Documentarea Şi Contabilitatea Datoriilor Comerciale În Cadrul Entităţii Economice (1)

8/9/2019 Documentarea Şi Contabilitatea Datoriilor Comerciale În Cadrul Entităţii Economice (1)

1/67

Introducere

Teza de licenţă “Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale

în întreprinderile de construcţii”, este interesantă prin specifcul şi

actualitatea ei. Orice unitate economică îşi realizează activitateasa printr-un sistem comple de relaţii economice şi !uridice cu

cumpărătorii săi, benefciarii de servicii prestate, personalul

an"a!at, bu"etul de stat privind plata impozitelor şi taelor, alte

persoane !uridice şi fzice. Creanţele reprezint#nd drepturile

!uridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa stabilită

de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente

o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane

!uridice sau fzice numite debitori. $e c#nd datoriile se prezintă

prin an"a!amentele de plată ale întreprinderii %aţă de %urnizori

pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, %aţă de personalul

an"a!at privind retribuirea muncii, %aţă de stat privind plata

impozitelor şi taelor, %aţă de alte persoane !uridice şi fzice.

Creşterea relativă a datoriilorare are un impact dublu asupra

activităţii întreprinderii. &intr-un punct de vedere acest %enomen

poate f studiat ca benefc, deoarece întreprinderea obţine surse

suplimentare de fnanţare. &in alt punct de vedere, creşterea

ecesivă a datoriilor este etrem de periculoasă, deoarece

sporeşte riscul unui evntual %aliment. &atoriile comerciale %aţă de

%urnizori pentru măr%urile primite, serviciile prestate şi lucrările

e%ectuate, precum şi avansurile pe termen lun" primite în contul

livrării măr%urilor, prestării serviciilor şi e%ectuării lucrărilor

reprezintă sursele spontane de fnanţare, deoarece apariţia lor

depinde doar de tranzacţiile e%ectuate. 'nume acest tip de

datorii prezintă cel mai mare interes pentru "estioanrea lor.

(copul şi obiectivele tezei au determinat structura ei lo"ică, care

include introducerea, trei capitole, concluzii, biblio"ra%i), anee.


2/67

Capitolul I. Esenţa, caracteristica şi clasifcarea creanţelor

şi datoriilor cuprinde in%ormaţia cu privire la caracteristica,

componenţa şi clasifcarea creanţelor şi datoriilor.

În Capitolul II. Contabilitatea creanţelor în cadrul entităţii

economice *'vic"rup-Cons”(+ se va studia sistemul de

documente a%erente creanţelor în cadrul entităţii

economice*'vic"rup-Cons”(+, precum şi contabilitatea

creanţelor în cadrul entităţii economice *'vic"rup-Cons” (+.

Capitolul III. Contabilitatea datoriilor comerciale în cadrul

entităţii economice „AVICG!"#C$%&' &( va cuprinde

in%ormaţia cu privire la sistemul de documente a%erente datoriilor

comerciale în cadrul cadrul entităţii economice *'vic"rup-Cons”

(+ şi contabilizarea acestora.

n concluzie vor f "eneralizate rezultatele cercetării e%ectuate,

%ormulările principale concluzii propuneri şi recomandări practice,

metodolo"ia şi metodele de cercetare.

&rept bază teoretică şi metodolo"ică a teoriei vor servi

concepţiile teoretice, principiile de cercetare şi lucrările

%undamentale în acest domeniu al economiei din ţara noastră,

publicaţiile periodice, actele le"islative şi normative ale +

re%eritor la creanţe şi datorii comerciale. n scopul cercetării se vor

utiliza metode şi instrumente de cunoastere ştiinţifcă a

proceselor economice, procedeelor şi principiilor (/C.

0aza practică este luată de la *'vic"rup-Cons” (+ a %ost

%ondată la 12 %ebruarie 3445 în baza actului de constituirea,

certifcatului de înre"istrare şi licenţei de activitate.6vezi aneele

1,3,78 (ocietatea a %ost creată pentru des%ăşurarea activităţii de

antreprenoriat cu prevederea %abricării producţiei, eecutării

lucrărilor şi prestării serviciilor, des%ăşurată în mod indipendent,


3/67

din propria iniţiativă, din numele înreprinderii, pe riscul propriu.

$entru a-şi realiza sarcinile asumate (ocietatea des%ăşoară

următoarele "enuri de activitate9

- Construcţiile de clădiri şi de construcţii in"inereşti,

instalaţii şi reţele te:nico-edilitare, reconstrucţiile,

consolidările, resaturările;

- Comerţul cu amănuntul în ma"azinele nespecializate, cu

v#nzarea predominantă de produse alimentare, bîuturi şi

produse de tutun;

- Comercializarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi sau

a beri;

- Comercializarea cu amănuntul a produselor de tutun.

a moment întreprinderea se specializează pe construcţiile de

clădiri şi de construcţii in"inereşti, instalaţii şi reţele te:nico-

edilitare, reconstrucţiile, consolidările, resaturările

&in punct de vedere strate"ic *'vic"rup-Cons” (+ se a. (tatutul

!uridic al *'vic"rup-Cons” (+ a %ost înre"istrat la Camera

nre"istrării de (tat /r.1445?44445@21 din 12.43.3445 6vezi

anea 18

+esponsabilitatea pentru or"anizarea şi ţinerea contabilităţii o

poartă conducătorul *'vic"rup-Cons” (+, care creează condiţiilenecesare pentru or"anizarea corectă a contabilităţii, întocmirea şi

prezentarea oportună a rapoartelor. Avidenţa contabilă la

*'vic"rup-Cons” (+ este ţinută de contabilitate, care constituie o

subdiviziune structurală autonomă a întreprinderii. Contabilul-şe%

asi"ură controlul şi re


4/67

stabilite, poartă răspundere pentru re


5/67

Datoriile se constată şi se evaluează la suma nominală, inclusiv / şi alte

impozite şi taxe care urmează a fi ac&itate.

După constatare datoriile se reflectă în contabilitate în baza principiului

specializării exerciţiilor - atunci c%nd au fost înregistrate în documentele contabile,

fiind incluse în rapoartele financiare în perioada la care se referă, dar nu atunci

c%nd se plătesc mijloacele băneşti sau se transmit alte active în sc&imb.

[ ,pag.!01#

2apoartele financiare întocmite în baza principiului specializării exerciţiilor

informează utilizatorii nu numai despre tranzacţiile anterioare, ci şi despre

angajamentele de plată a mijloacelor băneşti în perspectivă.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special care

însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia.

3entru livrările impozabile cu / se întocmesc facturi fiscale, iar pentru livrările

neimpozabile - facturi de expediţie. 3entru unele bunuri materiale sunt necesare

documente suplimentare. /stfel, la livrarea produselor alimentare se prezintă

certificatul de calitate.

Datoriile comerciale

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de

furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite

şi serviciile de care entitatea economică a beneficiat.

Decontările privind ac&itarea datoriilor faţă de furnizori, se efectuează prin

virament, dar sunt posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei stabilite

prin $egea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.4*5-6'' din 7!.7.881,cu modificările şi completările ulterioare.

Decontările prin virament se efectuează conform 2egulamentului privind

decontările fără numerar în 2epublica 9oldova nr.15:-71 din 1.70.88", cu

modificările şi completările ulterioare +în continuare - 2egulament aprobat prin

&otăr%rea ;onsiliului de /dministraţie al (.


6/67

Dispoziţia de plată - dispoziţie dată de către plătitor băncii care îl deserveşte de a

transfera beneficiarului o anumită sumă de bani.

Dispoziţia de plată acceptată - dispoziţie de transfer a unei sume de bani dată de

către plătitor băncii plătitoare prin oficiul poştal pe numele unor cetăţeni +pensii,

pensii ali ;ererea-dispoziţie de plată - cererea beneficiarului către plătitor de a

plăti, în baza documentelor de expediere remise lui în afara băncii, valoarea

producţiei livrate, serviciilor prestate şi alte plăţi conform contractului.

/creditivul - angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată beneficiarului

pentru marfa livrată sau serviciile prestate la prezentarea documentelor ce confirmă

că marfa a fost expediată sau serviciile au fost prestate.

;ecul - document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii

plătitoare de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de către

beneficiarul de cec.

Dispoziţia incaso +dispoziţia incaso trezorerială - dispoziţia beneficiarului privind

virarea incontestabilă a unei anumite sume de mijloace băneşti din contul

plătitorului fără consimţăm%ntul lui, în baza documentelor executorii sau a altor

acte legislative care prevăd dreptul virării incontestabile.

3e l%ngă formele de decontări enumerate întreprinderea poate utiliza şi cambiile.

9odul de utilizare a acestora este stabilii prin $egea cambiei nr.l510-6'' din

11.7".88!.

