SCRISORI INEDITE

DE LA

N. BALCESCU si I. GHICA

PUBLICATE SI ADNOTATE ,

N. CARTOJAN

C00000

BUCURE$T1TIPOORAFIA COOPERATIVA" _TRADA BELVEDERE; No. 6.

1 9 1

C. 4265.

DE

3

SCRISORI INEDITE

DE LA

N. BALCESCU si I. GHICA

PuHHLICA re sI ADNOTATE

N. CARTO JAN

000000

BUCURESTITIPOGRAFIN COOPER ATI VA" STRADA BELVEDERE, No. 6.

1 9 1 3

C. IF:65.

DE

T

Rosin pe care I-6n indeplinit Termini, dupeindbufirea reVolutiei din '48, are o importanid mai mare

se credodeceit in genere. Prin ,mcntorii inaintate guvernelorstreine on prin articole de ei .au airas atenjia ca-binetelor apusene asupra drawl', care se desfd furls la Du-mirth de jos ; an pregotit astfel actiunea diplcmaticd, care a'provocat rckboinl Crimeei fi an inlesnit unirea Przncipate-.lor, Din acest punct de vedere. scrisorile emigratilor dela'48 iniatifeaR.1 o importanid eleosebita.

In paginele cari urtneacci publicans cciteva scrisori dine Gish 1849,185o, ale lui N. Balcescu (Wire doamna

Ghica .ale lui Ian Ghica cdtre N. Balcescu. Originalelecestor scrisori se pastrecRa in manuscriptul cu No. 802 dinBiblioteca Academiei Romcine. Scrisorile lui N. Balcescu aufast ddruite Acadcmiei de (dire d-na I. Ghica, iar scrisorilelui I. Ghica de catre I. Ghica Scrisorile acestuia din,Druid fusesera Idsate in pastrarea lui lanai Alecsandri de ca-tre Balcescu, pe mama rand arata, silit de Bald, ducat,spre calde ale Mediteranei. In 1883,,1, Alecsandrirasfoind vechi pline de anzintiri duioase, a dat pester.

scrisorile..incredintate' de N.; Balcescu ci le-a restituit autoru7lui .cu un rams publicat in Scrisori (-litre V. Alecsandri (p. 616.ed Prin cuprinsul for scrisorile acestea sent,a complinire necesara la scrisorile lui N. Balcescu, publicatede. I. Ghica in «Amintiri din pribegie?..

Pretioase. material biografic, mai ales scrisorile luiBalcescu, plineyde d.uiofie,. de .-accente de eroism, de umor, deironie findele sunt. interesante fi prin multimea de ftiri notde interes politic ti cultural, pe cari ni be aduc, ca de

pildd : pat comisarului tut; Ahmed Efendi, despre

rimea pdnuinteanci (p, 39) ; lectia de patriotism ire care adat-o doamna Gauthier doamnelor din inalta 'societate

.

fillip a jii

gael(1,

N.jatinurile.

bar /ii

ea, boil

.

ixil,

insufi.

Alcalay,. 1905.)

bu-.

IV

curefteancI (p. 3) ; proiectul de colonkare al Austriei ; (p.22), straduintele unora dintre emigrati de a provocci o

mud mifcare in Principate (p. 19) ; incercarile lui loanIonescu dela Brad si Ion Ghica de a infiinta o fermi modelfi o 'mild de agriculturci in Dobrogea (p. 26) I. a.

Pentru intelegerea deplina a scrisorilor, cred cd e necesarsa reantintim, pe start, faptele petrecute in anii 1849-5o, lacare se face adeseori ales*.

Inainte de isbu:nirea revAttiei, Inn -Ghica fusese trims,de comitetul revolutionar ca agent confidential, In Constan-tinopol, spre a lanturl Poarta asupra adevdratelor intentiiale partidului national. Recomandat ambasadei francce din.Constantinopol de afire doctoral Louis Mendel, trimesul luiLamartine in Principate, lindlnefte acolo; la a mbasada, pe tinvechiu prielen din Paris, pe dragomanul Cor. Pus in legd-

turd de ambasada francca en inaltii demnitari ai Portii,Ghica isbute§te sa atragd simpatia Portii asupra partiduluinational. In acest rastimp isbucnefte revolutia ; dar palm:-derea in Principate a trupelor rusef,li si turcefti incibufe

mirarea fi capii revolutionari sunt trime,s-i in exil. Retinasla Constantinopol, incearca,hica sa organkqe emigratia,propundnd o imitate \di! aqiune, un singer fef (AlanGhica Voda salt _.Fiefan Golescu), colt central de actiune inConstantinopol, uncle se suceau fi se rcIsuceatt itele politice alePrincipatelor.

In prinavara anului urmator, se produce inset in preajntaPrincipatelor o mare sguduire, care, dupe credinta einigra-tiler, avea sd aibd o inrdurire hotaritoare in soarta nea-multti romdnesc : revolutia uneara. Ungurii, *land sd se

desfaca de Austria, ridicase steagul revoluttei fi armlet!imperiale stint battik pretutindeni dela Passau .1a Tartu,-R0f14. Defi revolutia ungara era skinjenita in - mersul ei

.

-

ale rdscoala Romdnilor ardeleni, adunati in muntii Abru-dului, sub comanda lui Avrant Iancu, (chin imparittulIrank Iosef, vti.zdndit-si tronul printejduit, e nevoit sa ceard.ajutorul Rusiei si guvernul din Petersburg, tenzdndu-se de.intinderea revolutiei in Polonia ruseascd, ii trimete Ordain_ajutor. Cooperarea armatelor austriace si ruse pentru indbufirea.revolutiei ungare putted, dupe credinta entigratilor, in grea.cumpiind nu nuntai soarta Ungariei, dar si soarta Princi-patelor, inecate atunci sub valid ocupatiet rusesti. Emigrantromdni din Orient in fruntea cdrora stetea Ion Ghicaingrijati de viitorul neamului, concep plant!' de a solidarkape Romani cu Ungurii spre a lupia impotriva armatelor.aliate Si spre a nintici apdi protectoratul rusesc. Cu in-fdptuirea acestui indritsnet project, emigrant insdrcineaKd pe_Iv. Bakes:cu.

In :civa de Pafti chiar, N. Ba !ascii pornefte din Constan-Jinopol, cairns, cu cdtiva prieteni fi la 1 Main tree Dundrea,poly Panciova, cu luntrea, in limpid nop(ei, sub rdpciialaanal ploi grozave. Anon la celdlalt nzal, o clips se credpierduti : in ntuneric se disting cuvinte stirbeftipare ca arfi akin, iu main& armatei impel iale,ci deodald o multime

pusti ochile spre ei ; dar lucrurile se ldnturesc fi noiivenili wilt condufi inaintea lini Perkel, lost avocat, si actin:;comandant al armatei ungare la granita sdrbeascd. Perkelii primeste cu afabilitate si le inlesneste calea spre tabara gu--vernamentald. Aci inset' tratativele nu isbutesc. Guvernul ungu-.resc nu vroid sd acorde Romdnilor decal ceeace avuseserd in tot-.deauna : limba in bisericci si in Raid ; despre celelalte cereri.indreptatite ale Ronzanilor nu pomenia nici un cuvant. Unga-ria intreagd arded in flacdrile ntistuitoare ale unui rdstoiu..civil fi Ungurii erau chinuiti hied de fantasma heghernonici.A trebuit, ca contandantii poloni ai oastei maghiare sd (Torii

V

-

_de

VI

cu ikistentii garantii ?rationale pentru Slavi ci Romani, ctr: .

armatele rusefti, invinglitoare pretutindeni, sd se indreptesere- Pesta, ca guvernul ungar sd se vadd nevoit a pcirdstcapitala intr'o cumplitcl debandadd, pentruca, la licdrirea uneislabe nadejdi de mantuire, conducatorii poporului maghiarsit primeasca propunerile lui Bdlcescu.. Cdteva mici victoriiale- lui Bem fi Goon aprinsese curajul Ungurilor, fi Kossuth,crezand cd va pitted abate din Ungaria puhoiul armate-

lor rusefti, cltindu-le de. Intro aturea, se hotarefte sit re-peadd pe Bem in Valahia, contra armatelor rusefti de ocupatie.Cu sufletul plin de bucurie,. idealistul Biacescu stria prietenu-Llui sdu din Constantinopol la 14 Julie : Iubite Ghica, Ingenuche ci mu/Mingle lui, Dumnqeu, patria noastrd se va

Astcki e trei luni de cdnd ne-am despiirtit. Am stile,*mull, am trecut invite momente crude, dar atom Coate mi.s'au rdsplatit cu prises... Peste putin voiu infra impeund cuBem in Valahia-Mare, c'o mare putere, fi 8 milioane de Ro-mani fi in picioare contra Muscalilor...» Speran tele suntinsa desarte. Dcastrul, care ameninta Ungaria,. nu inteirie..1Stardmati pretutindeni, Ungurii sun,silili sd se retraga ci,

pe cdnd Atli ifi cdutau in Ungaria addpost, &lawnsingur, in avdntul lui eroic, cuprins de dorinta de .a selupta, pornepe in cdutarea lui Bern, care pared al areintentia sd incerce o rezistentd in muntii Ardealului. Pe-drumul Hategului, insii, BitIcescu inteilnefterile oftirilor ungare risipite, tdrind in fugd poporul in-groit din orate ci din sate :. «Istene MuRka» (vinMuscalii)..Cit un curaj extraordinar, Balcescu se strecoardprintre sentinelele armatelor dufmane, in can mifunattpoii ciocoilor. din. lard"», care-1 cdutau pe capete,, si, dupe, undrum de 2 ajungepile,: in sfdrfit in tabdra lui .Avian/ lanai;care-I. ascunde. intr'o colibd din pcidurea. Cdrnpertilor, .ferin-du4 de cercetdrile Rufilor fi Austriacilor. Aci a stat o

.

.sfdrdinditt-

hind;

man-

VII

de tile. Pe la inceputul lui Oct°, ',lyric, Billcescu, inarmatzdu-se cu ravaf .de donitar si ctt. atestate de la Avram lawn .ca e de-ai lui, cd se luptase pentru imparat, pornefte int-brdcat in Zdren te, spoil pe laid; cu. trei cdrute de ciubere, prinveiny si prin ploaie, «certandu-se cu babele cdte un teas pentru.

sit.creitaro, Pe la sfiirfitul lui. Septeinvrieljunge la Swain

de acolo, lueind vaporul spre Viena, dupe un fir de pert.-petii, dramatice uneori, cornice alteori, isbuteste sd scape din.Austria si sd ajungd la. Paris. Hourra ! ma there madameGhica. Enfonces les Schwark-Gelbes et Its Russet! battuset completement banns par un Dieu tout puissant : le-.

mensongeh striga el, plin de bucurie, dela Paris, la 22 Oc-tomvrie. jos. p.. 6)..

Ajuns la Paris, Balcescit se incearcd sit organkce entigratiaromdnet o puns in legiiturii cti comitetek revolationaredin celelalte tdri: Pe vrenturile acelea turburi, in care oli-garbia reactionary se strdduia; pretutindeni, sit distrugd ingermene ntkuintele. spre clemocratkm ale claselor °primate siavanttil spre libertate al popoarelor subjugate, revolutionariidin toate tiirile se incercatt sci creiek-e, printr'o solidaritate internationald, un puternic bloc de rcistentd. Pela inceputul..anului 1850, Mazzini intoctnise un proiect pentra o mareconfederatie internationald, .propundlid- o. adunare; alciituititdin delegatii tuturor nationalitatilor; care sd se -inteleagit sisii .adopte un plan contuwde opera fie. Beticescu, care inter -

case Gu ceiteva' inainte sd infiintge un mare comitetal .reValutionarilor din Europa Centrald, find indemnat deethigracia unkureasca organkatd, intocniefte un interesantproject .'cle confederatie al statelor unite dela. Dundrea de jos,proiect, care riztimci ideile liti politice-Trei nationalitiiti deo-sebitt, cu teritoriul si administratia for aparte, aveau Sii intnein nowt formatie politics r Ungurii, Romeinii si. iugo- Slavii..Statul -sued sd fie audits printr'o adunare federald centrals,..

.

'

(v..thai

fi sa

VIII

.de 150 deputati, cafe 4c1 de fiecare nationalitate. Ea se va-.fauna in fiecare an, pe rand, in capitala fiecarei nationa-litati, legiferdnd asupra afacerilor coin une ale natiunilorunite, hotarind fi partea de da jdii comune ce va trebui sa

.dea federatiei fiecare nationalitate, proportional at populatiaci venituoile-sair. Legiuirile comune ale statelor aliate torfi puse in aplicare de un guvern federal, alcatuit din 3

membri : tut ministru de ritsboitt, until de externe ci (dill.de industrie, comer( fi comunicatie. In gdndul lui Balcescu,.aceasta confederatie la Duncirea de jos nu s'ar fi pantridica deceit prin prabusirea starii de atunci a lucrurilor invdltoarea unei conflagratii generale, pe care se parch

.pregatesc comitetele revolutionare federate' din Apus. .

Ideile politice ale lui Balcescu nu. eras inset impartasitepe de- antregul de Ion Ghica. Prin intinsele lui legaturi defamilie cu boierimea din turd, prin relatiile strdnse cu

..ambasada franccii si eagle d din Constantinopol si cu inal-tii demnitari ai Portii, bine informal asupra intentiilordiplomaliei apusene, Ion Ghica era in meisura sii cunoascade aproape firele politice ale Orientului. Defi admitea ci el

.solidarkarea ctt popoarele apasate sub stapdnirea austriaccii rasa (Italieni, Poloni, Unguri, Slavi ci Romani),

cumplinind tog factorii, cari puteau fi botaritori in.acele imprejureiri, el era impotriva unei miscari pripite inPritzcipatemiscare pe care o alimenta in ascuns fi Rusia siAustria. El cerea o actiune ci o propaganda noderatet : «Ideia

.vstensibilci de rasturnarea Austrieiscrie el in scrisorile pe_tare le publicdm aci ar infricosit alai de mull guvernurile.stabilite, in ,cdt Coate mijloacele de actiune s'ar inchide ; arfi privitd de anarhicci».... Intr'alt loc,vorbind de revista «Ro-mania Viitoare», pe care se pregatia set o Koala' Balcescu,

..adaoga: «Cauta a nu cadea in idei Area not pentru

.care atat Turcii cdt fi Engle ii fi France ii au convenit a

ca

,

si

a

totttli,

IY

dice ca sunt subversive fi neptrivite cu bunul ordin. Cu.toate.cote ar putea Nice cineva spre apfil area unor idei, dar socotcd singurul mijloc de a avea o inrdurire fi a face sd fruc-tifice oarecunt cele nominate in timpul revolutiei este de a.dovedi, cd nu suntent ceeace p3liticii practici de astiki figuvernele numesc : anarhifti fi inimici oricdrui ordin social...In privinta Milled iatd ce as dont sd punefi, in princip, ininanifestul ce yeti sd iscaliti in numarul specimen salt pro-.gram : 1) Rumdnii din Turcia fi Basarabia, pe care farm.drept au luat-3 Muscalii (violation du droit des ;ens et dudo it de protection, qu'ils se son! arroges), unici intr'un sin-stir slat, subs stqeranitatea Sultanului, dupd dreptul capi-tula(iilor ; 2) Romani' din Austria, Bucovina, Ardeal fi_Banat, un alt stat sub Austria, cu dreptul de nationalitate.Nu trebue sd ne punent ca oatneni, care voesc rdstur-narea ,nici unui stat din Europa».

Dacd fluent in seamy desidfurarea faptelor istorice dela1848 incoace, trebue sd recunoaftent cd Ion Ghica a avut ve-.derea limpede.

