(SECOLUL AL XiXa )

Dictiollar111 Contimporallilor

DE

DIM. R. ROSETTI

-4-,--(1.

BUCURETI

EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI POPULARA, PASAUIUL ROMAN No. 12,

1897

www.dacoromanica.ro

Or-ce ecsemplar ne numerotat ,si ne ,purtdnd semndtura aniorulur, se vaconsidera contrafdcut i se va urmdri conform legeY.

Reprodncerea i traducjiunea sunt inter#se.

www.dacoromanica.ro

Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa binevoiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, spre a se pu/eaface rectificdrile in edijia viitoare.

www.dacoromanica.ro

PRECUVRNTARE

Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la omasa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa,i care me ruga tocmai s inserez intr'un ziar, conform obiceiului, ca atrocut cu mare succes teza sa pentru licenta i ca juriul ra felicitat foarteviiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un vo-luntar pe ase luni.

Pe cand licentiatul se luda cu izbandele sale universitare, intra inlocalul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul volun-tar se scoala, saluta respectuos i apoi se avaza

Ear oil, care am tristul privilogiii de a reprezenta deja o pagina atimpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined i le zisei :

Quin se schimba vremurile i moravurile. Vedeti pe oficerul careintr acum ? Cu dou-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana lamare nu rar fi salutat, caci pe atunci medicii militari, cu toata uniformalor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei.

Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila.Cand rostii cuvntul lipitoare, tovaragii mei de mas, se uitara ne-

domiriti unul la altul, apoi la mine, i me intrerupsera zicendLipitoare ? N'am intelos. Lipitorile lui Davila i mai putin.Ce fel, urmai eii, nu titi cine a fost Davila ?Marturisesc ca din auzite, cunosc numai picaturile lui Davila, cad

mi recomandat la spiterie contra colicelor, respunse licentiatul, darcine a fost Davila i dad, a fost turc, tatar, sail neamt, habar nu am.

Efi remasei uimit.Nu'nfi venea s crez ca doul-spre-zece ani sunt da ajuns In tara

noastr pentru ca o dat omul inmormintat, daca el n'a fost Kogalniceanu,

www.dacoromanica.ro

II

Brdtianu, sail n'a purtat un nume Cu vazd In politic., sd nu se mal tienimic despre densul.

Fdcul in putine cuvinte biografia doctorului Davila i talm.ciI sensulsatiric al calificativului lipitoare, dat medicilor militari eiti din coala sa.

Dar aceasta nu mi se pdrea suficient. Din acest moment m'arn totgandit ea precum tInerul licentiat nu tia nimio despre cine a fost Davila,tot ast-fel sunt multi cari nu tai nimic despre cine a fost Dinicd Golescu,Filipescu Constantin, Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, pro-fesorii Valliant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski i multi, foartemulti altil cad a jucat un rol important In Romania 'de la inceputul se-colului astd-zi, dar ale cdror biografil chiar sumare, nu se gAsescnicderI.

Toat lumea n'a fost Bolintineauu, Sion, sad alt literat, spre a i segdsi viata in numeroasele modeluri de prozd i poezil ce se tipdresc anualcu autorizatia ministeriald.

Ast-fel mi-a intrat In minte idea de a intocmi un Dictionar al Contim-poranilor din Romeinia de la inceputul secolului al 19-lea 'And astd-zi.

M'am pus pe lucru In 1896 i credeam c vol termina in ase luni.Amar am fost inelat, cdcT iatd-ne in 1898 i lucrarea mea este abia schi-iatd, o recunosc singur.

Dictionarul de fatd apare incomplect, Cu multe lacune, pentru ca mi'alipsit elementele necesare spre a face ce doream s fac, i ce nddjduiam

voi putea s, produc.Spre a me urni din loc, am gsit trei carp. Una este Arhondologia

Moldovei de paharnicul Constantin Sion, care drept amdnunte asupra vieteloamenilor secolului, se ecsprimd cam de reguld ast-fel : X..., putoare gre-ceased, boerit de Vodl Sturdza pentru cd i-a netezit muerea ; l'a fdcutpaharnic Apoi carticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisdde un om mic, o colectie de vre-o doue-zeci nume, in care toff partizanii poli-tici al autorului sunt numiti marl patrioti, %ea a li se ardta faptele, iartoti adversarii sunt numitl hoti, fdr a li se ardta hotille.

De aceste lucran, bine inteles cd nu m'am putut sluji.A treia carte este a ha Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturei ro-

mane. Aceastd lucrare mi-a lost de mare fotos, insd prezenta dou nea-junsuri. E publicat acum doui-zeci i doui de aril i nu se ocupd de catdespre

In asemenea conditiuni m'am gandit atuncl sd me adresez publiculuiCu rugdminte semi vie fie-care In ajutor, trimitandu'mi biografiile ce po-

www.dacoromanica.ro

III

sed. Lunr intregI toat presa a reprodus apelurile mele desesperate c,trefamiliile tuturor fotilor sail actualilor fruntaI ai treI.

Se vede c proza mea n'a avut darul s dqtepte in public dorul des-groprel trecutuluI, cacI mi-ati rspuns cel mult zece la sutd din ceI carIar fi trebuit s fspunz. In schimb ins recunosc cd am primit biografiileunor necunoscutI carrtni destinuiati c, de la nascere 'Ana in prezent ailfost neclintiti conservatori sail liberall, ba adesea ail cumulat aceste clod)credinte politice cu vre-o demnitate de membru inteun consiliu judetean.

Desndajduit, dar hotrt s, joc de vreme ce intrasem in hor, amintreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dintr'insele vre-obiografie. M'am luptat cu slovele chitilice, am citit zi cu zi fie-care articolde fond din colectiile ziarelor pentru cd Po la 1850 i chiar maI incoace, inprimul Bucuresci, gseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a po-liticeI externe, apoi tot inteinsul se vorbea mai la vale despre moartealui Campineanu sail a till Vcrescu, mai departe se istoriseail izbndeleluI Garibaldi i articolul inchea cu o dare de seam despre scumpireazarzavaturilor.

Ca s gsesc ceva, trebuea s citesc tot. Mare lucru n'arn gsit, daram dobndit convingerea ca de la 1850 pan in prezent, presa noastr acAtigat mutt, cel putin in arta de a imprti materia.

Nimic In biblioted, aproape nimic in ziare ; 'ml rmneafi analele par-lamentare. Ca un adevrat cine de vSnatoare in urmrirea prdzel, ampus mana pe tablourile pensionarilor Statului din trecut i alegandu'miacolo numele fruntailor, am alergat la izvor, corcetnd proectele de logiracute cand li s'ail votat pensiile sail rocompensele nationale.

Aa Intre altele vol istorisi rezultatul la care am ajuns ndjduind cavoI gsi amdnunte asupra vietel lui Vasile Sturdza.

Legea i proectul erail cu desavrire laconice ; dar am constatat c.M. Kogalniceanu luase cuvfttul In Camera spre a sustine proectul.

Deschid Monitorul Oficial". Luase Inteadevr cuv6ntul M. Koglni-ceanu, spre a gri cam ast-fel : Domnilor, ndjduesc c nu este nevoes mai sustiti meritele lid V. Sturdza i c totI ye veti grbi a votaproectul".

Att i nimic maI mult.S'a grbit i cu drept cuvdnt toat Adunarea s voteze proectul,

de i am convingerea ca multi deputati nu tiaii mal multe despre V.Sturdza de at licentiatul meil despre doctorul Davila.

M'a opri aid, de team& s nu devid prea monoton, dar trebue smai adaog un exemplu. La Ministerul de rezbel nu mi-a fost cu putint.

www.dacoromanica.ro

IV

s gsesc starea civila i foaea de serviciii a oficerilor mortI in timpulrezbelului Independentel. Ndjdueam ca acetI (Hof sunt inscrif inteocarte de aur. Nu sunt trecuti nicdeel. Am reconstituit singur viata lor,servindu-m6 de Anuarul armatei din 1876 i de cartea D-lui Th. Vcarescu:Lupiele Romanilor.

Toate acestea le-am spus pentru ca sd'mi fie ertat daca in asqmeneaconditiuni Dietionarul Contimporanilor din _Romania e departe de perfectiune,pentru ca sa'nfi fie ertat daca pe unii din fruntail tarei i-am dat poateca nascutI inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loe, despre altiiam vorbit proa putin, i pe unii 'am ingropat prea trziii.

Am pus col putin temelia Dietionar2dui. De acum inainte, sa'nff deaiubitorii de adevr ajutor qi Dumnezeil zile ca s pot indrepta greeleleinteo editie viitoare.

DIM. R. ROSETTI.

www.dacoromanica.ro

DICTIONARUL CONTIMPORANILOR

Aaron (Teodor).Preposit capitular inLugo (Transilvania), niiscut in Ardeal la6 Februarie 1803, incetat din viatii in Lu-go la 6 Aprilie 1859.

A fcut studiile in Sibik Blaj, i Pes-tha. Numit la 1828 profesor la gimnasiuldin Blaj, el trece in 1835 paroch la pro-topopia de la Gala, la 1837 devine cano-nic. onorar iar la 1838 paroch in Arad.Mal tarzi director al gimnasiului din Beiu,la 1842 e numit censor si revisor la tipo-grafia UniversitAtel din Buda. Dup ce atrecut prin rectoratul seminarului rorran dinOrada mare, a fost numit in 1857 prepo-sit capitular in Lugo. Aaron a publicatCatechetica practicd (1843) Anotdrt la Istoriahit Petra Maior (1828) Anotdrt din Istoriaeclesiasticd despre urzirea ji ldtirea credintetcreftine intre Rom-hit (1850) Cuvntdrt bi-sericejtt (1847).

Adamachi (Vasile). Filantrop, nits-cut in Iai la 1811, unde a incetat dinviatii la 20 Martie 1892. A fcut studiilecasa piirinteasc i a ocupat diferite func-tiunl in judetul Vaslui. A llsat Academieiromne o donatiune de dou milioane ijumtate sub titlul Fondul Adaniachi alcrui venit servete in mare parte pentrupremiarea scrierilor morale, imbrcminteacopiilor sraci, irnprimri de lucrri pre-miate, stipendii, etc. etc.

Adamescu (Gheorghe).Profesor, pu-blicist, nAscut in Bucureti la 1869. A fcuttoate studiile In tar i la 1891 a fost nu-mit profesor suplinitor pentru limba ro-mlinl la liceul din Galati ; la 1892 a fostnumit definitiv la aceeai cate-di-A, iar la1894 a fost transferat in Bucureti la gim-nasiul Sincai.

Dup ce a colaborat la mai multe re-viste literare intre 1886 i 1888, a publi-cat apol : Studit despre Miron Costin (1888),

ALuptele pentrti nationalitate ale Romcinilor depeste muatt in 1848 49. (1892), Despredualkmul austro-ungar (1892). Poesia po-p tilard ronteind (1893), Melle politice ale cro-nicarilor (1895), Istoria linche( ji literaturet(1894). Modele de discursurt (1896), Poe-ticd (1897).

Adrian (Gheorghe). General, nscutIn Transilvania, la 1820, incetat din viatin Bucuresd la 14 Decembrie 1889. A luatparte In 1848 la micarea revolutionarl aRomanilor din Transilvania ; apoi a trecutIn Romnia i a intrat in serviciul militar,fnaintand pfina la gradul de general. Subdomnia hit Cuza la 1863, de i in neactivitate,a fost dat in judecat i osandit la isgo-nirea din armat pentru ca refuzase s pla-teasc birul. Reintrat in armat la 1866, afost ministru de resbel in cabinetul lul loanBriitianu de la 24 Mal 1867 pan la 12August 1868, avand gradul de colonel. Aintrebuintat o parte insemnat a averei salepentru bine-faceri, fondnd in Bucurescio frumoas coal primar care poart nu-mele s66.

Adrian (Ion. V.) Profesor, publicist,nscut in Mihileni (Dorohoi0) la r837,mort la 14 August 1875 in Botoani.

A fcut studiile In Flticenl i Ia1. la1856 a fost numit profesor la coala pri-mar public din Doroholl'i, apoi la 1858profesor de istorie la gimnasiul din Galatl.La 1864 Ii regasim revism- al coalelor din

Suceava, Ia1, Botoani, la 1868director al liceului din Botoanl. In maimulte rnduri, Adrian a fost ziarist, cola-borand la gazeta umoristic Bondarul dinIa1, Independetztul din Botoani i Stelata.

A publicat un volum de Versurt, (1872)i Postulacht Slugdrescu satir (1874). Pela sfritul vietel sale de la 1871-1875,Adrian se strabilise tipograf in Botoani.

www.dacoromanica.ro

Alcaz (Eugeniu). Colonel, mare in-dustria, nascut la 1814 in oraul Hui, in-cetat din viara la Noembrie 1892.

A facut siudiile sale la coala Polytec-nicli i la Metz (Francia) apoI a intreprinso lungit calatorie in America.

