Dezvoltarea vocabularului la prescolari

Cuprins1Introducere.2 Concepte de vocabular.3 Particularitati de utilizare a vocabularului.4Trepte pentru inbogatirea vocabularului.5 Jocuri pentru dezvoltarea vocabularului la copii.

IntroducereImbogatirea vocabularului prescolarilor se refera la dobandirea unei corecte pronuntari a cuvintelor, largirea bagajului de cuvinte si marirea numarului cuvintelor pe care copilul le foloseste in comunicare, explicatia semnificatiei cuvintelor si dezvoltarea capacitatii de a se folosi liber de ele, in povestiri.Limbajul educatoarei, continuu inconjurata de copii, trebuie sa fie cult si literar, sa se caracterizeze prin simplitate, claritate, expresivitate exterioara si semnificatia exacta a fiecarui cuvant.Dar, pentru aceasta, trebuie sa aprofundam cuvantul, sa avem o deosebita grija fata de el, sa ne imbogatim cultura proprie, sa luptam pentru a poseda un limbaj corect si astfel vom intelege si vom fi intelesi, vom comunica.Intre fiintele vii numai omului ii este dat darul limbajului logic.Omul trebuie sa faca destul de multe eforturi pentru ca, de la primul gangurit, care nu este altceva decat inceputul comunicarii lui cu cei din jur, sa ajunga la posibilitatea de a reda prin cuvinte cele mai fine nuante ale gandurilor si sentimentelor sale.In gradinita se acorda un loc deosebit de important educarii limbajului prescolarilor, utilizandu-se toate mijloacele accesibile prescolarului..Fie ca este lectura dupa imagini, invatarea unei poezii, lectura educatoarei, naratiunea, dramatizarea, I.D.D., am avut intodeauna drept scop sa-l ajut pe copil, sa inteleaga continutul, sa stie sa asculte, sa stie sa intrebe, sa-si imbogateasca vocabularul, sa comunice impresiile cu cei din jur.Pentru a ajunge insa aici trebuie gasite metodele si caile de munca cu vocabularul copiilor, deorece cuvantul este baza intregii lui activitati verbale.Vocabularul activ al prescolarului mic este sarac si stim ca in limbajul lui predomina substantivele, ca el nu intelege complet cuvintele.De aceea trebuie sa ne ocupam de familiarizarea lui cu cuvinte noi.Activitatile pe arii de stimulare,,Bibliotecade exemplu unde folosesc imagini cu obiecte.Asfel imi dau seama de bagajul de cuvinte al copilului de pronuntia lui corecta.

CONCEPTE DE VOCABULARVocabularul limbii romne cuprinde peste 120 000 de cuvinte.Nu toate cuvintele ocupa nsa acelasi loc n vocabularul limbii romne, si nu toate au aceeasi importanta pentru vorbitori. Unele dintre ele sunt cunoscute si ntelese de toti vorbitorii acestei limbi, deoarece denumesc obiecte sau exprima notiuni de prima necesitate, au o ntrebuintare mai mare, sunt foarte vechi si se caracterizeaza prin stabilitate.Cercetatorii au mpartit continutul vocabularului n doua parti:a)vocabularul fundamental (fond principal de cuvinte, fond principal lexical)b)masa vocabularului Vocalularul fundamentalDin fondul principal lexical fac parte, de asemenea, propozitiile, adverbe mai frecvente.Toate acestea formeaza vocabularul fundamental al limbii romne.Numarul lor este foarte redus.Dupa calculele aproximative, ale unor specialisti, vocabularul fundamental (fond principal lexical) al limbii romne ar cuprinde circa 1500 de cuvinte.Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) al limbii noastre cuprinde nu numai cuvinte care faceau parte si din vocabularul de baza al limbii latine, ci si cuvintele care au intrat mai trziu n limba si care au devenit si ele strict necesare pentru comunicarea ntre oameni. Masa vocabularuluiLimba si realizeaza functia de a fixa gndirea si de a comunica prin mbinarea cuvintelor n propozitii si fraze, asa cum cladirea se construieste numai prin mbinarea materialelor de constructie.Cuvintele sunt materialele de constructie a limbii. Cnd sunt mbinate n propozitii si n fraze, cuvintele sunt interdependente supunndu-se anumitor reguli gramaticale.Alcatuirea unei propozitii apartine sintaxei, dar se realizeaza n general cu contributia morfologiei.

