Dictionar de Marina B&B (Pag 1-100)

5/17/2018 Dictionar de Marina B&B (Pag 1-100)

1/100

Capitan de rangul I (rez.)ANTON BEJAN Capitan de rangul '" (rez.)MIHAl BUJENITA

D I C T I O N A R "D E M A R I N A

EDITURA MILITARA- BUCURE$TI, 1979


2/100

CUVINT INAINTE

Programul Partidului Comunist Roman, adoptat la Congresul al XI-lea -carta de baza ideologica, teoretica si politica a partidului -, stabileste intr-operspectiva cuprinzatoare .si unitara directiile fundamentale ale dezvoltariisocietatii romanesti pe drumul socialismului ~icomunismului, stipulind obiec-tivele ce urmeaza a fi atinse in toate domeniile de activitate, inclusiv in eelal transporturilor navale si fluviale, al dezvoltarii bazei materiale a acesteiramuri.Dupa cum se prevede in Directivele Congresului al XI-lea, in urmatoriiani va spori productia de mijloace de transport, punindu-se un accent deosebitpe constructia de nave mineraliere si petroliere de mare capacitate, precumsi pe nave specializate; totodata, se vor realiza in tara, intr-o proportie ma-jorata. instalatiile necesare echiparii navelor: "In cincinalul 1976-1980productia interna va asigura circa 90% din necesarul de dotare a flotei mari-time de transport a tarii". In transportul maritim al marfurilor importate

si exportate va creste participarea flotei proprii, care va dispune, in anul 1980,de aproape 200 de nave cu un tonaj de circa 3000000 tdw, capacitatea floteimaritime sporind de 2,2-2,4 ori. Se vor lua, de asemenea, masuri de dotare aflotei maritime cu nave de mare capacitate, precum si de amenajare a portu-rilor pentru preluarea si predarea transcontainerelor, de mecanizare ~i auto-matizare a operatiilor de incarcare-descarcare. Concomitent cu realizareacanalului Dunare - Marea Neagra, va incepe constructia noului port maritimConstanta Sud - Agigea, care va asigura, printre altele, transbordarea mar-furilor intre navele maritime ~i cele fluviale. In acelasi timp, "... volumultraficului intern de marfuri va creste in 1990de doua ori si al celui maritim de12-13 ori fata de 1975." In cadrul traficului intern, 0 dezvoltare in ritm mairidicat va cunoaste transportul fluvial, care va prelua cea mai mare parte atraficului pe caile terestre de comunicatii paralele cu Dunarea, Totodata,flota maritima va asigura transportul a circa 75-80% din volumul marfurilorcare fac obiectul comertului exterior; capacitatea flotei maritime de marfuriva ajunge la aproximativ 11000000 tdw,Acest amplu program de dezvoltare a flotei maritime si fluviale a deter-minat un avint deosebit in constructia de nave de tonaj din ce in ce mai mare,atit pentru satisfacerea nevoilor interne, cit si pentru export. Astfel, in anul

1978 a fost lansat la apa petrolierul romanesc .Jndependenta" de 150000 tdw,care constituie 0 marturie de netagaduit a capacitatii constructorilor de navedin tara noastra,Dupa cum este bine cunoscut, navele polarizeaza 0 tehnica foarte variata,care le asigura autonomia necesara pentru a se deplasa in siguranta pe mari


3/100

CUVINT INAINTE 6

si pe oceane. Ele reprezinta adevarate uzine, dotate cu mijloace moderne denavigatie si cu tot ce este necesar desfasurarii in conditii optime a vietii nor-male pe timpul transportului. Pentru ~ aprecia complexitatea si gradul lorde inzestrare este suficient sa amintim ca 0 singura nava este alcatuita din sutede mii de repere apartinind celor mai diverse specialitati tehnice. Se intelegeca atit constructia, cit si exploatarea navelor au determina t cresterea impetuoasaa numarului ~i calificarii celor ce lucreaza in acest important domeniu deactivitate. In astfel de conditii a fost necesar sa se dezvolte si invatamintulde specialitate mediu si superior. Au fost create licee profesionale, Institutulsuperior de marina "Mircea eel Batrin". Centrul de perfectionare a cadrelordin marina civila etc., ceea ce reflecta 0 data in plus dezvoltarea pe care 0inregjstreaza aceasta ramura importanta a transporturilor.In aceste conditii a aparut si necesitatea elaborarii unei literaturi de spe-cialitate, inclusiv a unor instrumente de lucru, printre care si cea a unuidictionar explicativ cuprinzind un bogat fond de notiuni cu care se opereazain multiplele specialitati existente in marina. In elaborarea Dictionaruluiautorii au avut in vedere in primul rind fondul de cuvinte constituite istoric,ca urmare a preocuparilor care au existat in acest sens in permanenta lapoporul roman, dar si cuvintele de domeniu aparute in ultima etapa a evolutieilimbii romane odata cu profundele prefaceri sociale ce au avut loc in taranoastra,Tinind seama de faptul ca Dictionarul de marina reprezinta 0 lucraremeritorie, rod al unor insistente si profunde investigatii in principalele domeniiconstitutive ale marinei, ilrecomand cu caldura atit marinarilor, ca instrumentuti! de lucru in activitatea zilnica, cit si celor care, atrasi de vraja marii, sestraduiesc sa-i patrunda tainele.' ,

Viceamiral GHEORGHE SANDUMinistru adjunct,

Sef al Departamentului Transporturilor Navale


4/100

INTRODUCERE

DICTIONARUL DE MARINA cuprinde peste 5000 de termeni ma-ritimi fji fluviali [recoent intilniji in diferite manuale, tratate fji cursuri de mari-ndrie, de naoigaiie, arid maritima militara, constructii naoale, hidrografie, teorianavei, meteorologic nauticd, exploatarea nauelor comerciale, drept maritim,istoricul nauelor, pescuit etc.; in diciionar a fost inclusa, de asemenea, termi-nologia [olositd de societdiile de clasificare, precum fji cea proprie documentelorde marina, uncle dintre acestea aoind un continu; inedit. Un loc important itocupa termenii care au incepu; sa fie utilizaji odatd cu aparijia fji dezuoltareamarinei noastre, fiind intilniti $i astazi in limbajul curent,Este momentul sa subliniem vechimea terminologiei noastre de marinacare s-a format pe baza limbajului marindresc folosit in bazinul M drii M edite-rane fji cdruia is-au adduga; mai tirziu, pe la mijlocul secolului al XI Xi-lea,unii termeni proveniJi din jarile nordice. Limbajul marindresc, pe care it consi-derdm. un tezaur sacru, reprezintd 0 dovada incontestabild a faptului ca vitregiatimpurilor nu ne-a put~tt desprinde de mare fji de Dundre.J n scoput eoitdrii unor interpretdri eronate, in diciionar au fost incluse$i numeroase cuvinte inoechite, dar care se intilnesc in mod frecvent in literaturanoastrd de speciaiitate sau cele care prezinta interes din punct de vedere linguistic.o atentie deosebiid s-a acordat termenilor care au intrat in uz ca urmarea dotdrii n~velor marinei noastre militare fji civile cu tehnica cea mai avansata,termeni care imbogajesc continu limbajul marindresc.Totodatd, s-a renuniat la termenii imprumutaji direct din alte limbi $iadopta/i artificial, care nu stnt injelefji de majoritatea marinarilor; au fostmeniinute in schimb numai acele cuointe care me au corespondent in limba romana,dar care stnt free vent folosite.Am considerat, de asemenea, ca fiind utila includerea celor mai im portantecuvinte fji expresii aparfinind argoului marindresc, care au 0 veche tradiiie $idau wn colorit viu limbajului marinarilor nOfjtri.J n procesul elabordrii dictionarului ne-am bucurat de sprijinul conduceriiComandamentului marinei militare, a Departamentului transporturilor nauale,a Tnstitutului de marina "Jlircea eel Bdtrin", a Lnstitutului roman de cercetdrimarine, a Directiei hidrografice maritime Constanta, care, prin sfaturi, sugestiifji obseruatii critice ne-au ajutat sa finaliziim prezenta lucrare inceputii cu maimulti ani in urmii.

De un real [olos in elaborarea dictionarului au fost materialele documentarepe care ni le-au pus la dispozi!ie Lns pectoratul naoigatiei civile prin cpt. R 1(rez.). Stdnescu Raimond, Registrul naval roman prin ing, Savu Emil, Muzeulmarinei romdne prin cpt, R 1 Petrescu Nicolae, Biblioteca centrala a M. A p. N.


5/100

INTRODUCERE 8

prin col. Andone Marius, Laboratorul naval din cadrul Institutului de cercetdri~iproiectari tehnologice in transporturi prin ing. Murgeanu Laurentiu,Am beneficiat, de asemenea, de sprijinul tonardsilo cpt. R 1 AngelescuGheorghe, cpt. R 1 (rez.) Ciuca Ion, cpt, R 1Gheorghe Ion, cpt, R3 (rez.) 10-nescu M ircea, cpt. R 2 (rez.) Ionescu Paul, cpt, de cursa lunga I urascu Gheorghe,cpt, R 1M atei M ircea, cpt. R 1M ungiu M atei, cpt, R 2 Oruna Stefan, cpt. R 1(rez.) Pavica Victor, cpt, It. ing. Popa Ion Nicolae, cpt, R 1 (rez.) RadianuMircea, cpt. R 3 Rddo; Mircea, ISergiu Columbeanu I de la Institutul de IstorieN. Iorga care ne-a comunicat rezultate nepublicate ale cercetdrilor sale, ing.Mainescu Iuliu~i ing. Matheescu Paul din Ministerul Transporturilor, ~,Pt.R 2(rez.) IN. Marinescu I s.a., ale cdror obseroaiii ne-au ajutat sa inlaturam 0serie de dificultati inerente.Nu putem uita nici ajutorul moral pe care l-am primit din partea a nume-ro~i susjinatoriai ideii elaborarii unui dictionar de marina, ajutor care a repre-sentat un puternic imbold in munca noastrd,Tuturor le adresdm sincerele noastre muljumiri.M uljumim de asemenea Editurii militare care s-a straduit sa puna la dis-pozilia cititorilor 0 lucrare cu un inalt nivel tehnic a carei redactare a necesitatun efort deosebit.

AUTORII


6/100

REGULI DE FOLOSIRE A DICTIONARULUI

Cuvintele-trtlu sint dispuse in ordine alfabetica, princlpiu aplicat ~i la organizareaexpresiilor care urrneaza uneori acestora, In general, cuvirrtele ~i expresiile sint explicate nurnaidin punct de vedere marinaresc tara a da alte sensuri, pe care multe din ele le au in limbajulcurent sau in eel ~tiintific.

Cu exceptia unor cazuri Izolate, cind se utflizeaza in mod obisnuit la plural, cuvin tele-titlu sint date la singular. Unele expresii, formate din substantive si adjective, sint consideratede asernenea cuvinte-tithi, in cazul in care elementele cornponente forrneaza un tot unitar (deexemplu, DISTANTA ZENITALA), in timp ce la altele ordinea norrnala a cuvintelor este[nversata, pe primul Ioc fiind trecut cu majuscule cuvintul eel mai important ca sens (de exem-plu, Hl'TACOV, curba lui).

Uneori dupa cuvintele-titlu se indica, intre paranteze, dorneniul la care acestea se refera,de exemplu, DESCHIS (despre un aliniament}.

Pentru a fi pronurrtate corect, cuvintele-tirlu mai prrtin cunoscute poarta un accent grafic,de exemplu BABA.

Trimiter ile pentru completarea informatlei se fac fie printr-un v, fie printr-un v fig urmatde cuvintul-titlu si, respectiv, de denumirea Iigurii.

Sinonirnele se dau, de regula, dupa defrnirea cuvintelor-titlu, cele mai putin cuno scutefiind insotlte de explica'tiile necesare.

Pentru econornie de spatiu cuvintele-titlu repetate in cuprinsul definitiei se abreviaza,de exernplu, ANCORA DE FURTUNA - A.d.F.

Denumirrle de institutti, nave, aparate etc. care se utflizeaza de obicei abreviat sint inclusein ordine alfabetica sub aceasta forma, denumirrle integrale Iiind prezentate intre paranteze,de exemplu, OBO (oil-bulk-ore).

Semnul < > marcheaza expresii continind cuvlntul-titlu.


