DARE DE SEAMA

ASUPRA

ERCETARILOR ERE DIN VARA 1891

II. MASIVUL PAIliNGUDE

G. MUNTEANU-MURGOCI

CU 0 PLANSA DE SECTIUNI GEOLOGICE

naport Inaintat D-lier Ministry al Agriculture, Industria, Commiulut" pi Domeniiior.

-4?;

ACADEMIEI*4'?omis.-141,

tUCURESCE

TIPOGRAFIA I FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCUNo. 29, CALEA VICTORIET, No. 20

1S9E3

www.digibuc.ro

DARE DE SEAMA

ASUPRA

MICETARILOR GEOLOGIE DN VARA 1891

IL IIIASIYUL PARiNGUDE

G. MU NTEANU-MURGOCI

CD 0 PLANSA DE SECTILTNI GEOLOGICE

Raport 'inaintat D-hd Ministru al Agriculture, ludustrie, Comerclului i Domoniilor.

BUCURESCE

TIPOGRAFIA I FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCUNo. 29, CALEA VICTORIET, No. 92

189E3

www.digibuc.ro

DARE DE SEAMAASUPRA

CERCETAR1LOR ORRICE DIN VARA ANULU1 1897DE

G. MiiN TEA113-MIT RGO CI.

in vara trecut (1897) flind subventionat de Onor.Minister al Domeniilor, Agriculturel, Industriel s.i. Comer-ciului, am fost in posibilitate s continua mai departestudiile geologige, ce de cati-va ani urmresc in Carpatilmerdionali *i In N. Dobrogei. Timpul de studii pe terenl'am Imprtit in cloud : o lun am lucrat partea sudica importantulul masiv Paringu ; a cloua lun ne-am tn-dreptat cercenrile nstre, impreun cu D-1 profesor L.Mrazec, asupra catenelor, ce din inaltul masiv al Parin-gului se desprind spre E. On in valea Oltulut

Afar de aceasta in primele (pie ale lunei Septembrieam continuat studii in partea N. a Dobrogel, pe cad le-amfinit in vacanta PWelor (1898), racordndu-me In spreCerna Tiganca- Taita cu riclicrile d-lui inginer R. Pascu.

I. MASIVUL PARNGU.(OD 5 SECTIIINI GEOLOGICE, PLAN&1. II).

In partea de mijloc a Carpatilor meridionali, la E.de Jiu (410 15' lg. i 45, 20' It.), se ridicd impuntorcolosalul masiv al Paringulul, careii inalta cu trufiegiganticele virfuri In sus, trimetandu-le la o inltime de

Paringu 1

www.digibuc.ro

4peste 2500 rn. de-asupra nivelului mrer Acest masiv ecel mar important in arcul Carpatic din W. Oltului iunul dintre cele mai ridicate in Car path merdionalr, cadnumal virful Negoiu din muntil Fgaraplui intrece ininltime conicelo virfuri ale Paringului. Catena principala acestuia, pe care se inir din distant:A 'n distanta.virfurile: Paringu (2075 m), Scurtul (2188), Carja (2406),Scliveiul (2444 rn) in Transilvania, i Mandra (Gruiulmare 2520 m), Gruiu (2376), Picl*a (2341), Iqul (2354),Piatra taiata (2306), apoi Setea, P1ecia, Mohoru, Stoguetc. tte in Romania i mai sus de 2250 m, acst culme,dic. lung de peste 15 Km. are o directie generalaaprpe NW-SE. putin curbat, cu concavitatea spre N.De la Mandra pan la Piatra taiata culmea Paringu-lur constitue granita, intre Romania i Austro-Ungaria.

In spre S. din culme se las cOste line i prelungi,intretiate de valea Gilortulur, in care se arunc apelenumerselor isvre, ce ia inceput pe clina sudica amasivultn. Spre N. ins clina este abrupta i peretiaprpe verticali scobrd drept in jos err 4-500 metri. Inaceast parte masivul injghebeaza cloud circuri impor-tante: dinteunul ese Jietu, care dup ce se intrce spreW. se unere la Petrila cu Jiul unguresc ; din cel-l-alt circnare Lotru, care de la Timpa ia drumul spe E. i searunca la Golotrern (Brezoni) in Olt, dup co a parcursnire vi frte prpastise, intr'o regiune dintre celemai frumse a Carpatilor.

Isveirele de printre muchile scurte, ce se las dinParingu spe W. se adun bite pentru a forma Polatitea,care dupa ce imprumut cursul inferior ca granita seunere cu Jiu. In E. WWI Latorita capteaza biteapele cOstei Papuer, Urdelor, Oster Beghir, etc. i ur-'nand o fall() merge s dea de Lotru mar la vale deCiunget. Sadul afluent important al Jiului isvor4te de

1. Am luerat ea fia Petroseu1 (24 XXIX) a harteI Austro-Ungare, peoare oota 0 eorespunde nivelului marei Adriatiee.

www.digibuc.ro

5sub Mandra, rnentine mereu directia de SW. panla Bumbeci, unde intalnece Jiul.

Din lantul central al ParMgulut se desfac nurnerdseculmi indreptate in tbte directiile separand vl aclanct,fOrte prapstise in spre N. i E., mat continm dar destulde repech spre W. 0 S. Din multimea de cultm distingem3 mal principale : Una spre N. culmea Pltnetilorsepard cireul i basinul Jietului de al Lotrului ; cele-l-alte dou ambele sore S, merg pand la depresiunea, cese observ in acst parte a Olteniei, intre regiuneamunts. i a dealurilor.

Culmea df spre W. e a Molidviultu, ce se deprindedin virful Mandra i pana la virful Molidv4 formzamuehe intro Sad i Gilort. De acolea insft se trifurcin eulmea Muncelulm spre BumbeFi, a Plselet spreCrasna i a Redeiului spre Novaci.

Culmea de E. e culmea Corneului, pleacd de la PApupdirect spre. S. separand pan la Novad apele Gilortuluide ale Galbenului. De la Cerbu se bifurcd spe Novacii Ria de fer.

Spre E. se leag la masivul Paringu, prin cOsta*i a Renghei, nice catene ce rnerg paralel cu

Lotru i Latorita, una pan 'n Valea lui Stan, alta Nina laCiunget, unde o tae Lotru.

Clina de NE. a masivulut Paringu o studiasem dejain anii precedenti i resultatele apatate le-am publicatin Anuarul museuluit de Geologie sub titlul de: Ser-pentinele din Urde, Muntin ti Guri. Anul acesta amridicat partea coprins intre culmea Corneplui la E.,a Mo1idvi.5ului la W. i pan in centrul Paringulul, undem'am racordat cu ridicdrile geologice antecedente.