Scrisorile lui N. Bencescu Mire Donna. Ghica,? pe carele publican aci, stint scrise in limba france:cd ; ale lui IonGhica, in limba rontdna, cu caractere latine. Intrucdt

aceasta se adresead unui public mai numeros, mi-am in-saint a transcrie scrisorile lui Ghica in ortografia curentd

4i a pune accentele salt a dubla consoanele din scrisorilefran--xce ale lui N. Masai acolo unde, din fuga condeiului, el a.neglijat a o face. Nu am omis insd nimic din cuprinsul test-lui, desi un sentiment de discrefie nearfi indemnat, a .suprima.cdteva pasagii privitoare la contimporanii fruntafi. Intr'o p't-blica is adevitrul istoric trebuiesd precumpcTheascaonce preocupare : oamenii marl trebuiesc. infdtifati in Write

turile personalitatii for ,ci cu cdt se ridicd mai sus, cu atdt ras-punderile morale ii apasd mai greu.

N. Cartojan.

.

publi-:calla

documentardla7

1. N. Balcescu Mire D-na Ghica

I

26 Avril1849849

. 8 Mai 1)

Je m'empresse, ma there Madame Ghica, de re-pondre a. la lettre que vows avez eu l'obligeancede m'ecrire et dont Mr. M. s'etait charge, ce quia fait que je n'ai ni lu ni vu cette lettre. Lacause en est toute simple et meme tres naturelle,

1) Foaia 1. Scrisoarea a mai Post publicata de D-nul N. 1.Apostolescu ca note la un studiu BAlcescu Cantarea Ro-mAniei", publicat in Revista pentru Istorie Arheologie si Fi-lologie 1911 p. 89. Argumentarea d-nului Apostolescu in spri;jinul paternit51ii lui 1351cescu asupra[Clintilrii RomAniei, cadeIrish' in fata urm5torului-pasaj dintr'o scrisoare 'a lui Alecsan-dri catre B51cescu insusi : Thdatet ce voiu sosi in Moldovavoiu audit balada lui Mihaiu Viteazul si fi-oi trimete-o in-treaga sau in parte, precum mi-a pica la ',ulna. De nu cumvetvoiu descoperi-o fi-oi fabrica eu una care te-a minutia §i toii trece-o de balada cu chipul intrebuintat pentrucompunerea &dug:11.111a.. fl. PScS [A. Rush.] (Scrisoareapublican de D7nul .0v. Densusianu in Noun Revisth Romand1901 p. 34.

Se stie ca Balcescu, publicand la 1851, Cantarea RomanieiIn revista Romania viitoare, spune5 in intrcducere ca ar figAsit-o en 5 ani mai inainte intr'o mitnAstire veche din Carpati,pe care n-o numeste. Autorul nu 1-ar fi putut atIA gi adaug5 :De pe forma, titlul i ideile ei crcd ca a utoral trebuie sa fifoSt un calugifte hriinit in singurkate de citirea Bibliei si aPsalmilor lui David."

A. Ruso nu si-a iscalit nici °data articolele, pe cari i lepublican prietenii in reviste.

1

.

'

populara

17,-

= A

selon l'avis du porteur. Craignant qu'elle ne lecompromette, it a imagine de la jeter an Danube.Il gardait pourtant sur lui les lettres de Ghica quietaient, je le suppose, bien plus compromettantesque la votre. Pau vre lettre ! comme je la regrette,avec quel plaisir, je l'aurais lue. Si les temps desmiracles n'etaient ,plus passes, jaurais fait commecertain personnage de la Bible, dont je ne me ra-pelle plus le nom, qui a arrete le soleil dans sacourse ; j'aurai commando ail Danube de rebrous-ser chemin et de me rapporter la lettre. Mais quefaire ? II faut encore se resigner a ce penible sa-crifice. II y a pourtant quelque chose qui meconsole un peu. J'espere que. prenant en pitie lemalheur qui m'est arrive, vous vous empresserezde m'en consoler par une autre lettre. La justicememe vous impose l'obligation de me dedommagerde cette perte, car enfin it y a un peu de votrefaute, Madame, pour avoir choisi un si mauvaisporteur. -

Que vous dirai-je de mon voyage jusqu'ici ? Il a etetres prosaique et merite peu d'être raconte. Dans unedes ville du Banat j'allais pourtant avoir une aven-ture qui devait tourner tout a fait a la mousquetaire,mais tout echoua par Pentetement d'un pau vre dia-ble, ce qui me fit penser que le romantisme ne vies!pas de moi a toule force.') Je l'ai raconte a Ghica.

') Ajuns in satul Weisskirchen,BilIcescu si tovarilsii siii, a-nand ca Ungurii sunt in apropiere, st6ruiesc de chirigiu siiporneasca noaptea cu canna; dar chirigiul temandu-se de Int-

%clue, nu voieste cu nici un chip sa porneasca la drum pangnu se face ziva. Dimineata link 4 companii imperiale *miniin oral. Balcescu si insotitorii skit aunt nevoili sä se retragilpeste Dunire 1ncerce mai tarziu norocul.

(Scrisoarea lui Balcescu dare Ghica din 26 Aprilic, 1849in I. Ghica. Amintiri din pribegie, (editia Socec, 1890) m249.

2

-

si -sisi

3

J'ai appris ici avec plaisir une belle reponse denotre amie Madame Gauthier au general Ltiders. i)C'etait dans une soiree de famille. M-me Bala-ciano s'adresse d'un air pathetique au illustre per-sonnage en lui disant : general, nous abandonnonsaussi notre patrie si vous l'abandonnez. A quoile general repond : tranquillisez- vOus, Madame,mon illustre maitre fera en sorte que bientOtces pays resteront a la Russie. A quoi toutesces belles dames applaudirent avec frenesie.M-me Gauthier alors se love indigne et riposte :General, vous oubliez que l'homme propose etDieu dispose Le general, confus et interdit, balbu-tie avec peine : oui, Madame, c'est vrai ; je l'avais-oublie et je vous en demande bien pardon.

Gest bien beau, nest -ce pas, de la part de notreamie ?

C'est bien consolant pour nous que s'est trouveparmi nos femmes quelques belles et nobles Ames,parmi lesquelles, Madame, vous brillez, et quisauvent la nation de la honte et de l'opprobre,dont plusieurs de nos dames l'ont couverte.

Puisque je suis sur le chapitre des anecdotes,permettez-moi, madame, de vous en raconter en-core une "autre. Cesar Bolliaco, l'auteur aux rnau-vais et aux nombreux ecrits, a enfin resola leprobleme qui l'a occupe toute sa vie, celui de trou-ver beaucoup de lecteurs et par consequent desacheteurs a ses ouvrages. Sous les auspices desMadjares avec lesquels ilia pactise it vient de fon-der un journal valaque en Transilvanie

1). Comandantul armatei de ocupatie rasa.

-

quit

-

nomme l'Expatrig. Comme dans ce journal if\defend les causes des Madjars, ceux-ci se sontengages de forcer les habitants de toutes leavilles conquises par eux a prendre des abon-nements it son journal. Comme les affaires des.Madjars et vont bien que deja ils ont conquisbien des villes, et comme Bolliak avec sonjournal love une contribution sur toutes les vil-les, je m'imagine qu'il doit etre deja millionnaire.Voila enfin Bolliak heureux. Il a des ache-teurs a ses ouvrages autant qu'il en vent. On ditque son journal porte pour devise l'abonnement ou.la snort. J'ai entendu raconter par un temoin ocu-laire qu'a la prise de Caransebes les Madjaresdisaient aux habitants : quel journal lisez-vousNe lisez que celui de Bolliak. Cela vous prouve,Madame, que mon anecdote est vraie historique. Jem'imagine quelle pitoyable figure moi, qui n'a en-core rien invente, je ferai pres de Bolliak quia fait une si belle invention. Comme it me regar-dera du haut de son journal ! Je suis stir qu'il meverra avec deplaisir, s'il me pressait la fantaisie-d'aller le trouver. Il craindra que je ne lui fassepas concurrence, mais je m'empresserai de le ras-'surer ; car enfin etre' millionnaire n'est pas le butde ma vie ; mais celui de rendre quelques petitsservices utiles a mon pays, et d'obtenir l'estime

')Espatriatul a ap5rut la Brasov, de 2 on pe s5ptamank.(in 2 foi), dela 25 Martie pans la 10 lunie 1849. Ziarul ataca.politica austriacii si stiiruia pentru unirea RomAnilor cu Un-gurii. Numai o unire a noastril cu Maghiarii poste linenfrunte Panslavismuluii care se Intinde cu pasi de' uriasipeste nape noastr5."

4

` .1)

?

.

>.,

5

et l'amitie de quelques personnes comme vous,Madame, et Ghica que j'estime et que j'aime.

Agreez, ma there Madame Ghica, mes hommagessinceres et empresses.

Votre dout devout?,

Gotliebe.

15 Abed 1849 2) (Orqov a) 3)

Ma there et bonne amie, Madame Ghica. Je n'airect.] qu'hier votre lettre de 20 Juin/Juillet. Je nevous dirai pas le plaisir qu'elle ni,:a cause. Je ne lepuis pas. Ce qui est fortement senti, est difficile.a exprimer en des paroles. Je ne puis vous ecrireque quelques lignes. Le temps m'est tres court.J'allais faire comme tout le.monde, sortir de cepays, et voila que, tout d'un coup, je tours mejeter de gaite de coeur dans un gouffre, d'ou itn'y aura plus de salut possible si ce n'est parquelque miracle.

Je n'ai pas beaucoup d'illusions y ne m'enfuis

Pseudonimul lui BAlcescu. Prin tulle 1850, primia serf-soli dela Mihalache Marghiloman, _pe numelc Albert Smith

Ghiea, Amintiri din pribegie, p. 456) ; iar mai tarziu se ser-via de pseudonimul Conrad Albrecht, sub acest pseudonim aincercat sa publice un capitol din istoria Romanilor sub MihaiuViteazul, la 1851, In revista Romania Literara" a lui Alecsan-dri. Revista a fost ins suprimath de cenzura inainte de a IIpush in circulatie (Vezi Drum Drept, 1913 no. din Martiep. 141.)

2) Foaia 5.3) Vezi si scrisoarea en aeries data entre Ion Ghica In I.

Ghica. Amintiri din pribegie.

\I

9

;

')

6

pas ; pourtant je veux tenter la fortune et la des-tinee. Jusqu'a ce moment depuis que je suis icije ete occupe que de la diplomatie, mainte-nant ce sera de la guerre. ').

J'espere bien que, si je succombe, vous m'accor-derez parfois une bonne pensee et un doux sou-venir. Cette esperance, cette assurance meme quej'ai7est si consolante, si agreable pour moi, que jevoudrai que ce soit deja fait.

Agreez, ma there amie, mes hommages de frereet d'ami.

Votre tout devoueN. Balcescu.

J'oubliai de vous dire que mon lilipontiers encommence a grandir. C'est positif je vous l'assure.II a deploye ces fours beaucoup de courage et dedecision et m'as ete d'une grande utilite. Voila cequi me fait croire a la possibilite des miracles.

III

Paris le 22 Octobre 1849 2)

Hourra ! ma there Madame Ghica. Enfonces lesSchwartz-Gelbes") et les Russes! battus et complete-

') Afland dela Zamoisky, ca Bern are intentia sa se retragacu 10.000 de oameni in podisul Ardealului si sa incerce acoloo rezistenta eroica, Balcescu se hotiiraste sa piece spre inimaArdealului, prin Lugos : spas alta datii ca voiti samor, sau sa fac vre-o fapta mare. Socot ca acum voleincepe o miscare romans. Ghica, Amintiri din pribegie, p. 405.

2) Foia 7. Balcescu sosise la Paris la 16 Octombrie. I. v-.scrisoarea dare. Ghica din 17 Oct. 1849 Ghica. Amintiri dinpri begie, p. 406.

2)-Austriacii.

I

Wai

.

t

-

si .

!

,

7

ment battus par un Dieu tout puissant: le men-songe. ') On pretend que c'est une deesse et jesuis porte a le croire, vu l'adoration que votresexe lui a voile.

J'ai ecrit a Ghica mes aventures 2). Me voila aParis. D'ici je puis braver mes ennemis, bienje puis me faire brave comme Eliad 3) et m!ecrieravec lui : .Que mes ennemis, que l'echafaud vien-nent ici, je les attends de pied ferme, je monteraisur l'echafaud avec ce courage et ce devouement,que j ai toujours porte it la cause de ma cherepatrie, depuis tant d'annees. Or, parmi ces anneesPen avais une superbe et fameuse entre toutes,et c'est precisement cette armee que mes ennemis'veulent me ravir. Hola ! 1-1-6! mes ennemis, rendez-moi mon armee* etc. etc. C'est textuel. Voyez l'o-riginal chez Ghica (lettre d'Eliad a ,Jpatesco) Qu'endites-vous d'un brave de cette trempe-la ?

A propos d'Eliad, savez-vous qu'il est alietiecomme Lamartine, sa .copie a suivi la destines de.]'original. Imaginez qu'il se promene par les bou-levards, qu'il arrete les gens au passage, n'importequi, pour leur conter, qu'il est l'auteur d'une re,volution, et que cette revolution se trouve main-tenant trahie en seize points par I. Ghyca, en-une vingtaine de points par moi. Qu'une fortepreuve que je suis un traitre c'est que je suisl'ami de Ghyca, et que Ghyca est traitre, c'estqu'il est mon ami, etc. etc. Lui et le grand generalTell 'craignent toujours d'être assassins. Enfin,

21 Vezi introducerea.2) Scrisoarca din 22 OCtornvrie.3) Eliade Riidulescu.

oit

8

there amie, je suis pronfondement convaincu quece malheur qui prive notre pauvre patrie de deuxgrands hommes est le reel.

Mais laissons cela, et dites-moi je vous en prie,m'avez-vous aussi cru mort, pendu ou perdu ?M'avez-vous regrette. une minute, une heure, unjour ? Je n'ose pas dire d'avantage de crainte depasser a vos yeux pour trop exigeant.

Je voulais aller a Constantinople. J'aurai eteheureux vivre pres de vous et de Ghyca, maisDieu ou les Autrichiens en ont decide autrementet m'ont pousse vers Paris, dont le sejour m'estpenible. Il y a quelque chose qui me console,c'est que si la guerre se declare, je viendrai aConstantinople, et que, si elle ne se declare pas,c'est vous, mes amis, qui viendrez ici. Et cetteguerre se declarera-t-elle ? Je l'apelle de tous mesvoeux.

Imaginez-vous comme j'ai ete malheureux enHongrie. J'ai couru pendant un mois a traverstant de perils et de fatigues pour trouver Bem etdes batailles, mais la fatalite m'a refuse le bon-heur que j'ambitionnai tant: de mourir sur un champde bataille. J'ai eu apres l'humiliation d'employertoutes les ressources de mon esprit pour sauver.ma tete. Je dis humiliation, parceque Phornme sesent petit, quand it vit exclusivement possedepar l'instinct de conservation et qu'il ne sent passa grandeur, que lorsqu'il expose sa vie. .

Adieu, Madame, ecrivez-moi sou vent et beau-coup et comptez sur l'estime et l'amitie de votretout devoue ami.

N. Balcescu..

.

.

9

IV

Paris, 6 Ferrier 185o.1)

Je vous suis hien reconnaissant, ma there Ma-dame Ghica, de votre bonne pensee que vousm'avez.. .. et des voeux que vous avez [fait ?].a monintention le jour de . . . . J'espere que vous Dieune pourra s'empecher de les exaucer. Moi aussij'avais fait un voeu [le] meme jour ; c'etaitcelui [de] vous revoir bientOt, et l'assurance, quevous me donnez de votre prochaine arrivee hParis, m'a cause une grande joie. Vive Dieu ! mesuis-je ecrie ; l'amitie revient et les beaux joursavec. Je vous [attends..] done avec toute [l'impa-tience] dont je suis capable [et c'est] beaucouP dire,car vous [savez] que je suis doue de [cette] qualite itun haut degre. Ne perdez donc pas [de temps,]car vous courriez risque de ne pas [me trouver]a Paris: La vie que je me[ne] ici est asso-mante. 11 ple[ut] trop des comites, des societeSdes protestations, des discours et des miseres. Jene connais pas dans tout l'ordre animal de beteplus feroce, plus affreux qu'un compatriottriote. Le sejour de Paris m'a ete toujours el de,tout temps desagreable, [a, cause de ces anima ux-I k:Vous devez en savoir aussi [que]lque chose, carvous en. avez aussi et des fameux des mod. .genre. Il est donc [desira] ble que je quitte Paris[pou]r chercher loin des Patriotes un peu de tran-

9 Foaia 11. Originalul rupt la mijloe ; complectarile puser. n paranteze drepte.

I

.