7/100

arg - argouart - ar tilerieAS - antisu bmarinasir - astronomieav - aviatieB - Iatimea naveiD - inaltime de constructie

cietatile de clasificare)Depl, - deplasarnentd - pescajul naveiDM - drept marrtirnengl - limba englezafl - termen fluvialjr - Iimba francezagerm - limba germanaGAl - geografle maritima.H - inalttme de constructiehd - hidrografieist - Istoricit - Iirnba italianafnv - invechitL - lungirnea navel

LISTA ABREVIERILOR

(dupa so-

lat - latitudinelong - longitudineMe - marina civilamed - terrnen medicalmil - termen militarMm - mila marinaMN - meteorologie nauticanav - naviga.tieNd - nodoc - oceanografiePA - portavionpeso - tehnica pescuitului.petr - petrolierRNR - Registrul naval romansin - sinoriimTMAM - teatrul maritim de actiuni militaretorp - torpilatransp - transportT R - transporterv - veziV - vitezaVT - vedeta torpiloare


8/100

A 1. Pavilion din Codul international de semnaleeu semnificatia : "Am un scafandru la apa ;mentineti-va la distarrta buna cu viteza mica".2. Coeficient aproximativ al deviatiei com-pasului magnetic. 3. Eroare a Iiniei de credin taa compasului magnetic sau giroscopic : sinA mecanic,ABAC fnv Platou rotund sau dreptunghiularcuprinzind un ansarnblu de diagrame ce ser-veste la deterrninarea unor rnarimi scalare intragerile de a.rtilerie, Ia deterrninarea vitezeinavei etc,ABACA sin manila.ABANDON DA[ Renuntare la dreptul de pro-prietate asupra navei si caricului in profitulasiguratorului. Actiunea se numeste a face A.ABANDONARE Parasirea navei in cazuri deforta majora (sinistru, incendiu, avarie etc.),cind , cu toate masurile luate, aceasta nu maipoate fi salvata, iar viata echipajului si pasa-gerilor este in pericol. Pasagerii se evacueazain ordinea: femei, copii si bolnavi , barbatl,membrii echipajului care nu fac parte dinechipele pentru cornbaterea avarrei si, incele din urrna, restul echipajului, dupa ces-au epuizat toate posibiltta [ile de salvare anavel. Comandantul para-seste ultimul nava.ABANOS Lernn de arboretropical folosit la constructiisi arnenajari pe nave depasageri ~i pe iahturi , A.african este de culoare nea-gra : A. de Maccasar poateavea dife rite nuarrte, de Iagalben la brun in~his cuvine negricioase,ABATA] sin abatere incarena,AB.O\TERE 1. tntoarcerevoita intr-un bord , la ple-carea de la ancora sau dela geamandura. 2. Indepar-tare de la directia din carebate vintu!. 3. [l Manevra de deschidere a unui~lep folosind 0 sirrna de abatere l?icirrna actio-nata de curentul apei. 4. v curba de giratie.

Abaterea unul ~Iep:1- curen t ; 2- cheu;3 - sirme de abate-re ; 4 . - slep

AABATERE DIN DRUM MC Abatere a u neinave cornerciale de Ia drumul direct intredoua porturi. AABATERE IN CARENA inv Inclinare volta anavei astfel incit opera vie sa iasa din apapentru a fi care nata sau reparata , fara a punenava in perieol de rasturnare. A.i.C. se taceacu ajutorul unor palancuri de abatere, legatecu 0 macara de catarg si cu cealalta la 0 baba

AII.tere In ea-rena:1- sart de ca-renaj; 2 - ac;3 - pon til ; 4.-palanc de aha-tere ; 5 - seen-dru; 6 -lest; 7 --- ponton de a-batere

de abatere; v fig baba. tn t.recut , se Ioloseauin acest scop pontoane de abatere sau chiarancorele navel. Procedeul a fost frecventfolosit pe vremea navelor cu vele care aveaucorpul de lemn, pentru a reinnoi calafatul,pentru a le catrani si rnai ales pentru a distrugecu Ilacar! sfredelitorii (Teredo navalis s.a.)care perforau opera vie. A.i.C. se ut ilizeazaastazi nurnai in cazul navelor rnici de cabotaj.ABAZA MN Vint de sud-est pe coasta devest aM. Negre [denurnire [olositd de pescari ) ;sin abazia.ABC, table Table care permit calcularea azi-mutului prin tr-ei intrari in trei table intitulateABC.ABIS oc Depresiune a fundului oceanului cuadincimi peste 5 500 m. Cele mai adinci A. segasesc in Oc. Pacific linga ins. Mariane (11 022 m)si arhipelagul Filipinelor (10 540 m), in Oc.Atlantic Iinga Porto-Rico (9 218 m), in Oc, In-dian Iinga ins. lava (7 450 m) etc.ABITACLU Caleta din material amagnetic(de regula, alama), care protejeaza cornpasul


9/100

ABOOD 12

magnetic, prevazuta fUndcu un capac cu gearnpentru citirea gradat iilor rozel si, eventual, CUun felinar ; sfn habitaclu ; v fig compas.ABORD, in In interiorul bordajului sau para-petului, pe punte sau sub punte.ABORDA 1. is! Aveni bord la bord sau cubornpresul pe bordul unei nave inarnice pentrua 0 captura prin abordaj. 2. A lovi accidentalo nava sau 0geamandura ; sin a face coliziune,a intra in coliziune , a colida. 3. A lua contactCU 0 coasta prin intermediul unei arnbar ca.tiuni."I. A merge cu 0 ambarcatrune la bordul uneinave pentru arnbarcarejdebarcare de pilot,vizita etc.ABORDABILA v coasta (2).ABORDAJ 1. sin coliziune. 2. ist Manevraconstind din asezarea navei proprii bord labord CU 0 nava inamica pentru a 0 capturaprin lupta corp la corp. A. era 0 manevrapracticata pe vremea navelor cu rame si vele,Pentru Iegarea de nava inamica se utilizaugheare de A. Armele folosite erau : sabia dp '\.,toporul de A., grenada cu ru n etc. Mat mar ridestinati s a . mearga sau sa sara la A. formauunul sau mai multe divizioane de A. Cazurrcu totul izolate de A. au avut loc atit in primul,cit si in eel de-al doilea razboi mondial.ABORDARE 1. Actiunea de a lua contact cuuseatul cu ajutorul unei ambarcatiuni sau navede debarcare. La A. trebuie sa se evite caambarcatiunea sacada intre valuri,ceea ce se rea-Iizeaza cu ajuto-rul unor parimedate in ambeleborduri (a nu seconfunda cu aborcdajul). 2. Actin-nea de a aborda("I).ABORDOR istMarinar care mer-gea sau sareala abordaj,ABRAZIUNE Fenomen de distrugere a maluluisub actiunea vinturilor, valurilor, curentilormarini, inghetului etc.ABUZ DE PAVILION DM Folosirea unuipavilion national la care nava respectiva nuare dreptul (pavilion fals) pentru a induce ineroare inamicul,AC 1. hd Stmca inalta si ascutita care nu poatefi descoperita decit prin dragaj hidrografic.2. inv Scondru cu care se Intarea arboradanavei la abaterea in carena : v fig abatere incarena,AC DE GRANDEE v ae de vele.AC DE MERLINAT Ac de cusut cu merlin.AC DE RELEVMENTE v alidada.AC DE VELE Ac cu sectiune trtunghiulara

J - rampa Abordare:prova ; 2 - motor

regula, in 15 marimi, de la "I la 18. Numerele9-18 sint utilizate mal frecvent. Pentru velelede iaht se Iolosesc cu precadere numerele 13-16.~ : : = : : r = + ~[>-sectiu~e.

Ac de vole

Nurnerele 11-13 sint" folosite pentru coasereagrandeelor, purtind denurnirea de ace degrandee. Numerele mici se Iolosesc si ca acede merlinat. .AC MAGNETIC Piesa magnetica, de regula dinalnico, in forma. de bara si, in ultimul timp,in forma de tub, folosita la constructia com-pasului magnetic. .ACAJU Lemn de arbore tropical de culoarerosie folosit la constructia iahtur'ilor, Putrezestegreu, dar este putin elastic. Varietatile cele maifolosite: Marele Bassam, destul de suplu ;Niangon, rnai pu tin suplu ; Avodlre, casant :SapeUi si Cipo, decorative, fiind utilizate pentruamenajari ~i suprastructuri,ACALMAT (despre nauele cu uele} Imobilizatdin cauza lipsel de vint.ACALMIE MN Imbunatatirea temporara avrernii, caracterizata prin caderea vintului ~ilinistirea marii.ACAMAR Steaua nautica e Eridani (Eridan),marimea 3,1; in araba .Capatu) rrului" (casi Achernar).ACCELERATIE, curba de Curba-diagramareprezent.ind acceleratiajdeceleratta, care per-mite calcularea distarrtei cisttgatejpierdute odata'cu marireajmicsorarea vitezei.ACHERNAR Steaua nautica a Eridani (Ed-dan), marimea 0,6; in araba "Capatul riului"(ca si Acarnar).ACLAMF fl Remorca data. in dlagonala (cruce)intre prima si urmatoarea dana ale unui convoide slepuri : ~in anclamf.ACLINA Curba care uneste toate punctele depe glob cu inclma+ia magnetica zero; sinecuator magnetic.ACOPERIRE 1. Zona de mare in care se poatefolosi un mijloc de navigatie electronica,2. Portiune de cer acoperita CU nori ; se exprimain zecimi din totalul cerului vizibil. 3. Por-tiune de mare acoperita cu gheturi : se exprimain zecimi din supratata vizibila a marii, "I. milActiune desfasurata de 0 grupare de luptanavala (nave de suprafata, submarine, aviatie)pentru a intercepta, la 0 anumita distanta,fortele navale ale inamicului liiia Ie impiedicasa loveasca obiectivele [comunicat.ii maritime,convoaie, porturi etc.) in folosul carora seexecuta.ACOSTA A aduce ~i a lega 0 nava sau 0 ambar-catrune la cheu sau la alta nava,ACOSTARE Actiunea de a acosta cu bordul san


10/100

folosit pentru coaserea velelor, Se fabrica, de cu pupa la cheu, 1n ultimul caz nava este

13 AFUNDAREtinuta. la prova de una-dona ancore sau de 0Iegatura data. la 0 gearnandura. Din punctulde vedere al Regulilor de drum 0 nava legata

Acostare cu bordul:1 - estacada; 2 - cheu; 3 -masina InapoiAcostare cu pupa:1 - cheu : 2 - masinainapoi; 3 -se fundarisesteancora a doua ; 4 - sefundar iseste ancora intii

cu pupa la cheu si ancorata nu este consideratanava ancorata, Ambarcatiuni le acosteaza, deobicei, la scara navel si intotdeauna prova laprova, A. prova la pupa nefiind adrnisa decitcu totul exceptional. In ultimul timp uneletipuri de nave (de ex., Ro-Ro) incarca si des-carca acostind cu prova la cheu,ACRUX Steau a riau t ica (: Crucis (CruceaSudului), martmea 1,1.AcrE DE BAZA Totalitatea certificatelor deregistru si a actelor cerute de conventiile inter-nationale sau de legislatia interna care se eli-bereaza unei nave civile.ACTE DE BORD Documentele care trebuie sa.exist e in permanenta 1a bordu1 unei nave.Certificatul de nationalitate, certificatul detonaj, certlficatul de bord Iiber, certificatul denavigabilitate (de clasa si de sigurarrta) alenavelor comerciale se depun la capitania por-tului pe timpul stationarii in port. Alte actereferitoare la instalatiile bordului, carle etc.se tin la zi prin grija comandantului navei,iar cele privind reviziile, vizitele etc. se tinla zi si la Societatea de clasificare.ACTUJUA ist Tip de nava militara romana,usoar a si rapida, care folosea 0vela. patrata ~irame (15 perechi).ACVATORIU v ape portuare,AD-VALOREM MC In raport cu valoarea,Stabilirea unor rapotturi separate referitoare lanavlu, asigurare, participare 1a avaria comuna,taxe vamale etc. in Iunctie de valoarea bunuluitransportat, fara a tine searna de clauzele decontract care Ie reglementeaza.ADEVARA T 1. (despre drumuri sau releu-mente) Raportat la Nordul adevarat, 2. Ra-portat la globul terestru, ca in expr ... miscareadevarata" folosita in cinematica navala.3. Raportat la un observator irnobi l, ca in expr,"vint adevarat" sau ..verticala adevarata",ADHARA Steaua nantica e : Canis Majoris(Ciinele ~lare), marrmea 1,6; in araba "Fe-cioara",