In regiunea acsta intalnim roce cristaline, call din.causa relatiunilor cu rocele eruptive 0 positiunea lorfat de rocele filitbse i rocele verzi, le considerm%Ilea c apartinand grupului I al arhaicul ul, apot rocetilitse i alto roce metamorlice, pe cad le raportdm.grupului II, roce mat putin cristalina ale zone centrale

www.digibuc.ro

6a Carpatilor meridionali. Roce eruptive variate strbataceste formatiunl.

Din formatiuni evidente mat noi nu avem de cat uncolt de formatiuni probabil de Schela prinse in granitulde la Piatra rea la partea de S. a regiunei studiate,iar pe granitul de la RedeiuPiatra rea se razim for:-matiuni liasice i neogene.

isturT cristaline si metamorfice.

Grupul Intiti al rocelor cristaline e representat peclina S. a Paringului prin gneisuri granitice in centru

gneisurf granulitice mai la periferi pe la Molidvi*.Gneisurile amfibolice *i amfibolitele constituesc bande

intercalate printre gneisurile granitice, pastrnd clirecti-unea general a acestora de la E. spre W. De la culmeaCorneplui lii spre E. aceste formatiuni schimbddirectiunea spre NE, ca *i banda granitic, ce aparein centrul masivului *i care de la Mohoru se indt5espre NE.

Intre cele clout; zone de gneisuri precum i la mar-ginea zonei cristaline gsim quartite i formatiuni fili-tOse gneisificate prin rocele granitice venite in unn.,si intens metamorfosate prin amfibolitele feldspatice cele strabat.

Gneisul granitic 11 gsim in apropierea granituluicentral al crui contur il urmeazd destul de riguros.El se presint separat in bancuri puternice, dar cu o*istositate destul de eviclent din causa micei a*ezat,in foite paralele, de multe ori invelind cristalele defeldspat mai mutt sau mai putin laminate. Cristalelede feldspatadesea ortos in macl. de Carlsbad ladune orI desvoltdri marl, ajungnd pn. la 1 cm. *imai mult, dand varietatea gneisurilor cu ochi. Acestegneisuri se intalnesc mai mult la partea din suclulgranitului. L'am gsit de ex. : in curmtura de de-asupra

www.digibuc.ro

Grpei Mdndra, in Znga dintre Sete, in Csta Pd.pusel etc. Gndisul ins din Gruiu, Napa i cel depe Va. marginea N. a granitului, e mai mult mdrunt simai compact, ajungAnd une or la varietti aprpe cor-nOse, pre cum in COsta Petrsd si in Urdele E. In acstdparte trecerea de la granit la gneis e frte putin sim-

mai ales e si granitul e separat in bancuriaprpe de aceasi directiune. In genere elementele consti--tnitive ale gneisului se disting clar chiar cu ochiulliber. Sub mieroscop Insd se verified complect, c ele-mentele gneisulut sunt aceleasi ca ale granitului dinacst regiune si am spus deja, ca acest gneis graniticnu e de cdt granit periferic devenit sistos prin actiunile-dinamice, ce exercitat in regiune. Pe lang i. cd seobserva in ambele aceste roci aceeast srdcie in micaaceleasi elemente. accesorit i aceasl influentd a rocelor-amfibolice asupra compositiunei mineralogice, am maiconstatat urrndtetrele fapte, ce sprijinese asertiuneanOstra de rudenia celor done roci

In Zdni5ga dintre Sete apare granitul din tre roc.e gnei-sice si amfibolice, flind scos la ivld prin erosiune.Tn peretil aprpe verticali at acestei Zdnge se ptevedea clar cum gneisuri filitse i amfibolite superirevin discordant peste granit i aprpe in tot lungul con-tactulm se observd, c granitul presintd zone continui-de gneis cu

A.celas granit contine hied numerOse anclave de amli-bohte, dintre care unele ii pdstrzd tried forma pri-mitivd de buctt colosale colturate ; pe alte locuri gra-nitul a absorbit cu totul amfibolitele asirnildndu-sielementele rocei i formnd in masa surd pestrild agranitului, pote mai marl sail mai mici cu contur difus-de un granit amfibolic bogat in minerale accesorit maiales grenat i gen. De asemenea anclave de amfibolitesad pete de gneisuri amfibolice se observd in gneisurile-din currndlura dintre Gruiu i Mandra, in fundulZdngel Plesceti, in, curmdtura de deasupra GrOpei

www.digibuc.ro

8Mandra etc., unde peste tot sunt insotite i de amflbolite feldspatice sad amfibolite vrgate

Aa dar bandele de gneisuri granitice, ce gasim in-tercalate printre rocele filitase mai mult sad mai putiumetamorrosate, nu sunt alt-ceva de cat faciesuri maiincarcate de injectiuni granitice sa chiar apofise dingranit, devenite apoi istse prin presiunile, ce au suferitIn diferitele micarl ce ail urrnat.

Gneisul granitic din N. granitului are o directiunegenerala spre NE. ; la Mandra, Pacliea, Ieul i CstaPietrsa el ne semnalza o oneulatiune slabd causatprobabil prin ridicarea masivului granitic ce constituetemelia Paringului. De asemenea in cele din Gann iIJrcle se observ mici dislocation], asupra ciirora vomreveni in curand. Gneisurile ins din csta Mandrel,acelea ce se gsesc chiar la captul W. al granitului,afl directia E-W, cNand sub granit (spre N) cu ununghiti ae '300. Spre captul E. al granitului, prin Mo-horn i Csta Ppuei acest gneis se dirige ctre NE.cacjand tot sub granit (spre NW.) cu o inclinatiunein jurul lui 30. Aceste gneisuri din S. granitulu] nusunt disolocate mult ; nici cute nici flexiuni nu se vklca in cele din N. granitului i ca in gneisurile i forma -tiunile uilitse, ce vklurm c se sue pe granit in Setei in Mandra (sect. I).

Gneisul granulitic apare la Molidvi ca o bandce se dirige spre E. Conturul suclic al ei este aprperectilin W-E. trecand prm Plsele, Mdilsa,prin valea Gilortului pana la Florile albe (N. Cerbultu),unde de asemenea l'am constatat. Conturul nordic insae mat greii de determinat cact filitele gneisiliiate punputin in relief limita ; pe de alt parte dislocatiunile,ce s'ad intarnplat in regiune i cutarile ce au urmatfIlitele i isturile sericitse gneisifiate, ne complica. imai mult cestiunea. TotuI se constata c acsta band&de gneisurt granitlitice se ltete cu cat inaintza spre

www.digibuc.ro

9E, constituind culmea Corne$ului de la Florile albe;drift aprpe de Pdpu$a (sect. lit i V).

