1.Taratul romano-bulgar al asanestilor

-atestari ale romanilor in sudul dunarii in surse bizantine sec X-XII

-rascoala rom+bulgarilor condusa de fratii asan

-ideea romanitatii rom in corespondenta cu papa inocentiu III

-relatiile taratului cu imp latin de constantinopol si regatul ungariei

Mai multi cronicari bizantini fac referire la vlahi. In insemnarile lor, vlahii apar adesea ca ‘’rasculati’’ care nu se incadreaza in regulile imperiului bizantin. Avem insemnarile lui Caugamenos in care mentioneaza ca urmasii lui decebal si traian au locuit la sud de sunare. Acesta insiste pe caracterul de razvratiti al vlahilor si face referinta chiar si la batalia dintre daci si romani. El sustine ca acesti vlahi razvratiti din zona serbiei s-au dus catre sub ( populatia aromana de azi)Un alt cronicar bizantin este ioan chinamos face urmatoarea afirmatie ‘’se zice ca sunt olohi de mult veniti din italia’’.Multe surse mentioneaza servicii militare ale vlahilor in Imperiul bizantin, precum si servicii de comert, si pastoritul ca ocupatie principala.

Cauza rascoalei vlahilor si a bulgarilor condusa de fratii asan a fost supraimpozitarea lor de catre imparatul bizantin, isaac (1185). Petru si assan ii aduc la cunostinta imparatului ca nu isi pot permite taxele, imparatul nu cedeaza si astfel se naste rascoala vlaho-bulgara impotriva imperiului bizantin, condusa de petru si de assan. Se duc batalii cu imperiul bizantin intre 1185 si 1195 cand e detronat isaac, se extinde influenta taratului, dar mor cei doi frati in 1196 si 1197 . Vine ionita cel frumos si in 1204 trimite corespondente cu papa inocentiu III care il va recunoaste ca rege al vlahilor si bulgarilor. In aceste corespondente papa inocentiu al III-lea, acesta sublinieaza romanitatea vlahilor, ca urmasi ai imperiului roman, in contextul trecerii la catolicism a Iui ionita. Acesta ii spune lui ionita ca tocmai pentru faptul ca vlahii sunt urmasii imperiului roman, de aceea este indicata convertirea la catolicism.In timpul cruciadei a IV a, cand constantinopolul este jefuit, ionita profita de disparitia imperiului si cucereste teritorii din imperiu. Dupa el vine Borila care nu cucereste mai nimic, apoi in 1218 urca pe tron ioan assan II care continua expansiunea in aproape intreaga peninsula balcanica, papa il recunoaste ca rege, dar in 1230 se alatura taberei bizantine anti-latine si ungurii ii ataca sub indemnul papei. Taratul va pierde teritoriile de la nord de dunare, dovada faptului ca taratul era in posesia acestora,apare banul de severin. Urmeaza luptele cu ungurii care tin pana la marea invazie mongola din 1241.

Taratul este primul stat medieval romanesc.

2.Teoria continuitatii

Continuitatea romanilor a reprezentat dintotdeauna un subiect controversat si a suferit multe mutatii ca sa spun asa. S-au emis nenumarate teorii unele referitoate la latinitatea pura, altele la dacismul pur, apoi aportul slav a fost pus in discutie. Cu toate acestea concluzia la care s-a ajuns a fost ca dupa anul 106, dupa infrangerea dacilor de catre romani, populatia romana (de mentionat este ca nu erau nici acestia romani puri, ci cetateni ai imperiului roman) a colonizat dacia timp de 165 de ani, timp in care s-a format o populatie pe terit daciei de origine romano-daca. Dupa retragerea aureliana se pare ca marea majoritate a acestei populatii s-ar fi retras in sud, o parte ramanand si in nord. Ei bine de aici incep problemele. In transilvania se va forma o elita scoala ardeleana care va sustine originea pur latina a romanilor si scoala latina care doreste sa schimbe chiar limba romana transformand-o in latina. Adepti ai scolii ardelene: petru maior, sincai, budai deleanu.Kogalniceanu si balcescu aduc in discutie aportul dac ca simbol pentru a lupta impotriva turcilor in 1840, intre 1840 si 1850 se disputa originea romano-daca. Iar hasdeu in 1870 critica aspru si ironizeaza originea pur romana printr-un articol, sustinand ca si dacii au avut un rol important in formarea poporului roman, identifica aproximativ 84 de cuvinte de origine daca si cateva toponime, articolul ’’pierit-au dacii?’’ Scoala este instrumentul principal pentru a promova toate aceste teorii. Intre 1880 si 1890 apar personalitati care doresc sa demonstreze importanta dacilor, si se formuleaza astfel teoria dacismului. Curentul romantismului de asemenea sprijina originea daca, eminescu fiind un mare adept al dacismului. Altul este tocilescu, insa acestia nu pot detrona importanta aportului latin. In perioada interbelica dupa 1930 dacii capata mai mult teren. Iar odata cu instalrea regimului comunist stalnist, dupa 1950, aportul slav preia toata sfera de influenta a etnogenezei, ca apoi in a doua perioada a comunismului, cea nationalista se revine la aportul dac Ceausescu considerandu-se chiar urmasul lui burebista. Pana in 1989, dupa 1990 cativa istorici reiau problema teoriei originii daco-romane, dovezi ale continuitatiii fiindL denumirea latina a marilor rauri de la nord de dunare, cuv craciun folosit doar de romani, unguri si aromani. Umanistii sunt primii care au constatat ca limba romana seamana cu cea latina dar nu au demonstrat.