PARTICULARITI DE UTILIZARE AVOCABULARULUI LA COPIIDE VRST PREsCOLARCercetarile efectuate de diferiti pshihologi au relevat ca n dezvoltarea lexicului, ca si n nsusirea structurii gramaticale a limbii mai mult dect n alte domenii ale vietii psihice a copilului exista mari diferente individuale care depind n primul rnd de conditiile de viata si de educatie.Vocabularul copilului este si el o trasatura definitorie a personalitatii sale. Sensul cuvintelor si propozitiilor folosite de copii la aceasta vrstadepinde n mare masura de mprejurarile concrete putnd fi precizat numai n situatia cunoscuta de cei care participa la dialog.La vrsta prescolara are loc largirea si complicarea raporturilor dintre copii si realitatea nconjuratoare. Formele si continutul comunicarii copilului cu ceilalti oameni devin ample si mai variate.n general, activitatea copilului prescolar dobndeste mai multa independenta si se desfasoara mai organizat n procesul instructiv-educativ din gradinita sub ndrumarea competenta a educatoarelor. Fiecare individ si formeaza un vocabular propriu n conditiile vietii sociale. Copii si nsusesc vocabularul pe baza imitarii modelelor de vorbire ale celor care se ocupa de cresterea si educarea lor n general, ale celor cu care ei intra n relatii.Avnd n vedere conditiile normale de viata si de educatie pe baza datelor statistice obtinute de diferiti autori ne putem forma o imagine generala aproximativa despre mbogatirea fondului lexical la copii de vrsta prescolara.nACTITATEA DE EDUCARE A LIBAJULUIpe calea povestilor spuse de educatoare patrund n limbajului copiilor forme de exprimare att ale limbii literare culte, ct si cele populare, copii familiarizndu-se cu formele specifice povestilor, cu diverse structuri gramaticale, astfel vocabularul se mbogateste simtitor, se activeaza vorbirea si se dezvolta sub toate aspectele.Prin intermediul povestilor n vocabularul copiilor patrund expresii deosebite, sugestive.La vrsta prescolara convorbirea este cea mai complexa si completa activitate de educare a limbajului copiilor. Convorbirea i obliga pe copii sa foloseasca adecvat cuvintele, sa-si controleze vocabularul, sa caute cuvintele potrivite, sensuri ale cuvintelor pentru a-si exprima ct mai fidel si ntr-o forma corecta gndurile, trairile. Convorbirile sunt mijlocul cel mai eficient de activizare a vocabularului, deoarece copii trebuie sa exprime cuvinte - notiuni adecvate, ntr-o forma gramaticala corecta. Un mijloc de instruire si educare a copiilor, specific vrstei prescolare, n cadrul activitatii de "EDUCARE A LIMBAJULUI", este jocul didactic. Prin intermediul jocului didactic se fixeaza si se activizeaza vocabularul. n scopul mbogatirii vocabularului copiilor cu substantive proprii, care sa denumeasca numele lor, al fratilor, al parintilor, nume de localitati importante din tara, ale unor forme de relief cunoscute de copii, se pot organiza si desfasura diverse jocuri didactice. Cele mai multe jocuri didactice pot fi destinate mbogatirii vocabularului copiilor cu substantive comune care denumesc: obiecte si fenomene percepute direct n natura nconjuratoare si n viata sociala, nume de obiecte necesare n viata, principalele ncaperi, partile componente ale corpului, obiecte de igiena personala, mbracaminte, ncaltaminte, alimente, mijloace de locomotie, anotimpurile si fenomenele specifice lor, animale domestice si salbatice.Jocul didactic contribuie la mbogatirea vocabularului