DEZECHILIBRELE HIDRO-ELECTROLITICE

DEDEZECHILIBRELE HIDRO-ZECHILIBRELE HIDRO-ELECTROLITICEELECTROLITICE

Sanda Copotoiu

Conţinutul în apă şi distribuţia Conţinutul în apă şi distribuţia lichidelorlichidelor

Compartimentele organismului (spaţii)– Intracelular– Extracelular

Apa totală a organismului

55-60%din G la bărbaţii tineri

45-50% la femeile tinere

Distribuţia lichidelorDistribuţia lichidelor

MS: masa slabă, neadipoasă

În oase 15%, grăsime 10%, ţesuturi 75%

MS (kg) = apa totală(l) / 0,7

Grăsimea totală = apa totală (l) / 0,7

Conţinutul în apă al organismului în Conţinutul în apă al organismului în funcţie de sex şi vârstăfuncţie de sex şi vârstă

LEC = ECF lichidul extracelularLEC = ECF lichidul extracelular

LEC (20%) + LIC (40%)= apa totală (60%) din G

LEC conţinutLEC conţinut

Plasma 25% din LEC

Vol sanguin = 80ml/kgc = 8% din greutateVol sanguin(l) = vol plasmatic (l) x 100/(100-Ht)

Vol plasmatic = Vol sanguin x (100-Ht)/100 Lichidul interstiţial = mediul intern = 15% din

G şi 75% din LEC

Limfa = 2-3% din G

Conţinutul LECConţinutul LEC

Lichidul transcelular 1,5% din G, 15ml/kgc = 1000ml = lichidele din structurile căptuşite cu epiteliu

Secreţii digestive, transpiraţia, LCR, lichidul pleural, peritoneal, sinovial, intraocular, pericardic, bila, fluidele intraluminale intestinale, tiroida, cohleea.

Lichidul din tractul dig = ½ din lichidul transcelular = 7,4ml/kgc

LCR : 2,8ml/kgcBila 2,1ml/kgcSituaţii patologice: compartimentul transcelular

supradimensionat = spaţiul al III-lea (fix, nu poate fi mobilizat pentru schimburi cu restul LEC)

Compartimentul intracelular CICCompartimentul intracelular CIC

Volum variabil30-40% din G2/3 din G

Măsurarea volumelor şi Măsurarea volumelor şi compartimentelor lichidienecompartimentelor lichidiene

Principiul diluţiei indicatorului

C = A / V ; V 0 A / C

V (ml, l)= volumul în care se distribuie cantitatea A (g, Kg, mEq) de substanţă pt a realiza concentraţia C (g/ml, mEq/ml sau l)

DEZECHILIBRELE HIDRO-DEZECHILIBRELE HIDRO-ELECTROLITICEELECTROLITICE

Volumul compartimentelor – reglat de aldosteron

Concentraţia fluidelor – reglată de ADH (h antidiuretic hipofizar)


Termeni

Volum : deshidratare, hiperhidratare: modificarea LEC

Concentraţie: osmolaritate – nr particule solvite/l soluţie

Osmolalitate: nr particule solvite/kg apă


Tonicitatea: efectul de concentrare a soluţiei asupra volumului celular

Soluţiile izotonice – nu modifică vol celular Sol hipotonice det edem celular – liză cel Sol hipertonice – deshidratează celula

Adjectivele izoosmotic, hiperosmotic, hipoosmotic : concentraţia osmolară în LEC în noul steady state- descriu modificări ale volumului

Osmoza determină distribuţia apei organismului în compartimentele ECF şi ICF.

FIFIZIOLOGIA EHEZIOLOGIA EHE

Prioritatea organismului: menţinerea volemiei!

volemiei

compartim intravascular

debitul sanguin renal

renină

reabsorbţia Na în cel tub renale

Expansiunea spaţiului intravascular

pres în AS

ADH

reabsorbţia apei în cel tubulare renale

Deficitele de apă-deshidratăriDeficitele de apă-deshidratări

Deshidratarea – termen ambiguu, nu diferenţiază pierderea simplă de apă de pierderea de Na.

Un deficit simplu de apă reduce proporţional LEC şi LIC.

Un deficit de NaCl reduce întotdeauna LEC.

