Curs 2.12.10.2010Dimensiunile fenomenului turistic1. Factorii determinanti ai evolutiei turismuluiConectat la dinamica sociala turismul evolueaza sunb incidenta a numerosi factori care participa la dimensiunile fenomenului turistic in proportii variate, in functie de continutul lor specific dar si de momentul si locul impactului. Dupa continutul sau natura acestora, factorii care influenteaza dezvoltarea turismului sunt:a) factori economici: veniturile populatiei, oferta turistica, preturile si tarifele produselor turistice;b) factori tehnici: performantele mijloacelor de transport, dotarile tenice ale unitatilor oteliere, de alimentatie sau a!entiilor;c) factori sociali: urbanizarea, timpul liber si moda;d) factori demografici: evolutia numerica a populatiei, modificarea duratei medii a vietii, structura pe varste si structura pe cate!orii socio " profesionale;e) factori psihologici, educativi si de civilizatie:nivelul de instruire, dorinta de cunoastere, temperamentul precum si caracterul individual.f) Factori naturali: asezarea !eo!rafica, pozitia fata de principalele cai de comunicatie, relieful si clima#rintre cei mai reprezentativi factori care influenteaza in mod deosebit activitatea turistica se situeaza urmatorii:a) veniturile populatiei, constituie in opinia majoritatii specialistilor principala conditie pentru manifestarea cererii tuistice si prin urmare suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului.Veniturilereprezinta un factor cu actiune comple$a. %le influenteaza cantitativ circulatia turistica prin modificarea numarului turistilor dar si calitativ determinand: durata deplasarii, distanta pe care se efectueaza calatoria, intensitatea plecarilor in vacanta, caracterul or!anizat sau particular al prestatiei, realizarea calatoriei in interiorul sau in afara !ranitelor si obtinerea pentru un anumit mijloc de transport.b) preturile si tarifelereprezinta un factor major de stimulare a dezvoltarii turismuli. &ctiunea lor vizeaza produsul turistic in ansamblul sau sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentatie, a!rement si se manifesta diferit in raport cu piata interna si cea internationala.'n !eneral practicarea unor tarife ridicare limiteaza accesul la serviciile turistice si se reflecta in principal in reducerea numarului de turisti dar si a duratei sejururilor, a distantei de calatorie, dar si a frecventei plecarilor in vacanta.'n acelasi timp tarifele scazute stimuleaza manifestarea cererii. 'n turism raportul calitate " pret joaca un rol deosebit in formarea si afirmarea cererii turistice.c) oferta turistica constituita din atractiile naturale si antropice, ecipamente si forta de munca cunoscute si sub numele de dotari factoriale, actioneaza direct asupra consumului turistic si fenomenului in ansamblul sau.d) Progresul tehnic are consecinte asupra !radului de mobilitate al populatiei, al carui rol se manifesta in 2 directii. ( prima directie o constituie perfectionarea cailor si mijloacelor de trasnport in comun. & doua directie " cresterea !radului dedotare cu automobile.e) Procesul de urbanizare influenteaza direct evolutia turismului. Concentrarea urbana are pe lan!a numeroasele avantaje asupra dezvoltarii economice si ridicariicalitatii vietii si efecte ne!ative care vizeaza deteriorarea calitatii mediului si cresterea solicitarii nervoase a oamenilor. Ca urmare apare nevoia de evadare din marile a!lomeratii urbane spre zone linistite, nepoluate pentru odina, recreere, distractie fiind stimulata astfel mobilitatea populatiei contribuind la intensificarea circulatiei turistice.f) Timpul liber. )urismul ca mod de ocupare a timpului liber se manifesta in deosebi la sfarsitul saptamanii sau in vacante.g) Din cate!oria factorilor psiolo!ici cu influenta mai seminificativa asupra turismului sunt: moda, traditiile precum si dorinta de cunostere.Moda joaca un rol important in formarea optiunii pentru locul de petrecere a vacanteisau pentru forma de turism *turism rural, s+i, circuite etc.). De asemenea serbarile populare, traditionale sau festivalurile contribuie la atra!erea in circuitul turistic a noi se!mente de populatie si determina o anumita orinetare a flu$urilor turistice. ,a randul lor manifestarile stiintifice, culturale sau sportive