Intors in tara, intra in armata in Mol-dova i este- numit imediat adjutant alDomnitoruluI Mihalache Sturza. In aceastacalitate, ja parte la micarea revolutionarade la 1848, i apoi devine adjutantul luiVoda Grigore Ghika, inaintand pana la gra-dul de colonel. Mai te'rzii1 e numit prefectde politie la Ia1 (1862) sub domnia lulVoda Cuza, dar ocupa aceasta functiunefoarte putin timp.

Colonelul Alcaz a fost in mal multe n'in-durl ales in parlament deputat i senator.

Activitatea sa cea mai mare a desvoltat'oirisa in comercia, avand drept ideal inte-meerea une! industril nationale. La 1865el cumpara fabrica de postav de la Neamtua lul M. Kogalniceanu, o transforma, i re-infiintand'o pe moia sa Buhoi, Ii da im-portanta pe care o are i astazt

Alduleanu (Ioan).Consilier la curteade Casatie ungara, niiscut la 1821 in satulMoeciI Branului (Transilvania), incetat dinviata in Buda-Pesta la 1871.

15upa absolvirea studiilor juridice, s'a sta-bilit in Braov ca avocat la 1847, apoi la1848 a trecut ca notar al districtulul Fa-gh-a. La 185o e numit asesor al tribuna-lulul de Alba Tulla, la 1858 preedinte altribunalului Braov, la 186r Consilier al gu-vernulul TransilvanieI in Cluj, la 1865vice-preedinte al tabla regesci in M. Vd-sdrbely, la 1867 consilier In ministerul dejustitie din Budapesta, i la 1869 membrual curtel de Casatie din acela ora.

Intre 1863-1865 a fost vice-preedinteal dietei din

Aleco-Pala.(vezi Vogorides).

Alexandrescu (Dorna Aurel). Pu-blicist, cunoscut sub pseudonimul Dorna,nascut la 1870 in oraul Limoges (Francia).

A fcnt studiile sale primare i secun-dare in BucurescI, i apoi a debutat imediatIn literatura la 1887, publicand novele iversurl prin diferite reviste literare, i scriindcronice teatrale la ziarul Constitutionalul.

A publicat : Prietenie, comedie inteun

act, Dupd mitad r act, Lumea Mita 2 acte,Dragoste i act, Bdt de nutre i act. Cinstill3 acte, Craid nod poema.

A tradus Scoala Bdrbajilor, Tatdl nostrtt,Bolnavul inchipuit, Fecioarele,Sapho, Diana,Cele tret sultane, De'ai fi Rege, Orfed ininfern, Mignott, etc.

Alexandrescu (Constantin). Profe-sor, nascut in oraul Ramnicu-Valcea laMartie 1856. A facut studiile sale la liceulSfintul Saya, i la 1874 a fost numit ins-titutor la Urgovite.

Ziarist cat va timp, a colaborat la cate-vaziare din acest din urmit ora, precum ila altele din capitalii.

Publicatiile sale sunt : Diclionarele geo-grafice ale judetelor Muscel, Prahova, Ilfov,Vacea, Oltu, i altor judete, premiate deSocietatea geografica romana.

Alexandrescu (Dimitrie). Profesor,publicist, nascut in Ia1 la i ctombrie185o. A plecat in Francia la vrsta de roani i a studiat acolo declamatia, medicina,dar singurul studiil pe care l'a terminat inParis, a fost dreptul.

In 1870, fiind student, s'a angajatca militar in armata Parisului, legiuneastreina Les atnis de la France sub ordi-nele generalulul belgian Van der Mer.

Intors in tara. la 1875 cu titlul de doctorIn drept, a fost numit procuror la tribu-nalul Ia1, unde a functionat pana la i Mar-tie 188o ca membru de edinta, judecatorde edinta, judecator de instructie i primprocuror, cand a demisionat.

De atunci pana la 1888, exercit pro-fesiunea de advocat luptand in opozitia-unita contra guvernulul liberal.

La 1888, se raliaza la partida conser-vator i e ales deputat al colegiuluf al2-lea IaI.

La 1891 este numit secretar general alMinisterulul justitiet post pe care '1 ocupapana la 15 Octombrie 1892, cand este nu-mit profesor de drept civil la Universitateadin IaI, ,post pe care '1 ocupa i astazt

D. Alexandrescu a publicat : PistolDontnipara Tret stelute, Rdmdsvagul sgdrci-tulut comediI intfun act (1879). Comen-latir asupra dreptuhtt civil 5 volume. Ledroit anden et moderne de la Rountanie.

Alexandrescu (Grigore). Poet, fa-

ALE - 6 - ALE

www.dacoromanica.ro

bulist, nascut in oraul Trgovite (aim-bovila) la 1812, mort in Bucurescl la 1885.

A fiicut studiile in BucurescI la liceulSI. Saya i in pensionatul Vaillant, apoiimbratia cariera armelor, inrolAndu-se cajunkar. Parasind otirea la 1835, incepu slpublice numeroase satire care 'I atraseradite-va inn! inchisoare pentru c eral in-dreptate in contra guvernuluI i DomnuluiAlexandru Ghica.

Alexandrescu a ocupat diferite functiunipublice precum : censor al presel la 1847,mai trzi director general al arhivelor, apoila 186o facu parte din comisiunea intoc-niita la Focani pentru unificarea legilorcelor dou tad unite.

Scrierile sale sunt : Poesif originale Ele-gil Fabule (1838) Anul 1840. lucrare incare autorul concretizeaza aspiratiunilemnieL

O intpresie (1846) oda la armata ro-mna, Memorial, de aildtorie (1842) Poesifnott1 ji vecht (1842) Suvenire ji impresil(1847).

Apoi a tradus operile lui Voltaire Al--Meropa, ear la 1863 a tipariti la 1863 Poesif diverse.

La 1895, librarul Socec a publicat ultimaeditiune complecta a operilor lui GrigoreAlexandrescu.

Alexandri (loan) Colonel, fratele poe-tului Vasile Alexandri, nascut la r Ianuarie1825. Intrat in armata cu rangul de soldata inaintat pina la gradul de Lt. colonel. Afost agent al Ore! la Paris la I86o. Dataincetarel din viata necunoscuta.

Alexandii (Vasile). Poet, autor dra-matic, barbat politic, nascut la Baca(' in Iulie1821, mort la Mircesci in 22 August 1890.A fost cel mai mare poet national romni n acela timp unul dintre barbatil poli-tic! fruntaI, cari ai contribuit la regene-rarea, desvoltarea 1 inaltarea spiritului pu-blic, la introducerea 1 propairea reformelori a civilisatiunel in Romania, luptnd cuenergie i succes pentru unirea Moldoveicu Valahia i pentru ridicarea in fata strei-natatel a prestigiului i a dernnitatei noastreca popor i ca Stat. Dui:a studii mai intlide medicina, apoi de drept, de matematicai in fine de literatur5, la Paris, el se in-toarse catre finele anului 1839 in tara, undeimpreuni cu C., Negri, M. Kogalniceanu,

Rolla, Docan, Sturzetil i tot/ corifeii mi-caret nationale de atuna incepu o luptaincordata in potriva domnie/ lui Mihaiil-Voda Sturdza, slavind pentru ntia oara,In versuri frumoase 1 fate() limba curatromineasca, virtutile poporului, dragostcade tara, vitejia stramoilor i dorul de li-bertate. Viata i activitatea lui Alexandrifull steins legate de insu/ viata poporuluiromin, la stralucirea istoriel caruia el acontribuit timp de cincizeci de ani, cabun patriot i ca poet de mare talent.In sufletul lui a fost inmanunchiate simtirile,dorurile, avnturile Orel, a careia glorie abuciumat-o, a dreia suferinta a phIns-o, acareia bunatate a cantat-o. Prima scriereromfineasca a lui Alexandri fu o nuvela :Buchetiera din Florenta, publicata in Da,cia literara a lui Kogalniceanu, dupa careurmara cntece i balade ca : Doina-Doinitd,Baba Cloanta, Andrif-Popa,Graza i altelecuprinse in Doine ci ldcrdoticre, prima sacarte poetica, tiparita la Ia1, tipografia Ber-mann 1852, in care se afla i MarioaraFlorioara, minunata legenda in forma po-

In acelai timp el cutreera Moldova,aduna din gura tranilor, din cantecile lau-tarilor, din povetile btrnilor, horile,antecele haiducesci i doinele populare,pe cari mal tilrzia avea O. le dea la lu-min sub titlul de Poesiile populare aleRomdnilor. ( 865).

Lucrarea poetica i dramatid ce ne-alasat este foarte voluminoasa. 0 parte nu-mat de i cea mal mare fu publicata de li-braria Socec din Bucuresci in anul 1875,sub titlul de Opere contplecte coprinznd poe-sii, prosa i teatru. Aa, poesiile sunt cuprinsein vol. I. sub numele de : Doine Ldcrdmioare,5uvenire (1842 1852), Vol. Mdrgd-ritdrele (1852-1862), Vol. III. Pastelurf,Varia i Legende de la 1862 inainte, Vol.IV. Legende nou, staid' no,s-tri, La Turnu-Mdgurele, .Prosa : (novele, schite, biogra-fil) I vol. Teatru Cantonete cornice, Doimorti vii, Iorgu de : Sadagura, Kir Zuliaride,Cinel-Cinel, Coroana lui tefan col mare, Ar-vinte i Pepelea, (feerie), Sgircitul risipitor,Rusaliile, Florain i Florica, Boerii i Ciocoii,Lipitorile satelor, Concina, Ginerile luiHagi-Petcu (localisarea piesei lui Emile Au-gier Le Gendre de Mr. Poirier), Drumulde fer, Despot Vocla (drama), FontnaBlan-duziei (comedie Ovidiu (dramA

ALE 7 ALE

www.dacoromanica.ro

ALE

antidO, Aaugim la acestea volumul poesii-lor populare ale Romdnilor, pomenit malsus, i multime de alte lucrAri pariA acumPie date la tipar, plus o corespondent pH-vaa intre dansul i Ioan Ghica, amicul luide tinerete, intretinua timp de, 40 de anlneintreruptl, corespondent care acum se afliin biblioteca Academiei romane i numerpeste i5oo de scrisori legate in 5 volume.Cele maI multe scrieri ale lui Alexandriai fost publicate in Convorbirt iterare.

In anul 1878 Societatea pentru stu-diul limbelor romanice din Montpellier in-stituise un premiu pentru autorul celeimal bune poesii asupra Ontecului Gin-tel Latine, in scop de a-'1 pune in mu-sick i traducindu-1 in toate idiomele ro-mane, s-1 imprAtie in lumea latinii. Setrimiseet poesil din toate prtile locuite deLatini, dar comitetul serbArilor recunoscudt poesia lui Alexandri indeplinea singurconditiunile concursula PusA in musica deMarchetti (Roma) ea fu cantatit in ziva delo/.2Manly 1878 la Montpellier, in fata unuipublic de 6o,000 de auditorl. Alexandri fuserbatorit ca un rege.

In politick rolul lul V. Alexandri a fostnegreit cam ters fat cu activitatea saterark totu1 nu trebue perdut din vederec.Y.I la 1848, prin presa francezk a sustinutaspiratiunile noastre i dt dup moarteapArintelul s, rman6nd st6pan pe avereasa, de bun voe, cel inti in Moldova adesrobit pe tiganii sa

V. Alexandri a fost Ministru al afacerilorstriiine pe timpul cimcmiel lui St. Ca-targiu, V. Sturza i A. Panu (1858), mi-nistru la acela departament sub Cuza-Vodli, in mal multe r&-idurl deputat, sena-tor v.-pre. al Camerel deputatilor, trimisIn misiune politic extra-ordinal-A pe langAimp6ratul Napoleon, regele Victor Emanueli guvernul Mara Britanii de amicul i Dom-nitorul si.1 Alexandru Ion I.

In anil din urn-i al vietel sale la 1885, Ale-xandri a ocupat postul de trimis extra-ordinari ministru plenipotentiar al M. S. RegeluiCarol la Paris. El era membru al Acade-miel romane Inca de la 1867, data infiin-Ora el.

Oraul Bac5.6, locul de nascere al poetuluI,a sidicat in 1896 un monument in gr5-dina public6 in memoria sa.

Alexandru loan I (veil Cuza).

8 ALE

Alexi (Artemiu Publiu). Profesor,niiscut la 1847 in Sangeorgie (Transilvania),incetat din viatA la 15 Oct. 1896. A flicutstudiile sale in Viena i Gratz, unde a luatla 1874 djploma de doctor in tiintele na-turale.

De la. 1874 0115. la 1893 a fost profesorde tiintele naturale la gimnasiul din Naseud.

El a scris i publicat :Resbelul oriental ilustrat (cu d. M. Pop)

(1878) ; Romd nit la Plevna, diserta-tiune, (188o) 0 escursiune botanicd in Ro-mdnia i Dobrogea, (1883) Inseinncitateaiciintelor naturale ci reformele ce le reclamdstudinl lor in ,scoalele noastre (1883) Des-pre importanta studiulut botanic (1884)Compendin de Meteorologid (1889) Hel-vetia ci Wilhelm Tell , (1889) Die St-Georger Sdnerlinge, (1892).

