Diviziunea Cyanophyta

8/17/2019 Diviziunea Cyanophyta

1/14

Introducere

Organismele fotosintetizante, numite în general plante, formează învelişul general al

Terrei. Acest înveliş este numit fitosferă. Mulţimea plantelor care intră în alcătuirea

învelişului vegetal cuprinde indivizi care aparţin categoriei sistematice numită specie.

K. Zavadsi !"#$"% defineşte specia ca &formă nodală de organizare a materie vii la

nivel supraindividual, cu capacitate proprie de reproducere şi adaptare, cu o integritate

îndelungat sta'ilită şi deose'ită de alte populaţii, dar cu o natură la'ilă, ca proces al evoluţiei

şi unic c(mp de acţiune al selecţiei naturale).

*rimele organisme apărute aveau o structură simplă, adică erau unicelulare !protofite%.

Acestea au evoluat către plantele pluricelulare !metafite% care au format un tal !talofite% sau

un corm !cormofite%.

Talul este un corp vegetativ al plantelor inferioare lipsit de rădăcină, tulpină şi frunze, iar

cormul este un corp vegetativ diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze !în sensul larg al

cuv(ntului%.

Obiectul şi conţinutul Botanicii sistematice

+otanica sistematică este ştiinţa care se ocupă cu clasificarea plantelor şi aşezarea lor

întrun sistem de clasificare. -istemul de clasificare se realizează în funcţie de legăturile

naturale de înrudire între plante. a 'aza sistemului se pun grupele inferioare, iar următoarele

grupe cu caractere superioare se aşează pe trepte şi ramuri superioare, înfăţiş(nd în final un

ar'ore filogenetic. Ar'orele filogenetic ne permite să formulăm o idee de ansam'lu asupra

evoluţiei plantelor .

/onţinutul +otanicii sistematice este împărţit în două părţi0 o parte care tratează

plantele inferioare ! cu tal 1 numite talofite % şi o parte care se referă la plantele evoluate !cucorm 1 numite cormofite%.

Criterii folosite pentru clasificarea plantelor

*rima clasificare a fost făcută de om din vremurile c(nd era doar agricultor şi v(nător.

*lantele erau împărţite în două categorii0 folositoare şi dăunătoare. Mult mai t(rziu, c(nd

e2perienţa şi cunoştinţele sau acumulat, Teop3rast clasifică plantele în următoarele categorii0

copaci de pădure, plante din ţări străine, ar'uşti şi flori, legume şi zarzavaturi, graminee


2/14

leguminoase şi ier'uri medicinale. /riteriul folosit se referă at(t la utilitatea plantelor c(t şi la

însuşirile lor morfologice. Mult mai t(rziu clasificarea plantelor capătă o tentă ştiinţifică.

4n "567 /. ine8 clasifică plantele folosind ca drept criteriu organele se2uale. 9ste un

sistem la care sa renunţat. /ontri'uţia cea mai importantă a lui ine8 a fost ela'orarea

nomenclaturii 'inare, adică numirea plantelor prin nume de gen şi specie. :e e2emplu

Ectocarpus siliculosus !algă 'rună cu organe asemănătoare unor fructe de la +rassicaceae

numite silicve0 ectocarpium 1 fruct, iar siliculosum 1 silicvă%.

*rimele clasificări care ţin cont de legăturile de înrudire dintre plante au fost ela'orate

mai t(rziu de o serie de 'otanişti printre care amintim pe :e /andolle, Adamson ş.a., iar în

ultimul timp sisteme filogenetice importante au ela'orat Al. +raun, A. 9ngler ş.a., completări

importante au fost făcute prin clasificările filogenetice realizate de Zimmerman, 9m'erger şi

Ta3tad;an. -istemele filogenetice de clasificare se modifică şi se perfecţionează mereu în

conformitate cu noile descoperiri din domeniul ştiinţelor 'iologice.

Unităţi de clasificare

ritz 1 "##6%.

