut la 2" septerie 1"1F 0n localitatea Va*a de

Sus- ?ude*ul :unedoara- 0ntr/o failie de *ărani sipli Iosif şi (ristina- dar

credincioşi. A urat cursul Institutului Teoloic din Siiu iar 0n anul 1")F este

tuns 0n onais la Mănăstirea Sâăta de Sus şi din 1")2 este irotonit preot

şi stare* al ănăstirii. A colaorat cu părintele +uitru Stăniloae pe care l/a

a?utat la traducerea Hilocaliei. A fost arestat de securitate fiind acu,at că este

leionar. +in 1")% a fost utat la Mănăstirea #rislop unde este nuit stare* de

către Mitropolitul icolae $ălan. Arestat din nou de securitate părintele este oprit

de la slu?ire- pensionat şi e pus să picte,e $iserica de la +răănescu la care s/a

ostenit tip de 15 ani.

#ărintele spunea8 E(alea credin*ei este oositoare dar cu ea 0ncepe

cărarea. (redin*a este o asce,ă a in*ii. @i urea,ă celelate !irtu*i- celelalte

asce,e toate ca nişte fore ale !ă,duului la care lăsă pe rând- ca !aă- totalsaul untelui nostru. Toate renun*ările noastre sunt o neustorie pentru un

un ai 0nalt8 pentru starea capailă de a prii ra,ele di!ine ale arului +uului

Sfânt.C12F

129  - Omul, zidire de mare pre! % din în&ă!ăturile Părintelui Arsenie Boca, d. (redin*a StrăoşeascăIaşi- 2FF2- p. 133

-1

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 82/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 83/100

#ărintele &a!rentie 'o!re s/a născut 0n data de 25 septerie 1"23 0n

couna Trestia- ?ude*ul Maraureş- din părin*ii &a,ăr şi #arasci!a 'o!re. 'i/a

petrecut copilăria 0n liniştea !ie*ii săteşti foarte aproape de natură- lucru ce a

sădit 0n sufletul părintelui dorin*a de 0nsinurare. A urat şcoala priară 0n satulnatal. &a !ârsta de 1= ani 0n postul Sfintei Marii face ruăciuni stăruitoare pentru

ca +une,eu să/i descopere !oia Sa.

 @n anul 1")) intră ca frate de ănăstire 0n Mănăstirea Hrăsinei- unde este

tuns 0n onais 0n 1")%. @n anul 1")" este irotonit diacon iar 0n 1"=% părintele

&a!rentie este irotonit preot şi prieşte ascultarea de econo al ănăstirii- pe

care a 0ndeplinit/o ai ult de 2F ani. Aşa cu ărturiseşte şi unul din ucenicii

părintelui deşi a!ea doar patru clase şi şcoala onaală- părintele a!ea culturaduului- el 0n*elesese că- (u!ântul lui +une,eu nu este de a?uns să/l culti!i 0n

inte ca pe o infora*ie ci el treuie asiilat şi culti!at 0n păântul care este

sufletul nostru.

#ărintele era un iuitor al sereniei pe care o considera cea ai apropiată

!irtute. A!ea oiceiul de a se ocăr0- de a se nui leneş şi păcătos- spunând

deseori8 Eserenia arde pe draci- fiule nici postul- nici ruăciunea- nici o altă

ne!oin*ă nu e urâtă de draci ca ne!oin*a aceea de a/şi 0n!ă*a oul intea de ase priăni pe sineC.123

S/a rearcat 0ndeplinind cu!intele Mântuitorului EHerici*i cei ilosti!i că

aceea se !or iluiC- părintele &a!rentie 0i a?uta pe cei 0n lipsuri ateriale

 0ncercând să le aducă ra,e de ucurie 0n suflet. #ărintele erea adesea pentru

a oficia Taina Sfântului Maslu la $isericile 0n construc*ie- unde preo*ii 0i solicitau

spri?inul- i?locind prin ruăciune la +une,eu pentru a se ridica aceste locaşur

sfinte. #ărintele a fost un iuitor al ruăciunii pe care o nuea rana sufletului.

 (a duo!nic părintele nu 0ncerca niciodată să ocărască cu ânie pentru

păcat- nu era doar un siplu spo!editor ci se iplica 0n !ia*a ucenicilor

 0ncercând să poarte sarcina 0preună cu ei. A fost un duo!nic care nu se lăsa

influen*at de cle!etirile oaenilor ci 0şi ocrotea 0ntotdeauna ucenicii. (u toate că120 #r. &a!rentie- 7hipul reamintirii &eşnice, d. &icen*ia #ulisin- 2FF3- p. "=

-0

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 84/100

a!ea ulcer cronic la aele picioare şi co>artro,ă- părintele pleca să

să!ârşească Sfântul Maslu aproape ,ilnic şi să spo!edească. Se ne!oia pentru

cei 0n suferin*ă pentru ca ei să se ucure de 0nlesnirile ce le/a făcut pentru ei.

 Această iuire pentru aproapele şi ?ertfa pe care a dus/o lepădându/se de sine

au dus la ara!area stării de sănătate a părintelui. @n ura unei inter!en*ii ciruricale- la stoac- au apărut coplica*ii care

au dus la stinerea părintelui din !ia*ă 0n data de 2F iulie 2FF2.

#rin oartea sa părintelui &a!rentie a lăsat un ol iens 0n sufletele celor

cărora le/a fost duo!nic şi a tuturor celor pe care l/au cunoscut.

