Vitalie OJOVANU

DIMENSIUNILE PERFORMANŢEI

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 50 ANI DE

ACTIVITATE ŞI 70 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR, ACADEMICIAN,

TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2007

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra Filosofie şi Bioetică

Vitalie OJOVANU

DIMENSIUNILE PERFORMANŢEI

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 50 ANI DE

ACTIVITATE ŞI 70 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR, ACADEMICIAN,

TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2007

1

CZU 1/14+378.4 (478) (09) O-36

Vitalie I. Ojovanu. Dimensiunile performanţei. Caterdra Filosofie şi Bioetică a

Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la 50 ani de activitate. - Chişinău:, 2007, 75 p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material factologic, de asemenea şi practica sa de circa 25 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît al cadrelor didactice, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implementării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii, Metodologia cercetării etc. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof. univ. Teodor N. Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent.

Pentru cei preocupaţi de filosofia şi istoria ştiinţei, studenţi, doctoranzi, alte categorii de specialişti şi publicul larg de cititori.

Redactor responsabil Didina U. Nistreanu Petru V. Berlinschi Recenzent doctor în filosofie doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică24 septembrie 2007

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ojovanu, Vitalie .Dimensiunile performanţei: Catedra Filosofie şi Bioetică a Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la 50 ani de activitate... Vitalie I. Ojovanu; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Catedra Filosofie şi Bioetică. – Ch.:., 2007. .... p.

ISBN ..... 100 ex.1/14+3784(478) (09)

© Vitalie Ojovanu

2

CUPRINS

I. Succint itinerar istoric.............. ...................................................5

II. Catedra între preocupări curente şi devenirea unui reper esenţial în afirmarea şcolii naţionale de bioetică....................................14 III. Spiritul creator al personalităţii

(Către jubileul de 70 ani al fondatorului Şcolii Ştiinţifice Naţionale de Bioetică din Republica Moldova, doctorului habilitat în filosofie, profesorului universitar, academicianului Teodor N. Ţîrdea) .......................................................................21

IV. Forjă a cadrelor performante........................................................33

V. Viaţa catedrei (din anul 1987)......................................................41 (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.)VI. Catedra Filosofie şi Bioetică la 50 de ani şi profesorul universitar Teodor N.Ţîrdea la 70 de ani (selecţiuni omagiale).....................................................................................................

VII. Note.............................................................................................54 VIII. Surse utilizate...........................................................................55

3

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeriexista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

Autorul

I. SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ

Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi, ci şi o inestimabilă sursă de inspiraţie creatoare, de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii. Nu constituie o excepţie, în acest sens, nici studenţii, doctoranzii, magistrii, competitorii ba chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti sau activează deja în domeniul medicinei.

Apariţia catedrei de filosofie în Universitatea noastră a avut premisele ei. Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitelor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci, a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului. Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare, excepţie n-a fost nici secolul XIX, nici perioada interbelică. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate. Un deosebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale.

Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci, influenţată de transformările din viaţa politică internă, trebuia să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei. Formarea catedrei a fost stimulată, într-o măsură, şi de creşterea intensă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci). Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pentru disciplinele concrete.

Pînă la apariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor li s-au predat cursurile: “Bazele marxism-leninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare). Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizate) lipseau complet. Din dările de seamă şi din alte documente ale catedrelor nominalizate din prima jumătate a anilor 50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia - predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al marxism-leninismului, iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1. E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu.

Dacă vom arunca o privire în trecut şi vom reconstitui preludiul şi momentul fondării catedrei de Filosofie, tabloul existent atunci va fi mai veridic.

4

În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre - socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine2. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinii, istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952). În 1951 cu drept de catedră a fost introdus cursul de economie politică3, ulterior transformat în catedră de economie politică în septembrie 19544.

Tot în acest an catedrele de istorie a medicinii şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră.

În vara anului 1956 catedrei Bazele marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra Istoria PCUS”, iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie”5.

Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957, fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie. Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an6.

Aşadar, în urma unei decizii s-a purces la modificarea denumirilor catedrelor, însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni, lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă. Drept dovadă vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 19567:

Catedra Bazele marxism-leninismului:1) Omeliciuc F.C., docent, şeful catedrei; 2) Hriunova B.A., lector superior; 3) Pancenco A.I., lector superior; 4) Bajin M.P., lector; 5) Piscariov M.F., lector;6) Pravovscaia O.D., lecror;7) Miacicov V.S., laborant superior;8) Cemberji T.M., laborant.

Catedra economie politică:1) Sidorov V.A., docent, şeful catedrei; 2) Subbotin A.S., lector superior; 3) Fiodorova T.M., lector;4) Gabdullina L.G., laborant.

Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău8.

La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr.130 care aproba statele de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr.1360, aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS. Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire9:

5

1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei), 1 lector superior, 2,5 lectori (total 4,5 unităţi), personalul instructiv auxiliar - un şef de cabinet instructiv-metodic, 1 laborant, 1 preparator superior, (total 3 unităţi);

2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei), 2 lectori superiori, 0,5 lectori (total 3,5 unităţi), personalul instructiv-auxiliar, 1 şef de cabinet instructiv-metodic, 1 laborant (total 2 unităţi). Conform aceleiaşi dispoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre este pusă în acţiune de la 1 septembrie 1956, totodată, cea anterioară, nr.5 de la 13 martie 1954, trebuie anulată. Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H.T. Starostenco10.

La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nou-nominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omeliciuc F.C. şeful catedrei, Bajin M.P. (ambii de la fosta catedră de “Bazele marxism-leninismului”), Feodorova T.M. (de la catedra “economie politică”), Pravovscaia O.D. - Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”). La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare. Semnează şeful catedrei Omelciuc F.C.11.

Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei, la care s-a stabilit obiectivul pedagogic la cursul de materialism dialectic şi istoric. S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va preda la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957 - V.O.), e necesar ca în primul semestru să se acorde mai multă atenţie instruirii aspiranţilor care se pregătesc să dea examenul de minimum de candidat”. Se vor ocupa cu aspiranţii F. Omeliciuc, M. Bajin şi Iu. Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956 - V.O.). A considera necesar că totodată (aceştia, nominalizaţi - V.O.), să elaboreze cursul de materialism dialectic şi istoric.

Altă problemă examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III. S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare.

La şedinţa a 3-a din 3.IX. 1956 era prezentă Iu. Corşunova, iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V. Suhodolischii (la cursul de economie politică)12.

Cadrele didactice care au predat filosofia în această perioadă:

Omelciuc Filip Semion, născut la 2.VII.1896, ucrainean, originar din satul Şapieva regiunea Kiev, Ucraina provine din ţărani. A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921), şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925), “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (1931-1933) după care a căpătat dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric. Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM), concomitent predă la Institutul Pedagogic de aici, 1935-1936 - şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol, 1937-1941-şeful catedrei al marxism-leninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol. Între 1941-1946 - lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad. În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“. Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut, doar articole de ziar . Activează în ISMC între VI.1946 şi 9.IV.1958 (1946-1947 - docent la catedra de marxism-leninism; din XII - 1948 şef interimar, apoi şef al aceiaşi catedre; din 27.VIII.1956 pînă la 30.VIII.1957

6

şeful catedrei de economie politică; după, pînă la 9.IV.1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici.)13.

Bajin Mihail Pavel, născut la 14.X.1911, rus, născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa, Rusia. A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944). Activează în cadrul ISMC între 1.IX.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului, apoi ca lector din 22 noiembrie 1952, lector superior de la 1 septembrie 1953, lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956)14. Corşunova Iulia Alexei, născută la 25 noiembrie 1929, rusoaică, originară din or. Kirsanov regiunea Tambov Rusia. A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952). După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău. Aici lucrează la catedra de filosofie lucrează ca laborant superior apoi ca asistentă. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989, (la 31.VIII.1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei). Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev; lector superior din X.1966; docent din V.1974). A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I. P. Pavlov”.

La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15.IX.1956 nr.10” şi s-a decis ca pînă la 15 noiembrie tot corpul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se prevedea în scris asemenea planuri în şcoala superioară. La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr.12) s-au aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16. Considerăm un fapt elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al obiectivului pedagogic pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957. Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică” şi conţine următoarele componente: I. Activitatea didactică: prelegeri - 342 ore, seminare - 1784, consultaţii - 334, examene - 610, în total - 2056 ore. II. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice - 136 ore, prelegeri şi ore facultative - 172, perfectarea documentaţiei instructive - 54, în total - 462 ore. III. Activitatea ştiinţifică 0 ore. În total pe catedră - 2518. Unităţi de state - 4,5. La un cadru didactic revine în mediu - 580 ore. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I - 2546 ore, II - 908 ore, III (activ. ştiinţifică) - 2345 (I) ore. În total pe catedră 5889 ore, unităţi de state 3,5, media de ore la un cadru didactic - 1680 17. E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilnic pînă la orele 2300-2400 18. Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată - Iu. Corşunova. Dar predarea filosofiei, cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice, începe în semestrul al II-lea, adică cu ianuarie 1957.

7

În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră, care a fost considerat lacuna principală. Alt neajuns grav era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe, fapt ce se practica şi la alte catedre 19. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că starea lucrurilor la catedră s-a agravat, deoarece s-a lucrat după planuri de tranziţie 20. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au susţinut, ele vor avea loc doar în următorul an de studii (1957/58). Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică, dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21. Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957), adică o dată cu începerea studierii cursului de materialism dialectic la anul III. Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec. VIII-XX. Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov - remarcabil savant şi filosof-materialist” 22. În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stagiul de lucru în instituţiile universitare): docent F.O. Omeliciuc (26 ani), lect. sup. M. Bajin (10 ani), lect. sup. T. Fiodorova (7 ani, econ. polit.), lect. V. Suhodolischii (6 ani, econ. polit. pe 0,5 salariu), lector Iu. Corşunova (1 an), şef de cabinet - O. Pravovscaia, laborant - L. Gabidulina 23. Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr.21), ultima din anul universitar ce s-a scurs, apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh24. Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957.

O dată cu venirea V. Smelîh în fruntea catedrei, începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia. Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendaristice, reface (treptat) componenţa catedrei - începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic), optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului, ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic. Desigur, cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci, timp care a devenit pentru ziua de azi istorie. Cele spuse reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957). Prin dispoziţia directorului ISMC nr.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” - V.O.) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei), 1 lector superior, 2,5 unităţi de lector, în total la catedră 4,5 unităţi de state 25. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr. 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V.M. Smelîh fiind aleasă prin concurs este admisă în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957. Pornind atît de la analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica

8

accesibilă, cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (încă din anii '70 ai sec. XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie. Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 - 31 iulie 2000) moldoveancă, s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe, unde tatăl lucrează conţopist de voloste, apoi locuiesc în s. Slobozia. În 1915 se stabilesc în or. Nicolaev, apoi în 1921 revin iarăşi în Slobozia, unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional. În 1926 se stabilesc în or. Tiraspol, tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşenesc, apoi - la Comisariatul învăţămîntului al RASSM. În 1931 V. Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuate. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. Aici a scris, apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”. Revine iarăşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952, ca apoi peste un an, la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970, apoi pe 0,5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960, acordată la catedră la 15 aprilie 1960. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă„. S e l e c ţ i u n i b i b l i o g r.: A. Донич - молдавский просветитель XIX века // Ученные записки КГПИ им. И. Крянгэ. Т. VIII.1958; К вопросу об общественно-политических воззрениях К. Стaмати //Некоторые вопросы философии. Межвуз. филос.сб. № 3. - Кишинев, 1963.; Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова. - Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1970; Просветительство в Молдавии // Вопросы философии, 1977, № 3; Константин Стамати. - Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1978. (şi în varianta rusă în 1983); О философских воззрениях А. Хыждеу // Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли. - Кишинев: Штиинца, 1984 26.

Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec. al XX-lea catedra a atins unele performanţe vizibile. Totodată, către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri apar relaţii tensionante27. Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesional a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit. Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra.

În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr.232 din 5 august 1963. “Despre introducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”)28. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29.

9

În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30.

În anii '60 ai se. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar, din anumite motive, pe un timp nu prea îndelungat.

Cvasova Ina Ivanovna n. 6 iunie 1931 în localitatea Panovo - Kustî regiunea Tambov, rusoaică. A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Moscova în 1953, apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967, iniţial ca lector, apoi ca lector superior din 1960. Tabacaru Dumitru Nicolae (n. 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna – d. 29 aprilie 2004 Chişinău), moldovean. După absolvirea facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956, a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău. În 1968 la Institutul de filosofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”. După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei. Toncovidov Vasile Andrei (n. 20 aprilie 1931 – d. 26 aprilie 2003 în or. Chişinău), moldovean. În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector, din martie 1967 lector superior, din iulie 1974 docent. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de doctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. Eminescu”. S e l e c ţ i u n i b i b l i o g r.: Михаил Эминеску // Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии. – Кишинев: Картя Молд., 1967; Социологические взгляды М. Эминеску // Сборник сектора философии АН МССР. – Кишинев, 1968; Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску // Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавиию – Кишииев: Картя Молд., 1970; Общесациологические взгляды Михаила Эминеску // Некоторые вопросы истории. – Кишинев: Тимпул, 1972; Общественно-политические взгляды В.Александри // Там же; Молдавское просвещение первой половины XIX века // Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX века. – Кишинев: Штиинца, 1974.

Bîscu Teodor Arhip (n. 8 martie 1934 în localitatea Volintiri din preajma Căuşanilor – d. 1998). După finalizarea studiilor la facultatea Istorie a Universitatăţii de Stat din Moscova (1952-1957) o perioadă de timp exercită funcţia ca lector de filosofie la Institutul pedagogic din Tiraspol, apoi face doctoratul în cadrul Instututului de Filosofie al AŞ a URSS (1960-1964). La catedra Filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău activează de la 24 martie 1964 până la 25 august 1968 în funcţia de lector superior. Ulterior îşi continuă cariera în cadrul Institutului de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei.

Braga Ion Isac (n. 18 aprilie 1931 în Ulmu). După absolvirea facultăţii Filologie a Institutului Pedagogic din Chişinău (1951-1955) exercită diferite funcţii în cadrul sistemului de învăţământ din republică: profesor şcolar în Sărata Veche Făleşti (1955-1960); inspector la Secţia raională de învăţământ Făleşti (1960-1967); director al Şcolii medii inerraionale Făleşti (1967-1968) după care, între 26 august 1968 şi 26 august 1974 activează ca lector superior la

10

catedra Filosofie şi economie politică a a Institutului de Medicină din Chişinău. Urmează apoi cariera în diverse structuri ale invăţământului universitar şi mediu de specialitate.

O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani), la catedră au avut-o Dumitru Platonov (1968-1972), Olga Scutniţcaia (1968-1972), Valerian Cobeţ (1970-1974).

În ultimii ani ai deceniului şase al sec. Al XX-lea au început activitatea la catedră trei personalităţi cu un stagiu de durată, practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. Berlinschi, L. Cotina, D. Nistreanu – “piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei.

Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n. 22 mai 1940 în or. Noghinsk regiunea Moscova, rusoaică. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M. Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968). Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996. Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov. 1980. Din 1970 lector superior, iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. S e l e c ţ i u n i b i b l i o g r.: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. – Кишинев: Штиинца, 1977; Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни. – Кишинев: Штиинца, 1988; Средтсва массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. – Кишинев: Штиинца, 1977; Развитие духовной культуры социалистической личности. – Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1986 31.

La 8 august 1968 şeful catedrei, docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se solicită ca pe lîngă cursul de profil, filosofic, al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic, materialismul istoric, bazele ateismului ştiinţific) să se ofere posibilitatea de a ţine un curs nou, necesitatea căruia a apărut de mult şi anume – etica şi estetica medicală. Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi să se creeze o catedră separată de economie politică, la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32.

De la 1 iulie 1970 V. Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei din motivul plecării la odihna binemeritată, activînd doar ca docent pe 0,5 salariu pînă la 30 august 1988, cînd se va retrage complet din activitatea de muncă.

Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov.

De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d.h.ş.f. Alexei Şceglov, cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei.

Şceglov Alexei Vasile (n. 16 martie 1905 Warşovia – 2 mai 1996 Chişinău). Provine dintr-o familie de învăţători ruşi. Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova, apoi activează în sudul Rusiei. Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale. Între 1930 şi 1933 devine şeful

11

catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Groznîi. Ulterior în anul 1933 revine la Moscova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică, didactică şi popularizatoare, studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie. În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific, secretar ştiinţific, etc. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie, secretar ştiinţific, membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS, şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940). În perioada anilor 1940-1948 a fost represat, aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare. Ulterior, cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică. Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964). În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova), apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie. În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”, iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat. S e l e c ţ i u n i d i n p u b l i c a ţ i i: Краткий курс истории философии – М.: Соцэгиз, 1937; Материализм Дж. Толанда // Под знаменем марксизма, 1938, №10; О противоречиях советского общества // Вопросы философии, 1968, №10; Философские дискуссии 20-х – начала 30-х годов // Философские науки, 1967, №5; Дезволтаря спиритуалэ а персоналитэции сочиалисте. – Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 198633.

Pe parcursul aflării profesorului A. Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V. Canicovschi, L. Anisimova, I. Frolov, A. Buşman, S. Carpov.

Canicovsci Valeriu Ion n. 8 august 1947 în or. Dubăsari, moldovean.În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad. A activat la catedră în perioada 15 august 1974 – 9 februarie 1988. Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector, apoi de lector superior.S e l e c ţ i u n i d i n p u b l i c a ţ i i: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. – Кишинев: Штиинца, 198334.

Anisimova Lidia Mihail n. 21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar, rusoaica. A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967). Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 – 30 iunie 1994, cînd s-a pensionat. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector, apoi lector superior, iar din 1984 docent.S e l e c ţ i u n i d i n p u b l i c a ţ i i: Человек, общество, окружающая Среда // Человек и природа. – Кишинев: Картя Молд., 1980; Развитие В. И. Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом. – Кишинев: Штиинца, 198235.

Frolov Igor Ion n. 4 august 1947 în or. Moscova, rus. După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 – 9 februarie 1987. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36.

12

Buşman Alexandru Vasile n. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni. Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. Sverdlovsk, Rusia (1973-1978). Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 – 24 septembrie 1987. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior. La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie. După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău, se transferă aici cu serviciul37.

Carpov Serghei Dumitru n. 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk, raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia, rus. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (1973-1978), pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or. Saratov. În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 – 15 ianuarie 1998. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: „Natura socio-culturală a operelor de artă “. Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38.

La sfîrşitul anilor ‚80 ai sec. Al XX-lea, odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent, desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V. Ojovanu, V. Doraş, C. Lozovanu, Iu. Caraman, R. Gramma, D. Seu, S. Sprincean. Din această pleiadă au avut o activitate episodică V. Doraş, C. Lozovanu şi Iu. Caraman.

Doraş Victor Nicolae n.9 martie 1962 în Chişinău, moldovean. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 – 3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. Testemiţanu”. Ulterior a trecut la alt serviciu39.

Lozovanu Constantin Nicolae n. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni, moldovean. În anii 1984-1989 în face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or. Minsk. Ulterior între 25 august 1989 – 15 nov. 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N. Testemiţanu”. Ulterior, fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, îşi continuă activitatea la catedră pe 0,5 salariu pînă la 30 iunie 1992. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40.

Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice, ar fi

nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi, a căror muncă de parcă s-ar afla “după cadru”, este indiscutabil de importantă. Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre, ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată, cum ar fi Valentina Boxan, Maria Antonova, Ludmila Stupniţcaia ş.a.

Valentina Boxan n. 26 martie 1923, originară dintr-o localitate din regiunea Grodno Bielorusia, e considerată primul laborant al catedrei cu activitate permanentă de durată la ISMC (1961-1990).

Profesorul universitar A. Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986. Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V. Berlinschi.

13

De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarul Teodor N. Ţîrdea, ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987).

Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală, un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice. Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea, tenacitatea, orientarea rapidă în situaţii, capacitatea imensă de muncă, firea sociabilă etc. Alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat, obşteşti şi cele universitare, noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei. Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi, s-au realizat multe lucruri importanţe. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una de elită.

II. CATEDRA ÎNTRE PREOCUPĂRI CURENTE ŞI DEVENIRA UNUI REPER ESENŢIAL ÎN AFIRMAREA

ŞCOLII NAŢIONALE DE BIOETICĂ

În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar – activitatea didactică şi cea ştiinţifică. Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură – 1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei – acad. Prof. univ. Teodor N. Ţîrdea. Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990; 2) din 1991, adică de la 27 august 1991 cînd R. Moldova îşi capătă independenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative. În prezent se “coagulează”, credem, o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N. Ţîrdea.

Iniţial e necesar, însă, a arunca o privire la procesul evoluării evoluării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent.

Aşadar, pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinii; b) Etapa leninistă în filosofie; c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS. Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990.

Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N. Ţîrdea s-a modificat tema generală a investigaţiilor catedrei. La 29.01.88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. El avea următoarea structură:

Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”.

14

Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”.

Tema 1: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova).

Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”.

Tema 2: “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM).

În anul 1989 intervin unele modificări esenţiale, în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“. Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră.

În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N. Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică, de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii, schimbării sensului filosofic al acestui fenomen, esenţa omului etc. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale, încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30.X.90).

În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”.

În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja introduse modificări radicale, în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale. Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi, de ce nu, pentru acele timpuri, cu o mare doză de curaj.

Până la 1995 preocupările investigaţionale se focalizează pe informatică şi informatizare, extrem de importante pentru evoluţia ascendentă a sociumului, asigurării securităţii adecvate a celui din urmă. Informatica socială studiază două fenomene – informatizarea şi socializarea, atât după conţinut cât şi după formă. Informatizarea constituie o etapă generală şi inevitabilă a evoluţiei civilizaţiei umane, o perioadă de asimilare a tabloului informaţional al lumii, de concepere a comunităţii legilor de circulaţie a informaţiei în natură şi societate. În baza informatizării se formează memoria socială, societatea informaţională şi intelectul social, care au o semnificaţie distinctă în elaborările noilor paradigme ale strategiei de existenţă umană. Informatizarea în strânsă legătură cu cunoaşterea şi administrarea publică.

15

Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării, ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului, naturii şi societăţii”.

În 1992 avem o structură investigaţională la catedră bine definită (cu aceeaşi temă).

Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”.

Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului, naturii şi societăţii”.

Tema: “Problema omului în condiţiile informatizării, ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”.

Ca rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate circa 20 lucrări, inclusiv monografia “Informatizarea, cunoaşterea, dirijarea socială. Eseuri filosofice”.(1992 în limba rusă, 1994 în limba română) – autor Teodor N. Ţîrdea, de asemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992), iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie.

În anii 1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond. Ştiinţific Teodor N. Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond. Ştiinţific Teodor N. Ţîrdea).

După 1995 – se formulează un scop bine determinat - elaborarea noilor paradigme în teoria strategiei de supravieţuire a omenirii. S-a determinat faptul că o contribuţie în elaborarea teoriei universale a existenţei umane, a noilor paradigme şi mecanisme de realizare a acesteia o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fin informatica socială, ecologia socială, sociocosmonautica şi în cea mai mare măsură sinergetica, sociocognitologia şi noosferologia. Direcţiile nominalizate ale ştiinţei contemporane studiază un şir de fenomene neordinare, obiectiv cauzate de imperativele dezvoltării omenirii ca devenirea şi consolidarea civilizaţiilor informaţionale, ecologice, cosmice, în fine a societăţii noosferice, creată în viitor în baza intelectului planetar, poate chiar şi a intelectului cosmic. La acest capitol fiind necesară o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice, ecologice, cognitologice şi noosferice, adică de o elaborare a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane, nominalizate şi filosofie a supravieţuirii. Acest mod de filosofare ar îngloba în sine filosofia informaţională, cea ecologică, cosmică şi noosferică, care practic şi va deveni o filosofie a existenţei umane contemporane.

În această ordine de idei se elaborează postulatele de bază ale filosofiei de supravieţuire, componentele ei fundamentale, paradigmele principale ce ar contribui la realizarea în practică a strategiei de existenţă umană. Se propune mecanisme şi organoane de exerciţiu al dezvoltării inofensive, socionaturale cum ar fi noosferizarea, bioetizarea sociumului, iar, mai apoi, se demonstrează că instrumentul-cheie în strategia de asigurare a securităţii umane, a realizării dezvoltării durabile îi revine unităţii paradigmelor de noosferă şi de bioetică, adică a unităţii noosferizării şi bioetizării spaţiului social într-o unitate integrală.

16

Concomitent preocupările se comutează şi către bioetică. Promovându-se tradiţiile potteriene în bioetică, pentru prima oară se elaborează noi principii ale acestei filosofii practice în raport cu imperativele acesteia, se propun modurile de abordare hermeneutic (interpretarea) şi a acordului informat în practica medicală, etica dialogului în locul eticii monologului, analizează de pe noi poziţii modelele şi aspectele bioeticii generale, lumea biomedicală, noţiunile de demnitate, umanism şi altele din perspectivă bioetico-planetară. În acelaşi sens se examinează problemele medicinei practice contemporane, deasemenea multe chestiuni ce revin bioeticii sociale, bioeticii medicale vizavi de sănătatea publică.

Începînd cu anul 1995, în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale.

Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale, a ştiinţei şi tehnicii”.

Problema: “Rolul ştiinţei, tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului, societăţii şi naturii”.

Tema: “Problema omului în condiţiile informatizării, ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”.

În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării, mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”, în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii – pe problema supravieţuirii omenirii, existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare. În 1995 dl Teodor N. Ţîrdea iniţiază organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale, care se execută pînă în prezent (a VII-a în a.2002).

Tema generală de cercetare ştiinţifică a catedrei Filosofie şi Bioetică începând cu anul 1999 se numeşte: „Problema supravieţuirii omului şi omenirii în condiţiile informatizării, ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte filosofico-metodologice şi bioetico-sociale”.

În 2000 se publică de către Teodor N. Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme”.

După cum s-a menţionat mai sus, în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră, fiind criteriile unei şcoli ştiinţifice tradiţionale: continuitate şi consecutivitate; originalitate; potenţial evident, activitate intensă; formarea discipolilor; cristalizarea unei paradigme teoretice respective. De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent, mişcare ştiinţifică, literară, artistică etc. Care grupează în jurul ei numeroşi adepţi; baza teoretică a acestei mişcări”.* (Dicţionar explicativ al limbii române. Ed. II. – Buc.: Univers, enciclopedic, 1998, p.1053)

(Mai detaliat despre procesul constituirii Şcolii Ştiinţifice Naţionale de Bioetică din Republica Moldova a se vedea compartimentul: „B. Fondator al Şcolii Ştiinţifice Naţionale de Bioetică”)

La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea imagine:

17

18

Antropologia: implicaţii biologice, filosofice şi

bioetice doctor în filosofie, lector

superior

Progresul tehnico-ştiinţific şi medicina în viziunea bioeticii

docror în filosofieRodica Gramma

Probleme filosofice ale medicinii, bioetica şi

existenţa umană dortor în filosofie, conf.univ.

Petru Berlinschi

Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării,

ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice

Conducător ştiinţific general-academician, profesor

universitar,doctor habilitat în ştiinţe filosofice

Teodor N.Ţîrdea

Dimensiunea bioetică a globalizării: aspecte filosofico-metodologice şi socio-medicale

doctor în filosofie, conf.univ

Anatol E[anu

Axiologia medicală şi problemele

bioeticii doctor în filosofie,

conf.univ. Vitalie Ojovanu

Procese şi instituţiisocio-politice în

condiţiile informatizăriidoctor în ştiinţe politice

Serghei Sprincean

Probleme filosofice ale medicinei şi bioeicadortor în filosofie,

conf.univ. Didina Nistreanu

Dimensiunea ontologică şi

gnoseologică a imaginarului prefilosofic Corneliu Popovici

Rolul intelectului

social şi noosferic în

supravieţuirea omeniriidocror în filosofie

Viorica Leanca

Tehnologiile scien-tofage (intelectuale) şi economia infor-maţională: analiză

filosofico-economicădoctor în ştiinţe

economiceRodica Hîncu

Pornind din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii. Acest lucru a fost iniţiat de prof. univ. Teodor N. Ţîrdea prin anii 1992-1993. Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare, inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n.12.02.1930) începînd cu anul 1995. El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia, cu sediul la Veneţia. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi, datorită eforturilor acad., prof. univ. Teodor N. Ţîrdea s-a pus o bază reală de implementare a bioeticii în diverse planuri de activitate, mai ales în cel ştiinţific şi didactic.

Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice, implementării didactice. Unele rezultate au fost mediatizate. Drept rezultat al căutărilor şi eforturilor depuse de acad. Prof. univ. Teodor N. Ţîrdea şi de conducerea USMF, în mod special de dl. Rector acad. Ion Ababii şi de prim vice-rectorul de atunci prof. univ. Petru Galeţchi, se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică – prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit.

19

Bioetica şi valorile creştine fundamentale: corelaţii şi

tendinţe globalistelector universitar

Ion Banari

Fenomenul bioetică în perspectivă antropologică:

aspecte epistemologicelector universitar

Ana Marin

Redimensionarea problemelor morale şi

tehnogene din perspectiva strategiei supravieţuirii

lumii contemporanedoctor habilitat în

filosofie, conf.univLudmila Roşca

Problema securităţii în procesele de dezvoltare: analiză filosofico-

metodologicălector universitarLudmila Bostan

Aspectele teoretice şi metodologice ale a

paradigmei aliniarităţiilector universitarDaniela Rusnac

Despre importanţa şi amploarea implementării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică, filosofie, medicină practică”. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme” (autor acad. T. N. Ţîrdea). În anul următor, 2001, au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie), susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica – o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. T. Ţîrdea), conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific, Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferinţa a VII-a cu tema: “Ştiinţa, tehnica, medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002). Strategia actuală investigaţională a catedrei este determinată de condiţia deloc favorabilă a civilizaţiei contemporane.

Preocupările ştiinţifice realizate în cadrul catedrei sub egida prof. univ., acad. Teodor N.Ţîrdea sunt axate către elaborarea strategiei de supravieţuire a omenirii din perspectiva paradigmelor informaţionale, bioetice şi noosferice. Acestea îşi au motivaţia firească, totalmente fiind caracteristice personalităţilor creatoare din lumea ştiinţei, năzuind spre găsirea celor mai potrivite soluţii la imperativele prezentului. Astfel, situaţia ce s-a creat actualmente pe Terra face să considere faptul că filosofia contemporană trebuie să fie o filosofie a existenţei umane, o filosofie a supravieţuirii. Unii savanţi în comun acord cu filosofii propun noi concepţii, noi paradigme ce ar contribui la elaborarea unei strategii eficace de asigurare a securităţii umane, unor doctrine specifice ce ar permite civilizaţiei de azi de a ocoli bio- şi omnicidul planetar. Astfel, încetăţenirea conceptului de dezvoltarea durabilă, mai ales după Summitul din Rio de Janeiro din 1992, presupune implicarea fără echivoc a unui mecanism netradiţional în realizarea acestei strategii – concepţia noosferizării sociumului, implementarea căreia în practica cotidiană ar modifica radical comportamentul individului, societăţii faţă de tot ce ne înconjoară.

Firesc apare necesitatea elaborării unei noi direcţii ştiinţifice interdisciplinare – noosferologia, menită să fundamenteze un concept teoretic nou, capabil a elabora noi metode, soluţii, posibilităţi soluţionare a problemelor ce ţin de existenţa umană prin intermediul realizării, înainte de toate, a strategiei biosferico-compatibile. În faza de debut se examinează reperele, problemele şi căile de devenire a teoriei supravieţuirii omenirii drept o doctrină sistemică, complexă, adică din perspectiva paradigmelor informaţionale, noosferice şi bioetice - subiect investigaţional extrem de actual promovat cu perseverenţă de către acad. Teodor N. Ţîrdea.

Aceste interpretări novatoare accentuează aspectele informaţionale, intelectuale, bioetice şi cosmice de constituire a noosferei.

Dintre ştiinţele ce au atribuţie la constituirea noosferologiei, în afara ecologiei sociale, sociologiei cosmice şi ecologiei generale, trebuie amintită informatica socială, care îmbinându-şi eforturile cu cunoştinţele ecologice, se

20

transformă treptat în ecosocioinformatică. În echipa ştiinţelor ce se referă nemijlocit la viitoarea teorie a noosfrei, adică la noosferologie, pot fi incluse multe alte disciplini, dacă nu toată ştiinţa în ansamblu, inclusiv sinergetica, cognitologia socială şi bioetica. Starea noosferică a societăţii reprezintă nu doar calitatea sa ecologică sau socioecologică, dar şi caracteristicile ei informaţionale, intelectuale, cosmice şi bioetice. Consolidarea noosferologiei trebuie să ţină cont de aceste aspecte şi etape de constituire a sferei raţiunii, a strategiei de supravieţuire a omenirii şi să le integreze într-un sistem general-ştiinţific unic.

Analiza literaturii ştiinţifico-filosofice contemporane în problema asigurării securităţii umane, a dezvoltării inofensive a sociumului ne convinge de faptul că cel mai frecvent conţinutul acestor noţiuni-cheie a ştiinţei se reduce exclusiv la două tipuri (sau forme) ale activităţii umane – la cea economică şi la cea ecologică, fapt care evident este incorect. Indubitabil acestea reprezintă două dintre cele mai importante laturi ale vieţii sociale însă ele nu epuizează întreaga multilateralitate a existenţei omului în natură şi în socium. Viaţa societăţii fără îndoială posedă multe alte aspecte: etnice, moral-etice, religioase, ideologice, socioculturale, conceptuale, psihologice, politice ş.a. care în comun sau fiecare separat pot provoca un disconfort, ba chiar o dizarmonie în cadrul sociumului, pot constitui sursa unei dezvoltări nu doar instabile dar şi periculoase.

Un rol aparte în strategia de asigurarea a securităţii umane, în strategia de dezvoltare durabilă a omenirii îi aparţine informaţiei sociale şi, concomitent, doctrinei informaţionale.

Printre cauzele ce au dus la actuala stare de criza se conturează rolul factorilor tehnogeni, periculoşi ecologic, şi a economiei rudimentare, consumiste, pe care azi mulţi cercetători o identifică cu cea de piaţă. La acest capitol se propune a substitui relaţiile economice contemporane de piaţă cu cele biosferico-noosferice care corespund imperativelor modelului dezvoltării inofensive, durabile.

Pentru civilizaţia contemporană sunt periculoase şi aşa fenomene cum ar fi: escaladarea terorismului la scară mondială, conflictele interetnice şi religioase. Securitatea devine unul din factorii şi condiţiile cele mai importante ale dezvoltării durabile (apoi şi cele noosferice) şi nu numai o categorie general-ştiinţifică, ci şi filosofică. În primul rând, nu există şi nici nu poate exista o dezvoltare adecvată şi optimală a sistemului, fără asigurarea securităţii persoanei, a statului şi a societăţii. În cel de al doilea rând, strategia contemporană a dezvoltării inofensive, adică strategia noosferică, necesită fundamentarea în baza faptului că societatea reprezintă un sistem autoorganizat, deschis, aliniar, dezichilibrat, toate laturile vieţii căreia sunt într-o interconexiune şi interdependenţă reciprocă organică şi deci în consecinţă durabilitatea dezvoltării sale trebuie examinată sistemic, integral şi complex.

Sarcina de optimizare a oricăror procese întotdeauna este imanent legată de raţiune, deoarece numai o analiză autentică a întregii socioinformaţii relevante poate crea o bază de nădejde a activităţii inofensive. Problematica dezvoltării durabile (inofensive) este organic unită cu teoria despre noosferă, cu transformarea sociosferei în sfera raţiunii.

21

Noosferizarea nu poate fi un proces spontan. Suficient de eficient acesta poate deveni doar prin prezenţa impulsurilor coerente ale menagementului social, direcţionat şi corectat prin cunoştinţe ştiinţifice, prin informaţie socială.

În cadrul procesului de edificare a sferei raţiunii devine extrem de important, dar şi obligatoriu de ţinut cont de vectorul ei informaţional, fiindcă crearea noosferei începe chiar cu constituirea primei etape ai acesteia – a societăţii informaţionale, a societăţii bazate pe cunoştinţe, pe informaţie. Problematica strategiei contemporane de dezvoltare durabilă este obligatoriu legată de informaţia socială.

Probabil latura vieţii în care cel mai activ ar trebui să se manifeste raţionalitatea societăţii sunt relaţiile cu natura, cu biosfera. Nu întâmplător pentru conceptualizarea contemporană a noosferei trebuie de pus accentul la nivelul conştiinţei ecologice a societăţii.

O semnificaţie specială în strategia dezvoltării inofensive o are atitudinea omului faţă de biosferă, faţă de tot ce este viu din punct de vedere al eticii tradiţionale, adică al bioeticii. Protejarea naturii reprezintă o condiţie obiectivă a noosferogenezei, fără de care civilizaţia umană nu poate supravieţui. Un indiciu obligatoriu al strategiei dezvoltării noosferice reprezintă biosferocentrismul care în interpretarea noastră include în sine şi antropocentrismul.

Un strat socioinformaţional important şi original din punct de vedere semantic ce se referă la problematica dezvoltării durabile, dezvoltării socionaturale conferă o ramificare contemporană a cunoştinţelor etice şi mai întîi formarea unor astfel de compartimente cum ar fi etica Pământului, etica ecologică (etica utilizării resurselor naturale). Conştientizarea rolului noosferic al vieţii pe Pământ şi cel al sferei biologice ar fi fost evident incompletă, redusă, rămasă în afara atmosferei edificate de bioetică, referitoare la evlavia faţă de tot ce este viu. Într-o viziune mai largă întregul conţinut al domeniilor amintite mai sus ale eticii are menirea de a educa sentimentul responsabilităţii la membrii societăţii nu doar faţă de omenire, dar şi faţă de Măria sa Natura. Însă doar socioinformaţia devine insuficientă. Mai este nevoie şi de înţelepciunea omului, de moralitatea sa care ar uni în sine toate calităţile individului necesare pentru salvarea civilizaţiei contemporane, pentru evitarea omnicidului planetar.

Un alt imperativ-cheie în strategia de supravieţuire a omenirii este promovarea unităţii bioetizării şi noosferizării sociumului.

Actualmente s-au conturat două paradigme de asigurare a dezvoltării inofensive – etică şi cea bazată pe intelect. Totodată e necesară fundamentarea necesitatea unificării acestora, adică elaborarea unităţii specifice dintre bioetizare şi noosferizare a sociumului în elaborarea strategiei de supravieţuire a civilizaţiei contemporane.

Este bine cunoscut faptul că pe parcursul istoriei omenirii în conştiinţa cotidiană uzuală morala includea acele norme care se refereau doar la relaţia dintre oameni şi nu la cea dintre socium şi natură, dintre om şi biosferă. În condiţiile crizei antropoecologice globale se consolidează o nouă tendinţă, un nou fenomen – conştiinţa bioetică, a cărei parte componentă devine datoria morală faţă de natura vie şi în consecinţă apare o nouă formă a conştiinţei sociale – cea ecologică şi mai

22

apoi cea noosferică. Bioetica ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară şi filosofie practică trebuie să contribuie la soluţionarea problemelor stringente contemporane.

Actualmente persistă opinia conform căreia supravieţuirea omenirii poate fi asigurată de asemenea în cazul în care dezvoltarea societăţii se va orienta spre traiectoria noosferică, adică se va înfăptui dirijarea transformării lumii bazată pe intelect. Paradigma noosferică în strategia dezvoltării durabile, inofensive, fără doar şi poate, este preferabilă altor doctrine de caracter prognostic. Noosfera nu este biosfera reorganizată, ci sociosfera transformată. Sfera raţiunii presupune prioritatea şi dominarea mai întîi a intelectului, şi nu a celui individual, ci a intelectului planetar (noosferic). Devenirea acestuia este posibilă datorită elaborării metodelor noi, netradiţionale de cercetare ce ar evidenţia importanţa aspectelor bioetice, umanistice, informaţionale, cosmice ale noosferei. Noosferizarea sociumului, presupunînd intelectualizarea, umanizarea, ecologizarea, axiologizarea progresului social, corespunde cu practica de supravieţuire a omului şi a societăţii, cu tendinţele acestora spre dezvoltarea durabilă. Revoluţia antroponoosferică, adică transformarea omului contemporan într-un om noosferic, poate şi trebuie să fie înfăptuită nu doar prin intermediul intelectului uman dar şi cu suportul bioeticii.

Dezvoltarea noosferică reprezintă prin sine schimbarea inofensivă, sistemică şi complexă a realităţii. În acest context este necesar de a scoate la iveală totalitatea scopurilor, pe care se va orienta noosferogeneza.

Cunoştinţele bioetice ne propun opţiuni la nivelul raţiunii, la nivel noosferic. Devine evident că o interpretare optima a noosferizării presupune integrarea caracteristicilor umanistice, ecologice, bioetice etc. într-un sistem socionatural unic, fără a pune pe prim plan cerinţele economice, aşa cum se întâmplă în societatea tehnogenă. Bioetica globală este de neconceput în afara intelectului planetar.

Prin intermediul protecţiei biosferei, se formează câmpul semantic al intersecţiei bioeticii cu conceptul de dezvoltare noosferică durabilă. Noosferizarea, pe de altă parte, devine unul dintre mecanismele cele mai eficiente de bioetizare a societăţii, de ridicare a nivelului său moral şi a renaşterii spirituale. Bioetica şi noosferizarea în comun acord cu intelectualizarea, reprezintă condiţiile cele mai importante pentru constituirea teoriei generale a asigurării securităţii civilizaţiei contemporane şi pune baza unei noi direcţii în filosofia contemporană – filosofia supravieţuirii.