=xistă anumite reguli generale piivind decontările care sunt obligatorii pentru

bănci şi clienţii acestora. /stfel, conform punctului * din 2egulament, unicul

mijloc de plată legal pe teritoriul 2epublicii 9oldova îl constituie monedanaţională - leul moldovenesc, adică decontările în valută străină se permit numai cu

partenerii de afaceri din alte ţări. otodată, potrivit pct." din 2egulament, nu se

admite efectuarea de către o întreprindere a plăţii pentru ac&itarea angajamentelor

+datoriilor, altor obligaţiuni altei întreprinderi faţă de o terţă persoană.

=videnţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor,

creditor, pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor.Datoriile faţă de personal


7/67

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile

angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau

individuale între persoane fizice şi întreprindere şi sunt în raport direct cu cererea

şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele

şi condiţiile funcţionării întreprinderii. [ ,pag.!47#

>alariul constituie orice recompensă sau venit calculat în conformitate cu

contractul individual de muncă, de patron sau de organul împuternicit de acesta

angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de salarizare care include

formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente. 9unca este

retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de retribuire.

>alarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuează în baza 2eţelei tarifare

unice de salarizare.

>tatul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului, a unor adaosuri şi

sporuri cu caracter compensatoriu care se stabilesc, după caz, în raport cu

rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, vec&imea în muncă şi poartă un

caracter de stimulare sau compensare.

>alariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă sporuri,

indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii, precum şi facilităţile acordate de patron.

>alariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre

plată.

3entru organizarea evidenţei corecte a muncii, a producţiei şi a salariilor,

întocmirea rapoartelor statistice şi contabile şi controlul fondului de salarii este

necesară determinarea numărului personalului scriptic al întreprinderii şi evidenţaoperativă a personalului. 3ersonalul scriptic se sc&imbă continuu în funcţie de

procesele de angajare, transferare, concediere şi se evaluează la o dată anumită,

fiind documentat corespunzător. [ ,pag.!4#

'n funcţie de te&nologia şi organizarea procesului de producţie, se folosesc diverse

sisteme de evidenţă a producţiei. 3rin sistemul de evidenţă a producţiei se

subînţelege combinarea modului de obţinere a informaţiei, de înregistrare aacesteia şi de circulaţie a documentelor primare.


8/67

'n funcţie de caracterul activităţii şi al procesului te&nologic, pentru evidenţa

producţiei se utilizează diverse documente primare întocmite de către economişti şi

contabili.

$a întreprinderile de producţie pot fi utilizate următoarele documente primare)

[,pag.!41#

bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de

sc&imb - pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucrărilor şi

serviciilor executate?

tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj -pentru

evidenţa timpului de muncă normat şi suplimentar prestat.

lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţa a folosirii timpului

de muncă - pentru evidenţa lucrului în timp de @ noapte şi a celui suplimentar?

foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază - pentru

abaterile de la condiţiile normale de lucru +operaţiuni suplimentare neprevăzute de

procesul te&nologic sau legate de necorespunderea utilajului, instrumentelor,

materialelor etc?

foaia staţionărilor - pentru staţionările admise nu din vina muncitorului?

documentele privind producţia fabricată - pentru depistarea rebuturilor în producţie

şi actul privind rebutul la valoarea rebutului final?

raportul privind pierderile din timpul de muncă - pentru documentarea pierderilor

din lucru?

foi de calcul al adaosurilor, borderouri şi situaţii privind sporurile la primele la

salariu organizate independent de întreprindere, în funcţie de tipul acestora pentrudocumentarea altor suplimente şi prime în favoarea salariaţilor.

Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariilor pot fi diferite după

structură şi număr, în funcţie de ramura şi caracterul activităţii economice a

întreprinderii. oate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a

salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se

întocmesc registrele analitice şi sintetice pe acest sector de evidenţă.Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri)


9/67

.reţineri fiscale) impozitul pe veniturile persoanelor fizice. ;onform art. 5 din

;odul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt următoarele)

0 A din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte 15177 lei?

4 A din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 15177 lei.

1. reţineri sociale) " Aîn bugetul asigurărilor sociale?

!.reţineri în fondul asigurărilor de asistenţă medicală !,5A?

*. diverse reţineri) avansurile la salariile acordate anterior? restituirea sumelor

plătite în plus în urma unor greşeli de calcul? avansul nerestituit la timp pentru

deplasarea de serviciu? în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului

de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale

concediului? plăţi la sindicatele de ramură, locale? reţineri pentru daune materiale

cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el? reţineri

privind executarea titlurilor executorii +pensii alimentare etc? reţineri pentru c&irii,

pentru ac&itarea bunurilor procurate în rate, pentru servicii comunale prestate de

obiectele sociale ale întreprinderii +cămine? reţineri privind împrumuturile

acordate anterior salariaţilor etc.

oate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative) fişa

personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere,

lista de plată, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale administraţiei etc.

Datoriile privind asigurările

Bn vederea păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie,

garantării unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură bunurile,

personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudineexcepţionale.

;onform legislaţiei în vigoare, asigurările pot fi obligatorii şi benevole, iar

asigurătorii - întreprinderile cu capital privat, companiile de asigurări şi organele

de stat.

Bn conformitate cu $egea privind sistemul public de asigurări sociale nr.*48-6'

din 74.70.888, cu modificările şi completările ulterioare, asigurările socialereprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, const%nd în


10/67

acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii pentru prevenirea

îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi alte prestaţii prevăzute de

legislaţie. /sigurările sociale pot fi efectuate prin sistemul public de asigurări

sociale şi privat.

oţi agenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi gospodărire, inclusiv

persoanele fizice, fondul pentru ajutorul de şomaj, persoanele cu contract

individual, depun contribuţii la asigurările sociale de stat. /ceşti contribuabili

trebuie înregistraţi ca plătitori de contribuţii 'a reprezentanţele ;asei ociale la locul de reşedinţă.

;onform $egii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 177 9.C. al 29

nr.8!-8" din 18.1.1778 , tarifele cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de

stat obligatorii pe anul 177 se stabilesc în următoarele mărimi)

1! A la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense pentru)

- întreprinderile care angajează persoane prin contract individual de muncă ori prin

alte contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii?

- cetăţeni ai 2epublicii 9oldova angajaţi prin contract în proiecte, instituţii şi

organizaţii internaţionale, indiferent de sursa finanţării activităţilor?

- persoanele care desfăşoară activitate în funcţie electivă sau sunt numite în

autorităţi executive sau legislative?

- judecătorii, procurorii, avocaţii parlamentari,

- notarii de stat.

!!A la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense pentru)

- angajatorul pentru asigurarea socailă a angajaţilor săi care activează în condiţiispeciale de muncă.

11A la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense pentru tot personalul

unităţii economice)

- angajatorii din agricultură care practică exclusiv activităţile stipulate în grupele

7.-7.* din ;lasificatorul activităţilor din economia 9oldovei.

"A din) mijloacele angajatorului."A la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense de la bugetul de stat.


11/67

*7** lei anual pentru asiguraea individuală de la persoanele fizice, cu excepţia

pensionarilor, invalizilor, întreprinzătorilor individuali, avocaţilor, notarilor privaţi,

care activeazî în baza de licenţă obţinute în modul stabilit de lege, indiferent de

forma juridică de organizare.

9ijloacele băneşti acumulate în bugetul asigurărilor sociale de stat se folosesc,

conform legislaţiei în vigoare, în următoarele scopuri) plata pensiilor pentru limită

de v%rstă, de invaliditate, în cazul pierderii întreţinătorului, pentru vec&ime în

muncă, plata pensiilor sociale şi indemnizaţiilor pentru pensionari, plata

ajutoarelor de asigurări sociale, acoperirea c&eltuielilor pentru tratamentul

balneosanatorial, odi&na salariaţilor şi copiilor lor, plata ajutoarelor şi

compensaţiilor acordate familiilor cu copii socialmente vulnerabile, plata

ajutoarelor de şomaj etc.

Datoriile privind decontările cu bugetul

2elaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de

calculare, ac&itare şi declarare a impozitelor şi taxelor. >istemul fiscal al 2epublicii

9oldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în) [,pag.!84#

generale de stat) impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozitul

privai, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier?

locale) impozitul funciar, impozitul pentru, folosirea resurselor naturale, taxa

pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi

loterii, taxa &oteliera, taxa pentru amplasarea publicităţii +reclamei, taxa pentru

dreptul de a aplica simbolica locală, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale,

taxa balneară, taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală, taxa pentru dreptul dea presta servicii de transportare a călătorilor etc.