? :omeniul *rocariota@egnul Monera:iviziunea /anop3ta /lasa /anop3ceae

/lasa *roc3lorop3ceae?? :omeniul 9ucariota

@egnul *rotista:iviziunea @3odop3ta /lasa @3odop3ceae


3/14

-cls. +angiop3cidae-cls. >lorideop3cidae

:iviziunea 9uglenop3ta /lasa 9uglenop3ceae:iviziunea :inop3ta /lasa :inop3ceae

-cls. *eridinip3cidae

-clc. *rorocentrop3cidae:iviziunea /3rsop3ta /lasa /rsop3ceae/lasa Bantop3ceae/lasa +acillariop3ceae

:iviziunea /rptop3ta /lasa /rptop3ceae:iviziunea *3aeop3ta /lasa *3aeop3ceae:iviziunea /3lorop3ta /lasa /3lorop3ceae

/lasa


4/14

domeniul *rocariota care cuprinde Arc3aea şi +acteria. *lastidele plantelor inferioare se

numesc şi cromatofori, reprezent(nd un stadiu în evoluţia cloroplastului de la algele al'astre

verzi la plastidele cormofitelor

Caractere specifice algelor albastre " er!i

/ele mai multe alge al'astre 1 verzi au la e2teriorul peretelui celular un înveliş

mucilaginos numit teacă, scufie sau capsulă. Teaca este alcătuită din acizi pectici şi

mucopolizaharide acide. -u'stanţele mucilaginoase secretate de către celulă servesc la

mişcarea algelor al'astre verzi pe principiul &reacţiei).

Peretele celular

*rimele cercetări au arătat că peretele celular este alcătuit din două straturi

electronodense. >olosinduse metoda de fracturare şi su'limare în vid, la microscopul

electronic sa putut o'serva că peretele celular este alcătuit din patru straturi0", E, 7, F .

*rimul strat, situat l(ngă plasmalemă este electronotransparent, E este electronodens, 7

electronotransparent, iar F are aspectul unei mem'rane unitare !>ig."%. -tratul E conţine

mureină, un component de 'ază al peretelui celular al 'acteriilor.

>ig." -c3ema structurii celulei algelor al'astre

mc 1 mem'rană citoplasmatică, " F 1 straturile

peretelui celular, sc 1 scufia, fs 1 fi'rele scufiei, p 1 porii în peretele celular, c 1 citoplasma, r 1 ri'osomi, vg

1 vacuole gazoase, g glicogenul, t 1 tilacoizii, f 1

fico'ilisomii, np 1 nucleoplasma cu fi'rele de A:D, gc

1 grăuncioarele de cianoficină, v 1 volutină, s 1 sept

!după *.A.O'uc3 din M.G.Horleno%

4n peretele celular sau o'servat pori, care ar avea rol în producerea secreţiilor

mucilaginoase ce produc mişcarea acestor algeI dacă alga este filamentoasă, atunci între

celulele filamentului e2istă punţi citoplasmatice de legătură asemănătoare cu plasmodesmele

descrise la grupe superioare de organisme.

Plasmalema

*lasmalesma sau membrana plasmatică conţine numeroase particule glo'uloase, care

constituie sediul unor enzime. Mem'rana plasmatică contri'uie la formarea unor structuri


5/14

asemănătoare mezozomilor de la 'acterii. Aceste structuri constau din agregate mem'ranare

dispuse în trei 1 cinci straturi drepte sau circulare. -e crede că mezozomii participă la

diviziunea celulei sau participă în procesul de respiraţie !sunt şi e2cepţii0 la Nostoc

sphaericum fermenţii respiratori sunt localizaţi în tilacoide).

#paratul fotosinteti!ator

*igmenţii fotosintetizatori sunt localizaţi în tilacoide şi corpusculii str(ns ataşaţi de

acestea. /loroplastele lipsesc. Tilacoidele au aspectul unor lame du'le cu localizare în

cromatoplasmă. 9le reprezintă formaţiuni asemănătoare unui sac aplatizat şi participă în

procesul de fotosinteză la fel ca şi cloroplastele de la algele eucariote.

4n str(ns contact cu mem'ranele tilacoidale se află ficobilisomii. Aceştia conţin

pigmenţi asimilatori accesorii0 ficoeritrina, ficocianina şi alloficocianina. 9i sunt plasaţi pe

faţa e2ternă a mem'ranelor tilacoidale şi au forma unor granule. *rin măsurarea spectrelor de

a'sor'ţie sa a;uns la concluzia că la 'aza fico'ilisomilor se află alloficocianina şi ficocianina

!pigmenţi ce au contact cu mem'rana tilacoidelor unde este localizată clorofila &a)% urmate de

'astonaşe de ficoeritrină. @olul fico'ilisomilor este acela de a a'sor'i lumina la cele mai

scurte lungimi de undă şi de a transfera eficient energia luminoasă de la ficoeritrină, la

ficocianină, la alloficocianină şi apoi la clorofila &a) unde este transformată în energie

c3imică.