În ultimii 10-12 ani se formulează importante postulate privitor asigurării securităţii umane, se dezvăluie problemele ce ţin de strategia supravieţuirii omenirii, de elaborarea mecanismelor şi organoanelor de realizare a acesteia, înainte de toate a dezvoltării durabile, noosferizării şi bioetizării sociumului.

În lucrările ştiinţifice mai recente membrii catedrei pentru prima oară în literatura filosofică au examinat problema bioeticii ca metodologie şi ideologie a sănătăţii publice, au analizat subiecte noi cum ar fi evoluţia şi securitatea, globalizarea, procesele migraţionale şi dezvoltarea durabilă din perspectiva bioeticii. Tot aici menţionăm încă o problemă de pionerat, examinată de catedră, care ţine de redimensionarea problemelor morale şi tehnogene din perspectiva

23

supravieţuirii sociumului, deasemenea esenţa şi conţinutul sociofilosofic al axiologiei medicale, dimensiunile bioetico-noosferice ale umanismului.

În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor, doctoranzilor include trei momente esenţiale. Primul – cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice, al doilea – elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea – implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la şedinţa cercului filosofic.

În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului. Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. La ele asistă 50-60 studenţi, magiştri, rezidenţi, competitori, doctoranzi şi chiar medici, care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii, biologiei, bioeticii, progresului tehnico-ştiinţific etc. Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale a corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie. Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale.

O activitate rodnică se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii”, unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice, filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. Acest curs a fost elaborat în prof. univ. Teodor N. Ţîrdea.

La catedră au fost elaborate de către dl Teodor N. Ţîrdea cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti, cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”, “Informatica socială”, “Cognitologia socială”, “Noosferologia”.

Constituind un serios suport de realizare a obiectivelor didactice şi ştiinţifice, de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr.127-PS din 18.02.1997) în componenţa catedrei a fost inclus cursul de politologie care iniţial a fost ţinut de către conferenţiarii Manole D. Cartofeanu şi Sava A. Balan. Anterior acest curs era predat la catedra Istorie. Acest curs a fost predat până în anul universitar 2006/2007, când, în urma unor restructurări academice interne intreprinse în cadrul USMF, a fost anulat. Aceiaşi soartă a avut şi cursul „Istoria şi Filosofia culturii naţionale şi universale”. Începând cu anul universitar 2007/2008 la catedră se predau două discipline „Bazele filosofiei medicinii şi Bioetica” şi „Ştiinţele comportamentului”.

Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodico-didactică corespunzătoare. În prezent ea include mai multe componente ce determină, alături de stăruinţa studenţilor, succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei, materiale metodice şi didactice elaborate la catedră, îndrumări bibliografice, modele de alcătuire a referatelor etc. La dispoziţia studenţilor,

24

rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în prezent circa 8 mii de volume (manuale, monografii, materiale metodice şi didactice, reviste ş. A.), sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 800 pînă la 1800), profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor.

Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac, în general, necesităţile de desfăşurare a procesului didactic. În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr.4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt, 194A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2, inclusiv a sălilor de studii de 200 m2. Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii, 1 sală de lectură, biblioteca, 4 cabinete pentru cadrul didactic, 1 cabinet pentru şeful catedrei, 2 încăperi sanitare. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative – didactice (planşete, panouri sau vitrine). La dispoziţia profesorilor şi a cabinetului metodic stau 6 computere, 2 slaidoscoape şi 1 codoscop.

Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-mediei. Aşa, de exemplu, au devenit tradiţionale emisiunile la radio, televiziune organizate de membrii catedrei, publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii.

Atît cadrul didactic, cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină, prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale.

III. SPIRITUL CREATOR AL PERSONALITĂŢII (Către jubileul de 70 ani al fondatorului Şcolii Ştiinţifice Naţionale de Bioetică din Republica Moldova, doctorului habilitat în filosofie,

profesorului universitar, academicianului Teodor N. Ţîrdea)

A. Momente biografice şi de carieră profesională

În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2007), printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 20 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 70 ani de la naştere a ilustrului savant, cercetător ştiinţific de performanţă şi pedagog Teodor N. Ţîrdea doctor habilitat în filosofie, profesor universitar, academician, cavaler al ordinului Gloria muncii şi Eminent al învăţămîntului public din Republica Moldova.

Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite, influenţei benefice asupra întregii ei activităţi a personalităţii dlui Teodor N. Ţîrdea. Pe

25

parcursul acestor ani rolul în cauză s-a manifestat în mai multe aspecte, specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie – catedră universitară elitară:

- munca riguroasă cu colectivul catedrei, inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic;

- elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice;

- perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice;- atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică;- activismul multilateral, inclusiv îndeplinirea obiectivelor obşteşti de nivel

catedral, universitar, municipal sau republican;-„scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară, apoi transformarea ei

în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional.Personalitatea dlui acad. Teodor N. Ţîrdea a marcat întreaga activitate la

catedră de la 1987 încoace. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei.

Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice, deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe, predomina o atmosferă nelucrătoare în general. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia, strategia lucrului cu cadrele. Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere. Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani, şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională; 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială, ea a continuat şi ulterior.

Efectuarea unei strategii concrete, dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent. Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific. De aceea etapa următoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor lacune, depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic, care, în acel timp, atît din motive obiective, cît şi subiective, era orientat spre declin. Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs. Sub conducerea ştiinţifică susţinut a dlui Teodor N. Ţîrdea au tezele de doctor Corneliu I. Popovici, Rodica V. Hîncu, Adriana L. Paladi. La AŞM au susţinut tezele de asemenea Vitalie I. Ojovanu, Serghei D. Carpov şi Constantin N. Lozovanu.

Permanent dar mai evident către mijlocul anilor ‚90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie, conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical, obţinîndu-se o performanţă în

26

această privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore. În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică.

Următoarea etapă, care de fapt poate fi numită d i r e c ţ i e în activitatea prof. univ. Teodor N. Ţîrdea a fost cea ş t i i n ţ i f i c ă, deoarece ea a persistat totdeauna. Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional, o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecărui cadru didactic ci şi o nouă, actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei. În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică. Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record.

D-l Teodor N. Ţîrdea a desfăşurat şi desfăşoară personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale, activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei, mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii, informaticii, sociocognitologiei, noosferologiei ş. A. O rodnică activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare.

Aceste succese remarcabile, după cum s-a mai menţionat mai sus, s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi – Teodor N. Ţîrdea. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “l u p t ă c u s i n e ” (după spusele domniei sale). A “lupta cu sine însuşi, - afirmă permanent prof. univ. Teodor N. Ţîrdea, - este o mare cucerire sufletească, o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă, dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti”.

Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii, în special pe problemele filosofice ale informaţiei, informaticii, ciberneticii, ecologiei, bioeticii, supravieţuirii omenirii, de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare, intelectualizare, axiologizare, scientizare, ecologizare, noosferizare; doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992), profesor universitar (1991).

S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de răzeşi din s. Sobari judeţul Soroca, Republica Moldova. În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958), obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii, apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969), deţinînd titlu de inginer-electric, în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975).

Din 1958, după absolvirea Universităţii pedagogice, Teodor N. Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni, Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959). În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962). Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului, artă pe care o practică ulterior

27

în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina). Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. Harkov.

În 1969 Teodor N. Ţîrdea revine cu traiul în Republica Moldova, unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica, tehnologia metalelor, desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or. Chişinău. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N .Ţîrdea.

Imediat după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N. Ţîrdea – perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM), apoi de decan (1977). Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM, iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). E de menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc. Pe lîngă activitatea universitară T. N. Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii. El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987), de asemenea membru al diverselor organe (de stat şi de partid) din RSSM. Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios, de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM.

Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof. universitar Teodor N. Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice universitare. El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie, iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, unde activează pînă în prezent. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios. Ţine lecţii de filosofie, de istorie a gîndirii filosofice, de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori), de informatică socială, sociocognitologie, noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie, psihologie şi sociologie), de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale, afiliat de USM, Universităţii de Stat a artelor din Moldova, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. La catedră graţie activităţii dlui Teodor N. Ţîrdea funcţionează doctorantura, magistratura, cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii, cercul filosofic pentru studenţi.

Colaboratorii catedrei sub conducerea d.h.ş.f. prof. universitar Teodor N. Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific. Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examinarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii, asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). El publică în perioada nominalizată (din 1987, a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie, bioetică, cognitologie, filosofie socială, noosferologie, monografii, broşuri, articole ştiinţifice şi elaborări metodice.

Peisajul intelectual în care şi-a început, şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. universitar T. N. Ţîrdea era să fie marcat în mare parte de operele academicienilor A.D. Ursul (Moscova – Chişinău) şi Iu. M. Kanîghin (Kiev, Ukraina). Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei, în special pe esenţa informaţiei sociale, apoi în anii ‚80 ‚’90 ai sec. Al XX-lea şi la începutul sec. Al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice, a fenomenelor de informatizare, de intelect şi intelectualizare, de noosferizare, către examinarea noilor paradigme de existenţă umană. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei, a noilor

28

organoane şi mijloace de realizare a acesteia (a teoriei). La acest capitol o importanţă majoră, în viziunea prof. universitar Teodor N. Ţîrdea, o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială, sinergetica, ecologia socială, socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia.

În această ordine de idei prof. universitar Teodor N. Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice, ecologice, sinergetice, cognitologice, noosferologice etc., şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane – filosofia supravieţuirii. Acest mod de filosofare, în opinia lui, înglobează în sine filosofia informaţională, pe cea ecologică, cosmică şi în fine filosofia noosferică, care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică.

Pînă în prezent academicianul Teodor N. Ţîrdea publică circa 270 lucrări ştiinţifico-metodice, inclusiv peste 31 monografii, manuale şi broşuri, participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe, simpozioane atît în ţară, cît şi peste hotare, creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist, scrie manualul Filosofie şi Bioetică, Filosofie (cu cursul de bioetică), predă cursul de bioetică studenţilor, doctoranzilor etc. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova, profesional propagă cunoştinţe de bioetică, noosferologie, sinergetică, cognitologie, informatică, filosofie atît între studenţi şi doctoranzi, cît şi în mediile extrauniversitare din R. Moldova precum şi în cele de peste hotare.

Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. universitar Teodor N. Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie, de problemele filosofice ale sinergeticii, medicinei, ecologiei, de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane, a fenomenelor subtil-vibratile în socium, a intelectualizării, a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane.

În operele lui Teodor N. Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examinează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. Se formulează principiile, modelele, modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştinţe, rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei, omenirii în genere. În lucrările lui Teodor N. Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuează o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia – a informaţiei sociale, examinîndu-se detaliat tipurile, proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii.

În ultimul timp prof. universitar Teodor N. Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare, interpretată de pe poziţiile abordării sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială, de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice.

El sugerează un mod original de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere, luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia, ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţinistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă. De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază, a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica, sinergetica, noosferologia. Prof. universitar Teodor N. Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională, Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică.

Teza de doctor în ştiinţe filosofice – Problema informaţiei sociale (1975), teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice – Informatizarea, cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992), acad. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996), acad. al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998).

29

Profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţional-ştiinţifică a Republicii Moldova. A fost membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei, sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie, Sociologie şi Politologie al AŞM şi actualmente este membru a două seminare teoretice din cadrul USM, este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept, membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova, preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova, directorul Centrului Naţional de BIoetică din R.Moldova etc.

Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N. Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele:

Probleme filosofice, de etică, drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii. Chişinău, 1995; Omul, Informatizarea, sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Chişinău, 1997; Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Chişinău, 1998; Filosofie, medicină, ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii. Chişinău, 1999; Bioetică, filosofie, medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Chişinău, 2000; Progresul tehnico-ştiinţific, bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. Chişinău, 2001; Ştiinţa, Tehnica, Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune. Chişinău, 2002; Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune. Chişinău, 2003; Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană. Chişinău, 2004; Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane. Chişinău, 2005; Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane. Chişinău, 2006; Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane. Chişinău, 2007.

Profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999), Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972), titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987).

S e l e c ţ i u n i d i n o p e r e: Информация, системы, управление. Кишинёв, 1975; Социальная информация. Философский очерк. Кишинёв, 1978; Социальное познание и система социальной информации // Проблемы социального познания. Кишинев, 1981; Социальная информация и управление социалистическим обществом. (În colabor.) // Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. В 2-х т. София, 1981. Т.2; Партийный комитет и партийная информация. Кишинёв, 1982; Методологические вопросы кибернетики // Некоторые философские вопросы современного естествознания. Кишинёв, 1984; Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания. Кишинев, 1988; Informatica şi progresul social. Chişinău, 1989; Информатика на службе ускорения. Кишинёв, 1989; Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală. Chişinău, 1990; Творческое развитие философии в работе В.И.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм”. (În colabor.), Кишинёв, 1990; Информатизация, познание, социальное управление. Философские очерки. Кишинёв, 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă – 1994); Filosofia în concepţii şi personalităţi. (În colabor.), Chişinău, 1995; Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale (În colabor.).// Revista de filosofie şi drept, 1996, nr.1; Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Omul, Informatizarea, Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. 27-28 aprilie 1997. Red. Ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea Chişinău, 1997; Filosofie – Etică – Medicină. (În colabor.), Chişinău, 1997; Sinergetică, aliniaritate, autoorganizare. Calea spre ştiinţa postneclasică. Chişinău, 1998; Расширение границ этического знания – важное требование ноосферно-экологической революции // Илиадиевские чтения. Тезисы

30

докладов и выступлений Международной научной конференции. Курск, 3-5 марта 1998. Курск, 1998; Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuirii // Filosofie, Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. Red.ştiinţific d.h.ş.f. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1999; Noosferizarea proceselor demografice – calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei [În colabor.]// Filosofie, Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Chişinău, 1999; Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. Chişinău, 2000; Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. Iaşi. Academia Ecologică din România, 2001, nr. 5; Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific. Iaşi. Academia Ecologică din România, 2001, nr. 5; Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Vol. 2. Probleme de sănătate publică (igienice, epidemiologice şi management). Ediţia II. Chişinău 2001. Filosofie socială şi sociocognitologie. Chişinău, 2001; Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie. Chişinău, 2001; Civilizaţia noosferică: tendinţe, perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. Series: Social and Humonistic Sciences. 2001, Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad, №1; Философия (С курсом биоэтики). Учебник (În colabor cu P.V.Berlinschi). Кишинэу, 2002; Ţîrdea T. N. Introducere în sinergetică. Chişinău, 2003; Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. Chişinău, 2004 (în colaborare cu P.V.Berlinschi, A.I.Eşanu, D.U.Nistreanu, V.I.Ojovanu ); Cultura şi filosofia patristică. Chişinău, 2005 (în colaborare cu V.I.Ojovanu); Bioetică: origini, dileme, tendinţe. Suport de curs. Chişinău, 2005; Elemente de Bioetică. Chişinău, 2005; Bioetica medicală în Sănătate Publică. Chişinău, 2007 (în colaborare cu R.Gramma); Strategia de supravieţuire a omenirii din perspectiva paradigmelor informaţionale, bioetice şi noosferice (Alocuţiune aniversară) 70. Chişinău, 2007.

B. Fondator al Şcolii Ştiinţifice Naţionale de Bioetică

Apariţia, răspândirea şi implementarea în practica ştiinţifică şi cea socială a ideilor bioetice în Republica Moldova este legată de numele doctorului habilitat în filosofie, profesorului universitar Teodor N.Ţîrdea care, încă la finele anilor ‚80 ai sec. XX-lea, când în fosta URSS puţini cine auzise de bioetică, a intuit importanţa decisivă a acestei discipline pentru dezvoltarea durabilă a omenirii şi, în special, pentru medicină în condiţiile progresului tehnico-ştiinţific şi acutizării efectului acestuia.

Până la apariţia unei şcoli ştiinţifice propriu-zise s-au perindat faze evolutive premergătoare, când s-a pregătit „terenul” şi a debutat procesul de implementare a bioeticii în rândurile intelectualităţii autohtone. Pentru a promova noile idei, a obţine adepţi în rândul colegilor şi factorilor de decizie, a face primii paşi în implementarea acestor idei în mediul social, inclusiv în colectivul universitar, profesorul Teodor Ţîrdea a manifestat multă îndrăzneală, cutezanţă, curaj şi perseverenţă.

Aşadar, la o anumită etapă a evoluării bioeticii în spaţiul autohton, se formează, afirmându-se tot mai evident Şcoala Ştiinţifică Naţională de Bioetică din Republica Moldova (ŞŞNBRM). Această şcoală are, înainte de toate, o importanţă notabilă în investigarea unor probleme vitale, contribuind accentuat la îmbogăţirea patrimoniului teoretic, şi, prin aceasta, la dezvoltarea bioeticii. O

31

misiune necesară constă şi în promovarea într-o manieră proprie a cunoştinţelor bioetice în rândurile tineretului studios şi maselor largi ale populaţiei, pregătirea cadrelor de specialişti în domeniu etc.

Apariţia şi dezvoltarea ŞŞNBRM a trecut prin trei etape: prima – etapa premergătoare, cea care include acceptarea ideilor bioeticii şi statornicirea ei succesivă (sfârşitul anilor ’80 – 1999); a doua – etapa devenirii, a cristalizării unei şcoli veritabile de bioetică (1999 – 2004); a treia – etapa activităţii cu plenitudine (din 2005).

Primele idei bioetice pătrund în spaţiul fostei URSS la finele anilor ’80 ai secolului trecut, obţinând un răsunet veritabil într-un cerc extrem de restrâns al mediului savant doar la începutul anilor ’90. În Republica Moldova începutul afirmării bioeticii are loc mai târziu – în prima jumătate a ultimului deceniu al secolului XX. Acest interval de timp şi constituie debutul primei etape a dezvoltării bioeticii în spaţiul autohton. În această fază, din cauza marilor perturbări şi transformări sociale ce au avut loc în regiune, problemele bioeticii au rămas, totuşi, pe planul doi. De fapt, după declararea independenţei Republicii Moldova în anul 1991 apar condiţii tot mai favorabile de activitate ştiinţifică, fără intervenţii inutile şi nefaste ale cenzurii. În acest anturaj istoric un mic grup al mediului savant examinează posibilităţile dezvoltării bioeticii în republică. Printre specialiştii ce se interesează de acest nou domeniu al ştiinţei se evidenţiază personalitatea prof. univ. T.N. Ţîrdea care iniţial, de sine stătător, apoi în anturajul colegilor de catedră (actualmente Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”), a purces la desfăşurarea unor valoroase investigaţii privind problemele bioeticii, pregătindu-se astfel “terenul” afirmării bioeticii în cadrul autohton. Circumstanţele respective au făcut ca nucleul implementării bioeticii în Republica Moldova să fie catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. Prin eforturile insistente ale şefului catedrei Teodor N.Ţîrdea a fost pusă o bază reală de răspândire a bioeticii în diverse domenii de activitate, mai ales în cel ştiinţific şi didactic.

Pe parcurs s-au întreprins noi modalităţi de afirmare teoretică şi practică a bioeticii. Despre necesitatea instruirii bioetice a studenţilor şi desfăşurării cercetărilor ştiinţifice în acest domeniu, ca problemă a medicinei contemporane şi a supravieţuirii umane, la USMF “Nicolae Testemiţanu” (mai concret – la catedra Filosofie) se vorbeşte din anul 1992. Cu susţinerea administraţiei Universităţii, începând cu anul de studii 1993-1994, în planul tematic de instruire filosofică se implementează teme din domeniul bioeticii. În acest răstimp au fost întreprinse eforturi complexe de ordin organizatoric, precedate de implementarea cunoştinţelor bioetice în mediul universitar, în instituţiile curative şi de popularizare a lor. Astfel a fost creat un program strategic de instituire a bioeticii ce includea o serie de măsuri organizaţorice: lansarea învăţământului şi instruirii bioetice; organizarea unor dispute ştiinţifico-teoretice la şedinţele catedrei şi seminarele ştiinţifice; organizarea conferinţelor ştiinţifice; propagarea cunoştinţelor bioetice în mass-media; ţinerea cursurilor în colectivele medicale; asistenţă în organizarea comitetelor de bioetică în cadrul instituţiilor curative; fondarea organizaţiilor de bioetică; organizarea activităţii editoriale şi

32

investigaţional-ştiinţifice. În rezultat s-a pus o bază reală de implementare a bioeticii în diverse domenii de activitate.

O prodigioasă activitate s-a realizat între anii 1995-1999. În această perioadă un rol important în afirmarea bioeticii în cadrul naţional au avut cursurile profesorului italian Pietro Cavasin, fostul director al unui institut de bioetică din Italia, cu sediul la Veneţia, invitatul prof. univ. T.N. Ţîrdea. Acestea au fost primele cursuri dedicate totalmente bioeticii, ţinute, începând cu anul 1995, în aulele universitare, inclusiv la USMF “N.Testemiţanu”. În programele de studii la filosofie pentru studenţii facultăţilor Medicină generală, Stomatologie, Farmacie şi cursului de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” a fost introdus un bloc cu tematică bioetică. De pe poziţii ştiinţifice competente se abordează tot mai frecvent probleme ale bioeticii teoretice şi clinice. Începând cu anul 1995, în baza catedrei şi sub egida academicianului T.N. Ţîrdea, anual se desfăşoară conferinţe ştiinţifice internaţionale cu elucidarea preponderentă a problemelor bioetice, de asemenea şi a diferitor subiecte teoretice şi filosofice ale medicinii în conexiune cu cunoştinţele bioetice, din perspectiva supravieţuirii omenirii.

Tot în această perioadă se intreprind eforturi insistente în privinţa extinderii spaţiului de însuşire a cunoştinţelor bioetice. Prof. univ. T.N.Ţîrdea începând cu anul 1995 ţine cursuri de bioetică la Facultatea Filosofie şi Psihologie a Universităţii de Stat din Moldova (conform programei analitice de 60 ore) şi la Institutul de Ştiinţe Reale al USM (respectiv 40 ore). Altă cale de implementare a noului domeniu (bioetic) a devenit emisiunile radio şi TV prezentate de prof. univ T.N. Ţîrdea. De exemplu, între anii 2001-2005 membrii catedrei Filosofie şi Bioetică şi Asociaţiei de Bioetică din R.Moldova au prezentat în mas-media electronică circa 20 materiale şi 10 interviuri presă. Concomitent a crescut evident numărul participărilor la diferite foruri ştiinţifice internaţionale organizate peste hotare. De asemenea atât în cadrul acestor manifestări, cât şi cu alte ocazii, în străinătate au fost publicate importante materiale ştiinţifice.

Au fost înregistrate performanţe notabile în ceea ce priveşte investigarea aspectului teoretic al bioeticii. În acest sens a fost fundamentată extinderea modurilor de abordare în bioetică până la cel hermeneutic şi realizarea principiului antipaternalist prin interpretare şi acordul informat, fapt sesizat deja în lucrările celei de-a V-a Conferinţe Ştiinţifice Internaţionale. Concomitent se argumentează cu prisosinţă că bioetica, alături de informatizare şi noosferizare, constituie o altă latură a asigurării supravieţuirii omului, o parte componentă inevitabilă a paradigmei de supravieţuire a umanităţii, fapt intuit şi argumentat în elaborările sale de către prof. univ. T.N. Ţîrdea.

Ulterior urmează intervalul de timp (finele sec. al XX-lea – aproximativ mijlocul primului deceniu al sec.XXI) în care s-a cristalizat Şcoala Ştiinţifică Naţională de Bioetică, s-a consolidat şi a început să activeze drept veritabil focar ştiinţific. Astfel, începutul unui nou secol şi mileniu, a coincis cu debutul noii şcoli ştiinţifice de bioetică în ţara noastră.

În anul 1999 catedra Filosofie a fost reorganizată în catedra Filosofie şi Bioetică, prima de acest gen din spaţiul postsovietic şi chiar din Sud-Estul Europei.

33

Cu concursul nemijlocit al colectivului catedrei sub conducerea profesorului Teodor N.Ţîrdea se intensifică şi se diversifică activitatea ştiinţifică, publicându-se importante elaborări în bioetică; continuă organizarea şi desfăşurarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale; la catedră se organizează magisteratul (1999), doctoratul şi postdoctoratul (2003) în bioetică; sunt publicate primele manuale din domeniul respectiv; este organizată predarea eficientă a cunoştinţelor bioetice; se restructurează radical programele analitice de formare universitară şi postuniversitară, privitor la predarea bioeticii; se întocmesc programe de iniţiere în bioetică a personalului medical de diferite niveluri; se stabilesc importante legături de colaborare cu organizaţii şi specialişti de peste hotare şi se face schimb de experienţă; se intensifică participarea membrilor catedrei la foruri internaţionale de peste hotare; începe colaborarea cu structurile UNESCO; se desfăşoară o amplă activitate de iluminare a populaţiei in probleme de bioetică, utilizându-se în acest sens toate mijloacele informaţionale posibile – mass-media, cursuri, expoziţii, participări la diverse întruniri, conferinţe etc.; se amplifică colaborarea cu diverse organizaţii, structuri şi unităţi ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice locale în privinţa eficientizării diferselor forme de activitate; se organizează primele mese rotunde cu participarea specialiştilor din domeniul medicinii teoretice şi clinice; sunt organizate manifestări republicane (simpozioane, seminare) unde sunt puse în discuţie diverse probleme; din anul 2003 se iniţiază crearea Comitetelor de Bioetică pe lângă instituţiile medico-sanitare publice republicane, municipale, orăşeneşti, raionale; instituţiile de cercetări ştiinţifice medico-sanitare şi medico-biologice; se inaugurează Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova (2001); începe activitatea fructuoasă a Centrului Naţional de Bioetică (2004); a fost conturată strategia activităţii imediate şi de lungă durată în domeniul bioetic. Iniţiatorul şi promotorul fidel al acestor manifestări permanent a fost şi este prof. univ. T.N.Ţîrdea nu numai ca strateg, dar şi ca „dirijor”.

Este impunător rolul prof. univ. Teodor Ţîrdea în elaborarea noilor idei şi paradigme în domeniul bioeticii. Promovând conceptul potterian al eticii biologice, în sensul larg al cuvântului. Domnia sa defineşte bioetica drept un domeniu al ştiinţei şi al filosofiei practice ce examinează relaţiile în sistemul „om – biosferă” de pe poziţiile eticii clasice, eticii normative.

O astfel de interpretare a cunoştinţelor bioetice îi permite savantului să elaboreze imperative concrete faţă de diverse forme, genuri de activitate umană, inclusiv tratamentul medical, cercetările în biologie şi medicină etc. Aspectul etic al proceselor nominalizate este evident, prin urmare configuraţia nominalizată presupune respectarea anumitor reguli morale, care ar oferi posibilitatea de a proteja sănătatea omului şi a tuturor reprezentanţilor lumii vii – a plantelor şi animalelor.

În această ordine de idei profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea, de prima oară în literatura de specialitate, convingător argumentează necesitatea analizei problemei coraportului dintre principiile bioeticii şi imperativele bioetice, delimitînd aceste noţiuni atît după conţinut, cît şi după destinaţie.

Tot de prima oară în literatura ştiinţifico-filosofică, profesorul Teodor N. Ţîrdea pune problema principiului biosferocentrist ca problemă fundamentală

34

pentru bioetică (în sens larg), acest postulat fiind primordial în apariţia, devenirea şi dezvoltarea ulterioară a cunoştinţelor bioetice. În aşa fel nu antropocentrismul determină esenţa bioeticii, ci biosferocentrismul.

Profesorul Teodor N. Ţîrdea a elaborat şi alte idei de pionerat în domeniul bioeticii. El analizează lumea biomedicală într-o strînsă conexiune cu alte lumi cum ar fi cea spirituală, tehnică etc. În calitate de iniţiator şi organizator al celor 12 conferinţe ştiinţifice internaţionale din ţară cu genericul „Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane”, în comunicările sale atât în republică, cât şi după hotarele ei, argumentează inevitabilitatea asigurării unităţii bioetizării şi noosferizării sociumului în strategia de supravieţuire a civilizaţiei contemporane, în afara căreia a devenit imposibilă asigurarea dezvoltării inofensive a omenirii. Un aport aparte aduce în elaborarea noilor idei în domeniul cunoştinţelor bioetice practice ce ţine de stabilirea rolului eticii biomedicale (bioeticii medicale) în sistemul sănătăţii publice.

Actualmente dirijează lucrul ştiinţific al unui număr impunător de masteranzi, doctoranzi şi postdoctoranzi în domeniul bioeticii şi cel al filosofiei.

Într-o publicaţie de-a noastră încă în anul 2002 constatam că „în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră”, menţionând sumar că sunt prezente „şi criteriile unei şcoli ştiinţifice: continuitate şi consecutivitate; originalitate; potenţial evident, activitate intensă; formarea discipolilor; cristalizarea unei paradigme teoretice respective” [Ojovanu V. Torţă a

înţelepciunii. – Chişinău, 2002, p.30]. Ulterior acest proces se încheie, finalizând cu constituirea unei „forje” intelectuale de o certă creativitate investigaţională şi organizaţională. Unei atare situaţii corespunde şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice – curent, ansamblu de idei, mişcare ştiinţifică, care grupează în jurul ei numeroşi adepţi; baza teoretică a acestei mişcări [A se vedea: Dicţionar explicativ al limbii române. Ed. II. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1998, p.1053; Dicţionar Enciclopedic. Vol. VI. R-Ş. –

Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2006, p.618].Istoria filosofiei şi cea a ştiinţei ne dovedeşte destul de concludent, că

realizările cele mai marcante, precedate de mari avânturi în respectivele domenii, se datorează şcolilor ştiinţifice. Acestea constituie adevărate „locomotive ” ale gândirii ştiinţifice care asigură nu numai o sinteză a realizărilor anterioare, prezentând concomitent un torent nou şi eficace de originale posibilităţi ştiinţifice, ci şi trasează perspective certe în cadrul teoretico-practic, dispunând şi de potenţialul necesar. Şcoala ştiinţifică constituie o verigă importantă în derularea vieţii ştiinţifice actuale care, concomitent, este responsabilă de perpetuarea ei veridică întru prosperitatea umanităţii. La concret, prezenţa şcolii ştiinţifice denotă existenţa unui apreciabil potenţial ştiinţific caracteristic unui grup de cercetători aflat sub egidă managerială reuşită, care, aplicând cu succes capacităţile individuale, impune acest potenţial să se manifeste.

Actualmente constatăm prezenţa unei adevărate şcoli ştiinţifice de bioetică în ţara noastră, deoarece sunt de faţă toate criteriile caracteristice unui atare fenomen ştiinţific: 1) desfăşurarea activităţii în baza unei unităţi sau instituţii ştiinţifice ori ştiinţifico-didactice (universitare) ce întruneşte cadre cu interese ştiinţifice comune şi cu un mare potenţial de activitate investigaţională; 2)

35

existenţa unui grup de cercetători (savanţi) în frunte cu un maestru lider având posibilităţi ştiinţifice apreciabile şi capacităţi organizatorice deosebite; 3) prezenţa unui subiect magistral de cercetare; 4) abordarea problemelor printr-o manieră originală; 5) obţinerea unor rezultate investigaţionale apreciabile; 6) recunoaştere, apreciere şi prestigiu în interiorul ţării şi peste hotarele ei, manifestate inclusiv şi prin legături strânse de colaborare, interes al schimbului de experienţă, publicarea materialelor ştiinţifice şi participare la diferite forumuri (conferinţe, simpozioane congrese etc.) de nivel internaţional; 7) devenirea noilor domenii de cercetare (înrudite sau conexe); 8) acumularea experienţei veritabile în domeniu, exercitarea unei maniere proprii de implementare şi transmitere a cunoştinţelor şi acceptarea sistemului propriu de valori.

ŞŞNBRM îşi desfăşoară activitatea în următoarele direcţii: 1) activitatea investigaţională; 2) activitatea instructivă şi educativă; 3) „iluminarea bioetică” a diverselor categorii sociale din R. Moldova. În aspect conceptual-strategic ŞŞNBRM se caracterizează la general prin următoarele: 1) acordă o importanţă majoră elaborării reperelor teoretice fundamentale ale bioeticii, considerând că fără o bază conceptuală solidă nu pot fi înfăptuite veritabile cercetări ulterioare atât în aspect teoretic, cât şi în cel practic (clinic); 2) promovează „vehement” drept prim, cel mai important principiu – biosferocentrismul; 3) susţine ideea că bioetica se prezintă a fi o bază, o sursă conceptuală extrem de utilă pentru diverse domenii investigaţionale ce abordează problemele moralităţii, vieţii, strategiei supravieţuirii omenirii; 4) promovează ideea despre necesitatea impulsionării noilor orientări investigaţionale conexe şi a abordărilor subiectelor bieoticii practice (clinice).

Actualmente catedra Filosofie şi Bioetică a USMF „Nicolae Testemiţanu”, Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova, Centrului Naţional de Bioetică se află la debutul unei noi şi promiţătoare etape de activitate fructuoasă în toate direcţiile trasate, având drept scop propagarea omniprezenţei principiilor morale în biosferă, al modalităţilor eficiente de supravieţuire a acesteia, a orientării umanităţii spre valorile supreme.

Reieşind din faptul că „o şcoală ştiinţifică se formează în jurul unei mari personalităţi, care pe lângă pregătire profesională deosebită şi o ţinută morală ireproşabilă, calităţi pe care să le impună şi colaboratorilor, trebuie să dea dovadă de clarviziune şi să intuiască tendinţele de dezvoltare”, constatăm că prof. univ., acad. T.N. Ţîrdea pe de plin însumează acestei calităţi de lider, care i-au permis de a crea o adevărată şcoală de bioetică ce promovează o abordare complexă nu numai a situaţiilor stringente de moment, dar şi de perspectivă privitor la supravieţuirea omului şi a vieţii pe Terra.

IV. FORJĂ A CADRELOR PERFORMANTE

Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie, conştiente, profesioniste, chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei, profesor

36

universitar, doctor habilitat în filosofie, academician Teodor N. Ţîrdea; conferenţiarii universitari, doctorii în filosofie: 2) Petru Berlinschi, 3) Didina Nistreanu, 4) Vitalie Ojovanu, 5) Antatol Eşanu; 6) lector superior universitar, doctor în filosofie Adriana Paladi; 7) lector universitar, doctor în ştiinţe politice Serghei Sprincean; 8) lector universitar, doctor în filosofie Rodica Gramma; 9) lector universitar Daniela Rusnac; 10) doctorand Ludmila Bostan; 11) doctorand Ana Marin; 12) masterand Ion Banari; 13) laborant superior Ludmila Stupniţcaia; 14) laborant Zinaida Certan;

Vitalie OJOVANU, doctor în filosofie, conferenţiar universitar, şef de studii al catedrei, reprezentant al generaţiei „de mijloc” la catedră. S-a născut la 12 noiembrie 1958 în localitatea Pivniceni din preajma Donduşenilor, R.Moldova. Urmează apoi instruirea în şcoala medie. Între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Istorie. După absolvirea ei şi până în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. Concomitent cu activitatea la catedră urmează doctoratul la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale. Participă la numeroase forumuri ştiinţifice internaţionale. Întreţine legături de colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, colegi din Iaşi, Bucureşti, Kiev, Minsk, Riga, Moscova, Sankt-Petersburg, Pittsburgh (SUA) ş.a. Membru al Asociaţiei filosofilor din R.Moldova, al Asociaţiei de Bioetică din R.Moldova, vicepreşedinte al Societăţii culturale ”Mitropolitul Varlaam“. Membru fondator şi vicedirector al Centrului Naţional de Bioetică. Între anii 2004-2006 participă la proiectul UNESCO „Popularizarea cunoştinţelor despre bioetică în Republica Moldova”. Din 2005 – expert al UNESCO în bioetică şi etica ştiinţei. Participant activ al mişcării sindicaliste, vicepreşedinte al Comitetului Sindical al salariaţilor USMF „Nicolae Testemiţanu”. Fără apartenenţă la vre-un partid politic. În investigaţiile ştiinţifice (circa 60 publicaţii, inclusiv şi peste hotare) abordează subiecte ce ţin de axiologie, bioetică, morală, teologie, teorie şi filosofie a medicinii, filosofie socială ş.a. Fundamentează un nou domeniu al filosofiei şi ştiinţei contemporane – axiologia medicală, fapt ce constituie subiectul tezei de doctor habilitat în curs de finisare.

Selecţiuni din publicaţii:Eliade în Moldova // Luminătorul, 1994, nr.4; Problema sacrului în medicină //

Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Vol. I. Ed.1. Chişinău, 2000; Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. Chişinău, 2000; Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Progresul tehnico-ştiinţific, Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană / Materialele Conf. a VI-a Ştiinţ. Internaţ., 25-26 aprilie 2001. Chişinău: Medicina, 2001; Torţă a înţelepciunii. Chişinău, 2002; Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. Chişinău: Medicina, 2004 (în colaborare); Cultura şi filosofia patristică. Chişinău: Medicina, 2005 (în colaborare); Pledoarie pentru axiologia medicală // Alētheia. Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi. Fascicula XVIII, Filosofie, An II, 2005, Nr.5 ; Globalizarea şi unele perspective ale valorilor medicale // Interconexiuni în contextul globalizării. Iaşi : Ed. PAN EUROPE MBS, 2005; Этическая особенность эстетической ценности в современной медицине // Розвиток iдей бiоетики у європейському контекстi / Матерiали IV. Miжнародного симпозiуму з бiоетики, 11-12 травня 2006 р. Киïв: Сфера, 2006; Bioetica şi devenirea axiologiei medicale (reflecţii la debut de mileniu) // Educaţia în Bioetică şi Drepturile Omului în România. Bucureşti, 2006 ş.a.

Petru BERLINSCHI, doctor în filosofie, conferenţiar universitar, cadrul didactic cu cea mai longevivă activitate la catedră. S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina

37

În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. Între anii 1958-1961 activează în armata sovietică. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra Filosofie ca asistent, lector superior şi conferenţiar. Ulterior (1969-1972) face doctoratul la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N. Pirogov” din Moscova. Susţine teza de doctor în filosofie în anul 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”. Este specialist în probleme filosofice ale medicinii, eticii şi bioeticii. Autor a 80 lucrări ştiinţifice, dintre care un manual şi un dicţionar de filosofie şi bioetică. Unele lucrări sunt consacrate problemelor bioetice în strategia de existenţă umană. Altele sunt dedicate concepţiilor etice, categoriilor eticii generale şi eticii medicale, principiilor bioeticii, aspectelor bioetice ale experimentelor biomedicale, transplantării şi altor manipulări medicale. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinii, necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinii. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii, necesitatea informatizării medicinii ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific.

Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов //

Некоторые вопросы истории философии. Кишинев, 1972; Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // Ibidem; Medicina şi educaţia morală. Chişinău, 1982; Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Здравоохранение Молдавии, 1989, N.3; Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revistă de filosofie şi drept, 1995, Nr.1; Filosofie-etică-medicină. Chişinău, 1997; Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii //Ibidem; Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”. Chişinău, 1998; Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice // Filosofie, Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Chişinău, 1999 (în colaborare); Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Ibidem; Философия (с курсом биоэтики). Chişinău: Medicina, 2002 (în colab. Cu T.N.Ţîrdea); Dicţionar de filozofie şi bioetică. Chişinău: Medicina,, 2004 (în colaborare); Aspectul bioetic al experimentelor biomedicale // Ţîrdea T.N. Elemente de bioetică. Chişinău., 2005 (în colaborare) ş.a.

Didina NISTREANU, doctor în filosofie, conferenţiar universitar, secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, unul din „stâlpii” de bază ai catedrei, persoana care îşi dedică întreaga carieră profesională slujirii Alma Mater. S-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia, raionul Nouasuliţa, regiunea Cernăuţi, Ucraina. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or. Chişinău, Facultatea Medicină Generală. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent, apoi lector superior şi conferenţiar. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIII-XIX”. Didina Nistreanu abordează diverse probleme filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinei, eticii şi bioeticii. Lucrările sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec.XVIII-XIX, importanţei metodologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii, semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii, problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină, specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc.

38

Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач. ХХ вв. // ХХVI

Международный конгресс по истории Медицины. – Пловдив, 1978; Естественнонаучный материализм в работах Е.Чихака и К.Вырнaва // Здравоохранение, Кишинев, 1979; O философских взглядах Амфилохия Хотинского // Очерки по истории философии. – Кишинев, 1980; Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни. Кишинев, Штиинца, 1991; Analiza filosofică a problemei paternalismului în medicina contemporană // Materialele conferinţei ştiinţifice anuale, 19–20 oct. 1995. – Chişinău, 1995; Informatizarea şi cultura sănătăţii // Materialele conf. şt. Anuale, 17–18 oct. 1996. – Chişinău, 1996; Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării // Materialele conf. şt. Anuale. – Chişinău, 1998; Problema ritmului în biologie şi medicină // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie, medicină, ecologie”. Chişinău, 1999; Cu privire la originea bioeticii medicale // Materialele conferinţei ştiinţifice. – Chişinău, 1999; Bioetica şi concepţia dezvoltării // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică, filosofie, medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire a omului”. – Chişinău, 2000; Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. Chişinău: Medicina, 2004 (în colaborare); Impactul bioetic al geneticii umane // Ţîrdea T.N. Elemente de bioetică. Chişinău., 2005 (în colaborare) ş.a.