Deficitul de apă(l) = 0,6 x G x Na plasmatic / (140 – 1)

Diagnosticul deficitelorDiagnosticul deficitelor

Ex fizicvol interstiţial : elasticitatea

tegumentelor, globi oculari hipotoni, membrane uscate, tegumente uscate, fontanele deprimate

vol plasmatic : FC, aplatizarea jugularelor, TA

Deshidratările (contractarea volumului)Deshidratările (contractarea volumului)

1. Deshidratarea izoosmoticăEtiologie: hemoragii, exudarea plasmei prin

tegumentele arse, pierderi de lichide digestive (vomă, diaree)

Compensarea pierderii iniţiale de plasmă- cu lichid interstiţial.

Nu apar modificări majore ale osmolalităţii LEC nu vor fi deplasări de lichide din şi spre compartimentul intracelular.

Volumul LEC fără modificarea osmolalităţii.

Deshidratările (contractarea volumului)Deshidratările (contractarea volumului)

2. Deshidratarea hiperosmotică = deficitul total de apă

Na seric >145mEq/lEtiologie: aport redus, diabet insipid (nefrogen,

neurogen), DZ, alcoolism, administrarea sărurilor de Li, febră, transpiraţii profuze (lichid hipotonic).

Deficitele pure sunt rare: lipsa ADH, rezistenţa la efectele ADH (hipercalcemie, hipokaliemie, nefrită cronică), vărstnici, confuzi care nu răspund la senzaţia de sete, VM prelungită cu gaze uscate.

Deshidratarea hiperosmoticăDeshidratarea hiperosmotică

Iniţial: pierderea apei din plasmăosmolaritatea plasmei, cu deplasarea lichidului din spaţiul interstiţial spre plasmăosmolarităţii interstiţialedeplasarea apei din compartimentul intracelular spre cel extracelular.

În final: spaţiile extracelular şi intracelular sunt comprimate, osmolaritatea ambelor compartimente majore lichidiene este crescută.

Tratament: G 5% dependentă de TA, PVC, debitul urinar, determinările repetate de Na.

Corectarea rapidăedem cerebral.

DeshidratareaDeshidratarea hipoosmolară hipoosmolară

Etiologie: pierderi renale de NaCl prin insuficienţă corticosuprarenală (b.Addison)

Tratament: sol hipertone de NaCl.

HiperhidratărileHiperhidratările

1. Hiperhidratarea izoosmotică

Etiologie: adm po de NaCl izotonică în cantităţi exagerate (150mMol/l)

Caracterizare: expansiune generalizată a LEC fără gradiente osmotice între LEC şi LIC (care nu-şi modifică osmolaritatea).


2. Hiperhidratarea hiperosmolară

Etiologie: adm orală sau parenterală a unor sol hipertone în cantităţi mari

osmolalitatea pl Deplasarea apei dinspre

interstiţiuplasmă

vol plasmatic

Na plNaCl

osmolalităţii LEC atragerea apei din LICLIC şi LEC

LIC şi LEC osmolalitate


3. Hiperhidratarea hipoosmolară, excesul total de apă

Etiologie: ingestia unor cantităţi mari de apă, retenţia renală a apei în SIADH (exces de ADH).

Iniţial: apa pătrunde în plasmăosmolalitatea plasmeideplasarea apei spre interstiţiuosmolalitatea interstiţialăapa se va deplasa din LEC LIC

Finalmente: compartimentele LEC şi LIC sunt dilatate şi hipoosmolare.

Semne şi simptome ale excesului total Semne şi simptome ale excesului total de apăde apă

Depind de concentraţia Na+ pl şi viteza ei de scădere

Na <120mEq/l: confuzie, ameţeli Na < 110mEq/l: convulsii, comă Na < 100mEq/l: aritmii cardiace, eventual FVTratament: concomitent sol de NaCl hipertone şi

manitol.1mlNaCl 5% conc unui l apă cu 1mEq.Viteza de adm: 30 mincâteva ore, sistarea PEV la

încetarea convulsiilor sau corectarea aritmiilor.

SIADHSIADH

Semne: Retenţie de apă Oligurie Urini hiperconcentrate Hiponatremie de diluţie excreţia urinară de NaNa pl în continuareÎn ciuda pierderii de Na nu apare hipovolemie pt că retenţia

simultană de apă a expansionat vol intravascular.Secreţia de ADH este inadcevată pt că nu există stimul

fiziologic pt elaborarea ADH.Etiologie: postoperator, VM cu pres poz., disfuncţii

endocrine, cc pulmonar, disfuncţii SNC, medic (opioide, diuretice, antimetaboliţi, clorpropamidă).