Alexi (loan). Episcop greco-cato-roman n5scut in Maladia (Selagiu) la 24 Iunie1801, incetat din viat in Gherla la- 29 Iu-nie 1863.

Absolvind teologia la universitatea dinViena la 1825, s'a hirotonisit i in 1856 aajuns episcop in Gherla.

A publicat Gramatica romdneascd, in lim-ba latini (1826).

Ca episcop el a figurat ca membru in co-mitetul permanent ales de congresul nati-onal romanesc din Sibiu la 1861, pentru do-bandirea drepturilor RomAnilor.

Alexi (Marin).Profesor, chimist, nAs-cut in Craiova la 1814, incetat din viatit inBucuresc/ la 25 Aprilie 1895.

A urniat clasele primare la vechea coaladin Slatina, unde abea avnd vrsta de 18anl, fu fiumit la 1826 profesor suplinitor decAtre Efaria coalelor ; la 1832 trece caprofesor pentru cl. I-a a II-a i a inCraiova, ear la 1834, e adus in Bucurescila colegiul sfntu Saya.

Cu incepere de la 1850, cariera tiintifica lui Alexi Marin se definete mai bine,fiind numit conservator al cabinetului de fi-zicI i laboratorulul de chimie la muzeulsf. Saya, dupe ce in decurs de cincl aril elII terminase i complectase studiile In Paris.

Profesor aproape la toate coalele caris'a6 creat in Bucuretl, el infra in 1868 laUniversitate, i inchee cariera sa la 1893cAnd se retrage ca cel mal in vrstii din totiprofesorI notri.

www.dacoromanica.ro

Principalele sale lucr5ri sunt : Astronomiepopulara (1837) Convorbirt de geometrie prac-ticd (1839) Principit de mecanicd (1840)Convorbid de mecanicd usuald (1842) Arit-metica practicd cu Tabelele (1843) Fik-ica dePouillet (1852) Chimia de Pelone i Fremy(r853) Cunoitinte pentru ,s-coalele primare(1858) F4ica pentru col( primare (1863)Wad de fkicd (1870) Manual de arit-meticd (1871) Desen al ,s-coalelor (1876).

Alexi a colaborat la Gaeta invldtorulutSatulut (1845-1850) si a intemeiat foaeaMiqeul National (1856 la 1859).

Alexi (Teochar). N5scut la 1843 inBrasov ; a studiat sciintele comerciale, con-ducnd apol pn la 1868 tipografiaWeiss din Bucurestl, iar de la 1869 pAnala 1882 Prima Bancd Transilvand, A scrisDictionar germano-roman (1886); Ro-manische Poeten, traducere in nemtestedin mai multi poetI romAni; a redigiat doianl Noua IjibliotecA

Alexianu (Gheorght).Medic, Wiscutin Bucurestl la ro Iunie 1830. A inceputstudiile sale la Sfintu Saya si le a terminatla Paris, de unde s'a intors cu titlul de doc-tor in medicin la 1863.

A fost numit medic secundar la Mater-nitate, apol ajutor de primar al Capitaleiin 1864 si profesor la scoala de medicina.

La 1865 G. Alexiatiu e numit medic le-gist al Capitalei si Tribunalelor Ilfov, postpe care 'I ocupii panA la 1890. El a malfost medic al consultatiunelor gratuite laspitalul Coltzea de la 1869 plina la 1883,membru in comitetul sanitar superior, di-rector general al serviciului sanitar de la1889, panA la 1892.

Doctorul G. Alexianu ocup i aseizifunctiunea de profesor la facultatea de Me-dicink post care i s'a incredintat de la 1872.

Algiu (loan). General de divisie, ras-cut in BucurestI la ro Noembrie 1834.Post elev al scoalei militare in 1854, e in-naintat sub-locotenent co promatia de la1856 si ajunge la gradul de maior in1864. Pus in disponibilitate la 1866, e re-chemat in activitate la 1873, si inaintat co-lonel la 1877. La 1888, e numit prefect alpolipel Capitalei i ocupA aceastii functiunepAri in 1891 cAnd e inaintat general debrigadk i i se incredinteaza comandemen-

tul diviziel Buz66. La 1896 a dimisionat dinarmatii.

In timpul resbelului Independentel, a fostsef de stat major al corpulul al II-a de ar-matk a participat la luptele din fata Ple-vneI si a fost numit chear `cornandant alpietzei al acelel cetAtI cucerit.

AlimaneVanu (Constantin). Ingi-ner de mine, nAscut la 27 Septembre 1865In comuna Alimanesti (Oh). A filcut stu-diile primare i secun dore in tark termi-randu-le la Paris in liceul Saint-Louis.Elev al scoalel de mine din Paris, s'a in-tors in tara la 1891 dind a fost numit in-giner asistent in serviciul docurilor si aprocedat la rcconstructia liniei ferate Bacit6-Piatra. Detasat in 1892 la serviciul mine-lor din Ministerul Domeniilor, a condus son-dajiul pentru ciiutarea apelor artesiane peBaragan, i i s'a incredintat conducereacontrolul exploatArilor rninere.

A publicat : Raport sumar pentru reorga-nisarea serviciulut minelor (1894) Comuni-care asupra sondagiulut din Baragan, licutAla congresul naturalistilor germani (1895).

Raport asupra organisdret serviciulut mi-nelor (1895) Conbustibilit mineral! din Ro-mania (1896).

Alpar (loan). Pictor paysagist, nscutIn Bucurescl la 1857. A fAcut studiile salein tark urmand duoi ani cursurile facultit-tei de drept. Apoi a inceput sA se ocupede picturk fAril profesor, fAcind studiilesale singur dup naturk filtre ClimpinaCfunpinitza, cu primele notiuni ce i-a datpictorul Andreescu.

A expUs pentru prima datil la Intim-ClubIn r886, fiind unul din initiatoril acestuicerc artistic ; de atunci a figurat la toate

Lucriirile sale mal importantesunt: O casi! la Cdnipiaa, Pe marginea bOl-tet, O turma de oil Acest din urinA tablok.medaliat, a fost cumOrat de Minist. Instr.Publice pentru Pynacotec.

Aman (Teodor). Profesor, pictor, nAs-cut in Campulung (Muscel) la 15132 Mar-tie, mort iu Bucuresci la 19 August 1891.A flicut studiile sale in Paris urrmind -cur-surile profesorilor Droleng si Picot.

Reintors n tarii la 1858, Aman a fostnumit Director al scoalei de Bele-Arte dinBucuresci la 1864 si profesor de picturA

ALE 9 ALP

www.dacoromanica.ro

la aceast5 coalit, functiunl pe carl le a o-cupat OLA la moartea sa.

Principalele tablouri ale acestui artist suntVlad Tepe! ci Solit care se gAsete la Pi-nacoteca din IaI, Capul lut Batori la Pi-nacoteca din Bucuresci, Malla de la Olte-niqa, care se gAsete in palatul Sultanuluidin Constantinopole. Acest tablo6 a fostcut de Aman la 1853, and insotea pe ge-neralul Canrobert in Crimea ; Bdtdlia de laCdlugdrent, aezat la Pinacoteca din Bucu-resci.

Artistul a lucrat peste 3000 tablouri cusubiecte istorice, naturi moarte, fiori, dife-rite interioare de haremurI. El a fAcut de-semnurile cari a servit pentru turnarcaCoroand i sceptrului regal, pentru statucaridicatA in memoria lui Mihai Viteazu ipentru decoratiunea Coroana Romdnier.

Aman a mai fost sculptor i muzicantamator.

Tabloul Bdtdlia de la 011eniqa, a fostreprodus de litograful Goupil din Paris.

Anagnosti (M). Publicist. Data nas-cerei i incetArel din viat5, necunoscute. Apublicat in diferite ziare i cu deosebire in`Buciumul numeroase scrieri istorice filtrealtele Mondstirile inchinate (1863).

Ananescu (Dimitrie). Profesor, nAs-cut in Craiova la 1831, incetat din viatla Bucuresci in 19 Februarie 1885. A fAcutclasele primare i gimnasiale in oraul sn"natal i apol a intrat copist la prefecturalo calA.

La 1848 isbucnind revolutia, AnanescuIii etate de 16 ani se introduce in cance-larla generalului Magheru i 'I urmeazt cutrupele sale. Cind intrarA Ruif in tarA, eltrecu la Sibi cu Magheru, apoi se intoarseeariti la Craiova i triti d:ind 2 ani lectiunIparticulare. In 1851 Ananescu vine in Bu-curescI i terminii cursurile colegiului sfintuSaya ; apol la 1856 e numit custode la bi-blioteca nationalit. Dupii acea, obtine princoncurs o bursi de la Eforia spitalelor ipleacit la Paris spre a studia tiintele naturale.

Reintors in ar, Ananescu e numit pro-fesor la coala de medicinit i la coala mi-litar, apoi profesor de tiinte fisico-natu-rale, la cursul superior de la stintu Sayai in sfirit director al acestul

Scrierile sale sunt : Natura, ziar sciintific,Contemplatia naturel, Omul ci rasele nmane,

Curs elementar contplect de istorie natttrald,Geologie, Zoologie Botanicd.

Anastasievici Cunoscut subnumele de maior Mia, milionar sirbesc;niiscut la 1803; agonisi prin comerciu oenorm5. bogAtie sub principele Milos Obre-novicl i cumpki In Romilnia bunuri foarteintinse. A fost amestecat in toate mic5rilepolitico-dinastice ale S'l-bid. DupA omori-rea principelui Mihail in 1868 voi saatige tronul pentru ginerele s66 Garaa-nin, dar nu isbuti. De atunci se aezAin RomAnia, unde i muri, Lislind ave-rea sa rrotenire membrilor familieI Kara-georgievid. Sub VodA Gr. Ghica, Moldovaa flicut la Anastasievici unul din primele elimprumuturl (i855) in sum. de 2,5oo,00talei vechi.

Andreescu. Pictor, nAscut in Bucu-rescl la 1852, incetat din viati la 1884 inParis.

Principalele sale tablouri sunt : Impreju-filma Buturescilor, proprietatea colonelululPerticari ; Ccirciunta de pe marginea dru-

Pddure de fag!, ambele in pose-siunea d-lui Take Ionescu ; Duptt ploae,In posesia d-lui I. Kalinderu, i altele. Nuna6-rul tablourilor lul Andreescu se rkiid la 400.

Andrieviciu-Morariu (Silivestru).Mitropolit, teolog, nAscut la 14 Novembre1818 mitocul Dragomirnel (Bucovina), in-cetat din viatA la CernAuff la 3 Aprilie1895. Dup ce terminii studiile teologice,se preoti la 1842 i in 1862 ajunse re-ferent provisor la consistoriul episcopesc dinCernut1 unde fu numit definitiv In 1866.

In 1874, se citlugArejte, in 1877 ca-pita demnitatea de arhimandrit, iar in 188oe numit mitropolit al Bucovinel i Dalma-tia

A publicat Cuvntdd hisericeof pe toateDuntinecile sdrbdtorile peste 'in (r86b);Psaltichie (r879) ; Tipiconul bisericit orto-doxe orientale (1883); Epistole pastorale(hure 1880 i 1895, i Apologif 1848,1885 i 189o).

Angelescu (Ele). Inginer, profesor,publicist, niiscut la 4 Iulie 1836 in satulBerteti (BrAila), incetat din viatA in Bucu-rescl la 1882. A fAcut primele sale studifin BucuressI i le a tcrminat la Paris de

ANA - IO AND

www.dacoromanica.ro

ANG

unde s'a intors la 1865 cu diploma de in-giner al coalei centrale. Numit la i Maia1871 membru al consiliulul tecnic pentruadministrarea padurelor Statulul, a fostintat la 1872 inspector silvic, apol la 1876inginer hotarnic la creditul funciar rurali peste curand in aceia calitate la Minis-terul Domeniilor.

Ca profesor, a fost insrcinat cu catedrade geometrie la scoala de Poduri i 5oseleM 1867, cu aceeaI catedra la coala de laPantelinion in 1868. A ocupat provisoriai directiunea acestei coll unde era la urmprofesor de mecanicA de la 1877.

El a publicat : Elemente de aritmeticd ra-lionald (1868) Elemente de geometrie in co-laborare cu I. M. Raureanu (1865) Cursde algebrd elementard (1869).

Anghelescu (Alexandru). General,niiscut la 1839. Elev al scoalel militare dinBucuresci. A luat parte cu gradul de colo-nel in resbelul Independentei din 1877-1878la luptele de la Grivitza i Vidin. Minis-tru de resbel in cabinetul Ion Brtianu dela 21 Feb. 1886 pana. la Noembre 1887,este dat in judecata -Curta' de Casatie prin-tr'un vot al Senatulul i osandit la 7 De-cembre 1888 la 3 luni inchisoare s000 leiamena., 25,000 leI despagubire catre Statpentru acte de mituire savrite in calitatede ministru, pedeaps care i-a atras i ter-aerea din controalele armatel.