Anatolie EŞANU, doctor în filosofie, conferenţiar universitar, reprezentant al generaţiei de mijloc la catedră. S-a născut în comuna Zăicani, raionul Râşcani la 7 februarie 1956. După absolvirea şcolii din satul natal, în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Istorie, susţinând licenţa în 1978. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM. Din anul 1981 şi până în prezent activează în cadrul USMF “N.Testemiţanu”. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii Filosofie a Universităţii de Stat “M. Lomonosov” din Moscova. Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice. Urmează stagii de perfecţionare în universităţi prestigioase de peste hotare, inclusiv Universitatea din Leningrad (Sanct-Petersburg, 1982) şi Universitatea din Angers (Franţa, 2003). Participă la numeroase forumuri ştiinţifice naţionale şi internaţionale. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de analiza fenomenului globalizări, în speţă, de dimensiunea bioetică a globalizării, aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicinei. În unele publicaţii analizează teme referitor la istoria filosofiei, filosofia politică, educaţie, etică şi bioetică, culturologie. Actualmente lucrează asupra tezei de doctor habilitat în filosofie cu tema : „Dimensiunea bioetică a globalizării : aspecte filosofico-metodologice şi socio-medicale”.

Selecţiuni din publicaţii: Impactul democratic şi strategia supravieţuirii // Supravieţuirea omenirii (aspecte socio-filosofice, economico-juridice, politico-informaţionale şi etico-medicale) Chişinău. 1998; Globalizarea şi statutul existenţial al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”.Vol. Chişinău, 2000; Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog // Anale ştiinţifice ale USM. Seria “Ştiinţe Socio-umane”. Vol. I. Chişinău, 2000; Philosophie et histoire de la pensee philosophique. Objet d’etude et leur problematique. Chişinău, 2001(în colaborare); Implicaţiile bioetice ale procreării asistate // Materialele conferinţei practico-ştiinţifice consacrate jubileului a 40 de ani de activitate a Spitalului clinic municipal nr. 1. Chişinău, 2001 (în colaborare); Fenomenul democraţiei mediatice în societatea informaţională // Anale ştiinţifice ale USMF “N. Testemiţanu”, Ed. III, Vol. I. Chişinău, 2002; Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. Chişinău: Medicina, 2004 (în colaborare); Bioetica şi multiculturalitatea // Anale ştiinţifice ale USMF “N. Testemiţanu”. Vol. I. Chişinău, 2004;

39

Bioetica globală din perspectiva dialogului multicultural // Interconexiuni în contextul globalizării. Coord.: M. Cotlău, Gh. Mohammadifard. Iaşi: Pan Europe. MBS, 2005;Aspectul bioetic al experimentelor biomedicale // Ţîrdea T.N. Elemente de Bioetică. Chişinău: Univers Pedagogic, 2005 (în colaborare); Consecinţele bioetice ale avortului // Ţîrdea T.N. Elemente de Bioetică. Chişinău: Univers Pedagogic, 2005 (în colaborare); Repere bioetice ale tratamentului paliativ // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane / Materialele Conf. a XI-a Şt. Internaţ., 6-7 martie 2006. Chişinău, 2006;

Adriana PALADI, doctor în filosofie, lector superior universitar.Este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de Sus, raionul Orhei. După absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate, susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or. Orhei, pe care o va termina în 1989 cu menţiune. În de cursul unui an de zile dânsa îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice, lucrând ca învăţătoare în şcoala nr. 12 din or. Chişinău. În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea Filosofie a Universităţii din Bucureşti, sub influenţa disputelor speculative purtate în familie, dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei. În decursul a cinci ani de facultate dna A. Paladi are marele noroc de a frecvenţa prelegerile unor personalităţi eminente ca A. Pleşu, G. Liiceanu, Gh. Vlăduţescu, V. Dem. Zamfirescu ş. A. Revenită la Chişinău dânsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”. Iar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. În 2001 A. Paladi susţine în Consiliul ştiinţific specializat al A.S.M. teza de doctor în filosofie cu tema: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană”. În cadrul unui concurs din anul 2003 primeşte funcţia de lector superior la catedră. În prezent A.Paladi este cunoscută ca autoare a unui şir de publicaţii cu importantă semnificaţie ştiinţifică.

Selecţiuni din publicaţii:Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană // Revista de

filosofie şi drept, 1998, Nr.2-3 (în colaborare); Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM, 1999; Resentimentul – o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Vol. 1. Ed. I. – Chişinău, 2000; Civilizaţie – formaţie – cultură // Ţîrdea T.N. Filosofie socială şi sociocognitologie. Chişinău, 2001; Artistul şi boala: sinteză freudiană //Anale ştiinţifice ale USMF „N.Testemiţanu”. Vol.1. Chişinău,2002; Reverimentul biosferocentrist în etica contemporană // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune / Materialele Conferinţei a VIII-a Ştiinţ. Internaţ., 23-24 aprilie 2003. Chişinău: Medicina, 2003; Senectutea – probleme şi atitudini // Bioetica, Filosofia, Economia, Medicina practică în strategia de existenţă / Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. Chişinău, 2004 ş.a.

Serghei SPRINCEAN, doctor în ştiinţe politice, lector universitar. S-a născut în Chişinău la 14 decembrie 1973. După absolvirea şcolii medii Nr. 61 din municipiu, în august 1991 a fost admis la Universitatea “Al. Ioan Cuza” din Iaşi, România, facultatea de Filosofie, specialiatea Sociologie – Politologie, pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996, susţinând cu succes teza de licenţă. Ulterior a fost admis în doctorat la Institutul de Teorie Socială al Academiei Române, iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti, unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei. Începând cu anul 1999, în scopul finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii, colaborează cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de

40

Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, prof. univ., acad. Teodor N. Ţîrdea. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova pe specialitatea Drept Economic. Lansându-se în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova, în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant, Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră etc., î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector, începând din februarie 2001. În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand la specialitatea „Teoria, metodologia şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice” la Academia de Ştiinţe a RM, Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept, iar în septembrie 2006 susţine cu succes teza de doctorat cu tema: „Grupurile de presiune ca factori de influenţă politică în contextul informatizării sociumului”.

Selecţiuni din publicaţii:Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi

Drept, 2001, Nr. 1 (în colaborare); Grupuri de presiune în contextul procesului decizional contemporan: modele şi perspective de analiză // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). (Coord. V. Moşneaga). Chişinău: USM, nr.2 (XXXIII), 2006; Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). USM. Partea XII. Chişinău, 1999; Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate, specific şi metode de influenţare) // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). USM. Partea XII. Chişinău, 1999; Problematica grupurilor umane din cadrul societăţii civile, ca garant al siguranţei funcţionării mecanismului democratic // Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului / Materialele celei de a V-a Conferinţe Ştiinţifice Internaţionale. 19-20 aprilie 2000. Chişinău: USMF, 2000; Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de către grupurile teroriste // Analele USMF. Vol. II, Chişinău, 2001; Computerizarea procesului de influenţă şi presiune // Ştiinţă, Politică, Filosofie: realizări, implimentări, perspective / Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale. – 28-29 noiembrie 2002. (Coord. V. Ţapoc). Chişinău: USM, 2002; Sistemul de influenţe politice din Republica Moldova în context geo-strategic regional // Unificarea Europeană: Filosofia Viitorului / Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale / (Coord. G. Vasilescu). Chişinău: ISPRI, 2005; Aspecte ale informatizării sferei presiunilor socio-politice // Analele USMF. Vol. II. Chişinău, 2005.

Rodica GRAMMA, lector universitar, doctor în filosofie, consilier al Ministrului Sănătăţii din R.Moldova. S-a născut la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni, fiind al doilea copil în familia pedagogilor Zinaida şi Constantin Rusu. În anul 1989, după absolvirea Şcolii medii incomplete din Căpriana, pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău la specialitatea Farmacie. Între 1992 şi 1993 lucrează ca farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni. Din 1993 pînă în 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală. După absolvire, din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 – masterand la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica – o cale spre supravieţuire”, devenind, astfel, primul magistru în bioetică din republică. Ulterior, în paralel cu activitatea la catedră în funcţie de lector universitar, face doctoratul la specialitatea „Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii”, ţinînd seminare la filosofie şi bioetică, la istoria şi filosofia culturii. Finalizând cu succes investigaţiile pe tema disertaţiei: “Progresul tehnico-ştiinţific şi medicina în viziunea bioeticii”. La 15 iunie 2007 teza este susţinută cu succes, constituind prima prima investigaţie de doctorat din spaţiul autohton dedicată problemelor bioeticii.

Selecţiuni din publicaţii:Biocentrism and humanism ideals in Albert Schweitzer’s works // Albert Schweitzer

Humanism and Peace / The Materials of the International Conference organized by World

41

Albert Schweitzer’s Academy. May 2003. Warsaw, Poland. – Warsaw, 2003; Comitetele de Bioetică – un nou institut social // Curierul medical [Chişinău]. – 2003. – Nr.1 (în colaborare); Consimţămîntul informat şi interpretarea drept mecanisme de realizare a antipaternalismului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF «N. Testemiţanu». Vol.I. – Chişinău, 2004 (în colaborare); Principiul antropocentrist drept motiv al crizei antropoecologice // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane / Materialele Conf. a X-a Şt. Int., 16-17 martie 2005. Chişinău, 2005 (în colaborare); Etica Pământului – încă o fundamentare a bioeticii // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană / Materialele conferinţei a IX ştiinţifice internaţionale. 10-11 martie 2004. Chişinău, 2004 (în colaborare); Comitetele debioetică – un nou institut social // Ţîrdea T.N. Bioetică: origini, dileme, tendinţe. Chişinău: CEP Medicina, 2005 (în colaborare); Aspecte bioetice ale reproducerii umane asistate medical // Ţîrdea T.N. Elemente de Bioetică. Chişinău: Univers Pedagogic (în colaborare); Bioetica medicală în Sănătate Publică. Chişinău: Bons Offices, 2007 (în colaborare) ş.a.

Daniela RUSNAC, lector universitar. Este născută la 17 martie 1979 într-o familie de intelectuali din satul Feteşti, raionul Edineţ. După absolvirea clasei a noua din localitate îşi continuă studiile la liceul teoretic “Pan Halippa” din oraşul Edineţ. În vara anului 1996 susţine examenele de admitere la Facultatea de Filosofie şi Psihologie, specialitatea „Filosofie şi limbă engleză” a Universităţii de Stat din Moldova. Teza de licenţă o susţine în iunie 2001 după care este admisă la masterat, iar în iulie 2002 susţine teza de magistru cu tema: Procesul autoorganizării în sistemele sociale şi ecologice. Din 2001 este angajată în calitate de lector la catedra de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” unde activează până în prezent. Actualmente este preocupată de studierea paradigmei aliniarităţii, mai concret de aspectele teoretice şi metodologice ale acesteia.

Selecţiuni din publicaţii: Eventuale căi de ieşire din criza ecologică // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina

în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune // Materialele Conf. a VIII-a Ştiinţ. Internaţ. 23-24 aprilie 2003. Chişinău, 2003; Impactul procesului de intelectualizare asupra dezvoltării durabile // Intelectualitatea Republicii Moldova în perioada de tranziţie (sfârşitul sec. XX – începutul sec. XXI) / Conferinţă ştiinţifică interuniversitară. Materialele comunicărilor ştiinţifice. 3 apr. 2007. Chişinău, 2007 ş. A.

Ludmila BOSTAN, doctorand, lector universitar prin cumul. S-a născut la 10 decembrie 1973 în satul Copăceni raionul Sîngerei, fiind primul copil în familia lui Petru şi Zinaida Bostan. După absolvirea şcolii medii generale din Copăceni, între anii 1991 – 1994 îşi face studiile la Colegiul de Medicină din oraşul Orhei, specialitatea Asistenţă medicală. Apoi lucrează în calitate de asistentă medicală în secţia chirurgie urgentă a ICŞOSMC din or. Chişinău (1994-1997). Din anul 1997 până în 2002 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Asistenţă socială, Sociologie şi Filosofie, specialitatea „Filosofie”. În anii de studenţie a activat în calitate de asistentă medicală la Centrul de Plasament şi Reabilitare pentru Copii de vârstă fragedă. După absolvirea USM activează ca asistent social al Centrului “Materna” din cadrul aceleiaşi instituţii pînă în noiembrie 2005. Din 2002 pînă în 2003 este masterand la catedra de Filosofie a USM. La 4 iulie 2003 susţine teza de magistru cu tema: “Criza valorilor în contemporaneitate: ştiinţa şi morala”. În prezent face doctoratul la specialitatea „Filosofia şi Metodologia Ştiinţei” la catedra de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Tema cercetării Problema securităţii în procesele de dezvoltare: analiză filosofico-metodologică pune în discuţie asigurarea dezvoltării durabile la nivel global fapt generat de nivelul conceptual al securităţii care se cere a fi ridicat

42

pînă la cel general-ştiinţific şi chiar până la categoria filosofică de dezvoltare, iar în ştiinţa filosofică – apariţia unei noi direcţii – filosofia securităţii.

Selecţiuni din publicaţii:Interacţiunea ştiinţă – morală: aspecte umaniste şi responsabilitate socială // Anale

ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Lucrări studenţeşti”, Ştiinţe socioumanistice. Chişinău: Ed. USM, 2002 (în colaborare); Conceptul de securitate: aspecte socio-filosofice şi metodologice // Materialele Conferinţei Internaţionale cu genericul Securitatea Informaţională din cadrul ASEM 29-30 aprilie 2004. Chişinău, 2004 (în colaborare); Impactul securităţii în perfecţionarea intelectului social // Materialele Conferinţei a X-a Ştiinţifice Internaţionale, 16-17 martie 2005. Chişinău, (în colaborare); Securitatea umană în contextul asigurării dezvoltării durabile // Materialele Simpozionului Internaţional din cadrul ASEM 21-22 aprilie 2005. Chişinău, 2005; Strategia de supravieţuire în contextul securităţii globale şi dezvoltării durabile // Analele Ştiinţifice USMF „Nicolae Testemiţanu”. Vol. II. Chişinău, 2005 (în colaborare); Aspectul uman al conceptului de securitate // Bioetica, Filosofia, Economia si Medicina in strategia de asigurare a securitatii umane / Materialele Conf. A XI-a Ştiinţ. Internaţ., 6-7 martie 2006. Chisinau, 2006 ş.a.

Ana MARIN, magistru în bioetică şi în ştiințele filosofice, doctorandă la filosofie (bioetică şi antropologie). S-a născut la 17 august 1979, face studiile medii incomplete şi liceale în satele Grozeşti şi Nisporeni, după absolvirea cărora, în 1998, se înscrie la Facultatea Filosofie şi Sociologie a USM. Obţinerea licenţei în filosofie (2002) este urmată de studii la magisterat în bioetică (2002-2004, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemitanu”) şi masterat interdisciplinar în ştiințe sociale (2003-2004, Universitatea Bucureşti, Ecole doctorale en sciences sociales). În noiembrie 2004 se înscrie la doctorat în filosofie (specialitatea etică/bioetică) la catedra Filosofie şi Bioetică a Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemitanu”. Paralel, din ianuarie 2005, urmează doctoratul în antropologie la Departamentul de antropologie a Universității Laval (Quebec, Canada). În acelaşi timp, după licenţă activează periodic în calitate de asistent la catedra Filosofie şi Bioetică. Publicaţiile se referă la problematica bioetică în general şi, în ultimii ani, în particular – la aspectele socioculturale ale dilemelor bioetice, la interacţiunea dintre bioetică şi antropologie. Direcţia magistrală ştiinţifică se axează pe subiectul Fenomenul bioetică în perspectivă antropologică: aspecte epistemologice. Investigările pornesc de la faptul că controversele din domeniul bioeticii sau referitor la bioetică sunt prezente încă de la apariţia acesteia şi se amplifică la momentul actual. Heterogenitatea bioeticii, adică diversitatea de percepere şi de definire a obiectului de studiu, a obiectivelor, a principiilor, a metodelor şi conceptelor de bază ale acesteia etc., se observă prin delimitarea actuală a bioeticii medicale de cea generală, a bioeticii occidentale de cea asiatică sau africană, a bioeticii creştine de cea islamică etc. Totodată, se propune o analiza a diversităţii bioeticii în lume, făcînd apel la investigațiile antropologice asupra acestui fenomen.

43

Selecţii din publicaţii: O antropologie a corpului în perspectiva bioeticii // Bioetica, Filosofia, Economia şi

Medicina practică în strategia de existenţă umană / Materialele Conf. a IX-a Ştiinţ. Internaţ., 10-11 martie 2004. Chişinău: Centrul Edit. Poligr. Medicina, 2004; Антропология тела // Второй Национальнный Конгресс по Биоэтикe. Киев, 2004; „Traditionnel” et „moderne” – interférence des pratiques et des représentations du corps // Materialele Conferinței a X-a Științifice Internaționale. Chișinău 2005; Aspecte antropologice ale bioeticii // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane / Materialele Conf. a X-a Ştiinţ. Internaţ., 16-17 martie 2005. Chişinău: Centrul Ed.-Poligr. “ELAN POLIGRAF”, 2005; Dimensiuni epistemologice ale normelor bioetice // Anale Ştiinţifice ale USMF Nicolae Testemiţanu. Vol.2. Chişinău: CEP Medicina, 2006; Bioetica – intre universal si particular: unele reflectii asupra bioeticii corporative si globale // Bioetica, Filosofia, Economia si Medicina in strategia de asigurare a securitatii umane / Materialele Conf. A XI-a Ştiinţ. Internaţ., 6-7 martie 2006. Chisinau, 2006 (în colaborare); Aspecte antropologice ale bioeticii // Bioetica, Filosofia, Economia si Medicina in strategia de asigurare a securitatii umane / Materialele Conf. A XI-a Ştiinţ. Internaţ., 6-7 martie 2006. Chisinau, 2006 (în colaborare).

Ion BANARI, masterand în bioetică, lector universitar prin cumul. S-a născut în satul Petrunea raionul Glodeni, la 3 octombrie 1983. După absolvirea şcolii medii din sat a fost admis, în iunie 2001, la Academia de Teologie Ortodoxă din or. Chişinău, pe care a absolvit-o cu succes în iunie 2005, susţinînd teza de licenţă Fenomenul globalizării şi impactul său moral-religios. În anii de studii devine membru activ al Asociaţiei Studenţilor Creştini – Ortodocşi din Moldova (ASCO). Ulterior, după absolvire, îşi începe cariera pedagogică: lucrează ca profesor de Istoria Culturii în Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu” din or. Chişinău. În decursul aceluiaşi an, 2006, colaborează activ cu catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Ca urmare a acestei colaborări, a fost admis la masterat în aceeaşi instituţie cu tema Bioetica şi valorile creştine fundamentale: corelaţii şi tendinţe globaliste. Direcţiile centrale ale preocupărilor sale constau în determinarea genezei, structurii şi esenţa moralei creştine prin stabilirea analizei unor aspecte, care permite o corelaţie între bioetică şi morala creştină.

Selecţiuni din publicaţii:Dimensiunea moralei creştine şi imperativele bioetice în problematica biomedicală //

Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane / Materialele Conferinţei a XI-a Ştiinţifice Internaţionale 6-7 martie 2006. Chişinău 2006; Implicaţiile bioetice în problema gender // Spiritualitate – Ştiinţă – Tehnică / Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, 5 aprilie 2006. Chişinău 2006; Impactul moral-religios al globalizării // Filosofia şi perspectiva umană / Materialele Conferinţei Ştiinţifice consacrată Zilei Mondiale a Filosofiei, 16 nov. 2006. Chişinău, 2007.

Viorica LEANCĂ, doctor în filosofie, lector universitar prin cumul la catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. S-a născut la 6 ianuarie 1976 în satul Arioneşti, judeţul Edineţ. Dupa absolvirea şcolii medii din sat, între anii 1993 şi 1998 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Filosofie şi Psihologie. După absolvirea facultăţii, în 1998, este înmatriculată ca doctorandă la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, la catedra Filosofie şi Bioetică. În anul 2004 susţine teza de doctor în filosofie pe tema Intelectul social şi rolul lui în asigurarea dezvoltării durabile: aspecte sociofilosofice şi ştiinţifice (Conducător ştiinţific d.h.ş.f. Teodor N. Ţîrdea). Cercetarea se bazează pe studierea intelectului social ca element creativ în viaţa societăţii. Intelectualizarea societăţii ca proces legal de informatizare este redat ca un factor

44

important în asigurarea unei dezvoltări stabile în supravieţuirea societăţii. Acest studiu evidenţiază direcţiile de bază în procesul informatizării şi valoarea intelectului social din perspectiva noosferizării societăţii.

Selecţiuni din publicaţii:Logosfera şi rolul ei în dezvoltarea intelectului planetar // Ştiinţa, Tehnica, Medicina

şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele Conf. a VII-a Ştiinţ. Internaţ. 24 aprilie 2002. Chişinău, 2002 (în colaborare); Intelectul noosferic şi rolul acestuia în devenirea civilizaţiei inofensive // Ştiinţa, Tehnica, Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele Conf. a VII-a Ştiinţ. Internaţ. 24 aprilie 2002. Chişinău, 2002; Ştiinţa informaticii în serviciul dezvoltării durabile // Lex Civitas. Revistă ştiinţifică şi didactică (Chişinău). 2003. Nr. 3(2); Procesul educaţional în salvgardarea intelectului uman // Valorile spirituale în procesul educaţional / Materialele conferinţei interuniversitare. 23 mai 2003. Chişinău: UTM, 2003; Intelectul social – o nouă paradigmă a intelectualismului tradiţional // Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană / Materialele Conf. a IX-a Ştiinţ. Internaţ. 10-11 martie 2004. Chişinău, 2004; Implicaţia procesului de globalizare în sporirea forţei intelectuale a societăţii // Sănătate publică, economie şi management. Revistă ştiinţifico-practică (Chişinău). 2004. Nr. 3(6); Rolul intelectului social în schimbarea mentalităţii umane // Legea şi viaţa. Publicaţie Ştiinţifico-practică (Chişinău). 2004. Noiembrie ş.a.

V. VIAŢA CATEDREI (din anul 1987)

(Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.)

Monografii, manuale, broşuri

1. Цырдя Ф. (T.) Н. Информатика ши прогресул сочиал. – Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1989. – 110 п.

2. Ţîrdea T. N. Informatica în serviciul accelerării. – Chişinău, 1989.- 30 p.

3. Ţîrdea T. N. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală.- Chişinău, 1990. – 23 p.

4. Цырдя Ф. (T.) Н. Информатизация, познание, социальное управление. Философские очерки. – Кишинев: Штиинца, 1999. – 182 п.

5. Ţîrdea T. N. Informatizarea, cunoaşterea, dirijarea socială. Eseuri filosofice. – Chişinău, 1994. – 214 p.

6. Ţîrdea T. N., Dergaciov L.P., Rumleanschi P.M., ş.a. Filosofia în concepţii şi personalităţi. – Chişinău, 1995. – 178 p.

7. Ţîrdea T. N., Berlinschi P.V, Popuşoi E.P. Filosofie – Etică – Medicină. – Chişinău, 1997. – 58 p.

8. Ţîrdea T. N. Sinergetică, aliniaritate, autoorganizare. Calea spre ştiinţa postneclasică. – Chişinău, 1998. – 39 p.

9. Ţîrdea T. N. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. – Chişinău, 2000. – 215 p.

45

10. Ţîrdea T. N. Filosofie socială şi sociocognitolohie. – Chişinău, 2001. – 90 p.

11. Ţîrdea T. N., Eşanu A. I. Philosophie et histore de la pensée philosophique: objet d’étude et leur problematique. Chişinău, 2001. – 25 p.

12. Ţîrdea T. N. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii ‚90 ai sec. Al XX-lea). – Chişinău, 2001. – 272 p.

13. Цырдя Ф. (T.) Н., Берлинский П. В. Философия (с курсом биоэтики). Кишинэу: Medicina, 2002. - 375 c.

14. Ţîrdea T. N. Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii. – Chişinău, 2002. – 20 p.

15. Ojovanu V.I. Torţă a înţelepciunii. Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova la 45 de ani de activitate. – Chişinău: UASM, 2002. – 75 p.

16. Ţîrdea T. N. Introducere în sinergetică. – Chişinău: Medicina, 2003. – 90 p.

17. Dicţionar de Filosofie şi Bioetică / T.Ţîrdea, P.V.Berlinschi, A.Eşanu, D.U.Nistreanu, V.I.Ojovanu – Chişinău: Medicina, 2004. - 442 p.

18. Ţîrdea T. N., Ojovanu V.I. Cultura şi filosofia patristică. - Chişinău: Medicina, 2005. - 79 p.

19. Ţîrdea T. N. Bioetică: origini, dileme, tendinţe. Suport de curs. – Chişinău: Medicina, 2005. - 234 p.

20. Ţîrdea T. N. Elemente de Bioetică. - Chişinău: Univers Pedagogic, 2005. - 176 p.

21. Spinei A. E. Comunicare şi comportament. – Chişinău: Medicina, 2005. – 215 p.

22. Ţîrdea T.N., Gramma R.C. Bioetica medicală în Sănătate Publică. – Chişinău: Bons Offices, 2007. – 247 p.

23.Ţîrdea Teodor N. Strategia de supravieţuire a omenirii din perspectiva paradigmelor informaţionale, bioetice şi noosferice (Alocuţiune aniversară) 70. – Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2007. – 63 p.

Culegere de articole, materiale ale forurilor ştiinţifice*

Ţîrdea T. N. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii ‚90 ai sec. Al XX-lea). – Chişinău, 2001. – 272 p.

* Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme şiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 12 conferinţe ştiinţifice internaţionale (1995 - 2007).

46

Probleme filosofice, de etică, drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii (Conferinţă ştiinţifico-practică) [1] / Tezele referatelor şi comunicărilor, 24-25 octombrie 1995. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău, 1995. – 95p.

Omul, Informatizarea, Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. / Materialele conferinţei [II] ştiinţifice internaţionale, 27-28 martie 1997. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău, 1997. – 168p.

Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice, economico-juridice, politico-informaţionale şi etico-medicale / Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale, 15-16 aprilie 1998. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea.- Chişinău, 1998. – 145p.

Filosofie, Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale, 7-8 aprilie 1999. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău, 1999. – 224p.

Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale, 19-20 aprilie 2000. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău, 2000. – 308p.

Progresul tehnico-ştiinţific, Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale, 25-26 aprilie 2001. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău, 2001. – 308p.

Ştiinţa, Tehnica, Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale, 24 aprilie 2002. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău, 2002. – 490 p.

Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune / Materialele conferinţei a VIII-a ştiinţifice internaţionale, 23-24 aprilie 2003. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău: Medicina, 2003. – 256 p.

Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană / Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale, 10-11 martie 2004. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău: Medicina, 2004. – 273 p.

Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane / Materialele conferinţei a X-a ştiinţifice internaţionale dedicată centenarului prof. univ., d.h.ş.f., Om emerit Alexei Şceglov, 16-17 martie 2005. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău: ELAN POLIGRAF, 2005. – 363 p.

Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane // Materialele conferinţei a XI-a ştiinţifice internaţionale, 6-7 martie 2006. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău: Medicina, 2006. – 356 p.

Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane // Materialele Conferinţei a XII-a Ştiinţifice Internaţionale dedicată semicentenarului catedrei Filosofie şi Bioetică şi jubileului de 70 de ani a prof. universitar, dr. Hab. În filosofie Teodor N. Ţîrdea, 28-29 august 2007. Sub red. Acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău: Medicina, 2007. – 396 p.

47

Materiale didactice multiplicate (din anul 1995)

Berlinschi P. V. Etica şi deontologia / Materiale didactice. – Chişinău, 1995. – 20 p.

Berlinschi P. V. Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice. – Chişinău, 1995. – 22 p.

Eşanu A. I. Filosofia Renaşterii / Materiale didactice. – Chişinău, 1995. – 25 p.

Nistreanu D. U. Tipurile istorice de filosofie. Filosofia modernă / Materiale didactice. – Chişinău, 1995. – 23 p.

Eşanu A. I. Logica şi activitatea medicală / Materiale didactice. – Chişinău, 1996. – 19 p.

Ojovanu V. I. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice. – Chişinău, 1996. – 18 p.

Ojovanu V. I. Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice. – Chişinău, 1997. – 18 p.

Nistreanu D. U. Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice. – Chişinău, 1997. – 15 p.

Ţîrdea T. N. Problema liderismului în diversitatea ramurilor de ştiinţă. Cişinău, - 1998. – 10 p.

Balan S. A. Alegerile – forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice. – Chişinău, 1998. – 31 p.

Ojovanu V. I. Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice. – Chişinău, 1998. – 15 p.

Ţîrdea T. N. Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice. – Chişinău, 1999. – 16 p.

Ţîrdea T. N. Temeliile ştiinţei / Materiale didactice. – Chişinău, 1999. – 20p.

Ţîrdea T. N. Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. – Chişinău, 1999. – 10p.

Ţîrdea T. N. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice. – Chişinău, 1999. – 20 p.

Eşanu A. I. Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice. – Chişinău, 2000.- 12 p.

Berlinschi P. V. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice. – Chişinău, 2000. – 12 p.

Balan S. A. Statul – institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice. – Chişinău, 2000. – 15 p.

Ţîrdea T. N. Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice. – Chişinău, 2000. – 14 p.

Ţîrdea T. N. Noosferizarea – calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice. – Chişinău, 2000. – 9 p.

48

Balan S. A. Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice. – Chişinău, 2001. – 14 p.

Cartofeanu M. D.

Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice. – Chişinău, 2001. – 8 p.

Gramma R. C. Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice. – Chişinău, 2001. – 28 p.

Berlinschi P. V. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice. – Chişinău, 2001. – 7 p.

Ojovanu V. I. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice / Materiale didactice. – Chişinău, 2001. – 14 p.

Eşanu A.I. Implicaţiile bioetice ale avortului / Materiale didactice. - Chişinău, 2002. – 12 p.

Eşanu A.I. Implicaţiile bioetice ale ingineriei genetice / Materiale didactice. - Chişinău, 2003. – 13 p.

Gramma R.C. Probleme bioetice în psihiatrie / Materiale didactice. - Chişinău, 2003. – 10 p.

Berlinschi P. V. Categoriile dialecticii şi manifestarea lor în medicină / Materiale didactice. - Chişinău, 2003. – 10 p.

Berlinschi P. V. Manifestarea bioeticii în diverse domenii ale medicinei / Materiale didactice. - Chişinău, 2004. – 10 p.

Ojovanu V. I. Mondializarea şi valorile în medicină / Materiale didactice. - Chişinău, 2004. – 10 p.

Eşanu A.I. Aspecte bioetice ale profilaxiei şi promovării sănătăţii / Materiale didactice. - Chişinău, 2005. – 10 p.

Berlinschi P. V. Problema existenţei în filosofie / Materiale didactice. – Chişinău, 2005. – 12 p.

Ojovanu V. I. Fenomenul Placebo drept pretext de dispută bioetică / Materiale didactice. – Chişinău, 2006. – 14 p.

Ţîrdea T. N. Societatea informaţională şi securitatea / Materiale didactice. – Chişinău, 2006. – 12 p.

Berlinschi P. V. Utilizarea materialului ilustrativ în cursul de filosofie / Materiale didactice. – Chişinău, 2006. – 11 p.

Ţîrdea T. N.,Gramma R.

Bioetica medicală în Sănătate Publică / Materiale didactice. – Chişinău, 2007. – 247 p.

Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate şi susţinute de către cadrele didactice ale catedrei

1956

Smelîh Vera Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века. (Dezvoltarea gîndirii progresiste social-politice în Moldova în prima jumătate al sec. XIX)

49

1967

Toncovidov Vasile Общественно-политические и социологические взгляды М. Еминеску. (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. Eminescu)

1968

Corşunova Iulia Принцип детерминизма в физиологическом учении И. П. Павлова. (Principiul determinismului în conceptul lui I. P. Pavlov)

Tabacaru Dumitru Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti)

1972

Berlinschi Petru Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze)

1975

Ţîrdea Teodor N. Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale)

1978

Anisimova Lidia Развитие В. И. Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом. (Dezvoltarea de către V. I. Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar)

1980Nistreanu Didina Становление и развитие естественнонаучного

материализма в Молдавии XVIII-XIX веков. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX)

Cotina Ludmila Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice)

1981

Canicovschi Valeriu Эстетическая культура развитого социализма. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat)

1983

Buşman Alexandru Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric)

1989

Eşanu Anatolie Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste)

1992Ţîrdea Teodor N. Информатизация, познание и социальное управление:

философско-методологические и социальные

50

проблемы. (Informatizarea, cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale)*

Carpov Serghei Социокультурная природа произведения искусства. (Natura socio-culturală a operei de artă)

1994

Ojovanu Vitalie Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural

1995

Hîncu Rodica Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova

1997

Popovici Corneliu Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu. Aspecte ontologice

2001

Paladi Adriana Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană

2004Leancă Viorica Intelectul social şi rolul lui în asigurarea dezvăltării

durabile: aspecte sociofilosofice şi ştiinţifice2006

Sprincean Serghei Grupurile de presiune ca factori de influenţă politică în contextul informatizării sociumului

2007Gramma Rodica Progresul tehnico-ştiinţific şi medicina în viziunea bioeticiiRoşca Ludmila Redimensionarea problemelor morale şi tehnogene din

perspectiva strategiei supravieţuirii lumii contemporane*

Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră

Omeliciuc F. S. (27 aug.1956 - 9 apr.1958);(şef. catedră 27 aug.1956 - 25 aug.1957)

Corşunova Iu. A. (31 aug.1956 - 30 iun.1990)Bajin M. P. (31 aug.1956 - 26 aug.1957)Cvasova N. N. (26 auf.1957 - 26 aug.1967)Smelîh V. M. (26 aug.1957 - 30 aug.1988);

(şef. catedră: 26 aug.1957 - 1 iulie 1970), apoi pe 0,5 salariu

Tabacaru D. N. (30 aug.1963 - 28 oct.1968)Toncovidov V. A. (1 oct.1963 -16 mart.1976) Bîscu T. A. (24 mart.1964 - 25 aug. 1968)Berlinschi P. V. (din 6 dec.1967)Cotina L. G. (20 aug.1968 - 30 iunie 1996)Braga I. I. (26 aug.1968 - 26 aug.1974)

* Teză de doctor habilitat în filosofie* Teză de doctor habilitat în filosofie

51

Platonov D. G. (26 aug.1968 - 20 noiembr.1972)Scutniţcaia O. C. (16 sept.1968 - 1 febr.1972)Cobeţ V. V. (17 iulie 1970 - 1 sept.1974)Nistreanu D. U. (din 26 aug.1970)Şceglov A. V. (23 aug.1971 - 1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie

1989Canicovschi V. I. (15 aug.1974 - 9 febr.1988)Anisimova L. M. (2 sept.1974 - 30 iunie 1994)Frolov I. I. (12 oct.1977 - 9 febr.1987)Buşman A. V. (1 aug.1978 - 24 sept.1987)Carpov S. D. (7 febr.1986 - 15 ian.1998)Ţîrdea T. N. (din 9 nov.1987)Ojovanu V. I. (din 27 aug.1988)Doraş V. N. (3 aug.1988 - 3 sept.1990)Lozovanu C. N. (25 aug.1989 - 15 nov.1991) apoi pe 0,5 salariu pînă la 30

iunie 1992Eşanu A. I. (din 15 nov.1990) Caraman Iu. M. ( 9febr.1993 - 8 iunie 1995)Paladi A. L. (din 1 sept. 1995)Gramma R. C. (din 1 sept. 2001)Seu D. (din 1 sept. 2001)Sprincean S. L. (din 1 febr. 2001)

Evenimente importante în activitatea catedrei

1957

august - septembrie - Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V. M. Smelîh

1970 1 iulie - Încetarea activităţii ca şef de catedră a V. M. Smelîh - În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a

fost exercitată de V. A. Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971)

1971 23 august 1971 - Începe activitatea ca şef de catedră A. V. Şceglov

1986 1 iulie 1986 - Încetează activitatea ca şef de catedră A. V. Şceglov

- În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P. V. Berlinschi (30 septembrie 1986 - 9 noiembrie 1987)

52

1987 9 noiembrie - În funcţia de şef al catedrei este numit T. N. Ţîrdea

(conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987)

1990 30 octombrie - Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile

ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T. N. Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii”, ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective

1992 16 martie - Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie

de către şeful catedrei Teodor N. Ţîrdea1995

24-25 octombrie - Iniţierea seriei de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat. prof. univ T. N. Ţîrdea

- Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice, de etică, drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii”

1997 27-28 martie - Desfăşurarea lucrărilor celei de-a II-a Conferinţe

ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul, informatizarea, sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale”

1998 15-16 aprilie - Lucrările conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale

“Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice, economico-juridice, politico-informaţio-nale şi etico-medicale”

1999 7-8 aprilie - Conferinţa a IV-a ştiinţifică internaţională “Filosofie,

Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”

12 iulie - Catedra obţine o denumire nouă - “Filosofie şi Bioetică“

2000

53

19-20 aprilie - Lucrările Conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“

septembrie

septembrie

- Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T. N. Ţîrdea)Catedra iniţiază şi exercită predarea unui nou curs: Istoria şi filosofia culturii naţionale şi universale.

2001 16 martie - Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica

Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai 2001) în baza catedrei şi altor subdiviziuni din ţară.

25-26 aprilie - Conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu tema: „Progresul tehnico-ştiinţific, bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană”

11 octombrie - Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica – o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond. Ştiinţific d.h.ş.f., prof. Univ. Teodor N. Ţîrdea)

29 noiembrie - Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia)

2002● 10 ianuarie - Finalizarea redactării textului “Dicţionarului de

filosofie şi bioetică“ – lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică

● 31 ianuarie - Aprobarea temei tezei de doctor în filosofie „Progresul tehnico-ştiinţific şi medicina în viziunea bioeticii” dnei Rodica Gramma

● 3 ianuarie - Aprobarea temei tezei de doctor în filosofie „Intelectul social şi rolul lui în asigurarea dezvoltării durabile: aspecte sociofilosofice şi ştiinţifice” dnei Viorica Leancă

24 aprilie - Conferinţa a VII-a ştiinţifică internaţionale cu tema: “Ştiinţa, Tehnica, Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“

aprilie - Stagiu de specializare şi perfecţionare a prof. univ. T.N.Ţîrdea la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România

mai - Stagiu de specializare şi perfecţionare a conf. univ. V.Ojovanu la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România

august - Apariţia studiului „Torţă a înţelepciunii”: Caterdra

54

Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la 45 ani de activitate. Chişinău, 2002. – 75 p. (prima elaborare fundamentală dedicată studierii evoluării polidimensionale a catedrei)

august– septembrie - Derularea festivităţilor dedicate aniversării de 45 ani ai catedrei Filosofie şi Bioetică şi 65 ani ai şefului acesteia, prof.univ., acad. Teodor.N.Ţîrdea

septembrie - Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T. N. Ţîrdea şi P. V. Berlinschi) în limba rusă

2003● 16 decembrie 2003 - Aprobarea temei tezei de doctor habilitat în filosofie

“Axiologia medicală: probleme filosofico-metodologice, socio-bioetice şi existenţiale” dlui Vitalie Ojovanu, d.ş.f., conf. univ.

● 23-24 aprilie - Lucrările Conferinţei a VIII-a ştiinţifice internaţionale “Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune“

2004● 10-11 martie - Lucrările Conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale

“Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană“

● 30 iunie - Aprobarea temei tezei de doctor în filosofie “Problema securităţii în procesele de dezvoltare: analiză filosofică-metodologică” drei Ludmila Bostan

● 2 noiembrie – 2 decembrie

- Participarea conf.univ Anatol Eşanu la Programul Francofoniei „Schimb de experienţă în predarea disciplinelor socioumane la facultîţile de medicină” de perfecţionare a cadrelor didactice dindomeniul studiilor umanistice la Universitatea din Angers (Franţa).

● 10 noiembrie - Constituirea “Centrului Naţional de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrat de Ministerul justiţiei la 1 martie 2005) în baza catedrei şi altor subdiviziuni din ţară.

● 24 decembrie - Susţinerea tezei de doctor în filosofie: V.Leancă „Intelectul social şi rolul lui în asigurarea dezvoltării durabile: aspecte sociofilosofice şi ştiinţifice”

● decembrie - Apariţia unei lucrări de amploare şi de unicat Dicţionar de Filosofie şi Bioetică (T.N.Ţîrdea, P.V.Berlinschi, A.Eşanu, D.U.Nistreanu, V.I.Ojovanu) - Chişinău: Medicina, 2004. - 442 p.

2005

55

● 10-11 martie - Delegarea conf. univ. V.Ojovanu din partea catedrei, a comitetului de conducere al Centrului Naţional de Bioetică din R.Moldova şi a Comisiei Naţionale UNESCO din R.Moldova în or.Minsk, Bielorusia pentru participarea în calitate de expert la Consultaţiile regionale ale experţilor în scopul dezvotării colaborării în sfera eticii şi bioeticii. Prezentarea alocuţiunii la acest for a stârnit un viu interes a participanţilor din diferite ţări privitor la activitatea în domeniul bioeticii în R.Moldova.

● 15 martie - Inaugurarea festivă în incinta USMF „Nicolae Testemiţanu” a Centrului Naţional de Bioetică din Republica Moldova cu suportul material a USMF şi Comisiei UNESCO pentru R.Moldova

● 16-17 martie - Lucrările Conferinţei a X-a ştiinţifice internaţionale “Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane“ dedicată centenarului prof. univ., d.h.ş.f., Om emerit Alexei Şceglov

● 23 mai - Aprobarea temei tezei de doctor habilitat în filosofie „Redimensionarea problemelor morale şi tehnogene din perspectiva strategiei supravieţuirii lumii contemporane” dnei Ludmila Roşca, d.ş.f., conf. univ.