SIADHSIADH

Diagnostic: Na urinar exagerat, Na pl, plasmă hipotonă Osmolalitatea plasmatică < 280mOsm/lTratament:

aportului de apă la 500ml/zi– Demeclociclină– Sol saline hipertone în lez neurologice– Corectarea prea rapidă a hipovolemiei: mieloză

centrală pontină.

Intoxicaţia cu apă iatrogenăIntoxicaţia cu apă iatrogenă

Etiologie: Absorbţia unor cantităţi mari de sol neelectrolitice- irigarea din TURP- 10-30ml/min rezecţie.

Instalare acută: convulsii generalizate de tip grand mal, tulburări de vedere, hipotensiune, bradicardie, PVC, agitaţie, edem pulmonar, Ht, osmolalităţii pl

Tratament: SF în funcţie de valorile repetate ale Na pl, furosemid, cardiotonice

DiselectrolitemiileDiselectrolitemiile

Tulburări ale concentraţiei şi distribuţiei electroliţilor în diferitele compartimente.

Distribuţia normală a electroliţilor în principalele compartimente

Electrolitul/spaţiul vizat

LEC LIC

Na 140 10

K 4,5 150

Ca 5 1

Mg 2 40

Evaluarea statusului hidroelectroliticEvaluarea statusului hidroelectrolitic

Evaluarea stării volemieiTA în decubit şi şezândFCUmiditatea mucoaselorTurgorul pieliiDebitul urinar

Evaluarea concentraţiei plasmaticeNa seric, osmolalitatea serului

Evaluarea compoziţiei electroliticeElectroliţii serici, ureea serică, glicemia, gazele

arteriale, pHul

Excesul de NaExcesul de Na

Na pl > 145mEq/lEtiologie: conţinutului total de apă (diabet

insipid)Semne, spt:

– Sete, deficit ponderal, tegumente roşii, laxe, tahicardie, hipotensiune, oligurie

– febră, delir, comă– Lab: Na, osmolalitatea serică şi urinară

Tratament: corectarea cauzei pierderii de lichide, substitutiv

Deficitul de NaDeficitul de Na

Reduceri ale Na seric < 135mEq/lSe poate asocia cu :

– Contracţia LEC– Dilatarea LEC– Vol LEC normal (în lipsa semnelor de

deshidratare sau edeme)Deficitul de Na = (140-Na pl) x apa totală

Apa totală = G (kg) x 0,6

Echilibrul KEchilibrul K

Cationul major intracelular cu rol în:– Contracţia mm– Activitatea enzimatică– Funcţia membranelor celulare

Valorile serice normale: 3,5 – 5mEq/l

HiperkaliemiaHiperkaliemia

Etiologieexcreţiei: IRA, IRC, deshidratatrea cu oligurie

severă, şocul aportului: iatrogenă, eliminarea masivă de >K

endogen în sp EC (arsuri, rhabdomioliză, infecţii severe, succinilcolină)

Endicrinopatii: insuf corticosuprarenală, hipoaldosteronismul hiporeninemic

Acidoza metabolicăArtefactat: din hematii dacă separarea de cheag

este tardivă, în trombocitoze prin eliberare de K din trombocite (K plasmatic nealterat)

HiperkaliemiaHiperkaliemiaSemne şi simptome:

– Astenie, paralizie flască, distensie abdominală, diaree– Ecg: unde T ascuţite, stop atrial, lărgirea QRS, QRST bifazic,

bradicardie, FVEx lab:

K seric, urea, creatinina, fosfaţii, uraţi serici– Acidoză metabolică

Tratament:– Sistarea K exogen– Tratamntul bolii de bază– Reversarea efectelor de mebrană: Ca 10mEq iv în 5 min, sol

saline hipertone– Transfer în celule: G 10-20/ cu 10-20UI Ins la 100gG,

NaHCO3– Îndepărtarea K: răşini schimbătoare de ioni– Diuretice de ansă– dializă

OSMOLALITATEAOSMOLALITATEA

OSMOLALITATEA = 2 x Na + ureea serică /2,8 + glicemia /18

Na mM/l

Ureea şi glicemia în mg%

Osmolalitatea mOsm/kg apă

Documents

DEZECHILIBRELE HIDRO-ELECTROLITICE