3.teoria imigrationista si a admigratiei

Teoria imigrationista din sec XVIII a lui sulzer si engel a fost elaborata mai pe larg de catre robert roesler in secolul XIX. Ideea de baza a acestei teorii este faptul ca poporul roman s-a format la sud de dunare, nordul dunarii fiind un teritoriu nelocuit, fapt ce ar fi demonstrat ca pe teritoriul transilvaniei nu exista o populatie romana la sosirea ungurilor in panonia.

Argumentele care sustin teoria imigrationista a lui roesler sunt urmatoatoarele: dacii au fost exterminati in urma razboaielor daco-romane, poporul roman s-a format la sud de dunare si apoi a migrat catre nord, principala ocupatie a romanilor fiind pastoritul fondul coman dintre limba romana si albaneza, odata cu retragerea aureliana populatia s-a retras la sud, limba slava folosita in cartile bisericesti.

Teoria a fost combatuta de scoala ardeleana si de a.d xenopol.

Teoria admigratiei a lui dimitrie onciul cauta de fapt o care de mijloc a celor doua teorii, cea imigrationista si cea a continuitatii. El a pornit de la textul lui xenopol printr-o lucrare numita ‘’scrieri istorice’’ la sf sec XIX. Spre deosbire de xenopol, el accepta ideea unei migratii catre nord dupa retragerea aureliana. Poporului si limba romana, din punctul de vedere al lui onciul s-a format de o parte si de alta a dunarii. Chiar si dupa retragerea auleriana comunicatia dintre cele doua parti nu a incetat. Dimitrie considera ca limba roman s-a format in intervalul perioadei de cucerire romana si secolul VII. Odata cu invaziile slavilor el admite ca o parte a populatiei s-a retras din sud catre nord, dar acest lucru nu a periclitat caracterul de continuitate a elementelor daco-romane din nordul dunarii. El sustine ca populatia romanizata ramasa in dacia dupa retragerea aureliana e format elementul fundamental din care s-a nascut poporul roman, adaosul primit apoi din sudul dunarii a contribuit la intarirea lui numerica. Intariti prin admigratia de la sud, romanii din dacia au putut absorbi cu mai multa usurinta elementul slav conlocuitor, de la care au ramas urme in limba si in toponimie.

Rolul slavilor in formarea poporului roman este fara dar si poate unul important. Slavii sunt un val de migratori care asimileaza sau imprastie celelalte popoare. De-a lungul timpului acestia au asimilat populatiile romanizate, dar au si fost asimilati. (20% din vocabularul romanesc este de origine slava) procesul de amestec si asimilare a populatiei slave a durat cateva

secole. Abia atunci cand acesta s-a incheiat putem vorbi despre finalizarea etnogenezi romanesti. Hasdeu este de acord cu importanta aportului slav si nu considera ca se poate vorbi de forma poporului roman pana la contactul cu slavii (undeva in sec VIII-finalizarea etnogenezei)

4. cucerirea transilvaniei de catre unguri si statutul transilvaniei in cadrul regatului ungariei in evul mediu

Ungurii sunt un popor de origina fino-garica si au avut primele contacte cu europa centrala in secolul VIII, in sec IX ajung in Balcani. Expeditiile lor aveau ca scop jafuri pentru obtinerea hranei si a bogatiilor. Ungurii erau condusi de ducele arpad, fiul lui almos. In timpul unei campanii il balcani, se intalnesc cu pecenegii si astfel vor migra catre vestul europei centrale. Traseul catre panonia a fost kiev, carpati, pasul lungu si in final panonia. Cronica calugarului nestor indica acelasi traseu. Un numar mare de cronicari maghiari sustin ca grosul populatiei a ajuns in transilvania si doar o parte a urmat acest traseu. In sec X asezarile ungurilor erau intre dunare si tisa. Dupa asezarea in panonia incepe cuerirea transilvaniei. Sunt atestate in cronica anonima gesta hungarorum etapele cuceririi transilvaniei si prezenta unei populatii romano-slave, organizate in cnezate pe terit transilvaniei. Din cronica reiese faptul ca Menumorut nu este de origine romana, glad ar fi de origine slava, gelu fiind singurul roman. Exista mai multe directii de patrundere in transilvania: cea nordica si cea sudica. In nord, ungurii au patruns in transilvania de-a lungul somesului in secolul X, unde l-au invins pe gelu. Astfel incat in sec XIV este atestata prezenta in zona salajului a unei familii descententa a ungurilor care l-au invins pe gelu. De asemenea sunt atestate prezentele ungurilor si in zona dejului, motivul ar fi fost ca zona era bogata in ocne de sare, sarea fiind considerata mai valoroasa decat aurul in acea perioada. In sud, ungurii au patruns de-a lungul muresului, miza fiind tot ocnele de sare (este atestata in sec VIII-IX stapanirea primului tara vlaho-bulgar a sudului transilvaniei care exploata ocnele de sare de aici). Dovada patrunderii ungurilor aici este structura nobiliii in judetul hunedoara care difera de cea din ungaria sau transilvania. Cele doua directii s-au intalnit la un moment dat si a inceput astfel cucerirea propriu-zisa. Pe la aprox 950 ungurii stapanesc nordul transilvaniei, aproximativ 1000-1050 alba-iulia, 1100-1150 zona tarnavelor si 1200 creasta carpatilor. In anul 1000 imparatul Vayk se crestineaza si ia numele de Stefan, astfel este infiintat regatul ungariei recunoscut de papa, ungurii intrand in sfera

internationala. Din acest moment stefan doreste sa-si extinda autoritatea peste toate capeteniile din trans si panonia. In 1017 stefan duce o campanie in transilvania si il invinge pe Ghiula, o parte din transilvania devenind astfel supusa ungariei. In continuare il va invinge si pe glad(bulgar de la vidin) in zona banatului. Apoi zona tarnavelor si a crestei carpatilor cum am mentionat mai sus. In sec XIII-XIV, politica de expansiune politica catre centru si est balcani si carpati. Si doreste stefan sa extinda terit si este carpati. In secolele XII-XIII avem dovezi care atesta existenta structurilor romanesti care intra sub dominatie maghiara in aceleasi secole.