copiilor prescolari si cu diferite adjective: nsusiri privind culoarea (rosu, galben, verde, albastru), pe raporturi dimensionale (mare, mica), nsusiri gestative (dulce, acru), olfactive, termice.Jocurile didactice contribuie din plin la mbogatirea lexicului, sub aspectul achizitionarii de noi cuvinte, al consolidarii si activizarii lor. Se pot organiza diferite jocuri care pot sa opereze cu diferite antonime, omonime,sinonime. Deosebit de eficiente sunt jocurile didactice prin care se urmareste mbogatirea vocabularului cu numerale cardinale si ordinare, numeralele distributive, cuvinte care denumesc actiuni (verbe). Nu trebuie neglijate jocurile didactice care contribuie la mbogatirea vocabularului copiilor cu cuvinte, adverbe referitoare la locul unde se petrece actiunea, la timpul cnd se desfasoara si la modul cum acestea se realizeaza.Jocul didactic contribuie att la mbogatirea vocabularului, activizarea si exersarea lui, ct si la nsusirea unei expresii clare, coerente, corecte din punct de vedere gramatical.Poeziile contribuie n mare masura la mbogatirea vocabularului copiilor, care prin modelul oferit de limbajul poetic devine mai bogat.Poeziile despre natura mbogatesc limbajul copiilor prin cuvinte care denumesc si arata aspecte si nsusiri ale anotimpurilor, redau imaginea naturii prin culoare, ritm, miscare. Prin intermediul versurilor nvatate n mod constient, copii si mbogatesc vocabularul cu cuvinte frumoase ce n-ar trebui sa lipseasca din comunicarea obisnuita. Copii nvata sa dea vorbirii lor mai mult farmec. Astfel, prin activitatea de "EDUCARE ALIMBAJULUI" copii asimileaza un vocabular bogat, variat pe care sa-l foloseasca ulterior. Activitatea de "EDUCARE A LIBAJULUI" are continuturi si obiective bine coordonate, prin care se asigura mbogatirea si activizarea vocabularului copiilor cu o mai mare eficienta.Activitatile de "CUNOAsTERE A MEDIULUI" ofera copiilor material pentru mbogatirea vocabularului, pentru precizarea sensului unui cuvnt, posibilitatea de a-si comunica impresiile si conostintele. n plan concret, pe masura ce copilul percepe obiectul supus observarii, este pus n situatia sa-l denumeasca, sa-i precizeze locul si rolul n viata omului si, astfel sa-si actualizeze sau sa achizitioneze si sa pronunte substantive, adjective, adverbe. Aceste parti de vorbire n functie de inventivitatea educatoarei se pot folosi si cu sens figurat pentru activizarea vocabularului copiilor. Se pot face anumite explicatii referitoare la aspectul unei flori, codita frunzei sau dimensiunea unei petale, recurgnd la sinonime ca: gratios, ngust, fin, delicat. Cuvintele pot capata semnificatii noi pe baza unei comparatii subntelese.n activitatile de "CUNOAsTERE A MEDIULUI" se face apel la substantive, verbe, adverbe, din fondul pasiv sau nregistrate ca noi achizitii, formuleaza propozitii care reflecta realitati concrete si care trebuie sa fie ct mai ample si mai frumoase. De exemplu: semnificatia notiunii de "mijloc de locomotie" a fost explicata copiilor astfel: obiectele care ajuta omul sa se deplaseze dintr-un loc n altul se numesc mijloace de locomotie. Aceasta definitie serveste pentru toata viata. Daca vor ntlni alte obiecte care vor servi la deplasarea omului, ei le vor clasifica n categoria mijloacelor de locomotie.nsusirea corecta a vocabularului limbii romne este o conditie a nsusirii tuturor cunostintelor care fac din individ un membru folositor societatii este o conditie