ADIERE MN Vint de Ior ta dupa scaraBeaufort.ADtNCIME Distanta masurata pe verticalaintre suprafata apei si fund. A. variaza in raportcu mareea, presiunea atrnosferica, vinturiledominante, afluxu1 de apa dulce al fluviilor.In cazul hartii marine A. este raportata, pentrumarile fara maree, la nivelul me diu al marii.iar pentrn rnar ile cu rnaree, la nivelul zero alhar tiimarine, aflat, de regula, sub nivelul celeimai joase maree. A. navigabila minima flA. egala cu pescajul calculat al navel plusrezerva pilo tului : sin A. n rvigabila de ga-rantie: v cota, etiaj.ADtNCUL Vint dinspre larg (term en [olositde pescari ),ADMINISTRATIA FLUVIAL~ A DUNARIIDE JOS (A.F.D.J.) DM Adrninistratie infiin-tata in baza Converrtiei de la Belgrad (1948)in scopul asigurarii navigatiei pe Dunarea deJos (de la gura Cana1ului Sulina pina 1a Brailainclusiv) prin lucrari hidroteh nice, balizaj,dragaje pentru mentinerea adincirnilor, precum~i a1 asigurarii pilotajului navelor la bara ~ipe Du narea de Jos. _ADMINISTRATIE DM In converrtiile inter-nationale , guvernu1 statu1ui al carui pavilionilpoarta nava sau autoritarea care are dreptulde a supraveghea 0 armrni.ta activ itate, anumitepart], instalatii etc. ale nav ci,AFARA 1. In partea opusa intoarcerii, ca inexpr. ..elicea din A."2. Opus cheului, ca inexpr. "cirma in A." 3. fl Opus malului. 4. Inafara bordului. 5. Scos in afara bordului,ca in expr. "A. focul (~i trinca)". 6. In largde, ca in expr. "in A. golfului (baii, capuluietc.)". 7. arg, MC In strainatate. 0 "A. ciasonda" Spre larg de izobata de cca 200 m de lacare sondajul nu mai este po sibil decit cu sondaacustica. "A. prova!" Cornanda la plecareaunei barci, la care omul in pro va impinge cucoada cangii in cheu sau in nava pentru a des-chide pro va, "A. rernorca" fl Formula. prin carese raporteaza ca. rernorca unei dane sau unuiconvoi de slepuri a fost f ilata in intregime.AFIRMATIV Pavilion cu sernnificat ia "Da"sau indicind ca. "Semnificatia grupului prece-dent trebuie socotita afirmat iva". In Codulinternational de sernnale - pavilionul ..C".AFRETARE sin navlosire.AFTERPIC sin pic pupa.AFUIERE hd Dislocarea si spalarea de catrecurentul apei a aluviunil~r din jurul navelorscufundate, obstacolelor sau fuudatiilor de pefundu1 apelor curgatoare.AFUNDARE Imersiune a unei nave aflate inmers, mai mare decit pescajul in stationare,datorita celor doua zone de suprapresiune laprova ~ipupa sl zonei de depresiune de la centru.Pe fund mic A. este mai pronuntata decit pefund mare. Daca viteza navel depaseste vitezacritica se produce fenomenul apupar iide viteza ;v sugere.


11/100

AFURCARE

AFURCARE Ancorare cu doua ancore ale carorIarrtur i fac un unghi de cel pulin 60. Prin A.spatiul de evitare devine mult mai redus decit

Reducerea 'paliului de evltareprin af urcare ;1 - spatiu de evitare; 2 - navaancorata ; 3 - nava afurcata :d - diametrul spatiului de evitare

cel al navel ancorate cu 0 singura ancora,A. se poate face en vireza inamte, denumrta~i A. din zbor, si cu viteza inapoi : V cheiede afurcare.AGANTA fl Comanda folosita de pilofii de peDunarea Maritima, pentru a inceta filarea sauvirarea.AGENT DE NAVLOSIRE MC Intermediar carepar ticipa la incheierea contractului de navlosiredin imputernicirea navlositorului sau arrna-torului.AGENT MARITIM MC Persoana sau firml!.reprezerrtind interesele navelor comerciale, in-dif erent de pavilion. Asista pe cornandantulnavei in relatrile cu autor itat ile locale; sinagent de vapoare.AGETON 1. Table de lnaltimi bazate pe trnpar-tirea tr iunghiului de pozrtie printr-o perpen-diculara coborita din astru pe meridian, Iolo-

H H '

Table ageton

sind formulele: cosec R =cosec P sec ~,cosec ~cosec 1{= ,cosec II =e sec R sec(K _ ( j ) ,sec Rcosec R in care: R este lungimeaosec z = sec II

perpendicularei coborite din astru : K - arcul

cuprins intre piciorul perpendicularei siecuator ; < p - latitudinea; ~ - declmatraastrului. 2. Table de inal tirni reprezentind 0imbinare intre tablele precedente ~i tablele\Veerns.AGITATA (despre mare) Cu valuri.AGITATIA MARII Miscare ondulatorie com-plexa l~ suprafata apei sub forma. de valur iproduse de 'lint. Gradul de A.M. se determinain trecut cu ajutorul scari iDouglas; in prezentse Ioloseste scara internationala a maru.AGONA Curba care uneste toate punctele depe glob cu declina.tia magnetica zero; v izogona.AlAR Eroare a u nui cintar, ca in expr, "aface aiarul", adica a determina eroarea unuicintar.AISBERG oc Bloc urias de gheata plutitoare,desprins din calotele glaciare polare. A. pot

Aisberg

avea, in medie, lungirni de peste 2 Mrn, inalt imide 100-300 rn, din care 4/5 se afla in imersiune,Se int.ilnesc in emisfera nordica, in Oc. Inghetatde Nord, in parte a de Nord- West a Oc. Atlantic,pina la paralelul 400 N, iar in emisfera sudica,de la Capul Bunei Sperante pina in zona guriiriului La Plata, atingind paralelul 3Y S.AJUNGE DIN URMA A se apropia de 0 navadin sectorul cupr ins intre doua carturi inapoiat.raversului si drept in pupa, adica din sectorulluminii de pupa. Nava care A.d.U. 0alta navaeste obllgata sa 0 evite, indiferent de bordulprin care 0 depaseste, Ura a beneficia de cali-tatea de nava pr ivilegiata.AJUTOR PENTRU NAVIGA':PE Dispozitiv sauaparat (far, radiofar etc.) destinat a ajutanava sa-si faca punctul, sa aleaga Ull drumsigur, sa evite pericolele,AL NA'IR Steaua nau tica a. Gruis (Cocorul),marimea 2,2; in araba "Cea stralucitoare",ALAMAN LIZ Apa adinca. 2. pesc Unealta depescuit confectionata din plasa si folosita inpescuitul marin; sin gir-gir.ALARMA mil In1;ltiintare printr-un semnaldespre un perieol iminent care necesita luareaunor masuri de protectie si de lupta. A. poatefi de exercitiu sau de lupta, chirnica, aeriana,


12/100

15 ALFABETALFABET MORSE Alfabet constrtuit din Iiuiiavala, submarina si se da. prin semnale scurte

si repetate cu soneria, c1opotul, sirena, goarna,siflee.a sau poate fi transmisa la telefon etc.La A. echipajul navei actloneaza conform ro-lurilor.ALARMA NAVALA mil Actiune de ridicare astar i] de pregatire a fortelor si mijloacelor ma-r inei rnili tare, in scopul prevenirii atacului prinsurprindere din partea navelor de suprafatasau a submarinelor inarnice,ALBA [des-pre parimd } Necatranita.ALBIE 1. fl Parrea cea mai adinca a unei vaicu apa curgatoare , A. majora Lunca acoperitade ape nurnai in timpul v irtur ilor mari. A. mi-nora Patul riului (matca) prin care apa curgepermanent san in cea mai mare parte a ariulu i,2. Por tiu ne de mare cuprmsa intre 0 Iinie debr izarrti si plaja : v brizarrti.ALBIRE ARCTICA/ANTARTICA MN Dis-paritia corrtrastelor in marlle polare, uscatulfiind aeoperit cu zapada, iar cerul cu un stratuniform de altostratus si cirostratus, ceea ceface ca uscatul sa para unit cu cerul , prezentindun fond alb neintrerupt., cu reperele de navi-gatie nedistincte; lipsa de corrtraste face irn-posibila apreclerea distarrtelor.ALDEBARAN Steaua nautica a Tauri (Taurul),marimea I, I; in araba "Urmaritorul"."ALEXANDRU CEL BUN" Canoniera (de con-struct.ie engleza, 1882). Caracteristici: Depl, == 10'1 t; V =9 Nd ; doua tunuri de 37 mm sidoua mitraliere. A fost ut ilizata pentru misiunide minare si ridicari hidrografice,ALFABET FONETIC INTERNATIONAL Cu-vinte mlocuind Iiterele alfabetului si cifrelepentru a se evita confuziile in convorbirile radio:

A AHa N NovemberB Bravo 0 OscarC Charlie P PapaD Delta Q QuebecE Echo R RomeoF Foxtrot S SierraG Golf T TangoH Hotel U UniformI India V VictorJ Juliett W WhiskeyK Kilo X XrayL Lima Y YankeeM Mi ke Z Zulu

o Nadazero 6 Soxisix1 Unaone 7 Setteseven2 Bissotwo 8 Oktoeight3 Terrathree 9 Noveninei Kartefour Virgula (zecirnala) Decimal5 Pantatlve Punet Stop

si pu ncte folositeacust ice si opttce.A*.-AB - ...CCh*- -DE.F .. -.G-H ....I..J . - -K -.-L. - ..M--N -N* -0* -0* -PQ - -.-

pentru transmisiile radio IRSTFU* .. -V ... -\V. --X- ..-Y -. --Z123i56789o - - - - -

Nu sint folosite in Codul International de semnale.

ALFABET PENTRU SEMNALE CU BRATELEAlfabet format din diferite pozitii ale bratelorsi folosit pentru cornunicarea intre doua nave

It . . . . ~ i r( 7 - 1 q~ .~ ~A B C 0 Er ~ ~ ~ ~F G H I J

K L M N a

Z Chemare Ter~inatL_ ~ _L~C~~Alfabet pentrn semnalizare co bratele


13/100

ALGOL 16

sau intre 0 nava si uscat, Ia distante mici, Deregula, in fiecare rnina se tine un mic pavilionde semnalizare,ALGOL Steaua nautica f 3 Persei (Perseu),marimea 2,3; in araba "Demonul".ALiDADA 1. Instrument de vizare asezat peun cornpas sau pe un disc de relevmente, 1nforma sa cea mai simpla, A. consta dintr-origla ce se poate rotl pe un pivot si care are lao extremitate un vizor compus dintr-u n eadrucu un fir vertical, iar la celalalt un ocular cu 0fanta foarte ingusta. Tipurile mai perfectionatesint prevazute cu 0 luneta si 0 prisma pentrucitirea gradatiei eompasului, 0 oglinda pentruluarea relevmentelor la astri si, eventual, undispozitiv care face ca A. 'sa rimina. in aceeasidirectie, chiar daca nava gireaza (A. autosin-crona), Uneori A. are in centru si un ac derelevmente pentru vizarea astrilor prln ocularsi virful acului. 2. v sextant.ALiFIE DE FURBI~AT Decapant folosit pen-tru furbisarea alarnurilor ; sin alifie engleza,pasta de furbisat,ALlMAN j1 Portiune a Dunarn cu apa linistrta(termen {oiosit local in Oltenia).ALIMBA A descarca 0 parte din caricul uneinave intr-o alta. nava mal mica (rnahona saulimb) pentru a realiza un pescaj care sa perrnitatrecerea peste funduri mici, bare etc.; sin aface limb.ALIMBARE Actiunea de a alimba : sin limb.ALINIAMENT Directie marcata prin douarepere de pe uscat. Reperul eel rnai apropiatde mare se numeste anterior, iar eel rnai Indepar-tat, posterior. Se spune ea cele doua rep ere sintin A. cind ele se ana in Iinie, A. prezinta 0foarte mare importanta pentru navigatie. deoa-

Aliniament

rece nu depind de instrumentele nautice.Cele mai importante A. sirrt marcate pe har-tile marine. Ele pot fi de intrare sau de iesiredin port, rada, canal, de aterizare, de evitaresau de siguranta (care permit evitarea unuifund mic, uriei stinci etc.). Un A. este corisi-derat sensibil in cazul in care iesirea de peacesta se observa usor, dlstanta dirrtre navasi reperul anterior fiind, practic, egala cu detrei ori distanta dirrtre rep ere. A. deradiolocatie A. format din doua reflectoare deradiolocatie ; sin A. radar.

ALIOTH Steaua nautica Trsae Major is(Carul Mare), marimea 1,7; in araba "Scroafamica",ALlUM 1. Pozrtia relativa a navei fata devint. Din acest punet de vedere put em dist inge :

Aliura

vint strins, la care unghiul dirrtre directia vin-tului si axul navei este egal cu 1-7 carturi :(cind unghiul este de circa 1 carturi se nurnestevint de bulina, iar pentru restul A. vint strinsin voie); vint de travers, la care unghiul estecuprins intre un cart inaintea :;;i u n cartinapoia traversului : vint larg de la vint detravers pina la 1carturi inapoia rraversulu i(este A. eea mai favorabila): vint mare larg,de la 1 la 7 carturi inapoia traversului : vintdin pupa, de la vint mare larg la axul navei,Noile reguli de drum disting numai doua A.:vint strins, inaintea traversului, si vint larg,inapoia rraversului. A. eu vint dinapoia tra-versului se numeste A. purtatoare : sin mersulnavel. 2. Mersul masinii exprimat prin :"foarte incet", "incet", "jumatate", P" drum","toata fortajviteza" (inaintejinapoi) ; v ~i treptede viteza, telegraful masinii,ALiVEI Me 1. Spatiu pe puntea pr incipala,sub castelul central, pentru incarcarea demarfuri usoare sau carbu ni, 2. Coridor.ALIZEE MN Vinturi regulate, de for ta 3-4,in Oc. Atlantic si Pacific, la Sud si Nord deccuator, pina la" paralelul 30. La: Nord deecuator A. bat de la Nord-Est la Sud-West,iar la Sud, de la Sud-Est la Nord-West, ZonaA. se caracterizeaza printr-o vreme frurnoasa,eu precipitatii reduse.ALKAID Steaua nautica 'I J Ursae Majori-(Carul Mare), marjmea 1,9; in araba .Conduscatorul f iicelor sicriului'"; sin Benet nas.