● 30 septembrie - Decorarea conf. univ. D.Nistreanu pentru contribuţii ştiinţifice cu medalia „Johann Wolfgang von Goethe” de către Academia Europeană de Ştiinţe Naturale

● 16-19 noiembrie - Participarea prof. univ. Teodor N. Ţîrdea şi a conf. univ. Vitalie Ojovanu la lucrările Simpozionului Naţional cu participare internaţională “Educaţia în Bioetică şi Drepturile Omului în România” (localitatea Cheia, judeţul Prahova), for organizat de Comisia Naţională a României pentru UNESCO în colaborare cu Institutului Român pentru Drepturile Omului şi Colegiul Medicilor din România – filiala Iaşi.

● 15 decembrie - Prin reuniunea UNESCO din Tokio sunt aprobaţi oficial experţii de nivel UNESCO în bioetică şi etica ştiinţei şi tehnicii: din partea R.Moldova – T.N.Ţîrdea, V.Ojovanu, A.Eşanu, R.Gramma.

2006● 27 februarie - Aprobarea temei tezei de doctor în filosofie

“Fenomenul bioetică în raport cu concepţiile antropologice: aspecte epistemologice”drei Ana Marin

● 6-7 martie - Lucrările Conferinţei a XI-a ştiinţifice internaţionale

56

“Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane“

● 21 iunie - Aprobarea temei tezei de doctor habilitat în filosofie “Sistemul contemporan al argumentării formale şi informale” dlui Vasile Guţu, d.ş.f., conf. univ.

● 12 septembrie - Susţinerea tezei de doctor în ştiinţe politice: S.Sprincean „Grupurile de presiune ca factori de influenţă politică în contextul informatizării sociumului”

● 22 noiembrie - Aprobarea temei tezei de doctor habilitat în filosofie “Dimensiunea bioetică a globalizării: aspecte filosofice, metodologice şi socio-medicale” dlui Anatol Eşanu, d.ş.f., conf. univ.

2007● aprilie - Apariţia publicaţiei ştiinţifico-didactice Ţîrdea T.N.,

Gramma R.C. Bioetica medicală în Sănătate Publică. – Chişinău: Bons Offices, 2007. – 247 p. (prima din categoria subiectelor clinico-practice)

● iunie - Finalizarea de către Rodica Gramma a Programului de Studii Avansate în Etica Cercetarii, cudurata de 18 luni, organizat de catre Programul înBioetica a Union Graduate College, New York, SUA în comun cu Universitatea Vilnius, Lituania

● 15 iunie - Susţinerea în republică a primei teze de doctor în filosofie dedicată problemelor bioeticii: R. Gramma „Progresul tehnico-ştiinţific şi medicina în viziunea bioeticii”

● 28-29 august - Lucrările Conferinţei a XII-a ştiinţifice internaţionale “Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane“ dedicată semicentenarului catedrei Filosofie şi Bioetică şi jubileului de 70 de ani a prof. univ., acad. Teodor N.Ţîrdea.

● septembrie - Constatarea în diferite alocuţiuni ale paricipanţilor din ţară şi de peste hotare din cadrul manifestărilor jubiliare, că pe parcursul ultimului deceniu în Republica Moldova s-a constituit cu certitudine o veritabilă Şcoală Ştiinţifică Naţională de Bioetică.

● septembrie - Derularea festivităţilor dedicate aniversării de 50 ani ai catedrei Filosofie şi Bioetică şi 70 ani ai şefului acesteia, prof.univ., acad. Teodor.N.Ţîrdea

● 22 noiembrie - Susţinerea tezei de doctor habilitat în filosofie: L. Roşca „Redimensionarea problemelor morale şi

57

tehnogene din perspectiva strategiei supravieţuirii lumii contemporane” (consultant ştiinţific: dr. hab. în filos., prof. univ., acad. Teodor N. Ţîrdea)

VI. CATEDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ LA 50 DE ANI ŞI PROFESORUL UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

LA 70 DE ANI (selecţiuni omagiale)

Selecţiuni din: Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane / Materialele Conf. a XII-a Ştiinţ. Internaţ. dedicată semicentenarului catedrei Filosofie şi Bioetică şi jubileului de 70 ani a prof. univ., dr.hab. în filos. Teodor N.Ţîrdea, 28-29 august 2007. – Chişinău: CEP „Medicina”, 2007. – P.11-85.

Nicolae V. Eşanu,Rector al USMF „Nicolae Testemiţanu”,

profesor universitar

UN BILANŢ AL ÎMPLINIRILOR: C U V Î N T D E D E S C H I D E R E

Savanţii şi filosofii din ţară şi de peste hotarele ei, axaţi pe căutările soluţiilor privind anevoioasele probleme ale asigurării securităţii umane, se reunesc aici, în incinta USMF „Nicolae Testemiţanu” din RM, la cel de-al XII-lea forum internaţional ştiinţific. Prin actuala Conferinţă Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane, organizată de catedra Filosofie şi Bioetică a USMF „Nicolae Testemiţanu”, marcăm un ciclu, devenit tradiţional, de întruniri ştiinţifice de nivel internaţional. Aceste manifestări ale lumii filosofico-ştiinţifice au devenit adevărate forumuri prin profunzimea, multilateralitatea, competenţa abordărilor celor mai stringente probleme ale contemporaneităţii, ce ţin direct de strategia existenţei omenirii, fiind examinate prin prisma filosofiei, bioeticii, medicinei, economiei, dreptului, biologiei ş.a.

Întrebarea hamletiană „A fi ori a nu fi?” capătă în prezent o importanţă globală. Omenirea s-a apropiat de limita după care esenţa existenţei vieţii pe Terra are sensul aceleiaşi întrebări – A fi ori a piere? Adică, se află sub ameninţarea dispariţiei. Progresul ştiinţific şi tehnic, pe lîngă efectele pozitive sau aparent pozitive, a generat multiple probleme globale care au dezechilibrat

58

mediul ambiant, au dereglat căile fireşti de dezvoltare a societăţii. În ultimă instanţă, consecinţele acestui progres ameninţă existenţa civilizaţiei.

Pentru diminuarea şi, ulterior, pentru depăşirea acestei situaţii extrem de dificile, în care s-a pomenit umanitatea, în faza iniţială sunt necesare eforturi ştiinţifico-filosofice eficiente şi urgente pentru elaborarea unei strategii adecvate a supravieţuirii. Printre soluţiile potenţiale un rol central, cristalizant îl are afirmarea celor mai înalte valori spiritual-morale în conştiinţa oamenilor şi în relaţiile dintre ei. De fapt, supravieţuirea a devenit problema cea mai stringentă.

Este semnificativ faptul că actuala manifestare ştiinţifică are loc într-un moment jubiliar – 50 de ani de la fondarea catedrei Filosofie şi Bioetică, catedră care pe parcursul evoluării sale a cunoscut, mai ales în ultimele decenii, realizări marcante.

În al doilea rînd, acest forum internaţional, cu tematica sa tradiţională: Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane, e consacrat de asemenea şi jubileului de 70 de ani al doctorului habilitat în ştiinţe filosofice, profesorului universitar, şefului catedrei Filosofie şi Bioetică, academicianului Teodor N. Ţîrdea.

De aceea, materialele actualei Conferinţe înglobează două părţi: partea întîi - dedicată manifestărilor jubiliare, iar partea a doua – rapoartelor participanţilor la forumul ştiinţific.

Partea I prezintă succint discursurile colegilor referitor la istoria catedrei, cât şi la performanţele colectivului acesteia în domeniile ştiinţifico-didactic şi metodico-organizaţional. Tot aici găsim date despre activitatea prof. universitar Teodor N. Ţîrdea, dr. habilitat în filosofie, şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF „Nicolae Testemiţanu”, ca savant, ca pedagog, ca organizator al cercetărilor ştiinţifice.

Partea a II-a a culegerii de faţă, fiind o continuare a materialelor conferinţelor ştiinţifice internaţionale din anii 1995-2006, publicate deja, îngrijite organizaţional şi ştiinţific de catedra Filosofie şi Bioetica a USMF „Nicolae Testemiţanu” (redactor responsabil Teodor N. Ţîrdea), evident că include în sine probleme similare celor abordate în discursurile participanţilor în cadrul întâlnirilor ştiinţifice anterioare, despre ce ne vorbeşte şi tematica acestor forumuri (vezi publicaţiile din anii precedenţi). Concomitent, raportorii la Conferinţa actuală detaliază şi aprofundează subiectul în cauză. Reprezentanţilor diverselor domenii ale ştiinţei, cum ar fi bioetica, medicina, filosofia, economia, ecologia şi altele, li se oferă posibilitatea să mediteze asupra multiplelor probleme ce ţin de organizarea dezvoltării socionaturale (durabile, inofensive) în proporţii statale, regionale şi globale, de încadrarea potenţialului populaţiei Terrei în protejarea omenirii, ba chiar ocolirea ei de la un omnicid planetar, locul şi rolul moralităţii, a bioeticii în special în acest proces.

Un loc aparte în culegere îi revine analizei problemei sănătăţii publice din Republica Moldova, impactului economiei de piaţă, ecologiei, cunoştinţelor bioetice asupra acestui fenomen.

Partea a II-a a lucrării de faţă înglobează trei compartimente, conţinutul cărora este sugerat chiar de denumirea lor.

A. Bioetica şi Filosofia în strategia de asigurare a dezvoltării socionaturale a sociumului – primul compartiment, dedicat analizei cunoştinţelor bioetico-filosofice din perspectiva strategiei de supravieţuire a omenirii, elaborării noilor paradigme de existenţă umană.

B. Al doilea compartiment al părţii a II-a Impactul factorului ecologic şi cel al economiei de piaţă asupra sănătăţii publice în Republica Moldova - include în sine examinarea protejării sistemului de ocrotire a sănătăţii, alte activităţi umane prin prisma cunoştinţelor ecologice şi ale economiei de piaţă.

C. Contribuţiile medicinei practice în asigurarea securităţii individului este cel de al treilea compartiment al părţii a II-a. El este destinat examinării impactului medicinei practice şi teoretice în realizarea strategiei de asigurare a dezvoltării inofensive (durabile) în RM, combaterii multiplelor maladii în condiţiile de asigurare medicală obligatorie a populaţiei din ţară.

59

Culegerea de faţă le va fi utilă atât celor care sunt antrenaţi nemijlocit în activitatea medicală şi cea pedagogică, cât şi celor care profesează în alte domenii ale practicii sociale.

Să facem deci o privire retrospectivă, pornind de la geneza acestor manifestări ştiinţifice. Cauza principală a organizării lor a fost nu doar năzuinţele aride ale membrilor catedrei spre o creativitate ştiinţifică, ci şi răspunsul la imperativele timpului prezent: găsirea soluţiilor de supravieţuire, de realizare a acesteia prin diverse metode, prin bioetică înainte de toate.

Anul de start al conferinţelor, 1995, a pus începutul elucidării complexe a problemelor bioetice, fapt ce se realizează prolific până în prezent. Aşadar, urmează o serie de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate în baza catedrei:

I: Probleme filosofice, de etică, drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii (24-25 octombrie 1995);

a II-a: Omul, informatizarea, sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale (27-28 martie 1997);

a III-a: Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice, economico-juridice, politico-informaţionale şi etico-medicale ( 15-16 aprilie 1998);

a IV-a: Filosofie, Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului ( 7-8 aprilie 1999);

a V-a: Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului (19-20 aprilie 2000);

a VI-a: Progresul tehnico-ştiinţific, bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană (25-26 aprilie 2001);

a VII-a: Ştiinţa, Tehnica, Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune (24 aprilie 2002);

a VIII-a: Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune ( 23-24 aprilie 2003);

a IX-a: Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană ( 10-11 martie 2004,);

a X-a: Bioetica, Filosofia, Medicina şi Economia în strategia de supravieţuire a civilizaţiei contemporane ( 16-17 martie 2005);

a XI-a: Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane (6-7 martie 2006);

a XII-a: Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane (28-29 august 2007).

Deja la cea de-a II-a Conferinţă Ştiinţifică Internaţională se abordează problemele bioeticii şi informatizării, explicându-se sensul eticii biologice, circumstanţele apariţiei ei, condiţiile provocate de RTŞ şi unele situaţii din medicina practică şi teoretică.

Începând cu Conferinţa a V-a, problemele bioeticii figurează indispensabil în genericul întrunirilor derulate. Organizarea conferinţelor ştiinţifice a declanşat în republică o activitate ştiinţifică apreciabilă în ceea ce priveşte abordarea subiectelor bioetice. Aceasta cuprinde patru faze caracteristice: 1) delimitarea problemelor bioetice propriu-zise, concretizarea şi analogizarea lor; 2) aprofundarea tematicii bioeticii şi elucidarea a noi şi importante aspecte teoretice; 3) impulsionarea noilor orientări investigaţionale conexe; 4) abordarea subiectelor bioeticii clinice.

Ulterior, în cadrul celorlalte conferinţe, se studiază concomitent problemele axiologizării şi noosferizării PTŞ. Se analizează extinderea sferei cunoştinţelor etice asupra lumii vii, situaţia reperelor filosofiei la intersecţia mileniilor, filosofia contemporană –filosofie a supravieţuirii. Noi abordări teoretice se promovează în elucidarea problemelor interacţiunii activităţii medicale şi informaticii sociale, sinergeticii şi ştiinţelor medico-biologice, informatizării şi paradigmei noosferice, bioeticii şi suicidului, aspectelor medico-sociale şi filosofice ale eutanasiei, noosferizării şi proceselor demografice. S-au elucidat o serie de probleme teoretice generale ale bioeticii.

Întîlnim investigaţii cu profunde conotaţii de abordare corelaţională, avînd următoarele subiecte: moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice, consideraţii bioetice ale ştiinţei,

60

filosofiei şi moralei, bioetica şi biopolitica în strategia de existenţă umană etc. Într-un cuvînt, în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică se efectuează un studiu profund şi vast al bioeticii, cu o implicare accentuată în disputele teoretice contemporane cu privire la acest domeniu. În acest caz, accentul se pune în mod special pe sensul larg al bioeticii, creându-se bazele unei bioetici generale. În prezent, e evidentă contribuţia prof. univ. acad. T.N. Ţîrdea în determinarea principiilor şi imperativelor de bază ale bioeticii, în explorarea teoretică a unui nou concept – lumea biomedicală şi bioetica, care denotă o nouă viziune privind la fenomenele biologico-medicale, esenţa şi componenţa lor.

Recent la catedră au început să apară primele investigaţii privitor la aspectele clinice ale bioeticii. Se lucrează mult şi în direcţia organizării Comitetelor de Bioetică Spitaliceşti, care ar aplica cunoştinţele bioetice elaborate în activitatea medicală practică. În prezent se sesizează o necesitate tot mai vădită de elucidare a tematicii bioetice în interconexiune cu aşa probleme majore ale contemporaneităţii precum globalizarea, securitatea intereselor vitale, noosferizarea, informatizarea, axiologizarea etc. Primele studii în această privinţă deja se întreprind. Apar şi primele elaborări de sinteză teoretică a evoluării studiului fenomenului bioetic în Republica Moldova.

Materialele publicate ale conferinţelor, ce reprezintă subiectele discutate la întrunirile de nivel internaţional, pot fi considerate atât elaborări academice, cât şi o veritabilă enciclopedie a problemelor supravieţuirii omenirii prin tratare poliaspectuală a acestora. Dacă facem o incursiune în conţinutul materialelor publicate, putem depista care probleme au fost mai des abordate: ale bioeticii, informatizării, noosferizării, securităţii, globalizării, sinergeticii, biosferei, medicinei şi supravieţuirii, dezvoltării durabile, ecologiei, filosofiei ecologiei, filosofiei contemporane ca filosofie a supravieţuirii, omului, spiritualităţii contemporane, axiologiei, eticii, psihologiei medicale, aspectelor filosofice ale reprezentanţilor de seamă ai culturii naţionale, medicinii teoretice şi clinice, economiei, demografiei etc.

În cadrul celor 12 conferinţe ştiinţifice internaţionale au luat cuvântul, au prezentat referate şi, implicit au publicat materialele respective circa 850 specialişti cu activitate în domeniile filosofiei, bioeticii, biologiei, medicinei, economiei, sociologiei, dreptului, psihologiei, farmaceuticii, ecologiei, managementului, istoriei, politologiei ş.a.

La discutarea subiectelor incluse în programele conferinţelor au participat specialişti din Republica Moldova, România, Ucraina, Rusia, Iordania, Bulgaria, Italia, Belarusi, SUA, Canada.

Au demonstrat o largă activitate personalităţi de seamă în domeniul filosofiei: din R.Moldova - T. Ţîrdea, P. Rumleanschi, P. Berlinschi, Rodica Gramma, V. Ojovanu, Lidia Dergaciov, D. Caldare, Svetlana Coandă, V. Ţapoc, I.Sârbu, Eudochia Saharneanu; din Ucraina - E.P. Semeniuk, V.I. Ceban; din Rusia - A.D. Ursul, B.F. Sikorskii; din România: Petru P.Ioan, Carmen Cozma; în medicină: C. Eţco, I. Mereuţă, D. Tintiuc, T. Grejdeanu, Larisa Spinei, Gh. Ostrofeţ, Gr. Friptuleac, O. Calenici, A. Carauş, Gh. Nicolau, I. Butorov, V.Ţurea, V. Gudumac, I. Nastas, N.Bodrug ş.a.; în economie: S. Ohrimenco, Iu. Ţîrdea; în biologie: Aurelia Crivoi, Silvia Cheianu, V. Rudic, B. Melnic, Gr. Stasiev ş.a.; în chimie: I. Latâcevschi, V.Stan.

Conferinţele au constituit ocazia discutării şi lansării în circuitul ştiinţific a 12 teze de doctor habilitat şi 25 teze de doctor în ştiinţă, contribuind astfel la evoluarea cu succes a competitorilor.

E şi firesc ca temele acestor conferinţe să conexioneze cu tema generală de cercetări ştiinţifice a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “N.Testemiţanu” – Problema supravieţuirii omului şi a omenirii în condiţiile informatizării, globalizării, ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte sociofilosofice şi bioetice, catedră, colectivul căreia este nucleul organizaţional al acestor conferinţe, avându-l drept şef pe consacratul om de ştiinţă, d.h.ş.f., prof. univ., acad. Teodor N. Ţîrdea care este şi conducătorul ştiinţific al temei în cauză.

T.N. Ţîrdea este iniţiatorul şi animatorul promovării ideilor şi investigaţiilor de bioetică în spaţiul autohton, depunând un efort considerabil în reorganizarea catedrei Filosofie a USMF în Filosofie şi Bioetică (alături de prof.univ., acad. I.Ababii, prof. univ. P.Galeţchi), în fondarea şi activitatea Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova şi cea a Centrului Naţional de

61

Bioetică din Moldova. Pe parcursul ultimului deceniu, în Republica Moldova s-a constituit o adevărată Şcoală ştiinţifică de Bioetică. Nucleul acestei şcoli îl formează colectivul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF sub egida prof. univ. acad. T. Ţîrdea.

Aşadar, într-o perioadă de două decenii s-a depus un efort ştiinţific colosal, rezultatele căruia, credem, constituie o valoare incontestabil de necesară societăţii contemporane în strategia de supravieţuire şi dezvoltare durabilă. Practica nu poate să aibă sorţi de izbîndă fără o argumentare teoretică solidă, fără discuţii multiaspectuale cu specialişti de notoriu din diferite ţări. Anume în această direcţie se orientează activitatea catedrei Filosofie şi Bioetică, a Asociaţiei de Bioetică şi a Centrului Naţional de Bioetică din Republica Moldova sub egida prof. universitar Teodor N. Ţîrdea. Suntem convinşi că rezultatele conferinţei actuale ca şi cele precedente vor contribui esenţial la dezvoltarea noilor idei, paradigme ce ţin de gîndirea filosofică în ţară, în universităţi, între studenţi, între diferite specialităţi ale economiei naţionale a republicii şi nu numai, în desfăşurarea lucrărilor actualului forum ştiinţific internaţional!

Ion I. AbabiiMinistrul Sănătăţii al RM,

academician al AŞM, profesor universitar

50 ANI DE LA FONDAREA CATEDREI FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ

Filosofia întotdeauna a fost şi este nu doar un domeniu de predilecţie al specialiştilor abilitaţi, ci şi o inestimabilă sursă de inspiraţie creatoare, de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru diverse categorii sociale, inclusiv tineretul studios. Nu constituie o excepţie, în acest sens, nici studenţii, doctoranzii, magisteranzii, competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă din domeniul medicinei. Filosofia continuă să fie materia de prestigiu al şcolii superioare din ţările civilizate. Un deosebit interes se acordă instruirii filosofice anume în cadrul instituţiilor universitare medicale.

Până la înfiinţarea catedrei specializate de filosofie, materialul filosofic propriu-zis, fie şi într-o formă ideologizată, la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, actualmente Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, lipsea complet în predare. În vara anului 1956 se fondează catedra Economie politică şi filosofie (predarea cursului de filosofie începe în 1957), însă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începând cu vara anului 1957. Deci, se poate spune că anume acest an, 1957, se consideră anul fondării catedrei Filosofie.

La 26 august 1957, în funcţia de şef al catedrei este numit Vera Smelîh, dr. în filosofie, conferenţiar, Om Emerit (1909–2000). Prin dispoziţia directorului ISMC nr.114 din 21 august 1957, a fost stabilit statutul de funcţii al catedrei Filosofie şi economie politică.

...La finele deceniului şase şi începutul deceniului şapte al sec. al XX-lea, şi-au început

activitatea la catedră patru personalităţi, care ulterior, devin pilonii acesteia: conferenţiarii Petru Berlinschi, Ludmila Cotina, Didina Nistreanu şi Lidia Anisimova. Sunt de remarcat calităţile profesionale deosebite pe care le-au manifestat ei în pregătirea multor promoţii de medici, fiind consideraţi, pe bună dreptate, şi veterani ai catedrei. Fiecare dintre acestea, inclusiv Iu. Corşunova (angajată mai înainte), a contribui foarte mult la îmbunătăţirea procesului de instruire filosofică şi educaţiei spiritual-morale a studenţilor medicinişti. Ei au fost acei care, zi de zi au purtat şi povara, şi bucuriile profesiei exercitate, au format contingentul de bază, nucleul didactico-ştiinţific al catedrei. Aceste cadre didactice, care şi-au îmbinat eforturile pentru atingerea unui scop comun, reprezintă un contingent de specialişti absolvenţi ai unor prestigioase instituţii universitare: Didina Nistreanu şi Petru Berlinschi – Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, Ludmila Cotina şi Iulia Corşunova – Universitatea de Stat din Moscova, Lidia Anisimova – Universitatea de Stat din Chişinău. Pentru activitatea catedrei a fost şi rămîne să fie

62

marele beneficiu îmbinarea cunoştinţelor medicale temeinice cu cele filosofice. Putem remarca, în acest sens, aportul profesorilor Petru Berlinschi şi Didina Nistreanu. Domniile lor întotdeauna au ştiut să demonstreze în fapte reale însemnătatea filosofiei în activitatea tineretului studios şi a viitorilor cercetători ştiinţifici din medicină, atât în aspect spiritual, cît şi teoretico-practic. Ulterior, acest fapt a fost demonstrat cu prisosinţă de comunitatea ştiinţifică, inclusiv de amploarea cu care se afirmă azi bioetica. În ceea ce priveşte pregătirea profesională a unor membri ai catedrei, trebuie să menţionăm şi rolul şcolii filosofice moscovite (Iu. Corşunova, L. Cotina) şi al celei leningrădene (S. Carpov). Aceste şcoli au constituit, pe bună dreptate, un stimul important în activitatea catedrei.

...După ieşirea la pensie a V. Smelîh, între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef

interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov (1931-2003).De la 23 august 1971 până la 1 iulie 1986, catedra este condusă de către profesorul

universitar, Om Emerit, d.h.ş.f. Alexei V. Şceglov (1905-1996), cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei.

...Pe parcursul acestei perioade şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre

didactice: V. Canicovschi, L. Anisimova, I. Frolov, A. Buşman, S. Carpov.Profesorul universitar A. Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei până la 1 iulie

1986. De menţionat că în această perioadă (1971-1986) climatul psihologic în colectiv s-a ameliorat, lucrul ştiinţific al catedrei s-a înviorat. Susţin tezele de doctor în filosofie colaboratorii Petru Berlinschi, Didina Nistreanu, Lidia Anisimova, Ludmila Kotina. A crescut interesul pentru filosofie al studenţilor, al subdiviziunilor institutului de medicină, al altor colective din republică de pe atunci. A. V. Şceglov desfăşoară o activitate prodigioasă şi în afara catedrei, cum ar fi Academia de Ştiinţe a RM, USM etc.

...Ulterior, pînă în noiembrie 1987, funcţia de şef interimar al catedrei a fost încredinţată

conferenţiarului Petru Berlinschi, care s-a impus ca figură cu o disciplină şi capacitate de muncă impunătoare. Orice sarcină încredinţată era îndeplinită în termenele indicate şi calitativ. A exercitat cea mai longevivă funcţie de şef de studii al catedrei, fiind totodată încadrat şi în activităţi suplimentare: obşteşti, de stat sau alte posturi de conducere.

La 9 noiembrie anul 1987, în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarul Teodor N. Ţîrdea, ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF (la 5 octombrie 1987).

Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală în viaţa colectivului, cu evidente consecinţe benefice. Posedând o serie de calităţi individuale şi avînd o bogată experienţă de lucru în instituţiile de stat, obşteşti şi cele universitare, noul şef a trasat un plan dificil de realizat, dar extrem de necesar în restructurarea întregii activităţi a catedrei. Ulterior, acest plan a fost pus în funcţiune şi, înfruntând diverse austerităţi, astăzi s-au obţinut realizări importante. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară.

Începând cu a doua jumătate a anilor ’80 ai sec. al XX-lea, o dată cu venirea în fruntea catedrei a noului şef, au fost angajaţi în serviciu permanent, desfăşurându-şi prodigios activitatea pedagogică şi ştiinţifică, Vitalie Ojovanu, Anatolie Eşanu, Victor Doraş, Constantin Lozovanu, Iu. Caraman, Adriana Paladi, Rodica Gramma, Daniela Seu, Serghei Sprincean. Din această pleiadă au avut o activitate episodică doar V. Doraş, C. Lozovanu şi Iu. Caraman.

Putem evidenţia câteva etape în evoluarea activităţii catedrei din anul 1987....Ţinînd seama de imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice

contemporane, o mare importanţă se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii. Acest lucru a fost iniţiat de prof. univ. Teodor N. Ţîrdea prin a.a. 1992-1993. Primele prelegeri dedicate bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare, inclusiv la USMF „Nicolae Testemiţanu”, de către profesorul italian Pietro Cavasin

63

începând cu anul 1995. El este unul dintre primii organizatori ai institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul Institutului de Bioetică din Italia, cu sediul la Veneţia. Aceste prelegeri (pe care prof. P. Cavasin le ţine anual până în anul 2002) au trezit un viu interes şi, datorită eforturilor depuse de prof. univ. Teodor N. Ţîrdea, s-a pus o bază reală de implementare a bioeticii în diverse planuri de activitate, mai ales în cel ştiinţifico-didactic. Treptat, perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru naţional se contura tot mai evident. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice şi implementării didactice. În rezultatul căutărilor şi eforturilor depuse de către Teodor Ţîrdea şi conducerea USMF, în special de rectorul şi prim-vicerectorul prof. univ. P.Galeţchi, s-a făcut un mare pas în afirmarea bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr. 621-PS), catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi bioetică - prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Est.

Despre importanţa şi amploarea implementării cu succes a bioeticii ne vorbesc importantele evenimente ce s-au derulat în viaţa catedrei. Astfel, începând cu anul 1995, la catedră se organizează o serie de conferinţe ştiinţifice anuale, dedicate problemelor actuale ale bioeticii, medicinei, filosofiei din perspectiva supravieţuirii, conferinţe dedicate unor personalităţi proeminente, mese rotunde pe diverse probleme filosofico-ştiinţifice ş.a. În anul 2000 apare primul manual de bioetică „Filosofie şi bioetică: istorie, personalităţi, paradigme” (autor acad. Teodor N. Ţîrdea). În anul următor, 2001, au loc trei evenimente notorii: constituirea Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova (la 16 martie), susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica - o cale spre supravieţuirea omenirii” de către dna Rodica Gramma (conducător ştiinţific Teodor N. Ţîrdea), conferirea titlului Doctor honoris causa, la 29 noiembrie, lui Pietro Cavasin (Italia) de către Senatul USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Putem afirma cu certitudine că pe parcursul a mai bine de un deceniu în Republica Moldova, în baza colectivului catedrei Filosofie şi bioetică, s-a constituit o adevărată Şcoală Ştiinţifică Naţională de Bioetică, fiind prezente toate criteriile unui atare fenomen ştiinţific (vezi articolul din lucrarea de faţă).

Sunt aplicate metode moderne de cercetare. O activitate intensă se desfăşoară la catedră în privinţa perfecţionării ştiinţifice a viitoarelor cadre medicale – se organizează cursuri de instruire pentru examenul de doctorat la “Filosofia şi metodologia ştiinţei” în corespundere cu profilul pregătirii profesionale, examinîndu-se o serie de probleme teoretice, filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. Pentru studenţii medicinişti şi ai altor universităţi au fost elaborate cursuri speciale: Bioetica, Informatica socială, Cognitologia socială, Noosferologia, Bazele sinergeticii, fiind publicate sub formă de manuale sau monografii (autor Teodor N. Ţîrdea).

Catedra are relaţii de colaborare cu catedrele de filosofie ale Universităţilor “Dunărea de Jos” din Galaţi, “A.I.Cuza” din Iaşi, Universităţii naţionale de silvicultură din Lvov (Ucraina), Universităţii pedagogice din Kursc (Rusia), cu Institutul de Noosferă din Moscova (FR), cu Asociaţia de Bioetică din Ucraina etc., cu USM (or. Chişinău), ASEM (or. Chişinău) etc.

În activitatea instructiv-didactică se aplică modalităţi performante de instruire şi perfecţionare. În prezent, strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor şi doctoranzilor include trei momente esenţiale. Primul - cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice; al doilea - elaborarea unui conţinut optim al programei de studii ţinînd cont de profilul universităţii; al treilea - implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă în cercul de filosofie. Perfecţionarea membrilor catedrei se realizează atît în ţară (seminare republicane – de 4 ori pe an, seminarul metodologic catedral), cît şi peste hotare: în universităţile din Iaşi, Galaţi (România), Franţa, Vilnius (Lituania) etc.

La catedră, de circa două decenii activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. În fiecare an, studenţii pregătesc 200-300 referate teoretice, pe care le discută la seminare. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului - în medie de 2 ori pe lună. La ele asistă 50-60 de studenţi, masteranzi, rezidenţi, competitori, doctoranzi şi chiar medici, cadre didactice etc. Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice din domeniile medicinei, biologiei, bioeticii, progresului tehnico-ştiinţific etc. Cele mai performante referate sunt prezentate la

64

şedinţa anuală a secţiei (organizată de catedră), în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale al corpului didactic şi studenţilor, care are loc în luna octombrie. Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti de nivel naţional şi chiar internaţional.

Catedra posedă o bună bază materială şi un reper metodico-didactic corespunzător. Ea include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac, în general, necesităţile de desfăşurare a procesului didactic. În prezent, catedra e amplasată la etajul III al blocului de studii nr. 4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 194A), are o suprafaţă totală de 430 m2, inclusiv săli de studii (200 m 2). Catedra dispune de: 7 săli de studii, 1 sală de lectură, bibliotecă, 4 cabinete pentru cadrele didactice, 2 încăperi sanitare. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi dotat cu materiale ilustrativ-didactice respective. Studenţii, rezidenţii şi doctoranzii au la dispoziţie o bibliotecă bogată (în prezent ea are circa 8 mii de volume), o sală de lectură, profesori de serviciu, care oferă zilnic consultaţii conform orarului.

La catedra Filosofie şi Bioetică au fost realizate o serie de investigaţii ştiinţifice şi didactice de amploare.

...E de remarcat faptul că numai pe parcursul ultimului deceniu la catedră au fost publicate

5 monografii, 3 manuale, 1 dicţionar, 2 suporturi de curs, 5 broşuri, circa 400 de articole ştiinţifice.

Actualmente, la catedră activează cadre calificate, care îşi îndeplinesc sarcinile profesionale la nivelul cuvenit:

Prof. univ., d.h.ş.f., acad. al AIUkr. Teodor N. Tîrdea; conf. univ., d.ş.f. Petru Berlinschi; conf. univ., d.ş.f. Didina Nistreanu; conf. univ., d.ş.f. Vitalie Ojovanu; conf. univ., d.ş.f. Anatol Eşanu; lect. sup. univ., d.ş.f. Adriana Paladi; lect. univ., d.ş.p. Sergiu Sprincean; lect. univ., magistru în bioetică Rodica Gramma; lect. univ., Daniela Rusnac; lect. univ., doctorand Ana Marin; lect. univ., doctorand Ludmila Bostan; lect. univ., masterand Ion Banari; lect. univ. d.ş.f. Viorica Leancă; laborant superior Ludmila Stupniţcaia; laborant Zinaida Certan.

În acest an, comunitatea profesoral-didactică a universităţii noastre şi comunitatea filosofilor din ţară marchează încă două jubilee – 70 de ani de la naşterea prof. universitar Teodor N. Ţîrdea şi 20 de ani de când în fruntea catedrei Filosofie şi Bioetică se află acest neobosit om de ştiinţă şi ilustrul pedagog al şcolii superioare. Dumnealui este doctor habilitat în ştiinţe filosofice, profesor universitar, specialist în domeniul Filosofiei ştiinţei şi tehnicii, în special, în probleme de filosofie a informaţiei, informaticii, ciberneticii, ecologiei, bioeticii, supravieţuirii omenirii; de asemenea, în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor bioetică, informatizare, intelectualizare, axiologizare, scientizare, ecologizare, noosferizare. Conduce catedra Filosofie şi Bioetică din 1987. Născut la 26 august 1937, într-o familie de ţărani răzeşi din satul Sobari, judeţul Soroca. În anul 1954 absolveşte şcoala medie nr. 1 din or. Soroca. Îşi continuă studiile la facultatea Fizică şi Matematică a Institutului Pedagogic de Stat “Ion Creangă” din Chişinău (1954–1958). Apoi îşi face studiile la facultatea Automatică şi construcţie de aparate a Institutului Politehnic din Harkov (1964–1969). Urmează apoi studiile postuniversitare de doctorat (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972–1975).

Din anul 1958, după absolvirea Institutului pedagogic, Teodor N. Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar, în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni, Şendreni şi Grozeşti, raionul Nisporeni (1958–1959). În perioada imediat următoare îşi face stagiul militar în Armata Sovietică (1959–1962). Îndată după absolvirea doctoratului (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975), în activitatea profesională a lui Teodor N. Ţîrdea începe o nouă etapă – perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. În anii 1975-1977 el exercită funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM), apoi de decan (1977). Între anii 1977–1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM, iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de instruire în domeniul ştiinţelor sociale a Ministerului de Învăţământ

65

Superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. Concomitent, din 1974, citeşte cursuri de filosofie studenţilor de la USM.

Începând cu a doua jumătate a anului 1987, prof. universitar Teodor N. Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice universitare. În 1987 este ales şef al catedrei Filosofie, iar în 1999 – şef al catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, unde activează până în prezent.

Dacă primele lui scrieri se axau pe analiza filosofică a informaţiei, în special pe esenţa informaţiei sociale, apoi în anii '80–'90 ai sec. al XX-lea şi la începutul sec. al XXI-lea cercetările sale se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice, a fenomenelor de informatizare, de intelect şi intelectualizare, de noosferizare, spre examinarea noilor paradigme de existenţă umană. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei, a noilor organoane şi mijloace de realizare a acesteia (a teoriei). În această ordine de idei, prof. universitar Teodor N. Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflectare filosofică a cunoştinţelor informatice, ecologice, sinergetice, cognitologice, noosferologice etc.; deci, de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane – filosofia supravieţuirii. Acest mod de filosofare, în opinia lui, înglobează în sine filosofia informaţională, pe cea ecologică, cosmică şi, în fine, filosofia noosferică, ce va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. Profesorul Teodor N. Ţîrdea marchează aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gândire filosofică.

Teodor N. Ţîrdea este fondatorul catedrei Filosofie şi Bioetică, al şcolii bioetice din RM. În scrierile sale propune evident o concepţie originală despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă, ce studiază relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. El formulează principiile, modelele, modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu al filosofiei practice, rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei, omenirii în general. În lucrările lui Teodor N. Ţîrdea, destinate problemei informaţiei, se efectuează o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia – a informaţiei sociale, examinându-se detaliat tipurile, proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere, ţinînd seama de noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. Formulează, pentru prima oară, postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente: filosofia informaţională, filosofia ecologică şi filosofia noosferică.

Până în prezent, academicianul Teodor N. Ţîrdea a publicat peste 250 de lucrări ştiinţifico-didactice, inclusiv 30 de monografii, manuale şi broşuri; participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe, simpozioane atît în ţară, cît şi peste hotare.

Teza de doctor în ştiinţe filosofice – Problema informaţiei sociale (1975), teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice – Informatizarea, cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale (1992). Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ucrainei (1992), acad. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996), acad. al Academiei Internaţionale de Noosferă (Dezvoltare durabilă) (1998).

Profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea participă activ şi în activitatea organizaţional-ştiinţifică a Republicii Moldova. A fost membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei, sociologiei şi politologiei, pe lîngă Institutul de Filosofie, Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. Actualmente, activează în două Consilii ştiinţifice (ale USM) în domeniul filosofiei, este membru al Colegiului redacţional al „Revistei de Filosofie şi Drept”, şi al altor reviste ştiinţifice din ţară, membru al Consiliului Asociaţiei Filosofilor din republică, preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova, membru al Comisiei de experţi a Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare, Directorul Centrului Naţional de Bioetică din Republica Moldova, membru al Comitetului Naţional de Bioetică în domeniul cercetărilor ştiinţifice de pe lîngă Ministerul Sănătăţii al RM, membru al Senatului şi Consiliului ştiinţific al USMF „Nicolae Testemiţanu” etc.

66

Profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria Muncii din Republica Moldova (1999), Diplomei de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM (1972), titlului de Eminent al învăţământului public din RSSM (1987).

În prezent, cadrul didactic cu cea mai îndelungată activitate la catedră este Petru Berlinschi – doctor în filosofie, conferenţiar universitar.

...Unul din pilonii catedrei, persoana care îşi dedică întreaga carieră profesională slujirii

Alma Mater, este Didina Nistreanu....Un cadru didactic din generaţia „de mijloc” este Vitalie Ojovanu, doctor în filosofie,

conferenţiar universitar.

Alt reprezentant al generaţiei „de mijloc” este Anatolie Eşanu – doctor în filosofie, conferenţiar.

...În cadrul corpului didactic al catedrei este prezentă şi generaţia tînără. Din ea fac parte

talentaţi pedagogi şi cercetători, absolvenţi ai universităţilor autohtone şi de peste hotare, care dau dovadă de un bogat potenţial ştiinţific şi didactic - parţial realizat, parţial rămînînd să se realizeze:

Adriana Paladi, doctor în filosofie, lector superior;Rodica Gramma, doctor în filosofie, lector universitar;Viorica Leancă, doctor în filosofie, lector universitar; Daniela Rusnac, lector universitar; Ana Marin, lector universitar, magistru în bioetică şi în filosofie, doctorandă a catedrei

şi, în paralel, doctoratul în antropologie la Departamentul de antropologie a Universității Laval (Quebec, Canada);

Ludmila Bostan, lector universitar, magistru în filosofie, doctorandă;Ion Banari, masterand, lector universitar;

Suntem convinşi că potenţialul intelectual al catedrei nu s-a desfăşurat în plină măsură. Aici, după cum am menţionat, activează absolvenţii a cinci universităţi – din Bucureşti şi Iaşi (România), ai Universităţii Tehnice din Harkov (Ucraina), Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din RM şi Universităţii de Stat din Moldova. Această diversitate şi mulţi alţi factori constituie un nou impuls ştiinţifico-didactic, care, fără îndoială, va dubla forţele de cercetare ştiinţifică şi creativitate didactică ale colectivului catedrei.

În anul jubiliar doresc colaboratorilor şi şefului catedrei, prof. univ. Teodor N. Ţîrdea, noi succese, sănătate şi prosperare.

Didina U. Nistreanu,dr. în şt. filosofice, conf. universitar,

USMF „Nicolae Testemiţanu”

Petru V. Berlinschi,dr. în şt. filosofice, conf. universitar,

USMF „Nicolae Testemiţanu”

O VIAŢĂ CONSACRATĂ ŞTIINŢEI ŞI PEDAGOGIEI: TEODOR N. ŢÎRDEA LA 70 ANI

După cum bogăţia unui popor nu se măsoară în km2 de teritoriu şi nici în numărul populaţiei, la fel şi viaţa unui om nu se măsoară în numărul de ani trăiţi, ci prin faptele săvârşite. Dacă e să apreciem de pe aceste poziţii viaţa trăită de profesorul, academicianul Teodor N. Ţîrdea, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar, şef de catedră, Eminent al învăţămîntului public din RSSM, cavaler al ordinului Gloria muncii, constatăm cu satisfacţie şi

67

mîndrie, că faptele care-i marchează activitatea sunt impunătoare, ele fiind rezultatul unei fericite îmbinări a determinantei genetice şi condiţiilor sociale.

Descendent dintr-o familie de oameni gospodari (s-a născut la 26 august anul 1937 în satul Sobari, judeţul Soroca), de mic copil a învăţat, că pentru a obţine ceva în viaţă nu este altă cale decât cea de a munci insistent, cu dăruire, deseori pînă la sacrificiu. Acest îndemn i-a fost călăuză sfântă pe tot parcursul vieţii şi activităţii sale.