9odul şi termenele de ac&itare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile

acordate, precum şi subiecţii impunerii şi obiectele impunerii sunt reglementate de

;odul fiscal, $egile cu privire la punerea în aplicare a titlurilor ;, legea bugetului

de stat pe anul respectiv şi alte acte normative. 3entru generalizarea informaţiei

privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 5!* EDatorii privind decontările cu


12/67

bugetulF. 'n creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind

impozitele şi taxele, iar în debit -plăţile virate efectiv sau trecute în cont. >oldul

este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate

bugetului la sf%rşitul perioadei de gestiune. =videnţa analitică a datoriilor privind

decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi taxe. De aceea în cadrul

conturilor sintetice destinate evidenţei decontărilor cu bugetul pot fi desc&ise

diferite subconturi şi conturi analitice

;ontabilitatea impozitului pe venit

Gn loc important în cadrul decontărilor cu bugetul îl ocupă impozitul pe veniturile

persoanelor care desfăşoară activitate de întreprinzător. 9odul de determinare şi de

evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor care desfăşoară activitate de

întreprinzător se reglementează de >.


13/67

fiscal, / se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiilor

+metodei de calcul.

$ivrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu / la cota

standard - 17 A, cotele reduse - " A, 4 A şi la cota zero, în funcţie de tipul

mărfurilor, consumatorilor şi caracterul operaţiunii, şi livrări scutite de /

+neimpozabile.

;ontabilitatea datoriilor faţă de buget privind accizele [ ,pag.*7!#

/ccizele reprezintă un impozit indirect de stat care se stabilesc pentru unele

mărfuri de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc.

aloarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi) valoarea de piaţă a

mărfii, fără / şi accize? valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor

importate determinată conform legislaţiei vamale.

Cbligaţia de plată a accizelor apare la data livrării +transportării mărfurilor supuse

accizelor din încăperea de acciz care reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin

subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte

locuri situate separat şi determinate de certificatul de acciz, în care mărfurile

supuse accizelor se prelucrează şi:sau se fabrică, se expediază de către subiecţii. $a

livrarea Imărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz de producător sau de

agenţii economici care le-au procurat anterior în baza unor documente care nu

confirmă ac&itarea accizelor de către furnizor, suma accizelor calculate se include

în preţul de v%nzare al mărfurilor produse +prelucrate şi se înregistrează ca datorie

faţă de buget în creditul contului 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulH.

>uma accizelor de plătit la buget se calculează lunar în mărimea accizelor aferentelivrărilor de mărfuri supuse accizelor din creditul contului 5!* EDatorii privind

decontările cu bugetulF.

;ontabilitatea altor impozite şi taxe

/genţii economici calculează şi ac&ită impozite şi taxe locale. axele

locale se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale în limitele

competenţei lor şi în conformitate cu itlul '' a ;odului fiscal Eaxele localeFaxele locale se determină prin produsul dintre cota şi baza de calcul sau pot fi


14/67

egale cu mărimea fixată de legislaţia în vigoare.

;alcularea-impozitelor, taxelor şi altor defalcări obligatorii +cu excepţia

impozitului pe venit, / şi accizelor se reflectă în felul următor) Debit 0!

E;&eltuieli generale şi administrativeF ;t 5!* EDatorii privind decontările cu

bugetulF.

;ontabilitatea datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi

/gentul economic poate avea relaţii cu fondatorii şi alţi participanţi în capitalul

statutar pot avea un caracter diferit, reprezent%nd creanţe sau datorii. Datoriile faţă

de fondatori +acţionari pot fi grupate în datorii privind)

dividendele, alte venituri şi plăţi calculate?

aporturile la capitalul statutar?

restituirea cotelor sau a unei părţi la lic&idarea întreprinderii.

;onform legislaţiei în vigoare, obligaţia de plată a dividendelor apare la data

anunţării deciziei privind plata acestora luată de ;onsiliul de observatori în cazul

plăţii dividendelor intermediare şi /dunarea Jenerală a /cţionarilor-în cazul plăţii

dividendelor anuale.

Datoriile faţă de fondatori pot apărea în cadrul efectuării emisiunii suplimentare de

acţiuni prin aporturi suplimentare, deoarece conform $egii privind societăţile pe

acţiuni nr. !*K6''' din 1.7".880, cu completările şi modificările ulterioare,

aporturile primite în contul acţiunilor emise suplimentar nu pot fi utilizate p%nă la

înregistrarea totalurilor emisiunii suplimentare de acţiuni, dec%t numai în cazul

acordării de către bancă sau altă persoană juridică a unei cauţiuni sau garanţii

asupra acestor aporturi.=videnţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare

fondator +participant şi pe feluri de datorii.

1.2 Componenţa şi clasificarea datoriilor pe termen lung

Bn condiţiile economiei de piaţă întreprinderile au nevoie de resurse majore pentruasigurarea continuităţi activităţii economice, finanţarea unor proiecte de dezvoltare


15/67

şi investiţii etc. 'nsuficienţa periodică a surselor proprii de finanţare impune o

cerere mare a întreprinderii privind resursele împrumutate.

Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. ;apitalul

atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină

primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen

stabilit şi pentru o anumită plată.

Datoriile financiare cuprind)

creditele, inclusiv overdraflurile. ;reditele sunt primite de la instituţiile bancare.

Cverdraftul este un credit bancar primit de întreprindere prin eliberarea unui cec, a

dispoziţiilor de plată la o sumă care depăşeşte soldul mijloacelor băneşti în contul

de decontare. ;ondiţiile overdraftului sunt stipulate în contractul înc&eiat între

bancă şi client în momentul desc&iderii contului bancar.

împrumuturile. /cestea pot fi primite de la întreprinderi - părţi nelegate şi legate,

persoane fizice, personalul întreprinderii etc.

Bn funcţie de termenul rambursării, creditele bancare şi împrumuturile pot fi)

pe termen scurt, al căror termen de ac&itare nu depăşeşte 1 luni calendaristice,

fiind o sursă de formare a mijloacelor circulante?

pe termen lung, cu durata de ac&itare mai mare de 1 luni calendaristice, primite în

scopul efectuării investiţiilor capitale şi financiare pe termen lung, procurării de

mijloace fixe, ec&ipamente, utilaje, noi te&nologii, ac&iziţii de întreprinderi.

9odul de creditare, de primire şi de rambursare a creditelor bancare este

reglementat de contractele de credit şi actele normative bancare în vigoare.

;reditele bancare şi împrumuturile pot fi primite direct sub formă de mijloace băneşti, în urma înc&eierii unui contract de credit sau de împrumut între creditor şi

debitor, prin emisiunea de obligaţiuni, cambii financiare, acţiuni privilegiate,

scontare de cambii şi alte titluri de datorii. ;reditele bancare şi împrumuturile pot

fi primite în valută naţională şi străină. 'n funcţie de modul de obţinere a

împrumuturilor, de valută şi creditorul care le acordă, în cadrul conturilor de

credite şi împrumuturi se desc&id subconturi.=misiunea titlurilor de împrumut +obligaţiunilor reprezintă o modalitate de


16/67

contractare a capitalului atras. 9odul de plasare, de circulaţie şi de anulare a

obligaţiunilor este reglementat de actele legislative în vigoare) $egea privind

societăţile pe acţiuni nr. !*K6''' din 71.7*.880, cu modificările şi completaţi

le ulterioare, $egea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr.l88-6' din

4..884, cu modificările şi completările ulterioare. Cbligaţiunea este un

document care atestă dreptul proprietarului +obligatarului de a primi suma vărsată

în contul ac&itării obligaţiunii şi dob%nda sau un alt profit aferent în mărimea şi în

termenul stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. aloarea nominală a

obligaţiunii societăţii trebuie să se împartă la 77 lei, iar termenul de circulaţie a

obligaţiunilor să fie de cel puţin un an.

Cbligaţiunle pot fi clasificate după diferite criterii, conform cărora acestea se

împart în garantate şi negarantate, cu scadenţă unică sau în serie, nominale şi la

purtător.

Cbligaţiunile pot fi emise la o valoare de piaţă egală cu valoarea nominală sau care

diferă de aceasta. 'n cazurile în care rata nominală a dob%nzii privind obligaţiunile

este mai mică dec%t rata de piaţă a dob%nzii, obligaţiunile se emit cu discont, fiind

egal cu diferenţa dintre valoarea nominală şi preţul de emisiune. Dacă obligaţiunile

au o rată nominală a dob%nzii mai mare dec%t rata de piaţă a acestora, ele se emit

cu primă.

aloarea primei sau discontului reprezintă sume care rectifică valoarea

împrumutului p%nă la valoarea de rambursat, de aceea ele se reflectă în conturile

contabile respectiv cu sume obişnuite sau negative.