a nsusirii culturii generale.n cadrul activitatilor cu "CONINUT MATEMATIC", copii si mbogatesc vocabularul cu termeni (cuvinte) specifici activitatilor matematice: multime, forme geometrice, compunerea si descompunerea numerelor, sir crescator si descrescator, numar, cifra.Limbajul matematic folosit trebuie sa fie adecvat, accesibil ntelegerii copiilor.La 6 ani, copii pot sa gndeasca si sa se exprime artistico-plastic prin linii si culori, mbogatindu-si astfel posibilitatile de comunicare.ntr-o activitate "ARTISTICO-PLASTIC" copilul foloseste att limbajul plastic, ct si pe cel verbal. Acest tip de activitate contribuie cantitativ la mbogatirea vocabularului cu termeni noi, specifici sferei artistico-plastice si integrarea noilor cuvinte n vocabularul activ al copiilor. De exemplu: acuarele, planseta, dactilo-pictura, modelaj, pictura, culori reci, culori calde, etc. n aprecierea lucrarilor proprii sau ale colegilor, copii si formeaza un discernamnt artistic, apeleaza la limbajul specific, nsusit pe parcursul anilor de gradinita. Limbajul specific activitatilor artistico-plastice este pus n evidenta n momentul motivarii sau al evaluarii temei respective.Activitatile de "EDUCAIE MUZICAL" contribuie si ele ntr-o mai mica masura la mbogatirea vocabularului copiilor. Am remarcat ca, n cadrul activitatilor de "EDUCAIE MUZICAL", copii sunt interesati de achizitionarea unor cuvinte noi cum ar fi: sunet, instrument muzical, trambulina, trianglu, pian, vioara, chitara, strofa, text, joc muzical, ritm, etc. Este necesar sa contribuim prin activitatile de educatie muzicala la mbogatirea vocabularului copiilor pentru a oferi prilejul prescolarilor sa-si dovedeasca bogatia limbajului n diferite situatii.Prin intermediul "ACTIVITILORPRACTICE" (manuale) copii si mbogatesc vocabularul cu cuvinte care se ntiparesc usor n minte. La sfrsitul unei activitati practice cnd educatoarea i ntreaba - Copii, ce am facut astazi? acestia raspund: am taiat, am lipit, am snuruit, am festonat, am bobinat, etc. De asemenea, notiunile care denumesc materialele si instrumentele necesare activitatilor practice constituie un prilej de mbogatire a vocabularului copiilor. Astfel, n "ACTIVITILEPRACTICE" copii sunt pusi n situatia de a utiliza termeni specifici activitatilor manuale.Activitatea de "EDUCAIE FIZIC" contribuie si ea la mbogatirea vocabularului. Copii recepteaza comenzile educatoarei n timpul activitatii si, astfel si nsusesc cuvinte si expresii specifice educatiei fizice care ulterior intra n vocabularul activ al copiilor (de exemplu: "inspiram", "expiram", "pe loc repaus").Jocurile liber-creative sunt o cale eficienta prin care copilul si mbogateste vocabularul, cu conditia ca acestia sa aiba un material adecvat, sa fie la ndemna lor. Prin joc putem contribui ntr-o mare masura la formarea, dezvoltarea si mbogatirea vocabularului copilului sub aspect lexical, fonetic si gramatical. Pe masura ce copilul se joaca cu obiectele si descopera sensuri si relatii noi dezvoltarea limbajului se intensifica. O serie de studii au constatat existenta unor relatii pozitive ntre limbaj si joc. n concluzie, vocabularul se mbogateste mai repede n jocurile copiilor. Toate activitatile din nvatamntul prescolar contribuie la dezvoltarea proceselor de cunoastere, la consolidarea anumitor deprinderi, si implicit, la mbogatirea si activizarea vocabularului, la optimizarea comunicarii dintre copii, dintre copii si adulti.