1.

quillite.

10

Presentez ,je vous en prie, mes respects a l'hon-norable Monsieur Totto. et disposez-le bien enma faveur, car j'en ai bien peur depuis que sonpere m'a menace de sa colere. Et surtout de sescoup de poings. Je suis habitué a ceux du pere et ilsne m'effr[aient] plus, mais qui sail ce. qu[e-doivent];etre ceux du fils ? Je de [mande] done votre pro-tection co[ntre] cette coalition de Totto pere et deTotto -fill qui me [guette].

Adieu et an revoir, ma there et bonne amie,agreez mes com[pliments] et l'expression de messenti[ments] treS distingues.

Votre tout devoue.

N. Balcescu.

2. 1. Ghica cAtre N. Balcescu

Boyadgikeuy 4 August, 1850 V. ..

Am vazut scrisoarea to catre Golescu 3); nu i-amtrimes-o Inca din pricing ca de mai multe on s'aintamplat, ca Zosima Negulici et Cie. au prins scri-:sorile la postie $i le-au despecetluit. Ar fi destulca o asemenea scrisoare sa le caza in mana, casa se slujasca impotriva noastra : ar trimete-odrept lui Stirbey'), precum au trimes contul. Ampreferit sa o tin la mine pand ce voiu gasi un o:cazion sigur ; poate ca saptamana viitoare s'oduce Ioranu 5) la Brusa. Am vazut printr'aceascrisoare ca esti in relatie cu Golestii. De cenu-mi scrii si mie cum s'a urmat desbinarea intredansii Eliad si cum si pe ce temeiu te-ai inte-les cu dansii 7 Aici avem pe Plesoianu 6) si peDuca 7), veniti cu o falca in cer si cu alta pemant, ca sa ma mahance ; dar n'au dinti ca sama mestice si toata ura au dat-o pe : ma in-jura si ocarasc. AlaItaeri au tinut sedinta la.insula Principo, unde se aflau fata cativa Moldoveni;

2); Localitate In nord de Constantinopol.2) Foaia 15.3) Vezi scrisoarea lui 1351cescu din 16 Iulie, 1850, in I.

Ghica, Amintiri din pribegie.4) Barbu Stirbey, Domnul Tariff Romtmesti.5) Inginer; expluzat in urma evenimentelor din 1848.6) Colonelu1; a proclamat revolutia la Izlaz si .a file&

parte din govern& provizoritt7) Exilat. Facuse 'parte din comitetul pentru pregatirea

legerilor de constituantii.

pa

a-,

I

11

Ina

-.

12

s'au intelesera atat de bine incat nu se puteaudesparti ; se inclestase colonelul Plesoianu inbratele unui Moldovan pe care nu-1 cunosc; atatde mult se strangeau, incat a trebuit cativa cavasica sa-i desparta. D. Plesoianu, ca sa lege tractat$i fratie cu Moldovenii, le-a aruncat in obraz vorba:spion muscalesc. -Moldovanul i-ar fi raspuns incruci si lumanari. Aflu ca astazi se tine o al doileasedinta. Aici ne-am facut de ras ; nu trece sap-tamana fara ca un ruman sa nu facie vre-o bosma,cum ar zice dascalul.

Pe Tudorita Bals 1) nu I-am vazut inca. Intr'ozi 1-am intalnit la Pera ; s'a facut ca nu ma cu-noaste. De atunci insa, auzind vorbind de mineprincoace. princolo, pe la Turci, i s'a parut casunt un personagiu si mi-a trimes raspuns, ca-ipare rau ca nu m'a cunoscut, cand m'a intalnitpe ulita ; ca ma iubeste si ma stima si ca a rugatpe Catargiu 9) sa-1 aduca intr'o zi la Boyadgikeuy.Il astept ca dau un perdaf.

Aseara, intorcandu-ma dela Terapia, am gasitcarta lui Vasilica Ghica 3). Mane, cand m'oiuduce la Pera, it voiu intalni. Trebuie sa vorbesccu dansul, 016 it cred om activ si mai cu curajdecal pe multi altii ; el mai poate misca. ceva.Tudorita 4) insa este venit aici, ca sa intrigeze im

') Until din cei mai bogati boieri moldoveni ai vremei ;mai tarziu,dupa abdicarea lui Grigore Ghica, in epoca

pentru unire, caimaeam .al Moldovei.2) Poate Alecu.Catargiu, translator la Ministerul afacerilor

streine din Constantinopol, pe la 1849.3) Un foarte inflrictirat prirtas al reirdlutiei din 1848 in

Moldova.) Bids.

sa -i

fra-mAntilrilor

.

13

potriva lui Gr. Ghica §i ca sa apuce ceva mo§iimanastire§ti. Gr. Ghica 1), in privinta politica, sepoarta bine. Muscalii ii urasc §i au inceput a selui de ganduri cu dansul. In privinta administra-tiva ins& este moale §i I-au incalicat cu totul fa-nariotii. Turcii o sa-I sprijine pana la o vreme ;dar, cand or vedea ca nemultamirea este preamare, apoiu n-o sa-1 mai poata Linea. Muscaliiimping pe boieri impotriva lui ; este de acum o-pozitie §i poate sa se intample §i vreo mi§care.Gr. Ghica prive§te unirea Principatelor ca foartefolositoare 3i trebuincioasa, numai ca este foarteanevoe. Cred ca, afara de piedicile politice, ar fi§i neintelegerea Rumanilor intre dan§ii poateo anevointa mai mare cleat toate. Daca Europaar voi sa uneasca Principatele subt un arhiduceaustriac, el ar fi cel dintaiu a se scobori cu bu-curie la treapta de unde s'a suit 2). Mai toti boie-rii no§tri i§i intorc cautarea ca'tre Austria. AlecuGhica Voda 3) la Viena lucreaza in sensul acesta§i se intelege cu mai toti Ghicii §i cu multi altiboieri. Mr. de Lacour stria aici, ca printul Schwar-tzenberg 4) nu este indiferent la chestiunea Prin-cipatelor §i ca pe viitor voie§te sa is parte la toate

') Domnul Moldovei (1849-1856, cu intrerupere, prin ocu-patia ruseasca, dela 26 Septembrie 1853-16 Sept. 1856).

2) Despre legaturile lui Gr. Ghica, Domnul Moldovei cuAustriacii, v. N. lorga Politica Austriei fetid de unire. (Ana-lele Academiei Rom. Seria II, Tom. XXXIV, 1912.

Domn al Tars RomItnesti (1834-1842).4) Primul ministru austriac, dupe revolutia din Octomvrie

1848. El a Incheiat alianta cu Rusii, eat-Arnaud pe Unguri; arestabilit dicta federalii, a umilit Prusia la Ohntitz si a urmii:-rit, in tot timpul guvernArii sale, un ideal tie monarhie cen-tralizat5 si

5) Fostul

military.

14

cate se vor face. Turcii voiesc sa profile de inge,renta Austriei ca sa faca chestiunea noastra eu-ropeana. Un austriac, anume Spinder, este la Bu-curesti ; sade in gazda la Beizadea Costache Ghica.El a venit sa tracteze din partea Austriei pentruun milion de coloni germani din Prusia pe careacest stat ii da Austriei, ca sa-i aseze in Ungariai in Transilvania, fagaduind ca nu va avea nici

o pretentie asupra lor. Proectul lui Spinder su-rade foarte mult boierilor, caci sunt proprietari,aceasta lear spori venitul VOA, se impotriveste, caci Rusia nu ar voi sa vaZa, implan-tata influenta actiunea Austriei. Boierii au in-ceput a se sluji asupra opiniei de propagandapan-rumana; zic ei ca, daca am trece subt Aus-tria, am fi uniti cu fratii nostri din Banat, Tramsilvania si Bucovina. Eu as don ca sa stim profit& de nadejdile Austriei impotriva tendiritelorrusesti, faira a cadea in ghiarele Austriei, caci pa-tim cum au pa(it Transilvanii cu Sasii : ne nabu-sesc Germanii. Daca Romanii sunt destinati a seabsoarbe unii precum si cred, apoiu maibine ca Principatele cu suzeranitatea Portii sa ab-soarba pe Rumanii Austriei cleat sa neabsoarba ei pe noi.

Turcii nu pot avea ideea de a ne doming niciprin limba lor, nici prin religia lor, nici prin legilelor ; totdauna ei ne vor lass la geniul nostru, casa ne desvalim o civilizatie potrivita cu misiuneasi tendintele noastre. Nu zic ca nu ar fi intre oamenii politici ai Turciei unii, caci ar don sa nevaza transformati in pasalac ; dar aceasta temerenu poate fi serioasa, fiindca nu i-ar las& nimeni

i

si Rusii,

15

i ar fi un foarte rau calcul,. caci printeaceastatentative in loc de a da putere imperiului, 1-arslab' mai mult. Turcii, odata scapati de lupta cuMuscalii in Principate, nu pot alit mai bun mijlocde a fi ei not linietiti, cleat a reinoi capi-tulatiile.

Ahmet Efendi 1, nu iubeste pe Stirbey ; /) it con-sidereaza cu totul de Muscal. Voda nu are na-dejde de a o duce mult si strange ca. Caragea.El crede ca domnia lui nu poate trece peste eva-cuatia trupelor muscalesti, care se va face campe la Septembrie. Ahmet Efendi, cu toate ca nu-1iubeste, dar nu ar voi sa-1 rastoarne; cauta a-1 aducepe calea cea buna, it impinge, cat poate, in chesti-unea manastirilor de care se intereseaza foarte.

Poujad 3) este aici cu nevasta ; it vad mai in toatezilele. El este ghichist, boierist $i germaninist. pririurmare, waste pe Ahmed Efendi. Fuad-Efendistulmi-a facut propaganda $i mustrari; este insa desna-dajduit cu totul de mine. i -am zis ca o intelegereintre mine si boieri este cu neputinta. Trebuie sa stii.ca politica lui Ahmed se deosibeste cu totul de aceeaa lui Fuad 4). Pan& acum a fost in cabinet o mareezitatie. Ministerul nu suit, daca trebuie sa spri-jine pe Ahmed in politica ce urmeaz.a si ce pro-pune, sau de trebuie sa trimita alt comisar, caresa urmeze politica lui Fuad. Cat p'aci a fost sa

1) Comisar turcese in Principate.2) Barba Stirbey, Donmul Tarii Romanesti.3) Eugene Poujade, fost consul Irancez la Bucuresti (1849-66),

ciisgtorit cu o Ghiculeasti.4) Fuld-Effendi, numit comisar turc in Principate, la 4/16

Septembrie 1848, dung rechiemarea lui Suleiman Papa.

Si

$i

16

se trimita un alt comisar ; dar am intors lumeacu c . . . in sus si Czaika mi-a slujit foarte bine.Astazi ministerul este cu totul in ideile lui AhmedEfendi si hotarit a-1 sprijini.

lata linia de demarcatie, care este intre purta-rea comisarului celui vechiu $i intre a celui nou.Fuad zicea : nu trebuie sa dam importanta popo-rului, caci cadem in ideile demagogice ; sa cau-tam mai bine a castiga pe boieri i sa facem qu'ilssoit le pays; en les avant pour nous, nous aurons lepays. Ahmed zice : boierii sunt putrezi de coruptie ;.'nu au nici o influents in tara, nici o actie asupra na-tiei ; de i-am avea pentru noi, nu avem nimicuna, ca sunt corupti fara convictie, fara credintala intaia ocazie, ne scapa, trec la tine o fi maitare, la cine le va da mai mult; avandu-i nu a-vem nimic in (aril, caci nu sunt putere, din con-tra sunt o putere negativa. Daca Poarta voiestesa-si faca o partida, trebuie sa caute a mentinepartida, care s'au facut revolutionari. Boierii ii p-rase, dar poporul a inceput a simti, unde voieste

t a veni.Tine minte dela mine, ca petrecerea lui Ahmed

Efendi va fi inceputul unei noi epoce in tars.Partida lui Fuad, si chiar Poujad, care nu nadaj-duieste mai putin decal a face pe socra-sau Domn,cauta a face sa creaza lumea, ca. Ahmed este unturc feroce. Ce n'est pas vrai. Fuad este un am-bitios si un pismuitor ; el se teme de toti oameniicapabili care ies ; el a fost pricina de au departat

') Nepotul Si agentul Principelui polon Adam Czartoynski_A adus servicii Insemnate revolutiei roman,

.

P

I

;

1.

1)

gi,

17

pe Emin Efendi 1), Si astazi Poarta, din pricinaintrigilor lui, este privata de slujbile unui om cin-stit luminat. Asa cauta sa fact. §i lui AhmedEfendi, caci se teme de capacitatea lui. Pojuadeste en extase inaintea onestitatii lui Ahmed ;zice ca nu crede ca sa tie, pentruca a vazut ca§i Fuad tot isi da in petit.

Huett, consulul francez dela Odesa, care dirigeacum consulatul dela Bucuresti, este un prost§i un lene§, un om de nimic ; umbla sa rambleconsul general in Principate, caci Poujad nu crezsa se mai intoarca. Eu am auzit aici vorbindu-sedespre Sabattier dela Atena ; umbla dupa postuldela Bucuresti ; ma tern sa nu fie cam grec, caciprea este de mult intre Greci. Bun ar fi Desprez 2)

am auzit ca ar voi si el consulatul dela Bucu-resti. Crez ca §i Cor 3) ar voi ; acesta ar fi celmai bun $i cel mai sigur. El vine peste putin laParis ; o dau o scrisoare catre tine. Ar fi ia-

') Emin Muhlis Efendi, fost primul secretar al ambasadeiotomane din Paris pe la 1839, tusese trimes in Principate, in1848, ca secretar al lui Soleiman Pap, si era prin 1849 maredragoman 'al Portii. Ion Ghica it cunostea Inca de pe timpulstudiilor sale In Paris. V. Amintiri din pribegie, p. 12.

2) Hippolyte Desprez calatorise in Principate, cunostnabine chestiunea orientala expusese caldura cauza Prin-cipatelor in : La Moldo-Valachie et le mouvement rJumaiit(extras din Revue des delis Mondes, 1848); La revolutiondans l'Europe orientale (publicate mai intaiu in Revue desDeus- blondes 1848 49);; si in Les peoples de l'Autriche 'etde la Turquie 2 vol., Paris 1850.

3) Cor, primul dragoman al ambasadei franceze din Con-stantinopol, prieten cu Ion Ghica de pe vremea and acesta,isi facea studiile la Paris. (V. I. Ghica, Amintiri din pribegie,p. 10). Cor era ginerile lui Jacques All6on, eel mai de seamybancher din Constantinopol.

2

si

si

si cu

sa-i

18

rasi bun colonelul Margadell ; este un um carear impune foarte mull. Cauta prin Printul Czartorinsky 2), prin Calimachi, sau prin vreunceziniluent a se trimete unul din acesti trei. Cor,iti repet, ar fi cel mai bun ;este omul care intelegechestiunea ca si not si o. cunoaste foarte bine.Asupra lui Margadell as avek o mare influents ;

m'ar asculta la orice i-as zice ; dar nu stiu ce arface g[eneralul] Aupick. 3) fara Cor si fara Margadell

Scrie-mi ceva despre .Tell si despre Magheru.;care sunt gandurile for ? De ce n'ai cautat a puneo intelegere intre tine si Magheru ? Ce are degaud sa Cacti ? Intr'o scrisoare, care ti-oi seri,. itivoiu vorbi despre ceeace inteleg eu.

Al tau prietenI. Ghica.

P. S. Intreaba pe frati-meo : unde sunt cartilemele? Uncle le-au pus, cand le-au adus dela Mavru? Sa-mi scrie indata. Intreaba-1, data a datscrisoarea mea lui Sefels.