... O cotitură semnificativă în cariera strălucită a profesorului universitar Teodor Ţîrdea coincide cu a doua jumătate a anului 1987, când Domnia Sa este ales prin concurs în calitate de şef al Catedrei de Filosofie, iar din 1999 – al catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, unde activează cu succes până în prezent. Şi aici, se cuvine să menţionăm curajul civic al profesorului Teodor Ţîrdea de a prelua conducerea unei catedre de filosofie într-o instituţie medicală, care e prea departe de fizică şi matematică, de inginerie şi care are specificul său destul de pronunţat. Dar şi în acest post, ca şi în multe altele precedente, s-a manifestat dârzenia şi încăpăţânarea cu care Domnia sa este obişnuit să depăşească orice obstacol. Probabil că numai profesorul universitar Teodor Ţîrdea ştie câte forţe şi energie, ce muncă titanică a fost nevoit să exercite pentru ca într-un termen destul de restrâns să câştige autoritatea colegilor de catedră, să facă cunoştinţă şi să realizeze relaţii de colaborare cu responsabilii de la conducere, şefii de catedre şi subdiviziuni, să le câştige stima şi susţinerea. Dar poate cel mai dificil a fost să înceapă de la zero şi să însuşească terminologia medicală şi baza metodologică şi conceptuală a medicinii. Ceea ce-i face cinste profesorului Teodor Ţîrdea este faptul, că astăzi Domnia Sa, în acest domeniu, poate să discute liber cu orice medic. Martori sunt acei care au ascultat cursurile ţinute de profesor în faţa studenţilor, doctoranzilor şi competitorilor.

... În decursul ultimilor 20 ani sub conducerea profesorului Teodor Ţîrdea, catedra de Filosofie şi Bioetică din una ordinară s-a transformat într-o catedră cu o rezonanţă binemeritată în ţară şi peste hotare. Astăzi la catedră funcţionează cu succes magisteratul, doctorantura şi postdoctorantura (pe două specialităţi – bioetica – 09.00.05 şi filosofia şi metodologia ştiinţei – 09.00.08), cursurile de instruire pentru susţinerea examenului de doctorat la Istoria şi Metodologia cercetării ştiinţifice, activează cu mare succes cercul filosofic studenţesc. Păstrând continuitatea generaţiilor şi frumoasele tradiţii, moştenite de la predecesori, profesorul Teodor Ţîrdea a reuşit să ajusteze componenţa colectivului catedrei la imperativele timpului, acordând o atenţie deosebită problemei perfecţionării profesionale şi creşterii cadrelor ştiinţifico-pedagogice tinere. În această perioadă a avut loc o restructurare radicală a planurilor de studii şi programelor analitice la filosofie, s-a introdus studierea aspectelor filosofice ale informatizării, intelectualizării şi axiologizării sociumului, sinergeticii, noosferologiei, problemelor de etică şi logică formală şi, pentru prima dată în republica noastră – a unui curs de bioetică, disciplină căreia îi aparţine viitorul; s-au implementat noi metode şi forme de instruire etc. Din iniţiativa profesorului Teodor Ţîrdea a fost fondată Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova (2001) şi Centrul Naţional de Bioetică (2005). De o mare popularitate în rândurile tineretului studios se bucură cursurile, ţinute de profesorul Teodor Ţîrdea nu numai în Universitatea noastră, dar şi în alte instituţii superioare din capitală. Domnia sa a fost şi este implicat în procesul de instruire la Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea Filosofie, Psihologie şi Sociologie), Institutul de Ştiinţe Reale, afiliat USM, Universitatea de Stat a Artelor din Moldova, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. Este un lector iscusit, are o pregătire profesională extraordinară, ţine cursuri la un nivel teoretic şi metodologic ce corespunde înaltelor exigenţe ale şcolii superioare. Sub îndrumarea profesorului Teodor Ţîrdea la catedră radical s-a înviorat activitatea de

68

cercetare ştiinţifică, Domnia Sa, fiind lider şi exemplu în această privinţă. Tema generală a cercetărilor ştiinţifice este “Problema supravieţuirii omului şi a omenirii în condiţiile informatizării, ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte sociofilosofice şi bioetice”. Numai în ultimii 6 ani (2001-2006) colaboratorii catedrei au publicat 223 lucrări ştiinţifice cu un volum de circa 160 coli de autor, dintre care 5 monografii, 5 manuale (suporturi de curs) şi un dicţionar de Filosofie şi bioetică.

Profesorul Teodor Ţîrdea este fondatorul Şcolii Ştiinţifice Naţionale de Bioetică din Republica Moldova. Începând cu anul 1995 este iniţiatorul şi organizatorul conferinţelor ştiinţifice internaţionale anuale pe problemele strategiei de supravieţuire a omenirii, iar din anul 1999 - şi pe probleme de bioetică. Pînă în prezent au fost organizate 12 conferinţe, Domnia Sa fiind, totodată, şi redactorul responsabil al materialelor publicate. Profesorul Teodor Ţîrdea este autorul a peste 250 lucrări ştiinţifico-metodice, inclusiv 30 monografii, manuale şi broşuri, indicaţii metodice. A reprezentat filosofia şi bioetica Republicii Moldova la diverse conferinţe, congrese, simpozioane naţionale şi internaţionale (Moskova, Kiev, Minsk, Kursk, Lvov, Iaşi, Bucureşti, Galaţi, Tîrgu-Mureş, Arad, Cheia, Iaremcea, Split ş.a.). Este bine cunoscut şi înalt apreciat ca un specialist de forţă în problemele filosofice ale supravieţuirii omenirii, informaticii, sinergeticii, noosferologiei, ecologiei, medicinii, bioeticii, în analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane, a fenomenelor subtil-vibratile în societate, a intelectualizării şi conexiunilor ei cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane etc. Sub îndrumarea profesorului Teodor Ţîrdea au fost susţinute 6 teze de doctor în ştiinţe, încă 9, inclusiv 5 de doctor habilitat, sunt în curs de pregătire.

Concomitent cu rodnica muncă pedagogică, ştiinţifică şi educativă, participă activ la popularizarea cunoştinţelor în emisiunile radio şi televizate cu informaţii interesante şi discutabile. Ţine cursuri pe cele mai actuale probleme filosofice şi bioetice în teritoriu. Mai mult de 45 materiale publicistice au văzut lumina zilei în presa republicană. Fire energetică, cu spirit de iniţiativă şi o vastă erudiţie, profesorul Teodor Ţîrdea este permanent antrenat în viaţa organizaţional-ştiinţifică a republicii. Printre cele mai responsabile funcţii, deţinute de Domnia Sa, se enumeră cele de membru al Consiliilor Ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniul filosofiei, sociologiei şi politologiei pe lângă Institutul de Filosofie, Sociologie şi Politologie al A.Ş.M şi al Universităţii de Stat a Moldovei, membru al Comisiei de Experţi a Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare, membru al Consiliului Asociaţiei Filosofilor din Republică, preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova, Directorul Centrului Naţional de Bioetică din RM, etc. Activitatea prodigioasă multilaterală a profesorului Teodor Ţîrdea, aportul considerabil în perfecţionarea sistemului de instruire preuniversitară, universitară şi postuniversitară, la prosperarea ştiinţei şi asigurarea teoretică şi metodologică a strategiei de supravieţuire a omenirii au fost şi sunt înalt apreciate de societate. Domnia Sa este Cavaler al ordinului Gloria Muncii, Eminent al Învăţământului Public din Republica Moldova, deţinător al multor distincţii şi diplome.

Despre aprecierea internaţională a meritelor profesorului Teodor Ţîrdea ne vorbesc titlurile de membru titular al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992), academician al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lângă ONU (1996) şi academician al Academiei Internaţionale de Noosferă (Dezvoltare durabilă) (1998).

Talentul creator şi amabilitatea înnăscută, inteligenţa şi erudiţia, îmbinate cu simţul umorului, cumsecădenia şi verticalitatea, simţul tactului şi bunăvoinţa de a fi alături la nevoie, un înalt grad de responsabilitate, disciplină şi exigenţă, în primul rând faţă de sine, profesionalismul şi munca perseverentă, cu abnegaţie, zi de zi, dragostea de oameni, de istorie şi neam, au făcut ca profesorul universitar, academicianul Teodor Ţîrdea să fie stimat şi iubit de colegi şi prieteni, studenţi şi doctoranzi, de toţi acei care îl cunosc.

Multe generaţii de pedagogi şi medici păstrează în suflet profunda recunoştinţă pentru cunoştinţele bogate şi experienţa de viaţă pe care le-a împărtăşit-o cu multă generozitate.

69

Noi ne închinăm astăzi în faţa competenţei şi profesionalismului profesorului, academicianului Teodor Ţîrdea, obţinute prin muncă asiduă, şi a frumoaselor calităţi umane cu care fără rezervă l-a înzestrat natura.

Viaţa şi activitatea Domniei Sale este un exemplu veritabil, demn de urmat pentru toţi cei care şi-au legat destinul cu profesia multiaspectuală de savant, pedagog, educator, manager.

Arcadie D. Ursul,academician, dr. hab. în şt. filosofice,

profesor universitar, Om emerit în ştiinţă a Federaţiei Ruse, Laureat al Premiului de Stat în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii,

Şeful catedrei Ecologie şi Administrare a utilizării surselor naturale a Academiei Serviciului de Stat de pe lîngă Preşedintele Federaţiei Ruse,

or. Moscova, Federaţia Rusă

Ion E. Mereuţă,dr. hab. în şt. medicale,

profesor universitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Pavel I. Vizir,dr. hab. în şt. filosofice,

profesor universitar, USM

CARACTERUL DISTINCTIV AL GÎNDIRII FILOSOFICE A PROF. UNIVERSITAR TEODOR N. ŢÎRDEA ŞI APORTUL EI ÎN FILOSOFIA CONTEMPORANĂ

Formarea personalităţii. Teodor Nicolae Ţîrdea cunoscut filosof contemporan autohton s-a născut, după cum deja s-a menţionat, într-o familie de ţărani răzeşi din satul Sobari, judeţul Soroca, Republica Moldova. Absolveşte şcoala medie din or. Soroca, ulterior studiază la facultatea de Fizică şi matematică a Institutului pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Mai apoi îşi continuă studiile la facultatea de Automatică şi construcţie de aparate a Institutului politehnic din Harkov (Ukraina), specialitatea inginer electrician, urmîndu-şi studiile postuniversitare – doctorantura (aspirantura) la filosofie (conducător ştiinţific academician al AŞM, savant emerit al Federaţiei Ruse, doctor habilitat în ştiinţe filosofice, prof. universitar A.D. Ursul).

Formarea personalităţii filosofului, academicianului, profesorului universitar, Eminentului învăţămîntului public din RSSM Teodor N. Ţîrdea a avut la bază genofondul şi înţelepciunea ţărănească, educaţia în familie, cunoştinţele fundamentale în ştiinţele reale, tehnice, pedagogice, ulterior filosofice, îmbinate cu capacitatea de a comunica, de a dirija şi conduce cu oamenii etc. Fiind pătruns de o gîndire logică, de frumuseţea inteligibilă, de responsabilitatea deductivă şi de facultatea de pronosticare, trecînd prin fizică, matematică şi tehnică Domnia sa vine la filosofie, la iubirea faţă de înţelepciune cu o intenţie bine determinată. Anume aici interacţionează cunoştinţele ştiinţifice fundamentale şi cele metafizice, real-ştiinţifice şi umaniste, tactul pedagogic şi măiestria de educator, cumpănirea virtuţilor morale şi divine. În astfel de condiţii se formează personalitatea lui Teodor N. Ţîrdea. Tot aici menţionăm că Domnia sa după absolvirea Institutului pedagogic de Stat „Ion Creangă” pleacă la sat unde activează învăţător de fizică şi matematică în satele Valea-Trestieni, Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni, mai apoi serviciul în Armata Sovietică, profesor într-un colegiu tehnic din or. Harkov (Ukraina). Se reîntoarce la baştină în anul 1969 unde activează în aparatul CC al ULCT din Moldova. Deci Domnia se încadrează în domeniul filosofiei cu o pregătire nu doar teoretică, dar şi cu o practică bogată.

Toate aceste momente din activitatea lui Teodor N. Ţîrdea nu l-au înstrăinat de la viaţă, de la cunoştinţele acumulate, din contra – el caută noi orientări la diverse nivele şi acţiuni umane care le axează pentru binele, pentru confortul celor ce îl înconjoară. Concomitent în anumite

70

circumstanţe, cînd e vorba de destinul subdiviziunii pe care el o conduce 20 de ani, de soarta colectivului acesteia, de vectorul filosofico-moral în pregătirea viitorilor medici Dumnealui devine sever, exigent, ba chiar dur în relaţiile cu colegii, cu alţi specialişti. Cedări pot fi, dar nu profesionale sau morale. Anume capacităţile sale individuale, bunătatea şi principialitatea mai întîi de toate, se înscriu într-o personalitate polivalentă multidimensională şi integră, multilateral dezvoltată. Profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea este pătruns de trăsături specifice, de identitate intelectuală-profesională de o importanţă majoră pentru societate, de calităţi spirituale şi moral-volitive de excepţie. Calităţile nominalizate l-au evidenţiat si îl evidenţiază în toate perioadele dezvoltării personalităţii sale ca savant, ca om, ca filosof, ca pedagog. Filosoful Teodor N. Ţîrdea a fost şi este o integritate, iar personalitatea lui constituie o parte componentă a acestei integrităţi, deoarece el a făurit şi prelungeşte să creeze înţelepciune.

Etapele în evoluţia gîndirii filosofice a prof. universitar Teodor N. Ţîrdea. Înţelepciunea vine în gîndirea personalităţilor pe baza cunoştinţelor individuale, culturii generale, ca rezultat al educaţiei în familie, în şcoală, liceu, universitate etc. Profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea fiind pedagog şi inginer, acumulînd cunoştinţe vaste în aceste domenii se lansează cu o duritate de excepţie în cîmpul de cercetare a filosofiei. Pregătirea ştiinţifică şi tehnică a Dumnealui îi oferă mari posibilităţi de a se aprofunda în filosofia şi metodologia ştiinţei şi tehnicii, în examinarea problemelor filosofice ale ştiinţelor naturale şi exacte.

La acest capitol ne vorbesc rezultatele din activitatea lui prodigioasă în domeniul de investigaţie a filosofiei şi bioeticii. Profesorul Teodor N. Ţîrdea publică în Republica Moldova, România, Rusia, Ukraina, Bulgaria peste 250 lucrări ştiinţifice printre care 30 monografii, manuale, suporturi de curs, broşure, dicţionare. Scrierile Domniei sale nu au un caracter stihinic, întîmplător de la o temă ocazională la alta, dar din contra – toate sunt axate spre soluţionarea problemei problemelor – elaborarea noilor paradigme în strategia de existenţă, de asigurarea a securităţii civilizaţiei contemporane.

În prima etapă de activitate ştiinţifică (a.a. 1970-1985) Teodor N. Ţîrdea îşi axează interesul profesional în analiza filosofiei informaţiei sociale, examinării rolului acesteia în dezvoltarea progresului global, regional şi statal. Filosoful autohton studiază acest fenomen reieşind metodologic din teoria reflectării, adică defineşte dintîi categoria de informaţie drept noţiune general-ştiinţifică, iar mai apoi interpretează informaţia socială ca un gen al acesteia – cel mai superior tip, alături de informaţia elementară, biologică şi computerială.

Informaţia în viziunea lui Teodor N. Ţîrdea reprezintă nu altceva decît o latură a reflectării şi anume – diversitatea reflectată. Informaţia aici se manifestă drept o neghentropie. De pe aceleaşi poziţii metodologice Dumnealui defineşte natura şi esenţa informaţiei sociale care realizează în socium o multitudine de funcţii. Teodor N. Ţîrdea a dezvăluit şi a desfăşurat conţinutul acestui fenomen în teza de doctor în ştiinţe filosofice cu genericul „Problema informaţiei sociale” (1975), dealtfel o disertaţie de pionierat în fosta URSS. Monografia Dlui Teodor N. Ţîrdea „Informaţia socială. Eseu filosofic” drept rezultat al tezei de doctorat a fost premiată cu locul III la concursul unional între lucrările ştiinţifice din domeniul ştiinţelor socioumane în perioada anilor 1978-1980. Toate acestea au purces la faptul că profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea a fost menţionat în „Философский энциклопедический словарь” (Mocквa, 1983) drept unul dintre iluştrii filosofi din domeniul cercetării informaţiei sociale (vezi p. 217). Lucrările Domniei sale ştiinţifice pe tema nominalizată au fost publicate nu doar în Republica Moldova, dar şi în Bulgaria (or. Sofia), Rusia (Astrahani, Volgograd, Kursk, Moscova etc.) în Ukraina (Kiev, Iaremcia) etc.

În a doua etapă de activitate ştiinţifică (aproximativ a.a. 1985-1995) profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea, prelungind cercetarea filosofiei informaţiei sociale, pune accentul pe studiul altor două fenomene (derivate de la prima) – informatica şi informatizarea, extrem de importante pentru evoluţia ascendentă a sociumului, asigurării securităţii adecvate a celui din urmă, dar insuficient studiate în literatura filosofico-metodologică de pe atunci.

71

Informatica în viziunea lui Teodor N. Ţîrdea este, pe de o parte, o ramura aparte a economiei naţionale, totalitatea tehnicii şi a tehnologiilor informaţionale automatizate, pe de altă parte – un domeniu de cunoştinţe, disciplină general-ştiinţifică, teoria activităţii informaţionale.

Informatica socială deasemenea este interpretată de filosoful Teodor N. Ţîrdea nu tradiţional. El aplică un mod de abordare originar şi în aceeaşi măsură adecvat în studiul acestui fenomen. Tipul de informatică nominalizat studiază nu pur şi simplu informaţia socială, cum se scria în literatura de pe atunci. Domnia sa în explicarea informaticii sociale reiese din faptul că pe parcursul interacţiunii societăţii şi industriei informaţionale au loc două procese – informatizarea sociumului şi socializarea industriei informatice. Informatica socială în opinia lui Teodor N. Ţîrdea studiază anume aceste două fenomene (şi procese) – informatizarea şi socializarea – atît după conţinut cît şi după formă.

Informatizarea Teodor N. Ţîrdea o interpretează prin modul de abordare sistemic de activitate. Ea constituie, afirmă el, o etapă generală şi inevitabilă a evoluţiei civilizaţiei umane, o perioadă de asimilare a tabloului informaţional al lumii, de concepere a comunităţii legilor de circulaţie a informaţiei în natură şi societate. În baza informatizării, corect demonstrează Dumnealui, se formează memoria socială, societatea informaţională şi intelectul social, care au o semnificaţie deosebită, aparte în elaborările noilor paradigme ale strategiei de existenţă umană. Informatizarea de prima oară în literatura ştiinţifico-filosofică este supusă unei examinări nu izolat, aparte, dar în srînsă legătură, în cuplu cu aşa fenomene cum ar fi cunoaşterea şi administrarea publică. Rezultatele investigaţiilor Dlui Teodor N. Ţîrdea în a doua perioadă de activitate ştiinţifico-filosofică au stat la baza tezei de doctor habilitat în ştiinţe filosofice cu genericul „Informatizarea, cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale” (a. 1992).

Problemele filosofice examinate între anii 1970-1995, adică în cele două perioade de cercetare filosofică au fost publicate de Dl Teodor N. Ţîrdea în circa 75 lucrări ştiinţifice, printre care 7 monografii şi broşuri.

În fine a treia perioadă în activitatea ştiinţifică a profesorului Teodor N. Ţîrdea începe în anul 1995 al secolului trecut, unde Domnia sa îşi pune deasemenea un scop bine determinat - de a contribui la elaborarea noilor paradigme în teoria strategiei de supravieţuire a omenirii, bazîndu-se pe investigaţiile sale precedente din domeniul filosofiei informaţiei, informaticii şi informatizării plus noile elaborări ale altor savanţi din Federaţia Rusă, România, Franţa, Italia, SUA, Ukraina etc. în această direcţie.

O contribuţie aparte, argumentează Teodor N. Ţîrdea, la elaborarea teoriei universale a existenţei umane, a noilor paradigme şi mecanisme de realizare a acesteia o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fin informatica socială, ecologia socială, sociocosmonautica şi în cea mai mare măsură sinergetica, sociocognitologia şi noosferologia. Direcţiile nominalizate ale ştiinţei contemporane studiază un şir de fenomene neordinare, obiectiv cauzate de imperativele dezvoltării omenirii ca devenirea şi consolidarea civilizaţiilor informaţionale, ecologice, cosmice, în fine a societăţii noosferice, creată în viitor în baza intelectului planetar, poate chiar şi a intelectului cosmic. La acest capitol este nevoie, afirmă Teodor N. Ţîrdea, de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice, ecologice, cognitologice şi noosferice, adică de o elaborare a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane, pe care el o numeşte filosofie a supravieţuirii. În opinia lui, acest mod de filosofare ar îngloba în sine filosofia informaţională, cea ecologică, cosmică şi noosferică, care practic şi va deveni o filosofie a existenţei umane contemporane.

Profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea în această ordine de idei elaborează în scrierile sale de ultima oră (în perioada a III-a) postulatele de bază ale filosofiei de supravieţuire, componentele ei fundamentale, paradigmele principale ce ar contribui la realizarea în practică a strategiei de existenţă umană. El propune mecanisme şi organoane de exerciţiu al dezvoltării inofensive, socionaturale cum ar fi noosferizarea, bioetizarea sociumului, iar mai apoi demonstrează că instrumentul cheie în strategia de asigurare a securităţii umane, a realizării dezvoltării durabile îi revine unităţii paradigmelor de noosferă şi de bioetică, adică a unităţii noosferizării şi bioetizării spaţiului social într-o unitate integrală.

72

În a doua jumătate a anilor 90 ai sec. al XX-lea Teodor N. Ţîrdea este preocupat de o nouă direcţie ştiinţifico-filosofică - bioetica, care apare în anul 1970 în SUA ca o necesitate de a extinde cunoştinţele morale tradiţionale şi asupra vietăţii ca rezultat al nesoluţionării problemelor ecologice. Profesorul Teodor N. Ţîrdea, promovînd tradiţiile potteriene în bioetică (bioetica în sens larg), de prima oară elaborează noi principii ale acestei filosofii practice în raport cu imperativele acesteia, propune modurile de abordare hermeneutic (interpretarea) şi a acordului informat în practica medicală, etica dialogului în locul eticii monologului, analizează de pe noi poziţii modelele şi aspectele bioeticii generale, lumea biomedicală, noţiunile de demnitate, umanism şi altele din perspectivă bioetico-planetară. În acelaşi sens examinează problemele medicinei practice contemporane, deasemenea multe chestiuni ce revin bioeticii sociale, bioeticii medicale vis-a-vis de sănătatea publică. Editează 5 cărţi şi circa 60 de articole în acest nou domeniu al ştiinţei şi filosofiei, participă la conferinţe şi congrese internaţionale după hotarele ţării, pregăteşte cadre didactice prin doctorat şi magisterat în domeniul eticii şi bioeticii.

În perioada a treia, adică în ultimii 10-12 ani de activitate investigaţională Teodor N. Ţîrdea publică peste 150 lucrări ştiinţifice, organizează şi desfăşoară 12 conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane, majoritatea covîrşitoare a cărora sunt destinate asigurării securităţii umane, adică dezvăluie problemele ce ţin de strategia supravieţuirii omenirii, de elaborarea mecanismelor şi organoanelor de realizare a acesteia, înainte de toate a dezvoltării durabile, noosferizării şi bioetizării sociumului. E necesară o bibliografie selectivă a scrierilor Dlui Teodor N. Ţîrdea din această perioadă (1995-2007).

În scrierile lui Teodor N. Ţîrdea permanent întîlnim diverse şi noi categorii, termeni, paradigme etc. Printre cele mai importante şi valoroase cuvinte cheie, noţiuni, paradigme, principii, teorii filosofico-bioetice, elaborate, interpretate şi dezvoltate de Domnia sa le menţionăm pe următoarele: filosofia informaţiei; neghentropia; filosofia informaţiei sociale; „tromboza” informaţională; teoria memoriei sociale; sistemul informaţiei sociale; ciclu informaţional complet; esenţa informaţiei sociale; teoria informatizării; informatizarea sferei medicale; societate informaţională; funcţiile şi proprietăţile informaţiei în socium; teoria sociocognitologică; fenomene subtil-vibratile; dezvoltare socionaturală; economia noosferico-biosferică; filosofia securităţii; noosferizare; noosferologie; intelect social; intelect noosferic; societate noosferică; noosferizarea şi globalizarea; conştiinţă noosferică; strategia de supravieţuire a omenirii; unitatea noosferizării şi bioetizării în supravieţuirea civilizaţiei contemporane; natura omului şi problema globalizării; noosferizarea personalităţii; axiologizarea scientizării şi intelectualizării - condiţie necesară de supravieţuire; globalizarea şi dezvoltarea durabilă; dezvoltarea şi securitatea; cunoştinţe „periculoase” din perspectivă bioetică; bioetica; principiile bioeticii şi imperativele bioetice; lumea biomedicală; biosferocnetrismul; bioetica ca institut sociocultural, ca orientare ştiinţifică, ca mod de viaţă; aprecierea bioeticii; etica informaţională; entropie socială; medicină morală; modele socioculturale ale bioeticii; bioetica şi progresul tehnico-ştiinţific; bioetica - o nouă viziune a lumii biomedicale; bioetica şi tehnologiile noi medicale; bioetica socială; umanismul şi bioetica; demnitatea din perspectivă bioetică; manifestarea bioeticii în diverse domenii ale medicinei şi biologiei; bioetica şi securitatea umană; biodiversitatea şi globalizarea; latura etică a globalizării; procedurile operaţionale standardizate în experimentele pe om şi animale; bioetica şi sănătatea publică; imperativele bioeticii în experimentele pe om; ştiinţa şi învăţămîntul bioetico-noosferic; securitatea din perspectivă bioetică; educaţia bioetică; nooetică şi altele.

Apreciere şi dedicaţie. Fiecare din autorii acestui articol îl cunoaşte pe Teodor N. Ţîrdea diverse durate de timp şi în diferite ipostaze de activitate. Unul din noi l-a cunoscut pe Dumnealui încă de pe băncile studenţeşti (a. 1956), cînd făceam studiile în Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Cu alt autor Domnia sa s-a cunoscut la începutul anilor 70 ai sec. al XX-a, cînd Teodor N. Ţîrdea a devenit doctorand în domeniul filosofiei, iar mai apoi am ajuns să fim prieteni, colegi etc. Pe al treilea autor profesorul Teodor N. Ţîrdea l-a cunoscut circa 20 ani în urmă, în perioada studiilor pentru examenul de doctorat la filosofie şi-i

73

audia prelegerile sale pline de sens, de conţinut, de noutate etc. Atunci am înţeles că înainte de a fi savant, filosof, trebuie să fii Om. Teodor N. Ţîrdea avea ca şi azi, o voce accentuată, o gîndire profundă şi logică, care te îndeamnă să cugeţi, să gîndeşti. Comparaţii, aprecieri, concluzii, deducţii trecute prin aspect istoric şi sociofilosofic se îmbinau cu o cultură, cu un tact şi cu o retorică specifică. Felul său de a fi în procesul didactic, cu un limbaj aparte, autentic a devenit pentru mulţi din noi modelul de profesor universitar ideal.

Mă gîndeam atunci şi m-am convins pe parcursul anilor că acest Om este un standard al intelectualului autohton. Cu adevărat studenţii, rezidenţii, masteranzii, doctoranzii l-au numit ”Mare dascăl al filosofiei”. Pe parcursul anilor lucrul cu dăruire de sine l-a încoronat cu recunoaştere publică. Actualmente la acest popas în timp, la cei 70 de ani Teodor N. Ţîrdea este abil şi de o claritate ştiinţifică prevăzătoare. Are o gîndire profundă şi logică, o agerime a minţii continuă şi firească. Intelectul şi poate „instinctul”, capacitatea sa analitică şi deductiva îi apreciază şi asigură viitorul, ca filosof remarcabil al contemporaneităţii.

Aceste calităţi enumerate, virtuţile morale, devotamentul faţa de filosofie, de înţelepciune, de colegi şi prieteni, de poporul său, îl situează pe profesorul, academicianul Teodor N. Tîrdea printre cei mai valoroşi feciori ai neamului: * Om de omenie; * Gîndire larga si de mare perspectiva; * Vocaţie de pedagog, orator si cugetător; dăruire totală filosofiei şi muncii perseverente asupra Cărţii vieţii si a înţelepciunii; * Personalitate creativă, complexă şi cu un crez al său de a munci; * Darul de a comunica, de a atrage conlocutorul şi de a-l face să gîndeasca; * Personalitate puternica si libera de a trai si de a fauri; * Sfetnic filosofic; * Ambasador al gîndirii filosofice autohtone în străinătate; * Nume de aur al cugetării din Republica Moldova; * Pedagogul maeştrilor în filosofie; * Om cu principii, tact şi prudenţă, dar în acelaşi timp cu fermitate, hotărîre şi consecvenţă; * Om, care permanent luptă cu sine însuşi; * Fiecare epoca, societate creează personalităţile sale... gîndurile Domniei sale sunt noosferice; * Personalitate care a creat „O şcoală a gîndirii”; * Eminent al învăţămîntului public al Republicii Moldova; * Decorat cu ordinul Gloria Muncii.

Teodor Nicolae Ţîrdea - rămîne făclie a gîndirii filosofice.

Vitalie Ojovanu,dr. în şt. filosofice, conf. universitar,

USMF „Nicolae Testemiţanu”

Didina Nistreanu,dr. în şt. filosofice, conf. universitar,

USMF „Nicolae Testemiţanu”

TEODOR N. ŢÎRDEA – FONDATORUL ŞCOLII NAŢIONALE DE BIOETICĂDIN REPUBLICA MOLDOVA

...În procesul evoluării bioeticii în spaţiul autohton la o anumită etapă se formează şi se

afirmă tot mai evident Şcoala Ştiinţifică Naţională de Bioetică din Republica Moldova (ŞŞNBRM). Această şcoală are, înainte de toate, o importanţă notabilă în investigarea unor probleme vitale, contribuind accentuat la îmbogăţirea patrimoniului teoretic, şi, prin aceasta, la dezvoltarea bioeticii. O misiune necesară constă şi în promovarea într-o manieră proprie a cunoştinţelor bioetice în rândurile tineretului studios şi maselor largi ale populaţiei, pregătirea cadrelor de specialişti în domeniu etc.

Până la apariţia şcolii propriu-zise s-au perindat faze evolutive premergătoare, când s-a pregătit „terenul” şi a debutat procesul de implementare a bioeticii în rândurile intelectualităţii autohtone. Apariţia, răspândirea ideilor bioetice în Republica Moldova şi, ulterior, crearea şcolii sunt indispensabil legate de numele profesorului universitar Teodor N.Ţîrdea – doctor habilitat în ştiinţe filosofice, membru titular al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lângă ONU şi al Academiei de Informatică a Ucrainei, ilustru savant, talentat pedagog şi educator, experimentat organizator al învăţământului superior din republică, care încă la finele anilor '80 ai

74

sec. XX-lea, când în fosta URSS puţini cine auzise de bioetică, a intuit importanţa decisivă a acestei discipline pentru dezvoltarea durabilă a omenirii şi, în special, pentru medicină în condiţiile informatizării ei. Poate anume interesul ştiinţific sporit faţă de problemele informatizării şi intelectualizării sociumului, a securităţii informaţionale, ecologice, demografice etc., au sensibilizat atenţia profesorului Teodor Ţîrdea asupra problemelor de bioetică, care au drept scop protejarea vieţii pe Pământ.

Pentru a promova noile idei, a obţine adepţi în rândul colegilor şi factorilor de decizie, a face primii paşi în implementarea acestor idei în mediul social, inclusiv în colectivul universitar, profesorul Teodor Ţîrdea a manifestat multă îndrăzneală, cutezanţă, curaj şi perseverenţă.

În procesul apariţiei şi dezvoltării ŞŞNBRM a trecut prin trei etape: prima - etapa premergătoare, cea care include acceptarea ideilor bioeticii şi statornicirea ei succesivă (sfârşitul anilor ’80 - 1999); a doua - etapa devenirii, a cristalizării unei şcoli veritabile de bioetică (1999 - 2004); a treia - etapa activităţii cu plenitudine (din 2005).

Primele idei bioetice pătrund în spaţiul fostei URSS la finele anilor ’80 ai secolului trecut, obţinând un răsunet veritabil într-un cerc extrem de restrâns al mediului savant doar la începutul anilor ’90. În Republica Moldova începutul afirmării bioeticii are loc mai târziu – în prima jumătate a ultimului deceniu al secolului XX. Acest interval de timp şi constituie debutul primei etape a dezvoltării bioeticii în spaţiul autohton. În această fază, din cauza marilor perturbări şi transformări sociale ce au avut loc în regiune, problemele bioeticii au rămas, totuşi, pe planul doi. De fapt, după declararea independenţei Republicii Moldova în anul 1991 apar condiţii tot mai favorabile de activitate ştiinţifică, fără intervenţii inutile şi nefaste ale cenzurii. În acest anturaj istoric un mic grup al mediului savant examinează posibilităţile dezvoltării bioeticii în republică. Printre specialiştii ce se interesează de acest nou domeniu al ştiinţei se evidenţiază personalitatea prof. univ. T.N. Ţîrdea care iniţial, de sine stătător, apoi în anturajul colegilor de catedră (actualmente Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”), a purces la desfăşurarea unor valoroase investigaţii privind problemele bioeticii, pregătindu-se astfel “terenul” afirmării bioeticii în cadrul autohton. Circumstanţele respective au făcut ca nucleul implementării bioeticii în Republica Moldova să fie catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. Prin eforturile insistente ale şefului catedrei prof. univ. acad. Teodor N.Ţîrdea a fost pusă o bază reală de răspândire a bioeticii în diverse domenii de activitate, mai ales în cel ştiinţific şi didactic.

...Tot în această perioadă se intreprind eforturi insistente în privinţa extinderii spaţiului de

însuşire a cunoştinţelor bioetice. Prof. univ. T.N.Ţîrdea începând cu anul 1995 ţine cursuri de bioetică la Facultatea Filosofie şi Psihologie a Universităţii de Stat din Moldova (conform programei analitice de 60 ore) şi la Institutul de Ştiinţe Reale al USM (respectiv 40 ore). Altă cale de implementare a noului domeniu (bioetic) a devenit emisiunile radio şi TV prezentate de prof. univ T.N. Ţîrdea. De exemplu, între anii 2001-2005 membrii catedrei Filosofie şi Bioetică şi Asociaţiei de Bioetică din R.Moldova au prezentat în mas-media electronică circa 20 materiale şi 10 interviuri presă. Concomitent a crescut evident numărul participărilor la diferite foruri ştiinţifice internaţionale organizate peste hotare. De asemenea atât în cadrul acestor manifestări, cât şi cu alte ocazii, în străinătate au fost publicate importante materiale ştiinţifice.

...Este impunător aportul academicianului Teodor Ţîrdea în elaborarea noilor idei şi

paradigme în domeniul bioeticii. Promovând conceptul potterian al eticii biologice, în sensul larg al cuvântului, Domnia sa defineşte bioetica drept un domeniu al ştiinţei şi al filosofiei practice ce examinează relaţiile în sistemul „om - biosferă” de pe poziţiile eticii clasice, eticii normative.

O astfel de interpretare a cunoştinţelor bioetice îi permite autorului să elaboreze imperative concrete faţă de diverse forme, genuri de activitate umană, inclusiv tratamentul medical, cercetările în biologie şi medicină etc. Aspectul etic al proceselor nominalizate este evident, prin urmare configuraţia nominalizată presupune respectarea anumitor reguli morale,

75

care ar oferi posibilitatea de a proteja sănătatea omului şi a tuturor reprezentanţilor lumii vii – a plantelor şi animalelor.

În această ordine de idei profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea, de prima oară în literatura de specialitate, convingător argumentează necesitatea analizei problemei coraportului dintre principiile bioeticii şi imperativele bioetice, delimitînd aceste noţiuni atît după conţinut, cît şi după destinaţie.

Tot de prima oară în literatura ştiinţifico-filosofică, profesorul Teodor N. Ţîrdea pune problema principiului biosferocentrist ca problemă fundamentală pentru bioetică (în sens larg), acest postulat fiind primordial în apariţia, devenirea şi dezvoltarea ulterioară a cunoştinţelor bioetice. În aşa fel nu antropocentrismul determină esenţa bioeticii, ci biosferocentrismul.

Profesorul Teodor N. Ţîrdea a elaborat şi alte idei de pionerat în domeniul bioeticii. El analizează lumea biomedicală într-o strînsă conexiune cu alte lumi cum ar fi cea spirituală, tehnică etc. În calitate de iniţiator şi organizator al celor 12 conferinţe ştiinţifice internaţionale din ţară cu genericul „Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane”, în comunicările sale atât în republică, cât şi după hotarele ei, argumentează inevitabilitatea asigurării unităţii bioetizării şi noosferizării sociumului în strategia de supravieţuire a civilizaţiei contemporane, în afară căreia a devenit imposibilă asigurarea dezvoltării inofensive a omenirii. Un aport aparte în elaborarea noilor idei în domeniul cunoştinţelor bioetice practice ţine de stabilirea rolului eticii biomedicale (bioeticii medicale) în sistemul sănătăţii publice, unde T.N. Ţîrdea de asemenea aduce aportul său.

...Istoria filosofiei şi cea a ştiinţei ne dovedeşte destul de concludent, că realizările cele mai

marcante, precedate de mari avânturi în respectivele domenii, se datorează şcolilor ştiinţifice. Acestea constituie adevărate „locomotive ” ale gândirii ştiinţifice care asigură nu numai o sinteză a realizărilor anterioare, prezentând concomitent un torent nou şi eficace de originale posibilităţi ştiinţifice, ci şi trasează perspective certe în cadrul teoretico-practic, dispunând şi de potenţialul necesar. Şcoala ştiinţifică constituie o verigă importantă în derularea vieţii ştiinţifice actuale care, concomitent, este responsabilă de perpetuarea ei veridică întru prosperitatea umanităţii. La concret, prezenţa şcolii ştiinţifice denotă existenţa unui apreciabil potenţial ştiinţific caracteristic unui grup de cercetători aflat sub egidă managerială reuşită, care, aplicând cu succes capacităţile individuale, impune acest potenţial să se manifeste.

Actualmente constatăm prezenţa unei adevărate şcoli ştiinţifice de bioetică în ţara noastră, deoarece sunt de faţă toate criteriile caracteristice unui atare fenomen ştiinţific: 1) desfăşurarea activităţii în baza unei unităţi sau instituţii ştiinţifice ori ştiinţifico-didactice (universitare) ce întruneşte cadre cu interese ştiinţifice comune şi cu un mare potenţial de activitate investigaţională; 2) existenţa unui grup de cercetători (savanţi) în frunte cu un maestru lider având posibilităţi ştiinţifice apreciabile şi capacităţi organizatorice deosebite; 3) prezenţa unui subiect magistral de cercetare; 4) abordarea problemelor printr-o manieră originală; 5) obţinerea unor rezultate investigaţionale apreciabile; 6) recunoaştere, apreciere şi prestigiu în interiorul ţării şi peste hotarele ei, manifestate inclusiv şi prin legături strânse de colaborare, interes al schimbului de experienţă, publicarea materialelor ştiinţifice şi participare la diferite forumuri (conferinţe, simpozioane congrese etc.) de nivel internaţional; 7) devenirea noilor domenii de cercetare (înrudite sau conexe); 8) acumularea experienţei veritabile în domeniu, exercitarea unei maniere proprii de implementare şi transmitere a cunoştinţelor şi acceptarea sistemului propriu de valori.

ŞŞNBRM îşi desfăşoară activitatea în următoarele direcţii: 1) activitatea investigaţională; 2) activitatea instructivă şi educativă; 3) „iluminarea bioetică” a diverselor categorii sociale din R. Moldova. În aspect conceptual-strategic ŞŞNBRM se caracterizează la general prin următoarele: 1) acordă o importanţă majoră elaborării reperelor teoretice fundamentale ale bioeticii, considerând că fără o bază conceptuală solidă nu pot fi înfăptuite veritabile cercetări ulterioare atât în aspect teoretic, cât şi în cel practic (clinic); 2) promovează „vehement” drept prim, cel mai important principiu - biosferocentrismul; 3) susţine ideea că

76

bioetica se prezintă a fi o bază, o sursă conceptuală extrem de utilă pentru diverse domenii investigaţionale ce abordează problemele moralităţii, vieţii, strategiei supravieţuirii omenirii; 4) promovează ideea despre necesitatea impulsionării noilor orientări investigaţionale conexe şi a abordărilor subiectelor bieoticii practice (clinice).

...Reieşind din faptul că „o şcoală ştiinţifică se formează în jurul unei mari personalităţi,

care pe lângă pregătire profesională deosebită şi o ţinută morală ireproşabilă, calităţi pe care să le impună şi colaboratorilor, trebuie să dea dovadă de clarviziune şi să intuiască tendinţele de dezvoltare”, constatăm că prof. univ., acad. T.N. Ţîrdea pe de plin însumează acestei calităţi de lider, care i-au permis de a crea o adevărată şcoală de bioetică ce promovează o abordare complexă nu numai a situaţiilor stringente de moment, dar şi de perspectivă privitor la supravieţuirea omului şi a vieţii pe Terra. Ca şef de catedră, fondator al ŞŞNBRM, preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova, director al Centrului Naţional de Bioetică. Domnia sa a contribuit şi contribuie la buna organizare a activităţii instituţiilor respective, rămânând a fi în continuare o personalitate marcantă în viaţa ştiinţifică şi culturală din ţară în domeniul cercetării fenomenului bioetic contemporan.