Anghelescu (Gheorghe). General dedivisie, rascut la 6 Ianuarie 1839. Elev alcoalel militare la 1854, sub-locotenent la1856, Maior la 1865, Colonel la 1870,General de brigada la 1877. In timpul res-belului IndependenteI (1877-1878) a co-mandat cu gradul de colonel divisia 3-a laatacul de la Grivitza, i la Plevna, ear cugradul de. general, divisia 4-a de infanteriela Smardan-Vidin. In anul 1882, Ianuarie25 a fost cate-va luni ministru de resbel incabinetul de sub presidentia lul Ion Bratianu;la 1891 a fost inaintat la gradul de gene-ral de divisie, comandant al corpuluide armat. Retras din armat la 1894, inurma punerei sale in disponiblitate, gene-ralul Anghelescu a fost ales senator in1895.

Antipa (Grigore). Naturalist, niscutIn Botoani la 27 Noembre 1867. A facut

ANT

studiele liceale in Ial, lar pe cele univer-sitare in Germania. Doctor in tiintele na-turale de la 1891, a lucrat mal multI anI indiferite statiuni geologice in Francia, Italia,Heligoland.

Director al muzeului de istorie naturalitdin BucurescI, delegat al MinisteruluI Do-meniilor cu directiunea ciintificl a pesc-riilor din Romania, G. Antipa a publicat :Die Lucernariden der Bremer Expeditionnach Ostpiqbergen im labre 1889. Zoolo-gische Jahrbticher, VI. 93d, Jena, Verlag vonGastav Rscher 1891. Ueber das Vorkommenvon rudimentaren Principaltentakeln beiLucernariden. Zoologische Jahrbficher, VI. Bd.Jena 1891. Eine nene Art von Drymonema,Jenaische Zeitschrift ffir Naturwissenschaft.XXVII. Bd. Jena 1892; Eine nene Stanro-meduse. Mittheilungen ans der ZoologischenStation vt Neapel, .ro Bd. 4 Heft 1892.Ueber die Bqiehungen der Thymus vt densog. Kiemenspaltenorganen bei Selachiern. A-natomischer Aiqeiger, VIII Jahrgang 1892.Lacul RRim, Starea actuald a pescdriilordin el i mijloacele de indreptare. Bucurescr1894. Studif asupra pescdriilor din Romania.Bucuresct (1895). Legea pescuitula votadin sesiunea legislativd 1895-1896.

Antonelli (I0an), Nascut in Valasutla 1827, incetat din viata la Fagra in1888.

A studiat la Cluj, 0orheia i Blaj.La 1848 pan in 1849 e capitan pe ling

Axente Severu. La 1852-1855 e profesorla coalele normale din Blaj, apol profesorla gimnasiu ; de la 1863-1865 protopop inTurda, dupa aceea paroch i vicar archie-piscopesc in Fagara. La 1872 a fost alescanonic. A. luat parte in comisiunea de 12,aleasa in. 186i pentru inaugurarea Asocia-tiunil A tradus cartea I. i II.din Titu, Liviu, a tinut disertatiuni in adu-nrile Asociatiunii asupra tema : Poporulroman' in constitutinne, Monografia Fdgd-ra,s-ultd. In 1865 a fost ales deputat ladieta din Cluj, iar in 1869 la dieta din Pestala care n'a luat parte.

Apostol Margarit. Vez! Margarit.

Arbore (Zamfir C.). Publicist, nAscutla 14 Noembre 1848 la Cernautl. A flcutliceul la Moscova i a intrat la 1866 castudent la academia militar din Petersburg

www.dacoromanica.ro

in sectiunea medicinel ; la 1869 a luat partela conspiratiunea politica a lul Neciaeff i afost intemnitat in fortereta Petru i Pavel,de unde a esit numal la 1871 i a fosttrimis in exil. La 1872 a fugit din exil s'astabilit in Elvetia, unde a colaborat la Geo-grafia Universald a lul Elise Redus volu-mul La Russie ; apol a scris in limba rusaSch4e din istoria Rusiet, 1874. 1 vol. Revo-lutiunea din Paris 1871. Poveol pentru Po-por 3 vol. 1875. In anul 1876 a dirigiatimpreuna

sor colar plina in 1866. El a publicat :Harpa ronuind (1852), Lira (1858), Expli-carea alegoriilor din Harpa romcind (1859),Trimbita unirit versurl (186o), oimui Car-

patilor, poesii istorice, Sora .Agapia, roman,in care se vede coruppunea morala anitstirilor din Romnia, (1871), Octav ro-man prelucrat (1856), 0 preumblare prinnutntt (1872), Misterele cdsdtoriet (1862),Cdldtorie imprejurul canteret mele (1856),Scriert istorice : Istoria Cdmpulungulut, 2volume (1855 1856), Capit revolutiunitromd ne de la 1848 judecatt dupe propriele loracte (r866), Corespondenta secretd i capri-lor revolutiet de la 1848 (1873), Corespon-denta secretd si acte inedite ale cap ilor revolutiet de la 1848 (1874), Romdnia subprintul Bibescu (1862), Carkmarit (1873),Tudor Vladimirescit sag revolutittnea de la1822 (1874), Actele justificative la istoriarevolutittnit de la 1821 (1874) Scriert politice:Procesal si exihd art la Snagov (1859),Despotism al si constitutittnea (1861). Oues-tiunea proprietdfit (1862), Reforma legil e-lectorale (1862), Disolvarea cameret elective(1866), Politica d-lut Ion Ghica, ex-beitt deSantos. (1870).

Arion (Eracle). General de divisie,nscut in Bucurescl la 25 Februare 1838.Intrat in coala militar la 1855, a eit la1857 cu gradul de sub-locotenent i pestecAte-va lunl a prsit armata. La 1860 ereprimit earAI in otire i la 1868 e inl-tat la gradul de maior, ear la 1875 la gra-dul de colonel.

In timpul resbelulul Independentei ge-neralul Arion, atunci colonel, fcea parte dincomisiunea inshcinat cu construirea po-dului peste Dunre necesar trecerel trupe-lor. Apol a comandat artileria din brigada2-a a corpulul 146 de armat care se dis-tinse in tot timpul campania. La 1883,colonelul Arion este inaintat la gradul degeneral de brigad i la 1892, general dedivisie.

Aristarchi (Nicolae).NAscut la Con-stantinopole in 1800 dinteo familie gre-ceascA, incetat din viat la 2 Februare1866. Lipsesc amndnte precise asupraevenimentelor care Pat' adus in tali, insiifiind Inc foarte tn6r, la 18 ant' incepuprin a fi muhurdar al lui Vod AlexandruSoutzo, cu care pledi in exil la 1821, in Asia.

Reintors in Bucuresci, fu numit la Con-stantinopole pe timpul regulamentulul or-ganic, aeentul luI Vodli Alexandru Ghicadomnul Muntenia (1854). Urmele sale s'atiperdut mal tarziu.

Aristias (Constantin).Poet, profesorniiscut in Bucurescl la 1800 din parintlgrecl, incetat din viat la 188o Aprilie 18In Bucuresci. A 8cut studiile sale la coa-lele grecet1 i apol fiind ind aproape copila participat la micarea Eteriei din Bucu-rescl la 1821, ridicAnd pe casele Barbu

stindardul emanicipArel Greciel. Laintrarea Turcilor in tara se retrase cu Ip-silante peste Olt i lupt cu Eteritil in IA--Cilia de la Drgiianl. Aposi trecu granita icu ajutorul filo-elenului lordul Ghilforturm gtudiile sale.

Dup resbelul Ruso-Turc (1828) Aris-tias se reintoarce in tarii, i e numit pro-fesor de limba francez i elen la liceulSE Saya. La 1835 el este unul din mem-brii ceI mai activl al societtel filarmoniceinfiintat de colonelul I. Cmpineanu ; tra-duce mal multe opere pentru teatru i joa-cui ate-va rolud.

In timpul revolutiei de la 1848, Aristiasnumit comandant al guarda nationale, e a-restat de Turd i apoi se retrage in Fran-cia. Reintors in tar e numit la 1856 biblio-tecar al Statului, apol la 1863 profesor.La bittrnete el perde vederile i tr5ete orbopt anl de zile.

Aristias a scris : Omer si Plutarche, tra-ducerile intregly Priatul Rontdn, epopee. Hat.-modios fi Aristogiton, tragedie in versurl inlimba elen, Saul fi Orest de Alfieri, tradu-ced, Sdteanttl cretin, etc.

Aron (A. Vasile)._Poet popular, ns-sut in 1770 in Glogovt lingl Blaj, ince-tat din vial& la 1822.

A fcut studiile sale liceale in Blaj, iarcele juridice la facultatea din Cluj.

Stabilindft-se ca avocat, in Sibiii, s'a fa-cut cunoscut ca apriitor al Romnilor ina-intea Tribunalelor, dar a lsat mal ales unnume prin poesiele sale populare.

El a scris : Ph-am si Tisbe (18o8), Nar-cis

(18o8)'dou poeme al cror subiect

este luat din metamorfosele luI Ovidiu,cartea III. 22 i cartea IV. 23; Patimiledomnutur nostril Isus Christos, in versurl(18o8); Leonat fi Dorofata, poetn satiricl

ARI 13 ARO

www.dacoromanica.ro

In contra betiet (1815); Anul cel mcinos(1820), poema didactica. Istoria Sofro-nim ci Haritet, in versurt (1821). Mara deacestea, dupa moartea sa, ait remas i altescriert ne tiparite, intre carl se scie Eneidalut Virgiliu, 1 partt din Bucolicele lut Vir-giliu.

Artachino (Constantin).Pictor, nas-cut la Giurgiu in I870. Frequentand malintai6 coala comercial, a intrat in 1886la coala de bele-arte din BucurescI, i is-pravind aici cursurile, s'a dus la Paris, undelucra in atelierul Julieu. De aict trimiteaprimele sale tablourt la salonul din Bucu-res& Dintre panzele lut mal cunoscutesunt : Byblis preschimbata in isvor, Tiganulriznd, Portretul d-nel C... Col! de Atelier.

Arsachi (Apostol).Doctor, barbat po-litic, de origina elena, nascut .in Epiril la1789 incetat din viatii in Bucuresci la De-cembre 1869.

Venit in tara ca medic, dupe ce it ter-minase studiile in strainatate, a fost consi-lierul intim al domnitorilor cari s'au suc-cedat in Muntenia de la 1830 pana la z86oi a fost secretar de stat sub Voda Alexan-dru Ghica i Alexandru Cuza. La 1849 inthnpul ocupatiunel ruset/ el a fost secre -tarul intim al generalulut Duhamel ; ales inmal multe randurt deputat a facut parte dinMinisterul de sub presidentia lut Barbu Ca-targiu ca ministru de externe i ad-interimla control de la 22 Ianuarie 1861 pana la8 Iuniu din acela an.

La aceasta epoca Arsaki ja preedentiaconsiliulut de minitril dar nu o tine decat 16 zile i apoi delnisioneaza. i se re-trage din politica.

Asaky (Gheorghe). Literator, nascutla 1788 Martie I in comuna Herta (Doro-hoi) incetat din viata in IaI la 1869 Noem-brie 12.

Studiile sale le-a facut in Lemberg, Vi-ena i Roma, ocupandu-se mat cu seamitcu matematica, ingineria i istoria. IntorsIn tara la 1812 .el deschise un curs de ingine-rie in limba romana la cgala greceasca dinIaI, unde precia lectiunt 5 ani, intocminduitsingur toate tractatele de trebuinta. In 1817organiza un teatru de diletanti in caselehatmanului Costachi Ghica, primul teatruroman in Moldova; pentru acest teatru scrise

i prelucra mat multe piese. In 1820,. voind saridice seminarul de la Socola intemeiat de me-tropolitul Veniamin Costache, aduse din Ar-deal ca profesor pe Vasile Pop, loan Cos-tea, Vasile Fabian Bob i loan Manti, carifuncionara pana la inceputul Eteriet din1821. Dupa. potolirea Eteriel, non" domn alMoldovet loan Sturza, trimise pe Asakica representant al terei la Viena. Aict ra-mase el timp de 5 ani. Intoreendu-se in tarainfiintit la S-01 Tret-Ierarchi in Iat ocoala primara, una normala i un gimnasiu.In una pitcii de la Adrianopole (1829)Asaky fa chemat in comisiunea pentru re-dactarea Regulamentulut organic, i dupaintrarea in vigoare a acestut regulamentfu numit reEerendar (director) al EforietcOallor din Moldova, in care calitate func-tiona cu un zel deosebit pana la 1849. Custaruintele lui se inaugureaza in 1835 inIn' Academia Mibdileand, numita ast-ferdupa domnitorul de atunct Mihail Sturza (1834-- 1848). La 1841 el infiinteaza o coalade arte tot in Ia1. De asemenea in urmastaruintelor lut, se trimit tinert la inv6taturaIn stritinatate. Dupa ce fu Ministru de Ex-terne la IaI in 1856, Asaky se retrase dinvina publica i triii isolat, ocupandu-se culiteratura, pana la moartea sa. El a publicatHarpa ronuind versurt, (Ia1, 1832); Poesit,(Iat, 1836 i 1854); Fahul.versuite,1844 i 1862); Nuvel e istorice ale Romd-

(Iai 1867) ; Cal endare (din 1840pana 1867) etc. Pentru teatru, prelucrai compuse piesele : Mirtil i Cloe, Lapeirys(dupii Kotzebue), Norma (dupa Romant),Pdstorita Carpatilor, (idila, Iai 1850), Ti-ganif, (ida& cu cantece, Int, 1856), ElenaDrago. Petre Rare, Turnul lut `Butu, Voi-chita, (toate drame originale, lat, 1863).Pe tang toate acestea, Asaky este interne-ietorul preset romane in Moldova. In 1829 elincepu a scoate la iveala foaia politica i'iterara Albina 'wad neascd, care trat pana lai85o. Intre- 1850-1859 publica Gaetade .Moldova, iar mal tarziu Patria (1859186o). Mar de acestea : Icoana luna(1840 41) 1 Spkuitonil (1841 pana la1842).