In timptul stapanirii maghiare, transilvania era organizata sub numele de voievodat (doar spatiul inter-carpatic facea parte din voievodat). Perioda voievodatului a tinut din anul 1176 pana in secolul XVI, cand va deveni principat.Doar banatul si crisana sunt sub autoritate maghiara 100%, ele nu apartineau de voivodatul transilvaniei.

5. intemeierea tarii romanesti

In sec XIII existau pe terit tarii romanesti mai multe structuri politice numite cnezate si voievodate. Un voievodat unea mai multe cnezate la un loc. Exemple de astfel de structuri sunt: cnezatele lui Ioan, Farcas, Litovoi, Tara lui seneslau si tara severinului. Rascoala lui Litovoi a reprezentat punctul de plecare catre intemeierea tarii romanesti. Actiunea lui chiar daca nu a fost una de succes a trezit constiinta ca impreuna, sunt mai puternici. Rascoala s-a petrecut intre 1273 si 1274 in contextul crizel regatului ungariei. Acesta a vazut prin criza din ungaria un prilej potrivit de a scoate de sub autoritatea regala unele pamanturi, totusi regenta din ungaria va trimite o armata pentru a inabusi rascoala, iar litovoi va fi omorat. Fratele sau va fi pus in locul acestuia. Criza din ungaria era constituita de faptul ca vladislav cumanul era minor, iar aristocratia maghiara desconsidera atributiile regentei. Era astfel o perioada de anarhie. Dupa ce devine major regele devine din ce in ce mai autoritar, si boierimea doreste sa-l detroneze, astfel incat in 1289 este asasinat si vine la tron ultimul descendent al lui arpad, andrei al III-lea, acesta isi propune sa gaseasca echilibrul dintre aut regala si nobilime. In 1291 romanii participa la alba iulia la congregatia lui andrei si in acelasi an liderul mongol Nogai, incepe sa controleze balcanii. Taratele bulgaresti, romanii si regatul serbiei plateau tribut tatarilor. Factorii externi favorabili intemeierii tarii romanesti au fost: criza politica din ungaria precum si stapanirea tatara care a durat doua decenii din 1291. La moartea lui andrei III, vine pe tronul ungariei carol robert d’anjou in

1301, sprijinit de papa care va incerca sa restabilieasca ordinea in regat printr-un razboi civil de 24 de ani. In contextul acestei anarhii din ungaria, basarab, noul voievod din TR incepe sa unifice cnezatele si voiedodatele (1310-1352) de pe teritoriul tarii rom. In conditiile acestui razboi au avut loc primele contacte dintre carol si basarab. In 1324 printr-un schimb de solii dintre basarb si carol reiese ca voievodul roman era vasal al ungariei si se afla in relatii bune ‘’voievodul nostru trasalpin este numit’’ totusi puterea politica a lui basarab creaza disensiuni intre nobilii maghiari, autoritatea lui fiind chiar comparata cu cea a lui carol. Astfel ca in 1327 basaraab este caracterizat ca razvratit si 3 ani mai tarziu in 1330 va avea loc o campanie condusa de carol impotriva lui basarab. Acesta va patrunde in T.R dar va fi invins la posada de catre voievodul roman. Acest lucru a reprezentat certificatul de nastere in plan international al tarii romanesti. Va creste prestigiul si va fi recunoscuta independenta si domnia lui basarab.

6.intemeierea moldovei

In sec XIII moldova era impartita in 2: de nord aflata sub stapanirea cnezatului haliciului (1223) si de sud: aflata sub stapanirea cavalerilor teutoni (1210-1225)

In 1225 teutonii sunt alungti de andrei al II-lea all ungariei si sudul moldovei intra sub autoritate maghiara in 1227, dar dupa 1241 tatarii exercita control asupra sudului moldovei, cumanii sunt infranti. In 1340 insa moare cnezul haliciului daniil, iar nordul moldovei devine tinta tatarilor, polonezilor, lituanienilor si ungurilor, in 1342 ludovic, fiul lui carol robert d’anjou indreptandu-ti atentia la est de carpati. In 1344 are loc proiectul antitatar al lui ludovic care se aseaza in translvania, nicolae alexandru vine sa ii jure credinta din cauza pericolului tatar din tara rom. In 1345 are loc prima campanie a lui ludovic la est de carpati iar a doua in 1349. Datorita participatii maramuresenilor la aceste campanii, romanii sunt innobilati, iar intre 1349-1359 structura politica de la est de carpati este supusa ungariei condusa de dragos. In acelasi ultim an, 1359 are loc o rascoala impotriva autoritatii maghiare, in 1360 dragos II, tot din maramures readuce la ascultare moldovenii fata de ungaria. Intre 1360 si 1364 are loc o alta rascoala la care se alatura maramuresanul bogdan I care ii va alunga pe dragos II si urmasii acestuia: sas, balc. (ulterior cu ceva ani inainte de rascoalele moldovenilor, bogdan este atestat ca razvratit, el il jefuise pe dragos II, se pare de asemenea ca bogdan avea ceva relatii in moldova, o fata de-a lui se casatorise cu un cnez

moldovean) dupa inlaturarea urmasilor lui dragos in 1364, ia nastere tara Moldovei, sub autoritatea lui Bogdan I, iar ludovin al ungariei este nevoit in 1365 sa recunoasa intemeierea moldovei, intrucat bogdan se aliase cu tatarii si lituanienii pentru a-i invinge pe unguri, (el era vasal al hanului tatar)