Discontul şi prima calculată la emisiunea de obligaţiuni influenţează c&eltuielile privind împrumuturile şi valoarea de bilanţ a acestora. $a scadenţa împrumutului

valoarea lui trebuie să fie egală cu valoarea nominală, de aceea discontul şi prima

se amortizează pe perioada acordării împrumutului prin trecerea la c&eltuielile sau

veniturile perioadei sau fiind capitalizată, conform >.


17/67

pe durata împrumutului, şi metoda dob%nzii efective care presupune utilizarea ratei

de piaţă a dob%nzii la momentul emisiunii asupra sumei rămase de rambursat în

fiecare perioadă de plată a dob%nzilor.

'n vederea evitării unor riscuri la încasarea creditelor acordate, pot fi aplicate

diferite forme de asigurare a creditului, şi anume)

. gajul propriu-zis?

1. scrisoarea de garanţie?

!. contractul de cauţiune?

*. depozitul?

5. asigurarea răspunderii pentru neac&itare?

". cesiunea de creanţe?

0. cambii sau alte titluri de datorii.

'n acest scop între debitor şi creditor se înc&eie un contract de gaj care trebuie vizat

de notar. Dacă debitorul nu poate rambursa împrumutul, gajul trece în proprietatea

creditorului, reflect%ndu-se ca operaţiuni de v%nzare a patrimoniului.

/c&itarea sumei creditului şi a dob%nzii calculate se efectuează de către debitor

prin virament bancar printr-o dispoziţie de plată? emiterea cecului de decontare?

depunerea de numerar? în cazuri aparte - prin trecerea în cont a încasării din

v%nzarea valorilor de mărfuri şi materiale, precum şi prin dispoziţia incaso a

băncii, dacă există o prevedere în acordul de credit sau la sosirea termenului de

plată, în conformitate cu angajamentele la termen.

Bmprumuturile pot fi restituite p%nă la sau după scadenţă. Din punctul de vedere al

volumului, împrumuturile pot fi rambursate în rate, în sume egale sau neegale -cresc%nde sau descresc%nde, anual, semestrial, trimestrial, lunar sau în altă

periodicitate ori în sumă totală la scadenţă.

$a restituirea împrumuturilor contractele de credit şi gaj îşi pierd valabilitatea, iar

întreprinderea debitoare primeşte un aviz privind ac&itarea datoriei sale, inclusiv

dob%nzile pentru prezentarea acestuia la notarul care a înregistrat contractul de gaj.

Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. ;apitalulatras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină


18/67

primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen

stabilit şi pentru o anumită plată.

Datoriile financiare cuprind) [ ,pag.!"1 #

• creditele, inclusiv overdraflurile. ;reditele sunt primite de la instituţiile

• bancare. Cverdraftul este un credit bancar primit de întreprindere prin

eliberarea unui cec, a dispoziţiilor de plată la o sumă care depăşeşte soldul

mijloacelor băneşti în contul de decontare. ;ondiţiile overdraftului sunt

stipulate în contractul înc&eiat între bancă şi client în momentul desc&iderii

contului bancar.

• împrumuturile. /cestea pot fi primite de la întreprinderi - părţi nelegate şi

legate, persoane fizice, personalul întreprinderii etc.

Bn funcţie de termenul rambursării, creditele bancare şi împrumuturile pol

fi) [ ,pag.!"! #

pe termen scurt, al căror termen de ac&itare nu depăşeşte 1 luni calendaristice,

fiind o sursă de formare a mijloacelor circulante?

pe termen lung, cu durata de ac&itare mai mare de 1 luni calendaristice, primite în

scopul efectuării investiţiilor capitale şi financiare pe termen lung, procurării de

mijloace fixe, ec&ipamente, utilaje, noi te&nologii, ac&iziţii de întreprinderi.

;reditele bancare şi împrumuturile pot fi primite direct sub formă de mijloace

băneşti, în urma înc&eierii unui contract de credit sau de împrumut între creditor şi

debitor, prin emisiunea de obligaţiuni, cambii financiare, acţiuni privilegiate,

scontare de cambii şi alte titluri de datorii. ;reditele bancare şi împrumuturile pot

fi primite în valută naţională şi străină. 'n funcţie de modul de obţinere a

împrumuturilor, de valută şi creditorul care le acordă, în cadrul conturilor de

credite şi împrumuturi se desc&id subconturi.

'n vederea evitării unor riscuri la încasarea creditelor acordate, pot fi aplicate

diferite forme de asigurare a creditului, şi anume) gajul propriu-zis? scrisoarea de

garanţie? contractul de cauţiune? depozitul? asigurarea răspunderii pentru

neac&itare? cesiunea de creanţe, cambii sau alte titluri de datorii. 'n acest scop între

debitor şi creditor se înc&eie un contract de gaj care trebuie vizat de notar.


19/67

Dacă debitorul nu poate rambursa împrumutul, gajul trece în proprietatea

creditorului, reflect%ndu-se ca operaţiuni de v%nzare a patrimoniului.

/c&itarea sumei creditului şi a dob%nzii calculate se efectuează de către debitor

prin virament bancar printr-o dispoziţie de plată? emiterea cecului de decontare?

depunerea de numerar? în cazuri aparte - prin trecerea în cont a încasării din

v%nzarea valorilor de mărfuri şi materiale, precum şi prin dispoziţia incaso a

băncii, dacă există o prevedere în acordul de credit sau la sosirea termenului de

plată, în conformitate cu angajamentele la termen. Bmprumuturile pot fi restituite

p%nă la sau după scadenţă. Din punctul de vedere al volumului, împrumuturile pot

fi rambursate în rate, în sume egale sau neegale - cresc%nde sau descresc%nde,

anual, semestrial, trimestrial, lunar sau în altă periodicitate ori în sumă totală la

scadenţă.

$a restituirea împrumuturilor contractele de credit şi gaj îşi pierd valabilitatea, iar

întreprinderea debitoare primeşte un aviz privind ac&itarea datoriei sale, inclusiv

dob%nzile pentru prezentarea acestuia la notarul care a înregistrat contractul de gaj.

=videnţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de credite

şi împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le-au

acordat.


20/67

Capitolul II. Contabilitatea datoriilor în cadrul

Întreprinderii de Stat Teatrul epublican de !"puşi #$IC%ICI&

2.1 'ocumentarea şi contabilitatea datoriilor comerciale în cadrul

Întreprinderii de Stat Teatrul epublican de !"puşi #$IC%ICI&

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de

furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite

şi serviciile de care întreprinderea a beneficiat.

Decontările privind ac&itarea datoriilor faţă de furnizori, de regulă, se efectuează

prin virament, dar sunt posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei

stabilite prin $egea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.4*5-6'' din

7!.7.881, cu modificările şi completările ulterioare.

Decontările prin virament se efectuează conform 2egulamentului privind

decontările fără numerar în 2epublica 9oldova nr.15:-71 din 1.70.88", cu

modificările şi completările ulterioare +în continuare - 2egulament aprobat prin

&otăr%rea ;onsiliului de /dministraţie al (.


21/67

către plătitor băncii plătitoare prin oficiul poştal pe numele unor cetăţeni +pensii,

pensii ali ;ererea-dispoziţie de plată - cererea beneficiarului către plătitor de a

plăti, în baza documentelor de expediere remise lui în afara băncii, valoarea

producţiei livrate, serviciilor prestate şi alte plăţi conform contractului.

/creditivul - angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată beneficiarului

pentru marfa livrată sau serviciile prestate la prezentarea documentelor ce confirmă

că marfa a fost expediată sau serviciile au fost prestate.

;ecul - document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii

plătitoare de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de către

beneficiarul de cec.

Dispoziţia incaso +dispoziţia incaso trezorerială - dispoziţia beneficiarului privind

virarea incontestabilă a unei anumite sume de mijloace băneşti din contul

plătitorului fără consimţăm%ntul lui, în baza documentelor executorii sau a altor

acte legislative care prevăd dreptul virării incontestabile.

3e l%ngă formele de decontări enumerate întreprinderea poate utiliza şi cambiile.

9odul de utilizare a acestora este stabilii prin $egea cambiei nr.l510-6'' din

11.7".88!.

=xistă anumite reguli generale piivind decontările care sunt obligatorii pentru

bănci şi clienţii acestora. /stfel, conform pct.* din 2egulament, unicul mijloc de

plată legal pe teritoriul 2epublicii 9oldova îl constituie moneda naţională - leul

moldovenesc, adică decontările în valută străină se permit numai cu partenerii de

Lfaceri din alte ţări. otodată, potrivit pct." din 2egulament, nu se admite

efectuarea de către o întreprindere a plăţii pentru ac&itarea angajamentelor +datoriilor, altor obligaţiuni altei întreprinderi faţă de o terţă persoană.

