Drept Constitutional si Institutii Politice Contemporane

Drept Constitutional si Institutii Politice Contemporane

Studierea, dar mai ales intelegerea structurilor si institutiilor constitutionale, presupune anumite clasificari si delimitari ale termenilor cu care se opereaza. De aceea se impugn a fi date cateva explicatii pricind: societatea, statul, dreptul, politica si morala.

I. Societatea umana

Este un complex de oameni, grupuri, clase, realitati economice si politice. De asemenea, societatea umana se diferentiaza de cea animala nu numai prin caracteristicile umane (ratiunea si morala), ci si prin caracterul sau organizat. Societatea umana este influentata de o serie de factori economici, ideologici si istorici.

Este important de retinut si faptul ca societatea umana a existat, s-a dezvoltat si s-a impus numai in structuri organizate, iar de-a lungul timpului structura care a rezistat si rezista este STATUL.

II. Statul

Cunoaste doua lucruri:

1. In prima acceptiune, prin stat intelegem suma a 3 lucruri: teritoriul, populatia si suveranitatea.

2. In cea de-a doua acceptiune, prin stat intelegem forma organizata a puterii populatiei. Astfel statul este un ansamblu systematic de organe de stat (autoritati); el cuprinde patrulamente, guverne, autoritati judecatoresti, inchisori, etc.

Statul are o serie de functii examinale, de regula, sub diverse ipostaze. Astfel, putem identifica:

Functia legislative, executive, judecatoreasca;

Functii interne, externe;

Functii economice, sociale, culturale;

Functii represive;

De asemenea, important de retinut este si faptul ca statul poate fi si persoana juridical in raporturile juridice in care participa, nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi (raporturile de drept penal).

III. Dreptul

Statul creaza dreptul si, paradoxal, dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului. Creand dreptul, statul a impus o serie de reguli de conduita, norme obligatorii pentru toti membrii societatii.

Dreptul:

Obiectiv:

Public;

Privat;

Subiectiv;

Pozitiv;

Natural;

Dreptul obiectiv => totalitatea normelor juridice, adica totalitatea regulilor de conduita instituite / sanctionate de catre stat, care exprima vointa poporului, ridicata la rang de lege, a caror aplicare se realizeaza de bunavoie si, in ultima instanta, prin forta coergitiva a statului (forta de sanctionare a statului). Dreptul obiectiv cuprinde reguli generale si impersonale, deci obligatorii pentru toti membrii societatii.

Dreptul public cuprinde normele juridice care vizeaza statul, autoritatile publice si raporturile lor cu personae particulare. Dreptul public este dominat de interesul general, de satisfacerea acestuia, de aceea in raporturile juridice de drept public prevaleaza vointa statului, a autoritatilor publice.

Dreptul public cuprinde mai multe ramuri de drept: constitutional, penal, international public, financiar, etc.

Dreptul privat cuprinde normele juridice care privesc personae particulare (fizice si juridice) si raporturile dintre ele. Dreptul privat cuprinde mai multe ramuri de drept: commercial si civil.

Justificarea impartirii normelor juridice in dreptul public sic el privat consta in:

In dreptul public (cel putin unul dintre subiectii raportului public este subiect public statul) subiectii sunt inegali, iar actele juridice au, de regula, un character obligatoriu si sunt publice;

In dreptul privat subiectii sunt egali, iar actele juridice au, de regula, un character secret;

Dreptul public vizeaza interesul general, pe cand cel privat vizeaza interesul persoanei private.

Dreptul subiectiv consta in posibilitatea garantata de lege vointei unei personae, in temeiul careia aceasta poate desfasura o anumita conduita sau poate sa solicite unui tert sa realizeze sau sa se abtina de la o anumita activitate.

IV. Politica

Desi cel mai frecvent utilizat, termenul politica este cel mai greu de definit. Structurile constitutionale moderne nu pot fi explicate si nici concepute fara legatura cu politica. Nu pot si nici nu exista parlamente apolitice, nici partied politice apolitice.

De aceea, in sensul care ne intereseaza, prin politica intelegem o forma de activitate sociala care se extinde asupra relatiilor dintre clase, natiuni si grupuri de interese in lupta pentru putere.

V. Morala poate fi definite ca o forma a constiintei sociale care fixeaza in principii si reguli, cererile de comportament referitoare la raporturile dintre indivizi, pe de o parte si societate pe de alta parte.

IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI CONSTITUTIONAL

Izvoare de drept => forme de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de modul de editare sau sanctionare a lor de catre stat.

Criterii de clasificare sa izvoarelor formale:

1. Dupa autoritatea publica emitenta;

2. Dupa continutul normative al actului;

Izvoarele formale:

1) OBICEIUL (Cutuma): izvor de drept formal in unele sisteme constitutionale;

2) CONSTITUTIA si LEGILE DE MODIFICARE A CONSTITUTIEI (Constitutia este izvor principal);

3) LEGEA CA ACT JURIDIC AL PARLAMENTULUI: legile ordinare sunt izvoare de drept constitutional cu conditia sa reglementeze relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii (ex: legile electorale);

4) REGULAMENTELE PARLAMENTULUI: reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat.

5) ORDONANTELE GUVERNULUI: pot fi izvoare ale dreptului constitutional daca indeplinesc conditia de a reglementa relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in stat.

6) TRATATUL INTERNATIONAL:

Conditii de indeplinire:

a) Sa fie de aplicatie directa, nemijlocita;

b) Sa fie ratificat conform dispozitiilor constitutionale;

c) Sa cuprinda reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional;

d) Tratatul trebuie sa fie licit;

Locul dreptului constitutional in sistemul de drept:

Pentru a discuta de acest lucru, plecam de la ideea ca locul dreptului constitutional ca ramura a dreptului presupune 2 aspecte:

a) Importanta relatiilor sociale reglementate prin drept constitutional;

b) Valoarea formelor juridice prin care vointa guvernantilor de aparare a acestor relatii devine drept (izvor de drept).

a) Normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale, acele relatii fundamentale ce apar in procese.

b) Este importanta necesitatea raspandirii vointei guvernantilor prin cele mai importante forme juridice.

Regula conformitatii normelor => orice ramura de drept isi gaseshte fundamental juridic in normele din Constitutie.

CURS 2:

1. Prima catedra de Drept Constitutional apare la Ferrerra (Italia) in 1797 (fiind incredintata lui Giuseppe Suza). Este urmata de alte doua la Falia si Bolonia.In Franta, prima catedra de drept constitutional apare la Paris in 1834 (diind incredintata tot unui Italian Pelegrino Rossi) in Germania, Austria si rusia aceasta disciplina era cunoscuta sub denumirea de drept de stat.In Romania

Dreptul comercial s-a predat impreuna cu dreptul administrativ sub denumirea de drept public. In 1864 A Cordescu isi publica cursul intitulat Drept constit. In 1881 se publica la Braila elemente de drept constitutional de Crist Souliatis. In 1910 s-a publicat si predat la Facultatea de drept din iasi cursul de Drept Comercial al profesorului.

Constantin Stere (1915) In 1915 Constantin Dissescu S-a publicat si predat de la facultatea de drept din bucuresti cursul de drept comercial al profesorului Constantin Stere

Dupa instalarea regimentului Comunist pe o perioada scurta de timp aceasta disciplina s-a numit Drept de stat Intre 1954 si 1989 s-a revenit la denumirea de drept constitutional iar dupa 1989 s-a utilizat denumirea Drept Comercial si Institutii Politice.

Disciplina de Drept Comercial si Institutii Politice isi propune sa studieze acea ramura a sistemului nostru de drept care cuprinde norme juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in legatura cu fenomenul putere de stat, precum si actiunea acestora in viata autoritatilor publice.

Normele de drept Constitutional

Norme cu aplicare mijlocita: dau reglementari de principiu si care pentru a putea fi puse in aplicare, sunt urmate de reglementari suplimentare de drept.

EX: norma cuprinsa in constitutie prin care statul ocroteste formilia sau casatoria este urmata de norme suplimentare cuprinse in cadrul familii

Norme cu aplicatie nemijlocita/directa: norme care reglementeaza direct relatiile sociale fundamentale si nu sunt urmate de reglementari suplimentare din alte ramuri de drept.

EX: norma curpinsa in constitutie egalitatea in Drepturi a cetatenilor

Obs: nu sunt cuprinse doar in constitutie normele de D.C. (sanctiuni, revocarea mandatului)

INSTITUTII: Grup de norme juridice reunite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect ce confera unitatea si permanenta (ex: raspunderii penale, casatoriei)

INSTITUTII POLITICE: -Se refera la organele insarcinate sa exercite puterea politica.

-Reunesc normele juridice care reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea organelor statului insarcinate sa exercite puterea politica. (parlament, presedinte, guvern).

2.Raportul Juridic de drept constitutional: o relatie sociala reglementata de norma de drept comercial

- sunt acele relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat

- Relatiile sociale de Drept Constitutional sunt acele realatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii procesului de stat.

- formeaza directul de reglementare (diferenteaza o ramura de drept de la alta) al Dreptului constitutionalObiectul de reglementare al dreptului constitutional cuprinde 2 categorii de relatii sociale:

1) Rel cu dubla natura juridica (regl de drept constitutional)

2) Rel specifice de drept constitutional (numai reglementate de D.C.)

Subiectele Rapoartele Juridice de drept constitutional

1) Unul dintre subiecte este mereu STATUL (sau un organ reprezentativ al sau)

2) Acesta actioneaza in cadrul rap juridice ce privesc instituirea, mentinerea, si exercitarea puterii de stat.EX: oamenii cu conditia (2)

Unitati administrative (grup de populatie din asociatii teritoriale):

1) Poporul: Consacrat ca subiect de raspundere juridica de drept constitutional de insasi legea fundamentala care precizeaza suveranitatea nationala apartine poporului care o exercita prin organele sale si prin referendum.

2) Statul: apare ca subiect fie in mod direct fie prin organele sale. (participa la raport privnd cetatenia)

3) Organele statului: executive judecatoresti (au org interne consiliile parlamentare) (legiuitoare)

4) Formalitatile si partidele politice: sunt subiecte intrucat reprezinta formatiuni prin intermediul carora cetatenii participa la guvernare (vot)

5) Cetatenii: pot aparea ca sub fie in mod individual ca persoana investite cu functii. Demnitari deptati senatori, fie grupati in cincunscriptii electorale cu ocazia alergerii de deputati, senatori.