7.politica externa a lui mircea cel batran

Fiul lui basarab, nicolau alexandru in 1344 depune juramant de credinta lui ludovic al ungariei de teama tatarilor, in 1359 nicolae intemeiaza mitropolia tarii rom, muta scaunul episcopal la curtea de arges, din acest moment bisericile tarii romanesti nu mai depind de celelalte mitropolii. Tara romaneasca este recunoscuta ca entitate si de imperiul bizantin. In 1364 vladislav vlaicu, fiul lui nicolaie alexandru exercita o stare de razvratire fara de ungaria, in 1365 ludovic cheama nobilii la oaste si doreste sa-l supuna pe vladislav datorita conceptiei regilor ungariei fata de vasalitatea tarii romaneasti. Ei considerau ca tara romneasca este o parte componenta a regatului ungariei, ca domnul tarii rom trebuia numit de catre regele ungariei si ca domnul tarii rom trebuia sa ii dea ascultare si sa se supuna regelui ungariei. Ludovic porneste campania in 1365 si transforma taratul de vidin in banatul ungariei, iar intre 1365 si 1366 bulgarii se rascoala impotriva Ungariei, aliandu-se cu otomanii. Consecinta acestei campanii este faptul ca vladislav vlaicu recunoaste vasalitatea fata de ungaria.

In 1369 trupe romanesti si unguresti se bat cu turcii, veniti in ajutorul bulgarilor-> primul conflict cu turcii.

In 1374 moare vladislav si urmeaza radu I la tron nici acesta initial nu a dorit sa depuna juramant de vasalitate , au avut loc batalii, dar fara succes, recunoascand intr-un final vasalitatea fata de ungaria. Dovezi ale acestui lucru sunt monedele cu chipul lui ludovic si stapanirea amlasului si fagarasului

In 1382 ludovic moare, la tronul va urma sigismund de luxemburg in 1387, iar la tronul tarii romanesti mircea cel batran in 1386. Sigismund isi impune autoritatea, dorind sa clarifice situatii cu vasalii si trimite solii pentru recunoasterea vasalitatii. Mircea cel batran refuza si incheie o alianta cu polonia. Pe la 1393-94 de se supune lui sigismund din cauza pericolului turcesc. Ceva se intampla pe la 1394 intrucat sigismund se afla in apropierea brasolui, la granita dintre transilvania si tara romaneasca. In 1395 mircea se afla la brasov, presteaza juramantul de vasalitate lui sigismund si semneaza un

proiesc antiotoman cu acesta si anume planul cruciadei de la nicopole. In acelasi an, oastea maghiara merge in tara romaneasca, il pune pe tron pe mircea, ceea ce demonstreaza ca un eveniment se petrecuse intrucat mircea nu mai se afla in aceasta perioada la tronul tarii romanesti. O luna mai tarziu, baiazid ajunge in tara romaneasca, alaturi de trupele vasalilor sai si invinge oastea maghiara si a lui mircea. In vara aceluiasi an, sigismund se afla in fruntea atat armatelor romanesti cat si celor maghiare si numeste un nobil maghiar castelan la arges in toamna. Pe tronul tarii romanesti se afla vlad uzurpatorul care promitea credinta si poloniei si ungariei. Regele ungariei vazand ca miercea nu rezista la tron ii trimite o solie lui vlad pentru depunerea juramantului, dar el ramane fidel poloniei. In contextul cruciadei de la nicopole, mircea este readus la tron dar cruciatii sufera o infrangere teribila, si rezulta consecinte dezastruoase pentru tara romaneasca, mircea fiind iarasi nevoit sa paraseasca tronul, si abia in 1396 voievodul transilvaniei il ajuta sa urce din nou la tron. Un an mai tarziu in 1397 sigismund convoaca o dieta la timisoara prin care stabileste o politica defensiva impotriva turcilor, si nu una ofensiva, cum era proiectul semnat cu mircea cu doi ani in urma. El stabileste rolul tarii romanesti ca stat-tampon intre ungaria si imperiul otoman, iar in 1402 pericolul turcesc dispare pentru cativa ani. In acest timp in imperiul otoman era o perioada dificila intrucat dupa capturarea lui baiazid existau mai multi succesori la tron. Mircea s-a implicat in aceasta problematica, sustinandu-i pe Musa si Mustafa, dar fratele lor, Mehmet i-a invins si a preluat puterea. Intre 1410 si 1412 au loc negocieri intre Polonia si Ungaria. Se hotaraste la lublin ca tara romaneasca sa fie sub sfera de influenta a ungariei si moldova sub sfera de influenta a poloniei. Vasalitate fara de sigismund, mircea clarifica serviciul vamal sub presiunea regelui ungariei. In 1416 Mehmet, ataca Tara romaneasca si desi voievodul transilvaniei a venit cu oaste in ajutorul lui mircea, acestia au fost infranti. Mircea va fi nevoit ca din 1417 sa plateasca tribut turcilor. Dupa numai un an mircea moare

8. domnia in tara romaneasca si moldova

Titulatura: voievod care se refera la atributiile militare, cele mai importante si domn care se refera la atributiile de mare stapan, de guvernator, pentru ca un domn sa fie recunoscut era nevoie de desfasurarea ritualului de ungere de catre mitropolit. In cazul in care domnul era numit de catre sultan, acesta trebuie sa mearga la patriarhie de la constantinopol, apoi sa se intoarca in TR/moldova unde are loc din nou ritualul de ungere din partea mitropolitului si inchinarea boierilor. Insemnele domniei sunt: coroana deschisa sugerea

puterea domnului, buzduganul/spada domneasca sugereaza atributiile militare si sceptrul care sugerea atributiile judecatoresti si administrative. In cazul succesiunii nu se respecta principiul primogeniturii, sistemul este electiv-ereditar. Din sec XVI cand se practica vanzarea tronului de la sultan, tarile romane acumuleaza datorii enorme. Atributiile domniei: poate declara razboi si poate incheia pace, este stapanul intregului teritoriu, are drept de viata si de moarte asupra poporului, comandant suprem al armatei, poate mobiliza oastea mica si cea mare de cate ori este necesar, detine puterea de judecator, primeste solii straini, poate confirma danii si actele de vanzare cumparare, poate inalta la rangul de boier pe oricine, chiar daca nu este nobil respectivul, in perioadele de suveranitate poate bate moneda, de la jumatatea sec XV scade productia monetara romaneasca in favoarea celei turcesti, tot din a doua jumatate a sec XV poate confirma sau numi mitropolitul, administreaza tara alaturi de boierime.