2.$. Părintele Ilie Cleopa

#ărintele (leopa s/a născut 0n anul 1F aprilie 1"12 0n couna Suli*a-

 ?ude*ul $otoşani 0ntr/o failie de *ărani drept credincioşi Ale>andru şi Ana- failie

cu ,ece copii- dintre care cinci au intrat la ănăstire. $olna! fiind de ic copil a

fost 0ncinat de aa sa Maicii +onului.

+upă ce a terinat 'coala #riară 0n satul natal pleacă 0preună cu

fratele său ai are la ănăstirea Siăstria. ;nde pentru un an ?uătate a a!ut

ascultare la !ite. ;rea,ă staiu ilitar iar după ce se 0ntoarce din arată

prieşte ca ascultare 0n ănăstire pă,irea oilor. Astfel #ărintele ărturiseşte8

E(ele ai ari ucurii duo!niceşti le/a a!ut 0n prii ,ece ani- când a fost

cioan la oile ănăstirii. Stâna- oile- trăirea 0n linişte şi sinurătate pe unte 0n

i?locul naturii i/au fost cea ai 0naltă şcoală de căluărie şi teoloie din toată

!ia*a eaC.12) 

 @n 1")) a fost irotonit preot şi prieşte ascultarea de stare*. +upă cinci

ani de ,ile părintele (leopa este transferat la ănăstirea Slatina Sucea!a

 0preună cu trei,eci de căluări de la Siăstria. #ărintele era căutat de

124 - M*nca-&-ar raiul- )n memoria Părintelui 7leopa, d. Mănăstirea Siăstria- 2FF)- p. 1%

-4

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 85/100

credincioşi atât datorită predicilor sale cât şi faptului că aceştia si*eau lână e

pre,en*a lui +une,eu- a!ea o are putere 0n cu!ânt lucru care i/a fost

pricinuitor de ulte neca,uri. Se retrae din stăre*ie şi prieeşte pe la casele

unor uni creştini sau prin păduri. A?unând din nou la etanie 0şi dedică restul

!ie*ii ruăciunii- liniştii- scrisului şi 0n special predicii şi isiunii duo!niceşti. &a a,a acti!ită*ii isionare a părintelui (leopa au stat puterea cu!ântului-

serenia şi ilostenia. +e ulte ori din adâncă serenie părintele nu purta de

ri?ă de cele e>terioare ai ult decât era strict necesar astfel ciar dacă era

ne!oie să/şi scie 0răcăintea prefera să răână 0n acelea/şi aine.

Milostenia părintelui era de două feluri8 aterială şi duo!nicească- a?utându/i de

ulte ori cu ani pe cei necă?i*i- pe cei săraci- atât la arătare cât şi 0n ascuns.

9ianii din couna #ipiri 0l nueau ETatăl nostruC.

 Vorea deseori despre oarte şi de 0nfricoşătorul ceas al ?udecă*ii care ne

aşteaptă pe fiecare iar onailor le cerea o ade!ărată !ia*ă duo!nicească

lipsită de scopuri personale- ioralitate- aoniseli şi ri?i păânteşti. +e ulte or

se nuea Eun âr leat cu sârăC- Eun putreai de oşneaC. #riea pe to*

care !eneau la sfin*ia sa- fie ortodocşi- fie de altă reliie- dar *inea cu tărie la

dreapta credin*ă ortodo>ă. @ntodeauna răia din !anelii- din Sfânta Scriptură

sau din căr*ile Sfin*ilor #ărin*i. 'i/a făcut ucenici uni şi i/a rânduit după !rednicie

şi după treuin*e să ducă ai departe treurile oştii. A fost 0n,estrat cu o

eorie lipede şi care i/a răas pururea fraedă până 0n anii ătrâne*ii.

S/a utat la +onul pe data de 2 decerie 1""% la !ârsta de %= ani-

fiind 0norântat la Mănăstirea Siăstria. @n eoria credincioşilor !a răâne

!ie pre,en*a celui care 0i 0ntâpina cu neuitata inecu!ântare EMânca/!/ar

DaiulQC.

->

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 86/100

IV. SĂNĂTATEA DUHOVNICEASCĂ IMPERATIV AL ZILELOR

NOASTRE 

Sănătatea duo!nicească 0nseană ânduri curate- inte luinată ş

iniă curată 0n care 0şi fac sălaş ereu :ristos şi Maica +onului. Multa luare

ainte cu pri!eere şi ruăciune ne a?ută foarte ult să doândi sănătatea

sufletului. Duăciunea este asolut necesară pentru cură*irea sufletului- iar

cuin*enia pentru păstrarea unei stări duo!niceşti une.125 

+acă oul nu se taie de la orice lucru luesc şi păcătos şi nu are

couniune cu :ristos cu #rea (urata Maica Sa- cu Sfin*ii- cu $iserica iruitoare

şi nu se lasă cu desă!ârşire 0n âinile lui +une,eu- nu poate doândi

sănătatea duo!nicească. Sănătatea este urarea firească a !iorii trupului.

epătiirea nu 0nseană că oul nu ai este ispitit de rău. A?uns la

această stare- el continuă să fie oit de dia!ol şi 0ncă ai ult decât 0nainte şi

!a fi supus ispitei până la oarte. Si*irea duo!nicească este nepătiirea

sufletului ra*ional pricinuită de arul lui +une,eu. (el nepătiitor s/a despăr*it

de lue ca să fie 0n 0ntreie unit cu +une,eu nu ai trăieşte el pentru ca să

trăiască :ristos 0n el.

