DC Modulul V

8/17/2019 DC Modulul V

1/9

MODULUL V

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR

1. Noţiunea şi imporanţa !onro"u"ui !on#iuţiona"i$ţii "e%i"or

&. Mo'a"i$ţi"e 'e rea"i(are a !onro"u"ui !on#iuţiona"i$ţii "e%i"or

). Auori$ţi"e !ompeene #$ rea"i(e(e !onro"u" !on#iuţiona"i$ţii "e%i"or

*. Curea Con#iuţiona"$ + auoriae 'e ,uri#'i!ţie !on#iuţiona"$

1. Noţiunea şi imporanţa !onro"u"ui !on#iuţiona"i$ţii "e%i"or

Constituţia, după cum s-a constatat deja, este actul normativ fundamental, care se bucură de

supremaţie în raport cu toate celelalte legi organice, ordinare şi acte normative subordonate legii.

Pornind de la o asemenea realitate, Constituţia Republicii Moldova insereaă principiul statului de

drept, ridic!nd Constituţia la rangul de "ege #upremă a statului. $ici o lege, nici un alt act juridic, ce

contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică, se consacră în art. % din "egea fundamentală.

&iind o realitate şi o necesitate incontestabilă, supremaţia constituţiei implică o serie de consecinţe

juridice, dar se bucură în acelaşi timp şi de garanţii.

'sigurarea supremaţiei constituţiei nu trebuie să răm!nă un simplu principiu constituţional, ci este

necesară instituirea şi crearea condiţiilor de realiare a unui sistem de garanţii, care ar permite ca constituţia

să se manifeste într-adevăr drept actul normativ cu o forţă juridică supremă. (n cadrul acestui sistem de

garanţii trebuie să-şi afle locul un sistem de sancţiuni aplicabile în caul violării normelor constituţionale de

către una din puterile constituite.

)*istenţa sancţiunilor aplicabile în ca de nerespectare a constituţiei are o mare importanţă, căci ele

atribuie dispoiţiilor constituţionale caracterul de normă juridică, iar în lipsa lor principiul supremaţiei

constituţiei ar răm!ne literă moartă, ar răm!ne imposibilă distincţia de principiu dintre constituţie şi legi

ordinare.

În literatura de specialitate sunt evidenţiate trei garanţii juridice specifice, care asigură supremaţia

constituţiei şi anume:- controlul general al aplicării constituţiei,- îndatorirea fundamentală de a respecta constituţia,- controlul constituţionalităţii legilor.

)ste unanim recunoscut că cea mai sigură garanţie a supremaţiei constituţiei este controlul

constituţionalităţii legilor.

Controlul constituţionalităţii legilor este o activitate organiată de verificare a conformităţii legilor cu

constituţia.

+acă privim controlul constituţionalităţii legilor ca o instituţie juridică a dreptului constituţional,

constatăm că el cuprinde regulile privitoare la organele competente a face această verificare, procedura


2/9

verificării, măsurile ce pot fi luate după realiarea acestei verificări.

(n literatura de specialitate se aduc argumente at!t pentru a dovedi necesitatea controlului

constituţionalităţii legilor, c!t şi pentru a demonstra imposibilitatea instituirii lui.

În favoarea existenţei acestui control, se aduc şi următoarele argumente legislatorul este şi el

predispus greşelii, că însăşi constituţia are lacunele ei, că ine*istenţa controlului constituţionalităţii legilor

creeaă condiţii pentru instabilitatea juridică, că atribuind în e*clusivitate parlamentului dreptul de a aprecia

constituţionalitatea legilor, s-ar ajunge la confundarea judecătorului cu partea la proces etc.

Imposibilitatea instituirii şi absenţa controlului constituţionalităţii legilor este argumentată prin ideea

ierariei organelor de stat, ceea ce contravine principiului separaţiei puterilor de stat prin afirmarea, că nu se

poate admite controlul legilor, legea fiind e*presia voinţei suverane a deţinătorului puterii de stat, prin aceea

că nu se poate admite ca un oarecare organ să controlee parlamentul, care repreintă poporul şi poartă

răspundere numai în faţa acestuia, prin aceea că parlamentul însăşi în procesul de elaborare şi adoptare a

legilor efectueaă acest control, care nu mai trebuie e*ercitat de către alt organ.

'dmiţ!nd ideea necesităţii controlului constituţionalităţii legilor, trebuie să facem o apreciere în

discuţiile purtate pe marginea unor probleme, ce ţin de instituirea controlului constituţionalităţii legilor.