Trepte pentru inbogatirea vocabularului1. Fa-ti un control la medicul oftalmolog.

2. Daca ai obiceiul sa citesti cu voce tare, e timpul sa te opresti. Daca totusi iti misti buzele, dar fara voce, in timpul lecturii pune degetul pe ele. Asa iti dai seama cand gresesti. Citirea in gand intotdeauna este cea mai rapida.

3. Exerseaza constant citirea mai rapida. Atunci cand pronunti cuvantul in gand, privirea sa mearga pe urmatoarele cuvinte. Chiar daca ai omis un punc, nu te intoarce.

4. Citeste in unitati de gandire. Incerca sa cuprinzi cu privirea grupuri de cuvinte (unitati de gandire) pe cuprinsul unei fraze. O unitate de gandire cuprinde un substantiv cu adjectivele lui, un verb cu adverbele lui sau o propozitie scurta.

5. Dezvolta-ti vocabularul cat mai mult. Foloseste cat mai des dictionarul. Cand nu stii un cuvant pe care l-ai auzit si nu te poti consulta dictionarul in acel moment, noteaza-l pentru a nu-l uita. Un vocabular dezvoltat te ajuta sa citesti cu o mai mare putere de intelegere.

Urmand aceste sfaturi poti citi mai mult intr-un interval de timp mai scurt si cu o capacitate de intelegere mai mare. Aceasta va duce la dezvoltarea unei memorii de lunga durata.

Jocuri pentru inbogatirea vocabularuluiJocuri folosite pentru mbogatirea siactivizarea vocabularului.A-ti cunoaste limba nseamna a fi capabil sa exprimi corect si precis tot ce gndesti, simti ori stii. Precizia si expresivitatea comunicarii sunt date ncea mai mare masura de calitatea vocabularului utilizat.mbogatirea vocabularului copiilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii exprimarii,sarcina care se realizeaza n cadrul tuturordisciplinelor din scoala.mbogatirea vocabularului se realizeaza pe calea explicarii cuvintelor necunoscute, prin prezentarea obiectului sau imaginii obiectului, prinsinonime, omonime, antonime.

Jocul sinonimelorL-am practicat nca din clasa I.Acest joc mareste potentialul expresiv al limbii, capacitatile deprecizare a sensului unor cuvinte.Pentru a retine mai usor sinonimele:zapada-nea-omatam nvatat cu copiii urmatoarea poezie:Zapada, omat sau nea,Asterne-ti covorul moale,De fulgi albi, pufosi si moi,Ce ne bucura pe noi Jocul Cum se mai poate spune ?Jocul Eu zic una, tu zici multe deprinde elevii cu formularea corecta apluralului substantivelor.O varianta n sens invers de aforma singularulde la plural este Eu zic multe, tu zici una.I-am anuntat pe copii ca si cuvintelor le place sa fie alintate si ne-am jucat Din mare, micdeal-delusorfloare-floricica masina-masinutacasa-casutacine-cateloras-oraselfata-fetita

jocuri - exercitiiinfluenteaza fluenta vorbirii, dar la rndul eiaceasta influenteaza favorabil dezvoltarea capacitatii analitico-sintetice ascoartei cerebrale, fara de care nu esteposibila nvatarea scolara.Jocuri care contribuie la formarea limbajului conceptual.n orele de dezvoltare avorbirii se urmareste si formarea unui limbaj conceptual. Prinjocul Ce nu se potriveste am verificat capacitatea elevilorde a separa dintre notiuni pe ceacare nu se integreaza n grupa respectiva.Jocul se desfasoara individual. Pe cartonase sunt scrise seriide cuvinte, iar elevii trebuie sataie ce nu sepotriveste.Exemple:a.caise,cirese,prune,morcov,mere;b.pisica,fluture,cal,ploaie,peste;c.rosii,ardei,salata,cutit,vinete;d.ploaie,zapada,lampa,polei,roua

BibliografieAlexandru Julieta -Povestirile create de copii- n Revista depedagogie, Bucuresti, 1981Alexandru Julieta, Valentin Filipescu -Instrumente si modele pentru activitate n sprijinul pregatirii prescolarilor pentru integrarea n clasa I, E.D.P., Bucuresti, 1983Alexandru Popescu Mihaiesti -Copilul, gradinita si scoala; Culegere metodica editata de Revista de Pedagogie; Bucuresti, 1988-Activitati metodice n gradinita, Bucuresti, 1990Barbu H., Popescu E., serban F. -Activitati de joc si recreativdistractive, E.D.P., Bucuresti, 1990Badica Tatiana -Exercitii pentru dezvoltarea vorbirii prescolarilor, E.D.P., Bucuresti, 1979Badica Tatiana, Dutu Olga, Marinescu Eugenia -Jocuri didacticepentru cunoasterea mediului si dezvoltarea vorbirii, E.D.P., Bucuresti, 1974Constantin Parfene -Compozitiile n scoala, E.D.P., Bucuresti, 1980Cozman Maria -Modalitati pedagogice de stimulare a comunicarii- Revista de pedagogie, Bucuresti, 1981-Mass media-Didactic.ro