Pe postia viitoare iti voiu scri despre cele ceprivesc asupra tractatiei amnistiei noastre. C'esttres interessant. Cauta a fi bine cu Poujat ; itputem intoarce in idei.

1) Older de stat major, atasat la ambasada military fran-ceei din Constantinopol.

2) Adam Czatorinsky, preteudent In coroana Poloniei, cu-noscritor profund at politicei rusesti om cu vaza si

asupra diplomatiei apusene.3) Ambasndorol francez din Constantinopol.

fran--

.

sirire

inrau-

19

Bogadjikeuy 9, 14 August, 1850 2).

De vreo catava vreme, vedeam o mare fierturala vecinul prietenul meu Boliac : mese, confe-rintii Si discutii ; vedeam pe multi din Rumanii,-cu care sunt in relatie, cu capetele aprinse; acu-2andu-ma ca nu voiu sa ma pui in capul unuimuvement. Boliac imi ziceii in toate zilele, ca

miiitarii nostri Magheru, Tell, Plesoianu, Cris- ',-toll si C ie trebuie sa fi .mi;icand ceva, caci sepregatesc de resbel ; ca bine ar fi sa, ma puiuin relatie cu dansii, d5ndu-ne un rendez-vous,cu Tell ; ca ar trebui sa tractam cu Plesoianu,dar ca acesta nu are deplina putere ; ca estetrebuinta a ne intalni cu Tell. Cu toate tale ii_ziceam, .aratandu-i ca un muvement la noi, inArnprejurarile de astazi, nu poate folosi Cleat.politica muscaleasca si dorinta acelor din boieri,-sari asteapta domnie. Alta data Cezar 3) venia

spunea ca Magheru, Tell si Plesoianu suntintelesi cu sapte limbi, afara din Ovrei, din Ti-gani si din Armeni, ca or sa se scoale cu totii pe-tutind.eni, tot intr'o zi, tot la un teas, i c'o sa,proclarne libertatea universals i alte asemenea.Dupa ce a vazut ca eu nu crez ca Turch dau banilui Eliad si lui Tell ca sa faca insurectie si ca nu,cred ca Cristofi lucreaza in toate diminetile cuCaning 4) *i cu §eful al etat-majorului turc planuri.

') Foaia 21.: 2) Vezi raspunsul lui Balceseu 1.1 scrisoarea din 6 Septem--vrie : Ion Ghica, Ansa/stir./ din pribegie, p. 546.

3) Boliac.) Stratford Canning de Radclife, ambasadorul englez la

-Constantinopol, un pin experimentat energic. Are multiInrritirire asupra politicei turcesti.

_$i

.

si

i -mi

20

de campanie, a luat partida a fi mai retirat demine ; a inceput a veni foarte rar la mine si a a-yea alai prieteni. Afland ca este pe moarte de o-lovitura de soare la cap, m'am dus sa-1 vad ; mi-aspus ca era sa moara piste noapte, ca i-a tras-doctorul cateva oca de sange din vine ; dar itimarturisesc pacatul ca. nu 1-am gasit ask de schim-bat, precum sunt oamenii, cari au sarit groapa. Adoua zi Cezar al meu $i-a luat neVasta si a por--nit la Pera, zicand ca la Boyadgikeuy mor oame--nii ca vitele.pe zi, ca piste putin n'o sa mairamaie suflet in sat si ca a vent la Pera.pentru cateva zile, ca sa-si scape viata. La Pera.a tras in gazda la Dasiadii). Ducandu-ma eu a douazi chiar la Vasilica Ghica, la Pera, am intalnit a-colo i pe Boliac, care m'a tras la o parte, casa-mi spuie ca-i pare bine ca m'a intalnit, cacialtfel ar fi fost silit sa vie sa ma caute la tail, caaveit cevk foarte importent a-mi spune ; imi zice-ca el s'a inteles cu Plesoiann i ca trebue sa se-intalneasca cu Tell, ca sa pue la tale despremiscare, care negresit trebuie sa se faca. 1 am in-tors spatele, urandu-i isbanda bung. Piste doua.ceasuri dupa acea intalnire, am aflat ca a pornitla Atena, uncle se zice ca s'ar fi afland vestitul.general. Tell cu care acum trebuie sa se fi intalnit:

Cu cateva zile mai nainte, Boliac nu avea nicio park si era foarte dator ; incat era unii altii dindatornici sa-1 inchiza ; acum it vedeam -Cu haine-noi, dela palarie pans la cisme, el si nevasta lui,cu datorlile casei platite cu parale de voiaj.Unii zic ca i-ar fi dat Dasiadi cateva mii de lei_

1) Exilat dupii 1848.

o.

si

21

ti u in adevar ca Dasiadi are parale, dar de undele are ? that is the question, caci, cand a venit aici,n'a avut nici cu ce plati pasajul pe vapor, si d'a-casa nu a primit nimic.

Boliac, fugind de aici, caci plecarea lui se nu,,mete fuga, fiindca nu avea voie Inca a se duce

-din Constantinopol, din pricina istoriei diamante-1for 1), iii face un mare rail : o sa treaca dreptceeace poate nu este ; amestecandu-se intr'o miscare, se amesteca intr'o nerozie, caci nu cred sapoata face ceva serios ; ci o sa ne dea iar de ocard. Eu mi -am facut datoria ; i-am zis toatecate trebuik sa-i zic.

Sa vorbim acum de lucruri sa lasam persoa-nele. Eu vad ca se pregateste a miscare in taili am mai multe cuvinte a' crede ca actiunea este

complexa.In intaiul rand pui interesul rusesc. La parerea

mea influenta muscaleasca a luat o lovitura foartemare prin determinatia ce a luat Poarta, acum doiani, d'a priveghia, de aproape interesele ei in Prin-cipate ; astazi.creditul Rusiei este compromis, chiarin duhurile boierilor, cari erau cei . mai rusestipans acum, si creditul ce mai are se va pierdecu totul, cand vor iesi trupele, ceeace nu poate anu se face piste curand. Rusia are dar un mareinteres a provoca ceva evenimente; care sa i dea.argumente a putea prelungi ocupatia, sau a in-toarce ostirile indata ce vor iesi. Vad in scrisorilece primesc dela Bucuresti, ca in tail se face o

1) Despre diamantele, pe care Kossuth le daduse lui Boliacca sa le ()fere lui Omer -Pala spre a-1 castigA pentru cauza

vezi I. Ghica, Amintiri din pribegie, p. 624 si unit

elk

si

ungarii,

22

propaganda foarte mare si ca multi privesc m.

miscare ca inevitabila. Aici oamenii misiunii ru-sesti, cand vorbesc desj)re linistea ce chezasuesc-Domnii ca se va pazi, afecta un aer de ironie.Rusii ne imping la un muviment este lesne deinteles.

al doilea actiune este actiunea austriaca. Slur-met d xiceA ca a vazut, cu mare mahnite, stareade neputinta in care se aflk Austria de a se ames-tech in chestiunea Principatelor la 1849 ; dar ce era.sa faca? Cand foc este in casa. is cineva apa,unde poate ; dar ca pe viitor Printul Schwartzen-berg va calla toate mijloacele, ca sa doban-deasca o ingerenta in treburile Principatelor. Multidiplomati, prin proiectele for asupra Principatelor,unul propuind ca Principatele sa se uneasca subtun arhiduca austriac, cu suzeranitatea Portii, altulca sa se dea schimb Austriei, care ar da Portiiceva provintii pe malul Adriaticei, altul iar ca.Principatele sa se faca o noua Belgie, pe careAustria sa o poara face mai incolo o altA Craco-vie &, toate aceste proiecte, favorabile Austriei, auaprins capul ministrului Schwartzenberg si cauta_a se apropia de vreunul. Incearca mai intaiu prin-tr'o propunere de colonizatie. La Bucuresti se all&un trimis austriac, anume Spinder, care propune-o colonizatie *de 2 milioane de Nemti. Se vede ca.astazi influenta muscaleasca in Principate isi dasufletul si, data ar isbuti ca sa dea o lovitura in-fluentei turcesti, care se radica pe ruinele influen-

') Baronul Starmer era internunciul Austriei In Constan-tinopol.

.

:O

F.

23

tei rusesti, ar putea impinge $i aseza in tarn in-fluenta austriaca. 0 miscare, care ar sill pe Turcisa o reprime, ar fi o lovitura de moarte influen-tei turcesti. Am cuvinte multe sa crez ca. Voda.Ghica la Viena are aceste idei i ca lucreaza intarn pentru influenta austriaca. Baga de seam& canu cumva sa nu fi impingand pe Golesci pe Tell §ipe Magheru. Noi trebuie sa ne ferim a da intea-ceasta actiune, cad Germanii prin colonizatiile, cucare ne vor nadusi, dau o lovitura grozava na-tionalita.tii rumane. Banuiesc mull ca Austria neimpirwe o miscare.

0 al treilea actiune este a aspirantilor la dom-nie si a dusinanilor Domnilor ; de pilda Gr. Ghica 1)are vrajmas aici pe Titoff, 2) pe Vogoridi,3) pe Th.Balsch, 4) pe Rustanbeg, 5) pe Aristarhi, 6) pe

7) $. a: 1 ; toti coalizati lucreaza la o miscarein Moldova, prin Valahia, ca sa rdstoarne peGhica. Aici s'a format un cuib de Moldoveni lainsule, care fraternizeaza cu cativa dintr'ai nostrisi striga ca trebuie sa se faca o miscare. lath,' nu-mele acelor patrioti : Dasiadi, prima figura i ea-sier, Drosu, Ganea, Adamachi, Metaxa, _Ciocanelisi alte asemenea nume i inteligentii. Eu crez cad'aici au iesit banii lui Boliac si proiectelelull im-potriva lui $firbey iara§i lucreaza altii. Poujat,de cand este aici, it sapa ; i-a intrat in cap safaca pe socra-so Domn $i. pe dansul sa se faca

') Domnul Moldovei.2) Ambasadorul rus la Constantinopol.4) Functionar la Ministerul de externe at Tureiei.5) N. Aristarchi, capuchehaia lui Vodil Stirbey.9 Domnul Tariff Romtmesti.

.la

.stir-eiu

24

ministrula Constantinopol ; este foarte bine cuFuat Efendi si are nadejdi marl ; el este de pa-rere ca, tragandu-se trupele, nu se poate sa nu seintample ceva in tara.

Aceste actiuni se combing si se ajuta oarecumsi aici de unii din inimicii lui Ahmet Efendi. A-cesta are multi si foarte puternici [vrajmasi], petoti acei care traesc din hrapiri si intrigi, intrecare poate numara in intaia linie pe Fuad si Vo-goridi, cari ii urasc cordialement Roustanbeg aumblat la Bucuresti dupa fata din suflet a M-eiUxeul, pe care a cerut-o in casatorie. Curtisana

alungat cu ocari, zicand ca cum a indrasnitsa ceara pe fii-sa, care este intocmai cat o dom-nita. Calinescu i-a fagaduit pe fata, intovaritsitade o zestre foarte insemnata, indata ce va puteadobandi scoaterea lui Ahmet Efendi. Acesta nueste puternic, dar lucreaza pe conta altora.

M me Marini, muma lui Roustanbeg, seamana,ca doua picaturi de apa, cu M-me Eliad. A pus-ode a facut pe cativa gugumani, precum pe fratiiei, pe Cristofi si pe altii asemenea de au dat ohartie prin care zic ca Ahmed nu intelege trebuin-tele tarii si ca Cara cere pe Einin Efendi. Aceastaeste o intriga de bas-etage impotriva lui AhmedEfendi, tara de a fi nici de cum favorabila luiEmin, caci acesta este cu totul cu neputinta cato fi Resid Pasa vezir ; si chiar cu- Sarim nu s'arputea trimete in tara la not caci ar fi un act cutotul ostil impotriva Muscalilor ; s'ar putea facenumai in caz de resbel cu Rusia.

Tata politica ce socot eu ca trebuie sa tinem not :1) Sa ne facem datoria a arata fiecaruia din

4',

I -a

.

.

25

Rumani chestiunea subt adevaratul ei punct devedere a-i dovedi ca trebue sa fim cu minte sia nu ne lash sa ne facem un instrument al intri-gilor streine.

2) Sa prevestim diplomatia engleza, franceza $iturc6." de intrigile ce se lies de Rusia, de Austriasi de intriganti.

3) Sa ne pregatim a aveh oameni, cu care saputem pune mama pe muvement, data cumva vafi un ce serios. i a-i da destinatia ce trebuie sitalba, caci nu cred pe ceilalti capabili.

Gandeste-te bine la toate ate iti zic ; socotbine ai face a to apropia incoace.

lonescu 1) s'a intors impreunA cu Ioranu 2). Aufacut o lucrare foarte importenta asupra Dokogii,tablouri bine lucrate si trei harte : una etnogra-flea, alta topografica si a treia drumeata. lonescupublica o serie de articole asupra calatorii lui inJournal de Constantinople. Noguez 3) ii face si obrosurl din adunarea acelor articole. 4).

loan lonescu de la Brad. fost elev at lui Joan Chico, inAcademia Miliaileana, din Iasi. Facuse studii de agriculturesistematica in Franta, la,Roville si de chimie, fizica si shinenaturale in Sorbona. Intors in Moldova, e numit administratorat mosiilor lui Mihai Voda Sturdza; dar, in 1848, e chemat de,guvernal provizoriu in Bucuresti si numit vice-presedinteat comisiunii proprietatii, care se ocupa eu chestiunea lin-proprietaririi taranilor. Dupe inabusirea. revolutiei este sur-ghiunit si el.

2) Inginer, care luase asupra -$i insiircinarea de a stadiachile de comunicatie din Dobrogea.

3) Directorul ziarului Journal de Constantinople.4) Excursion agricole dans la plaine de Dobrodja, Con-

stantinople 1850. S'a tradus si in rOmaneste la 1879. Confine,intre allele, si foarte interesante .observatii cu privire In co-lonizarea Dobrogei .prin Mocani.

.

ca

')

si

26

Iata ce am hotarit sa facem in Dobrogea: sap-tamana aceasta dam o.hartie prin care ceremdreptul de a avek un pamant, anume Cichirgiava,foarte. intins si bine situat, pe termen de 50 deani, cu conditie si indatorire de a face o fermimodela, cu o scoala de agriculture, fare ca gu-vernul sa face nici o cheltueala. Dupe ce vomdobandi fiirmanul, ne vor trebui ca la 6 mii degalbeni, ca sa incepem esploatatia i scoala. Vomface 12 actii de, cafe 500 galbeni &care pecare vom caulk a le lua not cdti-va : eu voi lua4, Negri I) 2, Aali Pasa 2) 2, Ministerul de agri-culture 2, Alecsandri 1, si poate ca si Voda Ghicasa ia. Astfel intre cateva persoane vom imbrackcapitalul si de toamna sa incepem a face dispozi- .

tiile trebuitoare. Ionescul zice ca vom avek eel!putin 25 ° /s, tiind o scoala foarte, buns. Gandulnostru este sa facem ceeace Dombald 3) a facut la.Royal. 4) Scoala de agriculture poate fi mai tarziaadaogatil de o Academie, sau, cel putin, de uncolegiu rumanesc.

Dace voesti sa ai. un ciflic, 5) este foarte lesne :-sent foarte multe locuri de ocupat ; dar o satitrebueasca bani pentru exploatat. Mai bine sa ieto actie in intreprinderea fermii modele.

9 CostacheQl Ministrul afacerilor streine.3) Dombasle, vestit agronom francez. A contribuit mult la

propiisirea agriculturei in Franta.4) Royale 'find, Nancy. Aci Dombasle a treat cea dintaitr,

terms- model, anciatil pe rangg.o scoalii de agriculturg.5) Turc.: mo§ie. Expatriat si stramtorat de nevoi, B51cescu.

se gandia sa_ -si compere un ciflic in Turcia. (V. scrisoareadin 26 Nile, 1850 in 1. Ghica..Amintiri din pribegie p. 536)_

Negri.