Aceste gneisuri sunt gris inchise din causa feldspa-tului negricios ; uncle, $i mai ales cele de la parteasuperira a zonei, sunt mai $istse i bogate in sericit,altele ins, ceIe din centru mai ales, sunt mai granu-lse ia adesea un facies granitic $i numai mica ngrabondent in aceste varietti, arat $istositatea rocei.Se observ cu ochiul liber feldspatul negricios in cris-tale mici, cari frte rar ia clirnensiunt ma: mari dandgneisuri cu ochl. Quartul corn primat $i laminat e acoperitde foite de mica verde i sericit.

Mica ngra forrnz cuiburi sail se gse$te n foitemari diserninate in roca ; mica albri rar in uneleesantiOne, in altele fOrte abondentd, mi ties in apro-pierea fil6nelor de pegmatita.

Acst band de gneisuri granulitice pare a nu fistrbtut de am fibolite de ct in culineaAceste amfibolite $i gneisuri amfibolice ins probabilcd ail re-care relatiune cu cipolinurile, ce le gsimspre N. $i deasupra Isvorului cald (NE. Molidvi$ului),$i in casul acesta, gneisurile intre cart isi fac aparitiu-nea nu mai apartin zonef granulitice.

Aceste gneisuri mult mai $ist6se i sericitse cad spreNW. cu 30-400. La Isvorui cald se observ in ele odenivelare slab de tot. Prin gneisurile din Milsa,gneisuri adeverat granulitice, exista fil6ne de ortofir.

Gneisurile amflbolice insotesc in genere puternicelebande de amfilobite, unde constituesc trecerea de laacestea la gneisuri micacee. A$a bund-rd le intalnirnla N. granitului la Mndra, TEV, Mum, Urde, etc., laS. granitului deasemenea prin Mandra. Plescia, Mo-horu i COsta PApupi. Presenta lor in aceste prta einca o prob pentru origina graniticA a gneisurilor, intrecan aceste roce amfibolice se gsesc (sectiunile

. )Mai avem la Trtdrad $i de alungul culmel Redeiu-

www.digibuc.ro

10

lui nite gneisuri arnfibolice ; ele provin insa din guar-tite metamoi fosate fre prin pegmatita i granitul ce leinjectzd, cat i prin dioritele ce le gsim in acstpart0. Asupra acestor gneisuri amfibolice vorn reveni,cand vom vorbi de quartite.

Gneisurile amfibolice din centrul Paringulur sunt rocecu grauntele fin, de culre gris-verque, sail inchisa,cand elementul negra e mai abondent. Amfibolul sevede une-ori cu ochiul liber, alte ori se distinge insnumai ni,ste puncte negre, ce sub microscop ne arato hornblend alterat in epiclot, zoisit i in mica brunasecundar. Se mai disting miei foite de mica alba,mnscovit, biotita, sfen brun inchis abondent. Dittrefeldspati ortosa i microclinul dornin.

De re-ce gsim aceste greisuri amfibolice in regiuneagneisurilor granitice, de aceea.i directie i inclinatiune,am emis parerea ca aceste gneisurr amfibolice ar fiarnfibolite moclificate prin roca eraptiva, fie prin in-jectiune, fie prin asimilatiune, iar mis.carile ulterireail del erminat structura cataclastic a rocei.

Amfibolitele constituesc bande une-ori lentile inter-calate printre gnoisuri granitice i mai ales intre a-cestea i greisurile granulitice, constituind in mare partefandamentul quartitelor i filitelor in care probabilacestea din urrna sunt cutate.

In amfibolitele Paringulur deosibim cloud faciesuri :1 faciesul dioritic aa cum ni se presinta amfibo-litele in N. Paringulut, unde constituesc masive si fi-h5ne prin micaisturile grupului I (in Cibanu, CstaPravatulur etc.) i filne prin gneisurile i quartitelede la Redeiu. 2 arnfibolitele ni se presint sub faci-esul vrgat, cum le intlnirn in centru masivnlui Paringuconstituind bande de directiune W-E. paralele cu sam-burele granitic al Pavingului.

Dioritele sunt roce granulose, ca lobul rnrunt, deculre ngra verlue pestritate cu alb sail brun glbur

www.digibuc.ro

11

cnd feldspatul e alterat. Cristalelo de arnfibol in prismese ved dinstinc ; in unele faciesuri, i mai ales in a-propierea contactuluf cu gneisuri, cristalele de amfibolajung pan la 15-20 mm. Sfenul i grenatul sunt mine-rale accesorii, ce adesea se gdQesc destul de abondentn aceste roci. Feldspatii, adesea plagioclaji, sunt une--ori alterati. Epiclotul se devolt mai ales la contact.

Dioyitele le gsim in Redeiu in urmatrele locuri : laisvorul ce se lasa spre SE. de stn, pe clina E. nurnit-co:5sta Filipe5tilor, pe clina W. numith Pravatu Redeiu-lui i la virful cel inalt al Redeiului (sect. III). in tteaceste locuri e acompaniat de-o parte i alta de gne-isuri amfibolice i gneisurl micacee provenite din guar-tite, ce ca atare se gsese in Pravt i la virful Maltal Redeiului Despre dioritele din N. Paringului vomreveni intr'o alt dare de srn.

Amflbolitele vargate sunt in bande mai lungi i maiputernice ca dioritele. Ele constituesc o zon mai im-portant cam Pe la mijlocul cstelor, ce din creastaParingului se las. spre Gilort. Acest zon de amfibo-lite plec din cOsta Mndrei deasupra grOpel lui Pur-cel,constitue muchia Trtrului pan la stank GuruGruiului, extremitatea Setei miei, o curmtura dinSetea mare i Pleceiia, se mai subtiaa. in Mohoru,dar se imputernicete iar4i suind cOsta Ppu5ei. Inacst band de amfibolite apare serpentina, care ince-pand de deasupra grpei Mndra, se efilza in Ple5c6ia,dar reapare in cOsta Ppusei, continuandu-se mereiiin amfibolite departe spre E. pdn in Micaia

Amfibolitele acestea, ca i cele cate-va bande frtesubtiri dintre gneisurile granitice din Mandra i Gruiu,(sectiunile I *i II) se apropie adesea de faciesul dioriticpstranduli MA, in totdeauna istositatea bor. Zonelenegre din amfibolitele vrgate sunt constituite aprOpeexclusiv din amfibol-hornblend cu sfen i grenate ; dun-gile albe mai subtiri ca cele negre -veNi sunt din feldspat,.cu epidot, zoisit si ce-va quart secundar. Adesea a-

www.digibuc.ro

12

ceste amflbolite tree la adevrate actinolite cu cristalemarl* de cate 2 cm. numat de actinot. In amfibolitelevrgate din Papusa se observa sub microscop incurmatrele elemente : sfen, magnetita, fer titanat, apa-tita, zircon, rutil ; secundare : zoisitk epidot, actinotmica* brun., clorita, sericita, quart, hematit, calcita, pi-rita. Tte aceste amfibolite cad spre N. sub un unghiii.de 40-700 (chiar 800 in Trtarau).