9. principalele institutii ale voievodatului transilvania

Voievodul-era numit de rege ungariei si avea drept la viata politica din ungaria. De asemenea el reprezenta puterea regala a regelui ungariei in transilvania

Din 1441 regele numea 2 voievozi pentru o mai buna administrare. In cazul in care erau numiti 2, unul statea in transilvania, iar celalalt la curtea regala. Se stie doar un singur caz in care un voievod si-a dat demisia, Bartolomeu Dragfi.

Atributiile voievodului: atributii administrative, numeste in functii subordonatii sai: vice-voievod, comite si castelanii cetatii regale din transilvania, atributii fiscale: se ocupa de strangerea impozitelor din transilvania si gestionarea banilor stransi din impozitele mosiilor. De asemenea exista si un functionar delegat de rege care se ocupa cu gestionarea anumitor venituri: camarasul; atributii militare: putea mobiliza oastea la porunca regelui ungariei, alcatuiti si din nobili si din oameni de rand, nu avea autoritate asupra oastasilor sasi si secui; atributii judecatoresti: prezida scaunul de judecata, dadea sentinta finala la procesele legate de proprietati in transilvania, dadea sentinta capitala in cazul furturilor sau crimelor, doar nobilii puteau face apel la curtea regala de judecata; atributii de fond notarial: emite/confirma documente, sigiliul lui era recunoscut de regele ungariei, avea un salariu din care isi platea subordonatii

Voievodul putea sa daruiasca doar din mosiile personale, regele era cel care facea daniile, iar daca un nobil era ucis, fiind condamnat de tradare, voievodul

putea intra in posesia proprietatilor lui. De asemenea voievodul mai dispunea de anumite venituri si din cetatile arondate. Aceste venituri le folosea pentru administratia tarii.

Vice-voievodul era numit de catre voievod si avea atributii aproape identice cu ale voievodului, in lipsa celui din urma. Acesta prezideaza scaunul de judecata in lipsa voievodului, dar nu putea da sentinta finala, in schimb poate chema la judecata in cazul proceselor minore, avea arondat un numar de functionari mai marunti, era si comite a comitatului alba-iulia, are si el atributii de fond notarial, este functionarul care isi exercita ZILNIC functia in transilvania, mai precis in cele 7 comitate ale transilvaniei.

Comitele este numit tot de catre rege atat din afara cat si din interiorul nobilimii transilvanene, exista 7 comiti, cate unul pt fiecare comitat al transilvaniei, puteau numi un vice-comite in cazul in care ei nu erau valabili sa isi exercite atributiile, in cazul acesta vice-comite avea aceleasi atributii ca si comitele. Atributiile comitelui erai militare, administrative, fiscale, judecatoresti dar doar la nivel de comitat.

Juzii erau alesi de adunarea nobililor din fiecare comitat, reprezentau interesele nobililor la scaunul de judecata. Erau alesi cate 2 din fiecate comitat, adica 14 in total. In celelalte comitate erau alesi cate 4. Puteau chema la judecata in cazuri minore si se ocupau si de strangerea darilor.

Juratii asesori erau alesi tot de catre nobili, din randul nobililor mai mici sau mijlocii cum erau juzii. Erau alesi cate 4 din fiecare comitat al transilvaniei (in celelalte erau alesi cate 8) aveau atributii strict judecatoresti.

Congregatia nobiliara, era alcatuita din toti nobilii cu avere, atat sasi, secui, romani sau maghiari. Se poate aduna la nivel de comitat, de voievodat sau chiar de regat. Orice nobil poate participa la congregatia din transilvania. Regele erau cel care o convoca o data sau de doua ori pe an, din sec XV si voievodul o poate organiza. Congregatiile nobililor se tineau la turda, erau de doua feluri: partiale: la nivel de comitat si totale. Toti puteau participa la forul suprem de judecata, dar ei nu puteau da sentinta finala, aveau doar rol consultativ. Aveau rol decizional cu privire la libertatile nobililor. Puteau organiza rascoalele impotriva regelui. De exemplu rascoala taranilor unguri de la bobalna, la care au participat si sasi si secui si romani. Din secolul XVII nobilimea este formata din sasi, secui si unguri, nu mai erau nobili romani din transilvania.

Sasii si secuii au fost colonizati de catre regele ungariei in sec XII-XIII unii in sud altii in S-E transilvaniei, se bucurau de autonomie admin, fiscala, judec si militara. Atributiile erau limitate de juzii alesi pe plan local. Nu se aflau sub autoritatea transilvaniei.

Castelanii sunt numiti de catre voievod, de nobili sau comiti in fruntea cetatilor, au atributii administrative, fiscale, judecatoresti si militare dar la nivelul cetatii. De la jumatatea sec XV pe langa castelan este numit si un provizor care avea tributii fiscale ale domeniului.