⇒ Noţiunea de constituţionalitate a legilor . (n doctrina juridică constituţiona-litatea legilor este

considerată o parte constitutivă a principiului legalităţii. 'ceasta presupune ca elaborarea

actelor normative să se realiee de către organele competente, după o procedură stabilită în

prealabil, cu respectarea dispoiţiilor actelor normative emise de organele de stat, care ocupă o

poiţie ierarică superioară faţă de cele emitente. Constituţionalitatea legii, deci, este cerinţa de

legalitate a legii, în sensul că legea trebuie să fie adoptată cu respectarea dispoiţiilor normelor

constituţionale. Constituţionalitatea poate fi apreciată drept validitate a unei legi sau a unui act

juridic în funcţie de conformitatea conţinutului cu ceea ce prevede constituţia unei ţări. Controlul constituţionalităţii legilor cuprinde numai legea în accepţiunea de act juridic al

parlamentului sau însemnează şi alte acte normative.

#e susţine, de e*emplu, că în orice sistem constituţional ar trebui supuse verificării conformităţii cu

Constituţia numai actele emise de parlament, deoarece organele administraţiei de stat, fiind organee*ecutive, emit acte normative numai în e*ecutarea legii şi controlul legalităţii lor se realieaă prin mijloace

obişnuite de control, inclusiv prin intermediul contenciosului administrativ.

Constituţiile în vigoare ale multor state din lume consacră primatul dreptului internaţional asupra celui

naţional. 'ceastă situaţie impune necesitatea supunerii controlului constituţionalităţii şi a tratatelor

internaţionale pentru a determina conformitatea normelor naţionale normelor internaţionale. (n unele cauri

controlului constituţionalităţii legilor sunt supuse proiectele tratatelor internaţionale, iar în alte cauri sunt

supuse controlului tratatele internaţionale semnate, dar care încă nu au fost supuse controlului

constituţionalităţii legilor.

Mai dificilă pare a fi situaţia c!nd are loc contradicţia între un tratat internaţional intrat în vigoare şi/


3/9


4/9

Control intern - se realieaă de însăşi organul care a emis actul normativ.

Control extern - de către o altă autoritate publică.

În dependenţă de consecinţele cu caracter juridic ce survin în urma controlului constituţionalităţii

legilor :

Control consultativ, în urma căruia poate fi adoptată o otăr!re de natură morală şi nicidecum juridică.

Control decisiv, în urma căruia, actul normativ, supus controlului constituţiona-lităţii legilor, poate fi

considerat constituţional sau neconstituţional.

În dependenţă de oligativitatea realizării :

Control obligatoriu, în urma căruia, actul normativ este supus în mod indispensabil controlului, de

obicei celui anterior.

Control facultativ, care se realieaă numai la iniţiativa subiectelor prevăute de lege.

!upă formă-

Control abstract - presupune verificarea unui act normativ sau a unei norme juridice în afara vreunui

ca concret 2e*. controlul prealabil3.

Control concret - se realieaă numai în urma unui proces judiciar concret pentru soluţionarea căruia

trebuie să fie aplicat un act normativ, constituţionalitatea căruia este suspectă. 'ceastă formă de control este

întotdeauna posterioară.

!upă volum-

Control general - cuprinde întregul ansamblu de relaţii sociale reglementate de constituţie.

Control particular - se răsp!ndeşte doar asupra unui cadru concret de relaţii sociale reglementate de

către normele constituţionale 2de e*. drepturile şi libertăţile cetăţenilor, organiarea administrativ-teritorială

etc.3.

!upă conţinut -

Control formal - asigură verificarea condiţiilor şi cerinţelor ce ţin de elaborarea şi adoptarea unui act

normativ 2este competent organul respectiv să adopte asemenea act, este respectată procedura adoptării ş. a.3.

Control material - se realieaă asupra conţinutului actului normativ şi are drept scop verificarea

conformităţii acestui conţinut cu dispoiţiile constituţiei. În funcţie de modul cum este înscris în Constituţie controlul constituţionalităţii legilor

Control explicit - Constituţia îl prevede în mod e*pres. (n această situaţie, Constituţia poate numai să

înscrie în mod e*pres obligaţia verificării constituţionalităţii legilor sau poate, pe l!ngă aceasta, să indice şi

organul competent şi eventual procedura de urmat.

Control implicit - Constituţia nu-l prevede în mod e*pres, dar el e*istă implicit ca urmare a principiului

legislaţiei.

În dependenţă de instanţa care porneşte procesul Control la iniţiativa autorităţilor publice este

8


5/9

- concentrat sau centraliat, întruc!t el aparţine, de regulă, unui singur organ, special şi specialiat -

Curtea Constituţională6- abstract, în sensul că problema de conformitate a unei legi cu Constituţia se pune în afara oricărui

litigiu pree*istent, aflat în faţa instanţei judecătoreşti6- a priori - întruc!t el se realieaă asupra unei norme care nu a intrat încă în vigoare.- 'utorităţile care declanşeaă acest control sunt în principiu, cele politice, şeful statului, camerele

Parlamentului sau preşedinţiei acestora, minorităţile parlamentare, 9uvernul sau Prim-ministrul.Control la iniţiativa particularilor e*primă cu deplinătate şi nemijlocit, vocaţia Curţii Constituţionale

de a fi un instrument de protecţie a indiviilor faţă de legislativ, de garantare a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale. :eneficiarul acestui control nu este, în mod necesar, individual şi, cu at!t mai puţin,

cetăţeanul, ci sistemul democratic constituţional.