;onform art.71 din ;odul fiscal, subiecţii impozabili înregistraţi ca plătitori de

/ au dreptul la trecerea în cont a / ac&itată sau care urmează a fi ac&itată

privind valorile materiale şi serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor

impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în cazul c%nd dispun

de)factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate în ţară pentru care a fost


22/67

ac&itată ori urmează a fi ac&itată /?

documentul eliberat de autorităţile vamale care confirmă ac&itarea / aferentă

mărfurilor importate +declaraţia vamală.

Bn rezulztatul operaţiunilor economice facturile fiscale, facturile de expediţie,

declaraţiile vamale sunt înregistrate pe contrui contabile în jurnale-ordere. /poi

informaţia din jurnale-ordere +/nexele 4,8,7,15,",0,4,8,17,1 pe conturi

aparte se reflectă în ;artea mare se reflectă în balanţa de vereficare, după care se

în tocmeşte bilanţul contabil, adică rapoartele financiare. +/nexele 15,1"

=videnţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor,

creditor, pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor.

3entru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe termen

scurt sunt destinate conturile de pasiv 51 EDatorii pe termen scurt privind

facturile comercialeF, 511 EDatorii pe termen scurt faţă de părţile legateF, 51!

E/vansuri pe termen scurt primiteF. 'n creditul acestor conturi se înregistrează

creşterea datoriilor comerciale şi încasarea avansurilor de la cumpărători +creşterea

datoriei faţă de aceştia, iar în debit - ac&itarea datoriilor şi utilizarea avansurilor

+stingerea creanţelor comerciale. >oldul conturilor nominalizate este creditor şi

reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată, fiind reflectat în

capitolul din (ilanţul contabil, posturile căruia coincid cu denumirile conturilor

specificate.

;omponeneţa conturilor de evidenţă a datoriilor comerciale pe termen scurt se pot

ilustra în sc&ema de mai jos +vezi sc&ema 1..


23/67

>c&ema 1.. ;onturile de evidenţă a datoriilor comerciale pe termen scurt

Bnainte de toate este necesar de a determina modul de utilizare a conturilor de

evidenţă a datoriilor comerciale pe termen scurt la procurarea activelor şi

beneficierea de servicii. ormulele contabile întocmite de Bntreprinderii de >tat

eatrul 2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F în acest scop sunt următoarele)

- în luna decembrie au fost procurate materiale la valoala reflectarea valorilor

materiale intrate de la furnizori +fără /) +/nexa 1!

Debit E/ ctive n ematerialeF

Debit 1 E/ctive nemateriale în curs de execuţieF

Debit 1 E/ctive materiale în curs de execuţieF

Debit 1! E9ijloace fixeF

Debit 1 E9aterialeF 144,"0 lei

Debit 1! ECbiecte de mică valoare şi scurtă duratăFDebit 10 E9ărfuriF

;redit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF 144,"0 lei

;redit 511 EDatorii pe termen scurt faţă de părţile legateF

-la valoarea /)

Debit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetF subcontul 5!*1 EDatorii privind

taxa pe valoarea adăugatăF !0",!! lei;redit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF !0",!! lei


24/67

Bntreprinderii de >tat eatrul 2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F pe data de

74.1.177 în baza facturii fiscale (3778""5! a procurat materiale la valoarea fără

/ de 4"5,* lei +/nexa 1*

Debit 1 E9aterialeF 4"5,* lei

;redit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF 11!1,57 lei


taxa pe valoarea adăugatăF !0!,78 lei

M la reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori

+fără /)


Debit 1 E9aterialeF

Debit 1! ECbiecte de mică valoare şi scurtă duratăF

Debit 10 E9ărfuriF

Debit 01 E;&eltuieli comercialeF

Debit 0! E;&eltuieli generale şi administrativeF

Debit 01 E;&eltuieli ale activităţii de investiţiiF

Debit 011 E;&eltuieli ale activităţii financiareF

Debit 4 E3roducţia de bazăF

Debit 41 E/ ctivităţi auxiliareF

Debit 4! E;onsumuri indirecte de producţieF

;redit51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF

;redit511 EDatorii pe termen scurt faţă de părţile legateF.

$a suma / aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formulacontabilă)


taxa pe valoarea adăugatăF

;redit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF

;redit 511 EDatorii pe termen scurt faţă de părţile legateF.

;onform art.71 alin.+1 din ;odul fiscal, suma / ac&itată sau care urmează a fiac&itată privind valorile materiale şi serviciile procurate care se folosesc pentru


25/67

efectuarea livrărilor scutite de / nu se trece în cont şi se raportează la

consumuri sau c&eltuieli.

3otrivit prevederilor ;odului fiscal, / poate fi raportată la consumuri sau

c&eltuieli în perioada de gestiune în care valorile materiale procurate se folosesc

pentra efectuarea livrărilor scutite de /.

Bn luna noiembrie 177 Bntreprinderii de >tat eatrul 2epublican de 3ăpuşi

E$';G2';'F a beneficiat de amestec uscat de la '' NCleg ă întocmim formulele contabile pentru mărfurile şi serviciile importate în baza

următorului exemplu.

Bntreprinderii de >tat eatrul 2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F nu este plătitor

de / a importat de peste &otare materiale în valoare de 177 777 lei. $a punctulvamal de trecere a frontierei ea trebuie să ac&ite / în sumă de *7 777 lei +177


26/67

777 x17 ) 77. Datorită faptului că întreprinderea poate trece mărfurile prin vamă

numai după ac&itarea /, ea ac&ită / anticipat prin virament +varianta ' sau

în numerar +varianta ''. Bn acest caz se întocmesc următoarele formule contabile)

arianta '. /c&itarea / în avans

M reflectarea valorii mărfurilor procurate +fără /)

Debit 10 E9ărfuriF 177 777 lei

;redit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF 177 777 lei

M ac&itarea în avans prin virament a sumei /)

Debit 118 E/lte creanţe pe termen scurtF *7 777 lei

;redit 1*1 E;onturi curente în valută naţionalăF *7 777 lei

M trecerea în cont a sumei / în baza declaraţiei vamale)

Debit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF, subcontul 5!*1 EDatorii

privind taxa pe valoarea adăugatăF *7 777 lei

;redit 118 E/lte creanţe pe termen scurtF *7 777 lei

arianta ''. /c&itarea / în numerar

(anii primiţi de titularul de avans care trebuie să ac&ite / se reflectă în prealabil

prin formula contabilă)

Debit 110 E;reanţe pe termen scurt ale personaluluiF 7 777 lei

;redit 1* E;asaF 7 777 lei

itularul de avans obţin%nd mijloacele băneşti din casierie nu este în drept să

efectuieze ac&itări prin numerar mai mult de 17777 lei pe lună.

>uma / ac&itată în numerar la punctul vamal)

Debit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF, subcontul 5!*1 EDatorii privind taxa pe valoarea adăugatăF 7 777 lei

;redit 110 E;reanţe pe termen scurt ale personaluluiF 7 777 lei

Dacă întreprinderii i se acordă vacanţă vamală la ac&itarea / p%nă la 87 de zile

+potrivit art.1" şi 10 din ;odul vamal al 2epublicii 9oldova nr.*8-6' din

17.70.1777, în conformitate cu legea bugetului pe anul respectiv +art.! din $egea

bugetului de stat pe anul 177 la sumele respective se întocmesc formulelecontabile)


27/67

Mreflectarea sumei / calculate, conform datelor din declaraţia vamală)

Debit 11" Eaxa pe valoarea adăugată de recuperatF *7 777 lei

;redit 5!8 E/lte datorii pe termen scurtF *7 777 lei

M ac&itarea ulterioară a /)

Debit 5!8 E/lte datorii pe termen scurtF *7 777 lei

;redit 1*1 E;onturi curente în valută naţioanlă N *7 777 lei

M trecerea în cont a sumei / după ac&itarea acesteia)

Debit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF, subcontul 5!*1 IDatorii

privind taxa pe valoarea adăugatăF

;redit 11" Eaxa pe valoarea adăugată de recuperatF

/c&itarea datoriilor faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate în ţară şi

peste &otarele ei se reflectă prin întocmirea formulelor contabile, în funcţie de

formele de decontări)

M prin conturile bancare)

Debit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF sau

Debit 511 EDatorii pe termen scurt faţă de părţile legateF

;redit 1*1 E ;onturi curente în valută naţioanlă N

;redit 1*! E ;onturi curente în valută străinăF

;redit 1** E;onturi speciale la bănciF

M în numerar)



;redit 110 E;reanţe pe termen scurt ale personaluluiF;redit 1* E;asaF

M pe seama creditelor bancare)


;redit5 E;redite bancare pe termen scurtF

;redit * E;redite bancare pe termen lungF

M prin sc&imbul de mărfuri +servicii)- între păilile nelegate)


28/67

Debit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF

;redit 11 E;reanţe pe termen scurt aferente facturilor comercialeF

între părţile legate)