10. institutiile bisericesti in tara rom, moldova si transilvania

Biserica ortodoxa in Tara romaneasca

Pana in secolul XIV bisericile erau supuse jurisdictiei bulgare. In sec XIV la vicina a functionat o mitropolie subordonata patriarhiei de la constantinopol. In 1359 nicolae alexandru infiinteaza prima mitropolie a tarii romanesti la curtea de arges, capitala tarii romanesti cu acordul patriarhului si a sinodului. Si vladislav vlaicu va mai infiinta o mitropolie la severin prin 1370, dar aceasta dsipare dupa 1408, din cauza faptului ca sigismund a luat de la mircea regiunea severinului, singura mitropolie ramasa fiind cea de la curtea de arges. In timpul lui mircea cel batran undeva pe la 1400 el a reusit sa obtina dreptul de exarh al mitropolitului, adica sa poata exercita autoritatea peste romanii din transilvania. La finalul secolului XV mitropolia a fost impartita in 2 episcopii: una la ramnicul valcea si una la buzau. Organizarea bisericeasca: radu cel mare a adus tipografia in tara romaneasca, in timpul lui mihai viteazul calugarii isi puteau alege propriul mitropolit iar mitropolitul era membru al sfatului domnesc. Biserica catolica in tara romaneasca nu era foarte populara, se aflau cativa catolica la valcea, targoviste, campulung muscel, dar au fost asiminati de ortodocsi ulterior. S-a tot incercat catolicizarea oamenilor insa fara succes.

Biserica in Moldova

Pana in secolul XIV biserica ortodoxa din mold depindea ierarhic de mitropolia haliciului. La final de sec XIV au loc numeroase negocieri si cinflicte, intrucat petru musat nu accepta mitropolitul grec trimis de constantinopol. De-abia in 1402 conflictul isi gaseste solutionarea sub alexandru cel bun cand obtine aaprobarea infiintarii unei mitropolii in moldova cu sediul la suceava, iosif musat fiind recunoscut ca mitropolit. In 1408 au fost infiintate 2 episcopii: una

la radauti, una la roman, ambele ortodocse. La final de sev XVI a fost intemeiata o a treia episcopie ortodoxa in moldova la Husi.

Situatia catolicilor din moldova este diferita fata de cea din tara romaneasca. Aici ei sunt intr-un numar foarte mare. La roman se gasesc catolici, la bacau. In sec XV sub influenta doamnei moldovei care era sora regelui polonie se infiinteaza o episcopie catolica la baia.

Biserica ortoxa in transilvania

Ma rog stiu eu

REGIMUL DOMINATIEI OTOMANE

Cauze instituirii dominatiei otomane in tara romanesca si moldova a fost pierderea batalia de la Mohacs de catre unguri in 1526.

In aceasta batalie, regele ungariei ungariei a murit si astfel ocuparea tronului devine o adevarata problema. Exista doi pretendenti la tron: Ioan Zapolya, voievodul transilvaniei si ferdinand de hapsburg, duce de austria=> acest lucru a dus la declansarea unui razboi civil de 15 ani. Ioan zapolya a fost sprijinit de Poarta Otomana. Domnii romani, de exemplu radu de la afumati, care desi s-a inchinat sultanului, l-a sustinuit pe ferdinand in transilvania, a fost ucis intr-un complot al boierilor care se temeau de represaliile turcilor in 1529. Cel care s-a implicat activ in lupta pentru tronul ungariei a fost petru rare (1527-1538, 1541-46). La inceput l-a sprijit pe ferdinand, dar dupa a trecut de partea lui zapolya, intrucat acesta i-a oferit domenii ca ciceu si cetatea de balta. Petru rares a trimis in transilvania o armata care a infrant in 1529 tabara care il sustinea pe ferdiand la feldioara. Datorita succesului militar din 1529 ataca si polonia pentru a recupera Pocutia, dar este infrant in 1531. De asemenea va incheia in 1535 un tratat cu ferdinand si din aceste cauze pierde si sprijinul politic extern si cel intern. In 1538 soliman magnificul intervine in moldova si el se va refugia in transilvania. Sultanul pune pe tron un fidel al portii si va inaspri dominatia otomana. Petru rares va reveni pe tron in 1541 dar nu va avea aceeasi influenta. Inca din sec XIV si XV in moldova si tara romaneasca puterile suzerane si poarta erau cei care hotarau ocuparea tronului, prin sustinerea domnilor la tron. Dar dupa batalia de la mohacs, 1526, poarta devine cea care hotaraste ocuparea tronului in tara romaneasca. In 1521 tara rom era sa fie transformata in pasalac, dar datorita mobilizarii nobilimii in jurul lui radu de la

afumati, a fost indepartat acest pericol. Odata ce radu s-a inchinat sultanului, dominatia otomana a devenit din ce in ce mai aspra. In contextul in care acesta a fost asasinat de boieri in 1529, sultanul isi impunea favoritii la tronul tarii romanesti, vanzarea tronului devenind foarte populara intre candidatii la domnie, niste sume enorme de bani erau date sultanului sau dregatorilor turci. Domnitorii trebuiau sa accepte garzi personale alcatuite din ieniceri, iar unele regiuni ale tarii au fost desprinse si administrate direct de catre turci. Turcii au impus monopolul in achizitionarea produselor: grau, oi, ceara, bovine, miere, lana, piei

CONSTITUIREA PRINCIPATULUI AUTONOM AL TRANSILVANIEI

Mohacs 1526, In aceasta batalie, regele ungariei ungariei a murit si astfel ocuparea tronului devine o adevarata problema. Exista doi pretendenti la tron: Ioan Zapolya, voievodul transilvaniei si ferdinand de hapsburg, duce de austria=> acest lucru a dus la declansarea unui razboi civil de 15 ani. Ambii au fost incoronati ca regi ai Ungariei de catre partida nobiliara a fiecaruia. Initial succesul mitar a fost al lui Ferdinand, sprijinit de osti germane mercenare si de sasii din transilvania, dar intr-un final ioan zapolya a reusit sa se impuna cu ajutorul nobilimii, a portii otomane si a lui petru rares al moldovei (1529 intervine la trans la feldioara) Zapolya a jurat credinta sultanului si pozitia lui era asemanatoare a unui domn din tara romana: platea tribut si recunostea autoritatea otomana. In 1538 s-a semnat la oradea un tratat intre zapolya si ferdinand care prevedea ca fiecare sa pastreze zona pe care o stapanea in momentul respectiv, urmand ca dupa moartea lui zapolya, tinutul sa se reunifice sub ferdinand de habsburg.