epătiirea este deci punctul culinant al con!ertirii duo!niceşti prin

care se face 0ntoarcerea oului de la oală la sănătate. epătiirea 0nseană

sănătate sufletească pentru că este starea 0n care oul este slood de patiiadică tăăduit de olile sale sufleteşti şi plin de toate !irtu*ile care sunt

sănătatea sufletului său. a este sănătate sufletească pentru că toate facultă*ile

şi toate puterile sufletului nu ai lucrea,ă 0n cip pătiaş- ci şi/au reăsit prin

 0plinirea !irtu*ilor lucrarea care li se cu!ine potri!it ade!ăratei lor eniri ş

12> (u!iosul #aisie Aioritul- $rezire duho&nicească - p. "1

-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 87/100

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 88/100

#rin faptul că sunt E0n :ristosC creştinii nu sunt celule i,olate ci EunulC o

unitate Eun trupC I (or. 12- 276. ;nitatea dulă dată de unirea istică cu :ristos

şi unirea tuturor creştinilor 0n :ristos este teelia şi i,!orul 0ntreii e>isten*ecreştine. :ristos locuieşte 0n iniile noastre f. 3- 176 dacă 0l !o lăsa să ia cip

 0n noi astfel 0ncât cipul lui :ristos să strălucească 0n toată făptura şi 0n toate

ac*iunile noastre. (reştinii sunt 0n :ristos şi :ristos ia cip 0n ei până la forarea

oului desă!ârşit. :ristos este o realitate care 0i 0racă şi 0i pătrunde lăuntric-

el este ediul !ital dar şi principiul e>isten*ei creştine. :ristos este !ia*a noastră

a tuturor.

#entru creştini !ia*a 0n :ristos 0ncepe şi se trăieşte nu nuai 0n !eacul ce

!a să fie ci 0ncă din acesta de pe păânt. #rin Sfintele Taine oaenii a?un fii a

lui +une,eu iar firea oenească care altfel e praf şi cenuşă se 0n!redniceşte

de cinstea care nuai lui +une,eu I se cu!ine- se ridică la atâta ărire 0ncât

a?une părtaşă la 0nsăşi cinstea şi firea dune,eiască.

(ăci 0nsuşi Mântuitorul ,ice8 Eu a !enit ca !ia*a să aiă şi ai ultă să

aiăC In. 1F- 1F6. ri !ia*a pe care ne/a adus/o +onul- ne/a fost dată prin

Sfintele Taine- cu a?utorul cărora noi ne face părtaşi cu el prin oarte şi

suferi 0preună cu el- căci şi oartea nuai aşa o pute 0nlătura. #entru că

fără a ne fi ote,at cu apă şi cu +u Sfânt nu pute intra 0n !ia*ă- iar fără a

ânca Trupul Hiului oului şi a ea Sânele &ui- nu pute a!ea !ia*ă 0ntru

noi.12%

 Astfel ordinea priirii tainelor este 0ntâi $ote,ul- 0n al doilea rând unerea

cu Sfântul Mir şi 0n al treilea rând @părtăşirea cu Sfânta uaristie. A prii$ote,ul 0nseană să te naşti 0ntru :ristos- să 0ncepi o !ia*ă nouă sau să fi adus

la !ia*ă din niic. #riind $ote,ul- oul este !indecat de urările patoloice ale

păcatului străoşesc. Hăcându/se părtaş or*ii lui :ristos- oul cel !eci din el

oare- piere !eciul Ada iar trupul păcatului este niicit. (el ote,at oare cu

12- icolae (aasila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos - p. 1)3/1))

--

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 89/100

:ristos- ca să 0n!ie,e cu l şi ca să trăiască !ia*a cea nouă pe care :ristos prin

oartea sa a adus/o oenirii8 E+eci ne/a 0nropat cu el 0n oarte- prin ote,

pentru ca precu :ristos a 0n!iat din or*i prin sla!a Tatălui- aşa să ulă ş

noi 0ntru 0noirea !ie*ii< căci dacă a crescut 0preună cu l prin aseănarea

or*ii &ui- atunci !o fi părtaşi ai 0n!ierii &uiC Do. =- )/56. @ntreaa !ia*ă a celui ote,at se transfiurea,ă- el de!ine cu totul o făptură

nouă. $ote,ul ne apropie de luină şi ne 0ndepărtea,ă de răută*ile 0ntunericului.

#rin ote, oul rede!ine o şi/şi redoândeşte sănătatea firii sale oriinale.

Mirunerea este nedespăr*ită de ote, iar 0n $iserica ortodo>ă ea are loc

iediat după aceasta. #rin irunere cel ote,at prieşte pe Sfântul +u şi se

poate spune 0ntr/un anuit fel că ea este (inci,eciea personală. Mirunerea 0l

desă!ârşeşte pe cel nou ote,at tre,ind la !ia*ă puterile şi lucrările lăuntrice

 0nrudite cu noua sa !ie*uire prin care poate să crească până la starea ăratului

desă!ârşit adică 0ndune,eit 0n :ristos.

a arată că 0ntre oul prieşte arul dune,eiesc dătător de !ia*ă-

luinător şi 0ndune,eitor. +uul Sfânt ne introduce 0n :ristos. &ucrarea sa

urăreşte să reproducă 0n noi !ia*a Mântuitorului. l 0i uneşte pe to*i credincioşi

 0n sinurul trup a lui :ristos care este $iserica. l re!arsă strălucirea sa asupra