Un comitet pus sub presidentia Mitropo-litulut Moldovet a ridicat in 1890 prin sub-scriptiune publica, un monument in memo-ria lui Asaky, la IaI.

Asaky (Gheorghe). Medic, profesor,

ART /4 ASA

www.dacoromanica.ro

nascut la i Ianuarie 1855 in Jai. A facutstudiile sale in strainatate ; a inceput medi-cina la Montpellier (Francia) i a terminat'ola Paris la 1873. Apol a intrat ca external spitalelor din Paris- in 1876.

Intors in tar5. la 1877, participa la resbe-lul Independentel, fiind ataat la serviciulambulantelor Crucea Roiie. In r878, obtineprin concurs postul de intern al spitalelordin Paris ; in 1881 e numit preparator de fi-siologie la Museul de istorie naturala dinParis, de unde trece apoi in 1884 la Fa-cultatea de medicina, ca ef al laboratoriu-lul de medicina operatorie. In 1886 treceteza pentru doctorat i e insarcinat cu pre-darea cursurilor la facultatea de medicinadin Lille (Francia).

In t887, doctorul Asaky se reintoarcein tara i e numit profesor de clinica chi-rurgicala la facultatea de medicina din Bu-curesd i chirurg al spitalului Filantropia.La 1889 suprimandu-se acest post prin bud-get, D r. Asaky pleaca M Paris dupe cedernisioneaza i da ast-Idl nascere la o ma-nifestatie simpatica din partea studentilor.Atund se reintoarce i este pus in capul in-stitutulul de chirurgie.

Simtinduse bolnav, D-r. Asaky prasetedin noi'i pira la 1891 i se stabilete instrainatate. La 1895 e numit chirurg alspitalulul Hotel Dieu Saint Gatien la Tours(Francia), unde functioneaza pana la 1896.La 1897 se reintoarce in tara.

Principalele sale lucrarl i publicatiunlsunt : De la suture des nerfs d distance,supra numita de Germani Die Assaky'scheMethode, De la greffe nerveuseDela gref-

fe tendineuse. De la suture distance destendons (in colaborare cu Fargin) Ampo-tation de la Verge. Institutul de chirurgie2 vol. Laboratorul de clinicd chirurgicald 2 vol.

In colaborare cu medicii ceI mal eminentlel a publicat ziarul medical Clinica i Ar-hives Roumaines de mdecine, tiparite la Paris.

Ascanio. (Ve:ti 011anescu).

Aslan (Edgard Th.) Autor dramatic,nascut in hl la 1866; a facut studiile saleliceale in acel ora i apol s'a ocupat inspecial de literatura dramatica.

A scris : Electra, tragedie in 3 acte, Fu-garif, opera inteun act, muzica de G. Ste-fanescu, Ielele, libret pentru balet, muzica deSpetrino.

A tradus in versuri : Oedipe Rege, Nebu-nide amoroase, Vincineta, Impricinatit, Am-phitrion, Medea, Tartuf, Griselidis, Filippo,ear in prosa: Burghe.zul Gentilom, Frica debucurie, Regele Lear.

A mal scris cate-va nuvele publicate inziarele Romduia Liberd i Epoca..

Assan (Gheorghe). Mare industrial,de origina din Moldova, nitscut in Braovla 1821, incetat din viata la Memich (Ba-varia) in 1866. Introducator al mainei cuvaporl in Romania, el a fundat in tara pri-ma uzina cu vapor, moara i fabrica deuleiurl i lacurl, intemeiate de dansul inBucurescl la 185-3. Dupa moartea sa, acesteindustrii ai fost continuate de fil sel Gheor-ghe G. Assan i B. G. Assan.

Athanasiad (loan B.)Avocat, nascutin Bucuresd la to Martie 1840, incetat dinviata la 31 hile 1896.

A facut studiile la gimnasiul Sfantu Saya,apoi la facultatea de drept din BucurescI.La 1860, a fost numit copist la MinisterulJustipel, apoi la 1865 grefier la Trib. Ilfov,la 1866 judecator de instructie, la 1868 pre-edinte al Trib. Ilfov sectia comgrciala, deunde a demisionat in 1869 spre a imbratiacariera de avocat.

Athanasiad a colaborat muitl ani, la zia-rul politic Pressa, a fundat ziarul umo-ristic Scaiul devenit mal tarziu

Scrierile sale sunt : Resumat de dreptcomercial, La Bessarabie, Viata luf MihafViteazu,Dreptul constitutional administrativ2 VOL Roincinit,ssi Ungurif.

Athanasiad era membru al Societdter geo-grafice i unul din fundatorl al Socieldter pen-tru Invldtura Poporulut Romdn.

Athanasovid (Gheorghe). Medic,nitscut la Sistov (Bulgaria) in anul 1822, in-cetat din viata in acel ora la 1892.

A facut studiile gimnasiului in Athena ifacultatea de medicina din Paris pe care atenninat'o la t848. In acel an a vertit inRomania i s'a stabilit in Bucurescl undea profesat medicina timp de. peste 40 ani.

El din premia cu Davila, Protici, PatzeltTriandaflidi, a fost dintre cel d'antiti pro-fesori de medicina al facultatel noastre lainceputul ei, profesand toxicologia i medi-cina legall. In acela timp era i medic pri-mar la spitalul de copil.

ASC s ATH

www.dacoromanica.ro

Era renumit mal ales ca mamos.Pastrand o dragoste adanca tarei sale, a

jertfit intreaga sa avere pentru causa libe-rarel politice a Bulgariel, unde s'a intorsdupa resbel, chemat fiind de principele Bat-temberg care 'I a incredintat portofoliul In-structiunel publice.

Aurelian (Petre S.) Agronom, eco-nomist, nascut in Slatina la 12 DeCeMbre1833. A facut studiile primare in Slatina,liceul i dreptul in Bucuresci, iar agrono-mia i tiintele politice in Francia i Italia.A ocupat timp indelungat directia coaleicentrale de agricultura de la Pantelimon iHerestrei, i e profesor de economie politicala scoala de podurI i osele pana in present.

Membru al AcademicI romana, al socie-tate' de Economie politica din Paris, Au-relian a fost Ministru al Lucrarilor Publicede la 1877 la 1878 i Ministru al Cultelorde la 1882 la 1884 in cabinetul Ion Bra-tianu. La 1895 a fost ales preedinte alCamerei. In anul urmator 21 Nov. 96, aluat Preidentia Consiliulul de Minitri i por-tofoliul Domeniilor pana la 1897 Martie 31cand a demisionat lasand succesiunea cabi-netulul d-lui Sturdza.

Principalele sale scrierI sunt : Tara noas-trd, Bucovina, Notices sur la Roumanie (incolaborare cu A. Odobescu), Elemente deeconomic po. litiai, Catehismul economiet poli-tice, Manual de apitulturd, Starea economicda Ronuiniet in secolul al 18-a, Cum se pontefonda industria in Ronidnia, Politica noas-trd vamald.

In colaborare cu D-nu Gr. Stefanescu acondus Revista sciintificd de la 1870 la 1882.,i apol revista Economia Nationald, care a-pare i in present.

Babeliti (Aurel). Doctor in filosofie,chimist, fiul prim-nascut al lui VincentiuBabeliti ; nascut in Viena 1853, i-a ince-put studiile in Viena i le-a terminat la u-niversitatea i politechnicul din Budapesta.Chimia a studiat'o in *Heidelberg, in labo-ratorul celebrului Bunsen ; a trecut in Ro-!nonio in 1884, unde ocupa postul de pro-

Avram (Iancu).Vezi Iancu Avram.

Axente Sever (loan). Fost prefect-fa 1848/9; nascut la 3/15 Aprilie 1821 inFraua (Transilvania); a studiat in Blaj iLa 1842 fu primit in seminhrul clerical dinBlaj, pe care insa la 1845, 1'a parasit i la1847 a trecut In Romania ca profesor delimbe latina i romana. La 1848 lua parteactiva la micarile revolutionare, fu numitcomisar de propaganda in judetul Ilfov, iIn urma trimis cu Aron Florian la Craiovapentru organisarea judetulul care nu voias recunoascil guvernul provisor. Axentereintors in Transylvania a luat parte ac-tiva la adunarea din ii Sept. in Or-lat, de unde in ziva urmatoare pleaca cu oceaa de 200 cetatenI la a 3-a adunare de laBlaj. Dupa proclamarea afmaril generale,Axente lua parte principala la organisareagloatelor ..-romane i la apararea eroica. aMuntilor Apusenl i a fortaretei Alba JuliaIn 1849. Restabilita adinea in tara, inaintede depunerea arrnelor, Axente incearca for-marea i organisarea unui escadron stabilde cavalerie, dar l'ara succes. Abia aezatin Cenade, in urma denuntarilor ce eraula ordinea zileI, fu arestat, dus la Si-biu i suplas unui interogator pentru ascun-dere de arme, incendiarea Aiudulul i altele,dar, dovedit nevinovat, dupa 30 zile fu pusIn libertate. Axente ocupa diferite slujbe iardupa retragerea sa din servitiul Statulul luaparte activa la mal multe actiunl politice-nationale i la micarile culturale ale Ro-manilor din Transilvania. In present traesceretras la Braov.

fesor la coala veterinara superioara i deef al lucrarilor chimice in institutul debactereologie. S'a distins mal cu seama prinlucrarile sale asupra apel de but i princele de pe terenul tocsicelor bacteriene.

Bab9iti (Vincentiu). Membru al A-cademiel Romane din Bucurescl, nascut la

A.UR - i6 AVR

www.dacoromanica.ro

1821 in Banat. A facut studiile juridiceteologice in Temisoara, Szegedin i Pesta.La intorcerea sa in tara a fost numit pro-fesor la institutul teologic in Arad si apoia fost chiemat la 1849 s administreze cadirector trel districte cu pcste 500 sco:leromane rurale din Banat. In curand insa ela fost rechiemat la Arad si trimis la Viena,unde a lucrat ca translator la ministerul im-pratesc Je justitie ; iar cu inceputul anului185 reorganisandu-se inalta curte de justitie

casatiune pentru imperiul intreg, a fostnumit secretar la acea curte. La 1860a fost inaintat la rangul de secretar aulic,iar dup separarea administratiunii Ungarieila 1862, a fost chiemat in cancelaria Un-gariei ca referent pentru causele criminale,de unde peste un an a fost numit i trimisjudecator la Tabla regeascA din Budapestasi referent la septemvirat.

La r860 Babesii1 a publicat cunoscutabrosura in limba germana: Die Sprach-und Nationalitiilenfrage in Oester,reich, voneinein Romiinen, care pleda pentru uni-tatea monarchiel i egalitatea tuturor po-poarelor ce o compun, si semnala greleleturburarl si pericole ce aii" sil urmeze,daca Maghiarilor s'ar incuviinta dualismul,pe basele istorice, cum staruia6 el. La1861, convocata fiind dieta Ungariei, Ba-besista a fost ales in cercul roman de la Sasca-montank unde el nici nu candidase. In a-dunarea representantilor Tril Unguresci,el A aprat cu toata energia autonomiaTransilvaniei, si cu alti io deputati romania pus temei la crearea partidului romannational. La 186 s'a intemeiat jurnalulAlbina in Viena, ca organ al partidultanational, punndu-se sub conducerea parti-culara a Jul Bahesik insa dupil abia treiani, Albina a fost opriti de-2 intra in Un-gana, Banat si Ardeal. Atunci Babesitl aadus foaia la Pesta, continuandu-l. ediiu-na 8 ani cu Wat).* energia, i gru-pand pe litiga ea aproape tinte spiriteleluminate din Ungaria si Banat mal virtos.lntre anil 1873 -- 1875 Albina, a avutvr'o 7--8 procese, printre cari contra luiBabesia unul penlru calomnic, unul pentruwitatiune contra statului si une pentrubinalta tradare. El a fost achitat de jurati. Cutoate acestea, in faptii, Babesirt prin foaiaAlbina si prin cuvntarile sale in dietaUngariei i adunarile romane nationale, re-presenta si pleda in mod energic politica

Fnoderata. Programul national pentru des-legarea chestiunil limbelor, dupa lungi des-bateri intr e de p utatii romanl si srbi deladieta ungu reasc 5, Babesiii l-a formulat cu-prins in 12 puncte, inteun proect de legesubsemnat de 24 deputati romani si srblsi de unicul ruteano-slav de la dieta, sisustinut prin lupta parlamentara de trei zilecu toata energia in aceeasi sesiune dela i868.Multi ani de zile, pe aceasta baza, s'a con-tinuat lupta nationala prin reuniuni i adu-nar/ particulare, pana cand la 188o, inteoasemenea .adunare in Sibik s'a pus temeiaconferinte/ publict din Maiii 188 r, undetot Babesi6 ca raportor general a motivat

sustinut programul Romanilor din Tran-silvania, Banat i Ungaria. La Mal' 1891inaugurandu-se in politica nationall o nonadirectiune, Babqii.1 s'a retras absolut dinlupta politica si s'a reintors la cercetarilsale istorice.