In acest timp, cativa mari nobili din transilvania, in frunte cu stefan mailat,voievod al transilvaniei, au incheiat un tratat secret conform caruia urmau sa isi impuna vointa in alegerea regelui dupa moartea lui zapolya. Mailat intentiona sa separa transilvania de ungaria, intr-un stat distinct, care sa plateasca tribut turcilor la fel ca si tara rom si moldova. Ioan zapolya afland de tratat, a venit in transilvania sa-i pedepseasca pe complitisti, insa a murit la medias.

Doar moartea acestuia, o parte a nobililor au trecut de partea lui ferdinand, dar o partea sustinea in continuare alegerea unui succesor al lui zapolya. Astfel incat episcopul martinuzzi a convocat o dieta nobiliara care l-a ales ca rege pe

fiul lui ioan zapolya, un bebelus de cateva luni. Iar au exista numeroase batalii intre cele doua tabere, cu succese partiale.

In 1541 insa, soliman magnificul intervina si ia urmatoarele decizii: ungaria va fi impartita in 4: transilvania, cetatile din oradea si casovia au ramas sub sapanirea lui Ioan sigismund II zapolya, regiunea banatului a fost data unui nobil maghiar: petru petrovici, centrul si sudul ungariei au fost transformate in pasalac, iar cealalta parte a ungariei a ramas sub dominatia habsburgica.

Martinuzzi s-a impus ca stapan absolut in transilvania, mai ales dupa ce stefan mailat a fost facut prizonier de catre turci. In 1542 dieta transilvaniei l-a recunoscut pe acesta martinuzzi ca guvernator. Familia regala: isabela cu fiul ei s-a stabilit la alba, capitala transilvaniei.

In nenumarate randuri, fie prin interventii militare, fie diplimatice cu nobilimea maghiara, ferdinand a incercat sa reocupe toata ungaria, inclusiv transilvania.

Intre 1453 si 1454 turcii au ocupat cateva teritorii din ungaria, iar in 1545 habsburgii au semnat un armistitiu cu turcii, devenit in 1547 tratat de pace, care prevedea cam acelasi lucru ca decizia lui soliman de la 1541. Intre timp martinuzzi devenise adevaratul stapan al transilvaniei si a initiat tratative cu habsburgii care i-au propus isabelei sa renunte la coroana. In 1549 martinuzzi a semnat un nou contrat prin care practic ceda transilvania habsburgilor, iar martinuzzi era recunoscut ca voievod, iar isabela cu fiul ei ioan sigi II zapolya primeau un mare domeniu in selezia. Regina denunta tratatul din 1549 si pt cateva luni are loc in trans un adevarat razboi civil din care iese invingator martinuzzi.

In anul 1551, o armata habsburgica de circa 7000 de istasi intra in transilvania sub comanda generalului castaldom regina fiind nevoita sa abdice sub presiunea evenimentelor in favoarea lui ferdinand. In acelasi an, 1551, dieta reunita la cluj l-a recunoscut ca stapan al tarii pe ferdinand. In transilvania se vor forma doua partide: una care il va sustine pe ferdinand, si una care doreste revenirea la tronul tarii a reginei isabela si a fiului sau zapolya. Sultanul alaturi de domnii tarii rom si moldovei a intervenit in transilvania si i-au alungat pe austrieci. Odata cu turcii isabela si fiul ei au revenit la tron.

Ioan sigismund II zapolya, rege al ungariei cuprindea transilvania, cetatile din oradea si cateva teritorii de la tisa.

Anii de stapanire habsburgica 1551-1556 au fost caracterizati de luptele dintre cele doua tabere: a lui ferdinand si sustinatorii reginei isabela si a fiului ei. Nobilimea din transilvania a inteles ca habsburgii nu erau in stare sa apere tara de turci si considerau ca plata tributului era cea mai buna varianta. Ce nu le-a convenit nobililor din trans au fost si reformele stabilite de austrieci: administrative, fiscale si reforme privind caile de comunicatie. In acelasi timp generalul castaldo al trupelor austriece a inteles rolul strategic al transilvaniei faata de imperiul otoman. El cunoscand povestea cuceririi dacilor de catre romani visa la o reintregire a daciei, un proiect de unire a principatelor subordonat habsurgilor care sa ii invinga pe turci.

RAZBOIUL DE 15 ANI INTRE HABSBURGI SI IMP OTOMAN 1593-1606

In contextul acestul razboi izbucnit in 1593 intre IO si austrieci, domnitorul moldovei, stefan razvan si mihai al TR s-au alaturat ligii crestina dar au trebuit mai intai sa semneze un contract cu sigi bathory principele transilvaniei.

In 1595 au fost semnate cele doua tratate de catre mihai si stefan razvan, din acest moment, practiv ei deveneau simplii guvernatori ai tarilor, aceste tratate reprezentand actul de unire. Din acest moment sigismund este pricipe al trans, mold si tarii romanesti. Josika a avut un rol important in aceasta unire intrucat el era omul de incredere al lui sigismund si in sfatuia in toate cele necesare. Unirea cu moldova din iunie 1595 a tinut doar 3 luni, pentru ca in august a fost inscaunat ieremia movila de polonezi. Unirea cu valahia a durat pana in dec 1595, mihai vitezul venind de craciun in solie la sigismund.