$ucleoplasma %Centroplasma%%

9ste regiune centrală a celulei care conţine A:D. Ducleoplasma poate prezenta

următoarele dispoziţii0

a%. cromatina condensată întro masă compactă ce umple complet sau aproape complet corpul

centralI

'%. cromatina dispersată în mai multe mase glo'uloase separate, unite între ele printrun

cordon format dintro su'stanţă necromatinianăI

c%. cromatina puternic fragmentată su' forma unor granule unite în şirag prin filamentele uneisu'stanţe necromatiniene.

:eoarece nu e2istă mem'rană nucleară şi nici mem'rană la nivelul lamelor

fotosintetizatoare, între cromatoplasmă !zona periferică colorată % şi nucleoplasmă

!centroplasmă% e2istă o str(nsă legătură.

A:D 1 ul este lipsit de proteine histonice. 4ntre A:D 1ul algelor al'astre şi A:D 1ul

cloroplastelor algelor verzi e2istă o similitudine în ceea ce priveşte compoziţia nucleotidică.

Acest fapt sugerează că plastidele de la organismele unicelulare au rezultat din unele algealbastre, care au pătruns ca endosimbiont în celulele unui organism procariot


6/14

nefotosintetizant . 9ndosim'iontul a suferit diviziuni repetate, în paralele cu diviziunea

celulelor gazdei, iar în timp a pierdut capacitatea de a se dezvolta independent,

transform(nduse întrun organ fotosintetizant.

Ribosomii 1 apar ca nişte particule granulare în str(ns contact cu fi'rele de A:D sau

form(nd o zonă în ;urul tilacoidelor. :e regulă aceste structuri sunt dispuse li'er dar la

Oscillatoria rubescens apar şi grupate în agregate de tipul poliri'osomilor. @i'osomii din

algele al'astre 1 verzi sunt identici cu ri'osomii din cloroplaste, ceea ce reprezintă o dovadă

în plus în spri;inul ipotezei originii endosimbiotice a cloroplstelor .

4n citoplasma li'eră de tilacoide şi nucleoplasmă e2istă su'stanţele de rezervă0

glicogen, volutină şi granule de cianoficină. Hranulele de cianoficină reprezintă o rezervă de

azot, care este utilizată la construcţia de noi componente celulare. 9le a;ută algele al'astre

verzi la supravieţuirea întro mare diversitate de 'iotopuri. 4n imediata vecinătate a

tilacoidelor, la interfaţa cu nucleoplasma e2istă vacuole gazoase. embrana vacuolelor este

numai proteică şi este permea'ilă pentru o2igen, azot, 'io2id de car'on, o2id de car'on,

3idrogen şi metan. :rept urmare, aceste structuri se află întrun ec3ili'ru constant cu mediul

încon;urător. 9le asigură plutirea şi deplasarea pe verticală !c(nd vacuolele se &turtesc)% în

anumite condiţii ecologice. Gacuolele turgescente reflectă o 'ună parte din lumina solară,

servind ca 'arieră împotriva radiaţiilor solare de mare intensitate !în acest caz vacuolele se

localizează la periferia celulei, în ;urul tilacoidelor%.

&tructura talului

Algele al'astre verzi sunt unicelulare !solitare ori prinse în pac3ete% sau pluricelulare,

filamentoase !ramificate sau nu% p(nă la structură clamidomială !sistem de a2e dic3otomic

ramificate%.

a !hroococcales corpul !ar3etalul% este reprezentat de o celulă sau pac3ete de celule

care se înmulţesc vegetativ prin 'ipartiţie şi devin apoi sporocişti care produc spori. a genul"lococapsa corpul este fi2at de su'strat, la genul icroc#stis este flotant, iar ca formă

coloniile pot fi ta'ulare ! erismopedia%, glo'uloase !!oelosphaerium) etc. >orma coloniilor

poate fi folosită pentru identificarea speciilor. :e e2emplu în genul icroc#stis coloniile pot

fi mari cu spaţii largi !caracter de aeroginosa 1 în ape liniştite% sau pot fi mici lipsite de spaţii

!caracter de flos$a%ue , în ape agitate%.

a algele filamentoase, unele filamente au celulele asemănătoare ! tal homocitic%, iar

altele au celule vegetative de aceeaşi formă şi mărime !isociste% şi heterocişti$celule mai mari!tal heterocitic%. :eseori în filamente pot fi o'servaţi şi ac3ineţi. Ceterociştii şi ac3ineţii sunt


7/14

celule specializate care se formează ca rezultat al diferenţierii celulelor vegetative.