). Auori$ţi"e !ompeene #$ rea"i(e(e !onro"u" !on#iuţiona"i$ţii "e%i"or

Controlul constituţionalităţii legilor trebuie încredinţat unui alt organ dec!t cel ce face legea, unui organ politic sau judiciar. Parlamentul nu poate realia acest control, pentru că elaboreaă legea şi nu am avea

altceva dec!t un autocontrol. +in aceleaşi considerente controlul nu poate fi realiat de nici una din cele

două camere ale parlamentului bicameral. $ici corpul electoral nu poate realia acest control, fiindcă

referendumul ţine de oportunitatea unei legi şi nu de constituţionalitatea ei. )*ecutivul, acolo unde are un

drept de veto, ca în #.0.'., de e*emplu, se baeaă de obicei pe inoportunitate şi nu pe neconstituţionalitate.

#tatele federate în condiţia unui stat federal nu pot înlătura aplicarea unei legi pe motiv de

neconstituţionalitate, deoarece se ajunge la inegalitate între ele.Controlul constituţionalităţii legilor poate fi e"ercitat în următoarele forme:

. Controlul e*ercitat prin opinia publică.

/. Controlul prin referendum.

7. Controlul printr-un organ politic.

8. Controlul printr-un organ jurisdicţional.

;. Controlul printr-un organ unic, special şi specialiat.

. Controlul prin opinia pulică este un control elementar ce reflectă reacţia opiniei publice în

momentul violării unei prevederi constituţionale de către organele de stat cu ocaia adoptării unei reguli

juridice. 'ceastă formă de control al constituţionalităţii legilor şi-a găsit argumentarea juridică în acele

constituţii, care au consacrat dreptul de insurecţie - formă organiată de luptă armată av!nd drept scop

răsturnarea guvernului, înlăturarea unui regim politic, ori igonirea de pe teritoriul naţional a unei armate

ocupante. #pre deosebire de un complot, insurecţia se întemeiaă pe sprijinul larg al maselor populare.

'ceastă formă de control este considerată de mulţi ca fiind primitivă, deoarece presupune aplicarea violenţei,

care face ca sancţiunea neconstituţionalităţii unei legi să fie mai arbitrată dec!t caul de neconstituţionalitate.

/. Controlul prin referendum. (n literatura de specialitate se consideră că această formă de control,

practicată de unele state ca modalitate de asociere a poporului la procesul de elaborare a legilor, ar fi cea mai;


6/9

e*presiv democratică, dacă nu s-ar solda cu următoarele deficienţe

a3 Consultarea poporului prin referendum se face mai ales în considerarea unor semnificaţii politice, iar

neconstituţionalitatea este mai mult o problemă de 4tenică juridică4.

b3


7/9

- sistemul presupune un cadru strict în care se realieaă controlul constituţionalităţii legilor care

diminueaă considerabil insecuritatea juridică.

)venimentul de cea mai mare importanţă în ce priveşte afirmarea controlului constituţionalităţii legilor

printr-un organ unic, special şi specialiat, este crearea Curţii de >ustiţie Constituţională din 'ustria în

conformitate cu prevederile art. 8? din Constituţia 'ustriei, adoptată la octombrie @/?. )*emplul

'ustriei a fost urmat de #pania prin crearea unei Curţi Constituţionale în anul @7. 5ar, după cel de-al doilea

răboi mondial, această formă de control se răsp!ndeşte cu rapiditate în toată lumea.

"a etapa actuală acest modelul se preintă în mai multe variante, în dependenţă de următoarele criterii

a) Din punct de vedere al structurii:

- @ membri în &ranţa, Rom!nia6

- / membri în #pania6

- 8 membri în 'ustria6

- ; membri în 5talia6

- = membri în 9ermania.

b) După durata mandatului:

- @ ani în &ranţa, #pania, 5talia, Rom!nia6

- / ani în 9ermania, 'ustria.

c) După modul de desemnare:

- de Parlament 29ermania36

- de Preşedintele statului şi preşedinţii adunărilor parlamentare 2&ranţa, Rom!nia3.

d) Din punct de vedere a procedurii de sesiare a acestui organ sunt distinse:

- organe care efectueaă controlul preventiv al constituţionalităţii legilor 2acest control intervine în

mod obligatoriu înainte de promulgarea legii şi, de regulă, el nu mai poate fi declanşat după perfectarea

legii3. Controlul preventiv este înt!lnit în &ranţa, iar cu unele particularităţi în 5talia şi #pania.