6) Strainii si apatrizii pot fi sub daca raporturile privesc acordarea cetateniei, azilului plitic

Org legiuitoare apar mereu ca sub ale raportului juridic de drept constitutional

Org interne ale org legiuitoare pot fi si ele subiect ale raportului juridic de drept constituional (gruparile/birourile parlamentare).

Ac organizati interne desii nu pot emite acte de conducere obligatorii, indeplinesc unele atributii de propunere sesizare si control.

Celelalte organizatii de stat (executive+judecatoresti) pot fi sub numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul statul sau o organizatie legiuitoare si daca respectivul raport priveste instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat.

3. Izvoarele formale ale Dreptului Constitutional

Constitutia4. Locul Dreptului constitutional in sistemul de drept romanesc.

1. In cazul izvoarelor formale ale dreptului constitutional trebuiesc indeplinite doua conditi cumulative:

1. Actele normative tb. Emise de autoritati publice administrative

2. Actele normative tb sa cuprinda norme juridice care sa reglementeze rel soc. Fundamentala ce apare in procesul instaurarii, mentinerii si executarii puterii de stat.2. Doctrina Constitutionala considera izvoare formale ale dreptului constitutional

1. Constitutia si legile de revizuire ale acesteia: constituia e principalul izvor de drept constitutional cuprinzant norme, principii care stau la baza sistemului de drept romanesc, normele constit privesc in cel mai direct mod instituirea, mentinerea si exercitarea puterii de stat.

2. legileL nu toate legile pot fi izvoare formale ale dreptului constitutional si numai anumite legi:

Legi privind cetatenia

Legi electorale

3. Ordonantele Guvernului: numai daca reglementeaza relatiile socal fundamentale ce apar in procesul instaurari, mentinerii si exercitarii puterii de stat.

`4. Tratatele internationale: (sunt negociate de guvern, incheiate de presedinte si sunt ratificate de parlament)

5. Regulamentele Parlamentare: regulamente de origine si functie ale celor 2 camere:

Deputati

Senat

4. Normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale din cadrul unei societati adica sub relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.

Scopul orcarei revolutii al oricarui sistem electoral este acela al exercitarii puterii. Cucerind puterea, guvernantii pot apoi sa organizeze intraga viata economica sociala si politica, rezulta valoarea deosebita a intereselor acordate de normele de drept constitutional si rezulta ca dreptul constitutional este principala ramura a sistemului de drept in romania:

Aceasta trasatura conduce la:

1.constitutia care este principalul izvor de drept constitutional conduce impune aplica la modificarea intregului sistem de drept .

2. orice modificare a unei norme de drept constitutional conduce, impune implica la modificarea corespunzatoare a normelor din celelalte ramuri de drept care regl acelasi rel sociale.

IERARHIA ACTELOR JURIDICE1. Constitutia: elaborata si adoptata de adunarea constitutionala si votata prin referendum.

2. Legile de revizuire a constitutiei: votate de 2/3 din nr total al parlamentarilor si prin referendum

3. Legile organice emise de parlament si votate prin majoritate clificata (2/3 din totalitatea parlamentarilor)

4. Legile ordinare emise de parlament si votate prin maoritate simpla (2/3 din totalitaea parlamentarilor prezenti)

5. Ordonantele de urgenta emise de guvern.6. Ordonantele simple/disjuncteemise de guvern

7. Hotararile guvernamentale emise de guvern

8. Ordinele si instructiunile emise de guv

9. Ordinele emise de prefecti

10. Hotararile si decizile emise de consiliile locale si judetene (emise de primari)

Ierarhia presupune:

- Toate actele juridice isi gasesc punct de plecare in constitutie.

- actul juridic inferior trebuie sa fie conform cu actele juridice superioare

- Modificarea unui act juridic superior determina modificarea actelor juridice inferioare care ar deveni contrare.

- ordonantele guv prin care se modif o lege sunt emise in baza delegarii date de parlament prin legea de abilitare, delegare provizorie pana cand ordonanta este adoptata sau nu de parlament

- ordonanta de urgenta: (constituie o exceptie fata de delegarea data de parlament) fara o abatere expresa at cand exista un caz urgent a carui reglementare nu poate fi amanata si cu conditia ca respectiva urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei.

Ord obijnuite: sunt emise in baza delegarii de catre parlament prin legea de abilitare si numai pe perioada de vacanta parlamentaraCurs 3Curs: Ioan Muraru. Cd 2005 Elena Similea Tanasescu, Drept constitutional si institutii politicie: ed. Allback.

Conceptul de constitutie

1 Aparitia constitutiei.

2 Adoptarea constitutiei.

3 Revizuirea constitutiei.

4 Suspendarea si abrogarea constitutiei.

1. Aparitia constitutiei si ceea ce priveste momentul aparitiei constitutiei doctrina juridica nu e unitara:

Unii autori de specialitatea admit ca instaurarea constitutionalismului incepe cu constitutia engleza prima constitutie scrisa din lume ( magna carta liberatum 1215).

Alti autori de specialitatea admit ca prima constitutie scrisa este constitutia americana din 1787 (constitutia de la Philadelphia in vigoare si azi).

In Franta unii autori sustin ca in Franta prima constitutie scrisa este constitutia adoptata in 1791.

In mod obijnuit constitutiile se prezinta fie sub forma unor reguli nescrise (cutumiare/obicei) fie scrise:

C Cutumiara este rezultatul unor procede. Traditii obiceiuri, principii fundamentale cristalizate in decursul timpului in activitatea statala (Anglia Noua zeelanda) C scrisa s-a impus incepand cu sec 8 pe considerentul ca aceasta oferea precizie clara rationala si sistematica.

La baza constitutiei scrise stau o serie de principii reguli, care le-au precedat si s-au impus.

I. Ideeia contractelor scrise

II. Ideeia domniei legii

III. Ideeia conform careia constitutia trebuie sa fie un mijloc de educare morala si politica

IV. Teoria contractului social

V. Suprematia legii scrise asupra cutumei

Unii autori de specialitate clasifica constitutia scrisa in:

I. constitutii normatie, acele constitutii aflate in concordanta cu realitatea politica.

II. Constitutii nominale care exista doar pe hartie, in fapt fiind incalcate.

III. Constituti semantice, acele constitutii care folosesc procedee constitutionale. Confintese puterea unui singur grup sau partial politic.2. Adoptarea constitutieia) Initiativa adoptarii constitutiei.

In literatura de specialitate se apreciaza ca initiativa adoptarii constitutiei trebuie sa apartina acelui organism statual, politic sau social care ocupa locul cel mai inalt in sistemul politic al unui stat.

Potrivit teorii clasice organul care detine puterea constitutionala originala este cel care a adoptat o noua constitutie.

b) Autoritatea competenta sa adopte

Pentru constituanta este organul care benediciind de o forta politica speciala are dreptul sa adopte constitutia.

Puterea constituanta :

Putere originala intervine atunci cand nu exista sau nu mai exista contstitutie (state noi, revolutei) Puterea institutita e cea care adopta prima constitutie a unui stat .

Puterea constitutionala e prevazuta de constitutia in vigoare atat in ceea ce priveste competenta sa cat si modul de organizare si fericulare a ei.c) Modul de adoptare

Este specific fiecarei tari si depinde de nivelul de dezvoltare economica , sociala, politica, de ideologia dominanta, in momentul adoptarii.

S-au cunoscut si se cunosc diferite moduri de adoptare care au condus la diferite tipuri de constitutii.

Constitutia accordata.

Este adoptata de monarh ca stapan absolut.

Aceasta constitutie este considerata a fii cea mai rudimentara forma dintre constitutii.(constitutia japoneza din 1889)

Constitutia plibiscitara sau statutul.

Este o forma mai dezv a constitutie acordate este invocata de rege dar este ratificata prin plebiscit. Plebiscitul e o alterare a referendumuliui prin care poporul nu decide ci accepta.

Plebiscitul este o forma normala de adoptare a constitutii autoritare. (constitutia regala din romania 1938)

Constitutia Pact

Un contract intre popoare si rege, poporul fiind reprezentat de Parlament,

Constitutia conventie Adoptata de catre adunarea reprezentativa a corpului electoral, special aleasa de poport pentru elaborarea constitutiei

Acest proces a fost aspru criticat pe considerentul ca adunarea ar fi putut lua decizii in contradictie cu varianta poporului.Constitutia Parlamentara Este adoptata de catre parlament conform urmatoarelor proceduri initiatiarea, elaborarea proiectului, dezbaterea publica si adoptarea proietului se face de catre parlament cu votul a 2/3 din nr total al parlamentarilor.

Constitutia referendum

Stabilita si adoptata de catre o adunare constititutionala respectiv votata in referendum de catre popor exemplu 1991.

3. Revizurirea constitutieiIn ceea ce priveste stadiul revizuirii constitutie este important de stiut:

Cine are initiativa revizuririi acesteia (de regula initiativa revizuirii constitutiei apare organului care o si adopta)

Cine e autoritatea competenta sa realizeze revizuirea (difera in f de felul constitutional)

Procedura de revizuirea a acesteia (de regula procedura de revizuire a cunstitutiei e asemenea procedurii de adoptare a acesteia) Procedura de realizare a constitutiei poate constituii un criteriu de clasificare a constitutiei in:

I. Constit flexibile : normele constitutionale au aceeasi forta juridica precum legile ordinare putand fii o modificare conform proced legislative abligatorii exemplu de constit flexibile sunt constitu cutumiale)

II. Constitutiile rigide: prin insasi normele constitutionale se stab o procedura complicata de revizuire sau prevede o perdioada in care o parte sau intreaga constitutie nu poate fii modificata exemplu: constitutia greceasca 1975.

Dealungul instaurarii au existat atat constitutii care au existat timpului datorita inaltele lor forte morale, dat repartitiei si mentinerea atributlor intr puterile statului.

Cat si constitutii care au existenta efemera legate de viata unui regim politic

Revizuirea constitutiei consta in modificarea acesteia prin:

Reforumlarea unui text

Abrogarea unor articole

Introducerea unui nou text

4. Suspendarea si abrogarea constitutieiSuspendarea constitutiei = scoaterea din vigoare in totalitate sau in parte pe o perioada determinata de timp a dispozitiilor constitutionale.

Suspendarea se produce k urmare a instaurarii starii de urgenta ca urmare a unor lovituri de stat.Abrogarea constitu sse produce k urmare a adoptarii unei noi constituti. Ea poate fi :

Expresa este numita in legea fundamentala sau implicata. Implicita este rezultata din faptul ca in acelasi timp in ac statului pot exista 2 legi fundamentale cu acelasi obiect de reglementare.