La N. Granitulul mergand de la Mancira spre Urdeintalnim 3 intercalatium ma! principale : Una chiar pevirful Mandra formz o bolta inclinata numai de Ate-cagrade spre W ; a doua prin Iesul, care probabil se con-tinua spre E, prin banda amfibolite de la Gaurl,care i ea pare a fi tot una cu cea din Urde. O a treiabanda apare in fundul Znget PlescOia, unde pare aIi continuatia celei din S. granitulut, care banda plecandchiar de la isvorul Mandrel se apropie din ce in ce degranit cu care vine in contact in valea Gilortulut siintretiata de el in Setea.

Aceste bande vin in diagonala de intalnese creastasi rnasivul granitic al Paringulut. Cele din Mandra !Anain Gaud sunt Ride ondulate i lasa sa se vadd evidentdislocatiuni dentungul culmet Paringului. Asa ne sctela ivla din Mandra petn in Piatra tdiat, un anticlinalslab cleasupra granitulut. Deasemenea am artat altadata, cum diferenta de nivel intre amtibolitele dinGauff si Urde, se explica nemerit prin o falie de-alun

-

gul Lotrultu, falie sustinuta i prin alte argumente.Amfibolitele din zona Tartrrt-Papusa sunt probabil

eruptive. In acest cas, ele art fost cart mat intat artmetamorfosat quartitele i filitele din acsta legiune,iar actlunea granituluf s'a redus la o simpla gneisificare.Totust tin sa spun aci ca parte din amfibolitele frteflexuate din Setea mick precum i cele de la IsvorulMandrel si din virful i curmatura Mandrel, find co-prinse intre gneisuri filitse i quartite gneisiticate,apoi faptul ca in Setea i csta Petrs gsirn straturl

www.digibuc.ro

13

puternice de cipolinuri, iar in Mndra gsim gneisurtamfibolice cu calcit, acestea m tin a nu perde dinvedere cA parte din aceste amfibolite, e posibil, s firesultat din actiunea magmet granitice asupra cipolinu-rilor.

*

GITupnl tu doilea are de-aSemenea din punctul de ve-dere al constitutiei geologice o deosebit im portantin masivul Paringu. Am enuntat deja ca intre cele douzone perfect cristaline de-o1 arte zona granitulutgneisului granitic in centrn, si zona gneisurilor granu-Rice si a granitului de cealalt parte la periferie cintre aceste doua zone dic avanskti spre E o lirnbd deformatium filit6se, quartite si amfibolite superire maimutt saii mat putin prinse in formatiunele mai vectr.Mi intalnim aceste fortnatiuni formand o alt bancl,ce constitue partea S. a culmei Redeiu si la S. de Fiorilealbe And la Piatra rea ; in culinea Cornesului suntprinse intre pegmatita de la Cerbu i uanitele de laMdgura si Piatra rea ; in Raleiu pare a SP rezemade granit, suferind din partea pegmatitel numal ainjectiu ne.

Printre roeele ce constituesc aceste cloud zone, con-statm urmAtrele : micasisturt i gneisuri micacee maimult sa mai putin grafitse, gneisuri amnbolice,turf clorito-talcse cu grafit, sisturi grafitse, amtibolitesuperire, cipolinuri, quartite i sistori sericitse.

Tot la acest grup trehue s adogdm o mare partedin gneisurile micacee, si amfibolitele din N. granitulutcentral, cdci dut A. cum am mai spus ele alterna euquartite, gneisuri filitse i eipolinuri.

Micaistur i gneisuri micacee intalnirn la Bedeiuconstituind aprpe tot golul muntelui ; de-asemeneaintAlnitn aceeasi band spre E. coprins intra granitulde la Piatra rea si Miigura. Directia lor general e de

www.digibuc.ro

14

NE. si inclinate spre NW. sub un unghifi variabil darmai mic de 450 (sect. IIT i IV).

Acestea sunt roce negricise, cu bobul mic si com-pacte. *istositatea e data la iveal prin foile de mica sifluturit de graft asezati raratel. Mica ngra abondenta,ce-va clorita provenita din descurnpunerea rnicef, felds-patul caolinisat. De matte ori roca ia aspectul gneisurilorcu cordierit din causa sirnburilor galbent bruni cu. spr-tur cersa, ce se gasesc rspanditl in ma.. In mareparte acest, simburf sunt datorita feldspatului caolinisatsi quartului. Quartul se presint in genere in gruntefrte mid pastrand inc ce-va din caracterul quartite-lor din cart provin aceste micasisturf si gneisurf. Segasesc fa.ciesurf unde quartitul a ramas in mijloc cu-totul nemetamorfosat, pastranduif perfect faciesul de-tritic si gresos, si numaf acolo unde a venit in contactdirect cu granitul, numat acolo, 4ic, a suferit o gneisiflare.

Separatiunea intre gneisurt si micasisturl e greil defcut , se observa ins ca acolo unde magma granitica fost mai in exces, mica ngra a luat o desvoltaremai mare, fie ca cuiburt si foite printre fetele de sepa-ratiune sail prin crapaturi, fie chiar in intimitatearocel" ; de aceea anclavele de la Piatra rea si Mgurasunt adeverate micasisturf. Pegmatita de la Cerbu eufeldspatul negricios, pagmatit care a injectat mat alesaceste formatium a adus si materiile crbunse pe carile-a recristalisat ca graft diseminandu-1 si in aceste roceca buite frte mici.

Micasisturt filitse gsim inc. in Setea mica undeformattunile de-asemenea sunt strbtute fOrte mult depegmatita, precum si in Gruiu de-asupra granitulu.In aceste parti ele sunt frte flexaute suindu-se de-a.supra granitulut, pe care vine de mat multe on dis-cordant.

Gneisurile amfibolice nu difer de gneisurile de mafsus de cat prin presenta ainfibolului in cristale destul

www.digibuc.ro

15

de marl' i numerOse. Ele insotesc quartitele. gneisifiatesari nu, i le gsim in Redeiu, in Trtrri de-asupragrpei WI Puree!, in Setea i in (mimeo. Cstet Petrse.Aceste gneisuri amfibolice sunt roce compacte de cu .lre inchis, afarii de cele din Trtrft, earl sunt matdeschise. In masa cenuiti albstrue sail negricis aquartitelor, mas. in care cu ochiul liber e greri a sedistinge ce-va, se gsesc, rspandite inteun mod ne-regulat sail in iruri, mari cristale de amfibol verdenegricios, rul te une-ori, in genere numai turlile.