27

Orizonul Orientului nu este cu totul Para nuoripolitici. Stiff ca, este cats -va vreme. a fost o scu-tare in Bosnia si mai pe urma in Bulgaria. Ti-amvorbit despre cea dintaiu, trebuie sa-ti vorbesc decea d'al doilea. In Bulgaria atat propaganda ru-seasca cat si oarecare griefuri bine cuvantate aleBulgarilor impotriva Turcilor a adus un fel demanifestatie. Griefurile Bulgarilor nu sunt asupraguvernului, ci impotriva subasilor 1) si beilicciilor 2)dup'in orasele, dupa malul Dunarii. Cele mai in-semnate i pe care le-au aratat Orin hartie la Poartasunt :

10. Subasii, in calatoriile lor necontenite, silescpe tarani de-i branesc pe dan ii, pe slugile for sipe. caii for ; aceasta ar fi cheltuiala de vreo 15lei pe lung, pentru fiecare familie.

2. Subasii, cand merg in satele bulgaresti, nuau respect pentru femei si pentru fete.

30. Spahii 3) silesc pe taranii bulgari de le lu-creaza la pamaht pans la 30 zile pe an.

40 Beiliccii (dismasii) sfac abuzuri.Dupa mai multe reclamatii din partea taranilor

bulgari la Vidin, pasa, nefacand nici o indestulare, nici o indreptare, atat din pricina ca parteniape subasi, cat si pentruca se temea d'a pune unfrau beilicciilor, care sunt totdeauna sprijiniti inConstantinopol ; in cele din urma la satul Ra co-vita.' despre marginea Sarbiei, trei subasi, siluindo fata detaran bulgar, s'au sculat satenii

1) Turc.: capetenia anal trout; agent de politic2) Turc.: Strangatorii beilicului dijinA pool asupra ani-

malelor).3) Turc.: cavaleria turek.

$i

.

i-au

(:=

28

omorit. Racovitenii, temanduse de consecuentii,au sculat 4 judete ; la trei sate, care au refuzata se rescula, le-au pus foc. Nu au omorit insa altiTurci decat pe acei trei. Adunandu-se mai multemii, au trimis 20 de ciorbagii 1) in deputatie cu oproclamatie la pasa de la Vidin, prin care clechiara,ca ei nu s'au sculat impotriva Sultanutui, ca eiprimesc a plati indoit de ceeace platesc astazi,dar ca nu mai voiesc a mai fi guvernati de Turci,§i aratand griefurile lor. Pasa a primit foarte binepe deputatii bulgari. Dupa .ce a tinut sfat, le-a fa-gaduit ca nu va lua nici o masura impotrivaresvratitilor, pana ce, mai intaiu, nu va primi ras-puns de la Constantinopol ; a oprit insa pe cei maimulti din ciorbagii d'a se intoarce la satele lor,

drept chiezasie, ca nu vor face Bulgariinici o neoranduiala panace va veni raspuns.

In sfatul tinut la pasa erau mai multe parer' :unii din Turci voiau sa taie pe toti Bulgarii dinVidin $i sa porneasca indata volintiri impotri-va insurectii. Un miralai 2) s'a sculat indata, aoranduit patrule din mica trupa regulata ce aveaSi a pus la cale toate cele cuviincioase pentru bunapaza a orasului ; s'a intors sfat si a declarat caa luat toate masurile pentru a pedepsi cu moartepe oricare turc va face cea mai mica incercare deneoranduiala asupra crestinilor. Aceasta a incu-rajat pe pasa, a inspaimantat pe fanatici $i ahotarit, determinafia de a astepta raspuns de la

1) Ciorbargiu (turcete): conandantal ultra regiment de ie-niceri.

Turc.: comandantal until alai (= regiment eseadron),colonel.

Y.

i

tiindu-i

la

.t)

,

29

Constantinopol. In interval, Muscalii au voit sapue mana pe miscare, sa o ajute sa o dirige T.au trecut Bulgarilor patru' tunuri i cati va oficeri,Si insurectia, de la Racovita s'a pornit sa atacecetatea Belgradgicul, unde se afla o foarte micagarnizoana de Turci, dar multe munitii si multetunuri. Afland pasa, la Vidin, aceasta mi$care aBulgarilor, a poruncit ca toti Turcii sa se armezesi sa porneasca impotriva Bulgarilor, ca sa de-blocheze Belgradgicul. Turcii s'au armat cu ceamai mare bucurie si cu totul dupa obiceiul celvechiu, cu tumbelecuri, 1) cu coade de vulpe. cusoitarii 2), cu gialati 3); I i radeau capul, zicandtanzimatul 4) s'a desfiintat Si ca iar a venit timpuljaniserilor. .0 suta de Turci din Vidin $i cu 100 deTurci din Lom au deblocat citadela Belgradgicu-lui, pe care o inconjurau 7000 de Bulgari. Bulgariiau facut foarte proasta rezistenta ; s'au raspanditindata. Turcii au omorit vre-o 60 de oameni; dar,intrand in Belgadgic, au omorit cati Bulgari seaflau acOlo : ca la 200 de barbati; au omorit $i 3femei, Wand multe excesuri La satul Garcea, 150de Turci au impins mai multe mii de Bulgari faraarme, omorind 180 de insi. Aproape de Lom, 35de Turci au vanat 650 Bulgari $i au omorit 150dinteansii.

Turcii au luat tunurile Bulgarilor, cari sunt de

') Turc.: Un lel de timpan, de toba, instrumental princi-pal at meterhanelei

2) Turc.: bufonii cari formaa elemental comic al armatei.3) Turc.: c4/etu.4) Tanzimat (propriu zis : organizare) se numeste perioada

de reforme, care incepe din domnia Sultanului Mahmud ILPrima reform tanzimatului a fost destliolarea ienicerilor.

si

,

ca

It.

30

fabrica muscaleasca, cu numele fabricii ; au prinscati-va oficieri, dintre care unul foarte cunoscut.ii uit numele acum ; au prins scrisori de la ge-neralul Duhamel, dar se vede ca n'au shut sa lepastreze ; pe olicieri i -au scapat prin bani sau i-auomorit.

Bulgarii, raspandindu-se prin munti. au emigratmulti in Sarbia $i chiar in Valahia. Ti-am scris,mi se pare, cele ce s'au urmat intre Voda, Duha-mel $i Ahmed Efendi, in pricina refugiatilor a-cestora. Acum de curand, autoritatile turcesti, ce-rand pe emigrati Printului Sarbii i-au dat cuconditie insa ca nu li se va face nici o vatamare ;

dar Turcii au facut nerozia de au omorit vre-o cincisau $ase insi, indata ce au pus mana pe ei. A-ceasta barbarie a nemultumit foarte mull pe toticrestinii din Bulgaria, din Sarbia, din Erzegovinasi din Bosna. Acesti din Bosna si Erzegovina autrimis la Poarta o jalba, cerand o constitutie informa. Bulgarii se mica $i cauta a se- rescula deisnoava 1) ; de nu se vor luk bune masuri, se facedandana mare

tii di, la Belgrad, politia locala a Milt o slugabosniaca a lui Fonblanc 2). Indata, acesta a scoboritpavilionul englezesc $i a intrerupt toate relatiile cuguvernul. Dup. aceea a raportat d'adreptul laMinister, scriind lui Caning numai cateva cuvinteLe gouvernement de S. M. B., avant ete gravernient-offense par les autorites serbes, j'ai cru devoir rom-pre les relations jusqu'a ce que reparation soit faite ;

1) Din nou.2) Consulul englez din Belgrad.

.

. .

.

31

j'aurai l'honneur 'de vous. adresser bientOt un me-moire a. sujet. Ambasadorul d'aici n'a facut nicio Ducandu-se Nicolaevitz, incaricatul ')sarb de aici, la Caning, i-a explicat curgerea pricinii. in chipul urrnator. Sluga D-lui Fonblanc. intalnind o rata sarba pe ulita, a luat-o cu sila incurie la consulat, unde a petrecut toata noaptea.A doua zi indata cum a scapat, fata s'a dus lapolitie cu prelentie impotriva -Bosniacului. Politiaa trimis sa ceara pe sluga la judecata. Acesta s'ainfatisat, into varasit de .un.dragoman. Judecatoria,dup.' ce l'a osandit a primi cateva nuele la spate,a comunicat sentinta acelui dragoman si au a -.plicat-o pe spinarea Bosniacului. Fonblanc zice canu a trimes dragoman. Dupa explicatia aceasta,data de Nicolaevitz, Caning hotarise sa ceara 0cercetare din partea Portii ; de atunci insa, pri-mind un memoir dela Fonblanc, prin care acestapretinde; ca intamplarea din urma nu este decalo parte dintr'o lunga serie de umilinte, pe. careguvernul sari) le face consulatului sistematicestede vre-o catava vreme, a hotarit sa, sprijine pe a-gentul englez i sa dobandeasca o reparatie adevarata. Tata cum am auzit pe unii interpretandintamplarea .si pizma politii asupra consulatuluienglizesc, aceasta o banueste aici si ambasada..Seful politiei este cu totul austriad ; .agentii AUs-.triei si Rusiei banuesc, ca voiajul lui lorchici laLondra Ia Paris are drept scop a chema capi-taluri englizesti pentru facerea a drumuri de ferSi a canalizatii de rduri, prin care Sarbia sa se pue

') Insiirch)atul de afaceri.

Yi

.

32

in contact cu Adriatica. Aceasta displace si Ru-siei pi Austriei. Provocand o raceala de felul a-cestiea, nadajduesc a impiedica isbanda lui Iorchici.

Titoff a fost la Brusa si la m[un]t[ele] Athos. A fost.la Brusa numai si numai ca sa arate ca s'a inte-les cu Sarim Pasa 1), ca, la o intamplare de schim-bare de minister, sa creaza lumea ca Rusia este.cauza schimbarii ; dar, tine cunoa§te pe SarimPasa si pe Riza 2), ptie ca influenta ruseasca nuca§tiga nimic cu dansii. Deocamdata ministerul.Reid 3) este tare pi foarte bine sprijinit de am-basadorii Francii §i Engliterii ; cu toate acestea.moartea, sorii Sultanului, a nevestii lui Feti Ah-met papa, este o pierdere simtitoare pentru mi-nisterul de astazi, pe care 11 sprijinia foarte multraposata; si este shut ca era cea mai cu influentaasupra Sultanului.

Aici avem de o saptamana pe Iorgu Manu, ad-vocatul. Acesta este rusist. Zice ca a venit calucreze in pricina procesului lui Meitan cu Milosch,pe care I-a pierdut, acum de curand, la divanulmalt, impotriva tuturor formelor ; dar eu crez,este un agent al boierilor, venit cu bani, ca sa lucreze impotriva lui Ahmed Efendi.

Divanul ad-hoc a refuzat proiectul lui Vodaprin care boierii, care fac negot pe mosiile lor, sesupuneau la patenta de 1-a class, cu contributie de.25 galbeni pe an, asemuindu-se toti negustorii de

') Mare vizir..2) Riza Pasa, serasker tannish.° de rilzboiu), partizan di-

darns al aliantgi tranceze, prieten intim al generalului Au-pick, ambasadorul francez.

3) Fost ambasador la Paris.

sa.

ca

.,

33

1-a clash la drepturi cu boierii de al doilea clash,lucru ce ar fi adus vre-o cativa oameni la drep-turi politice.

Boierii au inceput a scoate vorba, ca Ahmed E-fendi viseaza a se face Domn.

De vreo doua zile a legit vorba ed. Aristarchise va numi Domn al insulei Samos.

Al tau prieten I. G.

Liiders a pornit din Bucuresti la Viena cu mi-siunea in pricina Principatelor. C. Bhlaceanu aprimit cordon mare rusesc.

P. S. Cor vine piste putin la Paris ; asteapldvoia ce a cerut. El nadajdueste ca ministerul vaprimi o propUnere a lui prin care 1-iul dragomansa fie si consilier al ambasadei si sa alba o can-celarie specials a dragomanatului, dupa cum esteorganizata misiunea ruseasca. El crede ca aceastaar da irlfluentii franceze o mare intindere. De vadobandi aceasta, pozitiunea de consul general inPrincipate numai este pottivita cu pretentiile luiCor. Am vorbit cu colonelul Margadell pentru lo-cul lui Poujat. El ar primi cu bucurie ; dar zice,ca la Minister aceasta idee ar intarripina mari pie-diet, pentruca birocratii vdd cu mare nemultii-mire si pismuire pe militarii, cari ocupd posturidiplomatice, si ca, dach generalul Aupick ar scride aici, ca D-1 Huet nu este destoinic si ar ceresa trimita pe cineva de aici, ar primi fara indoialadeslegare sa trimita pe Gabriyac sau pe Aarti-gnac: unul capabil dar in care nu trebue nici einici not sa avem incredere si celalalt prost, de*ifoarte bun suflet. Asa m'am inteles cu Czaica

3

.

-

34

ca sa scrie Principelui Czartorinsky si lui Za-moisky 0,- ca sa vorbeasca cu D-1 Sentrat. Cautaa mica to ; car c'est tres importent pour nous.Desprez, prin cartea lui 2 , socot ca este imposibilPoujad, viind acolo, va lucrit pentru maiorul Sa-battier dela Atena; Iiirtdca el are nadejde a do-bandi locul lui Tovenel 3) si ar voi sa se desfacide Sabattier 4). Acesta nu ne corvine noun.. fiindcjeste grecit cu totul. Il faut viler.

Adresa pc. plic : Monsieur Nicolas Balcesco a Paris.

IIIBoyadgikeuy, 25 August 1850. 5 )

Numai de cloud on ti-am scris ca, prin postiaurmatoare, iti trimit bani $i nu m'am tinut devorba; pricina a fost ca banii, ce tineam gala casa ti-i trimit, am fost silit a-i da impreunat cu altii,pe care m'am imprumatat cu 2°/,, pe lund, ca saplatesc polite ale fratilor cauzasi, pe care facusentdobitocia a le chiezdsui. Zilele acestea am fost

1) Comitele Zamoisky, nepotul Principelui Czartorinsky.2) La Moldo-Valachie el le mouvement roumain. In a-

ceasta carte, Ca si in celelalte (vezi mai sus p...),. Desprez,apArand dreptul la viola al neamului romAnesc, se ridiciiimpotriva intrigilor abile ale diplomatiei rusesti, care, submasca protectoratului, se strtiduia sa 1n5buse aspiratiunilenationale ale tineretului.

3) Thouvenel, consul francez In Atena ; mai Wahl, in timpul .framantiirilor pentru unire, ambasador francez in Constanti-nopol ; un sprijinitor cillthiros al unirei.

4. Consul francez la Atena.5) Foia 35.Vezi si scrisorile lui N. Billcescu din 16 Iulie si 6 August

in Amintiri din Pribegie.

§i

\

35

pus iarasi in cel mai mare ambaras de un birbantde compatriot, pentru care am platit piste 15.000lei, pentru care platesc de zece luni cate 11/2% pelung. Ca sa viu la banii tai, numai prin curierulde acum treizeci de zile ti-am scris ca ti-am tri-mis bani. Dacd bancherul va fi facut vreo in-.tarziere, nu este vina mea ; acum trebuie sa fii.convins, caci trebuie sa-i fi primit.

Ara.pild 1), Mr& cuvant, se plange de mine, caci euam scris d-lui de Ferney 2) sa-i ulateasca, Incade cand i-am facut cartea de credit pe numelelui. Intelege-te cu dansul; astazi nu am limp, darprin postia viitoare sau ii scriu sau, de mi-o venibani d'acasa, ti-i trimit tie, ca sal dai lui TacheGolescu.

Brosurile tale 2) nu le-am primit, deli suet aici.Afland dela censor ca este o brosura asupra Prin-.Cipatelor la vama, am banuit ca este a to ; amalergat pe la ministru de am dobandit slobodaintrare. Cenzorul dupa ce i-a incuviintat slobo-zirea, a trirnis -o inapoi la vama ca sa o dea cui.este. Eu, dupd toate incercarile ce am facut, nuam putut sa o scot dela vama, fiindca nu aveamnici o hartie dela speditor, nu am gasit nici lapostie, nici cancelaria vaporului, nici la Bel-homme ) nici un connaissement. Brosura sta

Porecla lui Goleseu.1,21 Directorul pensionului in care se ally fratele lui Ion Ghica.