Ceterociştii au pereţii foarte groşi alcătuiţi din straturile "F peste care se suprapun alte 7

straturi speciale !>ig.E%.

>ig.E 1 -c3ema structurii 3eterocistului

mc1 mem'rană citoplasmatică, " F 1 straturile

peretelui celular, sl 1 strat lamelar al peretelui

3eterocistului, so 1 strat omogen al peretelui

3eterocistului, sf 1 strat fi'rilar al peretelui

3eterocistului, mp 1 microplasmodesmele, p 1 porul

3eterocistului, s 1 septul 3eterocistului, p 1 pluta ce

înc3ide canalul porilor 3eterocistului, m 1 mem'ranele

3eterocistului, fa 1 fi'rele de A:D dispersate, r 1

ri'osomi, cv 1 celulă vegetativă, 3c 3eterocist !după*.A.O'uc3 din M.G.Horleno%

/onţinutul lor este omogen datorită lipsei incluziunilor granulare proprii celulelor

vegetative. 4n 3eterocişti se înt(lnesc clorofila, carotenoizi şi ri'osomi. ipsesc pigmenţi

fico'ilinici !ficoeritrina, ficociana, alloficocianina%. :acă în celulele vegetative A:D 1 ul este

în centroplasmă, în 3eterocişti A:D 1ul este răsp(ndit în toată citoplasma. -pre deose'ire de

3eterocişti, ac3ineţii au incluziuni granulare de rezervă reprezentate mai ales de granule de

cianoficină !rezervă de D necesară creşterii unui nou tal prin germinarea ac3inetului%.

Aşezarea şi structura tilacoidelor este aceeaşi ca şi în celulele vegetative. /onţinutul de A:D

se măreşte de EJ 1 7J ori faţă de celulele vegetative. Ac3ineţii pot rezista la desecare, iar prin

germinare dau naştere unui nou individ.

Rolul 'eterociştilor

>ormele filamentoase cu tal 3eterocitic se fragmentează de la nivelul 3eterocistelor.

>ragmentele rezultate sunt numite hormogoane, care vor înmulţi ase&uat algele filamentoase

3eterocite.

4n ultimul timp se consideră că 3eterociştii fi2ează azotul printrun comple2 enzimatic

care reduce azotul gazos din aer, la amoniu, care apoi este convertit în su'stanţă organică pe

parcursul sintezei de aminoacizi. Ceterociştii sc3im'ă su'stanţele rezultate din fi2area

azotului cu su'stanţe provenite din fotosinteză de la celulele vegetative vecine. >i2area

azotului molecular din aer de către cianofite este o etapă esenţială pentru circuitul glo'al al

azotului, făc(ndul disponi'il pentru celelalte organisme.(nmulţirea algelor albastre " er!i


8/14

(nmulţirea egetatiă " se realizează prin diviziune urmată de formarea de noi celule

care alcătuiesc de o'icei colonii.

:iviziunea celulară nu îm'racă caracterul unei mitoze. 9a începe prin diviziunea

corpului central şi a aparatului cromatidian. -imultan peretele care urmează să separe celulele

fiice, apare pe faţa internă a loculei !peliculă su'ţire aderentă la citoplasmă% su' forma unei

diafragme ecuatoriale, care se înc3ide complet sau lasă o perforaţie centrală. *eretele

despărţitor este alcătuit din straturile " şi E.

(nmulţirea ase)uată prin spori

-porii pot fi unicelulari !coccospori% sau pluricelulari !3ormospori%. -porii se

formează în sporocişti. /onţinutul sporociştilor se su'divide în mai mulţi spori elementari

unicelulari. :upă modul de formare sporii pot fi0

a%. endospori 1 rezultă din sporocist !conţinutul se împarte de mai multe ori în interiorul

mem'ranei celulei mamă%I

'%. e2osporii 1 apar prin diviziuni transversale ale celulei şi se elimină prin v(rful acesteia

!!hamaesiphon%!>ig.7%I

>ig.7 1 !hamaesiphon sp.formarea e2osporilor. !după

*.A.O'uc3 din M.G.Horleno%

c%. 3eterocişti 1 apar din celulele vegetative ale talului. *rin mărirea volumului, pierderea

zonării citoplasmei şi îngroşarea mem'ranei 3eterociştii pot fi capa'ili să genereze noi

organisme. :e o'icei sunt aşezate terminal şi totdeauna depărtate de zonele de creştere

! 'ivularia%. a alte genuri 3eteroci tii pot să se dezintegreze duc(nd la fragmentareaș

filamentului în 3ormogoane ! Nostoc)I

d%. 3ormosporii 1 sunt fragmente de filamente pluricelulare care se desprind de tal şi

generează un nou individ ! Nostoc%I

e%. ac3ineţii 1 sunt spori de rezistenţă. Au o mem'rană groasă, pluristratificată. -tructura lor

este asemănătoare celulelor vegetative şi au mai multă cianoficină.