 0ntreului cosos.12"

uaristia este taina cea ai desă!ârşită dintre toate Tainele

 @părtăşindu/se cu Trupul şi Sânele lui :ristos- 0n care locuieşte trupeşte toată

plinătatea +une,eirii- oul 0l prieşte pe @nsuşi +une,eu 0n sufletul şi 0n

trupul său. uaristia nu/l face pe o aseenea lui :ristos- precu celelate

Sfinte Taine ci cu ade!ărat 0l ristifică8 E(el ce ănâncă trupul Meu şi ea

sânele Meu- răâne 0ntru Mine şi u 0ntru elC In. 5- 5=6. Sfin*ii #ărin*i !ăd 0n eanu nuai leac şi doctorie ci o socotesc leacul prin e>celen*ă care !indecă toate

relele leate de păcat.

 Atunci când :ristos se re!arsă 0n sufletele noastre şi se face una cu ele-

oul se sciă se face aseenea &ui 0ntocai cu se 0ntâplă cu o picătură12/  ToR pidliU- "piritualitatea 4ăsăritului creştin,  trad. şi pre,entare diac. Ioan I.Ică ?r.-  d. +eisis2FF5- p. =7

-/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 90/100

de apă când- cade 0ntr/un !as uriaş plin de ulei ine irositor. Trupul şi Sânele

lui :ristos aestecându/se 0n trupul şi sufletul celui care le prieşte 0i cură*ă

sufletul şi trupul de toată 0ntinăciunea păcatului- 0l !indecă pe o de olile

patiilor care s/au aătut peste el. Această Sfântă Taină 0l repune pe o 0n

starea de couniune cu +une,eu şi 0i redă !ia*a- fiind cu ade!ărat sinurui,!or de !ia*ă purtător. Hăptura oului prieşte elşu de !ia*ă căci 0l prieşte

pe 0nsuşi +une,eu şi !ia*a dune,eiască. (ăci- pe când rana trupească se

sciă 0năuntru 0n i,!or de !ia*ă- adică peştele- pâinea şi orice âncare se

prefac 0n sâne rănitor- 0n @părtăşanie lucrurile stau ciar dipotri!ă8 E0nsăş

#âinea !ie*ii sciă- preface şi uple de !ia*ă pe cel ce se 0părtăşeşte.13F

#rin Sfânta uaristie unindu/ne cu trupul cel neuritor intră 0n

neurire. Taina Sfintei uaristii nu constă 0n a !edea doar o pâine ?uniată ci

pe 0nsuşi Mielul lui +une,eu- (el ce prin ?unierea sa ridică păcatul luii.

4ertfa nesâneroasă este un act de prefacere a pâinii şi !inului 0n Trupul şi

Sânele Mântuitorului care se să!ârşeşte 0n cadrul Sfintei &iturii.

#rin Taina Spo!edaniei 0n de,learea şi iertarea păcatelor se arată arul

tăăduitor al lui :ristos- care niiceşte şi 0nlătură cu totul olile credinciosului-

reface puterile sufletului şi redă !indecarea şi arul priit de la ote, de la care

s/a 0ndepărtat prin păcatele sale. #rin de,learea păcatelor credinciosul site o

elierare lăuntrică şi 0şi reăşeşte pacea şi ucuria duo!niceasă- este 0păcat

şi unit cu $iserica cea Sfântă a lui :ristos.

Taina Spo!edaniei desfin*ea,ă acea separare patoloică de +une,eu şi

de fra*i 0n :ristos- sco*ându/l pe creştin din sinurarea aducătoare de oarte.

Deântors la i,!orul arului- de care se 0ndepărtase prin păcat oul 0şi poate

ura 0n duul creşterea teantropică- până la starea ăratului desă!ârşit 0n:ristos- (are este aretip al firii noastre- pildă şi pricinuitor al sănătă*i şi sfin*eniei

oului.

109 icolae (aasila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ristos - p. 2F)

/9

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 91/100

(ând !oreşte despre unirea noastră cu +une,eu- Sfântul #a!el ,ice că

atâta ne !a co!ârşi draostea lui- 0ncât !o de!eni 0preună cu l un sinur

+u8 E(a să fi*i un trup- un +u- precu a*i şi fost cea*iC fes. )- )6.

;nirea şi leătura dintre so*i pe de o parte ca şi aronie a ascultării

ădularelor de cap- lăuresc ai ine această unire taincă. Astfel prin Taina(ăsătoriei- leătura ce o fac cei doi so*i nu/i poate unii 0n aşa fel 0ncât să trăiască

nuai unul pentru altul şi să nu fie decât un sinur suflet cu se 0ntâplă cu

unirea dintre :ristos şi $iserică. +e aceea când Apostolul #a!el !orea despre

căsătorie ,icând ETaina aceasta are esteC- a treuit să adaue iediat iar eu

,ic E0n :ristos şi $isericăC fes. 5-326. Vrând să arăte prin aceasta că plină de

taină este nu atât unirea dintre cei doi so*i ci şi desă!ârşita unire dintre :ristos şi

$iserică.