Curs 4 Controlul constitutionalitatii legilor 1. introducere

Toate ramurile de drept isi gasesc punct de plecare in Constitutie. Normele lor trebuie sa fie in concordanta cu cele constitutionale orice abatere de la aceasta concordanta este considerata o incalcare a constitutiei ducand la nulitatea prevederilor legale in cauza. In cazul in care o norma constitutionala este modificata, trebuie modificate si normele din ramurile de drept care reglementeaza aceleasi relatii sociale. Aceasta modificare se impune, intrucat trebuie respectata concordanta intregului sistem de drept cu constitutia

Una din metodele prin care se poate constata o eventuala abatere a prevederilor legale de la normele constitutionale este CONTROLUL DE CONSTITUTIONALITATE.

CONTROLUL DE CONSTITUTIONALITATE a legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legilor cu Constitutia.

Ca institutie a dreptului constitutional, controlul constitutionalitatii legilor cuprinde reguli referitoare la :

-autoritatea competenta de a realiza aceasta verificare

-procedura de urmat

-masurile ce urmeaza a fii aplicate dupa realizarea procedurii

Controlul constitutionalitatii legilor priveste numai legea ca actul juridic al parlamentului,precum si acteleNormative cu forta juridica egala cu a legii.Actele normative provenite de la autoritatile executive sunt emise in executarea legilor si nu se supun aceluiasi regim juridic ca si legile. Actele administrative nu contin reglementari de principiu iar controlul legalitatii lor se realizeaza prin mijloace obijnuite de control inclusiv pe calea contenciosului administrativ.

Organele judecatoresti nu emit norme juridice, ci doar aplica legile, motiv pt care controlul legalitatii actelor juridice emise de acestea se realizeaza in cadrul controlului judiciar.

In ceea ce priveste controlul constitutionalitatii proiecteleor de lege, acesta nu este un veritabil control intrucat procedura de elaborare a legilor cuprinde implicit si verificarea constitutionalitatii lor.

2. Clasificarea formelor controlului de constitutionalitate a legilor.

A. Criteriul inscrierii in constitutie:

a. Controlul explicit (este atunci cand Constitutia prevede in mod expres un control de constitutionalitate, eventual si autoritatea competenta si procedura de urmare

b. Controlul implicit (Constitutia nu prevede in mod expres un control de constitutionalitate, dar el exista implicit ca urmare a existentei principiului legalitatii; firesc verificareae indeplinirii conditilor de legalitate implica si verificarea constitutionalitatii legilor.

B. Criteriul organului competent sa realizeze controlul

a. Control prin opinia publica (control elementar care cuprinde reactia opiniei publice in momentul in care este incarlcata o norma constituionala; Acesta forma este considerata a fii primitiva, intrucat presupune sau implica violenta);

b. Control jurisdictional (este exercitat fie de catre organele judecatoresti, fie de catre alte organe, dar care folosesc o procedura asemanatoare cu cea judecatoreasca)c. Controlul politic (este exercitat de catre organele statului, mai ales de cele legivitoare sau cele interne ale celor legiuitoare, altele de catre cele judecatoresti).

C. Controlul temporal

a. Controlul anterior (promulgarii legilor) este exercitata in faza de proiect a legii; nu este un veritabil control intrucat, atata timp cat legea nu este adoptata, proiectul poate fi modificat de initiatorul sau sau chiar abandonat; asadar acest control este o garantie a legalitatii)

b. Controlul posterior este exercitataasupra legilor sau actelor normative cu forta juridica egala cu a legii deja adoptate; in aceasta sit sunt prevazute org statului care pot sesiza neconstitutionalitatea, organele care pot decide asupra constitutionalitatii, procedura de urmat precum si masurile ce urmeaza a fii aplicate; este un veritabil control al constitutionalitatii.

D. Criteriul procedurii de realizare al controlului:a. Controlul pe cale de actiune (permite atacare unei legi in fata unei instante determinate careia I se cere sa examineze constitutionalitatea actului juridic si eventual sa pronunte anularea lui daca acesta este gasit neconstitutional)

b. Controlul pe cale de excepie (permite atacare legii numai dupa ce legea ti se aplica)

3. Controlul constitutionalitatii legilor in Romania.

Este realizat de catre Curtea Constitutionala (CC) care:

a. Este unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania

b. Este independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si legii de organizare si functionare a ei;

c. Este singura in masura sa decida asupra competentei sale, iar competenta sa nu poate fi contestata de nici o alta autoritate publica d. Asigura controlul constitutionalitatii legilor, regulamentelor parlamentare si ordonantelor guvernului, pronuntandu-se numai asupra problemelor de drept, fara a putea imbunatatii sau modifica prevederea legala supusa controlului; de asemenea, nu se poate pronunta asupra modului de aplicare sau interpretare a legii ci numai asupra intelesului sau contrar legii.

In ceea ce priveste organizarea CC, aceasta este alcatuita de 9 judecatori cu un mandat de 9 ani ce nu poate fi prelungit sau reinoit: 3 de senat, 3 de camera deputatilor, 3 de presedinte.

Judecatorii aleg prin vot secret presedintele acesteia pentru un mandat de 3 ani. Competenta CC: din 3 in 3 ani, aceasta se inoieste cu o treime din nr judecatorilor.Atributiile curtii constitutionale :

Exercita un control al constitutionalitatii legilor anterior promulgarii:

Controlul in prealabil se exercita asupra legilor votate de catre parlament, dar, inaintea promulgarii lor de catre presedintele romaniei; CC poate proceda la control, dar numai la sesizarea unuia dintre autoritatile publice prev de catre constitutie: presedintele romaniei, presedintii celor 2 camere, guvernul, etc.

Este exclus controlul din oficiu;

Se pronunta asupra constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei:

Este si ea supusa controlului de constitutionalitate, deci aceasta constitutie, in colaborare cu textele din constitutie care privesc revizuirea din constitutie, CC ii revine misiunea de a nu impiedica initiativele de modificare, si de a se pronunta daca ele sunt facute cu respectarea articolelor din Constitutie Se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau pactelor internationale.

Se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor parlamentare

Hotaraste asupra exceptiei de neconstitutionalitate, privind legile si ordonantele guvernului ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; de asemenea exceptia de neconstitutionalitate poate fii ridicata direct si de Avocatul Poporului;

Solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala aparute intre autoritatile publice.

Vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea presedintelui romaniei si confirma rez sufragiului

Aceasta atributie constitutionala este detaliata prin legea privind alegerea presedintelui.

Pentru a isi exercita acestea CC: va inregistra cate un exemplar al propunerilor de candidatura, solutioneaza contestatiile, rezolva contestatiile impotriva solutiilor date de catre Birourile Electorale de circumscriptie,in legatura cu impiedicarea formarii unui partid sau a unei formatiuni politice; de asemenea primeste procesele verbale privind rez alegerilor prezidentiale si publica rez in presa si in Monitorul Oficial si prezinta parlamentului un exemplar din actul de validare al alegerii presedintelui. Constata imprejurarile care justifica interimatul in exercitarea functiei de presedinte al romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.

In anumite situatii stabilite in Constitutie, apare necesitatea asigurarii interimatului in functia de presedinte al Romaniei, pentru ca titularul nu mai poate exercita prerogativele de conducere

Constatarea imprejurarilor care justifica interimatul revine CC.

Da aviz consultativ pt propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei.

Constitutia prevede posibilitatea suspendarii din functia presedintelui in cazul in care acesta savarseste fapte grave prin care incalca prevederile constitutionale

In aceasta situatie in care decide parlamentul se cere si avizul consultativ al Curtii Constitutionale. Vegheaza la respectarea procedurii pt organizarea si desfasurarea referendumului

Potrivit Constitutiei, referendumul se poate organiza in urmatoarele situatii: la cererea presedintelui romaniei, dupa consultarea Parlamentului, in probleme de interes national pt demiterea presedintelui Romaniei, pentru aprobarea revizurii Constitutiei;

CC revine atributia de a veghea la respectarea procedurii referendale ;

Verifica indeplinirea conditiilor pt exercitarea initiativei legislative de catre cetateni

Hotaraste asupra contestatilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

Part politice isi gasesc reglementarea constitutionala in articolele care declara pluralismul politic drept valoare suprema si o garanteaza; se reglementeaza in aceste articole dreptul la asociere (art 37) si se stabileste ce partide sunt sau pot devenii neconstitutionale, precum si pers care nu pot face parte din aceste partide.

Potrivit art 37 din Constitutie, sunt neconstitutionale partidele sau organizatiile care prin scopurile ori activitatea lor militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranitatii, a integritatii sau independentei Romaniei.

CURS 5 evolutia sistemului constitutional romanescI. Radacinile organizarii constitutiei in tara noastra;

II. Constit din 1866, 1923, 1938

III. Dezvoltarea constitutionala a romaniei in perioada 1944-1948

IV. Organizarea constitutionala socialista (1948, 1952, 1965)

V. Dezvoltarea constituiei romaniei dupa revolutia din Decembrie 1948

I. Constitutia in romania a aparut mult mai tarziu decat constitutia celorlalte state europene din cauza faptului ca epoca moderna caracterizata prin dezvolatrea tehnica, economica, sociala, si culturala a inceput in romania tot mult mai tarziu decat in celelalte tari, precum Anglia, Italia, Franta.

Dupa unirea Tarii Romanesti cu Moldova, se poate vorbi de prima constitutie scrisa in romania, formata din statutul dezvoltarii al conventiei de la Paris si legea electorala prin care erau infintate adunarile legiuitoare: electiva si ponderatoare.Statutul dezvoltator al conventiei de la paris statutul lui Cuza

In ianuarie 1851 in ambele principate romane este ales domn A.I. Cuza. La 2 mai 1964 A.I. Cuza dizolva adunarea electiva si supune plebiscitului statutul dezvoltator al convientiei de al paris, cunoscut ca statutul lui Cuza.

Statutul lui Cuza este o dezvoltare a conventiei de la paris din 1858 si cuprinde ca principale prevederi:

Puterile statului erau incredintate domnitorului si reprezentantei nationale cu structura bicamerala (adunarea electiva si cea ponderatoare).

Puterea legislativa se exercita colectiv de domnitor si reprezentantia nationala.

Era consacrata independenta legislativa fata de poarta.

La 11 feb 1866 A.I.Cuza este silit sa abdice la initiativa lui Ioan Bratianu, se opteaza pentru accederea la tronul principatelor romane a unui print strain. In acest sens, in urma unui plebiscit este ales print Carol I. la putin timp noul domn a promulgat o noua constitutie.II. Constitutia din 1866La 29 Iunie 1866, dupa modelul constitutiei belgiene din 1821, considerata la acea vreme cea mai liberala constitutie, s-a adoptat constitutia Comaniei. (aceasta constitutie a insemant pentru romaniea un act de imdependenta politica si nationala.)

