Dr. Bodó Barna

Efectele aderării la Uniunea Efectele aderării la Uniunea Europeană privind relaţiile Europeană privind relaţiile economice transfrontaliereeconomice transfrontaliere

- proiect de cercetare - - proiect de cercetare -

Az Európai Unióhoz való csatlakozás hatásai a határon

átnyúló kapcsolatokra, agráriumra és kereskedelemre

– kutatási projekt -

Dr. Bodó Barna

Cercetarea realizatăCercetarea realizatăInterviuri – 25+25 subiecţi din

elita economică, politică, culturală din Szeged şi Timişoara

Perioada – aprilie-mai 2010Metodologia

◦Interviuri de opinie şi documentare◦Prelucrare – toposuri principale

Szeged - 2010. augusztus 25.

Impactul aderării la UEImpactul aderării la UEImpact – asupra ţării, asupra regiuniiEfecte diferite în Ro şi Hu

◦Ungaria mai pregătităFiecare – pentru celălalt a fost mai

bineInfluenţă pozitivă la nivel

generalProcedură vamală simplificatăUn “bum” în 2007, după care

revenire la starea de dinainteSzeged - 2010. augusztus 25.

Relaţiile bilaterale Relaţiile bilaterale transfrontalieretransfrontaliere

Banatul istoric – bazaConştiinţa – identitatea regională

bine conturatăInterese contemporane comuneTotuşi: diferenţe, avem procese

diferite◦Problema comunicării◦Diferenţe mentale – schimbarea de

populaţie în Timiş◦Relaţii bune – mici excepţii, prejudecăţi


Relaţia România - UngariaRelaţia România - Ungaria Prezenţa pe piaţa vecină: Hu mult mai

prezentă şa noi ca şi invers – la alimente este evident

Situaţia economică în Hu în 2007-2009 era mai proastă, acum Ro are mari dificultăţi

Agricultura – comparativ cu Hu şi Sr Ro se află pe locul 3, ar avea de învăţat

Paradox: forţa de muncă în Ro mai ieftină, preţurile produselor alimentare în Ro mai scumpe – cauza: productivitate, existenţa fermelor mari

Firme: în Hu cca 1000 firme, Ro în cca 10000 firme Hu – disproporţionalitate enormă. Prezenţă masivă în construcţii şi agricultură


Relaţia Timiş - CsongrRelaţia Timiş - Csongráádd La nivele locale – există multiple legături Problema comunicării – relaţii mai

intensive unde de partea Ro sunt minorităţi (maghiari, sârbi)

Proiecte transfrontaliere – au fost câteva, fără prea mare rezultat, nu s-a insistat Sunt multe proiecte Proiecte nu sunt

Există multe domenii, mult potenţial pt. dezvoltarea relaţiilor

Cei din Hu investesc prioritar în Tm prioritar în construcţii şi agricultura

Angajaţi din Timiş (din Ro) în Csongrad (Hu) sunt, invers nu prea – cunoştinţele lingvistice principala cauză


Centru regionalCentru regionalCei din Timiş – “văd Viena”

◦Interes naturalRaportare regională

◦Banatul istoricCentru mare între Budapesta şi

Bucureşti◦Colaborare şi împărţirea sarcinilor

Sfera academică◦Colaborare şi specializare - vârfurile


Fonduri şi finanţări euFonduri şi finanţări eu Nu prea depunem proiecte– problema

contribuţiei proprii Nu; nu a existat o oportunitate, să

merite Regulile privind finanţările se schimbă des –

nu există stabilitate Prea multă birocraţie, de teama ca

birourile care gestionează să nu greşească

Fonduri sunt – noi suntem nepregătiţi Ar fi de dorit o reformă – să existe şi

prefinanţare, sistemul actual dezavantajează IMM-urile

Fondurile sunt câştigate preponderent de Szeged, pentru noi nu pre rămân baniSzeged - 2010. augusztus 25.