Taina (ăsătoriei este Taina iuirii dune,eieşti- fiecare este pus prin

celălalt 0ntr/o rela*ie direct cu :ristos fără ca !aloarea şi consisten*a lui să se

dininue,e< fiecare trăieşte pe :ristos 0ntr/un od specific prin celălalt ca

transparent unic< aândoi trăiesc pe :ristos ca pe cel ce l/a dat pe fiecare

celuilat- ca ediu special de re!elare şi de de,!oltare a couniunii şi a

persoanelor prin slu?irea lor reciprocă. @n acest od taina unirii indisoluile 0ntre

un ărat şi o feeie ca unire care se spirituali,ea,ă 0ntr/o tot ai adâncă

couniune este Taină 0n :ristos. ;nirea lor 0n :ristos este o $iserică ică aşa

cu arată şi Sfântul Ioan Gură de Aur.

Taina Sfântului Maslu este adinistrată nu nuai uriun,ilor ci şi tuturor

olna!ilor care o cer ciar şi atunci când starea lor nu este atât de ra!ă. Taina

are ca scop nu nuai !indecarea olilor trupeşti ci şi a celor sufleteşti şi iertarea

păcatelor aşa cu se spune 0n pistola Sfântului Iaco Eruăciunea credin*ei !a!indeca pe cel olna! şi +onul 0l !a ridica şi de !a fi făcut păcate i se !or ierta

&uiCIac. 5- 156. #rin ruăciunile rostite 0n cadrul slu?ei se cere uşurarea

suferin*elor- iertarea păcatelor- 0ntărirea duo!nicească- ântuirea şi sfin*irea

celui olna!- precu şi reenerarea 0ntreii sale fiin*e şi reânnoirea 0n :ristos a

!ie*ii sale.

/1

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 92/100

+acă 0n celelalte Taine :ristos e priit ca (el ce Se dăruieşte prin preot-

 0n Taina :iotoniei- se leaă ca suiect ce ni se dăruieşte 0n cip ne!ă,ut de o

persoană uană şi face !ă,ută dăruirea Sa către noi prin celelalte Taine.

#reo*ia califică 0nsăşi persoana !ă,ută care 0plineşte aceste i?loace- prin care

:ristos dăruieşte puterile Sale sau trupul şi sânele Său prin acele Taine.#reotul ca oran personal al Tainelor- iplică caracterul personal a

+ăruitorului ne!ă,ut al puterilor lor. :irotonia 0l face pe cel ce o prieşte

repre,entant al $isericii- să!ârşitor al Tainelor prin care ea continuă să se

en*ină şi să se prelunească. :irotonia e prin e>celen*ă Taina $isericii- pe

lână faptul că e Taina care/& face pe :ristos trăit prin preo*i- ca suiect

deoseit de credincioşi. a este condi*ia celorlalte Taine- deşi nu/şi poate 0plini

enirea fără acelea.

Sfânta &iturie ne arată si această leătură 0ntre iuirea dintre noi ş

ărturisirea credin*ei. @n toată &ituria este pre,entă Sfânta Treie- ca

structură şi i,!or supre al draostei- care stă la teelia 0ntrupării Hiului &ui

+une,eu- a ?ertfei &ui şi a 0n!ierii &ui pentru 0păcarea noastră cu Tatăl- pentru

ântuirea- 0nfierea şi 0n!ierea noastră. @n Sfânta &iturie se spune că :ristos

şi/a pus trupul Său 0n această stare de ?ertfă şi &/a dat ucenicilor şi/& !a da 0n

!iitor tuturor celor ce !or crede 0n l- Espre iertarea păcatelorO.

&ituria apare ori ca o coeorare ori ca o repetare sau reproducere

periodică a unui fapt trecut- aducându/ne ?ertfă cu :ristos- ne/a scufundat prin

prefacerea făptuită cu darurile noastre de +uul Sfânt- 0n :ristos- ca să ne

scufundă 0preună cu :ristos 0n Tatăl- pentru a ne !indeca de eoisul nostru

care poartă la fiecare ins şi de fiecare dată altă fora.

+acă Sfânta &iturie 0ncepe cu inecu!ântarea 0pără*iei Tatălui şi aHiului şi a Sfântului +u şi deci cu poftirea de a 0nainta 0n ea- sfârşeste prin actul

 0părtăşirii- prin care iitându/ne deplin cu Hiul cel 0ntrupat- răstinit si 0n!iat- a

de!enit noi fii ai Tatălui ceresc şi fra*i ai Hiului Său şi purtători ai +uului Sfânt.

#rin aceasta a de!enit erii ai 0pără*iei- 0n care +une,eu nu e un

/2

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 93/100

stăpânitor despotic- iar noi nişte supuşi 0n sens luesc- ci fii ai Tatălui şi fra*i ai

Hiului- uni*i cu i 0n acelaşi +u 0n care sunt uni*i i 0nşişi.

+une,eiasca &iturie este cu ade!ărat slu?ă cerească pe păânt. u

e>istă pe păânt ce!a ai sfânt- ai suli- ai are- ai solen- ai dătător

de !ia*ă decât &ituria.

1.2. ' trăi #n %ristos

:ristos este !ia*a cea ne!ă,ută- aceasta 0nsă rodeşte 0n noi nu 0n cip

ecanic- necesar- ci după ăsura 0n care ne/o asiilă. &iertatea 0nsă

 0nseană luptă de adâncire a unirii cu :ristos- de asiilare a !ie*ii lui :ristos.

;nirea istică cu :ristos de!ine realitate prin $ote,- re,ultă că etica şi asce,a-

 0n concep*ia paulină- sunt prelunirea sau 0ntruparea $ote,ului 0n !ia*a creştină.