Constitutia din 1866 a proclamat urmatoarele principii:

1. Principiul separarii puterii in stat;

2. Principiul monarhiei ereditare;

3. Principiul irevocabilitatii monarhiei;

4. Principiul responsabilitatii ministeriale;

5. Principiul rigiditatii constitutionale

6. Puterea legiuitoare se exercita colectiv de rege si de reprezentatia nationala (senat si adunarea deputatilor)

7. Puterea executiva apartine regelui

Constitutia din 1866 a suferit o serie de modificari dupa cum urmeaza:

1. In 1879 au fost revizuite dispozitiile referitoare la drepturile politice

2. In 1879 au fost revizuite dispozitiile referitoare la domnitor, presa , sistemul electoral, si pamanturile rurale.

3. In 1907 au fost revizuite dispozitiile referitoare la dreptul de proprietate si cel de vot.

4. In 1918 in urma unirii constitutiei s-a extins si in noile teritorii.

Constitutia din 1923:

Adoptata in ruma votarii proiectului partidului liberal, continea 138 articole sistematizate in 8 titluri. Desi mentinea structura constitutionala din 1866 (aprox 60%) constitutia din 1923 a introdus principii noi de mare importanta din care mentionam:

1. Accentuarea ideii democratice si reglementarii instaurarii democratiei2. Incercarea de a crea din senat un corp tehnic prin infiintarea institutiei senatorilor de drept.

3. Angajarea statului pentru protectia sociala.

4. A consacrat caracterul unitar national al statului roman

5. A pronuntat drepturi si libertati egale pt tpto cetatenii indiferent de origine etnica, nationalitate sau religie.

6. A stabilit ca puterea legiuitoare se exercita colectiv de rege si de reprezentatia nationala.

7. A stabilit ca puterea executiva apartine regelui dar cea exercitata in numele acestuia de catre guvern care detinea reala putere de decizie prin pri-ministru.8. A prevazut inamovibilitatea judecatoreasca

9. A pastrat principiul rigiditatii constitutionale.

Constitutia din 1923 a fost mai democrabica decat cea din 1866 prin acordarea unor drepturi si libertati mai largi prin inlocuirea sistemului electoral cenzitar cu sist electoral democratic.

Constitutia din 1928

Pe 10 feb. 1938 Carol al II-lea instituie o guvernare autoritara, (regimul politicii personale), iar pe 20 feb 1938 infatiseaza poporului noua constitutie.

Aprobata prin plebiscit de popor (24 feb 1938) constitutia a fost publicata in Monitorul Oficial nr 48 din 28 feb 1938. Constitutia din 1938 continea 100 de articole sistematizate in 8 titluri.

Constitutia din 1938:

A consacrat dicatatura legala;

A restrans drepturile si libertatile cetatenesti;

A concentrat puterile politice in mainile regelui

A introdus in locul votului universal sistemul colegiilor pe profesiuni iar majoratul electoral a fost ridicat la varsta de 30 de ani pt a se evita manitpularea tinerilor in campania electorala de catre garda de fier.

Prin decretul regal nr 3052 din 5 sept 1940 semnat de Carol 2 a fost suspendata constitutia din 1938.

III. 1. Dupa suspendarea constitutiei din 1938, prin decretul regal nr 3053/5 sept 1940 s-a creat institutia conducatorului statului, investit cu depline puteri de conducere a statului roman. Prin decretul roial nr 3151/14 sept 1940 romania stat national legionar, miscarea legionara fiind singura miscare recunoscuta in noul stat, iar generalul Ion Antonescu era conducatorul statului national Legionar si seful regimului Legionar.

Aceste decrete retinute de istorie trept decretele din septembrie 1940 au reprezentat baza constitutionala a tarii pt o perioada de 4 ani pana in sept 1944.

2. Inaltul decret regal nr 1626 din 31 august 1944 (pt fixarea drepturilor romanilor, in cadrele constitutiei din 1866 si cu modificarile constitutiei din 1923 a repus in viguare dispozitiile constitutionale din 1923 cu anumite rezerve, acest decret a abrogat tot odata decretele din 1940)

3. Decretul nr 1849/11 oct 1944 pt adaugirea de aliniat nou la finele art 4 din inaltul decret regal 1626.

4. legea nr 86 din 1945 pt statutul minoritatilor nationale

5. legea nr 187 din 23 martie 1945 pt infaptuirea reformei agrare prevedea expropierea,

6. decretul nr 2218 /13 iulie 1946 pt exercitarea puterii legislative prevedea organizarea reprezentatiei nationale sub denumirea de adunearea deptatilor ( se renunta la sistemul bicameral prin desfintarea senatului) este urmat in aceeasi zi de legea nr 560 privitoare la alegerile pt adunarea deputatilor

7. legea nr 363 /30 decembrie 1947 pt constitutirea statului romain in republica populara romana ; a fost actul normativ care a consacrat abolirea monarhiei si institutiei ca forma de guvernamant a republicii populare.

IV. Constitutia din 1948

Legea nr 32/24 feb 1948 a dispus dizolvarea adunarii deputatilor si convocarea marii adunari nationale la 13 aprilie 1948 marea adunare Nationala a adoptat constitutia din 1948 ce continea 105 articole sistematizate in 10 titluri:Constitutia din 1948:

1. A definit principalele caracteristici ale statului roman

Poprietatea;

Unitar;

Independentl;

Suveran;2. A fost consacrata stuctura socio-economica a tarii. Baza economica se intemeia pe proprietatea statului sau a org coperative,, precum si pe propr privata.3. A preazut o gama larga de drepturi si libertati cetatenesti

4. A introdus restrictii politia asupra exercitarii drepturilor electorale

5. A renuntat la principiul separarii puterilor in stat iar noul operat era structurat pe 4 mari categorii de organe:

Org anele puterii;

Organele administratiei de stat;

Organele judecatoresti;

Parchetul.

Constitutia din 1952

Constitutia din 24 sept 1952 a fost adoptata de catre marea adunare nationala a republicii populare romane si continea 115 articole sistematizate in 19 titluri.Constitutia din 1952:

1. A mentionat si a dezvoltat principalele constitutii consacrate de constitutia din 1948.

2. A consfintit detinerea de catre stat in exclusivitate a principalelor mijloace de productie;

3. A reglementat dreptul de asociere;

4. A consacrat desfintarea pluralismului politic consfintand rolul de forta politica conducatoare a unui singur partid.Constitutia din 1965:

1. A consacrat drepturi si libertati cetatenesti recunoscute in documentele internationale

2. A reglementat sistemul politic bazat in continuare pe monopolul partidului unic;

3. A structurat organizatiile statului in 4 categorii; organizatiile puterii de stat administratiei de stat, judecatoresti si procuraturii.

4. A stabilit ca marea adunare nationala sa ramana organizatia suprema a puterii de stat, unicul organ legiuitor.

Constitutia din 1965 a fost modificata de 10 ori, de mai multe ori republicata si a fost abrogata total si expreas la 8 dec 1991 prin noua const a romaniei.

V. Actele adoptate dupa revolutia din 1989 au formulat noi principii constitutionale principii care s-au aplicat in societatea romaneasca si care au fost preluate in consti din 1991. Dintre cele mai importante:

1. Forma republicana de guvernamant.

2. Separarea puterilor in stat

3. Pluralismul politic

4. Structura bicamerala a parlamentului

5. Democratia si libertatea

6. Asigurarea demnitatii umane si a datoririlor fundamentale ale omului.

7. Raspunderea si revocabilitatea celor ce ocupa functii de guvernare

8. Consultarea poporului prin referendum in legatura cu legi si masuri de importanta deosebita.

Sistemul constitutional din aceasta perioada a cuprins:

1. Comunicatul din 21 dec 1989 privind organizarea politica a statului.

2. Decretul lege nr 2 din 28 dec 1989 privind constituirea , organizarea, si functionarea consiliului fondului salvarii nationale de si consiliilor teritoriale ale P.S.M.

3. Decretul lege nr 8 din 31 dec 1989 privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatilor obstesti din romania.

4. Decretul lege din 81 din 3 feb 1990 privind CPUN (constituie provizoriu de unire nationala).

5. Decretul lege nr 92/ 14 martie 1990 privind degajarea parlamentului si a pres. Rom.

6. Constitutia romaniei din 1991.

7. Constitutia rom din 2003.

CURS 6: CONCEPTUL DE STAT

I. Notiunea de stat;

II. Forma:

1. Structura de stat;

2. Forma de guvernamant;

3. Regimul politic;

III. Forma de stat a Romaniei

I. Notiunea de stat

In literatura de specialitate, statul cunoaste doua intelesuri:

1. Intr-o prima acceptiune: suma a trei elemente: teritoriul, populatia, suveranitatea (organizare statala / putere de stat statul in acceptiunea sa strict juridica);

2. Cea de-a doua acceptiune: o forma de organizare a puterii poporului, mai precis mecanismul/ aparatul. Astfel, statul este un ansamblu systematic de organe de stat: parlamente, guverne, organe judiciare.

Din perspective dreptului constitutional:

Statul este o modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat, in vederea indeplinirii vointei titularului acestei puteri indifferent daca puterea se realizeaza direct prin intermediul poporului, sau indirect, prin intermediul organelor sale representative;

Puterea politica desemneaza puterea poporului care are un continut mai larg decat organizarea statala, altfel spus, decat puterea de stat. Puterea de stat este forma institutionalizata a puterii politice.

Trasaturile puterii de stat:

Caracterul de putere;

Caracterul organizat;

Puterea de constrangere;

Apararea drepturilor omului;

Modernizarea legislatiei;

Puterea sociala;

Puterea de a exprima si a realize vointa ca vointa de stat;

Suveranitatea (independent si suprematia in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat)

Rolul statului:

Presupune asigurarea, apararea si promovarea, prin orice mijloace prevazute in Constitutie si in celelalte acte normative, a interesului general ( sinteza calitativa a intereselor economice, sociale, entice shi nationale ale populatiei, private in integritatea lor).