Babesiii (Victor). Doctor, bactereo-log, fiurlui Vincentiu Babesik nascut laViena in 1854, unde a facut studiile sale.Doui ani dup depunerea examenului dedoctorat, a fost chiemat ca asistent la univer-sitatea din Budapesta si a devenit in curindptofesor la facultatea din acel oras. Statulunguresc tritnise pe tnrul profesor ca re-presentantul sil la congrese si in comisiunispeciale spre a studia anatomia-patologick or-ganisarea universitatilor, si el se lega atuncicu Pasteur, Koch, Cornil si alte celebritati.

La 1887 doctorul V. Babesiii e numitIn Bucuresci profesor de- patologie expe-rimentalii la facultatea de medicina si estepus in capul Institutului de Bactereologie.Aci el aduce foloase imense san5tatei pu-blice mal ales prin infiintarea serviciuluisi de inoculapune contra turbarel, boalacare nu se putea tamadui inainte de ca,prin trimiterea bolnavilor la Paris. D-rulBabesi a tinut la Ateneul roman si la In-stitutul sh numeroase conferinte populare,cari a contribuit mult pentru luminareapublicului asupra notiunelor de igiena.

Numeroasele descoperiri scientifice aleacestui doctor, a fost comunicate Acade-miel franceze care le-a premiat. Elefost publicate in mal toate revistele sciin-pace din Europa.

D-rul V. Babesi6 este membru al Acade-miel romane si al Academiei de medicinadin Paris.

2

BAB 17 BAB

www.dacoromanica.ro

Scrierile sale mal insemnate sunt : Ana-/ele institutulut de patologie ci bactereologiedin Buculescf i lectiunile sale.

Bacalbasa (Anton). Ziarist, nascutlu Braila la 1864. A colaborat la mal multeziare intre carl Adeverrul, Epoca, i a scrisnumeroase schite umoristice in revista saMoj Teacd. Este prim redactor al ziaruluiDreptatea.

Bacalbasa (Constantin C.). Publi-cist, nascut in Bucuresci la zi August 1856.A facut studiile gimnasiale la Braila si celeliceale la Sfantu Saya in BucurescI.

Inscris la facultatea de drept, a parasitstudiile spre a intra in presa la 1879.

A fost cronicar la ziarele Telegraful, Na-Motea, Epoca i a facut parte din comite -tul de redactiune al ziarului socialist Drep-/urde omuluf. Apoi a trecut la ziarul de-mocratic Lupia la care a colaborat panala incetarea sa ; iar la 1895 a trecut caprim-redactor la .Adeartd.

De la 1882 pana la 1884 a fost sef debiuro al accizelor comunei Bucurescl.

A scris o comedie Peticul lut Berecheireprezintata pe scena TeatruluI National siun studiu asupra Reforme! impok-itelor co-muna/e.

Bacalbasa (Ion C) Ziarist, publicist,nascut in Braila la 24 Iulie 1863. A urmatcursurile liceulul Sf. Saya si ale Ginma-siulul din Braila.

La 1886 a intrat in ziaristica, colaborandla ziarul radical Lupia, pana la 1895 canda intrat la ziarul deinocrat Ziva si dupa incetarea aceFtuia, la Adeverrul.

A publicat : Mort fdrct lunninaredram5 in3 acte jucata pe scena Teatrului Nationalla 1895, Mopt comedie intenn act si Asandrama istorica in 5 acte.

Bacaloglu (Emanoil) fisician roman,de origina grec, miscut in Bucuresci la I rAprilie 1830, incetat din viata la 30 Aug.1890. Bacaloglu a fost un adevrat enciclo-pedist al sciintelor positive. Studiile si-le-afacut in Lipsca, unde a lucrat in laborato-rul lul Erdmann, si la Paris, sub conduce-rea lui Dumas. Reintors in teara la anul 186r,a fost numit profesor de fisica si chimie lascoala de medicina si farmacie, apol profe-sor de matematica la liceul St. Saya, lar la

1863, odat cu crearea facultatil de sciintesub Cuza, profesor de fisica la universitateadin Bucuresci. Dorind a-si crea un cerc sciin-tific, a pus la cale la a868 infiintarea so-cietatei de sciinte fisico-naturale, care l-aales presedinte. Bacaloglu a fost un activ co-laborator al maI multor reviste sciintifice dinstrainatate, si o parte a scrieriror sale a fostpresentata i academieI de sciinte din Paris.La 1879 Bacaloglu a fost ales membru alAcademieI romane, si fu pe rand vice-pre-sedintele, iar in urm presedintele sectiunilsciintifice. Discursul sti de reccptiune l-acetit in presenta regelui la 20 Martie 188odespre calendar, sustinand necesitateaschimbaril calendarulul Iulian. Bacaloglu acontribuit mult la respandirea sciintelor prinnumeroase articole publicate in Revista sea-tifica si prin conferinte tinute la universi-tate si in Ateneul roman.

Scrierile sale sunt : Cercetdrt relativeluenta acid, ilor mineral! asupra solubilitdtit

aciduluf arsenios in apd; Despre cdteva sd-rurt oxaminice; Despre analisa gctelor;Explicatiunt teoretice asnpra serielor homo-! oge. Despre pseudoscopia; Excesul sfe-ric; Asupra difractiunif luminet; Nota re-lativd la liniile si suprafetele reciproce; Cd-tevaobservotitent relative la directiuneaverticaldla diferite inljiinr deasupra soluluf; Cores-pondentd; Consideratiuntteoretice asupra chi-miel; (lucrari publicate in frantuzeste); E-lemente de -algebrd ; Elemen'e de ;1870) upespre materia re d'antd ; Des-voltarea progresivit a luminatuluf eTectric;Oare-cart dispositiunt non! din clbinetul defisicd al nniversitdtif din Buctirescf; Rela-

asupra expositiunif de electricitate de laMiinchen din 1882; Pare de seamd despreexpositiunea de electricitate de la Viena din1883; Despre Paratoner; (toate scrise inromaneste).

Bachelin (Leo). Puglicist i scriitor,nascut la 17 Decembrie 1857 in Neuchatel(Elvetia). A facut studiile in Italia, Ger-iriania (Berlin si Strasburg) si Francia(Paris). Licentiat in litere, a fost numitin etate .de 25 ani profesor de literaturafrancez i greaca la academia din Neucha-tel, de unde la 1889 a trecut in Romania.Aci peste scurt timp a fost numit biblio-tecarul Regelul. Scrieri : Le Chdteau Royalde Sinaia, 1893; in limba germana, Studitdespre basmele ronuine,st! (1882) Apoi: Han-

tAt 18 BAc

www.dacoromanica.ro

Makart et les f sens, 1871, nClanges d'His-toire et d'Art, 1879, La Premtre Idylle deTheocrite, 1883 etc.

Bacinschi (Vladimir). General, nas-cut la 1825 incetat din viatii in Bucuresclla 1878. A intrat in armat cu gradul dejunkar la 2r Octomvrie 1842 i a fostintat sub-locotenent la 1844.

Maior la 1855, Colonel la 1866, e inal-tat general la 8 Aprilie 1870 i comandantal Diviziei 4-a teritoriala. A fost adjutantulDomnitorulul Ghica al Moldovei i apol allul Cuza Voda pana la detronare.

Badescu (Scipione). Ziarist, scriitor,nascut la 1840 Mal 2 in R6scoltz (Transil-vania). A inceput prin a colabora la ziareleConcordia din Pesta (1866) apol la revistaFamilia.

Terminand studiile sale in Pesta, veniin Bucuresd la 1868 i colabora la _Roma-nul i alte ziare.

A publicat : Coroana Rouldniet, poesil na-flonale (1881) i diferite lucrar! prin Con-vorbirt literare, Xoul Curier Romiin,Trom-peto Carprelor.

Baicoianu (Serge). General de bri-gada, nascut la 5 lunie 1841. A intrat inotire ca soldat la 186o Martie 8, apoi aplecat in streinatate unde a facut studiilesale la coala militara Saint-Cyr din Paris.Reintors la 1863 cu gradul de sub-locote-nent, e inaintat ofiter superior la 1873 ilocot-colonel la 1877. Cu acest grad e e-ful statulul major din divizia I-a de infan-terie in timpul resbelultA Independentel dela 1877-78.

La 1893 a fost inaintat general de bri-gada, i mal tarzia inspector general al ca-valeriei.

Balaceanu (Constantin). Om poli-tic, fost Ministru al cultului la 1838, pre-sident al Eforiel Spitalelor la 1840, i Mi-nistru al justitiei la 1856.

Balaceanu (Grigore). S'Atar la 1821in Muntenia. Vornic la 1822.

Balacezmu (roan). Om politic, nas-cut in Bucuresci la 1825. A facut studiileIn Francia. Intors in tara a luat o parte ac-tiva la micarea revolutionara din 1848, i

dupa comprimarea revolutiund a emigratIn Transylvania de unde apoI a trecutParis. Sub domnia Prir.cipelul Cuza, a fostcat-va timp Prefect de politie.

De la 1866 inainte, J. Balaceanu desvoltatoata activitatea sa ca diplomat ; de la 15Fevruarie 1866 pana la 14 Maiia 1867, esteagent diplomatic al tZ'rel la Paris, apoI in

calitate merge la Constantinopole dela 31 Decemvrie 1870 pana la 26 Martie 1871.

Demisionat din corpul diplomatic, e nu-mit Prefect al politieI Capitalei la 15 Ianu-arie 1876, dar numai pentru cate-va 411e,cad la 30 Ianuarie din acelai an ja porto-foliul MinisteruluI de Externe in CabinetulLascar Catargi i '1 pastreaza pana la 4 A-prilie 1876.

Trimis din no ti agent diplomatic la Vienain 1876, e inaintat Ministru plenipotentiarin acelaI ora la 1878 ; aPoi este transfe-rat la Roma in 1882,1a Paris in 1884 panala 1885.

In anul 1886 reja functiunea de MinistrupIl8e8nip. otentiar Constantinopole pana la

Delegat in Comisiunea Europeana a Du-narel i in Comisiunea mixta a PrutuluI la

Iulie 1889, pastreaza aceasta functiune panala i Aprilie 1893 cand este numit trimisextraordinar i Ministru plenipotentiar laLondra, post pe care'l ocupa i astazl.

Balacescu Constantin.-- Fabulist, nas-cut la 180o Ianuarie 20, mort la 29 Fe-vruarie 1880 in BucurescI. A facut studiilesale in teara i a ocupat diferite functiuni pu-blice, prefect de judet, membru in comitetulTeatrelor, etc.

El a publicat : Bona educatione cotnedie(1845) Poesit in care se giisete satira:

Ftt-iner talci seartutn, sa6 Cofttfizitulde jard la Bucurescl (1145).

Proect pelara o cascf de pcfstrat ji impra-vilitat (1845).

Balanescu-Rosetti (Nicolae). VezI.Rosetti-Balanescu.

Balanolu (Ioan P) - Comerciant, nas-cut la 8 Septemvrie 1833 Bucuresd,mort la Ianuarie 1896 in Viena. A facutstudiile sale parte in teara parte in straina-tate i la 1856 a luat directia casel de bancaBalan, pe care a condus'o pana la 1860.

Comrciant insemnat, fost antreprenor al

BAC 19 I3AL

www.dacoromanica.ro

accizelor Capitalel de la 1873 pana la 1883,Ion Balanolu a fost membru al Tribunaluluide comerciu sub vechia legislatiune, mem-bru al ConsiliuluI comunal, al mal tuturorsocietatilor industriale, deputat, i in urmaPreedinte al Camera' de comerciu, postpe care l'a pastrat pana la moartea sa.