Pe WO aceasta se mai adaog adesea mica neagrea cuiburi i foite marl, care d rocer ast-fel un aspectcu totul necomun In Setea i Csta Petrs roca e matdeas, amflbolul in cristale frte mict, mica alb in forran. In cele din Csta Petrsa se ved i fibre de me-taxit.

In Redeiu aceste gneisuri amfibolice cad spre NW.cu 400, in Trtru ele alterna cu amfibolitele i cadspre N. cu 500, iar din Setea par a trece in anticlinaLpe cleasupra granitului, ce am constatat aci (sect. ITT).

Quartitele le gsim in Redeiu la verful cel mare, inPravtu RedeiuluI, pe Fata Aluni*ului, in Trtrail iin Gruiu (Pclipa). Ele sunt roce fOrte fine grunt9se,aspre la pipait de culorf variabile, albe, gris, gris al-bastrui, glbur (Trtaril) sail negre (Redeiu). Albe cu-rate le gsim in Pacliea intercalate intre Mite, gneisurii amfibolite. La Redeiu i Fata Aluniplui ele probabilvin direct pe granit, din care caus au suferit un me-tamorfisrn intens. Numal la Pravtu Redeiulur i lavrful N. mai ales ail remas ca adeverate quartite. In,genere sunt constituite numai din quart in grunte fine,visibile cu ochiul fiber, (Fata Alunulul, Trtru, Gruiu),cAte odat se gsesc *j cu totul grosolane, quartul in-chegat de tot i separat m straturi prin mice albe jsericit (Fata Alunului, Plescia). Cel din Redeiu, pe lng6,mici fluturi de mbl, clorit i grunte mid de felcispat,

www.digibuc.ro

16

mai are hematit i calcita. Efervescent5 cu acilii nufac de cat cele din vrful N. al Redeiuluf numai inuncle parti ale rocei.

In regiunea Redeiu aceste quartile par a face cloudcute mici, in interiorul crora aci prins filitele (sect. III);in Tartrau Plescbia sint intr'un sinclinal a areia nripaNordic se sue peste granitul central pe de-asupracruia trece in anticlinal (sect. III).

Relatiuneadintre quartitele proprid lis i cele gneisi-liate prin injectiunea granitului e destul de evident& chiarmacroscopic. Adesea la masa grtintsa a qartitului nus'a adogat de cat feldspatul, Cate o data in cristale grisinchis, i mica ngra in foite. Cand pe lng acesteelemente s'a mai addogat i amfibolul atunci avem a-cele faciesuri de gneisuri amfibolice despre care amamintit i cari le gsim numai in apropierea filOnelorde diorit. Cum studiul microscopic asupra acestor FociDU s'a intreprirs hied, nu putern avansa mai mult peacst cestiure, rannannd ca mai tarlid sa ne pro-nuutam mai precis asupra relatiunilor dintre acesteroce metarnorfice, ca i asupra inultor altora din re-giunea studiata anul acesta.

Fi, lite satinate cu grafit gsim coprinse intre quar-tile gneisifiate de la Redeiu i Fata Alunului precumi la Cerbu spre N i S. Sunt rod inchise, fOrte *istbse,cu mica alba, sericita, clorita, talc i grafit. Sunt multalterate ; gruntele de feldspat, can suet fOrte turtite,stint cu totul alterate ; ferul hidratat umple crpaturilerocei. In multe locuri sunt injectate de pegmatit, care legneisifica in parte. Atunci roca pe Wig& ca se incarc cufeldspat i muscovita, dar se inavutesce i in culcupri

foi marl de grafit, care de altminterea nu lipsesce nici odat din aceste roce. Cand pegmatit predomina foitelede sericita, clorit i talc se dispun paralele invaluindgrauntele de feldspat i quart, and na0.ere unul gneissericitos. Adesea pegmatita se debarasza cu totul de

www.digibuc.ro

17

elementele filitse, cristalele de feldspat i quai t. sedispun paralel, roca ia un aspect sistos, in lungul ca-reia se insir 'bite ex4;onale de muscovit, presentan-du-ne ast-fel o frumis leptinit (isvorul Cerbultu). Inleptinitele acestea wisim adesea mict grunte rosii brunede grenap.

Bocele filitse din grpa tut Purcel si cele din grpaMndrei sunt mat amfibolice, mat inaintate In meta-morfism si se apropie mutt de amfibolitele superiredin rocele verzi, ce constituesc inunth Urde, MuntinGaun in N. Paringulut.

In grpa lut Purcel aceste amfibotite superire al-terna cu sistun sericito-grafitte si sunt strbatutede amfibolite cu totu I cristaline. Sunt flexuate de matmulte on in lungul curmturet si cad sub amfiboliteledin Tartrti. Aci precum i in Setea mica, Setea mare siPlescolu sunt strbtute de pegmatite, cart pe de o parteimprurnut feldspat si quart amfibolitelor gneisifiindu-le,pe de alt parte ea imprumutd sericita i devinets ca un gneis gro-olan.

Amfibolitele superire sunt rece verdul, unsursela pipit i frte sistse. Sericita verdue, talcul, cloritast amfibolul epidotisat in parte constitue foite ce in-vluesc lentilele de quart si feldspat de injectiune, tar-tite si laminate in sensul sistositter.

Varietatea corns e mat rat% i o intAlnirn aprpenumat in curmtura tut Purcel alternnd cand cu a m-fibolite inferietre, cnd cu sisturile sericito-grafttse. Elestint de culre verdue si in masa fOrte corn pact de abiase (listing cte-va puncte saii .dungi verdi inchis deamfilol, probabil cu totul epidotisat ; pirit mult inpartea hidratatd, mica [Agra secundar.

,*turile sericito-grafitse apar in csta deasupraGrpei fur Purcel lng crare. Ele sunt foierse, cenusiiinchise, cu multe materii carbum5se i adesea consti-

www.digibuc.ro

18

tuite numai din quart, sericit, graft mult i ceva pirit..Straturi rure de gra fit se intalnesc frecuent. In albiaGilortulm la S. de Setea mica (sect. IT) aceste isturfsunt stbtute de pegrnatita ce le gneisifiaza. In extre-mitatea inferir a Mohorului gsim aceeaf banda deisturf sericitse, sarace insa in grafit, i nu aa in tensgneisifiate ca cele din culmele westice. Acestea de laMohoru seamn mutt cu isturile serieito-grafitse dinUrde i Guri, unde altern de mai multe ori cu cal-carurt cristaline (sect. III, IV). Cele din curmtura lufPurcel alternd cu amfibolite superire i amfibolitefeldspatice (diorite).