-3) Question econornique des Principautes danubiennes Paris,lLibrairie de Charpentier, 1850 N. Bikes. le trimesese la li-brarul Belhomme, din Constantinopol, vezi scrisoarea luiBalcescu din 16 August, In 1. Ghica, op. cit., p. 541.

4) Librar iu Constantinopol.

.la$i

') itae4te

I

36

acum la vama. Indrepteaza-te catre speditorurla care ai dat-o ; cere-i sa scrie corespondentuluisau dela Marsilia sa-mi trimita le connaissement:.

Nu am timp a-ti scrie altele. Iti fac numai ob-servatia ca, de ti-am scris intr'o scrisoare, ca ititrimit doua proiecte 1), pe care nu ti le-am trimis-decat cu curierul urmator si in locul for ai. gasitaltul, pe care era sa ti-1 trimit cu alt curier, expli-catia vei afla-6 in mina, care le-a copiat. Am as-teptat pang in cel din urma moment pecare se insarcinase a le prescri, si nu le-a adus,decal dupa opt tile, si atunci dupa ce am alergat:mai mutt deck de le-asi fi prescris eu.

Al tau prietenIon Ghica.

P. S. Iti trimit adresa Golescului si trei voturit. urmarea scrisorilor lui Ionescu. -

In scrisoarea urrnatoare iti voiu vorbi de Bo-liac. Son affaire devient tres mauvaise par suite,de son depart.

ITT

Boiadgikey, 4 Septembrie 1850. 2),

Am multe sa-ti scriu ; dar nu stiu. de ma vasluji memoria sa ti le insir pe toate.

Eu pui o mare importenta a avea un consulfiancee cum se cade ; acel care este acum in locullui Poujad 3) este un om de nimica ma tern sa

1) E vorba de 2 proiecte pentru gendarmi". Vezi scrisoa-rea lui N. Balcescu din 6 August, in I. Ghica, op. cit. p. 539..

2) Foaia 38.3) Huett, fost mai inainte consul in (Mesa.

.

.

.

11. m.

.

-

si

.

frati-to,

pi

37

nu ramaie defiinitiv. Poujad nu era partizan al"revolutionarilor, dar depesile lui aveau meritul aface chestiunea rumana foarte importenta la mi-nister si a-I tinea au courant de toate intrigilerusesti; avea meritul a fi cam ruso-fob, lucru cene era foarte in favor ; era. boierist, dar totodatarumanist. Generalul Aupick este foarte bine dis-pus, pot zice ca face mult in chestiunea Princi-patelor ; dar este importent ca ministerul sa fieinstiintat d'adreptul de cele ce se petrec la noi.Eu cu Poujad nu sunt bine in inima ; dar in a-parent& suntem cei mai buni prieteni ; ne ,vedemin toate zilele. El are interesuri de familie in Carai se teme, ca eu sa nu fiu un obstacol la reali-

zarea nadejdilor lui, mai ales ca ma vede foartebine primit la ambasada engleza, care are astazimare influents asupra ministerului otoman. Unalt cuvant de a nu ma iubi este prietesugul lui

atre Fuad Efendi, care, dupa cum se vede, perse-.cuta cat poate pe Ahmet Efendi. -Poujad stimape Ahmet Efendi admira, dar se teme sa nufie impotrivitor la nadejdile lui. Eu din parte-miiubesc mult pe Poujad, desi m'a descris aici si laParis ca p'un om cu totul devotat Engliterii, dinpricina relatiilor mele cu Grant 1) $i, tii ca, de cand.a fost in Siria, i-a ramas putina anglofobie. Admircapacitatea si activitatea lui, care, deli nu intrutoate favorabile ideilor noastre, fiindca este preaconservator reactionar, dar se potriveste in

1) Effingham Grant, secretarul consulului englez din Bucu-re5ti la 1848; a adus servicii inseminate revolutiei muntene.

si-I

si

38

multe cu not in privinta nationals ; dar sunt foartecirconspect, fiindca este ca toti diplomatii egoistsi se poate schimba ; apoi este si cam austriac.

Am vorbit cu generalul Aupick pentru colonelutMargadel ; mi-a zis ca ar privi despartirea lui cao mare nenorocire, cad trae$te de 30 de ani cudansul $i ar vol sa moara pe manele lui.

tin om, care ne-ar conveni foarte bine, ar iiComtele de Reculot, 1) care se afla acum la Parissi care si acum poarta titulul de 1-iu secretar deambasada de aici. Iti trimit o scrisoare pentrudansul ; te indemnez sal te duci singur la dansulsa-i explici ca postul Bucurestiului, astfel precum1-a avut Poujad, ca agent diplomatic $i consul ge-neral, cu doi attaches, este foarte frumos pentruun tanar; explica-i ca poate juts un rol foarte im-portent si ca acolo este astazi lupta intre Occidentsi Nord.

Poujad poate sal se duca la locul lui fouvenel,la Atena ; el este protejat de Montalembert 2) sipiste putin va fi protejat de prezidentul Republi-cii, prin mijlocirea Baronului Excelmans, careeste a se numi adiotant al lui ; acesta pornestepiste putin la Paris si iti trimit o scrisoare pentrudansul.

In ceeace priveste lucrarea pentru numirea luiReculot nu te incredinta nici lui Excelmans, nicilui Poujat, data va vent la Paris.

. I) Comtele de Reculot, nepotul generalului Lafayette, repu-blican, fusese numit, din 1ts48, prim secretar al arnbasadeitranceze din Constantinopol.

2) Charles Forbes, comte de Montalembert, publicist deqeful partidului catolic din Franta.seams,

si

39

Sa-ti vorbesc acum de ceeace este mai impor-tent : de intrigile boierilor nostri impotriva luiAhmed Efendi. Lupta s'a deschis, caci comisarula dechiarat ca nu este nimic de facut cu aceastacasta corupta, ca ar trebui ca legea electoralasa fie facula astfel ca sa pue Cara subt garantiaunei clase de oameni mai sanatosi. El este de pa-rere ca dreptul politic sa fie dat proprietatii Eicunosc tendintele lui Ahmed Efendi si profita deimpotrivirea ce face de a se lua masurile ce voescAluscalii cu gandul de a invita duhurile la vreoneoranduiala. G[enerala Duhamel a poruncit sa seindoiasca toate posturile, sa se is masuri aspreimpotriva tendintelor revolutionare, care se ivescdin toate partite; pe de alta parte pune de daufoc in oras $i altele, toate acestea ca sa legitimezeocupatia.

Iti prescriu aci un pasaj diritr'o scrisoare : «Iln'est pas moms vrai que depUis le mot donnepar moi, les antis desesperent d'avoir leur petiterevolution ici quoique par un deploiement in;croyable de troupes et patrouilles it fassent venirl'eau a la bouche des gens*. Ahmet Efendi a pro-testat impotriva acestor masuri, facut sa in-ceteze $i ministrul din nauntru cu multi boieris'au refugiat spre Calinesti, unde s'au deschis con-ferintii si iscalesc o petitie spre a se trimite laConstantinopol, impotriva Comisarului. Se asteaptaaici o deputatie de boieri cu aceasta petitie; intredeputati, sapte la numar, se afla.: N. Sutzu. Bes-dadea Scarlat si I. Vacarescu. Eu mi-am pus ingand a lucre spre a face pe minister ki trimitela Brusa. Ce serait un coup charmant. Lovitura

le-a

40

impotriva lui Ahmet Efendi are ramificatii si aici.Rustanbeg lucreaza foarte activ. Muma-sa, ComtesaMarini, la care merged M-me Eliad de urla, a pus'ope aceasta de a facut o petitie impotriva lui AhmedEfendi, care petitie s'a iscalit de Plesoianu, Cris-tofi si C-ip ; acum s'au dus si la Brusa, sa cauteiscalituri. Despre aceasta petitie stiam de multprintr'un Leah, care a spus lui Czaika ca a sivazut-o ; acum a spus-o M-me Eliad insusi luiManu. Aceasta dama s'a 'pornit la Hio.

Te prevestesc ca Ahmed Efendi va fi sustinutaici, atat de minister cat si de misiunile Francieisi Angliei Lupta aceasta imi face mare placere $inu sunt la indoiala ca ne va fi in folos. G[eneralu]lDuhamel se duce dela Bucuresti pentru totdeauna.Halcinski 1) ramane in locul lui ; aceasta ca sapoata Titof cere departarea lui Ahmet Efendi. Itifac cunoscut si aceasta ca Sir Stralfort mi-a spusieri ca, prin curierul din urma, Lord Palmerston ascris Lordului Blumfield 2) la PeterSburg sa cearagolirea total& a Principatelor emais ne perdez pasde vue, a-t-il ajoute, ce que je vous ai dit l'autrejour que, si les Valaques ont le malheur de tomberdans le piege qu'on leur tend et s'ils font unmouvement, toute action diplomatique se briseracontre le volonte des Russes d'occuper les Prin-cipautes indefiniment.s

In tars s'au facut o multime de abuzuri. AhmetEfendi a primit o multime de petitii §i a indatoratpe Voda a numi o comisie cercetatoare in patrujudete ; aceasta comisie a adus descoperirea de

1) Consul rus.2) Ambasatlorul englez la Petersburg.

y

.

-

41

abuzuri scandaloase din partea lui St. Bellu, inIlfov. Voila a fost silit a-I scoate cu urgie si a-iporunci a se duce la manastire 1); socot insa cabietii locuitori vor fi siliti a se consols cu atat.Impotriva lui Filipescu, la Prahova, sunt o multime de acuzatii ; se face comisie lui lui Tamara.

Stirbey este cu totul muscat ; dar parerea luiAhmed Efendi este ca nu trebuie Inca rasturnat ;trebuie din impotrivd a-I pune Impotriva boierilor,ca sa-i slabeasa

$tirbey marita pe fii-sa, pe fosta M-me Vellara,cu un oficier muscal Baron Upsche, fiat fostuluiministru de Danemarca, d'aici.

Plajano s'a bdtut in duel cu un adiotant al luialders, anume Amossof. Florescu Alecu s'a balutin pumni cu G. Filipescu, acolo unde se chema-sera ca sa se balk' in pistoale.

Aflu indata ca astazi a sosit aici vestitul Gr.Perez, refugiatul dela Paris.

'.Cesar Boliac ca s'a pornit de aici, pe furls,siibt numele de Timoleon. Paleologu. Piste catevazile, dupa pornirea lui d'aici, m'a chemat Aali Pasai mi-a zis ca se caieste de increderea ce a avut

In parola lui de cinste, pe care i-a fagaduit ca nuva pleca, Walla nu-1 va instiinta ; m'a insarcinat

scriu, ca internonciatura cere acele diamante,ce au ramas pe seama lui, in numele mostinitorilor lui Zici ; si, fiindca singur a declarat, ca este_gala a le plati drept suma de o mie de galbeni,drept care zice ca erau pretuite, cere ca acea suma

1) Una din pedepsele impuse de Domni boierilor, era,periorisirea' (inehiderea pentru o bucata de vreme) in ma-nastiri.

$i

ski

si

sa-i

42

de 6a ni sa se depuie la cancelaria austriaca. 111i-azis sa i scriu sa vie aici negresit ca sa nu treacade hot. Eu am trimis pe Marin 1) sit spue lui M -meBoliac sa scrie $i ea, indemnand pe barbata-so.sa vie inapoi ; aceasta s'a suparat $i a zis toatedobitociile din lume impotriva mea, zicand ca euam umblat sa fac sa se arestuiasca barbata-sos. a. 1. Doua, trei zile dupa aceasta, a primit o scri-soare dela barbata-so, dela Mena, si bani ; a venitnoaptea la Boiadgikey, pe la trei ceasuri dupamiezul noptii $i -a facut lada, voind sa piece, faro.a plati piste trei mii lei ce era datoare in sat.Cand a iesit din casa, s'au strans datornicii, oprind'o,.i a fost silita 'a plati. Deosebit de acesti bani tre

fibuie sa avut si banii de drum ; acesti bani i- atrimis barbata-so dela Mena., uncle s'a dus si ea.Boliac se zice ca i-ar fi scris ca banii i-a luatdela Tell ; Plesoianu arata dela Tell o scrisoare,prin care acesta zice ca nu ar fi voit sa-1 pri-measca. Trebuie sa stii ca nu este decal numaiun glas impotriva perechii Boliac. Eu nu am nicio opinie ; dar sunt lucruri in conduita lor, care suntabominabile si vaz ca au bani, caci la vreme denevoie pot. Aici ne bucuram de cea mai rea re-putatie.

Sunt cateva zile de cand un spion rusesc, subtpseudonimul de Peterson, natif dela Garnisey, setot legs de cativa din rumani. In sfarsit alaltaeria tabarit cu un ciomag asupra lui bietul Nenisor 2),la Petit Champ, jurand c'o sa bala i pe Ionescu,.pe Gherghel si pe vreo cativa altii. Vazand insd_

') Serghiescu, poreclit Nationalul.2) Petrache Nenisor, exilat in urma revolutiei din 1848.

.

.

43

ca Nenisor duce pricina in politie si ca toti acei,.cati se aflau la Petit Champ, erau gala a depozhin contra lui, s'a imbarcat ieri pentru Moldova.

Vogoridi, decand cu pricina Bulgarilor, a doban-dit iarasi influent& si nadajdueste a isbuti aface Bulgaria principat ca sa se facts el domn. Multidin diplomati sfatuesc pe Turci a radica Bulgariain principat. Aali Riza pasa s a numit papa laVidin ; se zice ca este un om foarte cinstit sibun, dar prost ; este mare prieten lui Vogoride.Bals a plecat ieri la Iasi.

Aici a sosit M-me Sturza. care voeste sa joacepe dama mare. Socot ca are vreo misiune dinpartea lui Gr. Ghica cu care este foarte prietenavoeste sa is protectia englizeasca si sa se' ductsla Paris.

Memoirul asupra proprietatii, ce ti-am trimis,sunt cateva luni, esle redijat de doctorul Arsachi, 1)care a facut si un altul ca sa refute brosura ta2).Ceeace ti-am trimis este numai concluzia ; candof pune mana pe fratit-to, o sa-1 pui sa-ti scoatao copie dupe tot. Partea comparative intre deose-bitii locuitori plugari din Bulgaria, Basarabia, Mol-dova si Valahia nu este fara interes. Am primit-o,acum sunt cateva zile.

Al tau prietenIon Ghica

P. S. Cad de some si nu pot scri scrisoareacatre Reculot. Ti-o trimit saptamana viitoare.

1) De la doctorul Apostol Arsachi, mai tArziu, in epocaunirii deputat, cunoastem o singura scriere asupra proprie-tatii : La question de la propriete devant les assemblees legi-slatives, cu o traducere in limba romans.

2) Question economique des Principautes Danubiennes.

,

44

V

Boyadgikeuy is Septembrie [1850]. ')

Iti trimet memoirul lui Arsaki asupra proprie-Partea, care mai lipseste, trimete-o prin

postia viitoare. Aici nu aver'''. nimica nou. Depu-tatii asteptati din partea boierilor, cu petitie impo-triva lui Ahmed Efendi, n'au sosit Inca aici.

Nu am timp sa raspunz Bolintineanului la scri-soarea ce mi-a scris, pentruca am de scris mullpentru curierul de Bucuresti. Spune-i, din parte-mi,ca, pentru ceeace priveste articolele lui Eliad dinjurnalul La ligue des peoples 2), sunt cu totul deparerea lui: nu trebuie facut nimic. Impotriva pa-rerii mele, acei dela Brusa au. scris redactieiscrisoare, pe care nu am vazut o, dar as donmult, de se va putek, sa nu se tipareasca.