Forme de cooperareForme de cooperareParticipare la târguriParticipări la expo – individual sau colectiv◦Opinii diferite

Parteneriate directe – puţine, firmele singure greu se descurcă

Euroregiunea DKMT◦Discuţii şi propuneri


Statul românStatul român Cadrul legislativ

Pod peste Mureş – atribuţii… Prea multă birocraţie, nu există libertate de mişcare pe plan local

Programul Polus în Ungaria Ro de ce nu?

Statul să se implice mai mult Politica naţională şi interesele locale


Administraţia publică Administraţia publică localălocală

Relaţii transfrontaliere bi- şi trinaţionale Autorităţile locale

Comunităţile locale nu se “termină” la graniţă

Relaţii foarte bune cu APL dar nu se ţine cont de părerea mediului de

afaceri în probleme de dezvoltarea regiunii Primăriile localităţilor de lângă graniţă

ar trebui să se implice mai mult


Camera de comerţ, industrie, Camera de comerţ, industrie, agric.agric. Relații strânse, convenții cu CC din Szeged S-a format Asociaţia CC din

Euroregiunea DKMT Realizare: Centrul de afaceri din Timişoara CCIA a elaborat o strategie privind

dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere Implicarea CCIA ar trebui să fie mult mai

mare Camerele de comerț – să fie interfaţa

pentru schimbările dorite


Asociaţiile pe domeniiAsociaţiile pe domenii Există reţea pt. micii agricultori – pe

criteriu etnic (maghiar) – 19 filiale în judeţ

Există pe domenii – crescători de bovine, de ovine, pt. plante tehnice, pt. cereale; nu sunt eficiente, organizate de sus în jos

Proiecte cu fonduri UE – problema contribuţiei proprii (aproape imposibil pt. un agricultor)

Lansări proiecte fonduri autohtone – parcă nu există în Ro, în Hu există


Universitatea Universitatea Ajută agricultorii: bibliografie şi

cursuri de specializareProiecte comune de cercetări

transfrontaliere – cereale Colaborări între USAB şi agricultori

– treninguriSchimburi inter-universitare

◦Pe domenii


Sfera publică, lobbySfera publică, lobby Corupţie – se pretind bani dac

promovezi vreun proiect Sindicate politizate, fără să se

înţeleagă rolul lor În anumite condiţii se face lobby –

dar acestea sunt excepţii Probleme privind informarea despre

proiecte Legislaţia de ultimă oră – nu se

oferă în limbi accesibile (a ţărilor vecine)


Viitor - propuneriViitor - propuneri Agricultura – necesară schimbare de

mentalitate atât la nivelul producătorului cât şi la nivelul abordării politice

Aria în care trebuie să se gândească – mult mai extinsă, nu numai până la Szeged, dar până la Viena

Firmele să-şi facă strategii incluzând şi judeţul vecin

Cadrul legal să fie într-adevăr prielnic, să fie adevărată descentralizare


Concluzii - 1Concluzii - 1Cunoaşterea situaţiei

◦Cunoştinţe precare – mai degrabă impresii, de genul “s-a scris în ziar”, date concrete accidental

◦Chiar greşeli mari (aparţin unei singure persoane, din conducerea CCIA)

◦Discurs politizat şi distant, parcă nu s-ar referi la propria-i situaţie


Concluzii - 2Concluzii - 2Clusterul ca soluţie – o singură

amintire◦Cine ar trebui să-l promoveze?

DKMT – nu este o componentă a viitorului

Apare alternanţa: Banatul istoricStrategiile DKMT elaborate (1999,

2006) nu sunt cunoscute, evocate◦DKMT – “structură obosită”


Concluzii - 3Concluzii - 3Promovarea relaţiilor

transfrontaliere◦Statul nu se implică◦Legislaţia nu ajută◦Administraţia locală – există exemple

pozitive, dar acestea sunt excepţii◦CCIA – fără o strategie clară,

tentative fără concepţie


Köszönöm, hogy meghallgattak!


Documents

Dr. Bodó Barna