Cipolinuri am gsit in cOsta Crainiculuf deasupraIsvorului cald (Molidvi sect. I) in znga Setet i inCsta Petr Osa formand straturi de 5-10 m. Sunt rodcenuif sait verqui ; mic alb sail verde, mica ngra,clorita verde, epidot, feldspat, quart, amfibol, etc. suntdiseminate mat mult sad mat putin inteun mod pa-ralel in roca. Spartura rocei e zaharoid din causa cal-citel. Roca face efervescenta fOrte vie cu acicp.

Tri cOsta Crainicului nu sciil positiunea lor fata degneisuri. Cipolinurile, ce aflorza deasupra isvorulufcald par a cdea spre W. cu 15-200. Deasupra lor ga-sim gneisuri frt mrunte s,i amfibolite mai spre N.In Setea sunt filexuate irnpreuna cu cele-l'alte forma-tiuni i faptul c le gsim i in csta Petrsa de-asupragranituluf, pare a ne indica un anticlinal din SeteapAn In Muri, unde avem iari cipolinuri coprinseintre rocele verll de pe clina estic spre Lotru. LaUrde si Gdurf deasupra isturilor sericito-grafitse avem-nisce calcare cristaline, carI probabil apartin mezozoi-culuf. Discutia asupra ettei calearelor din urmd rmneInca deschisa. Cipolinurile insa merg impreuna cu cele-l'alte formatium filitOse i metamorfice in grupul II-lea.

www.digibuc.ro

19

Roce eruptive1. Roce granitice.

In constitutia rnasivului Paringu aceste rod a odPosebit importantd, cad' mergnd de la plele mun-tilor spre culmea inalta intalnim (loud bande puterniceindreptate de la E. spre W., tocmai paralel cu linia deYea mai mare inltime a Paringului.

Imediat In munte la N. Novacilor gsim prima band,care ca un dic resistent a servit ca margine intre ro-(Tie cristaline si metamorfice interiOre catenei Carpa-tilor din acsta parte si formatiunilor sedimentare, ceconstituese regiunea dealurilor i campia romana. Maisus in centrul masivului Paringu intalnim iar granitulcare ea o coc(50 ese dintre gneisuri granitice amfi-bolite feldspatice.

Granitul de la Novad face parte din banda, ce seintinde ca o barier la pOlele Carpatilor pe o distantde peste 60 km. ajungand la E. Liana la Vai-de-ei (R.-Valcea) iar la W. unindu-se cu masivele granitice dela*usita se continua mai departe in drepta nului spreMe hed inti.

Acest banda a fost seobit de riurile, ce o parcurgtitansversal si care 'Id sapat adnc de 700-800 m. al-bfile tor inguste in masa resistent de diferite varie-tti de granit.

Granitul constitue la stanga Gilortului virfurile Piatrarea si parte din Mgura, in dreapta numai o parte dinSeciu pan pe la jumtatea Barcului Rediu. Conturulde S. al granitului e foarte neregulat, cad margele fe-ruginse miocenice i pietrisui diluvial se ridica fOrtemult pe granit ; numaf in vaile adanci ale rlurilor undeaceste formatiuni ali fost luate de ape, granitul ese laiveald inaintand prin nisce limbi lungi siinguste spre cam-pie. Asa bun ra pe cand in culmea Carpenului, pe-

Paringu 5

www.digibuc.ro

20

trisul se sue pana la Seciu, in Gilortelu Herisestilor si invalea Mce*ului coltil de granit alterat ii fac aparitiadeia le mult; de asemenea pe plaiul Cornesului granitul nu apare de cat la Piatra rea, pe cand in albiaGilortului pereti colosali de granit dirig apele chiarpana In sat (sectiunile III si V.).

Limita de N. insa e i mai vizibil i mai regulatd.Ea e aprpe o linie W-E. trecncl pe la Mgura i prinjumatatea Barculuill edeiu.

Granitul de la Piatra rea e un granit cu bobulbrun din causa alteratiunei. Gratie soselei, ce se taeacurna spre Cerbu, putem sa obtinern esantiOne maiprspete in care elernentele constituitive sunt obisnui-tele mica ngr, feldspat si quart. Mica in genere des-corn pusa, cloritisata ; feldspatul caolinisat in parte. Pefetele de separatiune s'afa depus straturI grse de hi-drosidi de fer. In partea N. a Pietrei rele granitul e cugrauntele fOrte mare ; cristalele de feldspat iad dimen-mensium colosale ajungend pan la 5 6 cm. Se veclmulte si frurnse macle de Carlsbad, dar starea dealteratiune frte inaintat a granitului nu ne permiteculegerea de frumse esantiOne.

Grantul din valea Gilortului, din valea Mcesuluidin dealul Carpinului e identic i ca constitutde mine-ralogica i ca facies ea cel din Piatra rea. Un granit ro-siatic apare in partea de N. a masivulm granitic si cons-titue o blind parte din Mgura ; in valea Gilortuluila confiuenta celor cloud isvre a Gilortelulul Herisescide asemenea ia o desvortare mare. Numerse filnede diferite dimensiunI trimete in granitul sur din ttacsta regiune. E un granit cu bobu Mile mare, co-lorat inteun mod deosebit din causa marelor cristaleroz-violacee de feldspat ; mica neagra cu totul cloroti-sata e rara, feldspatut e in genere un microclin destulde prspt.

A doua banda de granit din central masivuluI seindrptd tot de la W. spre E, cotindu-se putin spre

www.digibuc.ro

21

NE. E lunga numal de vre-o 12 km., incepand de subMandra, [And in valea Urdelor, cu o latirne maximade 2 km. El constitue in lungul culmeI ParIngului vr-furile Mohoru, Setea i e basa crestelei de la Cstapetrs pana in Mandra. Din Urde reapare in Latorita.continuandu-se pan departe spre E.

Acest granit ii face aparitiunea printre gneisuri iamfibolite, in care adesea trimete fileme i apofisede diferite puteri (sect, IV, V etc.). In genere se pre-sint separat in bancuri puternice, earl ca i formatiunileinconjurtre cad spre NW-N cu 60 700, in zngaSetei insa presinta o ur stratificatiune spre S. iondulat putin (sect. III). In acest loc o parte din tor-matiunile grupuluf al II vin direct discordant pe stra-tificatiunea granitului, pe care se rzim chiar princaptul inferior al lor.

Granitul e cu bobul fin, cenuid deschis i frte md-runt irrit estritat. Mica, feldspatul i qnartul se v&Ibine cu ochii liberl ; in granitul din Setea mare, acolounde granitul s'a Inialnit piezi cu amfibolitele feldspa--tice, se observa i mici prisme de amfibol, precum io incarcare in sfen i grenat. Probabil s'a intamplat oabsorbOune complecta a amfibolitelor, call de alt-min-trelea multe se observa inca ca anclave in masa grisa granitului, pstrndu-I forma i compositia lor pri-mitiva.