Dupa tratatul cu sigismund, in august 1595 are loc vestita batalie de la calugareni, unde este posibil sa fi castigat, dar imediat dupa sultanul a intrat in tara romaneasca ajungand pana la targoviste. Armata transilvaneana a venit in ajutorul lui mihai viteazul si a invins otomanii la giurgiu.

In 1597, sigismind, din cauza faptului ca i se parea o responsabilitate mult prea mare aceste batalii doreste sa predea transilvania habsburgilor, intrand in conflict cu josika, care nu dorea cedarea principatului. Josika incearca sa gaseasca o sulutionare a problemei si ii propune astfel lui mihai viteazul sa devine el principe al trans si al tarii romanesti si bulgariei de unde sperau sa ii alunge pe turci in acelasi an 1597. Planul nu se pune in aplicare, intrucat in 1598 sigismund renunta la tronul transilvaniei, iar josika este arestat si predat habsburgilor. Sigismind insa se va intoarce in transilvania, unde va fi primit de

catre nobili. Ocupa tronul transilvaniei doar pentru cateva luni, apoi il va ceva varului sau andrei bathory in 1599 crescut in polonia, era anti habsburgilor.

UNIREA SUB MIHAI VITEAZUL

In acest moment, mihai se afla intr-un impas, pericolul turcesc il pandea in sud si in moldova si transilvania era inconjurat de dusmani andrei bathory si ieremia movila, ambii sustinuti de polonia. El nu avea ce sa faca si alege calea razboiului, patrunde in transilvania si il invinge pe andrei la selimbar,ajutat de secui. doreste sa se proclame principe dar nu o face oficial este doar guvernator/loctiitor al lui rudolf II in transilvania. In acelasi timp afland de un plan al polonezilor de a-l pune domn in tara romaneasca pe simion movila, fratele lui ieremia intervine si in moldova in 1600. El copiaza proiectul lui sigismund, in fapt al lui iojika, din 1595, asa cum il sfatuise iojika in 1597. Se ajunge la o domnie efemera de cateva luni. Austriecii si polonezii se simt amenintati de aceasta unire si intervin, polonezii in moldova, maghiarii nobili in transilvania si astfel este dizolvata aceasta unire.

SFATUL DOMNESC-BOERII CU DREGATORII DUPA SEC xvi DEVINE DIVAN

DREGATORII DE CURTE

1.POSTELNICUL-CEL MAI APROPIAT DE DOMN, PUTEA INTRA CHIAR SI NECHEMAT IN IATACUL DOMNULUI, ULTERIOR SE VA OCUPA DE PRIMILEA SOLIILOR SI DE CONFIRMAREA CELOR CARE VIN IN AUDIENTA LA DOMN-ultimul membru al sfatului domnesc

2.MEDELNICERUL- ii turna apa domnului sa se spele pe maini

3.PAHARNICUL- se ocupa de aprovizionare si in special de servirea vinului, trebuia sa guste inainte sa fie servit domnului pentru a verifica daca nu este oravit, va deveni in sec XVI membru al sfatului domnesc

4.STOLNICUL- se ocupa de masa si de aprovizionare

5.CLUCERUL- se ocupa de depozite si magaziile domnesti

6. PITARUL- pregatea painea pentru domn si se ocupa de ratia zilnica de paine a ostasilor

7.SLUGERUL- se ocupa de aprovizionarea cu carne

8.SETRARUL-se ocupa de corturile ostasilor pe timp de razboi

9.AGA-comandantul pedestrasilor, subordonat spatarului

DREGATORII PUBLICE

1.BANUL-principalul dreagator in tara romaneasca, se ocupa de administratia din oltenia, poate da sentinta capitala in acest sector in care isi exercita puterea

2.VORNICUL-initial conducatorul curtii domnesti, apoi detine atributiile judecatoresti in tara romaneasca si moldova

3.LOGOFATUL-conducatorul cancelariei domnesti, ocupandu-se de redactarea actelor domnesti, punea sigiliul domnesc pe aceste acte

4.VISTIERUL-administratia fiscala a tarii, evidenta veniturilor si cheltuielilor

5.SPATARUL-ATRIBUTII MILITARE, conducea corpul de oaste, dar purta si spada domneasca

6.Parcalabii-atrib jud si admin in jurul cetatii pe care o aveau

7.ARMASUL- in timpul lui stefan si vlad se ocupau de savarsirea pedepselor

8.PORTARUL-in tara rom primea solii, in mold de USAR, portarul sucevei atributii militare

9.HATMANUL- mold un vel de portar-principala atributie militara apoi fiscala

BRESLELE

Mesterii-orasenimea- din transilvania erau organizati in bresle-aveau legi proprii, statute de breasla, organizare stricta si conducere aleatoare. Aceste statute prevedeau atat ascensiunea in breasla, cat si calitatea marfurilor pentru a nu scadea prestigiul breslei, precum si procurarea materiilor prime si desfacerea marfurilor. Breslele isi protejau membrii si familia. Pentru practicarea unui mestesug erau necesare mai multe etape: prima fiind ucenicia, in care invatacelul era la dispozitia mesterului, il ajuta, invata meseria, dura cativa ani aceasta etapa. Urma apoi calfa, in care tanarul ca si calfa se pregatea sa dea examenul de mester, lucrand efectiv in atelier si fiind platit. Calfele puteau calatori si in alte tari, pentru a invata mestesugul.

Examenul de mester consta in realizarea unei lucrari specifice mestesugului respectiv la standardele de calitate cerute de breasla.

Breasla avea functii economice prin organizarea productiei de marfuri si inlaturarea concurentei, sociale-ajutor membrilor care aveau nevoie, religioase-fiecare breasla detinea un altar in biserica cu un sfant protector si militare-trebuia sa apere si sa fortifice un sector al orasului.

DRUMURILE PUBLICE