14/100

17 AMERICA

ALLARD, formula lui Formula. cu ajutorulcareia se calculeaza bs.t aia Iuminoasa (P) a

TP e- afaruri'or. E, = 1 - sau Es = I -- in care E,s= i=este pragul de poi ceptf e al ochiulni naviga-torului; I- i ..teisit atea lurninoasa a sursei ;T - coeficierrt, numit initial coeftcient detransparenta pe unitatea de distanta, iar ulteriorcoeficient de transmisie atrnosferica pe unitateade distanta : a - coeficient de densitate opticape unitatea de distanta legat de T prin relatiaa =- Ig T; P - bataia luminoasa a farului;e - baza logaritmilor neperieni,ALMANAH NAUTlC Publieatie arruala con-tirrind pozit iile aparente ale astrilor folositi innavigatie si alte date astronornice necesare efec-tuarii ealeulelor nautice. In trecut era cunoscutsub denumirea de efemeride.ALl\HNCANTARAT (ALMUCANTARAT) sinparalel de inaltime,ALNICO Otel aliat cu aluminiu, nichel si cobalt,eu foarte bune proprietati magnetice, folosit lafabricarea aeelor magnetice si a magnetilorde compensare.ALNILAM Steaua nautica e Orionis (Orion),marirnea 3,1; in araba ,,!?iragul de perle".ALO BARCA! inv Soma tie a santinelei de laancora sau de la scara navel, adresata uneiarnbarcatiuni care se apropia.ALPAHARD Steaua nautica 0( Hydrae (Hidra),marimea 2,2; in araba "Steaua singuratica asarpelu i'": sin Cor Hidrae,ALPHECCA Steaua nautica 0( Corona Borealis(Coroana Boreala), marlmea 2,3; in araba"Cea slaba" (in coroana).ALPHERATZ Steaua nautica 0( Andromedae(Andromeda), marimea 2,1; in araba "Burieulcalului" .ALTAIR Steaua nautica 0( Aquilae (Vulturul),marirnea 0,9; in araba "Vulturul".ALTERNANTA Faza de lumina a unui far CUlumina alt.ernat iva.ALTERNATIVA. [despre lumina) Care isi schim-ba culoarea.ALTOCUMULUS v nori,ALTANA inv Parima de manevra,ALUNECAREA EUCEI Diferenta intre pasulgeometric al elicei si distanta de inaintare aacesteia ; sin reculul elicei.AMALFI, codul de la ist Culegere de legi mari-time eodificate la Amalf i (sec. XI).AMARA A fixa obiectele de la bord pentru anu se deplasa la balans, De ex., tunurile seamareaza eu boturi de amarare.AMARA inv, sin parirna de legare.AMARINA 1. A 0bisnui cu marea. 2. A inlocuiechipajul unei prize cu echipaj propriu ,AMBARCA 1. A lua la bord oameni, materialesau tehnica de lupta. 2. A lua apa la borddin cauza rnarii rele, ca in expr. "nava arnbarcaeu provaJla prova", "nava arnbarca cu bordul",

AMBARCARE 1. Actiunea de a ambarca,2. Iridemnizatie prirnita de personalul ambarcat.3. Perioada de timp in care 0 persoana faceparte din eehipajul unei nave.AMBARCATIUNE Mijloc plut itor de dimensiunimici, de regula, nepuntat, propulsat cu rame,cu vele sau CU motor (barca, iola, salupa etc.).Este Iolosit pentru transporturi de calatort ~imarfuri, pentru salvare, pescuit, ridicari hidro-grafiee, lucrari portuare, sport etc., precum~i in scopuri militare.AMBARCATIUNE FARA DEPLASAMENTAmbarcatiune de tipul celor cu perna de aersau aripi portante, care, atunci cind navlga peperna sau pe aripi, nu deslocuieste apa, neavind,prin urmare, deplasament,AMBARDA {despre naoa ) A oscila in jurulaxului vertical din cauza efectului vintului,curentului, marii sau a unei greseli a time-nierului ; sin, fl a lua mascada (a nu se con-funda cu abatere}:AMBARDEE Abatere involuntara de la druma navei, din cauza unei erori a timonierului,vintului, maru etc.; sin, fl mascada.AMBOLET inv, sin nisipar [denumire [olositdin prima jumdtate a secolului XIX).AMBOSARE 1. Manevra prin care 0 navaancorata se mentine la un cap dat, impotrivaactjunii vintului sau a curentului apei, Sepoate executa cu ~pring, pe lantul ancorei sauutilizind unul ori mai multe ancoroate. A. sefoloseste pentru a aerisi nava, a ridica sau alasa 0' barca la apa ori pentru a aduce tunurilein pozitie de tragere cit mai Iavorabila. 2. fl.

AAmbosare:A - eu un ancorot; B - eu spring

Legarea unei remorci snplimentare (sirrna dearnbosare) pe,!1tru a usura rondoul unui convoi,AMBRAZURA mil Deschizatura in turela sauin scuturtunului prin care treee teava (a .nuse conf unda cu sabordul }: 2. mil Deschizaturaprin care se executa observarea in blochausulnavelor cuirasate.AMENINTAT OR (despre limp) Care reprezintasemne de Inrautatire: Iormare de nori, inten-sificarea virrtulu i, intunecare etc."AMERICA", cupa Cupa inst rtuita in anul 1851de iaht-clubul englez la regata din jurul insulei'Wight, cind a fost ci~tigata de iahtul "America".


15/100

AMERICAN 18AMERICAN Manevra care leaga doua bigi,lucrind in telefon; sin palanc de distantare.AMERIZARE [des-pre aeronaue ) Coborire aunui aparat de zbor (hidroavion, nava cosrnicaetc.) pe supratata marri.AMFIBIU 1. Victuitoare care poate trlii atitpe mare, cit si pe uscat. 2. Caracteristicaconstructiva care permite autovehiculelor sa sedeplaseze atit pe apa, cit si pe uscat (de ex.tanc amfibiu, nava pe perna de aer etc.),AMFIDROMIC v maree.AMIRAL mil Grad in ierarhia navala carecorespunde gradului de general-colonel in armatade uscat. Provine din 1. araba : "el amir albahar" - sta pinul marfi, A intrat in uz cusemnificatia actuala in sec. XVI, cind 0 flotaera impartita in trei escadre - centru, avan-garda, ariergarda - comandate de amiral, deviceamiral si, respectiv de contraarniral, Inunele tari exista si gradul de A. al flotei sau A.de flota, echivalent cu gradul de maresal,A. au ca maroa de comandament un pavilionpatrat, din care cauza Ii se spune uneori ~iofiterr de pavilion. ~AMIRALITATE mil 1. In Anglia, cea malinalta autoritate a mar inei rnilitare. 2. InFranta, tribunalul mili tar mar itim, 3. InRusia, locul cu amenajari le destinate construe-tiei ~i reparatiei navelor militare. 4. arg Ceamai inalta autoritate a mari nei. 5. Autoritatecare editeaza hart] marine, chiar daca marinarespect iva nu are A.{ I)AMONTE fl Pozi tia unui punct de pe uncurs de apa sau de pe mal, rnai aproape de izvorin raport cu un alt punct de pe acelasi curs deapx.AMORSA A iriit.ia functionarea unui aparat.AMORTIZOR DE RULIU Dispozitiv montat inbordurile navei si destinat reducerii unghiuluide ruliu. A.d.R. poate fi pasiv, sub forma dechile de ruliu, sau activ, CU sistem giroscoptcori inertial. Se utilrzeaza pe navele mari depasageri si pe unele nave militare; v si sta-bilizator.AMPLITUDINE 1. Unghi Ia centrul Parnin-tului sau arcu'l de orizont corespunzator, cuprinsintre punctele Est/West si punctele Rasarit/Apus ale unui astru, Se noteaza cu E/\VONsau E/WoS. A. serveste la controlul deviatieila apusul si rasaritul Soarelui si Lunei. 2. Dis-tanta verticala dintre nivelul mareei inalte sinivelul mareei joase urrnatoare (a nu se con-funda cu tnal!imea mareei ),AMPLI1VDINEA VALULUI v val.ANA peso 1. Saula lunga si rezistenta de carese suspenda petilele la capatul carora sintprinse cirligele priponului de pescuit, 2. Saulace Iormeaza Iatura superioara a plaselor depescuit, pe care se insira rondele de pluta pentrua Ie mentine in pozi tie verticala,ANAFOR fl Virtej care ia nastere in momentulintilnirii fileurtlor de apa cu un obstacol. La

ceasornic, iar la malul sting, in sens invers ;sin ciovrrntie, otmet.ANCHETA PAVILIONULUI DM Cercetarea decatre 0 nava de razboi a documentelor unei navecornerciale pentru a constata daca aceasta aredreptnl la pavilioriul pe care i1 poarta.ANCLAMF v acJamf.ANCORA 1. A fixa 0 nava, 0 ambarcatiune.o mini sau 0 geamandnra cu una sau mai rnulteancore. 2. arg A se stabili intr-un oras, intr-u nport etc.ANCORAJ 1. Loc Iavorabil ancorarii , caretrebuie sa alba un fund de bu na tmuta si saofere adapost contra valurilor si vintUl:ilor;sin, [l loc de A. 2. Portiune dirrtr-o rada, baieetc., in care ancoreaza 0 singura nava, 3. Re-zultatul u nei manevre de ancorare. 4. Ansarn-blul ancora fundar isita, lant sau cablu, binteetc., ca in expr.: "a imbunatatt A.", "tinutaA." etc. A. de carantina A. balizat cu geaman-duri galbene unde nava asteapta vizita organe-lor sanitare sau face carantina, A. interzisZona de mare sau de fluviu, in care ancorareanu este perrnisa, ca urmare a existen tei pe funda unor instalath : cabluri submarine, conducteetc. Zonele de A.I. pe fluv ii sint marcateprintr-un panou cu 0 ancora CU diamarrtulin sus, in timp ce zonele de A.I. pe mare sintsernnalate in cartile pilot ~i pe hartlle marine.ANCORARE Manevra de fixare a navei cuajutorul ancorei. A. consta din fundarisireaancorei, filarea larrtului , oprirea navei si bo-tarea lantului. In momentul A. nava are In-totdeauna 0 anurnita viteza (gang) inaintesau inapoi, deoarece, in caz co ntrar, lantular cadea peste ancora si ar incuIca-o, sfirsindprin a 0 smulge si a 0 face sa are. In mod curentpentru A. se utilizeaza 0 smgura ancora, navaevitind de 0 parte si de alta a di rectiei vintului.A. cu spring v ambosare. A. in barba A. cu

1 -c anco-ra 1; 2 -ancora 2

Ancorare AncorareIn barba: cu IreiancoreAncotare cu patru ancore

doua ancore ale caror larrturi Iormeaza irrtreele un unghi mal mic de 60. Prin utilizarea


16/100

19 ANCORA .sare : tI si afurcare. A. in lab a de gtsca A. cudoua aneore de post si cu ancora de eurent;sin A. eu trei ancore, A. cu patru aneore A.