- organe care efectueaă controlul posterior adoptării legilor.

Controlul posterior, la r!ndul său, poate fi realiat în două forme

- direct, de către particulari, c!nd aceştia îşi consideră leate drepturile fundamentale 29ermania3 sau şide organele de stat, dacă e*istă conflict de competenţă între diferite autorităţi publice 29ermania, 5talia,

#pania36

- indirect, de către instanţele judiciare, care în litigiile ce urmeaă să se reolve, sunt obligate să aştepte

p!nă c!nd organul specialiat de control al constituţionalităţii se pronunţă asupra validităţii legii litigioase

25talia, 9ermania, #pania3. #pecialiştii în materie consideră că acest control posterior adoptării legilor este

4veritabilul control al constituţionalităţii legilor4, iar cel mai original şi mai eficace model este recunoscut

modelul france.

%


8/9

1. Curea Con#iuţiona"$ + auoriae 'e ,uri#'i!ţie !on#iuţiona"$1

Curtea Constituţională 2CC3 este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova.

CC garanteaă supremaţia Constituţiei6 asigură realiarea principiului separării puterii de stat în putere

legislativă, putere e*ecutivă şi putere judecătorească6 garanteaă responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi

a cetăţeanului faţă de stat.

Ariuţii"e CC-

a3 e*ercită la sesiare controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi otăr!rilor

Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a otăr!rilor şi dispoiţiilor 9uvernului,

precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte6

b3 interpreteaă Constituţia6

c3 se pronunţă asupra iniţiativelor de reviuire a Constituţiei6

d3 confirmă reultatele referendumurilor republicane6

e3 confirmă reultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, valideaă

mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova6

f3 constată circumstanţele care justifică diolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii

Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi

e*ercita atribuţiile mai mult de =? de ile6

g3 reolvă e*cepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesiate de Curtea #upremă de

>ustiţie6

3 otărăşte asupra cestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

Competenţa CC este prevăută de Constituţie şi nu poate fi contestată de nici o autoritate publică.

Sru!ura CC. CC se compune din = judecători, numiţi pentru un mandat de = ani. >udecătorul CC

poate deţine această funcţie pe durata a două mandate. +oi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de

9uvernul Republicii Moldova şi doi de Consiliul #uperior al Magistratului. Pe l!ngă CC se formeaă

#ecretariatul, care are sarcina de asigurare a activităţii Curţii.

Preşedintele CC este ales prin vot secret, pentru un termen de 7 ani, cu majoritatea de voturi ale

judecătorilor Curţii.Numirea. >udecător al CC poate fi cetăţeanul Republicii Moldova care are pregătire juridică

superioară, înaltă competenţă profesională şi o vecime de cel puţin ; ani în activitatea juridică, în

învăţăm!ntul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică. "imita de v!rstă pentru numire în funcţia de

judecător al CC este de %? de ani.

>udecătorii CC sunt independenţi în e*ercitarea mandatului şi se supun numai Constituţiei. )i nu

pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile e*primate în e*ercitarea mandatului.

&uncţia de judecător al CC este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată retribuită,

Le%ea Repu"i!ii Mo"'o/a !u pri/ire "a Curea Con#iuţiona"$ $r. 7%-A555 din 7./.@8 00 !onitorul "ficial al #. !. $r.%&%' din (.(*.+-.

1


9/9

cu e*cepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

"enu" CC. CC e*ercită jurisdicţia în şedinţe plenare 2plen3. Cvorumul pentru plenul CC este de

două treimi din numărul judecătorilor Curţii.

Se#i(area CC. CC e*ercită jurisdicţia la sesiarea făcută de subiec ii stabili i de lege, în condiţiileț ț

Codului >urisdicţiei Constituţionale.

Suie! i !u 'rep 'e #e#i(are-ț

a3 Preşedintele Republicii Moldova6

b3 9uvernul6

c3 Ministrul justiţiei6

d3 Curtea #upremă de >ustiţie6

e3 Procurorul 9eneral6

f3 deputatul în Parlament6

g3 fracţiunea parlamentară6

3 avocatul parlamentar6

i3 'dunarea Populară a 9ăgăuiei 29agau-Beri3 - în caurile supunerii controlului

constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi otăr!rilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii

Moldova a otăr!rilor şi dispoiţiilor 9uvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica

Moldova este parte, ce îngrădesc împuternicirile 9ăgăuiei.

A!e"e CC. CC adoptă otăr!ri, deciii şi emite avie. otăr!rile şi aviele CC se publică în

Monitorul

Documents

DC Modulul V