Balalescu (Nicolau) nascut in Haag,langa Sibiu, a venit in 1835 la Bucuresclca profesor la seminarul mitropolitan : dupaaceea, a fost calugar la manastirea Cernica.Reintors la Sibiu, a tipiirit in 1847 i 1848un dictionar latin-roman, a luat parte la adu-narea Romnilor din 3 (i5) Maiu 1848 laBlaj i a fost ales membru in comitetul per-manent cu reedinta in Sibiu. In 18 August1848, a fost arestat ca agitator iar duracate-va zile eliberat. La 4 (16) Octornvrie1848 fu intarit ca membru in comitetul depacificatiune al Romanilor. Dupa ocupareaSibiulul de arrnata maghiara, prev6zand pe-ricolul in care '1 era viata, a pus detuns prul i i ai ras barba calugareasca, apolimbracat in vestminte taranesci, pentru anu fi cunoscut, a ieit din Sibiu, ezand caservitor pe capra caretei doamnei Golescu,care parasind locuinta sa din Sibiu, se re-intorcea in Romania. Acolo, denuntat ca aragita in contra regulamentului organic al te-re!, a fost arestat de o patrula a armatei ru-sescl i tinut sub paz a strictii in Rainnicul-Wee' mal multe zile, Ear de aci escortatla Bucurescl, unde a fost pus in libertate.Scrierile sale, afara de dictionarul sus aratat,sunt : Gramatica romdnd pentru seminarif,(1848), Elemente de gramatica ronuind (185o).

Balcescu (Nico1ae). Om de stat, pu-blicist, nascut in Bucuresd la 2 Iunie 1819,mort in Palermo la 16 Noemvrie 1852. Afacut studiile sale in colegiul Sfantu Saya iapol a servit cat-va timp in armata, dar ii-ind implicat in conspiratia contra lui VodaAl. Ghica, fu inchis la MarginenI. Parasindotirea, a luat partea cea mal activa la re-volutia din 1848 atat in tara cat i in Tran-silvania, fiind chiar unul din membrii gu-vernulul provisoriu, din care causa a fostecsilat. Atuncl a trait cat-va timp in Parisapoi in Palermo, unde a murit i a fost In-gropat In cavoul saracilor din acel ora.

Balcescu a scris Puterea anima a Romd-niel (1844), IstoriaRonuindor sub Mihaili VoddViterqui (1851-1852) pe care n'a avut tim-

pul sa o sfareasca. Se mai numra intreoperele sale, Ccintctrect Romdniet cu toateBalcescu singur scrie ca ar fi gasit manus-crisul inteo manastire din tearil.

Baleanu (Emanoil). Om politic, fostcomandant al otirel din Muntenia la rein-fiintarea eI in 1831 i deputat in adunareat6rel. Din preuna cu J. Campineanu a a-cut parte din opozitia organizata contra prin-cipeluI Al. Ghika de la 1834 pana la 1837.Isbucnind revolutia de la 1848, Em.leanu intra in partidul antirevolutionir iface' parte din caimitcamia instituita in Bu-curec1 dupil fuga guvernului la Targovite(27 Iunie). Mal tarziti, ptina la alegerea luiCuza-Voda, a facut iar51 parte din Caima-camia munteneasca din preuna cu J. Manui I. Filipescu.

Baligot de Beyne. Diplomat, nascutIn Francia, incetat din viata in 1892 la Hris.A fost mutt timp secretar al Consulatuluifrancez la ConEtantinopole g acolo, cunos-cand pe C. Negri, sub influenta acestuia, alucrat mult in vederea unirel Principatelor.La 1860 in luna Fevruarie a venit in Bu-curesci ca secretar al Domnitorului Cuza pecare nu l'a paritsit pana la sfarit. Dupaii Fevruarie 1866 s'a retras in Francia,stabilindu-se la Paris.

Bals (Panait I.). NAscut la 1817 in-cetat din viata la Iveti (Tecuciti) la 23 Ianurerie 1889. A fost ministru de finance al Mol-dovei.

Bals (Tudor). Fost cairnacam al Mol-doveI, liascut la 1790, incetat din viata la1857. Domnul Gr. Ghica al Moldovei fin-plinind la 1856 termenul de apte anI pecare fusese numit, Tudor BalIl inlocui cutitlul de caiinacam. El desfiinta toate insti-tutiunele acute de Grigore Ghica, inchiseseminarul i gimnaziul din monastirea Neam-tu, desfiinta facultatea de drept din la1, bancanationala i legea de presa.

Balteanu (Eniu. Profesor, nascut incomuna Cocioc la Octomvrie 1847. A fa-cut studiile sale in Bucuresci, la facultateade litere i filosotie, apoi a mai urmat cur-surile universitatilor din Berlin i Toulouse.A fost cu incepere de la 1872 1 pana la1876 in mai multe randuri revisor colar

BAL 20 BAL

www.dacoromanica.ro

apol profesor la mai multe scoale pana canda infiintat un institut a citrul directiune aluat'o la 1884.

A publicat : Toesia didacticd la Gral:Davila biografie popular. Din studiul na-tura. Abecedarul roman, etc. Eniu Balteanua infiintat la 1885 revista pedagogica Lit-mina pentru tott care a aparut fAra intre-rupere pana la r Iunie 1895.

Balu (Nicolae) numit si Coconul.Avocat, nascut in Zernesti (Transilvania) la1790 incetat din viata in Brasov la 1855.Studia filosofia si dreptul in Cluj ; intramal intai ca practicant la Tesa.urariat in Si-biu, fati nici un salar, in decurs de 7 ani.Ascultand sfatul parintelui s, imbrapsa dup6aceea cariera preoteasca, dar peste putin oparasi si se facu advocat. Om cu mareravna pentru luminarea i inaintarea popo-rului, Balu starui , mal ales in comuna sanatala si in cele din jur, ca parintii sa-sitrimeata copii la scoale mal inalte si acesteistruinte se datoreste o pleiada de barbatialesi 40' din acele pLr, cari a avut un in-semnat rol in viata publica nationala i bise-riceascit a Romanilor transilvaneni. Advocatzelos, Balu, dupa lupte de peste 40 ani castigaprocesul locuitorilor romani din grama.Transilvaniei inspre Romania de circa 200,000fi. drept despagubire pentru daunele prinmilitarisarea granistel, int'mplate sub imp-ritteasa Maria Tereza.

Baral (Iuliu).Doctor, profesor, de ori-gina israelita, nascut la 1818 in orasul Brody(Austria), mort in Bucuresci la 1863. A facutstudiile In Austria unde a luat diploma dedoctor in medicina, apoi a venit in Bucu-resci la 1842 si e numit mai anta doc-tor de carantina la Clarasi (Ialomitza).La 1845 trece ca doctor la Craiova si la1852 profesor de stiintele naturale la co-legiul Sf. Saya din Bucuresci, predand in a-celas timp stiintele naturale la scoala deagricultura, i cea

El a fost intemeiatorul si directorul pri-mului spital de copii.

Doctorul Baras a publicat ; Minunile na-turef 3 vol. (I852).Mineralogia, dup

(1854).Asfixia (1854).--Botanica, dup6 Belez (r856).Higiena po-pular(' (I857).Zoologia (1857). Debora,melodr. in 4 acte (1858) Ceirticica altoiulut(i859)..51Canual de silviculturd (i86

Isis saei Natura (de la 1856 pana la 1859).Natura, foae pentru lirea sciintelor na-turale (de la 1861 pana la 1863 in unirecu D Ananescu). Israelitul roman, foaepolitica (1857).

Barbu (Gheorghe).,Vestit Mutar, nas-cut la 1800 in Iasi incetat din viata la 1893In Iasi. Fost staroste al lautarilor, fiu alunui Mutar devenit celebru prin cantonetalui V. Alexandri `Barbu Lcintarul, GheorgheBarbu avca mal ales un deosebit talent deimprovizatie si de reproducere dup auz.Se povesteste di pe la 1847 ar fi uimitciliar pe vestitul compositor Liszt aflat laIasi si in presenta earuia executase dupauz mai multe bucatl muzicale.

Barcianu (Dani1).Profesor si scriitorroman, nitscut la 1847 in Resinarl ; a studiatIn Sibiu. In 1869 a fost triinis In Germa-nia din partea .ministerului de culte si instr.publica spre a studia organisarea sconlelorpopolare de acolo, iar intre 1870-74 a urmatla universitatile din Viena, Bonn si Lipscaprelegeri de pedagogie si sciintele naturale.In 1876 a fost numit profesor la insti-tutul ped.-teol. din Sibiu, mide functio-neaza i azl. .

A fost si director al scoalei de fetea Asociatiunii transilvanene pentru litera-tura, de asemenea mai multi ani secretar alacestei asociatiuni. Barcianu a fost membrual comitetului national i ca atare judecat inprocesul Memorandulul i incliis in Vat. Apublicat : Untersttchungen iiber die Bliithenentwickelung der Onagraceen. (1874) Ele-mente de istoria naturald, (1881 83) Lu-crul de mana in coalele de bdett i in insti-tutul pedagogic (1885), Istoria naturald inscoala poporald (1890 91.) A prelucrat ope-rele raposatului sal tata : I) Vocabular rom-nettlesc ji Wrterbitch der romiin. und deu-tschen Sprache. (1886 si 1888). Gramatica germand (1896). In 1891 a redactat revista 'i-terara Foaia Ilustratei, iar tnpreuna cucolegi Foaia Pedagogicci.

Baritiu (Gheorghe). Istoric i in-temeietorul presei romne in Transilvania,nascut la 12 (24) Mai'd 1812 in Jucul dejos, cott. Cojocenl, incetat din viata la 1893.scoalele elementare le-a urmat in Trascau(Toroczk6) 1820-1824 i Blaj 1824-1827,iar liceul i facultatea filosoficaln Cluj, de unde

BAL 21 BAR

www.dacoromanica.ro

dupl 4 ani s'a reintors rar la Blaj i a in-trat in institutul de teologie.

La 1835 a fost mama profesor de fisiala facultatea filos., iar in anal urmator a fostchiemat ca profesor la coala romana din Bra-ov, infiintata cu doi ad inainte.

La 1838 Baritiu infinteaza Foaia pentruminte, ininuf 3ci liferaturd, cate un numarpe septdmana, i ceva mai tarziu, ziarul poli-tic Ga.zeta de Transilvania. In iarna urma-toare, a organisat o societate de diletanti, carea ramas in activitate pan la 1856, i a con-tribuit in mod insemnat la desvoltarea lim-bel romane in tinutul Brapvulul.

La 1845 Baritiu sa retrage de la coalaromana 1 ig consacrena intreaga activitatefoilor sale, cari in urma censure! severe,avand sa lupte cu neintrerupte greutati, re-clamaa o atentiune deosebita. La 1848, a par-ticipat la adunarea nationalA tinuta in 3 (i5)Maiil pe campul libertatel de langa Blaj ia subscris protocoalele i petitiunile ca vicepre2edinte al adunArii. In Octomvrie infiintandu-se in Transilvania comitetul de pa -cificatiune, Baritiu a fost chiemat la Sibiuunde fu numit tot data i rnembru al comi-tetulul pentru apararea tarei. Remanand fo-ile lui Baritiu in grija colaboratoruluiAndrei Murean, el a stat peste 4 lunl in Sibiui a participat la lucrarile ambelor comitete.La t i Martie 1849, azand Sibiul in maneleinsurgentilor, Baritiu i cei 1-a1ti membri alcomitetului refugiat in Romania. Bari-tiu a mers la Campina, unde se refugiase 1familia sa, aid insA fu arestat de o patrularuseasca i escortat la Ploelti i de aid dupa2 septAmani, la Cernauti, unde a fost in fineeliberat dupa interventiunea Hurmu-zachi, la a care' inoie,Cernauca,a pe-trecut pana dupa pacificarea Transilvania.

Reintors la Braov, Baritiu a obtiuut deht noul guvem voea de a continua ca edi-tarea foilor sale, insa la 1850 furA suprimatedin causa ca Baritiu a publicat raportul lul

dupa originalul german tiparit in Viena, inu s'a supus ordinului autoritatilor de a in-trerupe aceasta publicare. Ga.zeta a rea-parut deabia dupa 6 luni, sub conducerealui Iacob Murean, care a fost numit redac-tor, iar Baritiu a remas simplu colabora-tor la aceasta foaie. In 1852 un consortiu decornercianfi romani din Braov infiinteazifabrica de hartie din Zarrrsci i nurnesce peBaritiu dia ector comercial, care post l'a ocu-pat aproape 20 aril, La 186 Baritiu elabo-

reazA, dupt . cererea in itropolitului 5aguna,un proect de statute ale Asociatinnit Tran-silvane. Cu anul 1861 reincepand luptelepolitice in monarchia intreaai Baritiu a con-

. Plucrat la toate adunartle i conferintele Ro-inanilor; la dieta din Sibiu (I86314) a participatca regalist i a fost ales de aceasta de douaori deputat in senatul imperial din Viena. In1866 a fost ales membra al Academie! romane(atunci Societatea academia).