A._" dvo,~, ' j ( . Y - ' ; /A - in cruce (in X); 0 8 .B - in V Aunci nave de salvare deasupra unei epave. Seut il izeaza de obicei ancore de trei ori mai greledecit ancorele de post ale navel de salvare,Fiecare ancora este legata cu un cablu compusdin 25 m lant si 30 m sirrna. A. ell trei ancoretI A. in laM 'd~ gfsca. A. zavorita A. cu douaancore, din care una cu un lant (zavor) maiscur't , destinata reducer ii miscarilor violerrtede evitare ale navei. Lanturile de dau in cruce(in "X"), dad narile sint suficient de indepar-tate; in caz contrar, ele se dau in "V". A.Z. sepracttca daca nava trebuie sa. suporte un ciclonla ancora.ANCORATOR Platforrna usor inclinata pe carese pun la post ancorele tip arniralrtate si seasigura cu boturi de lant, Pentru Iundarisire

Ancorator

se elibereaza boturile cu ajutorul unei manete.ANCORA Dispozitrv de diferite forme si di-mensiuni, de regula din otel , care, m~scindfundul apei sau ingropindu-se in el, imobili~eazanava ori alt plutitor prin intermediul unuilant sau cablu. Dupa caracteristicile construc-tive, A. se impart in: A. cu brate fixe; A. cubrate articulate; A. speciale. A. CU brate fixe:A. amiralitate sau A. amiralitatii se compunedin Ius, din a carui extremitat e inferioara-dramantul - se desfac bratcle terminate cupalrne, la care fa.ta superioara, unghia, areurechi laterale ~i virfuri ce poarta denumireade gheare. Partea din interiorul locului dedesfacere a Iiecaru i brat se nurneste git. Lapartea opusa diamantului, fusul are un crificiupatrat, denumit patratul A., prin care treceo traversa (la na-zel e de pe fluviul Dunarea senumeste si cep), cu un capat incovoiat ~i ter-

minata, la ambele capete, cu doua sfere (dincare una este demontabila) denumite bile, meresau nuci, Un opritor sau un guler Iixeaza tra-versa pe fus, fiind asigurata eu 0 pana prinsacu un Iarrtisor. Deasupra patratului se afla unorificiu prin care trece inelul, de care se prrndelarrtul A. cu 0 cheie de A. sau cablul eu unnod de A. ori un nod de ancorot, Pe fus existau neor i 0 bratara de traversiera pe care seafla inelul de traversiera eu care se traverseazaA. Unghiul dintre fus ~i brat se numesteunghi de muscare, iar distarrta dintre ghearepoarta denumirea de deschidere, A. ami-ralitatli este folosita astazi numai pe navele cuvele sau ca ancorot pe navele mario A. comuna,mai veche decit A. amiralitate, are 0 traversadin lemn fixata cu bratari metalice, Poate Iiintilnita uneori pe miciie velicre de cabotaj.La Iundarisire (A. nu "se arunca"), A. eade cubratele pe fundul apei, dar din cauza tractiunnlantului si a traversei ea se rasuceste si muscadin' acesta cu unul din brate. A. c~ brate al:ti-culate au la diamant un ax pe care acestea potoscila. Tipul de A. eel rnai frecvent folositeste A. Hall, dar exista si alte tipuri brevetate,cele mai multe dintre ele neavind traverse.A. se t iraste pe fund ptna cind irrtilneste eel maimic obstacol in care se infige. A. speciale:A. -bloc Bloc de beton sau de fouta serv ind laancorarea geamandurilor; A.-calota Bloc deIonta cu gheare la partea inferioara servinduneori la ancorarea geamandurilor; A.-ciupercaA. ce serveste la ancorarea navelor-far sau ageamandunlcr : A. eu patru brate A. Iolositape fluvii, avind la diarnarrt 0 cheie pentrulantul-calauza ; v ~i cap de sarpe : A. eu unsingur brat A. ee serveste la ancorarea gea-mandurilor ; A. Eells A. folosita la lucrarrle desalvare ; A.-grapa [l A. de forma unui triunghiisoseel alcatuit din bare de otel de care se prindgheare verticale, Este tinuta la un eap de sarpe~i are doua larrturi groase; poate fi Iolosita si laadincirea albiei prin grapare ; A. Langston A. deforma unei ciuperci , care se Ingrcapa eu aju-torul unui jet de apa, A. Northill A. instala tape iahturi si pe hidrcavioarie ; A.-plug A. utili-zata de navele mici; A.-~urub A. fclosita numa ila geamanduri; A. Tombstone A. cu un singurbrat (brevetata] : A. Trigrip A. ce se instaleazape iahturi. Dupa uti lizare , A. se clasifica astfel :A. de avanti De regula, 0 A. cu patr u brate carese da in prova unei dragi pentru a perrnite inain-tarea acesteia : A. de corp mort A. cu un brat.A.-bloc sau A.-patent (brevetata) folosita pentruancorarea unei geamandu~au unuicorp mort;A. de eurent A. cu ca bl u s1!:b lant instalata lapupa, eu ajutorul careia nava poate Intoarcepe fluviu sau poate ancora cu prova in aval peun canal; sin A. pupa; A. de etrava La navelemilitare, A. de post avind nara pe etrava :A. de grnie A. Iundarisita sau pusa la post eu cgruie (de regula, 0 A. eu traversa}: A. de impe-


17/100

ANCORA 2 0

reehere v A. tmperecheata : A. de maree inaltaA. care tine nava la mareea tnalta : A. de mareejoasa A. care tine nava la mareea joasa ; A.de papionaj A. care perrnite efect uarea papio-.

bord: A. babord si A. tribord. Pe vremea na-velar cu vele A. tribord era mai grea si purtadenumirea de A. mare, iar A. babord , denu-mirea de 'A. mica; A. de rezerva A. arnarata

@

An1 _ amiralitate; 2 - primitiva de lemn ell bolovBaldt ; 7 - Hall; 8 - Dunn; 9 - Marrel; 10tara traversa : 13 - amiralitate tara 'traversa ;16 - Tyszack; 17 - powell; 18 - Ryrrvaar t ; 1922 - Danforth; 23 - eu pat ru brate ; 2427 - bloc Ireton); 28 - roc :ionta); 29 - bloc32 - Tombostone; 33 - plug; 34 - grapa ; 35 -

najulni unei dragi : A. de portsart Pe vechilenave cu vele, A. mai mid decit A. de post, carese prindea in portsar turi ; A. de post A. prin-

pe punte sau tntr-o magazie, fiind Iolosita inlocul unei A. de post in cazul pierderii ; A. desalvare A. grea (circa 4 000 kg), de regula, detip Eells, folosita pentru sccaterea de pe uscat;


18/100

21 A N C O R A

A. de speranta A treia A. a unei nave, arnpla-sata , de regula, la tribord, in pupa A. de post(la navele de lupta) sau pe peretele pupa alteugii (la navele comerciale). Astazi se utili-

rupe ~i lantul A.d.V. se fileaza, avertizindasupra pericolului : nava rarntne ancorata inbarba ; sin A. gardiana, A. in fir, A. in firde plumb; A. engleza fnv, sin A. imperecheata :

core:ani; 3 - romana 4 - vikingll; 5 - comuna : 6 -- Inglefield; 11 - Gruson-Hein ; 12 - amir~litate14 - Matrosov; 15 - amiralitate de submarin ;- Trotman; 20 - No:-thi!!; 21 - Westney-Smith;calota ; 25 - cu un brat tip vechi ; 26 - surub t(feroeiment); 30 -ciupercll; 31-eiupercll ondulatll;cu un brat (modernll); 36 - Martin

Traversa

zeaza sporadic, fiind tnloenit! en A. de rezerva :A. de veghe A. de post Iundarisita en putinlant, botat user eu 0 saula. Daca A. careintinde ara si nava goneste pe A., saula se

A. tmperecheata A. asigurata prin aneorareasa eu un aneorot, folosind 0 partma de impe-rechere : A. in galera A. avlnd un brat legaten 0 partma care treee printr-o macara de la


19/100

ANCORA 22

bompres, Iar de acolo, pe punte. In acest modA. poate fi fundarisita si virata usor. Se folosestela navele cu vele atunci cind acestea trebuie

sa ancoreze si sa virezedeseori A.; A . in fir deplumb inv, sin A. de veghe;A. mare v A. de post; A.midi v A. de post.


20/100

A PA

ANCOROT Ancora mai mica decit ancorele depost, Iolosita pentru arnbosar e sau alte manevre.Denumirea este functionala. A. unei nave mar]putind fi ancora de post a unei nave mai mici.ANDOCARE Manevra de ridicare a navei peun doc plutitor sau de intrare intr-u n doc uscat ;v carenaj.ANDROMEDA Constelatie avind steaua nau-rica Alpheratz.ANEMOMETRU MN Instrument pentru masu-rar ea vit ezei vintului in m/s sau direct a Iorteiacestuia.ANEXA GRAFICA Portiune corectata a uneiharti care se lipeste in Iocu'l corespunzatoral acesteia, A. G. se foloseste at'unci cind coree-tiile sint prea numeroase sau prea complicate,pentru a fi publicate sub forma de aviz navi-gatorilor sau de aviz pentru navigatori; sinbloc.ANGAJA I. (despre ancora) A se prinde de unobiect aflat pe fundul apei; v ancora angajatasi descurcar e 2. mil A stabili contactul de foecu inarnicul san a incepe 0 lupta. 3. jl A ineepeo intoarcere.ANGAJATA (despre naval Canarisita datoritaunui gren care a surprins nava cu prea multevele intinse si mtr-o aliUl'a nefavorabila,Situat ia navei' A. este foarte periculoasa sitrebuie cornbatuta irned iat , filind scotele in

Redresarea uneinave angajateprin ancorare pefund mic:1- navel anga-jata ; 2 -- navaredresata

Direetia 1 ' 2 ,4--c -:.",..-/ .. - '- -

banda si cautind a abate nava sub 'lint; incazuri extreme se taie arboretii sau chiar arboriigabieri. Dad ad incirnea este mica, se poateancora : nava vine eu prova in 'lint ~i se re-dreseaza.ANGARIE DM Drept de rechizitie in timp derazboi a navelor neutre, platrnd despagubiri.Dreptul de A. este recunoscut unui stat instare de razbol daca este imperios necesaraIolosirea navelor straine pentru transport.A. dateaza din timpul lui Ludovic al XIV-lea.ANKAA Steaua nautica 0: Phoenicis, mari-mea 2,4.ANOMALIE MAGNETICA Abatere a elemen-telor cimpului magnetic terestru de la valorileexistente in regiuriile inconjuratoare. Se pre-supune ca se datoreste concentrartlor de rocimagnetice. Regiunile cu A.M. sint marcate pehartile marine prin Iirrii groase continue ~iprintr-o nota Indicind anornalia.ANSA Baie de dimensiuni mici,ANTARES Steaua nautica 0: Scorpii (Scor-pionul}, marimea 1,2; in greaca "Rivala luiMarte".ANTENA 1. Verga a unei vele latine, foartelunga, ascutita la extremitati si construita,

de regula, prin asamblare : se incruciseazacu caparul dmspr e prova foar te apicat , aproapede nivelul puntu. A. era Iolosita in trecut pegalere, iar astaz i doar pe micile veliere medi-teraneene de cabotaj. 2. Scondru asezat tra-vers pe bornpres, la extremitatile caruia trecsarturile bomprcsului. In loc de A. se Iolosescuneori doi scondri scurti ee poarta denumireade virfur ile ant enei ; v jig bornpres. 3. v mina.ANTICICLON MN Sistem de vinturi in jurulunui maxim barometric. Intr-un A. vinturi lecircula in sensul acelor unui ceasor nic in errns-fera nordica si in sens corrtrar in emisfera sudica.ANTIFON ";ed Dispozit iv de protectie a orga-nului auditiv imporrjva zgomotelor. In func'tiede caracteristici , A. se introduce in conductulauditiv (A. intern) sau se aplica pe pavilronulurechii (A. extern). A. se Ioloseste de personaluldin compartimentul rnasini sau din alte cornpar-timeute unde zgornotele depasesc limita admisa ;v ~i bonet parasuflu.

v APARAT Palanc mare folosit la manevrele deforta.APARAT DE DISTANTA Aparat care inregis-treaza distant a parcursa de torpila dupa numa-rul de ro tat ii ale masinii acesteia : el oprestemasina dupa ce torpila a parcurs cursa reglata.APARAT PL'UTITOR (dejini!ie Solas) Mijlocde salvare colect iva, altul decit barca sau plutade salvare.APARAT SUBMARIN DE SALVARE AparatIolosit pentru salvarea Ia ad incimi mari a echi-pajelor subrnar inelor avariate. Poate fi transpor-tat la locul avariei de submarine marr, nave desuprafata sau avioane de transport. Corpulrezistent al aparatului se compune din treicompartnnente (sfere) care cornunica intre ele~i in care pot intra 24 de oameni salvati. Ma-nevreaza usor sub apa cu ajutorul electrorno-toarelor ~i poate face legatura cu submar inulavariat priritr-un sistem de irnbinare cu tam-buchiul de salvare al acestuia. Caracteristici :L = 15,3 m; diametrul sferei = 2,4 m;DepJ. = 63 t; V = 5 Nd ; adincirnea de irner-siune =1 500 m.APA 1. Ad incirne, ca In expr. "a avea A. sufi-cienta" sau "a avea A. putina". 2. Spatiu,ca in expr, "a avea A. suticienta sub 'lint".APA DE BALAST v balast.APA DE MARE Apa cu greutatea speciftca de1,025, cu a carei valoare se calculeaza deplasa-mentul navelor. In realitate, greutatea speci-fica a acesteia variaza in rapor t cu sali-nitatea, care poate depasi 1,040%0'APA DE PORT Me Apa cu greutatea specificain port ul respectiv (la Constanta 1,010-1,015),cu ajutorul careia se calculeaza imersiuneaefectrva a navel.APA DE REVENIRE oc Valuri care au lovitplaja, fiind reflectate de mal si revenind spreIarg : v curent de albie, curent de spartura,APA DE SANTINA Apa. murdara, provenita dindiferite scurgeri ce se aduna in sarrtina, Se