Frati-meo a facut o copilarie si o sa-i scriu dece sa nu to consulte, cand a vrut sa faca un ase-menea pas.

Al tau prietenIon Ghica

Arif Efendi s'a numit ministru la Viena in locullui Musuri, care vine aici ; Caragea, ministru laBerlin ; [ilizibil] Efendi, charge, d'affaires la Londra§i Riza bey, la Paris. Daca nu cunosti pe Rizabey si daca ai trebuinta de dansul, scrie mi casa-ti trimit o scrisoare din partea ministrului saudin partea altui cuiva catre dansul.

1) Foaia 45.2) Ziarul apareil in Paris sub conducerea lui Carpentier.

Vezi scrisoarea lui Baleescu din 6 August in I. Ghica,Amintiri din pribegie.

tatii. ti-oi

4)

-

I II

o

3)

45

VI

Pera, 24 Septembrie, 1850 l).

Astazi iti completez scrierea lui Arsaki asupraproprietatii. lti va sluji pentru publicatia ce veisa faci. Cu toate ca nu mi scrii in ce limba o safie scrisa revista to 2), banuiesc ca o sa fie in ru-maneasca. A dori sa contribui si eu, ea si voi ;dar sa stiu cam ce fel de articole ar fi mai po-trivite. Cauta a nu cadea in idei prea not sipentru care atat Turcii, cat $i Englezii si Fran-cezii au convenit a zice ca sunt subversive si ne-potrivite cu bunul ordin. Cu toate edit ar putekzice cineva spre apararea a unor idei, dar socotca singurul mijloc de a avea o inraurire asupralucrurilor astazi si a face sa fructifice oarecumcele samanate in timpul revolutiei este de a dovedi, ca nu suntem ceeace politicii practici deastazi guvernele numesc : anarhisti i inimicioricarui ordin social. De aceea ai Meat foarte bine

') Foain 48.Despre proiectul revistei vezi si scrisorile lui BAlceseu

din 16 si 26 August, 16 Septemvrie. Revista a apilrut in20 Septemvrie cu titlul Romania Viitoare. In prosuect l ()-pond e Indemnat sA nu se lase -am5git de Muscali si ciocoi"i printr'o miszare tarn vreme, s5 pravaleasca Cara in pl.:1-

'mile. Sentinele ale poporului, deslipite de trupul lui sir5splindite de vijelie pc fain lumii, not priveghiem en Mare,amiute si pipilim lucrarea surds, ce se face in inima popoarelorfrati, Si nu vom lipsi a vii prevesti, in ceasul destept5rii ge-nerale, aceeace aveti a face".

Prospectul este setunal de : C. Baicescu, N.Balcesca, D. Brd-tianu, General Florescu; S. Golescu, N. Golescu, G. Magheru,..B. Malinescu, A. Paleologu, C. A. Rosetti Si I. Voinescu.

si

21

-

f II

.

46

de nu ai primit a te duce cu misiunea cu carevoia sa te trimita la Londra 0. De ce nu te lute-legi cu Bolintineanu 2), ca sa nu se faca decal unjurnal, iar nu cloud; Deli Pesta este un foarte bunpunct geografic, dar nu infatiseaza conditiile delibertate. de care am avea trebuinta pentru redac-tia unui bun jurnal. Eu am multe hartii intere-sante, de care ai putea sa te slujesti.

In privinta politica, iata ce as dori sa puneti inprincip in manifestul ce yeti sa iscaliti in numa-rul specimen sau program : 1) Rumanii din Turciacu Besarabia, pe care far drept au luat-o Musca-lii (violation du droit des gens et du droit deprotection qu'ils se sont arroges), uniti intr'un sin-zur stat, subt suzeranitatea Sul tanului, dupa dreptul capitulatiilor ; 2) Rumanii din Austria, Buco-vina, Ardeal si Banat un alt stat, subt Austria,-cu dreptul de nationalitate. Nu trebuie sa ne pu-nem ca oameni, care voesc rasturnarea nici unui.stat din Europa.

Cu Harquart am avut discutii foarte turburate ;.se impaca foarte anevoie cu ideia de unire aPrincipatelor ; dar crez ca incepe a intelege avan-tajurile ce ar urma pentru aceasta pentru Turcia.

Cu Hamilton (Tomson sau Henicson 3), pe care.

1) Vezi scrisoarea lui Balcescu din 6 Septembrie in I.-)Ghica Amintiri din pribegie p. 546.

2) Bolintineanu tip5reste in 1851 la Paris (tipogr. de Soye)Albumul pelerinilor ronmeni, o revista, cuprinzand numaiversuri.

1) Publicist englez, care cilliitorise prin peninsula bale:mid.)-$i care ,,a publicat multe articole interesante aunt ra Princi-patelor Si a Serbiei. V. scrisoarea lui Balcescu din 23 Iambi-xie; 1850. Ghica. Amintiri din Pribegie. p. 456.

47

1-ai cunoscut la Londra si care este un om foartemisterios si agent al lui. Cosuth 1), am adesea conVorbiri. El tracteaza din partea lui Cosuth, pe.care it vede adesea la Cutahia, 2) pe principul me-moriului meu, pe care ti I -am comunicat asta-primavara.; el propune fuziunea tutulor emigratiilorintr'una, lucrand fare distMctie de nationalitatei pentru un princip, care e5te resturnarea Rusiei

si Austriei. Mi se pare ca principul lui, in loc dea uni, desbina, fiindca nici Italienii, nici Polonii,nici not nu putem primi de cap pe un Magdjar,precum nici Magdjarii nu ar primi pe un Polon,pe un Italian, sau pe un RUman. Deosebit de a-ceasta, ideia ostensibila de resturnarea Austriei arinfricosk atilt de mull guvernurile stabilite, incattoate mijloacele de actiune s'ar inchide; ar fi privita de anarhica. Cobden 3) insa este de parereaaceasta ; am vazut o scrisoare a lui la Hamilton.Are o mare opinie de Cosuth Si nu vaz ca acesttribun merita toata admiratia Englezilor. Eu amzis lui Hamilton, ca voim sa ne intelegem cu toateernigratiile Yi sa ne sprijinim in mutual ; dar voimsa ramanem Rumani afara din tail; precum si inlark si in emigratie, sa fim o icoana in minia turdde ceeace trebuie sa fim, cand om fi atat de noro-

11 Ludovie Kossuth, primul ministru ungur in timpul re-Tolutiei din 1810.

2) Localitatea in Alia Mic5, unde fusese intermit Kossuth,de dare Turd, (blot"' fuga din Ungaria.

3) eful partidului free trade din Anglia, partizan al pacii.Despre intervederea lui Billcescu cu Cobden la Londradespre parerile lui Cobden asupra chestiunei orientate v.scrisoarea lui Balms. din 26 lanuarie, 1850. Ghica. Amintiridin pribep,ie 456.

.

:

48.

citi ca sa vedem lucrurile, dupa cum dorim. Czaikaare mare relatii atat cu Harquart, cat cu Ha-milton ; dar tot odata mari prepusuri asupra luiHamilton. Adevarul insa este ca are increderealui Cobden si influent& asupra tiparului in Engli-tera. Trebuie dar foarte menajat.

Eu sunt cam suparat pe tine din pricina ''rela-tiilor tale cu N. Golescu, care stii ca a iscalit im-potriva mea o acuzatie in forma dtiT acuzatie caretrebuia intaiu sa o retracte inainte de a te punein relatie cu dansul, fiindca te priveste si pe tinepang la un punct. Nu socoti in ceeace-ti zic caceeace yoiu sa zic ar fi o blama, ca nu iei asu-pra-ti galcevurile mele, caci pentru ceeace ma pri-veste ii .am socoteala ; trebuie sau sa nu faca do-bitocii, sau, data le face, trebuie sa le espieze.

Stirbei 0, dupa o faimoasa proclamatie. in carezice ca, dupa ce a imbratisat parinteste pe toti

si i-a pus in pane, chiar si pe acei pecare evenimentele dela 1848 i-a departat din tara,socotind ca intrand in sanul familiilor vor aduceidei sanatoase si se vor pocai, vazand ranile san-gerande ale patriei lor, apoi acestia din impotrivaprin tot felul de mahinatii, cauta a resturna ordinealegala si a turbura linistea c. I. si ca va pe-depsi aspru fara deosebire de rang si de pozitiepe fiecare etc. (diplom dat lui Duhamel 3) si care

va sluji pentru a motiva ocupatia). Dupa aceasta proclarnatie, fruct al calatorii lui .prina prefacut ministerul, lasand numai pe Iancu . Bi-bescu la ministerul bisericesc. Iordache Filipescu

I) Domini! Tfirei Romilne0.

si

i

ii

tara...

g

49

.este vornic ; Slatineanu, vistier ; un Manu, nu stiucare, postelnic etc.

Aici avem istoria Ovreiului prusian, pe care, dinporunca lui Said Pasa, 1-au batut Turcii la Damaspang intr'atat, incat piste o zi a $i murit.

Iata versiunea, care pare cea mai probabila. A-cest Ovrei pricepuse ca un Turc venia adesea de-ifury deosebite 4ucruri. Pandindu-1 cu alti prieteni,1-a prins lucruri furate $i I-a luat la ba-tale. Turcu. glitlgand ca acest Ovreiu a voit sa-1 o-moare, ca sa-i irffUngele pentru prejudete religioase.1 a radicat la cliehaiaoa unde i s'a dat300 de bete. Scotand acesta patenta de sudit 2)prusian, i s'a mai oranduit 100 de bete pentruaceasta cualitate. Ambasadele prietene Turciei pro-pune guvernurile sa faca pilda pe Said Pasapentru o asemenea urmare si mi se pare ca osa-1 $i scoata sau poate sa-1 pedepseasca. Ar fibine ; dar acesta se vede ca indata a pornit la_Meca, spre expiatie. Socot ca Ovreii s'ar multumi.ceva mai bine cu ceva parale.

Cauta, data poti, a nu se face prea mult sgomotdespre aceasta prin gazete, fiindca Muscalii o saprofite mult de o publicatie cat de intinsa a a--cestui fapt. Turcii sunt hotitriti .a face ceva.

Ion GhicaVII

Boyadgikeuy, 5 Octomyrie, 1850 1).

Am vazut cele ce-mi scrii de sdrisoarea primitade d-1 Stefan Golescu de la prietenul dumnealui

1) Foaia 52.4

7

larialte

i

3)

50

Tell. 1) Spune i, din parte-mi, ca nu este in puteread-lui, nici a nimarui de a ma face sa fiu ceeace nusunt ; tot ce pot dobandi este rezultatul ce au avut satisfactia de a dobandi alta data : de a ra-taci opinia. Raul este mai lesne de facut de catbinele, cu deosebire ca acest din Mina, find maianevoie, nu este de nasul fiecaruia. Daca d-1 Ma-gheru, dela Brusa, este un tanar de onoare, vadementi cele scrise de d-1 Tell ; socot trimitscrisoarea ta, cutoateca mi se pare ca este is-calit in scrisoarea catre d-1 Carpentier, redac-torul dela Ligue des Peuples, care se afla la d.Florescu: Frati-so Alecu si Radu, cu care am pe-.trecut tot timpul meu in Brusa, afara de otate de ors, cat am fost la pasa, precum i VA-leanu, la care cram in gazda, stiu foarte bine, canu am avut nici o convorbire secrets cu di Ma-gheru trebuie ca Alecu si Rodolf sa-i fi scrisfoarte in detaliu cele zise de mine, in cele optzile, cat am sazut la Brusa, ca sa n'aiba trebuintaastazi a fi in mirare.

venim acum la Boliac ; cu aceasta m'ampotrivit la ganduri pans in luna Iui Iunie sautulle, adica la seosirea d-lui Plesoianu si Duca,cand a venit de mi-a vorbit de trebuinta de omiscare. N. B. dupa o mai lung& petrecere silunga desbatere cu dumnealor, cari au venit la.Boyadgikeuy de au petrecut doua sau trei zilela Boliac, discutiile mete cu Boliac in prezenta.

Vezi scrisoarea lui Balcescu din 16 Sep. 1850 in Ghica,Amintiri din pribegie, p, 547.

.

si

sa-i

jumai-

')

5i

51

lui I. Filipescu. lui Manu $i Zane 1) au fost destulde sgomotoase, ca sa tie fiecare ruffian aici, caeram cu totul impotrivitor unei miscari, pentrucuvintele ce ti-am dat in scrisorile mele dintr'aceltimp. Boliac se dechiarase pentru o miscare ; re-

lui cu mine se rupsese ; atat numai ca. laplecare, cu doua ceasuri mai inainte de a se im-barca, intalnindu-1 la Vasilica, Ghica, m'a tras pescara otelului Iosefini, unde mi-a spus ca por-neste ca sa se inteleaga cu d-1 Tell pentru o mis-care, filmic& d-1 Plesoianu nu avea plenipo-tentie de a tracts. Am mai incercat in zadar a-1disuada, zicandu-i ca intra intr'o ideie fatale tariff. 2)Ne-am despartit cam rece ; de atunci nu am avutnici o relatie cu Boliac. Nu mi-a scris si nu i-amscris decal o scrisoare, coprinzand cele ce AaliPasa m'a insarcinat sa-i scriu. Aceasta paginapastreaz'o ca s'o arati lui Cezar, care, dupa cumam aflat din cele ce a spus d-1 Plesoianu aici,trebuie sa fie la Paris in curand.

Ali avea multe sa -ti scriu, dar sunt ocupat cu,un memoir, ce gatesc. Iti trimit un proiect defermi models, pe care to rog sa.-1 arati la vreunagronom 3) ca sa-1 indrepteze, si sa.-1 pue in starede a fi prezentat Sultanului .si tiparit mai pefirma. Te rog is lucrul in serios ; ocupdte indata

1) Inginer, exilat dupa 1848, prieten bun cu BolintineanuScrisorile lui Bolintineanu calm Zane, s'au publicat in NeamulRomdnesc Literar, 1909, p. 463 si arm. si 1911.

2) Vezi mai sus I-a scrisoare a lui Ghica.3) L-a dat spre studiere directorului institutului dela Ver-

sailles si i 1-a inapoiat cu observatiile acestui la 26 Noemvrie1850. Vezi scrisoarea in Amintiri din pribegie p. 565.

latitle

.

52

$i trimite-mi-1 cat mai in graba ca sa mi§c lucrul,care este copt §i pregatit.

Mini§tri la not sunt : Iordache Filipescu, jute:rimvornic. Acest post s'a propus lui Vilara, carea refuzut ; Argyropulo, ministru al dreptatii ; JoanManu, postelnic ; Herescu. vistier $i Otetele§ariu,controlor.

Mitropolit : Nyfon, fostul Vicar.Episcop Rftnic : Calinic, Staritul Cernichii.

Arge§ : Climent.Buzau: Filoteiu, Economul Episcopiei

P. S., Spune lui Florescu Dumitrache. ca, cumare parere de rau, nu am putut sa-i trimit cei2000 lei ai lui si ca, far& indoiala, ii trimit cupo$tia viitoare. Infati§eaza-i fratestile mete

VIII

Boiaclgikeuy, z¢ Octomvrie, 185o. (1)

Cu parere de rau, nu am putut, pana acum regula socoteala frati-meo cu Arapila; asta.zi, insaam trimes banii, in primirea d-lui Guyet de Ferney 2). Spune-i lui Tache Golescu sa se duca sa-iprimeasca, .sau, data el nu se afla la Paris, fabine, to Balcescule, de to insarcineaza cu trimiterealor. Asemenea spune lui Dumitrache Florescu, caam trimes tot la d-1 Guyet suma de 450 frs., patru sute cincizeci de franci, care infati§eaza sumade 2000 lei, ce era dau aici. Spune-i sa-mi

1) Foia.Directorul pensionului in care se aflA fratele lui Ion Ghica.

..)

. . .

3

inchi-naciuni.s

sa-i

2)

53

trimita rava.s de primirea lor, ea sa-i pot redam,a.lui.

