Ecosisteme acvatice - Lacul

Prof. Bogdana CătineanGrup Şcolar de Protecţia Mediului

Cluj-Napoca

Disciplina: Ecologie generalăClasa a IX-a

“Un lac este o întindere mai mare de apă stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la o mare sau la un râu, dar nefiind alimentată din sau conectată cu apa oceanelor.” [4]

1. Lacul – caracteristici generale

2. Lacul – caracteristicile biotopului

În zona de câmpie substratul lacului este nisipos, mâlos, argilos iar în zona de munte substratul este pietros;

Temperatura apei depinde de:- altitudinea la care se află acesta – lacurile de munte ating niveluri

maxime în mai-iunie iar cele de şes în martie-aprilie;- anotimp - vara, apa de suprafaţă este mai caldă şi nu se amestecă

cu apa de fund (mai rece) iar iarna este invers; primăvara şi toamna are loc o circulaţie pe verticală a apei care egalează temperatura în toată masa ei;

Cantitatea de oxigen din apă este influenţată de temperatura acesteia, de curenţii de apă şi de intensitatea fotosintezei producătorilor;

2. Lacul – caracteristicile biotopului

Transparenţa apei, dată de substanţele aflate în suspensie în apă, variază atât în decursul zilei cât şi în decursul anului (vara apa lacului de câmpie are o transparenţă mai mică datorită descompunerii masive a materiei organice moarte); transparenţa este o caracteristică importantă deoarece influenţează adâncimea până la care pot pătrunde razele soarelui;

Mişcările apei, circulaţia pe verticală, determină oxigenarea întregii mase de apă şi deplasarea substanţelor nutritive din profunzime spre suprafaţă;

Cantitatea de precipitaţii, intensitatea evaporării şi cantitatea de săruri dizolvate în apă sunt factorii de care depinde salinitatea apei.

• Producătorii primari sunt reprezentaţi, în general, de alge şi de macrofite acvatice (plante superioare acvatice).

•Consumatorii primari ai fitoplanctonului sunt protozoarea, crustacee, peşti planctonofagi.

•Consumatorii secundari sunt crustaceele, lipitorile, păianjenii acvatici, acarienii, larvele de insecte, peştii, păsările acvatice şi mamiferele acvatice.

•Consumatorii de vârf sunt peştii carnivori (ştiuca, şalăul) şi mamiferele carnivore acvatice (vidra).

3. Lacul – caracteristicile biocenozei

În zona litorală:-Producătorii primari sunt reprezentaţi de: mătasea broaştei, lâna broaştei, trestia, papura, stânjenelul ngalben, nufărul, piciorul cocoşului (plante cu rădăcini pe fundul apei şi frunzele la suprafaţă), peniţa, cosorul (plantă situată complet în apă);- Consumatorii sunt reprezentaţi de protozoare, diatomee, spongieri, celenterate (hidra), viermi, moluşte (scoici), peşti (crap, caras, plătică, ştiucă), amfibieni (tritoni, broaşte), reptile (guşter, şerpi de apă), păsări (raţe, gâşte, pescăruşi), mamifere (şobolani, vidre);

În zona pelagică:-Întâlnim diferite specii de peşti, insecte iar în apă pluteşte fitoplanctonul şi zooplanctonul;

În zona de fund (bentalul):- Întâlnim bacterii, protozoare, larve de insecte, scoici, melci.

3. Lacul – caracteristicile biocenozei

alge → crustacee ierbivore → crustacee carnivore → peşti

3. Lacul – caracteristicile biocenozei

Calitatea apei este un factor important pentru starea ecosistemelor acvatice.

Datorită evacuării în apa lacului a apelor reziduale provenite din industrie şi agricultură, se produce o înmulţire excesivă a algelor. Acest fenomen se numeşte eutrofizarea apei (înflorirea apei). În prima fază se dezvoltă puternic fauna şi flora, are loc apoi descompunerea materiei organice moarte şi totodată scăderea cantităţii de oxigen din apă, aceasta având drept consecinţă creşterea mortalităţii în rândul plantelor şi animalelor.

4. Lacul – poluarea apei

Bibliografie

1. Găldean, N – “Ecologie şi protecţia mediului, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001

2. Ghenescu, N; Drăguşoiu, G; Onuţu, I – “Ecologie”, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti, 2004

3. Mihail, A – “Mic atlas de ecologie”, Editura All, Bucureşti, 2007

4. *** - www.wikipedia.org