21/100

A P A 24

evacueaza in afara bordului cu pompele desarrtina, A.d.S. nu trebuie sa con tina produsepetroliere pentru a nu polua marea.APA DULCE 1. Apa pctabila. 2. Apa de fluviu(nesarata).APA JOAsA sin Nivelul eel mal scazut al rna-reei joase.APA INALTA sin Nivelul eel mai inalt al mareeiinalte.APA LIBERA 1. Apa Iipsita de gheturi. 2. Apalipsita de pericole. 3. Largul mar ii.APA MOARTA 1. Apa tara curenti. 2. fl Apaadinca, cu fund din prundis ~i pietris, cu curentislabi. 3. oc Fenomen ce are loc ca urrnare asuprapunerii a doua straturi de apa cu salini-tate diferita (apa mai grea se afia in stratulinferior). Valurile produc unde interne la supra-Iata de separatie dintre cele doua straturi :daca opera vie ajunge la suprafata de separatie,viteza navelor se reduce fara vreun motivaparent. Fenomenul are loc mai ales in marilepolare, dar poate fi inttlnit si in str. Bosfor,APA SALMASTRA Amestec de apa de mare siapa dulce la varsarile fluviilor in mare si inunele lacuri de Iitoral care comunica cu aceasta.APARA 1. A feri cu cangea sau cu mina bor-dajul unei ambarcatiuni. 2. A feri 0verga carese descruciseaza pentru a nu se incurca in gree-ment. < > "Apara!" Comanda pentru a aparacu mina bordajul barcii la acostare, la tragereabarcii de-a lungul navei etc. "Apara prova 1"Cornanda la care omul in prova apara cu cangea.APARATOARE Obiect folosit pentru a feribordajul unei nave sau ambarcatiuni impotrivafrecar ii de cheu sau de bordajul altei nave.Poate avea forme Ioarte variate: scondri din

Apiritoarepneumaticil

Apiritoarede nuiele Apiratoarede barei

Apiritoare disc:- barbeta ; 2 - cascavallemn, impletiturf sau chlar cauciucuri vechi deautomobil folosite in mod frecvent de remor-chere, Pentru navele gigantice de astazi se

folosesc A. de cauciuc cu aer comprimat, deregula, brevetate; v balon de acostare, tranchet.A. de barciA. confectionata dintr-u n tub decauciuc acoperit cu jurnatati de ochiuri; v ~ibalonet, A.-disc A. circulara confectionata dinparima si prevazuta CU 0 barbeta. Portiuneacirculara se numeste casca val.

,.rAPARATOARE D'E REMORCA Tub metalicsau dispozit iv de protectie prin umplere, infa-sare si infasurare a remorcii pentru a 0 feri de

Apiriitoare de remorcii:1 - tntarttura ; 2 - infil~urlitura; 3- cueatura : 4 - manson din plasticsau piele ; 5 - umplutura ; 6 - inU-~atura; 7 - remorca

frecare, In ultimul timp infasurarea este, larindul sau, protejata de un invelis din materialplastic inchis printr-o cusatura.APARATOARE DE ~OARECI Disc din tablaCU un orificiu central ce se Iixeaza pe parimelede legare a navei pentru a impiedica [ntrareasoarecilor (sobolanilor) Ia bordoAPARATOAREA ELICEI Constructie din baremetalice care impiedica lovirea elicei de cheu,Se monteaza la navele lacare elicea iese in afara bor-dajului (indeosebi la navelede Iupta rapide care au douaelice) .APC..\. Cirlig mare de undita,folosit pe Dunare pentru pes-cuitul somnului.APE COSTlERE DM Supra-fata de apa inc1uzind, deregula, apele portuare, apeleradelor si ale golfurilor, aleunor mari inchise si ale Iacurilor de granita,unde navigat.ia navelor straine este regle-mentata prin legile statului riveran,APE DE PESCUIT DM Ape limitrofe coastelorunui stat, in care numai statul respectiv aredreptul de a pescui. Unele state au fixat ljmttaacestor ape la 100-200 Mm de la coasta, cores-punzator platoului continental sau zonei eco-nomice (a nu se confunda cu ape teritoriale ),APE DE PILOTAJ 1. Ape pentru traversareacarora este necesar un pilot la bordul navel.2. Ape in care navigatia se executa prin pilotaj.APE INTERIOARE DM Ape naturale (fluvii,lacuri, marl) si artificiale (canale, lacuri de acu-mulare, bazine), situate pe teritoriul unui singurstat si sup use suveranitatii acestuia,APE INTERNATIONALE DM Apele mar iidincolo de limitele apelor teritoriale. tn aceste

Apiiritoareaelicel


22/100

ape nici un stat nu-si exercita suveranitatea

25 APUPARE- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -dar se pot desfasura operatfuni navale, cercetarist iinfifice etc.; sin largul marii,APE LIBERE 1. DM Zona a marii aflata inafara apelor teritoriale; sin mare Iibera, largulmar ii, mare deschisa, 2. Zona a mar ii in carenu sint pericole de navigatie pentru nave.3. Apele mar iisau fluviului eliberate de ghetur]in care navele pot naviga in conditii normale.APE MOARTE v maree.APE NATIONALE DM Apele interioare, apelede Irontiera si marile teritoriale aflate subjurisdictia un~i stat.APE PORTUARE DM Apele unui port ptna laIinia care uneste instala.tiile ~i constructule celemai avansate in largul maril : sin acvatoriu,APE TERITORIALE DM Fi~ie de mare carese intinde de-a lungul coastei unui stat ~i careeste supusa suveranrtatn acestuia. Latirnea A.T.este stabilita prin Iegislatia statului riveran sise men tine in majoritatea cazurilor. intre3 si 12 Mm. A.T. ale Republicii Socialiste Ro-mania se intind pe 0 latime de 12 Mm. In A.T.statui riveran are dreptul exclusiv de exploatarea bogatiilor naturale, de control sanitar ~ivarnal ,de pclitie etc. In prezent exista tendinta unorstate de a extinde limitele A.T. (ptna la 200 Mm).APE UZATE In sensul Converrtiei irrternatio-nale pentru prevenirea poluarii marine (1973),ape incluzind deseuri care provin de la bai,chiuvete, spalatoare, Infirmerii etc., precurn sialte ape reziduale. A.U. nu pot fi descarcatein mare la distanta mai mica de 4 Mm de uscat,daca nu au fost tratate si dezinfectate. Seexcepteaza cazurile de avarie sau de sigurantaa navel.APE VII v maree.APELE UNEI NAVE 1. Apa din pupa uneinave (sensul eel mai obisnuit). 2. Apa dinjurul unei nave.APENDICE Proeminerrta pe fundul navel, capantalonii elicei ~.a.APIC {despr lan/ul ancorei SIlU despre 0 coastii)Vertical sin la pic: v ancora.APICA A inclina 0 verga sau un pic.APOSTOLI 1. ist Babale de lemn legate cuo traversa instalata pe navele de lemn, la pi-ciorul catargului, pentru a putea lua voltamanevrelor ; v fig nava de 74. 2. ist Babaleaflate in putul cablului ancorei pentru a seputea Iua volta capatului acestuia, asigurindu-lastfel in put.APPLETON, strat Strat ionizat al atmosferei,aflat la 0 altitudine de circa 250 km, care re-flecta undele scurte.APR OAPE (despre vint) Care bate diritr-odirect ie inaintea traversului : v aliura ~i 'lintstrtns.APROAPE FURTUNA v scara Beaufort.APROPIERI Zona de mare din vecinatateanscatului, cind acesta nu este inca vizibil,APROVARE Pozi tie inclinata a nave, in senslongitudinal, in care pescajul prova este rnaimare decit pescajul pupa, avind astfel asieta

negativa. A., ca ~i apuparea, este trecatoare,putind fi cauzata de 0 proasta distributie acaricului, de inundarea unor compartimente etc.APUNTARE Evolu tie a avioanelor (elicop-terelor) din momentul inceper ii redresarripina la oprirea acestora pe puntea nave, port-avion (portelicopter), Oprirea din rulaj a avioa-nelor pe puntea nave, este asigurata cu aju-

Apuntare:1 - virajul ~i intrarea pe directta de apun-tare; 2 - directia de apuntare ; 3 - tur de pistascurt; 4 - distruga tor de escorta ; 5 - portavion;6 - virajul 4 la turul de pistol. scurt ; 7- rulajulfinal pe punte

torul unor cabluri puternice (sandow-uri]care se declanseaza automat la unul din capeteleportavioanelor in momentul trecerii cu trenulde aterizare peste un anurnit dispozitiv. LaA. sandow-ul, proiectat in sus, se agata deo tija. speciala, dispusa sub fuselaj si in parteadin spate a avionului, pe care 11 Irineaza pe 0distarrta relativ redusa (15-20 m), pina laoprirea completa,APUPARE Pozi tie inclinata a nave, in senslongitudinal, in care pescajul pupa este maimare decit pescajul prova. Pe timpul marsuluise constata totdeauna 0 usoara A., datoritaefectului elicei, care permite nave, sa "incaleeemai usor valurile." A. prea pronuntata devillepericuloasa, mai ales pe mare rea, deoarece nuperrnite ca intreaga osatura sa. contribuie larezistenta navei ; totodata, nava nu poatetine bine drumul, fiind abatuta de valuri si de'lint datorita suprastructurii prova care' pre-zinta 0 suprafata mal mare in compara.tie cucea oferita in cazul liniei de plut ire norrnale.APUP ARE DE VITEZA Apupare produsa lanavele rapide, ca urmar e a faptului ell. sistemul

f . A~ ~-el. rt'\hP1i'PLk-= f5 ! --3 --

Apupare de viteza:1 - val pupa: 2 - val prova; 3 - depresiunea valului


23/100

A P U S 26

de valuri; cunoscut sub denumirea de grupe devaluri Kelvin, imp rima navei tendinta de a"calari" propriul sau val prova. Daca depre-siunea valulu i transversal coincide cu pupanavel, fenomen ce are loc la vrteza critica, seproduce 0 A.d.V. si 0 marire a inaljimii valuluipupa, care, pe funduri rnici , poate atinge 2-3 min cazul unui distrugator.APUS 1. sin \Vest; v roza vinturilor. 2. Tre-cerea unui astru cu centrul sau prin orizont dupaculrni nat ie. A. adevarat A. care are loc la tre-cerea astrului cu centrul sau prin orizorituladevarat. A. aparent. A. la care centrul astruluitrece prin orizontul vizibil. A. adevarat se pro-duce inaintea A. aparent din cauza refractieiatrnosferei. A. adevarat al Soarelui are loc atu ncicind bordul inferi ..r al astrului se afla cu 112-1/3din diamet.rul aparent deasupra or izorrtului,iar eel al Lunii, atunci cind bordul superior alacesteia este tangent la Iinia orizontului.APUSUL MN Vint de West (termen [olositde pescari ),AQUILA Constelatia Vulturul avind steua nau-tica Altair.AQUILON lUN Vint de Nord - Nord-Est pecoastele Ltaliei.ARA (des-pre ancord} A se tiri pe fund fara arnusca : sin a derapa ; a grapa,ARA ANCORA! Formula prin care sarrtinela dela ancora raporteaza ca ancora nu a muscatsi ara,ARATA PAVILIONUL 1. A ridica pavilionulpentru identificare ; sin a arata culorile. 2. Aface croaziera CU 0 nava de razboi in scop depropaganda.ARBOR inv, sin arbore, Este forma inrtiala atermenului care s-a merrti nrrt pina catre sfir-situl sec. XIX, cind a fost inlocuit treptat cuarbore. Termenul este foarte important, deoa-rece atesta vechimea marinariei Ta noi, Iiindderivat din cuvintul italian "arbor" folosit insec. XIII-XIV.ARBORA 1. A pune la post arborii arnbarca-tiunii sau ai navei. 2. A ridica pavilionulnational sau marca de cornandarnent. 3. Apurta pavilion national sau marca de cornan-dament,ARBORADA Ansamblul arborilor (catargelor),vergilor, ghiurilor si picurilor navei ; v figgreement.ARB ORE Scondru vertical sau usor inclinatcare sustine vergile, velatura, bigile, instala'tiilede semnalrzare optrca, anteriele de radio siradiolocat ie etc. A. este, in general, metalic,lemnul Iiind folosit numai in cazul velierelormici si al ambarcatiunilor. El se cornpune, deregula, din trei par ti : coloana, A. gabier ~iarboret, Cind se compune din doua parti, aces-tea se numesc coloana si arboret. 0 nava cudoi A. are de la prova .spre pupa: A. trinchet(A. prova sau A. mic) si A. mare. 0 nava CUtrei arbori are: A. tr inchet, A. mare si A. arti-mon, denumit , i artirnon. 0 nava cu patru A.