EAsce,a este răspunsul uan la opera $ote,ului8 ea e 0ncarnarea $ote,uluiC.131

Moartea ascetică este o lucrare 0n conforitate cu natura 0nnoită a oului-

de purificare a trupului şi a sufletului- de en*inere- 0ntărire şi de,!oltare apurită*ii aptisale. Atât trupul cât şi sufletul treuie să răână oarte fa*ă de

păcat- de lue şi de dia!olul. Astfel !ia*a creştină este pri!eere şi luptă- iar

lupta aceasta nu este uşoară. Moartea !ie*ii păcătoase- ori care ar fi i,!oarele e

este *inta şi lucrarea asce,ei creştine. $ote,ul 0nsă nu ai e oarte ci 0n!iere8

EMuri păcatului ca să !ie lui :ristosC. $ote,ul este oarte şi 0n!iere reală- de

aceea toată !ia*a creştină este o continuă oarte a oului !eci şi creştere a

celui nou. Astfel asce,a este peranenti,area or*ii şi a 0n!ierii aptisale.Sfântul Apostol #a!el sus*ine că 0n ote,- ne/a 0răcat 0n :ristos şi

:ristos locuieşte 0n noi- astfel că a de!enit o făptură nouă iar pe de altă parte

scrie creştinilor 0răca*i/!ă 0n +onul nostru Iisus :ristos8 E0răca*i/!ă 0n

oul cel nou şi :ristos să locuiască 0n iniile !oastreC Do. %- 1F6.

101 Mitropolitul icolae Mladin- Asceza şi mistica Paulină - p. 12)

/0

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 94/100

Dela*ia istică de!ine rela*ie ascetică8 odată ce s/a surpat stăpânirea

păcatului- po*i fi ort fa*ă de el 0n !ia*a ta< odată ce ai o !ia*ă nouă- treuie să

po*i să duci o !ia*ă nouă< odată ce te/ai 0răcat 0n :ristos şi el locuieşte 0n tine-

po*i şi treuie să te 0raci 0n aina !irtu*ilor &ui- să de!ii 0ntruparea !ie- !ă,ută apre,en*ei &ui celei ne!ă,ute. +acă trăi 0n +uul istic sacraental6 0n duul

să şi ulă etic ascetic6 este sinte,a raportului dintre unirea istică oiecti!ă

şi !i*a creştină după concep*ia paulină.132 

#rin asce,ă ne pătrunde din ce 0n ce ai ult de !ia*a lui :ristos de

arul &ui- ne asiilă &ui- ne 0nduo!nici- şi l trăieşte din ce 0n ce ai intens

 0n propria noastră !ia*ă. #rin asce,ă unirea cu :ristos de!ine din ce 0n ce ai

intiă- aprinde 0n flăcările ei toată făptura. Via*a istică este scopul asce,ei-

asce,a adânceşte unirea cu :ristos şi descide căile spirituali,ării depline prin

puterile arului. Asiilarea noastră 0n :ristos se adânceşte până când pute

,ice cu ade!ărat8 Eu ai trăiesc eu ci :ristos trăieşte 0n ineC Gal. 2- 2F6.

 A iita pe :ristos este şi iitarea Sfin*ilor care ne pot slu?i ca odel.

Iitarea lui :ristos este identificarea spirituală cu el- este 0nsuşirea dispo,i*iunilor

lăuntrice ale lui Iisus8 EA!e*i 0n !oi intea cuetul6 care a fost şi 0n :ristos

IisusCHilip.2- 56. +acă :ristos a fost fără păcat şi noi să fi or*i păcatului- dacă

:ristos S/a serit pe Sine- şi noi să fi seri*i< dacă :ristos S/a ?ertfit pentru noi

şi noi să ne ?ertfi pentru l şi unul pe altul< dacă :ristos este iuire- lânde*e-

unătate- rădare- iertare şi noi treuie să fi aseenea (or. %- "< Gal. =- 26.

+eci :ristos pe de o parte e pre,ent 0n od istic pentru fiecare creştin- pe de

altă parte treuie să fie pre,ent 0n od etic- ascetic 0n !ia*a tuturor.

#e ăsura colaorării noastre şi a adâncirii 0n !ia*a lui :ristos creşte 0ntru toate 0n :ristos- l ia din ce 0n ce ai deplin cip 0n func*ia noastră. Astfel

se a?une E&a statura de ărat desă!ârşit- la ăsura !ărstei deplinătă*ii cu

:ristosC fes. )- 13/156. >istă diferite trepte de a fi creştin Ede la pruncieC până

la Edesă!ârşirea ără*ieiC. Via*a creştină e un dinais- e o creştere

102 Ibidem- p.12%

/4

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 95/100

necontenită. 9inta desă!ârşirii e infinită ca şi :ristos. A fi desă!ârşit 0n această

!ia*ă- e a alera ca să a?uni pe :ristos şi a te aprinde din ce 0n ce ai ult de

râ!na aseănării cu l. Via*a creştină e o alerare spre *intă care e :ristos- o

alerare spre cununa cea nepieritoare a couniunii !eşnice cu :ristos.

 A cât 0i este oului de necesar :ristos dătătorul de !ia*ă şi Mântuitorulsufletelor noastreQ (ât de ult este necesar pentru draostea lui :ristos/ca să

poată locui 0n noi să fi flăân,i şi să 0ncetă- să dori pu*in- să ne 0răcă

cu siplitate- să suportă totul cu inia liniştită- paşnică şi să fi rădători şi

lân,i.133 Aşa treuie să fie !ia*a fiecărui creştin- pe care :ristos l/a cuprins 0n

apele de ar ale $ote,ului- 0n toate ca :ristos- 0n toate cu :ristos- 0n toate spre

:ristos.13) @ntre :ristos şi $iserică e>istă o leătură aşa de strânsă 0ncât nu po*

a?une la :ristos fără $iserică. :ristos lucrea,ă prin $iserică iar $iserica are

plenitudinea arului ce se re!arsă din (apul/:ristos.