stimuleaza interesul pentru calatorie amplificand circulatia turistica.. Turismulinternational " reprezinta in opinia majoritatii specialistilor componenta cea mai dinamica a circulatiei turistice. ,a nivel mondial aproape -0. din activitatea turistica este concentrata in %uropa si &merica de /. &ceasta concentrare e ar!umentata de puterea economica a acestor tari ce ofera lar!i posibilitati de calatorie, si de faptul ca ele dispun deun imens si valoros potentialde atractii si nu il ultimul rand de e$perienta turistica a acestor zone.)arile europene recunoscute prin valoarea si bo!atia atractiilor dar si prin traditii in or!anizarea calatoriilor sunt 0ranta, 1pania, 'talia, &ustria, carora li s2au adau!at mai recent )urcia, 3recia, 4n!aria si #olonia si se incadreaza in cate!oria receptorilor deturisti.Din cate!oria emitatorilor de turisti se remarca 3ermania, 5area 6ritanie, (landa, Canada.)urismul international poate fi e$primat prin totalitatea flu$urilor care i2au nastere intre tarile receptoare si cele emitatoare.4n flu$ turistic poate si reprezentat de un numar de persoane care circula intre un bazin de cerere si unul de oferta.!azinele de cerere suntde re!ula tarile dezvoltate economic ce ofera locuitorilor posibilitatea efectuarii unor calatorii internationale. %le se mai numesc importatoare deoarece calatoriile rezidentilor in afara !ranitelor presupun celtuieli valutare.!azinele de oferta sunt reprezentate de zonele cu atractii turistice deosebite, tarile respective beneficiind de incasari valutare avand astfel statutul e$portatorilor.&naliza circulatiei turistice internationale evidentiaza dpdv al distributiei !eo!rafice si al distantelor dintre zonele de emisie si cele de receptie e$istenta unor flu$uri inter2re!ionale, adica intre re!iuni si a unor flu$uri intra2re!ionale.'n cate!oria flu$urilor turistice inter2re!ionale un loc aparte in detin calatoriile europenilor spre &merica de /, dominate de turismul de afaceri si spre &sia de %, motivate de dorinta de cunoastere a culturii si civilizatiei acestei zone.'n privinta flu$urilor intrare!ionale %uropa este re!iunea cu cea mai puternica inte!rare turistica atat in planul cererii cat si al ofertei, astfel circa -0. din calatorii din %uropa provin din tarile europene.7 Turism intern si international al romanieiCirculatia turistica internationala a romaniei se sutbdivide in 2 flu$uri: sosiri si plecari de turisti'n privinta sosirilor de turisti straini, perioada 1899218-0 este marcata de o evolutie ascendenta. &nul 18-1 fiind anul record al sosirilor de turisti de circa : milioane.%tapa a ''2a situata intre 18-1 " 18-8 este caracterizata printr2o tendinta descrescatoare a sosirilor de turisti straini si corespunde unei perioade de incetinire a ritmurilor de cresterein economia ;omaniei si a unei izolari relative pe plan international. Dupa 18-8 se poate vorbi de o noua era in turismul romanesc, astfel eforturile de ralansare europeana au relansat circuitul turistic.)otusi numarul de turisti a continuat sa scada pana in anul 2002 si aceasta evolutie s2a reflectat si in locul ocupat de ;omania in ieraria tarilor receptoare. &stfel de la un loc in primele 1< tari ale lumii in 18-1, in prezent ;omania se situeaza pe locul =0 in ieraria mondiala si in primele 20 de tari receptoare de turisti din %uropa.'n privinta celui de2al doilea flu$ plecarile de turisti romani in strainatate, situatiile statistice arata ca a avut loc o crestere spectaculoasa in 1880 de circa 11 milioane fata de apro$imativ 800 mii in 18-8. aceasta crestere spectaculoasa a plecarilor de turisti a transformat ;omania din o tara receptoare in una emitatoare, insa totusi ;omania dispune de un potential turistic ce justifica cu prisosinta statutul de receptor.Circulatia turistica interna " turismul intern este alcatuit din calatorii populatiei autotonein limitele !rnitelor nationale. 'ndicatorii cei mai e$presivi pentru caracterizarea dinamicii circulatiei interne sunt: numarul turistilor sau al persoanelor cazate in unitati turistice, numarul innoptarilor si durata medie a sejurului, se mai utilizeaza si incasarile din prestatiile turistice.Din punct de vedere al destinatiei spatiale optiunile de vacanta ale turistilor romani se indreapta in proportie de