are: A. trmchet, A. prova, A. mare si A. arti-mon. 0 nava eu cinci A. are: A. trmchet,A. prova, A. mare, A. pupa si A. artimon ;sin catarg : v fig greement si nava.ARB ORE GABlER Por tiunea din mijloc a.unui arbore compus din trei par ti. Calciiul sause reazerna pe gable, fiind fixat de capatulcoloanei cu un butuc. A. G. sustine arboretulprintr-u n dispozitiv analog, la ~rueeta; v figgreement.ARBORE-GRUIE sin catarg de incarcare.ARB ORE PORTELICE Tronsonul Iiniei dearbori din extremitatea pupa a navei, avlndun capat in irrteriorul navel, cuplat cu arboreleinterrnediar, iar celalalt capat, in exterior,cuplat cu elicea ; sin ax portelice.ARBORET Partea superioara a arborelui corn-pus din doua sau trei elemente. Uneori A.navelor mari eu vele este compus din doua parti :A. zburiitorului si A. rindunicii.ARBORET DE BOMPRES ist Arbore rnic,great pe bornpres, pe care se intmdea 0 vela

f . . ~ ~ 10 ' / / . - - -! II/ .--~.: ) } II ,I,II\ . . .. .: . .. .. .. _ _ c :_

\ '\I I

Arboret de bompres:1 - arboretul bombresului : 2 - gabierul bompresului; 3 -antena ; ~ - civada ; 5 - trtnca


24/100

2 7 ARIPI

patrata, denumita gabierul bompresului (ter-men folosit in sec. XVI-XVII).ARC I. Portiunile curbe ale bordajului la provanavei ; v fig corpul navel, 2. Curbura uneinave sprijinita cu partea centrala pe un val.3. v gabie.ARC DE EXCES v sextant.ARC DIURN Portiune din paralelul de decli-nat ie al astrului , vizibila deasupra orizontului,Por tiunea invizibila a acestui paralel poartadenumirea de arc nocturn.ARC NOCTURN v arc diurn.ARCFORM Tip de nava caracterizata prinformele arcuite ale bordajului, cu intrind mare."ARCTICA" Spargator de gheata atomic(l'.H.S.S.) si prima nava de suprafata din lumecare aatins Polul Nord (17 august 1977, ora 4,00).ARCTURUS Steaua nautlca at Bootis (Boarul),mar imea 0,2; in greaca "Pazitorul ursului",ARCUI (despre navd) A se incovoia in formade are atunci cind se sprijina pe val numai cupartea centrala : v arc (2).ARCUIRE 1. Curba unei nave care arcuieste,2. Actiu nea de a arcu i.

Areuire

ARDENTA {despre navd) Care tmde a veniin vint.ARDENTA Proprietatea de a fi ardent. A.usoara reprezinta 0 calitate a navei, in timpce A. pronuntata este un defect ce poate ducela ambardee puternice care ingreuiaza guver-narea. A. se datoreste pozitiei centrului velic inpupa centrului de greutate, Ea se utilizeaza laexecntarea voltei in 'lint si a altor manevre.in cazul navelor cu vele A. 'poate fi combatuta,daca este necesar, reducind aria farului pupasau marind-o pe aceea a farului prova.ARE! fl Formula. prin care se raporteaza cag~ unei legaturi este data la baba.ARE REM ORCA ! fl Formula prin care seraporteaza ca remorca unei dane sau unuiconvoi de slepuri are gasa data la cirlig.ARGAT 1. Cabestan din lemn folosit in san-tierele navale de pe Dunare sau la lucra.ril~ de

Argat:1 - legiHura la cazici ;2 - urs; 3 - manela

salvare, Axul sau, denurnit urs, are gauri incare se introduc bare ce poarta denumirea demanele. 2. sin, in cabesta.n (term en [o-losit in prima jumdtate a sec. X IX).

"ARGO" Nava, mitologica care ar fi trecut primaprin str. Bosfor spre Colhida (sudul Caucazulu i},caut ind "lina de aur".ARGONAUT 1. Personaj din mitologia greacafacind parte din grupul de tesalieni care auplecat cu nava "Argo" in cautarea .Jinei de aur".2. arg Navigator indraznet.ARGUMENT Valoare cunoscuta cu care seintra in tablele nautice, Distingem: A. ort-zontal (pe linie) si A. vertical (pe coloana),ARGUZIN ist Pe galere, subofiter - ajutor alComitelui - care supraveghea oarnenii de lararne."ARHIMEDE" ist Prima nava cu elice (lansatain 1839) care a reusit sa traverseze Oc. Atlantic,atingind viteza record pentru acele timpuri de

"Arhimedeu

9,75 Nd. Avea 0 masina cu vapori de 80 CP,cu doi cilindri care actiona 0 elice cu doua palecu diarnetrul de 1,5 m.ARHITECTURA NAVAL\ Stiinta proiectarii ~iconstructiei navelor, Se irnparte in teoria naveisi constructii navale. Primul manual romanescde Teoria Navel (1902) a fost alcatuit de loco-tenent-comandorul N. Negrescu din MarinaMilitara, iar primul curs de constructii navale(1898), de inginerul sef al Marinei Mil itar'eA. Cupsa.ARIE DE VtNT inv, sin cart (3).ARIES 1. Constelatia Berbecul avind steauanautica Hamal. 2. v zodiac. 3. v punct vernal.ARIMA MC A aseza si a fixa ("tese") cariculin hambare, in aliveie sau pe punte, folosind lamaximum spat iul, protejind marfa impotrivaor icarei deteriorart si asigurind navel stabili-tatea si conditiile normale de banda si asieta,ARIMAJ MC Rezultatul unei arimari.ARIMARE "vIC Actiunea de a arirna,ARIMOR MC Pers~ana calificata in arirnareacaricului ; sin stivator, stivuitor, stivador.ARIPA. 1. Vela suplirnentara intmsa cu aju-torul unor scondri , denumrti verfafori, pentrua marl suprafata velaturii la vint de pupa.Distingem : A. mare, A. gabierului, A. zbura-torului; sin boneta (are insa si un alt sens);2. v cornanda (1). 3. pesc Piasa asezata la guratraulului, in prelungirea rnat itei, de ambelepartt, la capac si la talpa, pentru a mari supra-fata de captare a pestelui in traul; v fig traul,ARIPI PORTANTE Dispozitiv in forma dearrpi montat sub fundul navei ; sin aripi[merse ; v nava eu aripi portante.


25/100

ARMA 2 8

ARMA 1. A face sa intre in barca arrnamentulsi a aduce in aceasta toate obiectele de arrna-ment. 2. A incadra 0 nava cu echipaj si a 0inzestra CU toate obiectele necesare exploatarfi(semnificat ie uzuala). 3. (in santiere ) A montape 0 nava, dupa lansare, toate instalat iile nece-sare. 4. A pregati pentru tragere un tun oriun tub lanstorpile sau a pregatl pentru manevraun cabestan, 0 sonda mecanica etc.ARMA IN CURSA ist A arma 0 nava pentrurazboiul in cursa,ARMADA is! Fleta (termen de origine spanio-ld}; v lnvincibila Armada.ARMADILLA ist Forrnatie mica de nave delup ta in fostele colonii spaniole.ARMAMENT 1. Totalitatea marinarilor desti-natl a punc in Iunctiune 0 barca, un cabestan,un tun etc. < > "A. la tun 1" mil a) Ordin la careservarrtii tree la tun; b) Exercitii cu A. la tun.2. Totalitatea rnijloacelor de lupta ale navei,ARMARE Actiunea de a arma. < > "A. baterieijbarcii nr ... fcabestanului! etc." Comanda pentrua arma bateria, barca, cabestanul.ARMATOR 1.MC Proprietar de nava. Persoanacare echipeaza 0 nava in scopuri comerciale,Uneori A. poate inchir ia nava nuda unui A.navlositor, pastrindu-si doar cornandantul ~imecanicul sef, 2. Proprietarul unui iaht sau alu nei nave de studii,ARMATll Comanda in barca pentru a lua ramape brat; v ramare,ARMA1URA 1. Seu pus in gaura plumbuluisondei de mina pentru a lua probe de fund;v sonda. 2. v garnitura,ARME SUB APA mil Armamentul si tehnica delupta destinate distrugerii prin lovituri sub apaa navelor de suprafata si submarinelor inamice:torpile, mine, grenade antisubmarine etc.ARMUZ Spatule dintre scindurile bordajuluiu nei nave ori ambarcatiu ni construite in sistemlatin sau spatule dintre scindurile puntilor delemn ale navelor, in care se preseaza calafatsau alte materiale pentru a asigura etanseltatea.:sin harrnuz,ARSENAL mil Sarrtier de constructii, de repa-ra'tii , intretinere ~i arrnare al marinei militare.Primul A. al Marinei Rornane a fost infiintatin 1879 prin extinderea Atelierului Flotilei dela Galati.ARTA MARINARULUI v marinarle.ARTICOLE DE RAZBOI ist Cod disciplinar almarinei militare utilizat in perioada navelorCU vele. A.d.R. se aplicau si pe navele de pira.ti,referindu -se la impartirea prazii ~i la indatortrilefiecarui pirat la bordo Pirati ile semnau in cerepentru a nu se afla cine era comandantul si aputea afirma ca au fost fortati s a le semneze;v piraterie.ARTIFICIER 1. mil Tu nar specialist in mani-pularea, pregatirea si conservarea munitiei.2. MC Persoana specializata in manipulareaexplozivului pe timpul prospectiunilor marine.

ARTILERIE 1. mil Totalitatea tunurilor ~i rache-telor de diferrte tipuri CU iris'tala'tirle si aparaturaspecializata folosite in marina. A. de coastiiA. destinata ducerii luptei de pe litoral impotrrvanavelor inarnice si, eventual, impotriva unorobiective de pe uscat. A. navalii A. instalatala bordul navelor ~i destinata ducerii lupteiimpotriva obiectivelor navale, terestre si aerlene.A.N. de la bordul navelor de lupta mijlocii saumari se imparte in A. principala (100-203 mrn),A. universala (ptna Ia 152 mrn), care poateexecuta atit trageri navale, cit ~i arrtiaeriene,A. secundara fermata din tun uri si rnitraliere cuo mare cadenta de tragere, fiind destinata inprincipal executarit tragerilor arrtiaeriene. Tra-gerile A. N. sint automatizate, folosindu-seaparatura de radiolocatie si centrale de tragere :v fig turela ~i tun. 2. Disciplina care se ocupade constructia armamentului de A., balistica,pulberi, trageri de A. ~i tactica A. clasice si cureactte.ARTIMON 1. v arborada, 2. sin randa defurtuna.ARUNCA fl A indeparta un plutitor, datoritacurentului, de un anum it obiect (epava, cap etc.),de ex., "epava de Ia km ... arunca",ARUNCARE LA COASTA v esuare,ARUNCATOR DE GRENADE' ANTISUBMA-RINE mil Aparat montat pe puntea nave] "i

Arunciitor de grenade an-tisubmarine cu tljll;1 - mecanism de dare afocului ; 2 - tija eu lin.gura ; 3 - grenada anti-submarina ; 4 - teava

Aruncltor de grenadeantisubmarine eu maimulte t evf:1 - platforma rotat iva :2 - teavA i 3 - contactcentral de dare a foculu]

ArUDcitor de grenade anti-submarine cu 0 tea va:1 - mecanism de dare afocului ; 2 - jcava.

destinat aruncarii grenadelor antisubmarine.A.d.G.A. pot fi CU tije, cu una sau mai multetevi, cu pulbere, reactive etc.; ele lanseazagrenadele una cite una sau in jerba, in oricedirectie si la 0 distanta cuprinsa irrtre 100 si1 500 m si chiar rnai multoASCULTA' CIRMA (despre nava) A intoarcein functie de orienta rea cirrnei. 0 nava A.C.


26/100

29 ASTROLAB

cu atit mal bine eu cit viteza sa relativa inraport cu apa este mal mare. Cind nu are viteza,o nava nu A.C. decit pe cursurile de apa cindcurentul loveste pana cirmei. Daca nava areo vitezli. egala cu cea a curentului din pupa,ea nu A.C.; v a guverna,ASCU'fI (despre partme ) A subtia capli.tul uneiparirne facind 0 coada de soarece, cu sau faraochi, ca sa poata intra prin raiurile macara-lelor etc.ASCUTI!? 1 . Piesa care poate roade parimace trece pe deasupra ei. 2. Piesli. cu curburaprea mica pentru 0 anurnita parima.