Dupa retragerea sa de la postul de directoral fabricel de hartie din Zernesci, Baritiu s'amutat la Sibiu, i a infiintat ziarul Observa-toriul (1878 Oita r885), pentru a carel liniepoliticA i-s'au intentat 3 procese politice in cariinsa juriul sibian l-a achitat. Organisandu-se la188 i partidul national, Baritiu a fost ales in-comitetul central i a redigiat SIConorialul pu-blicat conform insarcinarel a conferintel elec-torale vinute lu Mali"! 1881 in Sibiu, iar la1884 a fost ales preedinte al comitetului na-tional i a ocupat acest post pana la retrage-rea sa din vi-ala politica, la 1887. De la acestan, Baritiu i-a consacrat intreaga activitateAsociniunii Transilvane pe care a servit-oca secretar I. i redactor al Transilvaniel(i86r-1888), apol de la 188& ca preFdintei delegat la coala civill de fete din Sibiu.Scrierile lui Baritiu sunt foarte numeroase;afara de Memorialul amintit, el a elaboratun dictionar german-romdn (1835-1854), ialtul maghiar ronubt (1869), a publicat nu-meroase studii, in cea mal mare parte isto-rice, in foile sale, mal ales in Foaia pentruminte, ininuf ci literaturd (1838-185o), inrevista Transilvania, al card redactor afost aproape 20 ani, i in Analele Acade-miel romAne. A colaborat 2 ani i la dicti-onarul i Glosariul Academiei. Scrierea saprincipala este : P&p' alese din istoria Tran-silvdneami pe 200 ant din urind (1889).Opiniunile i credintele politice ale lul Ba-ritiu sunt desvoltate in diarul Obser-vatoriul i in Memorialul conferintelordin 188 r.

Barnutiu (Simeon.) Om politic dinTransilvania, profesor la Universitatea din

nAscut la 21 Iulie 1808 in Boc-ja ro-mina (Transilvania) incetat din viata la 16Mai 1864.

A facut studiile sale in Blajitt unde la 1830e nwnit sub-director in seminarul teologici la 1839 profesor de filosofie la gimna-siul superior. La 1843 dernisioneaza, plead

BAR - 22 BAR

www.dacoromanica.ro

la Sibiu i sA pune in fruntea micIreI na-tionale de la 1848 nand un rol foarte in-semnat in Transilvania.

Dupl linitirea revolutiunii, Bamutiu lu-cra ca vicepmedinte i membru al comite-tulul national, apoi al comitetului de paci-ficatiune alaturea. cu N. Ballescu, Lau-rian, Cipariu, Baritiu. In ii Martie 1849,cand insurgentii ocupl Sibiul, Barnutiu sarefugiazO in Romania i chipa multe sufe-rinte indurate prin aresturile din R.-Valceli T.-Scverin, ajunge la Constantinopole, iarde aci merge la Viena, unde a lucrat pen-tru reuita cause! nationale. In 1851 52ascula prelegerile la facultatea juridic& dinViena; in ii Octombrie 1852 merge la Pavia,uncle in 1854 ja diplom5 de doctor in drept ;in 1854 merge la IaI, chiemat de citre mi-nistrul Mavroghenl i de A. Treb. Laurian,ca sO ocupe catedra de filosofie la gimna-siul academiel din Ia1. In 1856 se deschi-serit in Ia1 cursurile superioare i anumea acultatii filosofice i a cele! juridice ; lacea dintii Baritiu a luat catedra de filosofie,In a doua, catedra de dreptul gintilor, dreptulpublic i constitutional. La 1863 fiind bol-nay demisioneaza. Operele lui Barnntiu sunt:Dreptul natural privat public; Dreptul gin-idol- natural fipositiv; (Doctrina constitutittnit);Constitntittnile vatelor prindpale, cu introduc-tiuni; Antropologia; Psichologia empiricd; En-ciclopedia filosofiet temetice; Logica ; nfetafi-sica; Estetica; Sciinta virtutit; Pedagogia;toria filosofiet.

Barnutiu este Intemeetorul fractiunei liberei independente din Moldova.

Baronzi (Gheorghe). Publicist niiscutIn Grecia la 1815, incetat din viall la 1896.A fcut studiile sale in Romania fall a lecomplecta. Colaborator la rnal multe ziareprecum Romania, Vocea Toporulut, el a pu-blicat : Eleonora (1844) dramA Lucia deLamermoor (1845) dram2i; Romana, tri-logie epici (1847) Castelzil Brancovenesc,Cctrnavalul Venetiet i omenescf.(1852) Matilda (1853) Metela iOrbul, (1853) Nopturnele, poesit(1853) Istoria dupd Gui-pt (1856) ro,s-u (1853) IsacLacbedem sad jitlovul rdtdcitor (1855)Lena fi.ziva Pei mane (1855) Fidan-!eta (1856) ilacobinit ji(i856)aRitard initnii de led (15z56)((Con tele de flfonte-Christo (1857) Ma-

teid Basarab sad dorobantit ji seimenit dra -ni (1858) Maria Stuart (1858)--ffD4nubianele (1839) Zinele Carpalilor(I86o) Legenda Romania. (1862)Misterele Bucurescilor, roman original(1862) Orele dalbe, poesiI none (1864)Satire (1867) Limba romand ji tra-dilia et (1871) etc.

Barozzi (Constantin). General dedivizie, nascut la anul 1833 Octoinvrie.Sub-Locotenent la 1856 Aprile, Major la1864 Mai, Colonel la 1870 Aprilie, Gene-ral de Brigadi la 1883 Martie, General deDivizie la 1892 Mai.

Elev al scoalel militare din prima pro-motie, ca Sub-Locotenent a fost ataat la In-stitutul geografic din Viena in timp de doianl; intorcandu-se in tail a fost numit lacoala militar oficer repetitor, pe urrnaprofesor. La formarea Batalionulul de Geniutrecut ca locotenent comandant de coin-panie, a fost readus iar la scoala militaraca profesor, Sub-director i in fine Di-rectorc.

La 1870 ef de Stat-Major la Divizia IVIa1, e numit ef al Depozitului de Rezbel (Ir-stitu.tul Geografic de azi) pe care '1-a orga-nisat i sub-directia sa a inceput i t exe-cutat harta din nordul Moldovel, bartaDobro-gel i parcelarea acestea. In resbelul de la1877 1878 a luat parte intal ca sublef deStat-Major al Arinatel Romane, in urrnii c4.Sef de Stat-Major al el. La 1878 este Di-rector general ai Ministerului de Resbel,in1883 Comandant al Diviziel. active Dobro-gea, in urma Seful Stat-MajoruluI Regesc,iar in 1888 Ministru de Resbel i Senator inprimul Minister al luI Teodor Rnsetti ; in1892 Coinandant al Corpului III de ArmatOi acum seful Marelul Stat-Major. Este Vicepreedinte al SocietAtil Gedgrafice Romanede la fondarea el. Ca Delegat din partea Gu-vernulul Roman, a luat parte la Comisia dedelimitare a Romana despre Austro-Ungariai Bulgaria.

Barroczyn (de, baron) Major, adjutant al Principelui Alexandra Ghica de la 1836Ora la 1840, mai tarziu ef de sectie la di-rectia lucrarilor publice de la 1846 pan& la850; a ficut- cel cl'intaiii plan al .orapluiBucaresci care si mai gasesce in present inarhiva PrimAriel Capitalei noastre.

In 1853 a reintrat in 0.tire cu gradul de

BAR 23 BAR

www.dacoromanica.ro

Colonel. Data nascereI i incetArei din viatiinecunoscute.

Barseanu (Andrei). Profesor la coalacomercial romAnii din Braov, nAscut in 1858la DArstele Braovulul, unde i-a fAcut stu-diile, terminAndu-le in Braov, Viena i Man-chen. S'a ocupat cu adunarea i publicarealiterature! poporale, cu lucrArI didactice i ascris versuri, pe cad le-a dat la iveala in Con-vorbirt Literare, Familia i in Ga.;:etaTr ills. Publicatiile sale sunt : Dohie ci stri-gdturt din .Ardeal, publicate in colaborare cuDr. I. U. Jurnik, (1885), scriere premiatil deAcademia rornima ; Cinct-;zect de collude,(1890) Din traista bit 114o,s-Stoica Ior anec-docte poporale, publicate sub pseudonimulSandu (1891). In anii 1887 1888 a redigiatinpreuni cu I. Popea, foaia &oala

Barsescu (Agatha'. Tragediank nils-cutd in Bucuresci la 1861. Dup terminareaclaselor s'a angajat la Teatru National dinBucurescI La elev in luna Iulie 1878 pen-tru stagiunea 1878 1879 spre a juca rolu-rile de junii prim2i i ingenue.

A debutat in Aorina din Fata Aerulutapol succesul el s'a afirmat in Sniddindita dinMalul Gdrlet i Casilda din Ruy-Blas.

AvAnd o deosebita atractiune pentru tra-gedie, a pAriisit scena Teatrulul national is'a dus la Viena in 1880, unde dup5 ce asevilqit conservatoriul a fost angajaala BurghTheater in 1883 jucand acolo rolurile celema! importante din repertoriul tragic i dra-matic timp de 4 anl.

De aci a trecut in 1890 la Hamburg, iarmal tftrzi s'a reintors in Viena, fiind an-gajat5 la Teatrul Raimund. Din cand in cand,D-na Barsescu a venit prin Bucuresci sprea se infiltia in diferite rolurl din reperto-riul german dinpreuna cu trupe alciiturte deD-sa. Acuin e angajatii la Berlin.

Balota (Basiliu Motiucut la 1836 in Zagra, (distr. Naseud, Tran-silvania); jude regesc apol advocat, a publi-cat numeroase tractate istorice i tiintificein presa periodica din Transilvania, iar la1883 a editat un studiu geologic asupra struc-turil muntilor apuseni. La 1876, in urmapierdereului sUr Emil Dionisiu,a fiicut ofundatiurre pe numele acestuia, din care, sAacord stipendil la student! rornAnI din muntifapuseni i din distr. Naseud.

Basset (Louis). N5scut in Orbe, (can-tonul Vaud, Elvetia) la Nov. 1846; a stu-diat la colegiul i facultatea de litere dinNeuchatel, 1,n Elvetia. Tredind in Rominia,incil in tinerete, ca profesor, s'a distins prinaptitudini multiple, carl designat pen-tru importantele functiunI de secretar privatal RegeluI Carol I. i administrator al Curti!'Regale, posturi pe carI le ocup5 de la 1869.

Bataillard (Paul). Scriitor francez,niiscut la 22 Martie 1816 In Paris unde af1cut studiile sale.

Cunoscut pentru pArerile sale democra-tice, era prieten cu C. A. Rosetti in 1848i s'a interesat mult de aspiratiunile Roma-nilor. El a publicat in afara de multe stu-dil asupra Tiganilor, urmAtoarele scrieri :La Moldo-Valacbie dans la manifestation deses vceux (1856). Premier point de la ques:-tion d'Orient. Les principauts de .Moldavieet Valachie devant le congrs (1856).

Beldiceanu (Nicolae).Poet, arheolog,nAscut in satul PreoteV (Suceava) la 1846,mort in I4 la Fevruarie 1896. A fostal coalei primare din Folticeni i apol alliceului i Universit5ta din Ia1.

N. Beldiceanu a fost mal intairr profesorla gimnasiul din Folticenl, apol la liceul dinBotoani, director la desfiiintata coal demeseril din IaI, i in urmii profesor la gim-nasiul Stefan cel Mare din aeeiaf localitatc.El era i membru onorific al Academiei dinBerlin.

Colaborator al revistelor Convorbirt Lite-rare, Contimporanul i Arhiva Societdlet i-terare)) din IaI, el Iasi% urmatoarelePdindntul poemk Tata nuvelI in versuff 1883Doine (1893) i un studiu asupra Pveetpoliritmice, netipArit incit

Beldiman (Alecu).Publicist n5scut inMoldova pe la sfaritul secolulta al XVIII,mort la 1862. El este cunoscut mal ales prinTragodia, sa jalnica Moldovet intdmplaredupd rersvrtirea Grecilor din 1821, in careautorul intr'o cronidi versificatii in peste4000 versuri, istorisete nenorocirele adusetArei in timpul zaverei de la 1821.

Beldiman Alecu a mal scris MoarteaAvel ( r 8 8) Numa Tompiliu, (182o) Orestedup5. Voltaire, (1820) Alexie sa Cdsuta dinCodru, Cdlcitoria lut Cox in Rusia, Intdmpld-rile lut Carlo i ale prietenilor lut.

BAR 24 BEL

www.dacoromanica.ro

Beldinian (Alexandru). Ziarist, nas-cut la 1832, fost prefect al pulitiei in Bu-curesci la 1865, a ocupat aceasta functiunepna la II Februarie 1866 cand a fost rs-turnat Principele Cuza. Retras din viata po-litica in urma acestui eveniment, a fundatin Jai la 1882 ziarul Adeverrul care re-presinta aspiratiunile domniel parnintene isustinea candidatura fiului principelui Cuza.Dup moartea acestuia, ziarul a devenit de-mocratic socialist i cu deosebire anti-di-nastic. De la 1888, Adeverrul apare in Bu-curesci.

Belu (Barbu). Barbat politic .niiscutin Bucuresci pe la anul 1825. A facut partedin studiile sale in casa parinteasca ear partein Grecia pe la anul 1843.

La 1850 a inceput a lua parte la aface-rile publice, fiind nurrit judecator la trib. Ilfov