Cele mai importante domenii in care statul s-a implicat:

Dezvoltare economiei si asigurarea resurselor natural si financiare pentru cresterea nivelului de trai;

Dezvoltarea invatamantului;

Dezvoltarea cercetarii stiintifice;

Apararea ordinii sociale;

Colaborarea international;

In ceea ce priveste functiile statului, doctrina constitutional contemporana distinge mai multe categorii:

A. Functii:

1. INTERNE ( vizeaza realizarea politicii statale in interiorul teritoriului sau; ex: asigurarea dreptatii si a judecatii sociale, gestionarea economiei internationale);

2. EXTERNE ( vizeaza realizarea ppoliticii statale in raporturile reale international; ex: protectia statului fata de posibile atacuri venite din exteriorul sau);

B. Functii:

1. ECONOMICE ( masurile pe care statul le ia in domeniul commercial, concurential, vamal, etc.);

2. CULTURALE ( educatie, mass-media, etc.);

3. SOCIALE ( protective si asistenta medicala);

C. Functii:

1. LEGISLATIVA;

2. EXECUTIVA;

3. JUDECATOREASCA;

FUNCTIA LEGISLATIVA:

Reprezinta acea activitate a statului care are ca obiectiv elaborarea de reguli de conduita, cu character impersonal, general, obligatoriu, susceptibil de a fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a statului

In mod concret statul elaboreaza legi:

Constitutionale ( de revizuire a CONSTITUTIEI);

Organice ( reglementeaza regimul juridic al unor institutii publice si domenii de activitate, de o importanta deosebita);

Ordinare ( legi obisnuite, atat ca domeniu de relatii sociale reglementate, cat si ca modalitate de vot);

In principiu, functia este exercitata de Parlament. In mod exceptional, este admis ca, in anumite condtitii de spatiu, timp, si domeniu de activitate, guvernul sa fie abilitata de Parlament, sa desfasoare o activitate legislative, cunoscuta sub denumirea de PUTEREA DE REGLEMENTARE A GUVERNULUI.

FUNCTIA EXECUTIVA

Consta in asigurarea bunului mers a serviciilor publice, aplicarea legilor si adoptarea de acte necesare in activitatea de guvernare iin plan local si central;

Ex: problema restituirii locuintelor este reglementata printr-o lege care reprezinta cazurile de restituire, precum si principiile care guverneaza aceasta restituire;

Normele de aplicare a legii sunt date de Guvern;

Actele juridice:

Decretele Presedintelui;

Ordonantele si hotararile Guvernului;

Ordinele, instructiunile, regulamentele si statutele elaborate la nivelul ministerelor;

Deciziile si hotararile organelor locale ale administratiei publice;

FUNCTIA JUDECATOREASCA

Reprezinta acea activitate a statului care are ca obiect solutionare de catre instantele de judecata a conflictelor juridice aparute intre diferite subiecte de drept; aceasta solutionare are loc in cadrul procesului si se finalizeaza cu elaborarea actelor de aparare a drepturilor;

II. FORMA

1. STRUCTURA DE STAT:

Din punct de vedere al structurii de stat, ele se impart in:

a) State UNITARE (simple);

b) State FEDERALE (compuse);

Desi nu sunt forme ale structurii de stat, ASOCIATIILE DE STAT prezinta o importanta deosebita pentru studiul dreptului constitutional.

a) State UNITARE:

Existenta unei formatiuni statale unice;

Existent unui singur rand de organe central de stat;

Organelle locale de stat se subordoneaza uniform organelor central de stat;

Cetatenii au o singura cetatenie;

Statul este el insusi subiect de dr international;

Ex: Romania, Bulgaria, Franta;

b) State FEDERALE:

Sunt constituite din unul sau mai multe state federale. Statele federale, in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie, isi transfera o parte din atributiile sale suverane statului compus, dand nastere unui nou stat (STAT FEDERAT);

Existenta mai multor formatiuni statale;

Existent a doua randuie de organe central de stat (cele ale statului federal si cele ale statului federat);

Cetatenii au dubla cetatenie;

Parlamentul federal are in mod obligatoriu 2 camere:

Statul federal;

Statele federate;

Ex: S.U.A, Mexic, Belgia, Elvetia;

ASOCIATIILE DE STAT:

nu sunt forme ale structurii de stat, nu dau nastere la noi state, sunt forme ale pietii internationalesi sunt constituite si functioneaza pe baza tratatelor international;

ex:

Uniunea personala ( asocierea a doua sau mai multor state care au in comun seful statului; statele Uniunii personale sunt independete unele fata de celelalte, iar relatiile dintre ele sunt unele strict diplomatice;

Uniunea reala ( asocierea a 2 sau mai multor state care au in comun, pe langa seful statului, si alte organe de stat; ex: Ministerul de finante, cel de Externe, de Razboi);

Conferedatia ( asociatie de mai multe state independente, determinate de considerente economice si politice, atat pe plan intern, cat si extern; statele urmaresc realizarea unui scop comun de ordin economic, social, politic, de aparare, etc; pentru luarea hotararilor in problem commune, statele si-au desemnat un organism comun denumit CONGRES).

2. FORMA DE STAT:

MONARHIA:

Absoluta ( se caracterizeaza prin puterea discretionara a monarhului);

Contitutionala ( limitarea puterii monarhului de catre Constitutie; in ciuda acestei limitary, monarhul are un rol important in stat, spre deosebire de atributiile Parlamentului, care sunt reduse);

Parlamentara dualista ( seful statului si Parlamentul se afla, din punct de vedere legal, pe aceesai pozitie);

Parlamentara contemporana ( character symbolic in cadrul careia, monarhul si-a pastrat unele atributii; ex: drepyul de a dizolva Parlamentul);

REPUBLICA:

Se caracterizeaza prin faptul ca cetatenii se guverneaza singuri, desemnand / alegand un sef de stat;

In cazul lor, guvernarea se realizeaza prin intermediul reprezentantilor alesi dupa procesele electorale;

In functie de modul de alegere:

Parlamentara ( sef ales de Parlament);

Prezidentiala ( alegerea sefului de catre popor direct prin vot secret);

CURS 7: REGIMURI POLITICE, DREPT COMPARAT

I. REGIMURI POLITICE;

II. DREPT COMPARAT:

1) Regim politic parlamentar (Marea Britanie);

2) Regim politic presidential (S.U.A);

3) Regim politic semiprezidential (Franta);

I. Regimul politic

Orice stat detine prerogative de a decide, in mod liber si in conformitate cu pevederile constitutionale, ce fel de structura, ce forma de guvernamant, or ice regim politic vrea sa adopte. In ceea ce priveste reginurile politice, literature de specialitate a identificat si studiat urmatoarele categorii:

i. REGIMUL POLITIC CONVENTIONAL este regimul care are la baza confuziunea puterilor, in sensul ca fiecare dintre cele trei puteri (legislative, judecatoreasca si executiva) urmareste sa se controleze reciproc, asigurandu-se astfel echilibrul si prevenind monopolul puterii.

Nerespectarea acestor regului pot conduce, dupa caz, la:

1) Regimul dictorial se instaureaza ca urmare a cresterii prerogativelor executivului, executive vazut in persoana Sefului statului. In aceasta situatie, puterea se personaliseaza excesiv, alunecandu-se spre instaurarea unui system totalitarist ( de exemplu : existent unui partid unic, controlul partidului asupra economiei, impunerea unor doctrine oficiale);

2) Regimul directorial ( se caracterizeaza prin faptul ca puterea executiva este detinuta de un colegiu, numit de legislative pe o perioada determinata, sar imposibil de revocat inainte de expirarea mandatului);

3) Guvernamantul de adunare rezulta din supraordonarea puterii legiuitoare fata de cea executive. In Guvernamantul de adunare nu se neaga separatia puterilor, dare le sunt inegale: una o domina pe celalta. In cadrul acestui tip de regim politic:

Puterea apartine Adunarii care cumuleaza atat puterea legislative, cat si pe cea executive;

Executivul este ales de Adunare si nu poate demisiona;

Guvernul are statutul de agent executive al Adunarii, este un functionar al acesteia;

ii. REGIMUL POLITIC PARLAMENTAR (regim parlamentar dualist modelul initial, regim parlamentar monist, regim parlamentar bipartid sau multipartid) este regimul separatiei sau al colaborarii puterilor in care gestionarea afacerilor publice este asigurata de colaborarea dintre executive si legislative prin intermediul unui Guvern responsabil in fata Parlamentului.

Regimul parlamentar se caracterizeaza prin:

Alegerea Presedintelui de catre Parlament;

Raspunderea politica a membrilor Guvernului si a Guvernului in fata Parlamentului;

Investirea Presedintelui cu atributii minore privind conducerea efectiva. Presedintele nu-si asuma o raspundere politica, el putand fi sanctionat potrivit unor procedure special, doar pentru anumite fapte: inalta tradare, violarea Constitutiei si a legilor;

Prerogativele constitutionale conferite executivului ca, in anumite conditii prevazute expres si limitative in legea fundamental, sa dizolve Parlamentul. Dizolvarea Parlamentului este calea de rezolvare a unui conflict intre Parlament si Guvern.

Exista trei posibilitati constitutionale de deformare a modului clasicde regim parlamentar:

1) Preponderenta castigate de Guvern fata de Parlament. Caracteristica acestei deformari o constituie prerogative Guvernului de a organiza alegeri parlamentare anticipate in caz de divergent cu parlamentarii sau al imposibilitatii de rezolvare a unei prob de interes national major;

2) Preponderenta Parlamentului asupra Guvernului;

3) Intarirea prerogativelor Presedintelui. Aceasta deformare este generate de intentia presedintelui de a depasii conditia sa de organism constitutional lipsit de putere efectiva.

iii. REGIMUL POLITIC PREZIDENTIAL se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

Puterea executive este incredintata, prin Constitutie, Presedintelui, investit cu largi responsabilitati in conducerea statului;

Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandate a carui durata variazade la un system constitutional la altul. Procedura alegerii Presedintelui este similara cu cea prevazuta pentru alegerea Parlamentului. In ceea ce priveste reprezentarea natiunii, Presedintele detine o pozitie egala cu cea a Parlamentului;

Presedintele nu poate dizolva Parlamentul, iar Parlamentul nu-l poate revoca sau demite. Imposibiliitatea revocarii Presedintelui nu inlatura posibilitatea punerii sub acuzare a Sefului statului pentru anumite fapte;

Ministrii nu raspund politic pentru actiunea guvernamentala pe care o desfasoara in fata Parlamentului, ci in fata Presedintelui (raspunderea este individuala).

iv. REGIMUL POLIYIC MIXT (SEMIPREZIDENTIAL) dupa insasi denumirea lor, regimurile mixte sunt produsul unor combinatii de elemente apartinand unor regimuri politice diferite, in special regimul presidential sic el parlamentar.

In regimul semiprezidential:

Presedintele nu mai este ales de Parlament, ci de corpul electoral, prin sufragiu universal; din acest punct de vedere putem afirma ca Presedintele se afla pe picior de egalitate, in ceea ce priveste reprezentativitatea, cu autoritatea legiuitoare.