@eproducerea se2uată este necunoscută la algele al'astre 1 verzi. /ercetările au arătat

totuşi posi'ilitatea unor com'inaţii parase2uale.


9/14

*cologia algelor albastre " er!i

Aceste alge au mare capacitate de adaptare, ceea ce conferă o largă răsp(ndire. 9le se

înt(lnesc în ape dulci şi marine, în ape curate şi ape poluate, în sol, în apa izvoarelor termale

!la LJJ /% sau în g3eaţa zonelor circumpolare. >aptul că cianofitele au fost primii locuitori ai

Terrei este susţinut şi de studiile asupra insulei -urtse !apărută în urma activităţii vulcanice

în anul "#$7% care au confirmat că primele forme de viaţă de pe insulă au fost algele al'astre

verzi. O e2plicaţie ar fi aceea că au capacitatea de adaptare la condiţii limitative în nutrienţi

esenţiali. :e e2emplu icroc#stis aeruginosa în lipsa fosforului poate 'eneficia de sulfaţi,

răm(n(nd dominantă în unele ecosisteme, dar cu o rată lentă de creştereI unele alge al'astre 1

verzi în condiţii limitării dio2idului de car'on pot folosi 'icar'onaţi ca sursă de /, iar altele

pot fi2a azotul suplinind lipsa azotaţilor din mediu.

9le sunt organisme autotrofe, dar în unele condiţii pot deveni saprofite. :e e2emplu

Oscillatoria trăieşte saprofit la întuneric şi întrun mediu 'ogat în su'stanţe organice. 4n

procesul de asimilaţie algele al'astre 1 verzi asimilează amidonul de cianoficee !su'stanţe

asemănătoare cu glicogenul%.


10/14

camaesifonalele şi croococcalele. :in croococcale au apărut formele 3omocite primare

asemănătoare oscilatoriilor care au mers pe 7 căi0 o cale a oscillatorialelor, iar celelalte două

pe calea nostocalelor şi cea a stigonematalelor.

Oscillatoriales Dostocales -tigonematales

Alge 3eterocite primare

Alge 3ormogoniale primare !fără 3eterociste alge 3omocite%

>orme iniţiale unicelulare

/ăi de evoluţie ale algelor 3ormogoniale

Clasificarea algelor albastre " er!i

Aceste alge sunt încadrate în @egnul Monera, su'regnul 9u'acterio'ionta, :iviziunea

/anop3ta, /lasa /anop3ceae şi /lasa *roc3lorop3ceae.

Clasa Proc'lorop',ceae 1 cuprinde procariote fotosintetizante care conţin clorofila

&a), &'), carotenoizi, dar nu conţin fico'iline. -e cunosc 7 genuri0

rochloron 1 cu formă sferică şi sistem dezvoltat de tilacoide !>ig.F%. Trăieşte pe litoralul

tropical ca sim'iont al ascidiilor.

>ig. F 1 rochloron.*după +.'.(tern)

rochlorococcus care trăieşte în largul oceanelor în zona eufotică.

rochlorotri& 1 cu formă filamentoasă. A fost descoperit în Olanda în lacuri cu ad(ncime

mică.

Clasa C,anop',ceae 1 cuprinde su'clasele0

/3roococcop3cidae şi Cormogoniop3cidae.


11/14

&ubclasa Chroococcophycidae 1 cuprinde forme coloniale, mai rar unicelulare. -e

înmulţesc prin diviziune. :acă după diviziune celulele nu se desprind, apar colonii mucozitare

cu diferite forme.

Ordinul !hroococcales cuprinde cianofite unicelulare sau coloniale, nediferenţiate în

'ază şi v(rf.