 A fi unit cu :ristos este a de!eni eru al $isericii- creştinul este 0n

peranen*ă 0n!ăluit de couniunea de draoste şi ar a $isericii. Astfel nien

nu poate creşte 0n :ristos decât 0n $iserică- nieni nu poate a?une la

desă!ârşire- la aseănare cu :ristos decât 0n $iserică. :ristos locuieşte 0n noi

 0ntrucât sunte ere ale $isericii 0n care locuieşte !ia*a &ui 0n cip

desă!ârşit. +eci fiecare eru crescând până la E!ârsta plinătă*ii lui :ristosC-

asiilând 0n !ia*a lui arurile care le !arsă :ristos prin $iserică 0n fiin*a lui face

ca prin aceasta să crească 0nsăşi $iserica- Trupul lui :ristos.

Marea proleă a !ie*ii noastre este unirea cu +une,eu căreia păcatul i

se opune radical astfel treuie să fui de păcat ca de un roa,nic duşan- ca

de un uciaş de suflet- căci a trăi fără +une,eu 0nseană oarte şi nu !ia*ă.

100 Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos - p. %"104 Mitropolitul icolae Mladin- Asceza şi mistica Paulină - p. 133

/>

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 96/100

CONCLUZII 

ici o !ia*ă rostuită după cu!ântul +onului nu are cu să se irosească.

+une,eu are ri?ă de fiecare dintre noi şi tot l precu un seănător- nu

iroseşte niic din pu*inătatea sau oă*ia e>perien*elor pe care le/a dăruit pe

această lue.

ul roit păcatului treuie să lupte pentru a diinua func*ionarea

per!ertită- treuie să fie capail să poată respine atacurile !enite asupra sa. @n

acest proces de 0ntoarcere la natură- la fire prin eliinarea de,ordinii- a tulurării

din o- colaorea,ă puterile arului cu !oin*a uană.

>istă diferite fa,e ale acestui proces8 la 0nceput tot efortul se 0ndreaptă

asupra de,rădăcinării păcatului din natura oenească- un rol iportant aic

a!ând !oin*a< apoi pe ăsură ce oul doândeşte stăpânire asupra firii-

reuşeşte să doine asupra patiilor şi a si*urilor- şi 0n acelaşi tip se

desă!ârşeşte 0n e>ercitarea !irtu*ilor< iar 0n sfârşit sufletul elierat de orice

ataşaent pătiaş se 0nal*ă 0n contepla*ie până la unirea cu +une,eu.

Virtu*ile alună patiile luând locul acestora 0n sufletul oului- iarnepătiirea 0nseană pentru o oarte fa*ă de lue pentru a putea a!ea !ia*ă

 0n du ea- este lipsă de si*ire a lucrurilor din lue- ca să poată fi si*ite cele

duo!niceşti şi cele dune,eieşti.

epătiirea 0l urcă pe o la contepla*ie şi cunoaştere duo!nicească ş

prin ea oul a?une la iuirea desă!ârşită. @n această !ia*ă oul treuie să

atină nepătiirea pentru că ea 0nseană sănătate sufletească- pentru că e

starea 0n care oul e slood de patii- adică tăăduit de olile sale sufleteşti şiplin de toate !irtu*ile.

Via*a creştină ade!ărată este unirea arului Sfintelor Taine cu efortu

nostru Epână la sâneC !r. 12- )6 de purificare prin post- ruăciune ş

pri!eere- rădarea neca,urilor- facerea de ine. +oar 0preună arul Sfintelor

Taine şi asce,a 0l sfin*esc treptat pe credincios şi 0l fac aseenea cu :ristos.

/

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 97/100

BIBLIO!RAFIE 

I@;A'R(

1. ?I?6I' sau S&<N!' SCRIP!UR:- tipărită su 0ndruarea şi cu purtareade ri?ă a #DA HDI(IT;&;I #DIT T(TIST- #ATDIAD:;&$ISDI(II DT+P DMW- cu aproarea Sfântului Sinod- d.Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti<2FF1<

6UCR:RI '6( S&INBI6AR P:RINBI

2. Hilocalia !ol. I / +iado al Hoticeei- 7u&*nt ascetic în 6;; de capete, 

trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d.

:arisa- $ucureşti- 1""3

3. Hilocalia !ol. II- / Sf. Ma>i Mărturisitorul< (apete despre draoste-

trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d.:uanitas- $ucureşti- 2FF)

). Hilocalia !ol. III / Sf. Ma>i Mărturisitorul< Dăspunsuri către Talasie-

trad.din receşte- introduceri şi note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d.

:uanitas- $ucureşti- 2FF5

5. Hilocalia !ol. VII- / Sf. Griorie Sinaitul- trad.din receşte- introduceri şi

note de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. :uanitas.- $ucureşti- 1""3

=. Hilocalia !ol. IP- / Ioan Scărarul< Scara- trad.din receşte- introduceri şnote de #r. #rof. +r. +uitru Stăniloae- d. I.$.M.$..D.- $ucureşti- 1"%2

7. Griore de Jssa- (espre "u#let şi )n&iere  / trad.din l.reacă- note şi

coentarii8 Griore Teodorescu- d. :erald- $ucureşti- 2FF3

%. Sf. Ioan de Nronstadt- 3ia!a mea în ristos, trad.din l.france,ă de diac.