Presedintele nu mai are nevoie de o contra semnatura pentru a lua anumite masuricerute cand institutiile republican, independent natiunii, integritatea teritoriului ori executarea angajamentelor international sunt amenintate in mod grav si imediat.

Presedintele are dreptul de a recurge la referendum;

Presedintele nu poate sa numeasca discretionar Guvernul, el trebuind sa-l desemneze astfel incat acesta sa se bucure de increderea majoritatii Adunarii Nationale.

v. REGIMURI POLITICE SPECIFICE STATELOR SOCIALISTE sunt, in majoritatea lor, regimuri totalitare si se caracterizeaza prin:

Organizarea piramidala a puterii politice din treapta in treapta si concentrarea prerogativelor decizionale la un pol al conducerii (un singur lider care cumuleaza functiile supreme in partid si in stat;

Desfiintarea pluralismului politic si inlocuirea acestuia cu partidul unic;

Existenta unor proceduri electorale formale, in fapt nedemocratice si instituirea unei monarhi de tip communist;

Intarirea aparatului nepresiv al statului;

2.DREPT COMPARAT

1. Regim politic parlamentar (Marea Britanie)

Evolutia politica a Marii Britanii ofera un exemplu classic de trecere de la monarhia absoluta la cea constitutional. Astazi, M.B este cunoscuta, pe drept cuvant, una din tarile tipice pentru reg politic parlamentar. Principalele caracteristici ale formei statului sunt urmatoarele:

Este o monarhie parlamentara, regim ereditar;

Puterea legislative apartine Parlamentului bicameral format din Camera Lorzilor si Camera Comunelor:

Atributiilor Camerei Lorzilor sunt in principal de ordin legislative (adoptarea unor acte normative sau revizuirea unor legi);

Camera Comunelor este compusa din 656 membrii alesi de alegatori pe baza unui scrutin uninominal; in M.B au drept de vot toti indivizii care au domiciliul in circumscriptia electoral respective la data inscrierii lor pe listele electorale; nu au drept de vot persoanele detinute si alienatii mintali; nu pot face parte din Camera Comunelor functionarii publici, membrii fortelor armate, membrii politiei, persoanele care detin functii oficiale, judecatorii, ecleziasticii romano-catolici americani;

Sistemul electoral britanic permite votul prin procura sic el prin corespondenta (facilitate persoanelor cu handicap fizic);

Membrii Camerei Comunelor beneficiaza de imunitate in ceea ce priveste exercitarea puterii in Parlament (imunitatea se refera numai la procese civile, nu si la cele penale);

Parlamentul este convocat in fiecare an de catre regina; regina are drept sa dizolve Camera Comunelor, la cererea primului ministru, in schimb Camera Comunelor nu poate fi niciodata dizolvata;

In M.B initiative legislative apartine parlamentarilor, guvernului, companiilor infiintate prin lege, comunitatilor locale si particulare;

Procedura legislativa cuprinde mai multe etape:

Motiunea, solicitand aprobarea de a prezenta un proiect sau o propunere de lege;

Prima citire a acesteia;

A doua citire;

Examinarea in comisii si propunerea de amendamente;

A treia citire si adoptarea legii;

In final, legea devine obligatory prin sanctiunea ei de catre regina (semnatura ei);

Guvernul poate notifica si incheia tratate international fara aprobarea Parlamentului (totusi tratatele international incheiate de Guvern sunt depuse la Parlament, spre informarea acestuia);

Partidele politice ocupa un loc important in M.B; exista 18 formatiuni politice dintre care: Partidul Conservator, Laburist, Democratii sociali si liberali, Stanga Democrata;

Sistemul judiciar cuprinde Curtea Suprema Judiciara, Curtea de Apel, Inalta Curte, Curtile Coroane;

2.Regimul politic presidential (S.U.A)

Potrivit Constitutiei, S.U.A adoptata la 17 sept 1787, sistemul politic American se intemeiaza pe recunoasterea drepturilor statelor ce formeaza federatia Americana. Constitutia Americana ramane un document fundamental, de inalta tinuta morala, cu o repartitie simetrica a atributiilor intre puteri, prin care s-au consacrat principiile organelor politice, ce-si pastreaza viabilitatea pana azi. La baza acestora stau 7 articole referitoare la :

Puterea legislative, executive, jurisdictional, federal, statelor si limitele lor;

Procent de amendare a Constitutiei si de ratificare;

Este important de retinut tehnica de imbogatire continua a Constitutiei pe calea adoptarii de amendamente care completeaza legea fundamentala a tarii (in present 27 de amendamente, dintre care primele 10 au avut loc in perioada 1789-1791 si au vizat limitarea puterii federale).

Presedintele S.U.A:

Este ales prin vot electoral odata la 4 ani;

Nu raspunde in fata Parlamentului;

Nu are drept sa dizolve Parlamentul si nici sa procede la organizarea de noi alegeri;

Dispune de importante prerogative in ceea ce priveste activitatea guvernamentala, fiind, atat sef al statului, cat si al intregii puteri guvernamentale;

Este asistat de 15 secretari considerati colaboratori individuali ai Presedintelui, motiv pentru care acestia sunt direct responsabili in fata Presedintelui, iar el poate, in mod directional, sa-I numeasca sau sa-I inlocuiasca din functie;

Presedintele nu are drept de initiative legislative, insa are posibilitatea sa se opuna unor legi adoptate prin exercitarea dreptului de veto;

In jurul presedintelui funtioneaza o serie de oficii, agenti si administratii (ex: C.I.A).

Congresul S.U.A include in structura sa 2 camere:

1) Camera Reprezentantilor;

2) Senatul;

1) Camera Reprezentantilor este compusa din 435 de membrii alesi pe baza unui scrutin uninominal, intr-un singur tur, pentru un mandate de 2 ani, in cadrul celor 435 circumscriptii electorale care desemneaza, fiecare, cate un deputat;

2) Senatul este compus din 100 membrii alesi cate 2 in fiecare stat, indiferent de populatia statului, pe baza unui scrutin majoritar, intr-un singur tur, pentru un mandate de 6 ani. In present, senatul American, din 1998, este dominat de Partidul Republican (55 locuri fata de cele 45 ale democratilor).

Cele doua camera ale Congresului S.U.A dispun de atributii commune, in ceea ce priveste:

Revizuirea Constitutiei federale;

Puterea legislative;

Punerea sub acuzatie a inaltilor functionary, inclusive a Presedintelui (masura se adopta de Camera Reprezentantilor si se judeca de Senat, prezidat de Presedintele Curtii Supreme.

Relatia dintre Presedinte si Congres se desfasoare in dublu sens:

Presedintele poate adresa mesajul Congresului, putand sa-si exercite drept de veto;

Congresul dispune de un tip de posibilitati in ceea ce priveste actionarea asupra institutiei prezidentiale:

Demiterea Presedintelui, numai in cazul in care acesta se face vinovat de savarsirea unor fapte penale;

Blocarea initiativelor Presedintelui;

Puterea jurisdictional se bucura de o inalta autoritate. Jurisdictiile americane sunt:

Tribunalele de district;

Tribunalele de apel;

Curtea suprema;

Tribunalul S.U.A pentru comertul international;

Tribunalul pt impozite;

Curtea pt apelul veteranilor;

3. Regimul politic semiprezidential (Franta)

Istoria dezvoltarii constitutionale a Frantei prezinta un deosebit interes pt autorii de specialitate, intrucat sistemul politic constitutional francez a cunoscut succesiv, aproape, toate formele de guvernamant: monarhia absoluta, constitutional, imperi, republica parlamentara, iar, in present, republica semiprezidentiala.

In Franta este in vigoare Constitutia din 1958, modificata de 17 ori, cel mai recent in martie 2003, care a pastrat regimul politic parlamentar, dar a intarit foarte mult puterile prezidentiale.Potrivit acesteia:

Adunarea Nationala (compusa din 577 membri alesi de catre alegatori prin sufragiul direct universal, pt un mandate de 5 ani);

Senatul (331 membri alesi pt un mandate de 6 ani, de catre un Colegiu Electoral compus din consilieri desemnati de fiecare department francez;

Atributiile Parlamentului sunt de ordin legislativ;

Initiativa legislative apartine primului ministru sau parlamentarilor;

Controlul Parlamentului sau Guvernului se poate face prin multiple cai: intrebari adresate Guvernului, infiintarea unor Comisii de ancheta, realizarea unor controale ale Parlamentarilor in ceea ce priveste infaptuirea politicilor europene;

Puterea executive apartine Presedintelui si Guvernului;

Presedintele Republicii:

Vegheaza asupra respectarii Constitutiei;

Asigura functionarea in conformitate cu legile;

Asigura respectarea tratatelor comunitare si international;

Este responsabil politic in fata poporului;

Este ales cu majoritate absoluta din sufragiile exprimate;

Are drept de a convoca Parlamentul in caz de revizuire a Constitutiei;

Are dreptul de a deschide si inchide sesiunile extraordinare ale Parlamentului;

Are drept de gratiere;

Este Presedintele consiliului Superior al Magistratului

CURS 8: ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI TERITORIUL SI POPULATIA

I. Teritoriul;

II. Populatia:

1. Notiuni generale;

2. Regimul jurid. al cetateniei;

Din punct de vedere sociologic, statul reprezinta un grup de oameni fixat pe un teritoriu dat si asupra caruia se exercita o autoritate politica. Asadar, statul trebuie sa cuprinda:

Teritoriul (element material);

Populatia (element personal);

Suveranitatea (puterea de stat / puterea organizata statal / autoritatea politica).

Fata de aceasta realitate se poate aprecia faptul ca statul poate fi o imbinare a unor elemente de fapt (teritoriul si populatia) cu un element politico-juridic (autoritatea politica, care este reglementata juridiceste, care este organ si care poate exercita, in mod legitim, constrangerea.

I. Teritoriul

Este spatial geographic alcatuit din sol, subsol, apa, coloana aeriana de deasupra apelor si a solului pana la limita spatiului cosmic, asupra caruia statul isi exercita autoritatea in mod exclusiv si deplin. Se poate aprecia, ca facand parte din teritoriul statului si:

a) Zona economica exclusive;

b) Navele si aeronavele aflate sub pavilionul statului;

c) Spatiile misiunilor diplomatice si consulare ale statului;

Asupra teritoriului, statul exercita o autoritate exclusive manifestata sub trei aspect generale:

PLENITUDINE este general cunoscut ca in limitele sale teritoriale, statul exercita intrega sa autoritate, fiind exclus amestecul sau interventia altui stat;

OPOZABILITATE FATA DE ORICE ALT STAT art 3 din Constitutie reglementeaza cadrul general al teritoriului pe cateva coordinate:

Teritoriul Romaniei este ilanielabil (nu poate fi instrainat altui stat);

Frontierele statului sunt organizate printr-o lege organica cu respectarea principiilor si a normelor generale admise ale dreptului international;

Organizarea teritoriului da nastere la unitati administrative teritoriale ( commune, orase, judete);

Este interzisa orice forma de colonizare a teritoriului Romaniei cu populatie straina.