;redit 11! E;reanţe pe termen scurt ale părţilor legateF

M pe seama avansurilor acordate anterior)



;redit 11* E/ vansuri pe termen scurt acordateF

$a r%ndul său, avansurile acordate Bntreprinderii de >tat eatrul 2epublican de

3ăpuşi E$';G2';'F anterior se reflectă prin formula contabilă)

Debit 11* E/vansuri pe termen scurt acordateF !"777 lei

;redit 1*1 E ;onturi curente în valută naţioanlăF !"777 lei

;redit 1*! E ;onturi curente în valută străinăF

Bn cazul neac&itării la timp a datoriilor faţă de furnizori conform contractului pot fi

calculate amenzi care se reflectă prin formula contabilă)

Debit 0* E/lte c&eltuieli operaţionaleF

;redit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF sau

;redit 511 EDatorii pe termen scurt faţă de părţile legateF

;redit 5!8 E/lte datorii pe termen scurtF

Bntreprinderea poate să primească avansuri în contul v%nzării ulterioare a

producţiei fabricate +prestării serviciilor care p%nă la livrarea producţiei +prestarea

serviciilor se consideră datorii. 3rimirea şi utilizarea avansurilor se reflectă încontabilitate prin întocmirea următoarelor formule contabile)

M la suma avansurilor primite)

Debit 1* E;asaF sau

Debit 1*1 E ;onturi curente în valută naţioanlăF

Debit 1*! E ;onturi curente în valută străină N

;redit 51! E/ vansuri pe termen scurt primiteFM la suma / aferentă avansurilor primite)


29/67

Debit 115 E;reanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetulF

;redit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF

M la ac&itarea sumei / aferentă avansului primit)

Debit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF

;redit 1*1 E;ont de decontareF

M la livrarea produselor +acordarea serviciilor)

Debit 11 E;reanţe pe termen scurt aferente facturilor comercialeF

Debit 11! E;reanţe pe termen scurt ale părţilor legateF

;redit" E enituri din v%nzăriF

;redit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF

M la ac&itarea +stingerea creanţelor pe seama avansurilor primite)

Debit 51! E/ vansuri pe termen scurt primiteF

;redit 11 E;reanţe pe termen scurt aferente facturilor comercialeF

;redit 11! E;reanţe pe termen scurt ale părţilor legateF

>uma / ac&itată în avans se trece în contul sumei calculate la valoarea

produselor livrate +serviciilor prestate prin formula contabilă)

Debit 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF

;redit 115 E;reanţe pe termen scurtHprivind decontările cu bugetulF

oate formulele contabile din documentaţia primară se reflectă în jurnale odere a

conturilor respective +/nexa 4, apoi se trensferă în ;artea mare pentru

întocmirea rapoartelor financiare.

3rincipalul factor de producţie îl constituie resursele umane.


30/67

Bn cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare, în baza

căreia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului spre a

lua cunoştinţă contra semnătură. ;u angajatul se înc&eie un contract de muncă şi,

după caz, un contract de răspundere materială pentru valorile primite în gestiune.

După înc&eierea contractului individual de muncă, angajatul completează într-un

singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în carnetul de muncă se

fac înscrieri privind angajarea în c%mpul,muncii. ;arnetul de muncă se întocmeşte

pentru toţi salariaţii angajaţi la întreprindere peste 5 zile şi se înregistrează în

registrul de evidenţă a formularelor de carnete de muncă şi registrul de evidenţă a

circulaţiei carnetelor de muncă care sunt numerotate, şnuruite şi semnate.

ransferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei categorii sau

calificări se face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer a angajatului

sau a deciziei administraţiei.

;oncediile de bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau ordinului de

acordare a concediului emisă pe baza cererii angajatului.

$a întreprinderile de producţie pot fi utilizate următoarele documente primare)

bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de

sc&imb - pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucrărilor şi

serviciilor executate?

tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de ponlaj -pentru

evidenţa timpului de muncă normat şi suplimentar prestat.

=videnţa timpului de muncă prestat se ţine în bază pontajului de către o persoană

specială numită pontator sau de şefii de secţii şi maiştri. 3ontajul, în funcţie despecificul întreprinderii, poate fi organizat după diferite sisteme) fişe de ceas, mărci

+jetoane de prezenţă, permise?

lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţa a folosirii timpului

de muncă - pentru evidenţa lucrului în timp de @ noapte şi a celui suplimentar?

foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază - pentru

abaterile de la condiţiile normale de lucru +operaţiuni suplimentare neprevăzute de procesul te&nologic sau legate de necorespunderea utilajului, instrumentelor,


31/67


32/67

următoarele momente)

>alariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau

c&eltuielilor care, în funcţie de destinaţie, se contabilizează astfel)

M în cazul c%nd salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe

sau indirecte, acestea se includ în costul produselor fabricate sau serviciilor

prestate şi se reflectă prin formula contabilă)


Debit 41 E/ctivităţi auxiliareF


;redit 5! EDatorii fată de personal privind retribuirea munciiF

M în cazul c%nd salariile sunt calculate salariaţilor încadraţi în procesul d

procurare, de creare a activelor, de încărcare şi descărcare a valorilo materiale şi în

alte lucrări legate de aprovizionare, ele se includ în valoarea de intrare a acestor

active)



Debit 11 EerenuriF

Debit 1 E9aterialeF

Debit 11 E/nimale la creştere şi îngrăşatF


Debit 10 E9ărfuriF

;t 5! EDatorii faţă de personal privind retribuirea munciiF

Bn cazul c%nd salariile calculate reprezintă c&eltuieli ale perioadei, ele nu constituieo parte a costului de producţie. /cestea se reflectă în conturile clasei 0 E;&eltuieliO

şi se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.

Bn funcţie de tipul activităţii şi caracterul lucrărilor, salariile se înregistrează prin

formula contabilă) Debit 01 E;&eltuieli comercialeF Debit 0! E ;&eltuieli

generale şi administrative E Debit 01 E;&eltuieli ale activităţii de investiţiiF Debit

011 E;&eltuieli ale activităţii financiareF Debit 01! E3ierderi excepţionaleF şi;redit 0! EDatorii faţă de personal privind retribuirea munciiF


33/67

Bntreprinderii de >tat eatrul 2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F a calculat salariul

lucrătorilor din sfera generală şi administrativă pentru luna decembrie la valoarea

de **577 lei. +/nexa " /stfel în contabilitate Bntreprinderii de >tat eatrul

2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F a efectuat următoarele înregistrări contabile)

Debit 0! E ;&eltuieli generale şi administrative E **577 lei

;redit 5!EDatorii faţă de personal privind retribuirea munciiF **577 lei

Debit 5!EDatorii faţă de personal privind retribuirea munciiF **577 lei

;redit 5!!. EDatorii faţă de fondul socialF 1"07 lei

;redit 5!!.! EDatorii privind asigurarea medicalăF 550,57 lei

;redit 5!*.0 EDatorii privind impozitul pe venit al persoanelor fiziceF *548 lei

;redit 1* E;asaF !5"4!,57 lei

2elaţiile întreprinderii cu personalul pot fi exprimate at%t în datorii salariale, c%t şi

în datorii rezultate din alte operaţiuni. /cestea pot fi datorii faţă de titularii de

avans privind sumele c&eltuite de aceştia pe contul propriu în interesele

întreprinderii, acoperirea unor c&eltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii.

3entru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu

excepţia decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 5!1

EDatorii faţă de personal privind alte operaţiiF. Bn creditul acestui cont se reflectă

datoriile aferente altor operaţiuni calculate personalului, iar în debit - ac&itarea şi

trecerea la scăderi a datoriilor faţă de personal. >oldul acestui cont este creditor şi

reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal aferente altor operaţiuni la finele

perioadei de gestiune. Datoriile faţă de titularii de avans apar în cazul efectuării

c&eltuielilor de către aceştia, fără eliberarea prealabilă a avansurilor spre decontare.Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare,

c&eltuielile efectuate de el, în baza decontului de avans, Bntreprinderii de >tat

eatrul 2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F înregistrează în felul următor)

Debit 01 E;&eltuieli comercialeF 5177 lei


Debit 4! E;onsumuri indirecte de producţieFDebit E/ctive nematerialeF


34/67


Debit 1! E9ijloace fixeF

Debit 1 E9aterialeF


Debit 10 E9ărfuriF

Debit 15 E;&eltuieli anticipate curenteF 1!",1! lei

;redit 5!1 EDatorii faţă de personal privind alte operaţiiF 5*!",1! lei

;&eltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia, întocmindu-se

formula contabilă)

Debit 5!1 EDatorii faţă de personal privind alte operaţiiF 5*!",1!

lei

;redit 1* E;asaF 5*!",1! lei

;redit 1*1 E;onturi curente în valută naţionalăF

;redit 1*! E;onturi curente în valută străinăF

'nformaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de salariaţi se reflectă

respectiv în registrele pentru conturile 5! EDatorii faţă de personal privind

retribuirea munciiFşi 5!1 EDatorii faţă de personal privind alte operaţiiF, elaborate

independent de întreprinderi. $a sf%rşitul lunii informaţia se înregistrează în ;artea

mare şi după verificare - în (ilanţul contabil. +/nexa 15

'n scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie,

garantării unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură bunurile,

personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine

excepţionale.;onform legislaţiei în vigoare, asigurările pot fi obligatorii şi benevole, iar

asigurătorii - întreprinderile cu capital privat, companiile de asigurări şi organele

de stat.