. Instiinteaza, to pe (1,1Debain, seful institu-unde se afla frati-meo mai nainte, ca i-am trimis

prin Pillet-Will 1), suma de .o mie trei sute defranc', 1300 f., $i ca astfel socotelile noastre se aflaincheiate.

Frati-mio nu mi-a scris de mai mult de patruMuni ; se vede ca este suparat pentru oare -careremustrari, ce m'am socotit dator a-i face. Te rog

arati cele urmatoare:1) ca sumele cheltuite pentru inbracaminte,

numai in limp de un an, trec piste o mie trei sutede franci, dupa cum se vede in foia alaturata sinu stiu Inca, data suma de 333 frs. ce a platit:(1-1 Guyet nu este deosebita de aceasta atuncisuma totala ar fi de 1708 frS. Aceasta suma estecel putin de trei on mai mare decal trebuia sa fie.

2) in socotelile, trimise de d-1 Guyet, cat si ded-1 Debain, artile de agrement figureaza mai multde cat invataturile, pentru care este trimis la Paris.

3) am aflat ca studiaza foarte putin.4) ca face abuzuri, can ii derapana sanatatea.5) ca face unile speculatii, ca procure

bani pentru placeri, care sunt cu totul nevrednice-de un tartar cu buns educatie si care mai tarziu.Se prefac in vitiuri.

Te rog, Balcescule, dojeneste-1 sfatueste-1 cape un frate. Ti-am scris Inca intr'un rand sa-1intrebi despre cartile mete sa-ti spue unde sunt.

Eu sunt hotarit sa viu, chiar iarna aceasta, la

1) Bancher in Paris.

Aela familia. .

rog,

d-I

,

1,

$i

Si.

$i

, .

lq

sa-gi

54

Paris ; nadajduesc sa pot porni de aici, cel maitarziu, "pe la Genarie 1).

Trimete-mi, cat mai in graba, hartia ce ti-am tri-mis despre mosia din Dobrogea (proiectul de exploa-tatie) ; trimite -mi coresporidenta lui Ionescu. 2)

Poujad a pornit alalta-ieri pentru Triest ; de a-colo va merge la Viena $i la Paris. Cu el to veivedea adesea ; doreste sa fie in relatie cu noi.

Cor nu este Inca hotarit sa piece mane ; darnegresit pleaca cu vaporul urmator. II cunosti sito sfatuesc sa -1 tii de aproape ; este un om pretios.

Scrisorile mele catre Poujad, cand ti-oi trimite,sa nu le- dai la minister; acolo poti ally numaiadresa lui si sa i le dai chiar lui.

De multa vreme, scrisorile tale sunt fara nicisavoare, fara nici o coloare ; nu stiu de este cal-cul, sau ocupatia foarte mare, care nu-ti da timpca sa-mi dai cel mai mic renseignement, sau te-temi de opinia dela Ligue des Peuples

Harquart si Hamilton Henicson sau Tomsousunt dui la Cutahia.

Poarta a scris la Viena, cerand liberarea Madg-jarilor ; tot odata a scris i Lordul Palmerston 3),.sfatuind pe ministerul austriac sa nu se impotri-viasca la cererea Portii i sa se iriteleaga Cu:Turcia pentru liberarea tutulor detinutilor. Din ne-norocire, nota lui Palmerston a sosit la Viena,timpul cand ministerul era foarte suparat de tra-tarea facuta lui Haynaii, pe cand oamenii politieiaustriace calcau in picioare portretele craesei Victo-

1) Nu s'a dus la Paris.2) loan Ionescu dela Brad.3) Lord Palmerston, primul ministru englez.

.

i

in

o.

55

ria, precum calcau muncitorii dela fabrica Batk leyPerkins et C-ie mustatile felzoggazii Haynaii.

Madame Batthyany 2) a venit alaltaeri dela Cuta-hia ; cauta sa dobandiaSca voie sa vie barbata-soaici. $tii ca Iasmangiu i-a propus amnistie dinpartea guvernului Austriei, cu conditie, ca sa raga-duiasca pe onoare, ca [nu] va cauta a turburktea si ca va fi credincios imparatului. El a refuzat,zicand ca nu voeste a avea nisi o relatie printr'unom de caracterul Iasmangiului. Nevasta lui Ba-thiany cere ca barbata-so sa poata veni aicise insarcineze Aali Pasa a trata, din partea lui, cuambasada Austriei.

Ahmed Efendi este dus la Iasi. Para a nu pornidin Bucuresti, a scris lui Vodd o scrisoare con-fidentiala, in care ii zice ea nu voeste sa se a-mestice intru nimic in cele ce privesc administra-tia (aril. De aceea niciodata nu i-a impus pe ni-meni in cea mai mica slujba; ca acum insa sesocoteste dator a-i observa, ca persoanele, caroraa incredintat ministerurile, sunt cele mai antipa-tice opinii tutulor partidelor si ca Voda asuma amare respundere, facand asemenea alegeri. Vodai-a raspuns indata ca, luand in bagare de seam&observatia comisarului, a hotarit a incredinta mi-nisterul postelnicii lui Plajano si agia lui N. Bi-bescu. Ahmed Efendi a pornit, Para a respundela scrisoarea lui Vodd.

1) Probabil cuvfintul unguresc felvigyciv; = supraveghietor,inspector.

,2) Sotia contelui Cazimir Batthyany, lost ministru de externesub guvernul lui Kossuth. Duna Inn5busirea revolutiei din1848, Contele Batthyany s'a refugiat in Turcia si de acolo-"recut in Franta, unde a merit in 1854.

linis-

si sa

a

56

Ambasadorul englizesc este dus lute() calatoriein Arhipel. Aceasta excursie are un stop politicnt.i este indoiala ; dar care este acest stop ?

Rumanii dela Brusa se scurg incet, incet. Sap-,iamana din urma au sosit aici : Valeanu Cer-hatescu; piste putine zile vine Sergiad i RaduGolescu.

Trimete alaturata scrisoare care d-1 Guyet deFerpey si spune lui Dumitrache Florescu sa meargala dansul sa is 450 fr., patru sute cincizeci franci:

Am scris o scrisoare lui Bolintineanu ; dar 'nuam curaj sa i-o trimit ; prea vorbesc mult binede mine si ma tern sa nu ma vatam in opinia lui.

Ion Ghica

si

TABLA 1\TT_TIVIT__JOR

ali Pasa, p. 26, 41, 51, 55.A li aka, pag. 43.Adamachi, pag. 23.Ahmed Efendi, pag. 15, 16,0 17, 24, 30, 32, 33, 37, 39,

40, 41, 44, 55.Albert Smith, (pieudonimullui N. 1351cescu), p. 5 n. 1.Albrecht Conradvezi Con-

rad Albrecht).Alecsandri, (V.) pag. 1 n. 1,

5 n. 1, 26.Alleon (Jacques), pag. 17.Amossof, pag. 41.Apostolescu (N. I.), p. 1 n. 1.Arapila v. Tache Golescu.Argyropulo, pag. 52.Arif Efendi, pag. 44.Aristarchi (N.), 23 n. 5. 33.Arsachi (Dr. Apostol), p. 43

si n. 1, 44, 45.Aupick, pag. 18, 32 n. 2, 33,

37, 38.

Balaelano, (Mme) pag. 3.Balacianu C., pag. 33.Balcescu C., pag. 45 n. 2.Bats (Tudorita), pag. 12 si n.

1, 43, 23.Batkley-Perkins, pag. 55.Batthyany (Mme), pag. 55.Batthyany (Cazimir), pag. 55.Belhomme, pag. 35.Bellu ($t), pag. 41.kBern, p. 6 n. 1, 8.Bibescu (Iancu), pag. 48.

Bibescu (N.), pag. 55.Blumfield (Lord), 40.Boliac (C.), pag. 3, 4, 19, 20,

21, 2,3.6,Bolintiffelnu

37,41, 42, 50, 51.(D.), peg. 44, 46

si n. 2. 51 n. 1, 56.Bratianu (D.), pag. 45 n. 2.

Calimachi, pag. 18.Calinescu, peg. 24.Calinic (Episcopul Romanu-

lui), pag. 52.Canning, p. 19 si n. 4, 30, 31.CdntareaRomdniei, p. 1 n.Caragea (Vod5), pag. 15.Caragea, pag. 44.Carpentier, 44, 50.Catargiu, pag. 12 si n. 2.Cern5tescu, pag. 56.Charpentier (librairie) p. 35.Ciocaneli, pag. 23.Climent (Episcopul Argon-

lui), p. 52.Cobden, pag. 47 n. 3, 48.Conrad Albrecht (pseudo-

nimul lui Balcescu) pag.5, n. 1.

Cor, pag. 17, si n. 3, 18,33, 54.

Cristofi, 19, 24, 40.Czaika, p. 16, 33, 40, 48.Czartorinsky, pag. 16 n. 1.

18 si n. 2, 34 si n. 1.

Dassiadi, p. 20 n. 1,21, 23.David, (Psalmii lui) p.1. n.l.

(

1.,

58

Debain, pag. 53.Densusianu (Ovid), P. 1 n.1.Desprez, pag. 17 si n. 2,34.Dombasle, pag. 26 n. 3 §i 4.Drosu, pag. 23.Duca, pag. 11 Si n. 7, 50.Duhamel, pag. 30, 39, 40,48.

Eliad, pag. 7 n. 3,11, 19, 44.Eliad (Mme), pag. 24, 40.Emin Efendi, 17 si n. 1, 24.Espatriatul, pag. 4 n. 1.Excelmans (Baronul), p. 38.

Peti Ahmet Pima, pag. 32.Ferney, (de) vezi Guyet de...Filipescu, pag. 41Filipescu (I), pag 51.Filipescu (Iordache), p. 48,52Filipescu (G.), pag. 41.Filoteiu (Episcopul Buz5u-

lui), pag. 52.Florescu, pag. 50.Florescu (Alecu), pag. 41, 50Florescu (Dumitrache), pag.

52, 56Florescu (general), p. 45 n. 2.Florescu (Radu), pag. 50.Fonblanc, 30, 31.Fuad Efendi, pag. 15 si n.

4, 16, 17, 24. 87.

Gabriyac, pag. 33.Ganea, pag. 23.Gauthier, pag. 3.Gherghel, pag. .42.Ghica (Aiecu Vod51, p. 13,23.Ghica (Gr.), p. 12 n. 1., 13

n. 1 si 2, 23 26, 43.Ghica Ik(fratele lui), p. 44

52 si n. 2, 53.Ghicii, pag. 13.Ghiculeasa, pag. 15 n. 3.Ghica (Vasilico), p. 1210,51.Golesti, pag. 11, 23.Golescu, pag. 11.Golescu (N.), p. 45, n. 2, 48.

Golescu (Radu), pag. 56.Golescu (Stefan), pag. 45 n.

2, 49.Golescu (Tache), pag, 85, 52.Gotliebe, pseudonismul lui

Billcescu, pag. 5.Grant, (Effingham) pag. 37Guyet de Ferney, p. 35,52, 53,

56.

Halcinski, pag. 40.Henicson, pag. 54.Hamilton, pag. 46, 47, 48,54.Haynaii pag. 54, 55.Harquart, pag. 46, 48, 54.Herescu, pag. 52.Huett, pag. 17, 33, 37 n. 3

Iasmangiu, 55.Ionescu (loan de la Brad),

p. 25 n. 1, 26, 36, 42, 54.Ioranu, pag. 11 si n. 5, 25.Iorchici, pag. 31, 32.losefini (hotel) pag. 51.Ipatescu, pag. 7.Journal de Constantino-

ple. pag. 25.

Kossuth, pag. 21, si n. 1,55n. 2.

Lacour, (Mr. de), pag. 13.Lamartine, pag. 7.Lafayette (generalul), p. 38Ligue des Peuples, p. 50, 54Lilders, pag. 3 $i n. 1, 33.

Mahmud II, pag. 29 n. 4.Magheru G., p. 18. 19, 23,

45 n. 2, 50.MAlinescui B. pag. 45 n. 2.Manu, pag. 49, 51.Mann Ion. pag. 52.Mann lorgu, pag. 32, 40.Margadell, pag. 18, 33, 38.Marghiloman (Mihalache),

5 n. 1.Martignac, pag. 33.

.

N..

59

Marini (Contesa) p. 24, 40.Mavru, pag. 18.Meitan, pag. 32.Milos, pag. 32.Metaxa, pag. 23.Mihaiu Viteazul, (balada lui),

p. 1 n. 1.Montalembert (Charles For-

bes de) pag. 38

Negri (C.), pag. 26.Negulici, pag. 11.Nenisor, pag. 42, 43.Nicolaevitz, pag. 31.Noguez, pag. 25 si n. 3.Nylon (Mitropolitul), p. 52.

Otetelesanu, pag. 52.Omer -Pala, pag. 21.

Pa !colon'', pag. 45 n. 2.Palmerston, p. 40, 54 si n 3.Perez (Grig.), pag. 41.Peterson, pag. 42Pillet-Wil, pag. 53.Plajano, pag. 41, 55.Plesoianu, pag. 11 n. 6,

12, 19, 20, 40, 42, 50, 51.Poujad, 15 si n. 3, 16, 17, 18,

23, 33, 34, 38.54.

Reculot (Contele de), pag.38, 43.

Resid Pasa, pag. 24, 32.Riza Pasa, pag. 32 si n.Riza bei, pag. 44.Rosetti C. A., pag. 45 n. 2.Rustanbeg, pag. 23, 24, 40.

Sabattier, pag. 17, 34.Said Pap, pag. 49.Sarim Pasa, pag. 24, 32.Scarlat (besdadea), p. 39.Schwartzemberg, p. 13, 22.

Schmith (vezi Albert).Sefels, pag. 18.Sentrat, pag. 34.Serghiescu (Marin), p. 42.Sergiad, pag. 56.Slatmeanu, pag. 49.Soleiman Pasa, pag. 15 n.

4, 17 n. 1.Spinder, pag. 14, 22.Stralfort Sir, pag. 40.Stirbei (Voda), pag. 11, 14,

15 si n. 2, 23 si n. 5, 32,41, 48, 55.

Sturdza, pag. 25 n. 1.Sturdza (Mme), 43.Stiirmer, pag. 22.Sutzu (N.), pag. 39.

Tamara. pag. 41.Tell, nag. 7, 18, 19, 20, 23,

42, 50, 51.Timoleon Paleologu, (pseu-

donimul lui Boliac), p. 41.Titof, pag. 23, 32, 40.Tomson,D46, 54.Totto (Elul lui I. Ghica),

pag.Thouvenel,

10.pag. 34, 38.

Upsche, (Baron), p. 41.Uxeul (M-me), pag. 24.

Viteareseu. (I), p. 39.Valeanu, pag. 50, 54.Vellara (M-me), pag. 41.Victoria (craiasa), pag. 54.Villara, pag. 52.Vogoridi, pag. 23, 24, 43.Voinescu, pag. 45 n. 2.

Zamoisky, pag. 6 n. 1, 34.Zane (Al.), pag. 51 si 0. 2.Zici, p. 41.Zosima, peg. 11. ')

1) S'a orris numele lui I. Ghica si N. Balcescu, canaproape la fiecare paging.

revin

si

2.

CUPRINSUL

Pag.

Prefata III

Scrisori dela N. Rilcescu (-dire (Wilma Ghica :

I. 26 April, 1849 I.

II. Orsova, 15 August 1849 5.III. Paris, 22 Octomvrie 1849 6.IV. Paris, 6 Fevruaric 1850

Scrisori de la I. Ghica care N. Bcilcescu :

I. Boyadgikeuy, 4 August, 1850 . . 11.II. Boyadgikeuy, 14 August, 1850 . . 19.III. Boyadgikeuy, 25 August, 1850. .

IV. Boyadgikeuy, 4 Septemvrie, 1850 -

V. Boyadgikeuy, 15 Septemvrie, 1850 .

VI. era, 24 Septemvrie, 1850. . . .

VII. Boyadgikeuy, 5 Octomvrie, 1850 .

VIII. Boyadgikeuy, 14 Octomvrie, 1850Tabla numelor

34.36.44.45.49.52.

57.

.9.

. .