Э.П.Семенюк, академик, профессор, д.ф.н.,

заведующий кафедрой философии

Национального лесотехнического

Университета Украины (г. Львов)

СЛОВО О ФИЛОСОФЕ, КОЛЛЕГЕ И ДРУГЕ

Федора Николаевича Цырдя я знаю уже около 30 лет… Вначале знакомство было заочным. Впервые его имя мне назвал А.Д.Урсул, и было это в Москве, в Институте философии АН СССР, где-то в конце '70-х годов прошлого века. Я был тогда в докторантуре, для работы над диссертацией и был прикреплен к Сектору философских проблем кибернетики этого института, а Аркадий Дмитриевич Урсул заведовал этим сектором. Во время одной из наших бесед (когда я приехал из Львова в командировку) он сказал мне, что над близкими аспектами информационной проблематики в Кишиневе работают несколько его учеников, бывшие его аспиранты, теперь уже кандидаты наук. Через некоторое время я получил письмо Ф.Н. Цырдя и его книгу «Социальная информация. Философский очерк» - с просьбой выслать мою книгу, вышедшую во Львове. Так завязалась наша переписка и традиция взаимного обмена новыми публикациями.

В мае 1984 г. я был в командировке в городе Кишинев по приглашению Бюро методологических семинаров АН Молдавии (незадолго до этого туда переехал работать А.Д.Урсул). Именно тогда я лично познакомился с Федором Николаевичем и его женой Тамарой Митрофановной, был у них в гостях. Моя вторая командировка в городе Кишинев состоялась в марте 1987 г., и опять, конечно были встречи с Тамарой Митрофановной и Федором Николаевичем (он был на двух моих докладах в Академии наук). И опять – годы переписки…

Подмосковный Обнинск, октябрь 1990 г., Второй всесоюзный симпозиум по проблемам информатизации. Приехав в вестибюле гостиницы (уже известной мне по прежним командировкам в этот город атомщиков), встречаю Ф.Н. Цырдя, и мы узнаем, что в те непростые времена … гостиницу для нас не забронировали. Получаем направление в общежитие медучилища и несколько дней живем с Федором Николаевичем в одной комнате, вдвоем. Помню, по радио передавали, что в Киеве голодающие студенты

77

требуют отставки главы правительства. Настало время больших перемен. Тогда, обсуждая проблемы информатизации общества, мы еще не знали, что скоро никаких всесоюзных конференции и симпозиумов не будет, мы станем гражданами разных государств…

Вспоминается и такой штрих наших отношений, очень для меня дорогой. Осенью 1992 г., узнав из письма о моем увольнении с работы (было в моей биографии и такое, когда шла «охота на ведьм»), Ф.Н. Цырдя сразу же позвонил из Кишинева, чтобы дружески поддержать в непростой ситуации. А надо сказать, что некоторые коллеги (и достаточно близкие) в те дни боялись со мной здороваться, чтобы, не дай бог, кто-нибудь не увидел… Недаром народ говорит, что друзья познаются в беде.

Следующая наша встреча состоялась в ноябре 1992 г. в городе Киев, на общем собрании Украинской академии информатики (Ф.Н. Цырдя был приглашен на международную научную конференцию «Информатизация и рынок», проходившие в те же дни, параллельно). Было очень приятно видеть живой интерес Федора Николаевича ко всему, что происходило тогда в украинской информатике и нашей совсем еще юной академии. Помню, как в киоске УкрНИИНТИ (в здании которого проходило собрание) он покупал все выпуски сборников по информатике, а надо ведь учесть, что в материальном плане времена были сверхтрудные… По предложению одного из руководителей УкрAИН академика Ю.М. Каныгина (г. Киев) сразу по возвращении во Львов я оформил и послал в город Киев представление на избрание Ф.Н. Цырдя иностранным членом УкрАИН. Вскоре оно состоялось. Федор Николаевич стал одним из первых иностранных членов Украинской академии информатики, и это избрание, по моему убеждению, делает честь нашей академии.

С тех пор пронеслось уже немало лет… Мы по-прежнему обмениваемся письмами, телефонными звонками, новыми работами. Знаю, что эти годы были наполнены неустанным трудом Теодора Н. Цырдя (как принято называть его в независимой Молдове). Ему приходится руководить кафедрой, профиль которой в медицинском университете республики существенно изменился: она стала кафедрой Философии и биоэтики. A это означает не только новые программы, курсы и учебники, перестройку философско-методологической подготовки докторантов, но и качественное обновление научной работы. Уже давно академик Теодор Н. Цырдя стал известным ученым не только в области философских проблем информатики, но также в биоэтике; он активно занимается проблемами устойчивого развития, выживания и безопасности человечества в условиях углубления экологического кризиса и глобализации. Признание научной общественности не только Республики Молдовы, но и других стран вызывает его большая работа по подготовке и проведению в медицинском университете им. Н. Тестемицану ежегодных международных научных конференций по этой актуальной проблематике - работа, продолжающаяся уже 12 лет. Очень много сил, энергии и времени академик Теодор Н. Цырдя уделяет воспитанию научной молодежи, подготовке докторантов в области философии и биоэтики не только для медицинского университета, но и для других вузов Молдовы.

Глубокие знания и постоянное стремление пополнять их, исключительная работоспособность, доброжелательность и отзывчивость, скромность и доступность – эти высокие человеческие качества снискали Теодору Николаевичу искреннее уважение коллег, сотрудников, студентов.

Идя навстречу юбилейным торжествам на кафедре, хочется от души пожелать академику Т.Н. Цырдя долгих лет здоровья, новых творческих успехов и достижений в труде, много новых идей, планов, надежд, учеников… Одним словом, большого человеческого счастья!

2007 г., Львов

Ludmila Roşca,

78

dr. în şt. filosofice, conf. universitar,

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

TEODOR ŢÎRDEA – MODEL AL DEMNITĂŢII PROFESIONALE

Viaţa şi activitatea unui om nobil şi virtuos , vorbind în limbajul lui Confucius, a unui om etic din concepţia lui S.Kierkegaard, este încărcată de evenimente şi multiple manifestări. Omul este o fiinţă complexă ce aparţine simultan la trei lumi: naturală, socială şi culturală. Atingînd frumoasa vîrstă a maturităţii, a unor evaluări, omul înţelege profunzimea propriei fiinţe şi fiinţări, care indiferent de faptul că se manifestă, se realizează în diversitate, rămîne fidelă unităţii sale, reflectată de armonia ce se stabileşte între corporalitate, spiritualitate şi inteligenţă.

... În mai multe lucrări Teodor N.Ţîrdea se prezintă ca subiectul cunoaşterii ştiinţifice, realizînd investigaţii profunde şi elaborînd studii monografice, manuale, suporturi la cursurile universitare. Noi ne propunem să descriem personalitatea profesorului, savantului şi filosofului, contemporanului nostru – Teodor N.Ţîrdea, transformînd-o în obiect al cunoaşterii. Este o situaţie cînd omul prin autoinstruire îşi propune să-şi ofere un scop conştientizat propriei existenţe, adică tinde către virtute, către respectarea normelor comportamentului moral şi alta, cînd savantul şi filosoful, în baza cunoştinţelor asimilate elaborează norme şi principii morale de comportament, influenţînd în aşa fel socializarea şi personalizarea semenilor.

În capitolul IV al lucrării sale Informatizarea, cunoaşterea, dirijarea socială. Eseuri filosofice, editată în anul 1994, întitulat: „Informatizarea, concepţia despre lume şi dezvoltarea personalităţii în condiţiile reînoirii calitative a societăţii”, sunt abordate problemele ardente ale timpului. Savantul şi filosoful moldovean este conştient de faptul că „reînoirea calitativă a societăţii” este un proces complex, care nu se desfăşoară autonom, de la sine şi care trebuie dirijat, orientat spre atingerea unor obiective adecvate principiilor şi valorilor umane, liberal-democratice. „Renovarea calitativă a societăţii constituie un fenomen social-economic şi politic din cele mai complicate. Acesta este un proces integru realizat de metodele democratice al schimbărilor radicale a producţiei sociale, înfruntării deformării de cazarmă a sociumului, reîntoarcerii lui la calea de dezvoltare progresivă” . Anume Eseurile filosofice, în opinia noastră, constituie o cotitură serioasă în activitatea teoretico-ştiinţifică, profesională a filosofului moldovean. În argumentarea acestei concluzii am sublinia: 1) Teodor N.Ţîrdea explică în Eseurile filosofice raportul om-societate în condiţiile regimului totalitar şi printr-o analiză comparată pune în evidenţă priorităţile regimului democratic. Însăşi noţiunea „deformării de cazarmă” explică intenţiile autorului de a se include în activitatea orientată spre actualizarea şi dimensionarea valorilor liberal-democratice, axate pe demnitatea personalităţii umane. 2) Filosoful moldovean ne avertizează că :”Umanizarea şi democratizarea sociumului poate avea loc în condiţiile creşterii investiţiilor în om, informatizării tuturor laturilor activităţii lui vitale” . 3) Teodor N.Ţîrdea este convins că: „perspectivele dezvoltării de mai departe a omului în societatea noastră nu pot fi privite fără luarea în consideraţie a acelei influenţe, pe care o are asupra lui progresul ştiinţifico-tehnic şi social, mai cu seamă noile tehnologii informaţionale, întrucît sub influenţa lor nemijlocită se schimbă modul de viaţă Homo sapiens, capacitatea lui de acţiune fizică şi intelectuală, creşte intensificarea pregătirii profesionale şi perfecţionarea specialiştilor în corespundere cu cerinţele actualei RTŞ” . În această perioadă a activităţii, în studiile realizate şi rapoartele ţinute în faţa comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova, Teodor N.Ţîrdea se pronunţă pentru schimbarea conştiinţei sociale, pentru asimilarea valorilor noi, caracteristice societăţii informaţionale şi tehnogene. Filsoful argumentează necesitatea reevaluării noţiunii de profesionalism şi în corespundere cu schimbările care au survenit în conţinutul lui să satisfacem cerinţele noii societăţi în cadre înalt calificate, cu o responsabilitate şi o demnitate morală. Acesta, în opinia nostră ar fi conţinutul formulei: „creşterii investiţiilor în om, informatizării tuturor laturilor activităţii lui vitale”.

79

Sub multiple aspecte analizează lumea contemporană şi particularităţile ei Teodor N.Ţîrdea, savant şi filosof, care pe parcursul mai multor decenii a explicat conducătorilor de ţară şi de instituţii superioare de învăţămînt, profesorilor tineri, doctoranzilor şi stuidenţilor – rolul şi statutul social al filosofiei. Prin cultura şi inteligenţa, care sunt definitorii în toate manifestările personalităţii sale desăvîrşite, Teodor N.Ţîrdea serveşte ca model al omului viitorului, ca profesionist, care continuu îşi perfecţionează, îşi modifică abordările, mentalitatea, îşi pune capacităţile cognitive, abilităţile şi aptitudinile de pedagog , în slujba comunităţii planetare, ne lăsînd totodată fără atenţie nici o problemă cu care se confruntă colectivul , în care îşi desfăşoară timp de 20 de ani activitatea de conducător de catedră, de profesor universitar. Capacitatea imensă de muncă, acurateţea tuturor studiilor realizate, ne permite să conchidem că neamul românesc la intersecţia celor două milenii are cu cine se mîndri, are personalităţi care oferă un model excelent al combinării vocaţiei cu pregătirea profesională, cu activitatea cotidiană, vocea cărora este auzită nu doar la Chişinău, ci şi la Iaşi, la Galaţi, la Bucureşti, la Lvov, la Kiev, la Kursk, la Moscova, la Sofia, la Astrahani, la Split chiar şi în unele capitale ale bătrînei Europe. În oraşele menţionate, cu diferite ocazii Teodor N.Tîrdea a ţinut rapoarte, în care a argumentat necesitatea modificării mentalităţii fiecărui om contemporan, orientînd-o de la nevoile, necesităţile şi interesele proprii la cerinţele coexistenţei societăţii umane cu biosfera, la condiţiile conservării şi reproducerii vieţii. Din comunicările filosofului Teodor N.Ţîrdea comunitatea ştiinţifică din alte ţări află despre potenţialul cognitiv, instructiv-educativ şi creator al bioeticii, despre faptul că şi în Republica Moldova sunt savanţi îngrijoraţi de situaţia critică, în care s-a trezit “din iluzie” omenirea în ultimele decenii ale secolului XX şi începutul sec. al XXI-lea. În epocile anterioare ale dezvoltării culturii universale, cum ar fi de exemplu în Evul mediu, era acceptată experienţa cînd un filodof, un etician, putea să explice oamenilor binele, frumosul şi alte valori, dar în viaţă, în manifestările cotidiene a propriei personalităţi putea să nu respecte aceste norme şi principii de comportament. Observînd consecinţele negative ale acestei experienţe, umanistul Renaşterii italiene – Francesco Petrarca în tratatul “Despre ignoranţa mea şi a multor altora” sublinia: “M-am născut să fiu om bun şi nu om învăţat!” Susţinem opinia că multe din problemele cu care se confruntă în timpul nostru istoric comunitatea planetară n-ar fi agravat în aşa mod condiţia omului şi a vieţii, dacă filosofii şi savanţii ar fi fost consecvenţi şi ar fi respectat normele, principiile, valorile etice, conţinutul căror îl cunoşteau şi îl explicau şi altor oameni. Fiind atestată în Evul mediu,evidenţiată şi discutată în epoca Renaşterii, problema corelării valorilor cognitive şi morale, a Adevărului şi Binelui, rămîne actuală şi în prezent. Un model expresiv al soluţionării ei ni-l oferă activitatea teoretică, pedagogică, socială a lui Teodor N.Ţîrdea, bioeticianul care nu doar orientează socializarea şi personalizarea viitorilor medici, altor specialişti, dar care personal respectă normele, valorile, principiile comportamentului moral. O nouă cotitură în activitatea ştiinţifică a savantului moldovean o atestăm la începurul mileniului trei. În cuvîntul introductiv la culegerea “Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie” Teodor N . Ţîrdea menţionează: „Intenţia noastră de a edita această culegere de articole ştiinţifice a fost determinată de mai mulţi factori, dar printre primii ar fi de menţionat cel ce ţine de faptul că în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, autorul,studiind problema supravieţuirii omenirii, a crizei ecologice globale ce ameninţă omenirea cu un omnicid planetar, analizînd modalităţile şi paradigmele de existenţă a umanităţii ,trage concluzia fermă – calea de soluţionare a acestor chestiuni o constituie noosferizarea tuturor domeniilor de activitate umană, a naturii şi societăţii în ansamblu...”. Noosferizarea „tuturor domeniilor de activitate umană” reprezintă o nouă etapă a desfăşurării raportului „om-natură”. Autorul explică conţinutul noosferizării, subliniind că „include în sine diverse procese de asemenea asamblate, cum ar fi: informatizarea, ecologizarea, democratizarea, umanizarea etc. a sociumului, socializarea atît a individului, cît şi a tehnicii, mai întîi de toate a celei informaţionale”. Studiind procesele menţionate, filosoful observă „necesitatea extinderii cunoştinţelor etice tradiţionale asupra sistemului „om-vietate”, chiar asupra sistemului „om-natură”. În acest context Teodor N.Ţîrdea argumentează necesitatea

80

revizuirii principiilor de temelie a concepţiei despre lume şi reorganizarea structurii concepţiei despre lume a omului contemporan, redimensionarea sistemului axiologic în baza principiului biocentrist. La fel ca şi savanţii din Occident: Rachel Carson, N.J.Bernill, V.R.Potter, asemenea savanţilor ucraineni: S.V.Vecovşinina şi V.L.Culinicenco, Teodor N.Ţîrdea pune în evidenţă consecinţele negative ale progresului tehnico-ştiinţific, ale principiului antropocentrist. Căutînd soluţia problemelor cu care se confruntă astăzi comunitatea planetară, filosoful moldovean elucidează potenţialul cognitiv, instructiv-formativ şi creativ al principiului biosferocentrist. Apreciind înalt concluziile formulate de A.Schweitzer în lucrarea „Filosofia culturii”şi în mod deosebit argumentarea principiului –„ pietate pentru viaţă”, filosoful autohton se încadrează activ în propagarea tezelor şi concluziilor bioeticii. Paradigmele supravieţuirii, ale noii ştiinţe, în care realizările progresului social sunt reevaluate din perspectiva principiului biosferocentrist, a principiului „pietate pentru viaţă”, a principiului etico-social „nu dăuna” ,reprezintă dimensiunile investigaţiilor filosofice, ştiinţifice ale profesorului universitar Teodor N.Ţîrdea din ultimii ani. După o pregătire minuţioasă, care cuprinde diverse studii a fenomenelor socio-culturale şi mai ales a procesului informatizării, analiza filosofică a informaţiei sociale, a intelectului social, a proceselor: scientizarea şi intelectualizarea activităţii umane, Teodor N.Ţîrdea deschide o nouă pagină în activitatea sa teoretică. Este vorba despre lucrările axate pe problematica bioeticii din perspectiva asigurării securităţii umane, necesităţii realizării în practica socială a unităţii dialectice a noosferii şi bioetizării sociumului. Dat fiind că problema supravieţuirii este un obiect de studiu complex, care necesită schimbarea metodologiei aplicate, filosoful moldovean se aprofundează în studierea sinergeticii. În aşa fel este elaborată lucrarea „Introducere în sinergetică”, în care un loc aparte îl ocupă fenomenul aliniarităţii. Însăşi autorul menţionează că „Curenta lucrare ne vorbeşte, mai întîi de toate, despre procesele complexe de autoorganizare în natură şi societate, despre momentele uluitoare, formidabile, neobişnuite din lumea sistemelor neliniare deschise. Teoria autoorganizării în sistemele nominalizate reprezintă o teorie nouă – sinergetica”. Într-adevăr sinergetica permite elaborarea unui nou tablou ştiinţific al lumii, iar paradigmele ei, stilul cognitiv al investigaţiei modifică esenţial interpretarea dezvoltării proceselor sociale şi naturale. Originalitatea investigaţiilor profesorului Teodor N.Ţîrdea rezidă în corelarea tabloului sinergetic al lumii, a paradigmei aliniarităţii cu noosferizarea naturii şi societăţii umane. Filosoful subliniază: ”Probabil că ritmul înalt al evoluţiei tehnice poate deveni util în calea spre soluţionarea crizei ecologice, dacă factorul informaţional-tehnologic va deveni „aliatul” ecologiei. Dar acest fapt poate avea loc doar în cazul cînd tehnologiile bazate pe epuizarea resurselor materiale vor fi transformate în tehnologii neprimejdioase, inofensive...”. O concepţie originală, actuală elaborează filosoful moldovean despre statutul social al filosofiei. Filosofia şi în general cultura naţională sunt caracterizate de un caracter profund umanist. Aşa cum în epocile anterioare valorile umaniste au fost apărate, propagate, explicate de cărturari şi cronicari, de savanţii enciclopedişti, de reprezentanţii mişcării iluministe, de personalităţile reprezentative ale perioadei interbelice, la fel şi la intersecţia celor două milenii, filosofii din Moldova sunt fideli tradiţiei. În acest context Teodor N.Ţîrdea menţionează : ”Asimilarea noilor căi de dezvoltare, efectuată în condiţiile actualei crize globale, se realizează în diverse domenii ale culturii umane: în filosofie, artă, religie, etică, în ştiinţă. E vorba despre principiile fundamentale ale existenţei omenirii, despre elaborarea noilor valori ce ţin să asigure strategia de supravieţuire a umanităţii...Deci, filosofia contemporană trebuie să devină o filosofie a supravieţuirii, un remediu spiritual al existenţei umane”. Condiţia umană, strategia de asigurare a securităţii omenirii constituie obiectivul central al conferinţelor ştiinţifice internaţionale, organizate de colectivul catedrei :”Filosofie şi bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testimiţanu”, conduse de mai mulţi ani de profesorul universitar, academicianul Teodor N.Ţîrdea. Participanţii celor 12 conferinţe ştiinţifice internaţionale în rapoartele şi comunicările prezentate pun în evidenţă diverse aspecte ale condiţiei şi existenţei umane, iar discuţiile desfăşurate contribuie la înţelegerea corectă a problemelor cu care se confruntă societatea planetară, societatea moldovenească . Fiind un bun organizator şi moderator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale, Teodor N.Ţîrdea creează

81

condiţii optimale pentru: argumentarea unui concept original; pentru realizarea schimbului de informaţii între savanţii specializaţi în diferite domenii de activitate, şi filosofi, şi practicieni; pentru transmiterea experienţei cadrelor didactice cu o vechime în muncă avansată tinerilor angajaţi a catedrelor de filosofie, altor disciplini socioumane. Conferinţele ştiinţifice internaţionale organizate în ultimii 12 ani în USMF „Nicolae Testemiţanu” din R. Moldova, contribuie la sensibilizarea opiniei publice vis-a-vis de problemele actuale ale umanităţii, creează condiţii pentru schimbarea mentalităţii omului contemporan. Acest obiectiv al conferinţelor ştiinţifice internaţionale, îl realizează stabil graţie faptului că moderatorul lor, Teodor N.Ţîrdea invită nu doar profesorii tineri, doctoranzii, dar şi studenţii. În aşa fel tinerii au posibilitatea să participe activ la discuţiile savanţilor, filosofilor şi specialiştilor ce practică medicina, verificîndu-şi şi modificîndu-şi în acelaşi timp propriile opinii, convingeri. „Profesionalismul şi atitudinea omului faţă de procesul muncii, a activităţii profesionale sunt manifestări ale moralităţii lui. În domeniul moral cheia succesului o constituie nu atît volumul de cunoştinţe asimilate, cît înţelegerea etică în unitatea celor trei componente ale sale: metateoria, teoria şi practica actelor. Fără o astfel de înţelegere este imposibilă orientarea specialistului contemporan în conţinutul demersurilor etice”. Demnitatea şi profesionalismul, în concepţia lui Teodor N.Ţîrdea, sunt calităţi definitorii ale personalităţii umane. Demnitatea este o categorie a eticii,care exprimă valoarea morală a omului, atitudinea lui faţă de sine însuşi şi recunoaşterea sau refuzul de către societate a valorii personalităţii sale. Demnitatea este o formă a autoconştiinţei şi autocontrolului personalităţii, un mijloc de înţelegere de către om a responsabilităţii sale faţă de sine însuşi ca personalitate morală. Sentimentul demnităţii nu-i permite omului să săvîrşească fapte morale care nu corespund cu ţinuta şi conduita ce o are, în acelaşi timp îl obligă să respecte demnitatea altor oameni. În aşa fel, definind demnitatea, profesorul Teodor N.Ţîrdea în activitatea sa profesională, social-utilă, a respectat cu stricteţe cerinţele imperativului moral. În fine am menţiona că personalitatea desăvîrşită, de tip energetic a lui Teodor N.Ţîrdea, activitatea prodigioasă care satisface constant necesităţile practicii sociale sunt într-un fel determinate şi de timpul istoric, în care s-a născut, şi-a dezvoltat abilităţile, aptitudinile şi capacităţile viitorul savant, filosof, om virtuos. Este vorva despre timpul tulburat de schimbările radicale ale societăţii moldoveneşti, care a trecut vertiginos de la totalitarism la democraţie. Trăind şi activînd în ambele sisteme, filosoful şi-a dezvoltat abilităţile,şi-a selectat priorităţile în aşa fel, încît am putea afirma cu certitudine: indiferent de caz, de situaţie, de regimul dominant – a fost, este şi va fi fidel celor mai înalte valori umane: cumsecădeniei, demnităţii, corectitudinii şi responsabilităţii. Este un model al atitudinii profesionale faţă de toate funcţiile, rolurile pe care conştient şi le asumă sau care îi sunt încredinţate. Este fidel crezului său: în toate şi în relaţie cu toţi reprezentanţii vieţii să depui efort ca să te prezinţi ca Om. În viaţa fiecărei persoane au loc întîlniri, relaţii, evenimente, care sensibilizează lumea interioară, care o determină să-şi reevalueze viaţa, valorile, priorităţile. Întîlnirile cu filosoful sunt efeciente, sunt constructive, sunt strategice. Capacitatea de muncă, energia creatoare a propriei personalităţi Teodor N.Ţîrdea n-o ascunde, n-o utilizează în scop egoist, o deschide tuturor celor care se adresează după ajutor, celor care doresc să înveţe arta profesionalismului autentic. Deseori, după ore de discuţii a obiectivelor filosofiei contemporane, după confruntări polemice, meditez mult timp şi constat că manifestările personalităţii lui Teodor N.Ţîrdea nu cunosc limite. Se interesează nu doar de activitatea ştiinţifică, teoretică, pedagogică a discipolilor săi, dar şi de problemele cotidiene, de relaţiile din familiile acestora, de starea spirituală a lor. Consider că anume astfel trebuie să se desfăşoare relaţia dintre învăţător şi discipolul său.

Dumitru Căldare,dr. hab. în şt. filosofice,

conf. universitar, Universitatea de Stat din Moldova

82

OMUL SFINŢEŞTE LOCUL: ACADEMICIANUL TEODOR N. ŢÎRDEA LA 70 DE ANI

La 26 august 2007, Teodor Nicolae Ţîrdea, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar, academician, şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF „Nicolae Testemiţanu” împlineşte 70 de ani. Pentru lumea savantă, pentru intelectualitatea din R. Moldova şi din mai multe ţări: Ukraina, Rusia, România, Canada, Italia, SUA – faptul în cauza fiind unul din cele mai remarcabile în viaţa noastră spirituală. Şi noi, colegii de breaslă, ne închinăm cu mîndrie şi respect în faţa acestui omagiu, acestei personalităţi marcante a filosofiei contemporane.

...Activitatea ştiinţifico-didactică a profesorului universitar Teodor Ţîrdea este

impresionantă şi demnă de invidiat. Pînă în prezent domnia sa a publicat circa 30 de manuale, monografii, suporturi de cursuri, sute de articole ştiinţifice şi note de curs. Lucrările publicate de academicianul T. Ţîrdea se caracterizează printr-un conţinut original şi un suflu proaspăt, printr-un stil novator expresiv şi inteligent. Important este faptul ca materia filosofică este expusă în legătură nemijlocită cu aspectele biologico-medicale şi ale existenţei durabile (a securităţii umane). În manualele şi cursurile filosofice realizate academicianul Teodor Ţîrdea examinează probleme din domeniul istoriei filosofiei universale şi naţionale, a ontologiei şi gnoseologiei în context logic şi conceptual cu problematica bioetică, sinergetică şi informatică, acordă o atenţie deosebită interacţiunii filosofie-cibernetică, informatică – medicină, evidenţiind rostul şi însemnătatea logicii formale în procedeul diagnostic.

Particularitate distinctă a multor lucrări ale profesorului T. N. Ţîrdea este cercetarea problemelor filosofice şi a principalelor lor funcţii în raport cu rolul, însemnătatea, necesitatea şi valoarea sporindă a acesteia în cultura spirituală, în dezvoltarea conştiinţei sociale şi individuale. Aceste coordonate predomină şi în examinarea principalelor teorii – concepte şi etape din istoria gîndirii filosofice a constituirii problematicii în cauză, a soluţionării diverselor probleme sociale şi teoretico-metodologice: existenţa, materie, conştiinţă, cunoaşterea lumii, problemele filosofice ale omului şi în special interacţiunile „om–societate”, aceste fiind urmate de constituirea metodelor istorice de cunoaştere a lumii.

Pentru academicianul T. N. Ţîrdea este caracteristică metoda de expunere problematică a materiei (îndeosebi a celei de existenţă durabilă), însă cu respectarea profundă a argumentelor teoretice, a factorului pragmatic, precum şi diferite modalităţi referitor la conceperea problemelor şi a teoriilor istorice. Un merit deosebit al lucrărilor acad. T. N. Ţîrdea rezidă în spriginul nemijlocit pe principiile obiectivităţii şi corectitudinii ştiinţifice. Subiectivismul, specific mai multor manuale şi lucrări de filosofie apărute la noi, dar şi în alte părţi, a fost depăşit în mod strălucit. Deasemenea a fost depăşit şi stereotipul ideologic, stilul strict categoric şi cel al viziunilor conjuncturale, astfel realizîndu-se o îmbinare armonioasă a obiectivităţii cu principiul determinant al investigaţiei ştiinţifice – calităţi specifice noii mentalităţi filosofice.

Profesorul universitar T. N.Ţîrdea este preocupat concomitent de problematica filosofiei sociale în cadrul căreia cercetează diferite aspecte şi domenii ale funcţionării şi dezvoltării societăţii, a devenirii omului, informatica socială, civilizaţia informaţională, sinergetica, noosferologia, cognitologia socială etc. În contextul dat autorul nu pur şi simplu evidenţiază şi analizează faptele istorice şi cunoaşterea ca atare, ci se axează pe chintesenţe diverse ale evenimentelor cognitive, referitor la integritatea istorică. Astfel şi epistemologia istorică în modul în care o concepe autorul rezultă din trei premise de bază: istorismul, reprezentativitatea şi relativitatea. Tot aşa şi domeniul filosofic de bază cuprinde trei compartimente determinante. 1) Tipurile istorice ale filosofiei; 2) Problemele teoretice ale filosofiei; 3) Problemele practice ale filosofiei. Din punct de vedere metodologic prefesorul T. N. Ţîrdea evidenţiază cele trei dimensiuni sau straturi ale realităţii umane (sociotehnica, civilizaţia şi spiritualitatea). Tipologia respectivă este utilizată reuşit şi inclusă organic în calitate de instrumentariu pentru cercetarea diferitelor fenomene istorice.

83

Stilul filosofic sobru, limbajul teoretic şi conceptual adecvat al lucrărilor denotă faptul firesc ca autorul acestora nu pretinde la o analiză definitivă a problemelor cercetate, la o expunere a adevărurilor într-un stil categoric şi determinant. Dimpotrivă, fiind plăzmuite şi realizate în mod novator şi original lucrările capătă noi valenţe şi semnificaţii conceptual-metodologice şi umaniste. În scrierile sale se demonstrează în mod temeinic că teoriile şi doctrinele filosofice cercetate conţin şi elemente concrete de caracter formativ-educativ care, fiind reuşit dezvoltate în corespundere cu imperativul vremii, diversifică şi îmbogăţeşte substanţial procesul de educaţie, manifestînd în mod concret continuitatea spirituală.

Academicianul T. N. Ţîrdea este organizatorul şi animatorul unui ciclu de conferinţe şi simpozioane ştiinţifice internaţionale de un prestigiu ştiinţifico-teoretic şi metodologic de cea mai înaltă ţinută academică, la care participă numeroşi savanţi şi filosofi din diferite ţări ale lumii. Acestea, reprezentînd evenimente distincte în dezvoltarea filosofiei, cuprind în aria lor de manifestare elita intelectuală a R. Moldova. Profesorul universitar T. N. Ţîrdea personal participă la numeroase conferinţe ştiinţifice internaţionale cu rapoarte şi comunicări din cele mai actuale domenii ale filosofiei şi ştiinţei. Într-o discuţie particulară Domnul Teodor N.Ţîrdea mi-a mărturisit cu sinceritate că Filosofia, Ştiinţa, Bioetica sunt cele trei coordonate care determină sensul vieţii sale şi care-l călăuzesc oriunde şi oricînd. Dar probabil că cel mai important factor care îl onorează şi care-l face să fie mereu pe prima linie a filosofiei este competenţa, responsabilitatea şi atitudinea respectuoasă faţă de oameni precum şi în special numeroşii săi audienţi, masteranzi, doctoranzi care-i ascultă prelegerile minunate cu nesaţ şi profundă satisfacţie. Concludente în acest sens sunt şi realizările ştiinţifice impresionante şi extrem de rodnice, elaborarea şi editarea „Dicţionarului de filosofie şi bioetică”, a multor manuale de filosofie, conducerea ştiinţifică a doctoranzilor, masteranzilor, precum şi multe, multe alte activităţi.

Colegii de breaslă, colegii de serviciu, specialişti din mai multe domenii ale ştiinţei vin la prof. univ. Teodor Ţîrdea să mai discute o problemă sau alta, să-i asculte opinia într-un domeniu discutabil, să se împărtăşească cu anumite gînduri şi idei. Vin fiindcă au la cine veni, vin fiindcă au ce discuta, vin fiindcă îl respectă ca om, ca savant, ca pedagog, ca coleg. Vin şi vor veni în continuare după un sfat, după o îndrumare, după o aprobare, după o recenzie sau verificare a unor concepte sau probleme ştiinţifice. Vin, fiindcă aici găsesc respect şi înţelegere, obţinînd ajutorul şi susţinerea necesară, colegială şi prietenească. Fiind un savant de primă mărime, un pedagog talentat şi respectat de sute şi mii de studenţi, doctoranzi, cadre didactice, un organizator înnăscut al dezvoltării şi elaborării celor mai actuale probleme ale filosofiei, prof. univ. Teodor Ţîrdea este un om de o rară bunătate sufletească, de o inteligentă deosebită, insuflînd încredere şi speranţă. Vă felicităm cordial, multstimate coleg, cu prilejul marelui eveniment – 70 de ani frumoşi şi rodnici, dorindu-vă în continuare mult noroc şi sănătate, mulţi ani fericiţi şi noi realizări ştiinţifice. La mai mult şi la mai mare!

Anatol Eşanu,dr. în şt. filosofice, conf. universitar,

USMF „Nicolae Testemiţanu”

CONTRIBUŢII ALE PROFESORULUI UNIVERSITAR TEODOR N. ŢÎRDEA LA ELABORAREA CONCEPŢIEI FILOSOFICO-METODOLOGICE A GLOBALIZĂRII

...Un aport important la elaborarea şi dezvoltarea conceptului de globalizare, în special a

dimensiunii lui umane l-a adus şeful catedrei Filozofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM, profesorul universitar Teodor N. Ţîrdea. În lucrările sale de referinţă prof. universitar T. N. Ţîrdea a abordat aspecte importante ale fenomenului globalizării la care ne vom referi în continuare.

Un important capitol al valoroaselor investigări consacrate fenomenului dat prof. universitar Teodor N. Ţîrdea îl dedică analizei procesului istoric în epoca globalizării din perspectivă

84

sinergetică. Domnia sa atrage atenţie la faptul că principiile conceptuale anterioare de analiză a procesului istoric fac posibilă studierea dezvoltării societăţii umane în toată complexitatea şi multilateralitatea ei, şi o dată cu aceasta în unitatea şi integritatea organismului social global. În acelaşi timp fiecare din abordările anterioare, îi oferă posibilitatea cercetătorului să analizeze doar liniar istoria societăţii, a procesului istoric, ceea ce astăzi nu corespunde realităţilor lumii sociale. Această circumstanţă, constată autorul, a condus actualmente la apariţia unor noi paradigme - aliniare, bazate pe principiul universalizării globale, evoluţionismului planetar.

Savantul consemnează că omenirea pînă în prezent încă nu s-a ciocnit cu un astfel de model al istoriei, bazat pe aliniaritate, stocasticitate, adică pe imprevizibilitatea chiar şi a celor mai importante direcţii în desfăşurarea ei. În această ordine de idei autorul se întreabă: va putea oare civilizaţia contemporană să supravieţuiască tendinţelor integraţional-dezintegraţionale globale? Omenirea prin acţiunile sale a trecut peste frontiera dintre om şi natură, adică a păşit acel hotar, unde dezvoltarea ecologică iraţională, procesele demografice spontane au devenit letale pentru civilizaţia contemporană, ele pot provoca în orice moment omnicidul planetar. În acest context T.N.Ţîrdea se bazează pe noua paradigmă de dezvoltare, care va lua în consideraţie transformările esenţiale din societatea actuală. E vorba despre informatizarea şi mediatizarea, globalizarea şi ecologizarea, scientizarea şi intelectualizarea sociumului analizate printr-o abordare sinergetică.

Dintr-o astfel de abordare a procesului istoric globalizarea se prezintă în accepţiunea autorului drept un proces de răspîndire pe planetă a valorilor şi scopurilor dezvoltării postindustriale, şi vine să schimbe universalismul civilizaţiei industriale, care a încercat să unifice lumea întreagă conform manierelor vestice. Ea (globalizarea) creează o sferă nouă a vieţii societăţii – cea transnaţională, suprastructurată asupra relaţiilor interstatale şi care recucereşte de la statele naţionale unele din funcţiile lor importante, ceea ce le limitează suveranitatea şi influenţa asupra procesului istoric. În acest sens e şi logic a discuta despre globalizarea şi constituirea unei societăţi informaţionale drept un viitor civilizat uman al omenirii, adică a crea istoria pe baza unei democraţii înţelepte, noosferice.

Un alt aspect al conceptului de globalizare elaborat de prof. universitar T.N. Ţîrdea îl constituie analiza impactului noosferizării şi globalizării sociumului asupra dezvoltării durabile. În opinia autorului noosferizarea, manifestîndu-se drept un mecanism extrem de important al armonizării relaţiilor dintre elementele sistemului “om-biosferă”, contribuie nemijlocit la formarea în viitor a sistemului socionatural, capabil să soluţioneze totalitatea de contradicţii care apar astăzi. Ea este legată organic de performanţele din domeniul informaticii, cu procesul de informatizare a societăţii. Acest lucru este posibil doar printr-o integrare profundă şi neformală a conştiinţelor individuale ale oamenilor, a surselor informatice şi comunicaţiilor globale, inclusiv a sistemelor intelectului artificial.

T.N. Ţîrdea constată că în procesul de globalizare şi noosferizare o importanţă deosebită are atitudinea etică a omului faţă de tot ce este viu, precum şi constituirea unor astfel de domenii speciale cu ar fi bioetica , etica ecologică, etica pămîntului etc.

Astfel etica planetară are menirea să educe oamenilor simţul responsabilităţii nu doar faţă de umanitate, ci şi faţă de natura însăşi (vie şi nevie). În acest context noosferizarea presupune renunţarea la principiul antropocentrist în organizarea ştiinţei şi activităţii practice a individului uman şi recunoaşterea unui principiu mult mai larg – a principiului biosferocentrist, potrivit căruia baza naturală a întregii vieţi pe Terra, inclusiv a celei umane, se rezumă la protejarea biosferei, a mediului în genere. Coevoluţia biosferei şi a omului (a naturii şi societăţii) sunt capabile să asigure o durabilitate a dezvoltării de orientare noosferică a ambelor componente ale acestui metasistem planetar. Savantul subliniază faptul că un aport deosebit în constituirea civilizaţiei inofensive, noosferice durabile îi aparţine globalizării. Înainte de toate e vorba de stabilizarea proceselor demografice – momentul- cheie în evitarea crizei antropoecologice globale şi atrage atenţia asupra importanţei revoluţiei axigenice.

Încă o tendinţă a civilizaţiei noosferice în condiţiile globalizării consemnată de autor, ţine de faptul că disproporţia nivelurilor de dezvoltare socioeconomică dintre ţările industriale (Nordul)

85

şi cele în curs de dezvoltare (Sudul) se va atenua, dar nu va dispărea, nu va fi absolut neutralizată. O altă caracteristică fundamentală a societăţii noosferice va deveni globalizarea dirijării sociale. Se amplifică interconexiunea şi interdependenţa ţărilor comunităţii mondiale. Unitatea biosferii şi a omului devine una din condiţiile decisive în dezvoltarea noosferică a civilizaţiei. Strategia de menţinere a echilibrului biosferii va depinde de eficacitatea soluţionării cel puţin a trei probleme: stabilitatea procesului demografic în ţările “lumii a treia”, raţionalizarea consumului în ţările dezvoltate şi de globalizarea dirijării sociale.

O parte componentă a conceptului de mondializare elaborat de prof. universitar T.N. Ţîrdea o constituie analiza globalizării procesului de asigurare a securităţii drept imperativ major al dezvoltării durabile. Savantul precizează că deoarece paradigma (modelul) dezvoltării indurabile nu ne poate asigura securitatea, este înaintată o nouă doctrină – asigurarea securităţii prin dezvoltarea durabilă. Unul din principiile majore ale interconexiunii şi interacţiunii securităţii şi dezvoltării durabile în orientarea lor noosferică este globalizarea procesului de asigurare a securităţii.

...În concepţia de globalizare a prof. universitar T.N. Ţîrdea în loc aparte îl ocupă analiza

aspectelor socio-filosofice şi metodologice a genezei problemelor globale din perspetiva naturii umane [9]. Savantul remarcă că la intersecţia dintre două lumi – biologică şi socială, s-a format natura proprie a omului, interpretat de ştiinţa contemporană ca un fenomen biopsihosocial. Aceste postulate generale ale antropologiei filosofice vizează direct apariţia şi dezvoltarea problemelor globale, globalizarea în genere, dezvăluirea esenţei acestor fenomene. În acest context apare fireasca interogaţie: care este rolul (şi locul) naturii umane în geneza şi soluţionarea problemelor globale?

Teodor N. Ţîrdea precizează că în cadrul acestui proces trebuie luat în considerare faptul că întreaga activitate a oamenilor este orientată mai întîi de toate către satisfacerea necesităţilor lor, care spre deosebire de lumea animală nu se reduc doar la cele biologice. În societatea umană rămîne a fi în vigoare legea creşterii continui şi ascendente a necesităţilor (atît ale celor cantitative cît şi ale celor calitative). În al doilea rînd, omul este unica fiinţă care nu doar se acomodează la condiţiile de existenţă, dar totodată îşi acomodează condiţiile externe sie însuşi, schimbîndu-le prin propria activitate şi practică. În al treilea rînd, lui Homo Sapiens i s-au atribuit şi cu timpul s-au dezvoltat şi continuă să se dezvolte rapid de asemenea şi alte necesităţi substanţial diferite – cele spirituale (fără îndoială strîns legate de cele materiale), care nu erau cunoscute de natura vie de pînă la apariţia omului. În al patrulea rînd, în geneza problemelor globale ale contemporaneităţii este necesar să ţinem cont de faptul că în procesul de interacţiune a omului şi a biosferei, a naturii şi societăţii istoria recunoaşte două modele de interconexiune ale acestora: coevolutiv-culegător (paleolitic) şi necoevolutiv-de producţie (neolitic).