Necesitatea organizarii administrative a teritoriului rezulta din faptul ca functiile statului nu pot fi realizate pe intreaga intindere a Romaniei numai cu ajutorul organelor centrale de stat. De aceea pare, ca justificata, organizarea teritoriala a Romaniei in unitati administrative teritoriale, pentru o mai buna organizare si exercitare a puterii de stat.

II. Populatia

1. NOTIUNI GENERALE

Populatia reprezinta o comunitate umana asezata pe un teritoriu determinat asupra careia statul isi exercita autoritatea. Astfel, fac parte din populatie, toti indivizii supusi legislatiei statului:

Cetatenii statului;

Strainii si apatrizii care se afla, la un moement dat, pe teritoriul statului in cauza.

Asadar, in cadrul populatiei, distingem 3 categorii de locuitori:

Locuitori care au aceeasi cetatenie (cetateni);

Locuitori ce au cetatenia altor state (straini);

Locuitorii ce nu au apartenenta cu vreun stat (apatrizii).

OBSERVATII:

Din cadrul celor 3 categorii de locuitori, numai cetatenii se bucura de toate drepturile si au obligatia sa respecte toate indatoriile prevazute de legea fundamentala a statului;

Populatia poate fi analizata, atat din punct de vedere calitativ, cay si calitativ; aspectul cantitativ al populatiei are in vedere fenomenul demographic, politica demografica a fiecarui stat, de incurahare, sau nu, a cresterii demografice; aspectul calitativ are in vedere faptuol ca fiecare stat regrupeaza, intr-o proportie mai mare sau mai mica, populatia cu trasaturi etnice diferite. In functie de aceasta regrupare, statele pot fi impartite in:

State nationale (cele in care populatia majoritara este formata dintr-o singura natiune); elementele natiunii sunt: rasa, religia, limba, cultura, trecutul istoric, apartenenta geografica;

State multinationale (populatia este formata din rase / nationalitati diferite, ce vorbesc limbi diferite ce au un trecut si o cultura diferita.

2. REGIMUL JURIDIC AL CETATENIEI

Cetatenia poate fi considerate o legatura juridical si politica permamenta intr-o persoana fizica si un anumit stat. Aceasta legatura exprima totalitatea drepturilor si a obligatiilor reciproce dintre o persoana fizica si statul, al carui cetatean este. In plus, legatura se reflecta si in plan si in plan extern se pastreaza si in alte state).

CETATENIA:

Ca institutie juridical, formata din totaliatea normelor juridice care au un obiect comun de reglementare si care reglementeaza modul de dobandire sau de pierdere a cetateniei;

Ca o conditie juridica a individului, exprimata prin totalitatea drepturilor si obligatiilor sale individuale, care izvoraste din drepturile subiective garantate de stat, prin Constitutie, cetatenilor sai.

In sistemul normativ romanesc, izvoarele juridice ale cetateniei sunt: Constitutia romana si legea cetateniei romane. La aceste reglementari trebuiesc adaugate si cele cuprinse in legea privind ratificare conventiei europene asupra cetateniei, aprobata la Strasburgla 6 noiembrie 1996.

Analiza sistematica a normelor juridice ce formeaza institutia cetateniei romane permite formularea unor principii:

1. Egalitatea cetatenilor romani cetatenii romani sunt egali fara deosebire de rasa, religie, limba, sex opinie;

2. Numai cetatenii romani se bucura de deplinatatea drepturilor prevazute in Constitutie si in legile tarii. Astfel, cetatenii, se deosebesc de straini si apatrizi prin:

Drreptul de vot si cel de a fi ales in organelle representative ale statului, aceste drepturi fiind, prin excelenta, drepturi politice prin care se exprima si se exercita puterea de stat. De asemenea, Constitutia revizuita a acordat cetatenilor romanidreptul de a alege si de a fi ales.

Dreptul de a locui in Romania, de a-si stabili domiciliul sau resedinta in oricare din localitatile tarii si de a circula nestingeriti pe acest teritoriu;

Dreptul de angajare in orice functii sau demnitati publice; pentru angajarea in anumite functii, legile romane cer o calitate speciala pentru persoanele care se angajeaza aceea de a fi cetatean roman (pentru ocuparea functiei de judecator); spre deosebire de anterioara Constitutie, pentru angajarea in alte functii, nu este necesara cetatenia romana, ci este admisa si dubla cetatenie;

Dreptul de proprietate asupra teritoriului Romaniei acest criteriu a avut doar un caracter tranzitoriupana la integrarea Romaniei in U.E ; dupa acest moment, potrivit dispozitiilor Constitutiei si a tratatelor international la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, strainii si apatrizii pot dobandii dreptul de proprietate asupra teritoriului Romaniei;

Dreptul de a nu fi extradati sau expulzati din Romania;

Dreptul la protective diplomatic atunci cand se afla in strainatate cetatenii romani implica pentru statul roman obligatia de a-si proteja cetatenii atunci cand se afla in strainatate, impotriva statului pe teritoriul caruia se afla;

3. Numai cetatenii romani au obligatia de a respecta toate indatoriile prevazute in Constitutie si in legile tarii:

Obligatia de fidelitate fata de tara;

Obligatia de aparare a ei;

Obligatia de a contribuii prin taxe si impozite la cheltuielile tarii;

4. Cetatenia romana este in exclusivitate o chestiune a statului acest principiu se deprinde prin dispozitiile constitutionale conform carora, stabilirea drepturilor si obligatiilor cetatenilor romani, a modului de dobandire sau de pierdere a cetateniei, constituie un atribut exclusive al statului;

5. Cetatenii romani pot avea dubla cetatenie;

6. Casatoria nu produce nici un effect juridic asupra cetateniei sotilor;

7. Schimbarea cetateniei unuia dintre soti nu produce nici un effect juridic asupra cetateniei romane a celuilalt sot;

8. Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

CURS 9: CETATENIA ROMANA

I. Dobandirea;

II. Pierderea;

I. DOBANDIREA

A. Nasterea

Un copil nascut pe teritoriul Romaniei si cu parinti cetateni romani (amandoi sau doar unul), devine CETATEAN ROMAN;

Un copil nascut in strainatate si cu parintii cetateni romani (amandoi sau doar unul), devine CETATEAN ROMAN;

Un copil gasit pe teritoriul Romaniei si nici unul dintre parinti NU este cunoscut, devine CETATEAN ROMAN (decizia de bazeaza pe prezumtia ca respectivul copil s-a nascut dintr-un parinte cetatean roman; legea cetateniei romana (ART29): daca pana la implinirea varstei de 18 ani, copilului gasit I de stabileste filiatia fata de unul dintre parinti sau fata de ambii parinti, iar acestia sunt cetateni straini, copilul pierde cetatenia romana.

B. Adoptia:

Copilul, cetatean strain sau fara cetatenie, care nu a implinit varsta de 18 ani si adoptorii sunt cetateni romani, devine CETATEAN ROMAN;

Daca numai unul dintre adoptori este cetatean roman:

Cetatenia copilului va fi hotarata de comun accord de ambii adoptori;

In cazul in care cei doi adoptori nu cad de accord, decizia va fi luata de instatnta judecatoreasca competenta;

In cazul in care copilul a implinit varsta de 14 ani, este necesar si consimtamantul acestuia.

Copilul, cetatean strain sau fara cetatenie care nu a implinit varsta de 18 ani si care exista un singur adoptor cetatean romana, devine CETATEAN ROMAN;

OBSERVATII:

Declararea nulitatii sau anularea adoptiei copilul, care nu a implinit varsta de 18 ani, este considerat ca nu a avut, niciodata, cetatenie romana, daca domiciliaza in strainatate sau paraseste Romania;

Desfacerea adoptiei copilul, care nu a implinit varsta de 18 ani, pierde cetateania romana la data desfacerii adoptiei, daca domiciliaza in strainatate sau paraseste Romania.

C. La cerere:

Persoane care nu au avut niciodata cetatenie romana dar o cer; ele pot fi: cetateni straini sau persoane fara cetatenie; ei doresc sa se integreze in societatea romana;

Persoane care au avut aceasta cetatenie si care cer redobandirea ei cu pastrarea domiciliului in strainatate

Conditii de indeplinire:

S-a nascut si domiciliaza la data cererii in Romania , sau, desi nu s-a nascut in Romania, domiciliaza de min 8 ani sau min 5 ani (caz in care persoana este casatorita cu un cetatean roman); aceste termene pot fi reduse la jumatate in cazul persoanelor cunoscute la nivel international sau in cazul persoanelor care investesc in Romania o suma mai mare de 500 000 ;

Sa aibe impliniti 18 ani;

Sa dovedeasca loialitate fata de Romania;

Sa nu fi savarsit in Romania sau in strainatate o infractiune care sa-l faca nedemn de a fi cetatean roman;

Sa faca dovada detinerii de mijloace necesare existentei pe teritoriul roman;

Sa cunoasca limba romana si notiuni elemetare de cultura si civilizatie ale tarii noastre;

Sa cunoasca prevederile Constitutiei si imnul national

Copilul, care nu a implinit varsta de 18 ani si parintii sunt cetateni straini sau persoane fara cetatenie care au cerut si au obtinut cetatenia romana, el devine CETATEAN ROMAN;

Daca numai unul dintre parinti cere si dobandeste cetatenia romana, se respecta cele 3 aspecte ale ADOPTIEI atunci cetatenia copilului e hotarata de ambii parinti iar daca nu de tribunal iar daca a implinit varsta de 14 ani i s-a cerut consintamantul Procedura dobandirii cetateniei la cerere

Cererea de acordare a cetateniei romane se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica

Se depune la sediul Ministerul Justitiei . sau la sediul misiunilor diplomatice ale Romaniei in cazul persoanelo care domiciliaza in strainatate

Persoanele care cer trebuie sa indeplineasca conditiile 2,3,4,5

Cererea de acordare se adreseaza Comisiei pentru cetatenie

Entitate fara personalitate juridica din cadrul Ministerului Justitiei

Comisia e formata din 4 membri si un Presedinte sunt personal cu specialitate juridica asimilat magistratiilor din cadrul Ministerului Justitiei Desfasurarea lucrarilor poate avea loc cu minim 3 membri si Presedintele .Rolul decisiv il are Presedintele la paritate de voturi.