Aceste anclave sunt inconjurate de o zona pegma-Utica grs pana la 1 cm. constituita din cristale de feld-spat i quart aelat perpendicular pe fata anclavei. Amfi-bolita, atat cea de anclave cat i cea de contact, stra-batuta de numerOse filonae de pegmatit, se incarca-de mica ngra.

Sub microscop se mal distinge in granit urmatreleelemente : alanit, magnetit, zircon, sfen, apatit, tur-malin, biotita, oligoclas, albit, anortos, ortos, mi-croclin, quart sframat etc.

www.digibuc.ro

22

Pegmatita ca masiv puternic constitue muntele Cerbude pe culmea Corneului (sect. V.) iar ca filOne stra-bate tte granitele i formatiunile din acst regiunesudica a Paringr iui. El se datoresce In mare parte in-tensul metarmofism, ce ari suferit quartitele, isturilesericitre, filitele i amfibolitele superiOre.

Pegmatita de la Cerbu i aceea care strbate gnei-surile i micaisturile din Redelu e o pegmatit cu co-losale cristale de feldspat negricios, quartul sur, mus-covita in cuibur i foite rarl. Ea injectza quartitelestrat cu strat, le Incarc cu mica ngra apzata dupaOstositatea lor i de multe off rmane printre stratelede quartite, a cror Incretire urmza. Ea e totdeaunaacompaniata de grafit, pe care l'a cristalizat in culcu-pri marl, mai ales in Cerbu, unde bolovanii colosallde grant mai mult sa mai putm feruginos, se g-sesc amestecati in ogauri cu bolovanl de pegmatita.Se gsesc i eantine de pegmatit, cu cuiburl degrafit fOrte pur in foite gris strlucitre caracteristice,

Filnele i fiulonae1e, ce strabat a-tat granitul cati grisuri1e i amfibolitele din partea central a Pa-ringulul, sunt rar insotite de grafit ; aduc insa In rocatotdeauna un exces de muscovit.

Pegmatita, care injectza Osturile sericitse din Gi-lort i Mohoru precum i amfibolitele superiOre dingrp. lui Purcel, Gruiu i Setea, etc. sunt roce albe,felcispatul prspt i de culre alba, quartul laminat.Adesea roca imprumut elemente filitse i prin ap-qarea paralel a loitelor rari de sericit ia o structurgneisica, dupa cum am artat deja.

Granulita font-16z bande in granitul central, undetrecerea intre cele dou rod e frte nesimtita In gra-nitul din Piatra rea filkele de granulita sunt Ins cutotul scse in relief, atat prin colOre, cat i prin struc-

www.digibuc.ro

23

tura rocei. In PleFia de asemenea pan la un punctse pelte face acst demarcatiune hare cele done roci.

Roca e cu bobul frte mrunt i sub microscop seconstat acelea elamente mineralogice cu o structuragranulitica frums. In filnele de la Piatra rea, acleseaia un aspect porfiroid, ccf in masa fin granuls demica, feldspat i quart se \red mari cristale de feldspat,ce ajunge pan la 2 i 3 cm. Aceste cristale sunt fOrteregulate, prspete i in genere se presint maclate dupetipul maclel de Carlsbad.

Leptinite frumse se gsesc in csta Florilor albe,chiar pe crare d'asupra isvorului din N. Cerbului. Suntroce albe *istse compuse din feldspat microclin iquart apcsiate paralel, mica alb in foite hexagonale,epidot, zoisit i ceva grenate, materit feruginse, etc.

Asemenea leptinite am gsit in Gaud sub isturilesericitse de sub calcarele din Po liti i intre arnfibo-litele i gneisurile din Ros.iile. La Cerbu ele par a ficoprinse intre formatium filitse i probabil sunt Mllede pegmatit, ce se racordza la masivul din Cerbu.

*

3 3

Dintre rocele ea structur rnicrolitica, avem Ortofirulce strebate in filOne granitul periferic, atat in Piatrarea, cat mai ales in Gilort i Gilortelu IIer*tilor.

In valea Gilortului il gsim pe csta W. la gura Vail,unde subtiri filOne trimet in relieful cOstel stanci ma-sive i dure. Trecerea de la granit la ortofir se faceprin varietti gradate ; cand contactul e net, atunci or-tofirul ni se presint la contact ca o roca cornsa ce-nuie galbue in care sunt diseminate puncte i achiinegre.

In genere ortofirul e o roca glbue, compact i fOrtedura ; ea ochiul liber nu se distinge de cat achi fOrtesubtiri de amfibol negricios rspandite farti nici o regula

www.digibuc.ro

24

in pasta rocei. Ortofirul din Gilo*lu Heripsci e deculre mai verde cu fenocristale mricele de feldspat.Unele eantine nu presint o aranjare a amfibolulm,p6te i piroxen, care d rocei un slab aspect istos,provenit probabil din causa actiunilor dimanice ceexercitat in regiune. Bolovani de ortofir am gsit inPdurea Milesel ; probabil el apare ca filke prin gnei-surile granulitice de aci (sectia III).

La Piatra rea intlnim prin granit cte-va fileme deo roc compact verde inchis, frte alterat. Sub mi-croscop r1e aratd feldspat, quart, clorita, i cate-va ba-ghete de amfibol ; dup tte probabilittile pare a fi undiabas.

Despre diorite i amfibolite am vorbit la grupul I.

2. Serpentina

In masivul Paringu serpentina se gsete ca Onzeintercalate pe clina N. intre roeele verdi, ce constituescmuntif Urde, Muntin i parte din Guri, iar pe clina S.in zona de amfibolite feldspatice de la Trtril sprPdpua (sect. alaturate).

Am descris anul trecut repartitia serpentinel in N.Paringului, precum i relatjunile dintre ea i roceleimprejurnitre '), de aceea nu void presenta aci de chtun resumat general al acestor cestiuni deja tratate.

Serpentina din Urde, Muntin i Guri se presintin pnze, ce tOte par a pleca din falia Jietu-Latorita prin.tre rocele vercji. Se disting dou nivele principale deserpentina : unul inferior de care tine cele 4 bande cese observ in culmea E. a Urdelor i earl se pot ur-mari pana in Latorita, de i conturul lor e intretaiatpe ici pe colea de mici fah], sail perdut pe mici dis-

1. Serpentinele din Urde, Muntin 1 GaurL Amarul mnspulnI de geologicBuctresel 1898.

www.digibuc.ro

25

tante prin subtierea panaei de serpentin. Al doilea ni-vel e cel cdruia apartine pan4a sa paniele din CstaPetresi, Crbunele i *tefanu,cact fr indoiald i aceastaca si cea infericr en cat avanseaz printre rocele vercjispre S. cu atat trebue s se desfac in alte panle se-cundare (sect. IV si V).