în conformitate cu $egea privind sistemul public de asigurări sociale nr.*48-6'

din 74.70.888, cu modificările şi completările ulterioare, asigurările sociale

reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, const%nd înacordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii pentru prevenirea


35/67

îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi alte prestaţii prevăzute de

legislaţie.

/sigurările sociale pot fi efectuate prin sistemul public de asigurări sociale şi

privat.

oţi agenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi gospodărire, inclusiv

persoanele fizice, fondul pentru ajutorul de şomaj, persoanele cu contract

individual, depun contribuţii la asigurările sociale de stat. /ceşti contribuabili

trebuie înregistraţi ca plătitori de contribuţii 'a reprezentanţele ;asei ociale la locul de reşedinţă.

;onform $egii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 177! nr. 58-6 din

7".1.1771, tarifele cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pe

anul 17 constituie 1! A la fondul de retribuire a muncii

3lata contribuţiilor la asigurările sociale se efectuează prin dispoziţii de plată, sau

bonului de plată în care trebuie să se indice tipul plăţii şi perioada pentru care este

efectuată această plată pe conturile ;asei ociale care

reprezintă o instituţie de stat independentă, activează în interese naţionale ca

persoană juridică, gestionează şi administrează sistemul asigurărilor sociale de stat.

;ontribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii se calculează din suma

salariului calculat şi din alte recompense, fără reducerea impozitelor şi altor plăţi,

pentru angajaţii în bază de contract individual sau contract de acordare a lucrărilor

şi serviciilor.

=videnţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine în vederea obţinerii

informaţiei privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurării.3entru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor la

asigurările sociale în ondul asigurărilor sociale, datoriilor privind asigurarea

medicală, asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de

pasiv 5!! EDatorii privind asigurărileF. 'n creditul acestui cont se reflectă datoriile

calculate privind asigurările, iar în debit -mijloacele ac&itate, virate şi c&eltuite.

>oldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.


36/67

>uma primelor de asigurare la companiile de asigurări, a contribuţiilor pentru

asigurările sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi

mărimea bazei de calcul şi se reflectă prin formulele contabile)

M pentru salariaţii încadraţi în producţie)


Debit 41 E/ctivităţi auxiliareF


;redit 5!! EDatorii privind asigurărileF

M pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie, în funcţie de tipul

activităţii)

Debit 01 E;&eltuieli comercialeF


Debit 01 E;&eltuieli ale activităţii de investiţiiF

Debit 011 E;&eltuieli ale activităţii financiareF

Debit 01! E3ierderi excepţionaleF

;redit 5!! EDatoriiprivind asigurărileF

Bntreprinderea ac&ită salariaţilor la locul de muncă de bază pe seama mijloacelor

asigurărilor sociale, numai indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă,

indemnizaţia în caz de sarcină şi lăuzie, celelalte indemnizaţii de invaliditate în caz

de accidente de muncă sau de boală profesională, indemnizaţii pentru

înmorm%ntare, compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit în urma

avariei de la ;./.=. ;emob%l, compensaţii nominative pentru unele categorii de

populaţie, pensii diferitelor categorii de populaţii etc., fiind calculate şi ac&itate de;asa ociale.

3lăţile efectuate de întreprindere în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula

contabilă)

Debit 5!! EDatorii privind asigurărileF

;redit 5! EDatorii faţă de personal privind retribuirea munciiF

;redit 5!1 EDatorii faţă de personal privind alte operaţiiF=videnţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în


37/67

registrul pentru contul 5!! EDatorii privind asigurărileF care se elaborează de sine

stătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de asigurări, pe

asigurători, pe conturi corespondente. $a sf%rşitul perioadei de gestiune datele din

registrul sintetic specificat se trec în ;artea mare.

2elaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele

de calculare, ac&itare şi declarare a impozitelor şi taxelor. >istemul fiscal al

2epublicii 9oldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în)

. generale de stat) impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozitul

privai, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier?

1. locale) impozitul funciar, impozitul pentru , .folosirea resurselor naturale, taxa

pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi

loterii, taxa &oteliera, taxa pentru amplasarea publicităţii +reclamei, laxa pentru

dreptul de a aplica simbolica locală, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale,

laxa balneară, taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală, taxa pentru dreptul de

a presta servicii de transportare a călătorilor etc.

3entru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente

impozitelor, taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 5!*

EDatorii privind decontările cu bugetulF. 'n creditul acestui cont se reflectă

datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele, iar în debit -plăţile

virate efectiv sau trecute în cont. >oldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor

întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sf%rşitul perioadei de gestiune.

=videnţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de

impozite şi taxe. De aceea în cadrul conturilor sintetice destinate evidenţeidecontărilor cu bugetul pot fi desc&ise diferite subconturi şi conturi analitice pentru

evidenţa şi efectuarea corectă a trecerilor în cont pe tipuri de impozite şi taxe.

Bn cadrul contului 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF +/nexa 4 pot fi

desc&ise subconturi, în funcţie de tipul impozitelor sau taxelor, care au aceeaşi

structură formată la contul 115 E;reanţe pe termen scurt privind decontările cu

bugetulO.3lanul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu


38/67

bugetul care au o utilizare mai redusă datorită specificului efectuării operaţiunilor

economice. /stfel, contul 5!5 Eaxa pe valoarea adăugată şi accize de încasatF

+/nexa 8 este destinat generalizării informaţiei privind sumele impozitului pe

venit, / şi accizelor aferente procurărilor, calculate, dar care nu sunt obligatorii

spre plată p%nă la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. $a

momentul apariţiei obligaţiei de plată a acestor impozite, sumele lor se trec în

contul 5!* EDatorii privind decontările cu bugetulF.

Gn loc important în cadrul decontărilor cu bugetul îl ocupă impozitul pe veniturile

persoanelor care desfăşoară activitate de întreprinzător. 9odul de determinare şi de

evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor care desfăşoară activitate de

întreprinzător se reglementează de >.


39/67

anunţării deciziei privind plata acestora luată de ;onsiliul de observatori în cazul

plăţii dividendelor intermediare şi /dunarea Jenerală a /cţionarilor-în cazul plăţii

dividendelor anuale.

Datoriile faţă de fondatori pot apărea în cadrul efectuării emisiunii suplimentare de

acţiuni prin aporturi suplimentare, deoarece conform $egii privind societăţile pe

acţiuni nr.l !*K6''' din 1.7".880, cu completările şi modificările ulterioare,

aporturile primite în contul acţiunilor emise suplimentar nu pot fi utilizate p%nă la

înregistrarea totalurilor emisiunii suplimentare de acţiuni, dec%t numai în cazul

acordării de.către bancă sau altă persoană juridică a unei cauţiuni sau garanţii

asupra acestor aporturi.

=videnţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare

fondator +participant şi pe feluri de datorii.

Datoriile faţă de fondatorii întreprinderii şi alţi participanţi se înregistrează în

contul de pasiv 5!0 EDatorii faţă de fondatori şi alţi participanţiF. 'n creditul

acestui cont se reflectă dividendele calculate, veniturile şi alte plăţi, iar în debit -

ac&itarea sau restituirea lor. >oldul acestui cont este creditor şi reprezintă sumele

datoriilor faţă de fondatori la finele perioadei de gestiune.

$a sumele calculate ale dividendelor +veniturilor fondatorilor, în baza deciziei

privind ac&itarea lor, în funcţie de sursă, se înregistrează)

Debit !!* EDividende plătite în avansF

Debit !!1 E3rofit nerepartizat +pierdere neacoperită al anilor precedenţiF

Debit !11 E2ezerve prevăzute de statutF

;redit 5!0 EDatorii faţă de fondatori şi alţi participanţiF3rin debitul acestui cont se reflectă plata dividendelor

- cu acţiuni proprii)

Debit 5!0 EDatorii faţă de fondatori şi alţi participanţiF

;redit ! E;apital statutarF

;redit !* E;apital retrasF

- cu mijloace băneşti sau alte active)Debit 5!0 EDatorii faţă de fondatori şi alţi participanţiF


40/67


41/67

datoriei care trebuie ac&itată în cursul anului. =a nu include dob%nzile calculate

aferente datoriilor care trebuie reflectate în alt cont.

