Upload
isabelle-doncea
View
341
Download
14
Embed Size (px)
TEZAURUL LIMBII ROMÂNE
dr. Monica-Mihaela BUSUIOCdr. Florin VASILESCU
Scurt istoric
• început în 1906• întrerupt în 1944• reluat în 1949• întrerupt între 1952 şi 1959• reluat din 1959• a fost finalizat în 2010• a reprezentat un deziderat al înfiinţării
Academiei Române numit Dicţionarul Academiei
Prima parte – sigla DA
• sub conducerea lui Sextil Puşcariu• litere redactate şi tipărite:
– A–B 1913 – C 1940 – F, G, H, I, Î 1934 – J, K 1937
• litere nefinalizate– D– L
• litere neredactate– E
A doua parte – sigla DLR (subintitulată Serie nouă)
• sub conducerea academicienilor Iorgu Iordan, Ion Coteanu şi Alexandru Graur, iar din 2000,
a academicienilor Marius Sala şi Gheorghe Mihăilă• litere redactate şi tipărite
◦ Bucureşti – M (1965–1968), N (1971), P (1972–1984), S (1986–
1994), Z (2000), D (2006–2009)
◦ Cluj(-Napoca) – O (1969), R (1975), T (1982–1983), Ţ (1994), L (a
doua parte 2008), J, K, Q (2010)
◦ Iaşi
– Ş (1978), V, W, X, Y (1997–2005), L (prima parte 2008), E (2009–2010)
DA + DLR în cifre
• în anul 2010, la finalizare, ◦ 13 tomuri◦ 37 de volume◦ 15 000 de pagini◦ 175 000 de intrări
– 125 000 de cuvinte propriu-zise– 50 000 de variante
în anul 2010 a apărut Dicţionarul limbii române. Ediţie anastatică după Dicţionarul limbii române (DA) şi Dicţionarul limbii române (DLR), 19 tomuri.
• Tomul I A–B• II C• III D–deţinere• IV Deţinut–Dyke• V E• VI F–I/Ε VII J–Lherzolită• VIII Li–Luzulă• IX M• X N–O• XI P–Pogribanie• XII Pogrijenie–Q• XIII R–Sclabuc• XIV Scladă–Spongios• XV Spongiar–Ş• XVI T• XVII Ţ–U• XVIIIV–Vizurină• XIX Vîclă–Z
Caracteristicile dicţionarului
• denumit tezaur• dicţionar unilingv• de tip istoric• explicativ• normativ• de la cele mai vechi texte scrise în
limba română până în prezent
DA vs. DLR
• asemănări◦ lista de cuvinte
◦ forma-titlu a cuvintelor◦ structura articolului de dicţionar
• deosebiri◦ renunţare la traducerea în franceză din DA◦ renunţare la cuiburile lexicale din DA
Noua ediţie aDicţionarului limbii române
• necesitatea informatizării muncii la dicţionar
• 2 direcţii de informatizare în cadrul a 2 proiecte finanţate de CNCSIS şi CNMP
Prima direcţie – la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
• Obiective:◦ arhiva electronică de texte pentru achiziţionarea tuturor textelor din bibliografie◦ corpus de referinţă al limbii române◦ baza de texte constituită prin:
– introducere în calculator– scanare
◦ utilizarea bazei de texte la litera D, graţie unui index de cuvinte◦ operaţii de adnotare, dezambiguizare şi corectare◦ concordanţier
A doua direcţie în cadrul unui consorţiu format din 7 instituţii din
Iaşi, Cluj-Napoca şi Bucureşti
• Obiective:◦ transpunerea în format electronic a volumelor DA + DLR
◦ operaţii de scanare, recunoaştere optică a caracterelor şi colaţionare
◦ realizarea unei ediţii electronice a dicţionarului actual
Noua ediţiea Dicţionarului Academiei
• modalităţi de realizare• reeditare• revizuire• înlocuire
• propunere de modificare a titlului noii ediţii: Tezaurul limbii române
Obiectivele noii ediţii
• informatizare
• simplificare
• unificare
• actualizare
Probleme de soluţionat
• inventarul lexical, regionalisme vs. neologisme
• definiţia
• abundenţa citatelor
• revizuirea bibliografiei
• revizuirea unor principii de etimologie
Concluzii
• noua ediţie: un dicţionar nou după modelul oferit de Trésor de la Langue Française
• elaborarea dicţionarului de către lingvişti asistaţi de informaticieni
• avantajele unei ediţii informatizate