Presedintele Comisiei stabileste termentul de dezbatere a cererii de acordare a cetateniei romane si dispune totodata de publicarea cererii in Monitorul Oficial Solicitarea de relatii de la orice autoritate in legatura cu indeplinirea conditiilor de acordare a cetateniei romane

Daca nu sunt indeplinite conditiile (varsta, dovedirea loialitatii etc)

A ) Comisia elaboreaza un raport prin care propune respingerea acordarii cetateniei si-l inainteaza Ministerului Justitiei care va emite un Ordin de respingere a cererii de acordare a cetateniei romane ce se va plublica in Monitorul Oficial

B ) Ordinul de respingere a cererii de acordare poate fi atacat in termen de 15 zile de la data comunicarii la Curtea de Apel unde domiciliaza persoana sau la Curtea de Apel Bucuresti cazul in care persoana domiciliaza in strainatate

C ) Persoana careia i-a fost respinsa cererea de acordare a cetateniei romane poate depune o noua cerere dupa un 1 de zile de la data respingerii

Daca sunt indeplinite conditiile (varsta, dovedirea loialitatii etc)

Persoana in cauza e programata la un interviu

Daca nu vezi mai sus

Daca da se trece la interviu

Daca da

A ) Comisia elaboreaza un raport prin care propune acordarea cetateniei romane

B ) Cererea si raportul vor fi inaintate Ministrului Justitiei si care va emite un ordin de acordare a cetateniei romane .Si acesta este publicat in Monitorul Oficial.C ) Dupa publicare persoana care domiciliaza in Romania depune un juramant de credinta in fata Ministrului Justitiei sau a unui Secretar de Stat desemnat de acesta

D ) Persoana care domiciliaza in strainatate depune un juramant in fata sefului misiunii diplomatice a Romaniei ,din tara in care acesta domiciliaza

E ) Data obtinerii cetateniei romane e data depunerii juramantului

Moduri de pierdere a cetateniei romane 1 Retragerea cetateniei romane ( Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere )

Se poate retrage cetatenia romana celui care

aflandu-se in strainatate ,savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romaniei

aflandu-se in strainatate ,se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi

a obtinut cetatenia romana in mod fraudulos

Procedura Retragerea cetateniei romane se pronunta de catre Guvern ,prin hotarare la propunerea Ministrului justitiei.2 Renuntarea la cetatenia romana (O persoana cetatean roman doreste sa se stabileasca in strainatate si sa obtina cetatenia statului unde se stabileste )

Se poate aproba renuntarea la cetatenia romana numai cetateanului roman care a implinit varsta de 18 ani si numai pentru motive temeinice

Poate cere renuntarea la cetatenia romana cel care

nu e invinuit sau inculpate intr-o cuaza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala

nu e urmarit pentru debite catre stat sau fata de persoane juridice ori fizice din tara sau avand asemenea debite le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenieProcedura Aprobarea cererii de renuntare la cetatenia romana revine Guvernului la propunerea Ministrului justitiei.3 Alte cazuri de pierdere a cetateniei romane (situatii care privesc numai copiii minori ,adica pe aceia care de regula urmeaza conditia juridica a parintilor)

Adoptia Adoptia unui copil minor,cetatean roman de catre cetateni straini (daca adoptatorul solicita aceasta in mod expres si daca adoptatul era considerat potrivit legii straine ca a dobandit cetatenia straina) Daca adoptia a fost declarata nula sau anulata copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana. Anularea ,declararea nulitatii sau desfacerea adoptiei unui minor de catre cetateni romani .Daca un copil strain a fost adoptat de cetateni romani iar aceasta adoptie a fost anulata sau declarata nula este firesc ca acesta sa piarda si cetatenia romana pe care o dobandise ca efect al adoptiei sale .

Stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul Romaniei duce la pierderea cetateniei romane ,daca parintii (sau doar cel cunoscut) sunt cetateni strainiCURS 11: DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR

I. Notiuni generale;II. Principii fundamentale;

III. Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale;

IV. Indatoririle fundamentale;

I. Notiuni generale

In privinta dr si libertatilor fundamentale, terminologia folosita In lit de specialitate este diferita:

Unii autori de speciallitate considera expresia drepturile omului si lib fundamentale ca fiind incorecta, intrucat lib sunt drepturi ale omului;

Alti autori de specialitate argumenteaza ca drepturile omului si lib publice nu au acelasi continut, intrucat drepturile omului sunt inerente naturii umane, sunt universale si pentru totdeauna, in timp ce lib publice semnifica protectia si siguranta individului desemnand creante fata de societate; Doctrina constitutionala contemporana consacra si expresia institutia drepturilor, lib si indatoririlor fundamentale, desemnand prin aceasta un ansamblu de norme juridice unite prin obiectul lor comun de reglementare;

In Constitutia Romaniei se foloseste atat termenul de drepturi, cat si cel de libertate (lib economica, individuala, etc.)

Marile momente privind aparitia drepturilor fundmentale:

I. Primele acte normative prin care s-au legiferat dr fundamentale au existat in Anglia astfel:

a. In MAGNA CHARTA LIBERTATUM (1815) au fost prez rudimentar doua principii fundamentale ale oricarui stat de drept si, in acelasi timp, doua drepturi fundamentale (principiul LEGALITATII si INTERZICEREA ARESTARII ABUZIVE);

b. In 1628 Parlamentul englez inainteaza Regelui THE PETITION OF RIGHTS, documet unde se arata ca domiciliul persoanei este inviolabil si ca nimeni nu poate fi supus taxelor fara incuviintarea Parlamentului.

II. La 14 iulie 1776 a fost adoptata DECLARATIA DE INDEPENDENTA a S.U.A; acest document promoveaza dreptul natural si precede cu 11 ani adoptarea Constitutiei S.U.A si cu 15 ani adoptarea primelor 10 amendamente la textul LEGII FUNDAMENTALE; amendamentele formeaza DECLARATIA DREPTURILOR OMULUI;III. In urma victoriei REVOLUTIEI FRANCEZE (1789), a fost adoptata DECLARATIA DREPTURILOR OMULUI SI CETATEANULUI;

IV. Cel mai important moment in istoria codificarii drepturilor fundamentale il rep 10 dec 1948, cand adunarea gen a O.N.U a adoptat DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI;

Notiunea de drept fundamental :

Literatura de specialitate apreciaza ca drepturile fundamentale sunt dr subiective ale cetatenilor, esentiale pt viata, libertatea si independenta acestora, indispensabile pentru libare dezvoltare a fiintei umane, inscrise in Condtitutie si in celelalte legi ale tarii;

Lit de specialitate a indentificat urm teorii ce pun in evidenta natura juridica a drepturilor fundamentale:

TEORIA DREPTURILOR NATURALE ( arata faptul ca dreptul s-a manifestat in societate sub doua aspecte: existenta unui drept natural si a unuia pozitiv creatie a omului -);

TEORIA INDIVIDUALISTA (arata faptul ca sursa fiecarui drept se afla in individ intrucat acesta singur este o fiinta reala, respectabila si libera);

TEORIA DREPTURILOR REFLEXE (nu face diferenta de natura juridica intre drepturile individuale si celelalte derpturi subiective, toate fiind drepturi obiective)

Notiunea de indatorire fundamentala;Drepturile subiective nu pot fi exercitate fara a fi corelate unor obligatii juridice ( aceste 2 componente alcatuiesc continutul oricarui raport juridic). Indeplinirea indatorirrilor fundamentale constituie mijlocul prin care se realizeaza drepturile subiective, prin care oamenii contribuie la realizarea scopului si sarcinii societatii.

Lit de specialitate apreciaza ca ele sunt obligatii ale cetatenilor, esentiale pt viata lor sociala si in conformitate cu scopul si sarcinii societatii, inscrise in Constitutie si la a caror indeplinire intervine la nevoie forta coercitiva a statului.

II. Principii fundamentale:1. UNIVERSALITATEA DREPTURILOR, LIB SI INDATORIRILOR, ca principiu fundamental este consacrat de art 15, alin 1 din Constitutie, unde se arata ca toti cetatenii beneficiaza de deplinatatea drepturilor consacrate prin Constitutie si prin celelalte legi, dar au si obligatia respectarii indatoririlor prevazute de acestea;

2. NERETROACTIVITATEA LEGII: este un principiu fundamental al oricarui stat de drept, potrivit caruia, asa cum precizeaza si art 15 alin 2 din Constitutie, Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile;

3. EGALITATEA IN DREPTURI A CETATENILOR, este consacrat de art 4 alin 2 si de art 16 alin 1,2 din Constitutia Romaniei. Egalitatea in drepturi a cetatenilor presupune ca la fapte egale sa se aplice un tratament juridic egal. De asemenea principiul priveste: Egalitatea in drepturi a femeiilor cu barbatii;

Egalitatea in dr a cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, avere, sau orig sociala;

Egalitatea in dr a cetatenilor fara deosebire de religie, opinie sau apartenenta politica;

Egalitatea in drepturi a cetatenilor in ceea ce priveste egalitatea in fata legii si autoritatii publice.

4. EXERCITAREA FUNCTIILOR SI DEMNITATILOR PUBLICE este consacrat de art 16 alin 3 din Constitutie, unde se arata ca, pentru ocuparea functiilor sau demnitatilor publice, militare sa civile, persoana in cauza trebuie sa aiba cetatenia romana si sa domicilieze in Romania.

5. PROTECTIA ACORDATA CETATENILOR ROMANI IN STRAINATATE art 17;

6. PROTECTIA ACORDATA CETATENILOR STRAINI SI APATRIZILOR IN ROMANIA princ fundamental potrivit caruia, cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania, se bucura de protectia persoanelor si a averilor; cetatenii straini si apatrizii beneficiaza de dr de care se bucura si cetatenii romani precum si de drepturile prevazute In conventiile internationale la care Romania este parte, mai putzin de drepturile expres stabillite prin legi (dr de vot sau de a alege);7. CETATENII ROMANI NU POT FI EXTRADATI SAU EXPULZATI;8. PRIORITATEA REGLEMENTARILOR INTERNATIONALE;

9. ACCESUL LIBER LA JUSTITIE;

10. RESTRANGEREA UNOR DREPTURI SAU LIBERTATI FUNDAMENTALE;

Dreptul Comercial reprezinta totalitatea Normelor Juridice care reglementeaza relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii mentinerii si exercitarii puterii de stat.

1 | Pagina