...În viziunea sa asupra procesului globalizării, prof. univ. Teodor N. Ţîrdea este preocupat în

mod deosebit de manifestarea umanismului global prin filiera bioeticii globale. Autorul consemnează că situaţia ce s-a creat pe Terra în ultimele decenii ca rezultat al crizei antropoecologice globale ne sugerează noi idei, noi afirmaţii şi anume – a revedea unele momente metodologico-conceptuale ce ţin de esenţa şi conţinutul noţiunii de umanism. Aceste momente sunt provocate de mai mulţi factori precum globalizarea şi informatizarea, ecologizarea, noosferizarea şi bioetizarea sociumului, care la rîndul lor devin nu doar condiţii necesare de supravieţuire a omenirii, dar şi mecanisme de realizare a securităţii umane în proporţii globale, a civilizaţiei contemporane în genere.

...Prin întreaga sa operă, de o deosebită valoare şi anvergură ştiinţifică, prof. universitar Teodor

N. Ţîrdea contribuie plenar la elaborarea şi dezvoltarea concepţiei globalizării, deziderat major al gîndirii filosofice şi metodologice contemporane. Îndelungata şi prodigioasa sa activitate ştiinţifică şi didactică constituie un exemplu de abnegaţie, tenacitate, spirit novator şi

86

profesionalism desăvîrşit, demn de urmat pentru întreaga comunitate ştiinţifică şi didactică, dar mai ales pentru noua generaţie de cercetători şi cadre didactice.

Adriana Paladi,dr. în şt. filosofice,

USMF „ Nicolae Testemiţanu”

FILOSOFIA CA REMEDIU SPIRITUAL AL EXISTENŢEI UMANE ÎN SCRIERILE LUI TEODOR N. ŢÎRDEA

... Unul dintre promotorii de frunte a unei asemenea viziuni este filosoful moldovean Teodor N. Ţîrdea. Dînsul consideră că pentru a fi (a supravieţui crizei interne de identitate) filosofia trebuie să devină „ remediu spiritual al existenţei umane”. Iar „Lumea va fi salvată nu de adevărul abstract, nu de bunul şi frumosul desenat pe hîtrie, nu de credinţă şi nu de dreptate, dar de poate împreună, dirijate de înţelepciunea reflexiei filosofice”. Fiecare lucrare ţîrdeană este o nouă încercare, îmbogăţită şi perfectată prin experienţa vieţii, de constituire a unei filosofii, care ar avea nu doar o banală deschidere spre problemele stringente ale societăţii, ci şi impact pozitiv asupra soluţionării lor. O filosofie a supravieţuirii, care în spiritul obiectivităţi, universalităţii şi sistematicităţii ştiinţifice ar oferi soluţii complexe şi de durată, ce ar garanta dezvoltarea durabilă a societăţii. ...

Filosoful e de părerea că atitudinea consumeristă trebuind să fie înlocuită de o atitudine responsabilă faţă de natură, cea din urmă fiind, implicit, considerată componentă indispensabilă a responsabilităţii pe care o avem faţă de noi şi faţă de generaţiile viitoare.

Bineînţeles că aici nu e vorba despre o responsabilitate care ar duce în mod radical la pledoaria de eradicare a realizărilor ştiinţei şi tehnicii, atît de vehiculată în ultimii ani de curentul extrem de opinie care percepe unilateral revoluţia tehnico-ştiinţifică, punînd în lumină capacitatea de distrugere şi ameninţările generate de aceasta şi ignorînd simultan avantajele şi promisiunile ei. În opoziţie cu acest curent epatant, Teodor N. Ţîrdea insistă asupra necesităţii de ştiinţă şi tehnică, fiindcă în primul rînd acestea sînt iminente modului uman de fiinţare. Antropologic vorbind, ele împlinesc compensator insuficienţa înzestrării fizice a omului. Iar în cel dea-l doilea rînd, el consideră că distrugerile din natură nu sînt determinate de stăpînirea în sine a acestea prin tehnică, ci de modul de stăpînire a ei, care este unul abuziv, necugetat, spontan. Mai mult chiar, în viziunea filosofului, tehnica în alianţă cu ştiinţa în formele lor ecofile sînt pasibile de o acţiune reparatoare asupra naturii şi de o cooperare armonioasă de durată cu aceasta. Aici e nevoie să amintim un alt moment nodal al concepţiei ţîrdiene, care se reliefează ca o filosofie orientată spre ştiinţă, dar nu în scopul configurării condiţiilor de posibilitate a ştiinţei în sine, ci din dorinţa profund umană de a pune realizările acesteia în slujba omului, de a crea prin contribuţia ştiinţei premise pentru condiţiile de posibilitate ale existenţei şi experienţei umane. La acest capitol Teodor N. Ţîrdea se apleacă meticulos asupra precondiţiilor normative, standardelor de eficienţă, de siguranţă, de permisibilitate ecologică a tehnicii şi reuşeşte în chip fascinant să desprindă o complexă concepţie cu variate valenţe ontologice, gnosiologice, sociologice, axiologice... Este vorba despre concepţia noosferică a cărui obiectiv fundamental e noosferogeneza, concepută de autor ca un proces de constituire a unei societăţi armonioase pe baza principiilor înţelepciunii nooetice, societate în care vor fi abolite problemele stringente ale omenirii prin strategii raţionale de anvergură globală.

Filosoful ne atenţionează că noosferizarea este un „fenomen socio-tehnic şi socio-cultural extrem de complicat” care cere cheltuieli materiale colosale şi enorme eforturi intelectuale însă el e pe cît de dificil pe atît de necesar, reieşind din imperativul supravieţuirii. Într-o manieră restrictivă şi poate lacunară vom reduce diversitatea de procese indispensabile constituirii noosferei, dezvoltate de autor, la două dintre ele în viziunea noastră mai importante. Este vorba

87

de procesul de informatizare a societăţii şi procesul de ecologizare a ştiinţei şi tehnicii. Un ultim element, dar nu şi în ordinea importanţei, al filosofiei ca remediu spiritual al existenţei umane este bioetica, preocuparea de care corespunde unei orientări spre practică a gîndirii ţîrdiene. Bioetica, în viziunea cugetătorului, face corp comun cu noosferizarea în strategia de existenţă şi supravieţuire a omenirii. Ca parte a filosofiei practice ea are menirea să pregătească cadrul normativ, temeiul reliefării datorii morale faţă de viaţă în toată diversitatea manifestărilor ei. În concluzie ar fi de spus că importanta contribuţie a filosofiei lui Teodor N. Ţîrdea constă în permanenta tendinţă de a ne scoate (pe noi şi, finalmente, societatea umană în ansamblu) din starea tensionată de incertitudine prin sugerarea adevărului, perceperea şi realizarea cărui ţine de datoria fiecăruia.

Rodica Gramma,lector universitar,

magistru în bioeticăUSMF " Nicolae Testemitanu”

ÎNTÎIETATEA PRINCIPIULUI BIOSFEROCENTRIST – DOCTRINĂ FUNDAMENTALĂ ÎN FILOSOFIA LUI TEODOR N. ŢÎRDEA

Teodor N. Ţîrdea formulează pentru prima oară nişte principii bioetice total diferite celor ce erau propuse haotic şi neîntemeiat de către diferiţi autori de peste hotare, deseori folosindu-se o „împrumutare” din alte domenii (cum ar fi etica medicală) sau o suprapunere a acestora. Cu scop de a menţine ideea iniţială a bioeticii şi anume Supravieţuirea drept principiu-cheie al bioeticii generale (teoretice) este proclamat cel biosferocentrist, care depăşeşte limitele antropocentrismului şi cere societăţii contemporane să protejeze nu doar omul aparte, dar biotica în întregime. În centrul cercetărilor şi acţiunilor bioeticii, afirmă profesorul universitar Teodor N.Ţîrdea, se situează atît Homo Sapiens cu problemele lui de ansamblu, cît şi necesităţile viului din jurul nostru.

...Biosferocentrismul, conform concepţiei filosofului autohton, fiind în strînsă legătură cu

principiul coevoluţionist (un alt principiu bioetic unical) propune procesului de activitate bioetică nişte transformări conceptuale esenţiale cu acceptarea unor idei, care ar modifica radical atitudinea omului faţă de mediu. Este vorba, în primul rînd, despre recunoaşterea limitelor activităţii reformatoare a oamenilor în Natură, adică inadmiterea dezechilibrului unor constante biosferice – condiţii naturale optimale pentru existenţa „substanţei vii”. În cel de al doilea rînd, trebuie de format o dominantă valorică comportamentală ca element al culturii ecologice. În al treilea rînd, este necesar un control riguros din partea societăţii asupra scopurilor şi dezvoltării proceselor abiogene în producerea materială, motiv fiind ne corespunderea resurselor energetice ale elementelor şi proceselor naturale abiogene cu potenţialul biogenic al biosferei. În al patrulea rînd apare necesitatea conştientizării incongruenţei ritmurilor temporale şi hotarelor spaţiale ale dezvoltării naturii neorganice, substanţei vii, a societăţii, tehnosferei şi intelectosferei. În al cincilea rînd se presupune de a interzice distrugerea structurii şi componenţei biosferei prin intermediul produselor şi preparatelor abiogene create artificial. În cel de al şaselea rînd, se propune organizarea consecventă a producerii şi reproducerii mediului ambiant. Şi, în cele din urmă, dar nu ultimul rînd, protejarea şi promovarea diversităţii biologice a planetei.

...Au fost înaintate diferite căi de rezolvare ale acestui impasi moral contemoporan. În

urma unor cercetări profunde două din ele s-au confirmat ca fiind cele mai reale şi eficiente, după părerea şcolii bioetice autohtone. Este vorba despre metoda ecologică şi cea etică. Însă

88

pentru realizarea lor este nevoie de schimbat principiul fundamental al ştiinţei şi practicii umane contemporane. Apare necesitatea, în opinia lui Teodor N. Ţîrdea, unei filosofii noi – filosofiei supravieţuirii, bazată pe o nouă direcţie ştiinţifică interdisciplinară – noosferologie, şi cu apariţia unei noi forme a conştiinţei sociale – conştiinţa noosferică. Asigurarea unităţii noosferizării şi bioeticizării, conform afirmaţiilor filosofului Teodor N. Ţîrdea, devine problema fundamentală în strategia de supravieţuire a civilizaţiei contemporane.

O dată cu stabilirea civilizaţiei noosferice vor dispărea violenţa, agresivitatea şi egoismul, economia de piaţă va fi substituită cu cea biosferică, iar în centrul activităţii omului se va deplasa anume principiul biosferocentrist. Pornind de la aceste considerente, Teodor N. Ţîrdea susţine cu certitudine că cunoştinţele ştiinţifice în cultura noosferică vor obţine un nou statut, un conţinut specific şi original. Ştiinţa şi tehnica fundamentate pe principiul noosferic în acord cu conştiinţa noosferică vor deveni acei factori pozitivi care vor axa, vor canaliza civilizaţia în viitor spre o prosperare veritabilă, spre o dezvoltare decentă.

Astăzi putem afirma cu certitudine că, în ciuda greutăţilor de la începutul evoluţiei sale, abordarea bioetică se cristalizează ca una din cele mai viabile strategii şi concepţii care şi-a găsit recunoştinţa şi adepţi în întreaga lume. Acest proces se realizează şi la noi în ţară, pornind de la cîteva idei, datorită insistenţei şi intelectului lui Teodor N. Ţîrdea, acestea desfăşurîndu-se pînă la teorii fundamentate, direcţie ştiinţifică bine determinată cu toate componentele şi structurile necesare pentru a merita această nominaţie. Anume interpretarea largă a bioeticii cu susţinerea biosferocentrismului este propusă drept o punte spre crearea unei etici global-umane a viitorului, eticii supravieţuirii omenirii.

Vasile Ţapoc,dr. hab. în şt. filosofice,

profesor universitar, USM

TEODOR N. ŢÎRDEA – CERCETĂTOR AL UNIVERSULUI INFORMAŢIEI

Ideea omagierii vîrstei de 70 de ani ai colegului de breaslă şi prietenului în viaţă a profesorului Teodor N. Ţîrdea prin studii analitice apreciative este pentru mediul nostru cultural una mai complicată, decît pentru Occident, unde se practică de mai mult timp un consacrat model academic de a evalua rezultatele în asemenea situaţii. Asemenea scrieri omagiale sunt dedicate de obicei autorilor în viaţă la o vîrstă care permite deja un bilanţ – unor personalităţi a căror operă şi acţiune profesională au lăsat urme uşor de identificat în domeniul în care au activat şi l-au cultivat. Omagiatul nostru şi face parte din rîndul unor astfel de personalităţi.

T. N. Ţîrdea a practicat o activitate trifocală: didactică, de cercetare şi practico- administrativă, pe care le-a onorat printr-o muncă cinstită, devotată şi morală în raportul cu statul, concetăţenii şi colegii. Ne vom opri doar asupra primelor două activităţi, deoarece aici – în activitatea didactică şi de cercetare, care doar practicate într-o unitate organică permit realizarea unei cariere reuşite în mediul universitar – au fost realizate cele mai palpabile rezultate în nişte condiţii, după cum am mai afirmat, extrem de complexe, în deosebi pentru cei ce profesau şi profesează filosofia ca disciplină didactică multiramurală şi domeniu de cercetare nebănuit de complex.

Primul moment de complicare a situaţiei începe o dată cu acceptarea filosofiei ca „profesie pe viaţă” şi venea pentru T.N. Ţîrdea, ca şi pentru mai mulţi colegi autohtoni, ce pornise la timpul respectiv pe aceeaşi cale, din situaţia că Domnia sa venea „din afara” filosofiei, din domeniul altor discipline şi anume din cel al ingineriei, tehnicii, fizicii şi matematicii. Această situaţie i-a marcat întreaga carieră şi printr-o metamorfoză paradoxală i-a transformat „slăbiciunea” într-o forţă. Şi acest lucru s-a produs datorită faptului că T.N. Ţîrdea a conştientizat de la bun început, că va fi permanent suspectat de diletantism de colegii cu studii finisate la facultăţi de filosofie. Această conştientizare i-a fost de mare folos, deoarece – o dată realizată – filosofia din acel moment devenea obiect de cercetare continuă pentru restul vieţii.

89

Astfel a fost serios motivat să nu neglijeze studierea nici uneia din lucrările mai importante din domeniul filosofiei – fie că apăreau în variantă de articol de revistă, culegere de articole sau monografie. Aici descoperim „secretul” că T.N. Ţîrdea n-a „lungit-o” cu susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în filosofie, deşi abordase teme „grele”, din domeniul filosofiei teoretice.

Alt moment complex prin care a trecut şi mai este nevoită să treacă şi astăzi „generaţia profesorului T. N. Ţîrdea”, e legată de „ieşirea din trecut”, care în cazul de faţă nu este una verbală, ci o ieşire efectivă. La aceasta a contribuit şi alegerea lucidă în „plin totalitarism” a unei teme de cercetare, după cum s-a spus „grele” dar şi permanent actuale pentru teorie şi activitatea practică. Alegerea s-a făcut, aşa cum o recomandă cercetarea ştiinţifică academică, prin consultanţa şi recomandarea conducătorului ştiinţific – Arcadie D. Ursu – savant de notorietate internaţională. Opţiunea s-a dovedit a fi atît de reuşită, încît tema cercetării rămîne actuală şi după aproape 40 de ani, iar interesul faţă de ea creşte şi mai mult. Ce să mai vorbim – a avut loc o alegere extrem de reuşită. Consider că ar fi greşit să ne grăbim şi să trecem această alegere pe seama întâmplării, circumstanţelor şi pînă la urmă pe seama „norocului”. Dar chiar şi dacă aceste momente au fost realizate – ele trebuie calificate, cel mult, ca necesare, dar nu şi suficiente. Ceea ce era esenţial era faptul că tema s-a dovedit a fi pe măsura nu doar a interesului şi „gustului”, ci şi a capacităţilor şi talentului lui T.N. Ţîrdea.

Problema informaţiei e cercetată de T.N. Ţîrdea atît în aspectul ei general, cît şi, îndeosebi, în aspectul ei social.

...Acest spectru atît de larg al problemei informaţiei pe lîngă aspectul teoretic, după cum

reiese din tematica lucrărilor de mai sus, îl mai are şi pe cel al multiaspectualităţii practice a utilizării. Orice nevoie de informaţie, după cum demonstrează în cercetările sale T.N. Ţîrdea, se naşte dintr-o incertitudine, nedeterminare sau nesiguranţă. Căutăm informaţii pentru că nu ştim totul şi totuşi trebuie să luăm decizii, iar „a decide ceva înseamnă a suprima nedeterminarea”, spune Hegel. Anume pentru a decide în activitatea noastră ne sunt necesare informaţiile ca elemente ale cunoaşterii noi. Oricare i-ar fi tipul, valoarea, modul de producţie, mijlocul ori canalul de transfer „informaţia rămîne, cu sine teoretic-identică, cunoaştere şi construcţie, organizare conceptuală a lumii şi practică gnozică fundamentală”. Din variate materiale semiotice, respectînd anumite principii, în cadrul diferitor proceduri „prin utilizarea de mijloace (limbaje, coduri, subcoduri) şi instrumente specifice ... adaptate scopului, între pămînt (ca autocorecţie prin feed-back) şi cer (ca anticipare prin feed-forword) se ridică un edificiu impunător, o construcţie cognitivă: aceasta este informaţia”. Ea are caracter sistemic şi procesual şi se structurează pe patru coordonate: metrică, semantică, structurală şi pragmatică – dintre care nici una n-a fost neglijată de T.N. Ţîrdea în investigaţiile sale.

...Iată doar unele aspecte care şi-au găsit continuare în cercetările adiacente ulterioare şi

practicării teoretice, metodologice, virtuale şi reale a informaţiei. E de remarcat faptul că T.N. Ţîrdea, în utilizarea conceptelor din ştiinţele naturii şi matematice nu procedează în „stil” pozitivist, adică reducţionist atunci cînd le aplică în cercetările fenomenelor sociale, inclusiv a informaţiei sociale. El înţelege specificul, ireductibil al fenomenelor sociale, inclusiv, prin delimitarea unui sistem de elemente „subtil-vibratile”.

T. N. Ţîrdea cu toată forţa logică a ştiinţei contemporane denotă rolul socioinformaţiei în lupta ei constructivă cu entropia socială, cu scopul de a stabili în spaţiu social ordinea obiectivă cuvenită. În procesul dezvoltării sistemelor sociale o parte a informaţiei, - afirmă el, - se cheltuieşte contra sporirii entropiei sociale, adică se transformă în neghentropie. Cu alte cuvinte procesele entropice, ca şi cele informaţionale, sunt obiective, se interpresupun unul pe altul, dialectic sunt interdependente. Această idee purcede la o alta nu mai puţin importantă în viziunea lui T. N. Ţîrdea. Entropia socială reprezintă un criteriu de insuficienţă a informaţiei despre modificările ce se întîmplă în sistem. Sporirea entropiei sociale, de exemplu, într-o subdiviziune a sistemului devine un criteriu de reducere (scădere) a gradului de funcţionare constructivă a

90

acestuia. Stabilirea legăturii organizării şi reglementării cu informaţia şi entropia creează premize pentru abordări cantitative în aprecierea situaţiei (stărilor) sistemelor şi proceselor sociale. Şi aceasta din cauza că procesele neghentropice reprezintă baza activităţii raţionale a omului. La etapa actuală de dezvoltare a sociumului ele sunt legate de variantele de prognoză, de optimizare a dezvoltării organismelor sociale.

T. N. Ţîrdea mai apoi în scrierile sale elaborează noi mecanisme de realizare în practică a celor numai ce menţionate. E vorba de examinarea fenomenului „informatizare”. De prima oară în literatura filosofiei el analizează acest proces nu aparte, separat cum se făcea de obicei prin anii '80 ai sec. al XX-lea, dar sistemic într-o strînsă coeziune cu cunoaşterea şi dirijarea socială de pe poziţiile modului de abordare de activitate. Informatizarea la urma urmei în opinia lui T. N. Ţîrdea constituie o etapă generală şi inevitabilă a evoluţiei civilizaţiei omeneşti, o perioadă de asimilare a tabloului informaţional al lumii, de concepere a comunităţii legilor de circulaţie a informaţiei în natură şi societate, de realizare intensivă a industriei producerii şi prelucrării informaţiei. Tot aici profesorul univ. T. N. Ţîrdea introduce pe atunci un nou termin în literatura ştiinţifică – tromboza informaţională, depăşirea căreia are o importanţă uriaşă în organizarea eficientă a proceselor informaţionale în socium.

Acestea şi multe alte elaborări teoretice de pionerat în domeniul informaţiei au contribuit la acea ca T. N. Ţîrdea să fie menţionat ca unul dintre cei mai remarcabili investigatori în acest domeniu în ediţia fundamentală „Философский энциклопедический словарь” editat la Moscova în anul 1983.

Cercetarea acestora şi a altora probleme l-au „dus” pînă la preocuparea cognitivă de fenomenele spirituale, valorice. Rezultatul preocupărilor nominalizate a fost sintetizat în opere importante de bioetică, despre care vorbesc la acest simpozion colegii.

Rezultatele obţinute în cercetarea n-au putut să rămînă neobservate de comunitatea savanţilor din republică şi de peste hotarele ei. Ca rezultat el face parte din mai multe asociaţii academice de peste hotare, cum ar fi: Academia de Informatică din Ukraina; Academia Internaţională de Informatizare de pe lîngă ONU; Academia Internaţională de Noosferă (Dezvoltare durabilă).

Astăzi profesorul T.N. Ţîrdea se află la apogeul activităţii sale de cercetare, ceea ce ne face să-i urăm multă sănătate şi noi lucrări în activitatea sa de cercetare.

Ana Marin,doctorandă USMF " Nicolae Testemitanu”,

Université Laval,Canada

PRINCIPII ŞI IMPERATIVE: O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA PRINCIPISMULUI BIOETIC ÎN CONCEPŢIA LUI TEODOR N. ŢÎRDEA

....Atît timp cît în alte regiuni ale lumii se duc discuţii asupra valabilităţii "principiilor

bioeticii" (fie de origine americană, fie europeană), asupra posibilităţii de aplicare a acestora în cazurile clinice concrete, Teodor N. Ţîrdea atenţionează asupra unui moment foarte important pentru constituirea unei ştiinţe şi dezvoltarea acesteia într-un cadru teoretic si epistemologic acceptat de comunitatea ştiinţifică, adică asupra necesităţii de a stabili diferenţa dintre Principiu si Imperativ, moment asupra căruia ne oprim în continuare.

Înainte de toate este important de menţionat că bioetica apare în Republica Moldova într-un cadru academic, universitar cu caracter filosofic, ceea ce permite o conceptualizare diferită a acesteia în comparaţie cu orientarea promovată de majoritatea altor şcoli şi instituţii din lume. Specificul conceperii bioeticii de către grupul de cercetare în bioetică din Republica Moldova (de la Catedră Filosofie şi Bioetică a USMF "Nicolae Testemiţanu"), în fruntea căruia este Teodor N.Ţîrdea, constă în promovarea ideii potteriene despre bioetică, adică drept o disciplină care să

91

îmbine cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor umane. Respectiv Teodor N.Ţîrdea, susţinut de membrii grupului de cercetare, menţionează în nenumărate rînduri importanţa delimtării a două concepţii despre bioetică - interpretarea în sens îngust şi în sens larg a acesteia. În sens îngust bioetica este redusă la etica profesională medicală, conţinutul ei fiind limitat doar la problemele legate de raportul dintre medic şi pacient. Obiectivul principal al bioeticii în acest caz ar fi explicaţia etico-filosofică a situaţiilor problematice din practica medicală.

Importanţa concepţiei promovată de Teodor N. Ţîrdea rezidă în interpretarea bioeticii în sens larg, adică drept "ştiinţă a supravieţuirii" aşa cum aceasta a fost definită de V.R.Potter. ... Respectiv interpretată în sens larg, afirmă Teodor N. Ţîrdea, bioetica are drept obiectiv major studiul sistemic al naturii vii şi a comportamentului uman în lumina valorilor şi a principiilor morale. Deci bioetica constituie acel domeniu al ştiinţei care examinează relaţiile în sistemul „om–biosferă” de pe poziţii etice.

...Pornind de la cerinţe epistemologice evidente constituirii unei ştiinţe, Teodor N. Ţîrdea

afirmă necesitatea fundamentării bioeticii pe nişte postulate, axiome, care "dau cercetătorilor, savanţilor, specialiştilor din domeniul dat posibilitatea de a delimita clar sfera cunoştinţelor bioetice de cele ale altor direcţii ştiinţifice, de a cerceta specificul eticii biologice, de a aprecia rolul ei în dezvoltarea durabilă a omenirii, în elaborarea noilor paradigme pentru asigurarea securităţii omenirii, supravieţuirii civilizaţiei contemporane şi mai ales a individului". Această definiţie a principiului, citată mai sus, este clar una generală ce survine din cadrul epistemologic al oricărei ştiinţe şi este respectiv aplicabilă la orice domeniu ştiinţific. În acelaşi timp, constatăm că o atare viziune asupra principiilor permite reflecţia asupra statutului bioeticii şi al locului ei în cîmpul ştiinţific, ajută la constituirea cadrului teoretico-filosofic al acesteia.

... În aşa fel în elaborarea principiilor bioeticii (biosferocentrism, coevoloţionism etc.) se

reiese "din faptul că această totalitate de cunoştinţe (bioetica) reprezintă prin sine, după cum s-a menţionat, o nouă direcţie ştiinţifică interdiscipinară la hotarul dintre filosofie, medicină, etică şi biologie. Ea studiază relaţiile din sistemul „om–biosferă” de pe poziţiile eticii tradiţionale". Pe cînd viziunea lui T. L. Beauhamp şi a lui J. F. Childress asupra principiilor rămîne la un nivel particular al bioeticii, atît prin faptul că se referă la lumea medicală (respectiv nu poate implicit să răspundă problemelor morale din alte domenii), cît şi din motivul că nu relevă interes pentru constituirea teoretică a bioeticii, dar rămîne la nivelul practicii sociale. Ori cum, afirmă Teodor N.Ţîrdea, aceste "principii" nu răspund "naturii cunoştinţelor bioetice, interpretate în aspectul larg al fenomenului ştiinţific nominalizat".

Pentru a face diferenţa epistemologică dintre principiu-fundament (aşa cum acesta este definit în literatura filosofico-epistemologică) şi "principiu" promovat actualmente în bioetică de tip american sau vest-european, care se referă doar la practica biomedicală, în concepţia lui Teodor N. Ţîrdea este necesar de a introduce noţiunea de imperativ. În cadrul acestuia s-ar include aşa numitele "principii bioetice" precum autonomia pacientului, justiţia, binefacerea şi non-dăunarea, care nu "sunt decît nişte norme, reguli ale etici biologice ori chiar eticii medicale şi nimic mai mult". Alte imperative ar fi cel a vulnerabilităţii, al moralităţii, al libertăţii şi responsabilităţii etc. Astfel imperativele bioetice "reprezintă unele reguli, care nu exprimă bazele acestor cunoştinţe (bioetica), nu formează fundamentele lor, precum principiile biosferocentrismului, coevoluţionismului, socializării etc., dar care apar doar ca imperative (cerinţe) morale specifice în sistemul „om-biosferă”.

În concluzie afirmăm necesitatea re-definirii abordărilor teoretico-bioetice, în special a celei propuse de T.L. Beauchamp şi J.F. Childress. Dacă autonomia pacientului, justiţia, binefacerea, non-dăunarea sunt numite principii, atunci acestea vor fi doar principii morale (ori "imperative" dacă folosim conceptul propus de Teodor N. Ţîrdea) şi nicidecum principii bioetice. Această afirmaţie apare necesară din moment ce stabilim clar semnificaţia unui principiu în ştiinţă. Pornind de la conceptualizarea lui Teodor N.Ţîrdea referitor la nivelurile bioeticii (filosofico-teoretic, general-şi particular-ştiinţific) şi la diferenţa dintre principiu şi imperativ,

92

constatăm că "principiile" propuse de T.L. Beauchamp si J.F. Childress ţin doar de un domeniu anume al bioeticii (cel clinic, sau mai concret spus, în concepţia lui Teodor N. Ţîrdea, bioeticii sociale), şi nu se referă decît la practica socială. Deci acestea nu reprezintă nici fundamentele bioeticii ca ştiinţă şi nici reguli generale valabile pentru orice domeniu al practicii sociale. Respectiv ceea ce se promovează prin abordarea "principistă" sunt reguli, imperative (la limită pot fi principii morale) pentru un domeniu particular al bioeticii, cel biomedical, deci acestea referă doar la nivelul particular-ştiinţific al bioeticii. Respectiv survine necesitatea formulării unor imperative pentru nivelul general-ştiinţific (care ar fi valabile pentru orice analiză şi soluţionarea problemelor bioetice din diferite domenii ale practicii sociale) şi pentru nivelul particular-ştiinţific (reieşind din imperativele generale şi ţinînd cont de subtilităţile fiecărui domeniu în parte), nivel la care abordarea "principistă" ar putea servi drept model.

Ludmila Bostan, lector universitar , doctorandă

USMF " Nicolae Testemitanu”,

Daniela Rusnac,lector universitar

USMF „Nicolae Testemiţanu”

FILOSOFUL SE GÎNDEŞTE LA VIITOR, FIINDCĂ ARE ÎNAINTE ETERNITATEA(Prof. universitar TEODOR N. ŢÎRDEA la 70 de ani)

Elogierea personalităţii marcante Teodor Nicolae Ţîrdea, membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei, al Academiei Internaţionale de Noosferă (Dezvoltare durabilă) şi al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU, doctor habilitat în ştiinţe filosofice, profesor universitar, şeful catedrei Filosofie şi Bioetică, ilustru om de ştiinţă care a adus un mare aport în dezvoltarea ideilor filosofice, ştiinţifice şi culturale din ţara noastră şi dincolo de hotarele ei, este o îndatorire a noastră, a discipolilor Dumnealui.

Biografia intelectuală a filosofului, profesorului universitar Teodor N. Ţîrdea se evidenţiază printr-o complexitate şi o multitudine de nivele. Ea include în sine diverse tendinţe, însă caracterul său educaţional-enciclopedic i-au permis să înfrunte toate întorsăturile vieţii.

Personalitatea domniei sale prezintă în sine atmosfera ştiinţifică a vremii în care trăim. Cea mai mare parte din activitatea sa şi-a consacrat-o organizării cercetărilor în domeniul filosofiei informaţiei, informatizării sociomului, a sinergeticii, sociocognitologiei, noosferologiei, bioeticii etc. Concepţiile sale, fundamentate în numeroase lucrări, oferă unui cerc larg de cititori o multitudine de sugestii şi puncte de vedere solid argumentate, care favorizează reflecţia adîncă asupra problemelor de mare actualitate.

În condiţiile actualei crize globale savanţii contemporani caută noi căi de dezvoltare, asimilarea cărora se realizează în diferite domenii ale culturii umane: în artă, religie, etică, în ştiinţă, dar cea mai mare responsabilitate îi revine filosofiei şi filosofilor. E vorba de găsirea principiilor fundamentale ale existenţei omenirii, despre elaborarea noilor valori ce ţin de asigurarea strategiei de supravieţuire a umanităţii. Tot mai stringent devine necesitatea reexaminării atitudinii noastre faţă de natură, biosferă, faţă de aspiraţiile de dominaţie orientate spre o transformare forţată a lumii înconjurătoare. La acest capitol e nevoie de asemenea de elaborarea noilor idealuri ale activităţii umane, pe care în lucrările sale profesorul T. N. Ţîrdea foarte clar le explică, reflectînd profund filosofic şi prezentînd o argumentare vădită celor afirmate.

Filosoful Teodor N. Ţîrdea este mereu în căutarea unor idei originale ce ar contribui la soluţionarea problemelor în cauză. Dumnealui promovează şi “cultivă” un nou tip de gîndire şi comportare a omului în societatea contemporană. În una din lucrările sale T. N. Ţîrdea scrie: “La etapa actuală a fi filosof înseamnă a cunoaşte să creezi posibilităţi de consensus, a fi capabil să te

93

situezi pe tine însuşi în locul oponentului tău, să-l înţelegi autentic pînă la urmă. Personalitatea izolată, detaşată în limitele normelor paradigmei de gîndire liniară, închisă nu e capabilă de a concepe poziţia altuia, nu acceptă dialogul şi deci devine social periculoasă, fiindcă acolo unde principală trebuie să fie discuţia, ea este predispusă să pună accentul pe condamnare”.

Noţiunile de “noosferă”, “noosferizare”, “dezvoltare durabilă”, „dezvoltare socionaturală”, “sisteme aliniare dezechilibrate, deschise”, “alianiaritate”, “intelect social”, “intelect noosferic”, “coevoluţie”, “supravieţuire”, “biosferocentrism”, „evoluţionism universal” etc. sunt tot mai frecvent utilizate în limbajul filosofiei pe care o promovează omul de ştiinţă al timpului – Teodor N. Ţîrdea. Un interes vădit dumnealui denotă faţă de problema securităţii. Categoriei de securitate îi conferă un conţinut filosofic important pentru existenţa umană. Sfera raţiunii (noosfera) este interpretată prin intermediul categoriei de securitate, adică ca o stare concretă a civilizaţiei în decursul trecerii ei spre o dezvoltare durabilă, inofensivă şi ca rezultat al eliminării pericolelor şi catastrofelor globale, astfel asigurînd securitatea veritabilă a tuturor formelor de activitate vitală.

Teodor N. Ţîrdea pune în discuţie siguranţa dezvoltării durabile la nivel global. Conceptul de securitate este prezentat ca o stare concretă a civilizaţiei ce va contribui la supravieţuirea omenirii. Interpretarea tradiţională a noţiunii de securitate ca ocrotire de pericole şi ameninţări s-a dovedit a fi insuficientă. Astfel savantul T.N. Ţîrdea subliniază nevoia de schimbare a viziunilor rudimentare: de la securitatea prin înarmare spre o securitate prin dezvoltare de lungă durată. Tot mai mult devine evidentă indisolubilitatea şi comensurabilitatea noţiunilor de “dezvoltare” şi “securitate”, strînsa interconexiune şi interdependenţă dialectica a acestora. În esenţă aceste categorii devin criterii principale de funcţionare şi de existenţă a oricărui sistem social, începînd cu individul în parte şi finisînd cu specia umană, cu biosfera în întregime. Viaţa şi securitatea globală trebuie să devină prioritatea supravieţuirii noastre, iar tendinţa de a obţine o securitate globală în mecanismul dezvoltării durabile – un imperativ al timpului. Axarea atenţiei asupra acestei probleme e determinată de faptul că omenirea domină multe din condiţiile ce condiţionează securitatea la diferite niveluri, iar ele par a fi incapabile să coexiste armonios. Convingerea certă pe care o înaintează academicianul T. N. Ţîrdea este expusă în cuvintele ce-i aparţin: “Lumea va fi salvată nu de adevărul abstract, nu de bunul şi nu de frumosul desenat pe hîrtie, nu de credinţă şi nu de dreptate, dar de toate împreună, dirijate de înţelepciunea reflexiei filosofice, de intelectualizare şi de asigurarea strategiei de supravieţuire a omenirii”.

Profesorul Teodor N. Ţîrdea avertizează: “Probabil că ritmul înalt al evoluţiei tehnice poate deveni util în calea spre soluţionarea crizei ecologice, dacă factorul informaţional-tehnologic va deveni “aliatul” ecologiei. Dar acest fapt poate avea loc doar în cazul cînd tehnologiile bazate pe epuizarea resurselor materiale vor fi transformate în tehnologii nepremejdioase, inofensive”. În această ordine de idei T.N. Ţîrdea evidenţiază că una din cele mai arzătoare cerinţe ale prezentului o constituie salvarea ţării noastre din criză. Pentru a realiza acest imperativ al timpului e nevoie de mai multe cunoştinţe, de idei tehnico-ştiinţifice inovatoare nepericuloase pentru dezvoltarea omenirii, de platforme politice ca o analogie a haosului autoorganizat la nivelul elementelor sistemelor sociale. Acest haos devine o condiţie necesară de a aduce sistemul la atractor, la tendinţa proprie de dezvoltare durabilă.

Originalitatea investigaţiilor filosofului moldovean rezidă şi în corelarea tabloului sinergetic al lumii, a paradigmei aliniarităţii cu noosferizarea naturii şi societăţii umane. T. N. Ţîrdea a realizat o sinteză a problematicii general-ştiinţifice ce ţine de esenţa, conţinutul şi obiectul sinergeticii, preluînd ceea ce i s-a părut a fi valoros în elaborările de acest gen apărute în literatura contemporană, exprimîndu-şi, totodată, propriile sale puncte de vedere asupra materialului analizat. Cunoştinţele sinergetico-noosferologice trebuie să devină o parte componentă a concepţiei despre lume. Paradigma aliniarităţii (sinergeticii), stilul de gîndire sinergetic în ştiinţă schimbă radical conceperea dezvoltării proceselor sociale şi a celor din natură.

94

În concepţia lui T.N. Ţîrdea se menţionează că paradigma sinergetică provoacă o nouă imagine a lumii şi un nou mod de concepere a proceselor de dezvoltare şi de asigurare a securităţii globale. O atenţie deosebită Dumnealui acordă noţiunilor cheie a acestei paradigme: entropie, fluctuaţie, diversitate, bifurcaţie, disipare, haos, attractor, sistem închis, deschis, aliniaritate etc. Aliniaritatea, după cum subliniază Teodor N. Ţîrdea, este o noţiune neclasică şi conţinutul ei nu se reduce la o negare abstractă a liniarităţii, ci preconizează dezechilibrul sistemelor. Astfel savantul evidenţiază unele idei principial noi ale acestui fenomen: 1) ideea “istoriei” ireversibile a sistemului, care se autoorganizează prin trecerea de la haos la ordine sau se dezorganizează prin traversarea de la ordine la haos; 2) ideea de dezvoltare ce se manifestă prin autoorganizarea ce traversează de la haos la ordine; 3) acţiunea spontană a sistemului în baza unei intercondiţionări limitate a întregului şi părţii.

O importanţă extrem de valoroasă în opinia filosofului T.N. Ţîrdea, paradigma nominalizată a ştiinţei postneclasice o are în explicarea evoluţiei sistemelor sociale, în exerciţiul cunoaşterii fenomenelor ce ţin de activitatea individului, de funcţionarea colectivelor şi comunităţilor, de analiza destul de complicată a interacţiunii societăţii şi naturii, omului şi biosferei. De asemenea pe parcursul activităţii sale popularizează cunoştinţele sinergetice. Dumnealui propune ca această disciplină să fie introdusă în sistemul de învăţămînt la trei nivele: 1) Sinergetica pentru învăţămînt (cursuri integrative în licee şi universităţi); 2) Sinergetica în învăţămînt (introducerea în disciplinele particulare a materialelor care ilustrează principiile sinergeticii); 3) Sinergetica învăţămîntului (caracterul sinergetic al învăţămîntului în genere, dezvoltarea sinergetică a cunoştinţelor şi personalităţii).

...Atenţia marelui Învăţător este îndreptată mereu asupra activităţii sale personale, a

discipolilor, a colegilor săi. Ştie tot timpul să preţuiască virtuţile din care izvorăşte această activitate.

Domnia sa întîmpină acest jubileu în plină forţă de muncă cu imense planuri pentru viitor. Foştii şi prezenţii săi studenţi, magisteranzi, doctoranzi îl admiră ca pe un dascăl înţelegător, cu o erudiţie şi comportament exemplar. Este un om cu o voinţă şi tenacitate excepţională, cu un spirit riguros, onestitate şi sobrietate ce impun respect.

Este exigent faţă de sine şi faţă de alţii, model de conduită în viaţă, la catedră şi în activitatea ştiinţifică. Dedicîndu-se la maxim Almei Mater, este prezent la catedră zi de zi citind cursuri universitare şi postuniversitare, un pedagog de o înaltă ţinută academică ce familiarizează tineretul studios cu tainele miraculoase ale filosofiei.

La această frumoasă aniversare îi urăm îndrumătorului nostru, dascălului, profesorului remarcabil, profesionistului de valoare multă sănătate, noi realizări în domeniul ştiinţei şi în viaţa de zi cu zi.

Serghei L. Sprincean,dr. în şt. politice

USMF „Nicolae Testemiţanu”

PROBLEMATICA INFORMATIZĂRII SOCIUMULUI ÎN FILOSOFIA CONTEMPORANĂ(Prof. universitar TEODOR N. ŢÎRDEA la 70 de ani)

...Tehnologiile în genere, dar mai ales cele interacţional-comunicaţionale reprezintă o

continuare, o aprofundare a potenţialului psiho-biologic uman. În lucrările unor astfel de analişti ai fenomenului dat, precum A.D. Ursul, T.N. Ţîrdea, A. Tourain, J. Habermas, U. Eco şi alţii, sociumul este considerat a fi un spaţiu comunicaţional–interacţional, în care noile medii informaţionale devin nişte instrumente importante de orientare a omului în societate şi de interacţiune socială.