3entru contabilizarea datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe termen lung,

în cazul c%nd termenul de ac&itare nu este mai mare de un an, este destinat contul

de pasiv 5* E;ota-parte curentă a datoriilor pe termen lungF. 'n creditul acestui

cont se reflectă sumele datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe termen

lung, iar în debit - ac&itarea acestora. >oldul acestui cont este creditor şi reprezintă

datoriile întreprinderii aferente cotei curente a datoriilor pe termen lung la sf%rşitul

perioadei de gestiune.

recerea cotei curente a datoriilor pe termen lung în componenţa datoriilor curente

se înregistrează în nota de contabilitate p%nă la întocmirea raportului financiar

anual şi se reflectă prin formule contabile de corectare)

Debit ** E/lte datorii financiare pe termen lungF

Debit *1 EDatorii de arendă pe termen lungF

Debit *1" E/lte datorii pe termen lung calculateF

;redit 5* E;ota-parte curentă a datoriilor pe termen lungF.

;ota-parte curentă a datoriilor pe termen lung comerciale, privind creditele şi

împrumuturile se trece în categoria datoriilor curente, înregistr%ndu-se prin formule

contabile de corectare în conturile respective de evidenţă a datoriilor pe termen

scurt.

'n componenţa datoriilor calculate se includ finanţările şi încasările cu destinaţie

specială care pot fi primite de la bugetul de stat, de 'a alte întreprinderi, de la alte

organizaţii economice şi financiare naţionale şi internaţionale. /ceste mijloace seutilizează în scopurile pentru care ele au fost acordate.

>ubvenţiile de stat pot fi primite sub diferite forme) asistenţă financiară, dotaţii

te&nice, subvenţii, prime, granturi, alocaţii etc.

>ubvenţiile de stat, inclusiv cele nebăneşti, se evaluează la valoarea venală +de

intrare numai în cazul în care ele pot fi estimate corect, există o certitudine

întemeiată că întreprinderea va respecta condiţiile de acordare a acestora şisubvenţiile vor fi primite.


42/67

>ubvenţiile se înregistrează identic, indiferent de forma lor de primire) sub formă

de mijloace băneşti, active materiale, nemateriale, investiţii sau sub formă de

reducere a datoriei faţă de bugetul de stat.

9odul de contabilizare a subvenţiilor de stat primite este reglementat de >.


43/67

;redit *1! Einanţări şi încasări cu destinaţie specialăF.

>umele utilizate ale finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială se trec la

venituri, în funcţie de destinaţie, întocmindu-se formula contabilă) Debit *1!

Einanţări şi încasări cu destinaţie specialăF

2.2 Contabilitatea datoriilor pe termen lung în cadrul Întreprinderii de Stat

Teatrul epublican de !"puşi #$IC%ICI&

=videnţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de credite

şi împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le-au

acordat.

3entru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv

conturile)

• 5 E;redite bancare pe termen scurtF, 51 E;redite bancare pe termen scurt

pentru salariaţiF

• * E;redite bancare pe termen lungF, *1 E;redite bancare pe termen lung

pentru salariaţiF.

3entru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv

conturile)

• 5! EBmprumuturi pe termen scurtF

• *! E Bmprumuturi pe termen lungF

/ceste conturi sunt conturi de pasiv. 'n creditul lor se reflectă sumele creditelor

bancare şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debit - suma

creditelor şi împrumuturilor rambursate. >oldul este creditor şi reprezintă datoriile

întreprinderii aferente creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung

nerambursate la finele perioadei de gestiune.

;reditele bancare şi împrumuturile primite se reflectă prin formula contabilă)

Debit 1* E;asaF sau

Debit 1*1 E;onturi curente în valută naţionalăF

Debit 1*! E;onturi curente în valută străinăF


44/67

;redit 5 E;redite bancare pe termen scurtF

;redit 51 E;redite bancare pe termen scurt pentru salariaţiF


;redit *1 E;redite bancare pe termen lung pentru salariaţiF

;redit 5! EBmprumuturi pe termen scurtF

;redit *! EBmprumuturipe termen lungF

;ontractul de credit şi:sau împrumut poate stipula utilizarea cu scop determinat a

acestora prin ac&itarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor care se

înregistrează prin formula contabilă)

Debitt ** E/lte datorii financiare pe termen lungF sau

Debitt 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF sau

Debit 511 EDatorii pe termen scurt faţă de părţile legateF sau

Debit 5!8 E/lte datorii pe termen scurtF

;redit 5 E;redite bancare pe termen scurtF

;redit 51 E;redite bancare pe termen scurt pentru salariaţiF


;redit *1 E;redite bancare pe termen lung pentru salariaţiF

;redit 5! NBmprumuturi pe termen scurtF

;redit *! EBmprumuturi pe termen lungF

3resupunem că Bntreprinderii de >tat eatrul 2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F în

anul 177 întreprinderea a primit următoarele credite)

credit bancar sub formă de mijloace băneşti în conturile bancare în sumă de 1

milioane lei pe un termen de ! ani, cu o dob%ndă anuală de 1" A? credit bancar prin ac&itarea de către instituţia bancară a datoriei pentru utilajul de producţie

procurat în sumă de "77 777 lei, pe un termen de luni, cu o dob%ndă anuală de

1* A.

întreprinderea a emis şi a v%ndut 177 de obligaţiuni cu valoarea nominală de "77

lei, pe un termen de 5 ani, cu dob%nda anuală de 7A.

Cperaţiunile aferente primirii împrumuturilor se vor reflecta în conturi astfel)- Bncasarea sumei creditului bancar sub formă de mijloace băneşti)


45/67

Debit 1*1 E ;onturi curente în valută naţionalăF 1777777 lei

;redit * E;redite bancare pe termen lungF 1777777 lei

- Bnregistrarea creditului bancar prin ac&itarea nemijlocită a datoriilor)

Debit 51 EDatorii pe termen scurt privind facturile comercialeF "77 777 lei

;redit 5 E;redite bancare pe termen scurtF "77 777 lei.

- =miterea şi v%nzarea de obligaţiuni)

Debit 118 E/lte creanţe pe termen scurtF 177777 lei

;redit *! EBmprumuturi pe termen lungF 177777 lei

Debit 1*1 E;onturi curente în valută naţionalăF 177777 lei

;redit 118 E/lte creanţe pe termen scurtF 177777 lei

;reditele bancare pot fi primite de întreprindere de la băncile comerciale, prin

scontarea cambiilor.

Cperaţiunile privind scontarea cambiilor şi:sau a altor titluri de datorii se reflectă la

deţinătorul de cambii pe creditul conturilor 5 E;redite bancare pe termen scurtF,

* E;redite bancare pe termen lungF şi debitul conturilor de mijloace băneşti la

sumele efectiv primite.

3entru determinarea corectă a mărimii discontului sau primei aferente emisiunii de

obligaţiuni de amortizat întreprinderea poate desc&ide subconturi separate în cadrul

conturilor de împrumuturi, cum ar fi subcontul E3rime sau disconturi privind

împrumuturile pe termen lungF - în cadrul contului *! EBmprumuturi pe termen

lungF.

3resupunem că Bntreprinderii de >tat eatrul 2epublican de 3ăpuşi E$';G2';'F la

7 ianuarie 177 întreprinderea a emis 777 de obligaţiuni cu valoarea nominalăde 177 lei, pe un termen de ! ani, cu dob%nda anuală de 7A. 2ata de piaţă a

dob%nzii a constituit 4,5A, de aceea obligaţiunile au fost v%ndute la o valoare de

piaţă de 17 lei. 3rima înregistrată la emisiunea obligaţiunilor a constituit 7 777

lei [+17-177 x 777#.

Cperaţiunile menţionate au fost reflectate în contabilitate astfel)

$a valoarea nominală a împrumutului obligatar)Debit 1*1 E;onturi curente în valută naţionalăF 177 777 lei


46/67

;redit *! EBmprumuturi pe termen lungF, subcontul E aloarea nominală a

împrumuturilor pe termen lungF 177 777 lei

$a suma primei determinată ca diferenţa dintre valoarea de piaţă şi valoarea

nominală a obligaţiunilor)

Debit 1*1 E;onturi curente în valută naţionalăF 7 777 lei

;redit *! EBmprumuturi pe termen lungF, subcontul E3rime sau disconturi privind

împrumuturile pe termen lungF 7 777 lei

3rima din emisiune a fost amortizată pe durata acordării împrumutului în curs de

trei ani prin metoda liniară. >uma primei amortizate de 4!,!! lei [+7 777 lei) +! x

Documents

Documentarea Şi Contabilitatea Datoriilor Comerciale În Cadrul Entităţii Economice (1)