+uitru +ura- d. astea +onului- Siiu- 2FF5

/6

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 98/100

". icodi Aioritul- ristoitia, Sfântul Munte Atos<

1F. icodi Aioritul- Paza celor cinci sim!uri, d. $una!estire- $acău- 2FF1

11. icodi Aioritul- 4ăzboiul ne&ăzut, d. $una!estire- $acău- 2FFF-

12. icolae (aasila- $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în

ristos, trad.- studiu introducti! şi note de8 #r. #rof. +r. ne $ranişte şi #r.prof. +r. Teodor $odoae- d. Ariepiscopiei $ucureştilor- $ucureşti-1"%"-

6UCR:RI S!UDII =I 'R!ICA6(

13. - (râpeie de !ia*ă- +in !ia*a şi 0n!ă*ătura #r. pifanie I. Teodoropulos-

trad. din l. elenă de Ierosci. 'tefan &acascitiotul- Scitul &acu-

Sfântul Munte Atos- 2FFF<

1). - M*nca-&-ar raiul- )n memoria Părintelui 7leopa, d. Mănăstirea

Siăstria- 2FF)<

15. - Mărturii din Cara 2ăgăraşului despre Părintele Arsenie Boca, d.

 Aaton- Hăăraş- 2FF)<

1=. - Omul, zidire de mare pre! % din în&ă!ăturile Părintelui Arsenie Boca,

d. (redin*a Străoşească- Iaşi- 2FF2<

17. - Pelerinul rus- trad. din l.rusă Ari. #aulin &ecca- d- Sopia-

$ucureşti- 2FF=<

1%. - Pocăin!a sau întoarcerea la (umnezeu, Sf. Macarie ipteanul- d.

$i,antină- $ucureşti- 2FF1<1". - #r. &a!rentie- 7hipul reamintirii &eşnice, d. &icen*ia #ulisin- 2FF3<

2F. - Serafi de Saro!- 7on&orbirea cu Moto&ilo&, Ala Iulia- 1"")<

21. DDD, /n sera#im printre oameni - "#*ntul "era#im de "aro&, trad.din

l.reacă8 (ristian Spătărelu- d. ueni*a- Gala*i- 2FF5<

/-

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 99/100

22. +anion Vasile- (espre în#runtarea necazurilor, Scrisoare către cel care

suferă- d. Sopia- $ucureşti- 2FF2<

23. Georiu Viril- ?ură de Aur atletul lui ristos, 0n roâneşte de Maria

(ornelia Ică 4r.- d. +eisis- Siiu- 2FF)<

2). &arcet 4ean/(laude- E Acesta este trupul Meu.- 0n roâneşte deMarinela $o?in- d. Sofia- $ucureşti- 2FF=<

25. &arcet 4ean/(laude- $eologia bolii   trad.din l.france,ăde #r.#rof- Vasile

Mioc- d. astea +onului- Siiu- 1""7<

2=. &arcet 4ean/(laude- $erapeutica bolilor spirituale, trad.0n roâneşte de

Marinela $o?in- d. Sopia- $ucureşti- 2FF1<

27. Mladin icolae / Mitrop.- Asceza şi mistica Paulină, d. +eisis- Siiu-

1""=<

2%. Mladin icolae / Mitrop.- Prelegeri de Mistică Ortodoxă, d. (redin*a

străoşească<

2". ecula (onstantin / #r- "ă ne rugăm zile cu Părintele Arsenie Boca, d.

astea +onului- Siiu- 2FF=<

3F. ellas #anaJotis- Omul - animal îndumnezeit, studiu introducti! şi trad.-

diac.Ioan I.Ică ?r.- d. +eisis- Siiu- 1"")<

31. oica Dafail / Iero- 7ultura duhului - d. Deântreirea- Ala Iulia- 2FF2<

32. #aisie Aioritul- $rezire duho&nicească, trad. din lia elenă de

Ierosci. 'tefan &acoscitiotul- Scitul &acu Sfântul Munte Atos- 2FFF<

33. #apadopoulos Stelianos- 3ia!a "#*ntului 3asile cel Mare- trad. diac. (ornel

(oan- d. $i,antină $ucureşti- 2FF3<

3). pidliU ToR- "piritualitatea 4ăsăritului creştin, trad. şi pre,entare diac.

Ioan I.Ică ?r.- d. +eisis- 2FF5<35. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe, d.

Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-

2FF2<

//

8/13/2019 Viata Spirituala Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/viata-spirituala-ortodoxa 100/100

3=. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol' I, d.

Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-

2FF3<

37. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- $eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II, d.

Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-2FF3<

3%. Stăniloae +uitru / #r. #rof. +r.- $eologie dogmatică ortodoxă% &ol III, d.

Institutului $ilic şi de Misiune al $isericii rtodo>e Doâne- $ucureşti-

2FF3<

3". Vlacos :ieroteos / Mitrop.- Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia

ortodoxă, trad. 0n roâneşte de (onstantin Hăe*an- d. Sopia-

$ucureşti- 2FF1<

)F. Vlacos :ieroteos / Mitrop.- Psihoterapia Ortodoxă - tiin!a "#in!ilor

Părin!i, trad. 0n l. roână de Irina &uini*a iculescu-  d. @n!ierea

 Ariepiscopia Tiişoarei- 1""%<