Din această perspectivă este relevant aportul şcolii filozofice autohtone, aşa încît analiza filosofică a proceselor informaţionale, în context social, se conturează a fi una dintre principalele

95

teme de preocupare, pe întreg parcursul vieţii, pentru înalt apreciatul savant moldovean – Teodor N. Ţîrdea. Astfel că, atît în cadrul tezei de doctor, întitulată “Problema informaţiei sociale”, susţinută în anul 1975, dar mai ales în teza sa de doctor habilitat, întitulată “Informatizarea, cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico–metodologice şi sociale”, susţinută în anul 1992, autorul se concentrează, în munca sa de investigare şi cercetare ştiinţifică, asupra analizei minuţioase a tipurilor, proprietăţilor şi rolului informaţiei şi informatizării sociale, în cadrul dezvoltării inofensive şi durabile a societăţii contemporane.

Învăţatul consideră că numai coevoluţia omului şi societăţii este capabilă să asigure o dezvoltare durabilă autentică a planetei noastre. În aspect informaţional, un astfel de sistem de priorităţi, excluzînd extremele - ecocentrismul şi antropocentrismul, determină necesitatea unei asimilări masive a unor volume gigantice de informaţie, concomitent, în socium şi în biosferă. Anume informaţia ca resursă arhiimportantă pentru dezvoltarea viitoare a omenirii, reprezintă un material de construcţie unicat, pentru fundamentul peste care societatea va avea posibilitatea să ridice sfera raţiunii (noosfera). Numai că, evident, pentru edificarea noosferei, doar socioinformaţia ca resursă, este insuficientă, mai este nevoie şi de înţelepciunea omului, vital necesară pentru salvarea civilizaţiei contemporane.

În acest plan, Teodor N. Ţîrdea participă la dezbaterea, în plan internaţional, a perspectivelor formării societăţii informaţionale şi mai apoi ale celei ecologice, ca etape a edificării noosferei. Dînsul consideră că fără de a se întruni aceste premise, ar fi fost imposibilă crearea sferei raţiunii, prin urmare şi a noosferizării, ca factor determinant al întregii activităţi a umanităţii, în trecerea ei către o civilizaţie durabilă. În cadrul dezvoltării dirijabile de orientare noosferică, toate deciziile – simple şi complexe, locale, regionale şi globale – trebuie să fie adoptate şi realizate doar pe baza unei socioinformaţii adecvate şi sigure, care trebuie să fie relevantă, în vederea soluţionării unei game cît se poate mai largi de sarcini cu care se confruntă societatea. Acest lucru necesită un alt nivel, calitativ nou al dezvoltării informaticii ca domeniu al industriei şi ca sferă a cunoaşterii.

Filosoful Teodor N. Ţîrdea este convins că industria informaticii, împreună cu alte domenii ale economiei mondiale, în condiţiile activităţii informaţionale, trebuie să asigure, pe întreg cuprinsul Terrei, buna activitate a unor mecanisme şi metode suficient de puternice şi bine dotate de colectare şi prelucrare ale enormelor volume informaţionale, precum şi capacitatea înaltă de reacţionare şi direcţionare inversă a relaţiilor în contextul dirijării proceselor sociale, adică să contribuie la crearea unui sistem unic al informaţiei sociale.

...Teodor N. Ţîrdea explică concepţia de informatizare socială din perspectiva abordării

sistemice a activităţii practice ce se regăseşte într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială, de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi, nu în ultimul rînd, a democraţiei noosferice.

Cercetînd profund procesul noosferizării, reputatul savant Teodor N. Ţîrdea consideră că acesta este legat organic de performanţele din domeniul informaticii şi evoluează în paralel cu procesul de informatizare a societăţii, ce se amplifică progresiv. Este lansată ideea precum că noosferizarea societăţii şi a tuturor subsistemelor ei, viitorul civilizaţiei contemporane, în genere, depind de mai mulţi factori, şi înainte de toate de caracterul evoluţiei spaţiului informaţional al omenirii, de caracteristicile ei calitative.

După cum este convins savantul autohton Teodor N. Ţîrdea, dezvoltarea durabilă dirijabilă şi orientată informaţional, noosferic şi inofensiv, poate fi privită ca o trecere către edificarea unei variante noi de existenţă a omenirii, către un nou tip al civilizaţiei umane. Această trecere este strîns legată de modificările conştiinţei omului în direcţia noosferică, de formarea a unei “personalităţi noosferice”, a intelectului noosferic, a mentalităţii noosferice, a democraţiei noosferice în baza unei tot mai ample informatizări a activităţii umane şi ecologizării acesteia din urmă, ceea ce, în ultimă instanţă, va duce la noosferizarea tuturor laturilor vieţii sociumului, iar aceasta din urmă (adică noosferizarea) va constitui un mecanism important al trecerii omenirii către civilizaţia durabilă.

96

În cadrul întregii opere ale profesorului şi omului de ştiinţă - Teodor N. Ţîrdea, aspectele informaţionale ale sociumului reprezintă o parte foarte importantă, tocmai prin faptul că constituie o etapă de bază în “edificiul” operei sale monolite şi integre. Coerenţa şi principiul evolutiv reprezintă caracteristicile primordiale ale muncii de cercetare, aparţinînd domniei sale. Astfel că întreaga teorie şi concepţie sau viziune asupra vieţii ale emeritului savant poate fi integrată în filosofia supravieţuirii omenirii, cu părţile sale componente, în primul rînd, filosofia informaţională, apoi filosofia ecologică sau ecosofică şi filosofia noosferică, etape care se sprijină şi se explică reciproc una prin alta, ceea ce demonstrează construcţia unui univers ştiinţifico-spiritual integru, foarte apropiat şi asemănător cu cele mai celebre sisteme filosofice ale celor mai de marcă filosofi din întreaga istorie a filosofiei din antichitate pînă astăzi.

Viorica Leancă,dr. în şt. filosofice, conf. universitar

Institutul Militar al Forţei Armatei

TEODOR N. ŢÎRDEA – PROPĂVĂDUITOR AL INTELECTUALIZĂRII ŞI NOOSFERIZĂRII SOCIUMULUI

...Transformarea radicală a bazei conceptuale a ştiinţelor socio-umanistice a dus la

elaborarea unei noi paradigme a progresului social promovată de dezvoltarea intelectului colectiv. Progresul intelectualizării societăţii şi recunoaşterea importanţei intelectului social în dezvoltarea durabilă ne orientează spre concepţii novatoare ale dezvoltării. Un merit deosebit în acest domeniu îi revine şefului catedrei Filozofie şi Bioetică a USMF „Nicolae Testemiţanu” din RM, profesorul universitar, academician Teodor N. Ţîrdea. Graţie aportului ştiinţific relatat într-un şir de monografii, articole, manuale ideile promotorii de informatizare, intelectualizare, globalizare, noosferizare, bioetizare devin actuale capătînd valooare ştiinţifică şi la noi în ţară.

Tranziţia spre o societate informaţională indică savantului o viziune nouă referitoare la dezvoltarea socială, acordînd prioritate factorilor informaţional-comunicativi (intelectuali) ce constituie un sistem complicat autoorganizat al cărui nivel de funcţionare este determinat de intensitatea informatizării, computerizării şi mediatizării sociumului. O importanţă deosebită savantul acordă nu intelectului individual, sau al intelectului unei pături speciale, ci intelectului social care în baza interconexiunilor informaţionale tinde a favoriza o atitudine creativă faţă de rezolvarea problemelor în fiecare sferă de activitate umană. “În concepţia intelectualismului momentul central îi aparţine transformării cunoştinţelor în forţă socială şi îndeosebi, în cea de producţie”. Asfel, academicianul Teodor N. Ţîrdea, promovînd o viziune noua asupra concepţiei intelectualismului nu o reduce doar la sfera spirituală, fiind un punct de reper în procesul informaţional (acumularea, prelucrarea, translarea şi utilizarea informaţiei), dar cunoştinţele devin o forţă materială, realizîndu-se în sisteme tehnologice noi.

Drept urmare a intelectualizării sociumului profesorul Teodor N. Ţîrdea menţionează că civilizaţia va avea posibilitatea de a pretinde la o dezvoltare durabilă. Intelectualizarea, după părerea sa, se manifestă prin creşterea rolului şi influenţei muncii spirituale în activitatea profesională, prin sporirea funcţiilor creative drept rezultat al complicării muncii umane ce ţine de revoluţia tehnologică informaţională contemporană. Astfel, intelectualizarea reprezintă cuplarea facultăţilor intelectuale individuale cu posibilităţile tehnicii informaţionale.

La etapa actuală savantul propune soluţii concrete de realizare a acestui proces prin scientizare: „Conştiinţa individuală, intelectul individual depăşeşte substanţial conştiinţa socială, intelectul planetar. În aşa situaţie ştiinţa trebuie să accelereze în modificarea sa. E nevoie de o transformare radicală a ei în dependenţă de gradul de năzuinţă a omenirii spre un viitor durabil. La acest capitol în faţa ştiinţei se înaintează două ţeluri: primul ţine de supravieţuirea omenirii şi de ocolire a crizei antropoecologice planetare, al doilea – de soluţionarea problemelor globale şi eliminarea negativelor globalizizării. În dependenţă de faptul cum ea (ştiinţa) v-a reuşi să realizeze aceste scopuri depinde viitorul nostru, soarta (destinul) planetei”.

97

Axînd concepţiile sale pe o filosofie a supravieţuirii Teodor N. Ţîrdea propagă paradigma noosferică, conform căreia supravieţuirea omenirii poate fi asigurată de asemenea în cazul în care dezvoltarea societăţii se va orienta spre traiectoria noosferică. Adică se va înfăptui dirijarea inteligentă a transformării lumii. Savantul atenţionează că noosfera nu este biosfera reorganizată, ci sociosfera transformată. Sfera raţiunii presupune prioritatea şi dominarea mai întîi de toate a intelectului, a intelctului planetar (noosferic) şi nu a celui individual. Devenirea acestuia este posibilă datorită elaborării metodelor noi, netradiţionale de cercetare ce ar evidenţia importanţa aspectelor bioetice, umanistice, informaţionale, cosmice ale noosferei. Noosferizarea sociumului, presupunînd printre multitudinea de funcţii intelectualizarea, umanizarea, ecologizarea, axiologizarea progresului social, corespunde cu practica de supravieţuire a omului şi a societăţii, cu tendinţele acestora spre dezvoltarea durabilă. Astfel, în lucrările sale, autorul ne vorbeşte despre mentalitatea, despre conştiinţa noosferică, despre intelectul noosferic şi paralel despre societatea noosferică bazată pe înţelepciune, raţiune, înţelegere, toleranţă, interpretare, integrare, diversitate, unicitate etc., care în ansamblu ar sta la baza Demnităţii planetare, globale.

Savantul este ferm convins că dezvoltarea noosferică reprezintă prin sine schimbarea inofensivă, sistemică şi complexă a realităţii. În acest context consideră, că este necesar de a scoate la iveală totalitatea scopurilor pe care se va orienta noosferogeneza: creşterea calitativă şi mai apoi depăşirea activităţii materiale de cea intelectuală; prerogativa ştiinţifică şi sociopractică a principiului biosferocentric; diminuarea creşterii populaţiei în mod egal pe întreaga Planetă în concordanţă cu legităţile noosferizării în domeniul proceselor demografice; stabilirea unei noi culturi şi moral general-umană însoţită de conservarea diversităţii obişnuite existente; organizarea sistemelor de monitoring global şi regional al resurselor socionaturale şi utilizarea lor în concordanţă cu necesităţile dezvoltării durabile şi a principiilor bioetice; elaborarea sistemului internaţional de acte juridice, ce ar putea fi baza evoluţiei noosferice şi a conştiinţei bioetice; noua ordine mondială nu poate fi impus forţat de un stat sau altul, ea trebuie să fie stabilită de comunitatea mondială pe calea consensului.

Preocuparea filosofului de multitudinea de probleme ce stau în faţa omeniirii îl caracterizează drept un reviriment în viaţa socială, evenimentele negative nu-l afectează, nu-l împedică de a fi în ţară un promotor al cognitologiei, nosferologiei, bioeticii etc. Neobosita insistenţă creatoare şi-o manifestă în operele sale, în succesele ucinicilor săi, în dedicarea ca indrumător ştiinţifico-metodic. Spiritul cutezător de Filosof, Cărturar şi Mare Virtuos persistă la Teodor N. Ţîrdea prin tenacitatea sa de om al ştiinţei, prin toleranţa sa faţă de colegii săi, prin admiraţia celora ce-l înconjoară.

Din: Timpul (Cotidian Independent), 2007, 27 august, p.4

LA CONFLUENŢA DINTRE FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ

Deşi a atins vîrsta septuagenară, Teodor Ţîrdea, şeful Catedrei filosofie şi bioetică USMF „Nicolae Testemiţanu”, doctor habilitat în ştiinţe filosofice, academician, este în plină forţă creatoare, pregătit să-şi completeze palmaresul de pînă acum cu noi realizări. Aşa cum îi stă bine unui filosof, el are viziuni largi, fiind receptiv şi deschis spre tot ce e nou. Aşa s-a obişnuit să fie de-a lungul anilor, graţie faptului că domeniul său de cercetare s-a aflat întotdeauna la confluenţa dintre mai multe ramuri ale ştiinţei – filosofie, tehnică, informatică, cibernetică, ecologie, bioetică.

Repere biograficeNăscut într-o familie de răzeşi din Sobari, Soroca, Teodor Ţîrdea absolveşte

în 1954 şcoala nr.1 din localitate, o instituţie de prestigiu în acele timpuri. Îşi continuă studiile la Facultatea Fizică şi Matematică a Institutului Pedagogic „Ion

98

Creangă” din Chişinău. Face un an de „dăscălie” în raionul Nisporeni, apoi îşi satisface serviciul militar. După demobilizare, este admis la Facultatea Automatică şi Construcţia de Aparate a Institutului Politehnic din Harkov. Imediat ce termină această instituţie, este angajat în calitate de profesor de electrotehnică, fizică şi matematică la un colegiu din Harkov. După un deceniu de peregrinări pe alte meleaguri, se întoarce la Chişinău. Îşi ia doctoratul în filosofie la Universitatea de Stat din Moldova, iar peste un timp susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice şi obţine titlul de profesor universitar.

Atras de ştiinţele socialeConcomitent cu activitatea ştiinţifică şi pedagogică, Teodor Ţîrdea lucrează

în organele republicane ale tineretului. Activează un timp în calitate de prorector, apoi decan la Universitatea de Stat din Moldova, şef ai Secţiei instruire în domeniul ştiinţelor sociale a Ministerului Învăţămîntului Superior şi Mediu de Specialitate din Moldova. Din această funcţie, pe bază de concurs, este ales în 1987 şef al Catedrei Filosofie (care din 1999 poartă denumirea Filosofie şi Bioetică) a USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Caracterul ferm, tactul în relaţiile cu oamenii, îl ajută să selecteze pentru această catedră specialişti de înalt profesionalism, de o rară compatibilitate, fapt care îi garantează succesul de mai tîrziu. Totodată, depune eforturi considerabile la însuşirea terminologiei medicale, baza metodologică şi conceptuală a medicinii. Se poate spune că nici-o catedră universitară nu a cunoscut acel „seism” ştiinţific, acel val de schimbări, prin care a trecut catedra condusă de Teodor Ţîrdea. Dar toate schimbările aveau un scop bine definit: să organizeze munca de investigare ştiinţifică pe principii moderne, recunoscute în cercurile ştiinţifice, inclusiv de peste hotare. Meritele incontestabile ale profesorului Ţîrdea constau în faptul că a ştiut să dirijeze acest proces şi să adune în jurul său oameni capabili şi cutezători. A fost organizată strălucit şi activitatea managerială, şi cea didactică. Susţinut de colegii săi, profesorul Ţîrdea a modificat programa analitică la filosofie, a elaborat manuale, suporturi de curs, dicţionare; a iniţiat noi abordări şi orientări ale investigaţiilor în filosofie. Aşa a apărut o nouă şcoală ştiinţifică în domeniu.

Bioetica, o nouă direcţie de cercetareTot în acest răstimp, în centrul intereselor sale a mai apărut un nou domeniu:

bioetica. Este vorba de o ştiinţă de mare perspectivă, care studiază problema supravieţuirii omului în condiţiile informatizării, ecologizării şi noosferizării sociumului. Trebuie să spunem că, graţie acestui savant vizionar, s-au făcut paşi hotărîţi pentru afirmarea bioeticii. Prin contribuţia sa directă, la catedră au fost organizate mese rotunde pe diverse probleme şi aspecte ale bioeticii, medicinii, filosofiei; conferinţe ştiinţifice anuale informaţionale. În cadrul acestor conferinţe au prezentat comunicări şi rapoarte circa 850 de specialişti de largă reputaţie din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, SUA, Canada, Belarus, precum şi din R. Moldova.

Concomitent, a fost efectuată o muncă intensă de instruire şi îndrumare a studenţilor, rezidenţilor, doctoranzilor, competitorilor. Sub conducerea prof. Teodor Ţîrdea au susţinut teza de doctor în ştiinţe şase persoane (alţi şase discipoli

99

îşi finisează cercetările pentru a-şi susţine tezele). În anul 2000, la Chişinău apare primul manual de bioetică „Filosofie şi bioetică: istorie, personalităţi, paradigme”, al cărui autor este profesorul Teodor Ţîrdea. Domnia Sa a fondat Asociaţia de Bioetică, fiind primul preşedinte al acesteia; a inaugurat Centrul Naţional de Bioetică al RM. Este membru al Comitetului Naţional de Bioetică în domeniul cercetărilor ştiinţifice de pe lîngă Ministerul Sănătăţii al RM.

Apreciat pentru merite deosebitePînă în prezent, neobositul savant şi pedagog Teodor Ţîrdea a publicat

peste 250 de lucrări ştiinţifico-didactice inclusiv 30 monografii, manuale şi broşuri. Fiind bine cunoscut printre savanţii de profil din spaţiul postsovietic, dar şi în alte ţări, în 1992 a fost ales academician al Academiei de Informatică a Ucrainei, precum şi membru titular al Academiei de Informatizare de pe lîngă ONU (1996), academician al Academiei Internaţionale de Noosferă (Dezvoltare durabilă, 1998), membru al Senatului şi Consiliului Ştiinţific al USMF „Nicolae Testemiţanu”. Aceste realizări s-au bucurat de o largă apreciere – acum cîţiva ani, profesorul Ţîrdea a fost decorat cu Ordinul Gloria Muncii. Ceva mai înainte i se acordase titlul de Om Emerit al învăţămîntului public din RM. Dar cea mai frumoasă apreciere este dragostea şi respectul cu care este răsplătit de toţi cei care îl cunosc.

Ion Ababii, ministru al Sănătăţii, dr. hab., prof.univ., academician al AŞM

Din: Calendar Naţional, 2007, p. 258-260

ŢÎRDEA TEODOR NICOLAE – doctor habilitat în ştiinţe filosifice, profesor universitar, specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii, în special pe problemele filosofice ale informaţiei, informaticii, ciberneticii, ecologiei, bioeticii, supravieţuirii omenirii.

Născut la 26 august 1937 în familie de răzeşi Nicolai şi Anastasia din s. Sobari judeţul Soroca. În 1954 a absolvit şcoala medie Nr. 1 din or. Soroca. Continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic (astăzi Universitatea Pedagogică) Ion Creangă din Chişinău (1954-1958). Urmează apoi studiile la Facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Institutului Politehnic (Universităţii Tehnice) din Harkov (1964-1969), obţinînd titlul de inginer-electric. Studiile postuniversitare le face la doctorantură în domeniul filosofiei (1972-1975).

Activează în sistemul preuniversitar în calitate de profesor de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni, Şendreni şi Grozeşti, raionul Nisporeni (1958-1959). Urmează stagiul militar în Armata Sovietică (1959-1962). Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului, artă pe care o practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ucraina) şi Harkov (Ucraina). Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în colegiul de industrie de produse lactate din or. Harkov.

100

În 1969 Teodor N. Ţîrdea revine cu traiul în Moldova, unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din RSSM. Concomitent, predă electrotehnica, tehnologia metalelor, desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică nr. 4 din or. Chişinău.

După susţinerea tezei de doctor în filosofie (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N. Ţîrdea - perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. În decursul anilor 1975-1977 el deţine funcţiile de prorector pentru activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova, apoi de decan (1977). Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM, iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. Concomitent, din 1974 ţine cursuri de filosofie pentru studenţii USM.

Publică peste 40 de materiale în presa republicană şi unională privitor la educaţia tineretului studios, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în învăţămîntul universitar şi de administraţia publică.

Din 1987, activează ca şef al catedrei de Filosofie, din 1999 – şef al catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Se manifestă ca un manager talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios. Ţine cursuri de filosofie, de istorie a gîndirii filosofice, de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori), de informatică socială, sociocognitologie, noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie, psihologie şi sociologie), Universităţii de Stat a artelor din Moldova, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Graţie lui Teodor N. Ţîrdea la catedră funcţionează doctorantura, magistratura, cursurile pentru doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii, cercul filosofic pentru studenţi. Din 1995 se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examinarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii, din perspectiva bioeticii, medicinei, economiei şi filosofiei, asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate.

Prof. T. Ţîrdea argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei, a noilor organoane şi mijloace de realizare a acesteia. El consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice, ecologice, sinergetice, cognitologice, noosferologice etc., şi deci de constituire a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane - filosofia supravieţuirii. Acest mod de filosofare, în opinia lui, înglobează în sine filosofia informaţională, pe cea ecologică, cosmică şi în fine filosofia noosferică, care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. Prof. Teodor N. Ţîrdea are un aport concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică.

Pînă în prezent Teodor N. Ţîrdea a publicat circa 250 lucrări ştiinţifico-metodice, inclusiv 25 monografii, manuale, dicţionare şi broşuri, participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe, simpozioane ştiinţifice atît în ţară, cît şi peste hotare, creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsovietic etc. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova, iar în anul 2005 – Centrul Naţional de Bioetică din RM, propagă profesional cunoştinţe de bioetică, noosferologie, sinergetică, cognitologie, informatică, filosofie.

În scrierile lui Teodor Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examinează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. Se formulează principiile, modelele, modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştinţe, rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei, omenirii în genere. În lucrările lui Teodor N. Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuează o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia - a informaţiei sociale, examinîndu-se detaliat tipurile, proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere, luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de

101

intelect social. Formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională, Filosofia ecologică şi Filosofia noosferică.

Teza de doctor în ştiinţe filosofice - Problema informaţiei sociale (1975), teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice - Informatizarea, cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale (1992). Membru titular al Academiei de Informatică a Ucrainei (1992), acad. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996), membru de onoare al Academiei Internaţionale de Noosferă (Dezvoltare durabilă) (1998).

În anii 1993-2003 Teodor Ţîrdea a fost membru al Consiliilor ştiinţifice pe lîngă Institutul şi Filosofie, Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei, sociologiei şi politologiei. Actualmente este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept, al revistei Curierul Medical, al revistelor Sănătate publică, Economie şi Management în Medicină, INFO-MED, membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova, preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova, Directorul Centrului Naţional de Bioetică din R.M. etc.

Teodor N.Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii (1999), Diplomei de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM (1972), titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987).

Posedă o capacitate nepereche de muncă, e omul cuvîntului şi fapte, reformator de o verticalitate şi cumsecădenie deosebită, bucurăndu-se de respectul şi înalta apreciere a celor ce-l cunosc, profesorilor, doctoranzilor, studenţilor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂDicţionar de Filosofie şi Bioetică. / Teodor N. Ţîrdea, Petru V.Berlinschi, Didina U. Nistreanu, Anatol I.Eşanu, Vitalie I.Ojovanu - Chişinău: CEP „ Medicina”, 2004. - 441 p. ŢÎRDEA, TEODOR N. Bioetică: origini, dileme, tendinţe. Suport de curs. / Teodor N. Ţîrdea; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Centrul Naţ. de Bioetică din Rep. Moldova. Asoc. de Bioetică din Rep. Moldova. Catedra de Filosofie şi Bioetică. - Chişinău: CEP „Medicina”, 2005. - 234 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Cultura şi filosofia patristică. Suport de curs. / Teodor N. Ţîrdea, Vitalie I. Ojovanu; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Catedra de Filosofie şi Bioetică. - Chişinău: CEP „Medicina”, 2005. - 78 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Elemente de bioetică. / Teodor N. Ţîrdea; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Centrul Naţ. de Bioetică din Rep. Moldova. Asoc. de Bioetică din Rep. Moldova. Catedra de Filosofie şi Bioetică. - Chişinău: Univers Pedagogic, 2005. - 178 p.ŢÎRDEA, TEODOR NICOLAE. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie. (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii ' 90 ai sec. al XX-lea) / Teodor N. Ţîrdea; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Catedra de Filosofie şi Bioetică. - Chişinău, 2001, 272 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Filosofia: (S kursom bioetiki): / Teodor Ţîrdea; Petru Berlinschi. Chişinău: CEP „Medicina”, 2002. - 551 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Filosofie – Etică – Medicină. / Teodor N. Ţîrdea, Petru Berlinschi, Eugen Popuşoi; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 1997. - 57 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Filosofie socială şi sociocognitologie. Ediţie ştiinţifico-didactică / Teodor N. Ţîrdea; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Catedra de Filosofie şi Bioetică. - Chişinău, 2001. -90 p. ŢÎRDEA, TEODOR N. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. Chişinău, 2000. - 251 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Informaciâ, poznanie, social'noe upravlenie: Filosofskie ocerki. – Chişinău: Ştiinţa, 1992. – 184 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Informaciâ, sistemy upravlenie. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1975. – 92 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Informatica şi progresul social. Chişinău: Cartea Moldovenească, 1989, 112 p.

102

ŢÎRDEA, TEODOR N. Informatizarea, cunoaşterea, dirijarea socială. Eseuri filosofice / / Teodor N. Ţîrdea; red. Resp. A.D.Ursul (monogr.) – Chişinău, 1994. -214 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Introducere în sinergetică. - Chişinău: Medicina, 2001. - 91 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Philosophie et istorie de la pensee philosophique: objet d'etude et leur problematique. / Teodor N. Ţîrdea, Anatol Eşanu; Universite d'Etat de Medecine et de Pharmacie „Nicolae Testemiţanu” de la Republique de Moldova. Chaire de Philosophie ei Bioethique. - Chişinău: 2001.– 25 p. ŢÎRDEA, TEODOR N. Sinergetică, aliniaritate, autoorganizare. Calea spre ştiinţa postneclasică. / Teodor N. Ţîrdea; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Rep. Moldova. - Chişinău, 1998. - 40 p.ŢÎRDEA, TEODOR N. Social'naâ informaciâ: Filosofskij ocerk. – Chişinău: Ştiinţa, 1978. – 144 p.

***DERGACIOV, LIDIA. Apariţia şi dezvoltarea gîndirii filosofice în Moldova / Lidia Dergaciov, Teodor Ţîrdea // Filosofia în concepţii şi personalităţi. - Chişinău, 1995. - P. 122-154ŢÎRDEA, TEODOR N. Bioetika: osnovnye principy i sociokul'turnye modeli / Tret'i iliadievskie cteniâ: Tez.dokl. i vystup. mezdunarodnoj nauc. konf.(Kursk, 4 maâ 2000 g.). – Kursk, 2000. – P.103-105ŢÎRDEA, TEODOR N. Comitetele de Bioetică – un nou institut social / Teodor Ţîrdea, Rodica Gramma // Curier medical =Medicinskij kur'er. – 2003 - nr.1. – P.34-37ŢÎRDEA, TEODOR N. Conţinutul, specificul, clasificarea şi paradigmeke filosofiei din Grecia şi Roma Antică // Filosofia în concepţii şi personalităţi. – Chişinău, 1995. P.2-23ŢÎRDEA, TEODOR N. De la intelectul social la cel noosferic - calea spre supravieţuirea omenirii // Analele ştiinţifice ale USMF «N.Testemiţanu». Vol.1. Probleme medico-biologice şi farmaciutice. / Zilele Universităţii, 18-19 octombrie 2000. Ediţia I. - Chişinău: - P. 268-273ŢÎRDEA, TEODOR N. Demnitatea umană din perspectivă planetară şi bioetică // Educaţia în Bioetică şi Drepturile Omului în România. – Bucureşti: 2006. - P. 357-362ŢÎRDEA, TEODOR N. Demnitatea planetară din perspectiva supravieţuirii şi bioeticii // Anale ştiinţifice ale USMF «Nicolae Testemiţanu». Volumul 2. Probleme actuale de sănătate publica şi management: Zilele Universităţii, consacrate jubileului 60 de ani ai învăţămîntului medical din Republica Moldova ( 3-7 octombrie 2005). – Chişinău, 2005. - P. 362-365ŢÎRDEA, TEODOR N. Edinstvo fenomena bioetiki i noosfernoy paradigmy v strategii obespeceniâ bezopasnogo razvitiâ sovremennoj civilizacii // Rozvitol idej bioetiki u europejs'komu konteksti: Materiali IV Miznarodnogo simpoziumu z bioetiki, 11-12 travnâ 2006 g.- Kiev: Vidavnictvo Sfera, 2006. P. 140-142ŢÎRDEA, TEODOR N. Globalizarea procesului de asigurare a securităţii – un principiu fundamental al dezvoltării inofensive // Interconexiuni în contextul globalizării / Iaşi, Editura Pan Europe MBŞ. - Iaşi: 2005. - P. 103-106ŢÎRDEA, TEODOR N. Instruirea anticipată din perspectiva integrării Europene // Integrarea Europeană: Filosofie, Politică, Cultură / Materialele Conferinţei Internaţionale.( 19-20 noiembrie 2004). - Chişinău: 2005. - P. 31- 37ŢÎRDEA, TEODOR N. Instruirea universitară în domeniul bioeticii din perspectiva integrării europene // Educaţia în Bioetică şi Drepturile Omului în România. – Bucureşti: 2006. - P. 363-368URSUL, A.D.Noosferizaciâ nauki i obrazovaniâ – vaznejsaâ predposylka ustojcivogo razvitiâ / A.D.Ursul, F.N.Ţîrdea // Vtoeye iliadievskie cteniâ: Tez.dokl. i vystup. mezdunarodnoj nauc. konf.(Kursk, 5 maâ 1999 g.). – Kursk, 1999. – P.226-230ŢÎRDEA, TEODOR N. Nooaferizacia - put' k bezopasnomu razvitiu //Cetvertye iliadievskie cteniâ. Civilizaciâ na rubeze tysâceletij: problemy, zakonomernosti tendencii: Materialy mezdunarodnoj nauc. konf.(Kursk, 14-15 maâ 2002 g.). – Kursk, 2002. – P.131-133ŢÎRDEA, TEODOR N. Problema komercializacii celoveceskogo tela: bioetiki-filosofskie aspekty / Teodor Ţîrdea, A. Eşanu // Rozvitoc idej bioetili u europejs'komu konteksti: Materiali IV

103

Miznarodnogo simpoziumu z bioetiki, 11-12 travnâ 2006 g.- Kiev: Vidavnictvo Sfera, 2006. P. 143-145ŢÎRDEA, TEODOR N. Problema reproducerii umane artificiale din perspectivă bioetică // Sănătate publică, economie şi management în medicină / Revistă ştiinţifico-practică, nr. 3 (10) 2005 – Chişinău: 2005. - P. 52-56ŢÎRDEA, TEODOR N. Societatea informaţională, locul şi rolul ei în devenirea modelului de civilizaţie durabilă // Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale: Conf. int. 9-10 dec. 2004. – Chişinău: Dep. Ed.-Poligr. Al ASEM, 2004. – P-25-27.

***

ABABII, ION rector USMF „Nicolae Testemiţanu”. Spirit reformator, crescut în balsamul filosofiei // Ziarul ”Făclia”, 2002, 14 septembrieMIRESCU, GLORIA Un filosof cu suflet de copil // Ziarul „Florile dalbe”, 2001, 7 iunie.OJOVANU, VITALIE I. Eminenţa personalităţii: între culegere şi responsabilitate: (Activitatea reformetoare a acad., doct. hab. înfilos., prof. univ. Teodor N. Ţîrdea )// Ojovanu Vitalie.Torţa înţelepciunii. Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF „Nicolae Testemiţanu” din RM la 45 de ani de activitate. Chişinău, 2002, p. 18-33, 65-71.STICI,ION Timonierul filosof Teodor Ţîrdea // Ziarul „Moldova Suverană”, 2002, 24 augustTROFAILĂ, VASILE Comuna Cremenciug. O călătorie documentară în trecutul ţi prezentul satelor Cremenciug, Sobari, Livezi şi Valea din raionul Soroca.Chişinău, 2004, p. 83, 119-121.ŢAPOC, VASILE. Date selective despre autor // Ţîrdea, Teodor. Introducere în sinergetică – Chişinău, 2003. P.87-89.Ţîrdea Feodor (Teodor) Nicolaevici (26.08.1937) // Ţîrdea,Teodor N. Filosofia (Skursom bioetiki) Ucebnik. Chişinău, 2002. P. 542-544Ţîrdea Teodor Nicolae // Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. Chişinău: Medicina, 2004, p. 433-437.

Patriarhului Bioeticii Naţionale,academician,doctor habilitat în filosofie,profesor universitar,preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din R.Moldova,director al Centrului Naţional de Bioetică din R.Moldova,Cavaler al Ordinului Gloria Muncii,Eminent al învăţământului public din R.Moldova, etc.

Teodor N. Ţîrdea la cele 70 de Veri

104

Multstimate Teodor N. Ţîrdea !Către finele acestui gustar împovărat de roade,

Vă felicităm călduros cu venerabilul Dumneavoastră jubileu.Privind retrospectiv asupra carierei profesionale ce aţi realizat-o, Vă cunoaştem drept un mare savant, impecabil pedagog, extraordinar manager şi, în toate privinţele, un Om cu literă mare. Pornindu-Vă calea vieţii din localitatea Sobari din preajma Sorocii, unde V-aţi născut la 26 august 1937, absolvind diverse instituţii de învăţământ, de la cele primare până la cele universitare, aţi trasat apoi o carieră profesională admirabilă.Totuşi considerăm că împlinirea forte s-a cristalizat aflându-vă în fruntea catedrei noastre pe care a-ţi transformat-o în una de elită. Mai mult ca atât, în baza colectivului nostru, prin efortul direct al D-stră, s-a constituit o adevărată forjă ştiinţifică modernă. Aportul D-stră constă nemijlocit în: fondarea şcolii ştiinţifice naţionale de bioetică ca filosofie practică, elaborarea şi promovarea unui sistem integru de paradigme (informatizarea, ecologizarea, intelectualizarea) drept fundament al unui nou domeniu de cunoştinţe – noosferologie (teoria şi filosofia supravieţuirii omenirii).Pe această pagină nu se va găsi loc pentru toate felicitările şi urările de bine pe care le-am expune. Vă dorim tradiţionalul la mulţi ani cu sănătate, fericire în familie, satisfacţie de la realizările discipolilor, pace şi noi împliniri!

Vivat Profesore!

...”Iubite Dascăl-Marele Savant. Prieten scump şi cu răbdare, Noi viersuri vă închinăm, Şi flori, Maestre, la picioare...”

Colectivul Catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie «Nicolae Testemiţanu» din Republica Moldova

Уважаемые коллеги!

105

Международный государственный экологический университет им. А.Д. Сахарова (Минск, Республика Беларусь)

имеет честь поздравить вас с замечательными юбилеями:

50-летием кафедры Философии и Биоэтики Государственного Университета Медицины и Фармации им. Н.Тестемицану и 70-летием заведующего кафедрой, доктора философии,

профессора Теодора Николаевича Цырди

Нам хорошо известен вклад, который вносит коллектив вашей кафедры и ее заведующий Т.Н. Цырдя в дело становления и развития биоэтики

не только в Республике Молдова, но и на всем постсоветском пространстве. Это и научные публикации, и яркие выступления ваших сотрудников на

международных конференциях, и программы биоэтического образования, направленные на формирование нового гуманистического мировоззрения –

с детских лет вплоть до воспитания профессионального мышления специалистов.

Надеемся, что активная и плодотворная работа кафедры будет и в дальнейшем служить нам образцом и примером.

Желаем коллективу вашей кафедры дальнейшей плодотворной работы, а ее заведующему Теодору Николаевичу Цырде – долгих лет жизни, здоровья, творческих успехов

Ректор МГЭУ им. А.Д. Сахарова, профессор С.П. КундасПрофессор Т.В. Мишаткина

VI. NOTE

1 Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe - AN RM), fond R-3059, registru 1, dosar 219, filele 42-53; dosar 220, filele 38-47.

106

2 Vezi: AN RM, mapa registrului nr.1 al fondului R-3059, pag.2.3 Ibidem, pag.3.4 Ibidem, pag.4.5 Ibidem.6 Кишиневский государственный медицинский институт. - Кишинев: Штиинца, 1984, с.67; Grossu Iu. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. - Chişinău: INCONCOM, 1995, p.88.7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe - Arhiva USMF), fond 2, registru 4, dosar 99, fila 190.8 Ibidem, fila 256.9 Ibidem, filele 564-566.10 Ibidem, fila 566.11 AN RM, fond R-3059, registru 1, dosar 238, filele 1-3.12 Ibidem, fila 14.13 Arhiva USMF, fond 2, registru 2, dosar 509.14 Ibidem, dosar 457.15 AN RM, fond R-3059, registru 1, dosar 238, fila 15.16 Ibidem, fila 16 verso.17 Ibidem, dosar 243, fila 128.18 Ibidem, dosar 238, fila 17 verso.19 Ibidem, fila 24.20 Ibidem, dosar 246, fila 19.21 Ibidem, fila 14.22 Ibidem, fila 16.23 Ibidem, fila 12.24 Ibidem, filele 26 verso, 27.25 Arhiva USMF, fond 2, registru 4, dosar dispoziţii 04.06.57-06.09.57, fila 329.26 Ibidem, registru 2, dosar 14136.27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF, fond 2, registru 2, dosar 929, filele 9-14, 21, 25- 41.28 AN RM, fond R-3059, registru 2, dosar 50, filele 96, 97.; Кишиневский государственный медицинский институт. - Кишинев: Штиинца, 1984, с.71.29 Кишиневский государственный медицинский институт ..., c.71.30 Ibidem, c.69.31 Ibidem, dosar 14138332 Ibidem, dosar 1413633 Ibidem, dosar 141116; Rusnac Gh., Cozma V. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. 1946-2001. Dicţionar istorico-biografic. - Chişinău, 2001, p.193-194. 34Arhiva USMF, fond 2, registru 2, dosarele 1158 şi 14102.35 Ibidem, dosar 141275.36 Ibidem, dosar 1457.37 Ibidem, dosar 1483.38 Ibidem, dosar 141360.39 Ibidem, dosar 141156.40 Ibidem, dosar 141396.

VII. SURSE UTILIZATE:

Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie

107

“Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2007).Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”.Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R - 3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972).Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF

“Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2007).Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii

umane // Materialele Conferinţei a XII-a Ştiinţifice Internaţionale dedicată semicentenarului catedrei Filosofie şi Bioetică şi jubileului de 70 de ani a prof. universitar, dr. hab. în filosofie Teodor N. Ţîrdea, 28-29 august 2007. Sub red. acad. Teodor N. Ţîrdea. – Chişinău: Medicina, 2006. - 396 p.

Centrul Naţional de Bioetică din R.Moldova – http://bioeticamd.narod.ru/bio_ro/menu_ro.html

Dicţionar Enciclopedic. - Buc.: Editura Enciclopedică. – Vol.I. A-C., 1993; Vol.II. D-G., 1996; Vol.III. H-K., 1999; Vol.IV. L-N., 2001; Vol.V. O-Q., 2004; Vol.VI. R-Ş., 2006.

Dicţionar de Filosofie şi Bioetică / T.Ţîrdea, P.V.Berlinschi, A.Eşanu, D.U.Nistreanu, V.I.Ojovanu - Chişinău: Medicina, 2004. - 442 p. Dicţionarul explicativ al limbii române. Ed. II. - Buc.: Univers enciclopedic, 1998. - 1192 p.

Grossu Iu. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Red. I. Ababii. - Chişinău: INCONCOM, 1995. - 511p.

Ojovanu V.I. Torţă a înţelepciunii. Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova la 45 de ani de activitate. – Chişinău: UASM, 2002. – 75 p.

Proiectul: "Popularizarea cunoştinţelor despre bioetică în Republica Moldova" - http://bioethics.smtp.ru/istoria_ro.html Rusnac Gh., Cozma V. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. 1946-2001. Dicţionar istorico-biografic. - Chişinău, 2001. – 365 p.

60 ani de învăţământ superior medical în Republica Moldova: Făuritorii unei istorii de aur... - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2005. – 431 p.

Ţîrdea Teodor N. Strategia de supravieţuire a omenirii din perspectiva paradigmelor informaţionale, bioetice şi noosferice (Alocuţiune aniversară) 70. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2007. – 63 p.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” // http://www.usmf.md

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”la 60 de ani. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2005. – 448 p.

Алексеев П. В. Философы России XIX-XX столетий. Биографии, идеи, труды. Изд. 3-е, перераб. и доп.- М.: Акад. проект, 1999 – С. 864-865.

Кишиневский государственный медицинский институт / Сост.: Н. Тестемицану, Е. Попушой, К. Ецко и др. - Кишинев: Штиинца, 1984. - 319с.

108

Vitalie Ojovanu

Ediţie ştiinţifico-didactică

DIMENSIUNILE PERFORMANŢEI

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 50 ANI DE ACTIVITATE

Redactor: ........................

Dat la cules 28.IX.2007 Bun pentru tipar 26.IX.2007Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Coli de tipar 4,75Comanda 149. Tiraj 100

Tipografia ....................................

109