Ascull,uri:1 - ochi ; 2 - ascutis ;3 - parima ; 4 - cheie ;5 - babale; 6 - bastonde balustrada ; 7 - filiera

ASDIC engl Lnitialele expresier Allied Sub-marine Detection Investigation Committee(hidrolocator folosit in marina engleza).ASIETA. Unghiul dintre pozrtia norrnala sipozitia la un moment dat a chilei u nei naveintr-o apa linistita. Nava este aprovata sanapnpata, dupa cum pescajul prova este maimare sau rnai mic decit pescajul pupa. A. sedetermina, de regula, prin tangenta sa, fiindegala cu diferenta de pescaj intre prova sipupa raportata la lungimea navei. Cmd pes-cajul prova este egal cu pescajul pupa, se con-sidera cli. nava este la chila dreapra sac ca areA. norrnala (zero).ASIGURA 1. [despre l an], parima etc.} Afixa capatul. 2. A lega suplimentar (de ex., 0rem orca) CU 0 parima.ASIGURA PAVILIONUL A trage 0 lovitura detun in momentul ridicarii pavilionului la intil-riirea CU 0 alta. nava, in scop de identificare.Se executa pentru a atrage aterrtia lili a invitanava intilnita sa.-l/i arate culorile (pavilionul}.ASIGURAREA HIDROGRAFICA. !?I DE NAVI-GATIE mil Totalitatea masurilor luate in scopulasigurarii conditulor optime de navigatie pentrunavele proprii si al ingreuierii navigattei navelorinamice, Consta in arnenajarea CU mijloace aTMAM de catre unita [ihidrografice specializate,in dotarea navelor cu aparatura specifica denavigatie si cu documente nau tice , in inforrnareahidrometeorologica etc.ASISTENTA. Aju tor acordat, la cerere, uneinave aflate in pericol, dar neabandonate.ASISTENTA. OSTlLA. DM Actiu ne a unei navecornerciale neutre in timp de razboi, constlndin acordarea de ajutor direct unuia din beli-gera nti, cum ar Ii: transrniterea de informat ii,

participarea la ostilitatl etc. Transportul demarfa destinatli. inarnicului sau de persoaneoflciale inarnice nu constituie A.O. Nava careacorda A. O. poate fi capturata de partea beli-geranta adversa,ASK ist Nava a primilor vikingl (in anul800 e.n.)ASOCIATIA MARINARILOR ROMANI istAsociatie cu caracter sindical infiintatli. laGalati in luna mai 1933, la care puteau aderanavigatorii de toate gradele din flota comerciala.ASOG ist Galion spaniel care transportamercur.ASROC mil (engl - Antisubmarine Rocket)Arrna antisubmarina americana. reprezentindo combinatte intre racheta lili torpila arrtisub-marina.ASTAR Tesatura din lina sau din liua. si firesintetice, Iolosita la confectionarea pavilioanelor.ASTROCOMPAS Instrument natrtic folosit inmarile polare indicind directia cu ajutorul uneialidade cu care se vizeaza astrul. Pe anumitecadrane se inreglstreaza latitudinea observa-torului, unghiul oral' local si declinatia astrului ;v si compas solar.ASTROGRAF Instrument constituit dintr-osursa de lumina care prolecteaza curbele deinaltime ale astrflor pe 0 dlagrama speciala cepermite trasarea portiunii utile a dreptei deinaltime. Timpul necesar folosit in acest scoppoarta denumirea de "timpul mediu al A."Este rareori folosit in navigatia marina.ASTROLAB ist 1. Instrument compus dintr-uncere gradat si 0 alidada lilifolosit pentru masu-rarea Inaltirni! unghiulare a astrilor, lnventatprobabil de Apolonius din Perga in sec. III i.e.n.,

Astrolab sec. XV Astrolab de barca

A. a fost perfectlonat de arabi in sec. VII ate.n., fiind folosit pina in sec. XIII. 2. Instru-ment irnprovizat Ia barcile de salvare pentrumasurarea inaltimii unghiulare a Soarelui.ASTROLAB CU PENDUL Instrument hidro-grafic avind aceeasi destinatie ca si astrolabulcu prisme. Se compune din doua lunete-obiectiv si ocular - ii.clinate la 60 fata. deverticala, Imaginea astrului din obiectiv este


27/100

ASTROL'B 30reflectata de 0 oglinda suspendata sub formade pendul. Momentul in care ast rul are inaltimeade 60 reprezinta media mornentelor rreceriisale prin doua Iinii gra-vate pe oglinda.ASTROLAB CU PRIS-ME Instrument pentruridicar ihidrografice ser-'lind la determinareamomentului in care unanumit astru ajunge lainaltimea data. Se com-pune dintr-o lunetaorizontala avind in fa-ta obiectivului 0 prismacare permite sa se vi-zeze simultan un astru

Schema . astrolabulul eupendul:1 - directie la astru ;2 - obiectiv; 3- ocular;4 . - pendul

.~Schema astrolabulul cu prismil:1 - directia la astru : 2 -c prisma ;3 - obiect iv ; 4 - ocular; 5-orizon t artificial

si imagine a sa reflectata intr-un orlzont arti-ficial cu mercur. Inainte ca astrul sa fi atinsinaltimea prestabilrta, cele doua imagini alesale se observa la inaltimi difertte : ele se 'lorsitu a pe aceeasi vertic~la. in momentul in careastrul se va afla la inaltimea prestabilita.ASTRONOMIE NAUTICA Ramura a astrono-miei care se ocupa de navigatia astronomica.ASTROPJ"OT Instrument pentru trasarea re-zultatelor calculelor de punct, folosind metode

Astroplot:1 - scara timpului; 2 - azimutul astrolui; 3 - riglapentru inililimi; 4 . - disc rotativ

astronomice rapide ; se compune dintr-o placade baza cu un disc rotariv, gradat la periferiede la 0 la 3590 ~i cu patrate cu latura de 2 mm,

o placa de trasare, 0 scala de timp care trebuieorientata cu precizie pe directia Est-West ~io r igla pentru rnasurarea inalrimilcr.ASURZI ist [des-pre rame ) A infasura furchet iisau a acoperi rarnele cu cirpe pentru a nu facezgomot la ramare. Asurzirea ramelor era 0masura de precautie ce se lua noaptea pe t irnpuldeplasarii barcilor la abordajul unei naveinamice ancorate.A~CHIERE 11 Reducerea brusca a inii.ltimiimalului,A~TEPTA IN BALANS 11 [despre un remor-cher cu conuoi} A merge in amonte cu 0 vitezaegala CU cea a curentului apei, mentinlnd con-voiul pe loe.ATA~AT NAVAL Ofrter care indepl ineste func-tia de corisilier in probleme navale al ~efuluiunui oficiu diplomatic .ATELIERUL FL OTILEI v arsenal.ATENTIUNE LA MA~INI Semnal sau inscriptiepe cadranul telegrafului indicind ca masinasa fie gata de manevra.ATERIZARE Luarea contactului vizual enuscat ul , venind dispre largo Distingern : A. inlongitudine cind nava urrneaza rneridianulcare trece prin punetul de A.; A. in latitudinecind nava urrneaza paralelul care trece prinpunctul de A.; A. pe un reper cind nava ateri-zeaza pe 0 inal'time, pe un far, pe 0 insula saupe un alt reper vizibil din mare, dupa careeste dirijata spre punctul de destinatie. A. pecoasta periculoasa (strnci, bancuri, fundurimici) se executa perpendicular, Iar pe 0 coast asanatoasa (fara pericole), oblic pentru a vedeafarurile, reperele etc. Uneori, daca nu estesigura de punetul sau, nava aterizeaza in moddeliberat iutr-o anumita parte a punctului dedest ina.tie, pentru a avea cert.itudinea ca lavederea uscatului se afla, de ex., la E (W) deacest punct. A. cu ajutorul radarului se poateexecuta si pe ceata,ATESTAT DE BORD Me Document eliberatnavelor de ape irrterloare de catr e capitaniileporturilor unde au fost inscrise si care conferadreptul de a arbora pavilionul national, anaviga in apele interioare si internationale,certificind, totodata, dreptul de proprietat e ,caracteristicile tehnice ~i de exploatare, precumsi starea tehnica a navelor,ATtRNA 1. A fila putin lantul ancorei a!otfe[ncit aceasta sa iasa in afara navel. 2. A sus-penda ancora in dreptul etravei pentru a nuatinge bordajul unei alte nave, merrtinind-oin celalalt bord cu ajutorul Iarrtului sau ~i alunei parime de sirma, 3. fnv A mola botul derraversiera, tinind nava in botul sau de capongata de fundarisire (manevra practicata pevechil e nave cu vele},ATIRNATOARE 1. Lant care sustine verga;v verga, 2. Saul a sau lant cu care se asiguracirrna pentru a nu se pierde in cazul cind iesedin balamale; sin atirnator.


28/100

31 AVANSATIRNATOR 1. Parhna cu noduri de turbanfolosita pentru coborrrea in barca sau urcareape punte a arrnamentului barcii : v fig balenieracu motor; 2. sin atirnatoare.ATiRNATOR DE RETINERE/DE RULIUParirna scurta data. de la bord la 0 barca carese lasa la apa pentru a impiedica lovirea acesteiade bordaj la balans; v fig lasare la apa.ATLAS DE CURENTI oc Colectie de harti cu-prinz.ind curentii ~arini permanent! sa:u demaree in diferite anotimpuri sau luni.ATLAS DE GHETUIU oc Colectie de har ticupr inzind zonele de mare acoperite de gheturiin dif erite anotimpuri sau Iu ni,ATLAS DE MAREE oc Colectie de harti indi-cind curerrtii de maree la anumite ore, epoci etc.ATOL Insula. de corali in forma. de inel inchissau deschis in jurul unei suprafete de apa, denu-mita laguna.ATRACPA BAILOR Deviere a navei catreinteriorul unei bai din cauza contracurentului,ATRACPE LOCALA Anomalie a cimpuluimagnetic t.erestru care perturba compasulmagnetic al navel.ATRIA Steaua nautlca IX Trtangulis Australis(Triunghiul Austral), marimea 1,9.ATA Dira de spurna alba, paralela cu directia'Iintulu i,care se Iormeaza la vintur i de Iorta7-10 pe scara Beaufort.ATA DE GRANDEE Sfoara rasucita din maimulte ate de vele servind la coaserea grandeei,Inainte de intrebuintare se ceruieste.ATA DE VELE Sfoa~a din doua ~u rnai multefire de cinepa sau de in de cea mai buna calitate,servind la coaserea velelor ~i la patronareacapetelor de saula.ATA PESCAREASCA Ata de bumbac sau dein de grosimi diferite din care se impletescplasele de pescuit.AURIC v greement auric si vela aurica.AURI GA Constelatia Vizitiul avind steauanaut ica Capella."AURORA" ist Crucisator din Flota MariiBartice a Marinei militare ruse, construit la

,.Aurora"

Petrograd in 1900. Celebru prin salva sa deartilerie prin care a semnalat inceperea asalt uluiasupra Palatului de lama in noapt ea de 25

octornbrie (7 noiembrie) 1917, rnarcind ince-putul Marii Revolutii Socialiste. Caracteristici :Depl, =630 t; opt tunuri de 152 mm, patrutubur i Ianstorpile si armament au xi liar. Inprezent nava este aricora.ta pe Neva, in fataScolii Militare de Marina "Nahimov", fiinddeclarata monument istoric.AU!;jTEC fl Intilnirea intre doua convoaie saudoua nave care inainteaza pe un curs de apain sensuri opuse, arat indu-si reciproc tribordul in loc _\'i


29/100

AVANTAJUL 32

trrap cu care ora mareei inalte precede uneoriculrninatia Lunii.AVANTAJUL VINTULUI ist Avantaj al uneinave sau formatn de nave cu vele de a se gasiin vintul inamiculni , ceea ce iipermite sa aleagamomentul declansarir atacului,AVARIE 1. Stricaciune produsa navel sauinstalatiilor de bord, cu consecirrte graveasupra capacitatn de Iupta, de transport etc.2. MC Pagube suferite de nava ori de carle saucheltuiala exceptionala iacuta de 0 nava comer-ciala in vederea salvaril sale si a caricului,A. poate fi suportata de nava (1\. partlculara]sau de totl participantii la expeditia maritima(A. comuna),AVERTISMENT Indicatie inscrtsa pe hartilemarine pentru a preveni asupra unor eventualeinexactitati ale acestora sau asupra unor datevariabile (de ex., adjncirnile la gurile fluviilor},AVERTISMENT DE FURTUNA MN Anuntareaunui vint de eel putin Iorta 7 (aproape furtuna}dupa scara Beaufort. Se comunica prin radio~i optic, prin semnale de furtuna.AVIATIE AMBARCATA mil Aviatie bazata peportavioane si portelicoptere care includeavioane de vinatoare, vinatoare-bombarda-ment, avioane si elicoptere antisubmarine etc.constituind principala forta de lovire a acestora.AVIATIE ANTISUBMARINA mil Categorie deaviatie maritima compusa din avioane, hidro-avioane si elicoptere speclalizate in cautareasi distrugerea submarinelor inamice.AVIATIE MARITIMA mil Aviatie din compu-nerea marinei militare speciallzata in actiunide lupta pe mare 9i in zona litoralului. Dupalocul de bazare al avioanelor si elicopterelor,distingem A.M. bazata in zona de litoral siA.M. bazata pe nave, in special pe portavioanesi portelicoptere (aviatie arnbarcata).AVIATIE TORPILOARE !;II PUITOARE DEMINE mil Categorie de aviatie maritima inzes-rrata CU avioane specializat e pentru atacareacu torpila a navel or inamice , executarea rnina-r ilor ofensive etc.AVIOR Steaua nautica e Carinae (Chila),marimea 1.AVIZ 1 ' v [ C In:;;tiintare prevazuta in contractude navlosire, indicind data probabila la carenava va sosi i

Documents

Dictionar de Marina B&B (Pag 1-100)