Henul "loeocapsa 1 se caracterizează prin celule sferice. :upă diviziunea celulară pereţii

mucilaginoşi ai celulelor mamă se păstrează în ;urul celulelor fiice, care la r(ndul lor,

sintetizează pereţi mucilaginoşi proprii. 4n felul acesta apare un sistem comple2 de învelişuri

mucilaginoase intercalate unele în altele, sau un sistem de vezicule mucoase, care conţine

celule !>ig.6%.

>ig.6 1 "loeocapsa

Aspectul general al coloniei.!după >.Cinda%

ig.$%.

>ig.$ 1 icroc#stis sp.

Aspect general al coloniei şi celule aparte ! după

*.A.O'uc3 din M.G.Horleno%

-peciile acestui gen sunt principalii producători de su'stanţe organice primare în 'azinele de

apă dulce. 9le constituie o 3rană e2celentă pentru microfaună. 4n Africa de -ud e2istă totuşi o

specie to2ică ! icroc#stis to&ica) pentru animale.

Henul Merismopedia se înt(lneşte în planctonul apelor dulci alături de alte alge. 9ste

reprezentat prin colonii plate, formate din celule sferice care se divid în două direcţii !>ig.5%.


12/14

>ig.5 1 erismopedia

Aspect general al coloniei.!după *.A.O'uc3 din

M.G.Horleno%

Ordinul !hamaesiphonales cuprinde cianofite unicelulare !diferenţiate întro 'ază şi

un v(rf% şi forme filamentoase simple. -e înmulţesc prin e2o 1 şi endospori. 9ndosporii se pot

înt(lni la genul ermocarpa care poate trăi în apă dulce şi în apă marină. 9ste reprezentat prin

celule sferice, ovale sau su' formă de 'uzdugan !deseori cresc în grup%. *rin e2ospori se

înmulţesc algele genului !hamaesiphon, înt(lnite în ape dulci. >orma acestor alge este de pară

sau de deget fi2ate de su'strat prin 'ază. a v(rf se diferenţiază mici e2ospori sferici, care cad

îndată după formarea lor.

&ubclasa Hormogoniophycidae cuprinde alge al'astre 1 verzi filamentoase !între

celule au plasmodesme% care se înmulţesc prin 3ormogoane.

Ordinul Oscillatoriales cuprinde formele filamentoase 3omocite. /el mai important

gen este Oscillatoria !>ig.L%.

>ig.L

a 1 Oscillatoria , aspect general al

filamentului

' 1 (pirulina, , aspect general al

filamentului

c 1 -#ngb#a, , aspect general al

filamentului.!după *.A.O'uc3. din

M.G.Horleno%

-peciile din acest gen formează deseori pelicule al'astre verzi pe păm(nt umed, pe

o'iecte care plutesc pe apă etc. >ilamentul 3omocitic este alcătuit din celule cilindrice

indetice cu e2cepţia celulelor din v(rful filamentului%. /reşterea filamentului se face prin

diviziunea transversală a celulelor. -peciile acestui gen au o mişcare oscilatorie !specifică%

însoţită de răsucirea filamentului în ;urul a2ului său şi de o mişcare ascendentă. 4nmulţirea se

realizează prin 3ormogoane mo'ile, care germinează şi dezvoltă filamente noi.


13/14

Henul (pirulina este asemănător cu genul Oscillatoria, numai că filamentul este

răsucit întro spirală !>ig.L%. ig.#%. -e înmulţesc prin 3ormogoane, care apar după dispariţia 3eterociştilor, devinind

li'ere după ce mucilagiul se dizolvă.

Henurile 'ivularia şi "loeotrichia cuprind specii filamentoase incluse întro masă

mucozitară !gelatinoasă%. >ilamentele sunt asimetrice. a 'ază sunt mai dilatate şi au

3eterocişti, iar distal sunt mai înguste, ascuţite form(nd v(rfuri li'ere din masa gelatinoasă.

"loeotrichia are ac3inet imediat după 3eterocist !caracter ce o diferenţiază de 'ivularia%.

Ordinul (tigonematales cuprinde cianofite cu filamente ramificate Henul (tigonema

cuprinde specii cu filamente neregulat ramificate ce formează colonii în formă de tufe,

periniţă, plăci sau cruste. Teaca gelatinoasă este groasă, iar filamentele au creştere apicală

!>ig."J%.


14/14

>ig."J

(tigonema sp.*după ..Obuch din .0."orlen/o)

a o anumită distanţă de la v(rful ramurii celulele suferă nişte diviziuni longitudinale

şi filamentul devine format din c(teva r(nduri de celule.

Documents

Diviziunea Cyanophyta