Ace least dou nivele de serpentin par a se f ontinuasi din colo de Lotru, in Boianu, dup ce mai intal s'auindoit impreun cu rocele verli, ce le coprind. intr'uninsemnat sinclinal de alungul Lotrului. La Gauri insanu gsim de cat un important gisement lentiliform incOsta Jul Busu hotar cu Gurt, neacoperit de rocelevercji ; iar in culmea Gurl-Galcescu, spre E. de Piatratdiat, intlnim o subtire panl prinsa intre rocele vet*cu cari se inde irteun mic sinclinal (sect. III).

Rddeina tuturor acestor pancle de serpentind part,a CI. in *tefanu (plato0), cc acolo gsim serpentina in-tinsa pe o supreat mult mai mare si catre acest punctpare a se inclrepta ambele nivele principale de serpen-tin. Cum ins in albia Latoritel sub *tetanu intalnimmere pany de serpentind paralele, iar pe de altdparte in Valea Jietului de asemeuea afiorimente ni sefac cunoscute de geologii unguri, imi vine a credo ceruptiunea rocei din care a provenit serpentina s'a fa-cut de alungul faliet Jietu-Latorita si pe msur ce mag-ma se ridica, ea se infIltra printre stratele de roce a-lumino-calcarse, pe cari metarnorfosandu-le le-au a-dus la corneene verli cu amfibol, dionsit-augit, epidot.zoisit si albitd. La contact s'a desvoltat diopsit-augitulin cristale pan la 1 dc. si grenatul in mict cristalerosil brune sa in placi cerbse.

Marele gisement de serpentina din csta lui Rusuhotar cu Gauri l'am constatat de abia in vara aceasta;de si nict serpentina si nici rocele, pe care repos, nusunt cliferite de cele din gisementele cunoscute deja, cut6te acestea fenomenele d contact sunt mat nete i mi-neralele, ce s'a clesvoltat la acest contact, ati o des

www.digibuc.ro

26

voltare mare. Gsim cristale colosale de diopsid-augit ver-de sau negricios, cu clivagil caracteristice ; epidotul igrenatul in geode ca mici cristale cu fetele sclipitredestul de desvoltate ; calcita In mase zaharoicle sagspa*1ce formeaz pete albe in fondul negru-verqui alrocei ; talc, asbest. magnetit etc. abondente.

Serpentina in genere e o roc compact afar devarietatile de contact unde devine istsa de culreverde inchis 'Ana la negru ; se gsesc varietati fOrtefrum6se galbene cu pete vet** sad cu pete negre de mag-netita ; dar mai mult rspndit e cea verde inchis cupete galbene sag ver4i deschis. Duritatea ajune 'Anala 7 in varietatile compacte. Densitatea variabild cu can-titatea de magnetit i cromit ce ca cristale sal pulberefine formeazd, cnd aglomeratiuni, cnd siruri in masarocei. Semnaldm ins o serpentin din isvorul drept alLatoritei att de bogat in cromit, cd densitatea roceide la media 2,6 se ridie la 3.756. Deasemenea piritin cubi se intlneste frequent in roc si notdm c incOsta Guri-Glcescu am gsit o serpentina frte greaconstituit in proportiune insemnat de pirita.

Sub microscop serpentina se vede c e constituitaprpe esclusiv din antigorit ; crisotilul e tot deaunaun mineral secundar posterior genesei antigoritului.Afard de acestea se mat constat : olivina, piroxeni,amfiboli, earbonat:, cromit, magnetit, pirit, talc.

Rocele verli, intre can s'a intrus serpentina, consti-tue impreund cu isturile sericito-grafitse, cipolinurilei calcarele cristaline, grupul superior in NE. Paringu-

inn El formeaz o cuvertur, ce se intinde discordantpeste gneisurile granitice si amfibolitele din aceastparte a masivului Paringu, cuvertur rupt in mai multelocuri prin isvrele Jietului si Lotrului, ce i-iail ince-putul in circurile glaciare, ce se deschid in clina N. aParingulw. In aceast parte succesiunea rocelor dingrupul II-lea (superior) e urrnAtrea : La basd pesteamfibolite feldspatice i actinolite avem sisturi grafito-

www.digibuc.ro

27

sericitse, ce altern cu calcare cristaline, apot isturiverli cloritse, sau amfibolite superiOre, printre can ia facut loc serpentina. Deasupra acestora i dupa cealtern de cdte-va orI vin cipolinurl.

La marginea N. a acestel cuverture constatam o fa-lie, in care a fost tras aceast cuvertura ; atuncl s'aiiformat la partea superir, acolo unde ea era sprijinitade coltif de granit, o serie de cute din care unele seconstata hied in Gaurf 0 Urde. Dealungul Lotrulm cu-tarea o fast favorisata Inca prin o mica falie, Serpen-tina a urmat i ea tOte aceste micart petrecute in urmavenireI el.

Serpentina de la S. culmel Paringulul apare intre am-fibolite feldspatice cu straturf insemnate de actinolite.Fapt curios ins e ca in serpentina din Gruiu (sect. H.)gasim anclave de quartite sure, cornse, constituitedin graunte de quart visibile cu lupa. La contact a-ceste quartite devin verlul incrcandu-se de materiiserpentinse. Presenta acestor quartite in apropiere dequartitele clescrise din Tartril ne:ar arata, ea serpen-tina n'a eit numal in amfibolite curn o gsim in Seteai Papua.

Aceast pup de serpentina incepe in curmtura dedeasupra grpeI Mandra, unde pare a se efila intregreisuri i amfibolite. Deja in grpa Mandrel ea si, des-face in mat multe bande, daca nu eumva este una iaceea0 dar fOrte iudoit prin cutare dup cum suntarnfibolitele superiOre i gneisurile, intre can isi faceaparitia. Aci in Grpa Mandrel ea i in Gilort 0 Gruiuea e strabatut de pegmatita alb, ce gneisifiaza amfi-bolitele superiOre 0 isturile sericihise. In Setea micaauare intre actinolite, cart la partea superir alterneazdde mai multe ori cri si0uff vet* (amfibolite superiOre)de mat multe orl ondulate. Sub serpentin pand in apdGilortulut avern amfibolite feldspatice vrgate. In Pleciai Mohoru gsim inca continuatia acestor formatiumserpentina dar nu se mai constat ; in amfibolite i

www.digibuc.ro

28

actinolite se ved ins mari fibre de metaxit. In fin ,pe csta PApusei serpentina reapare ca bandd (sect. V.)si se continu mereii in amfibolite 'Ana la Micaia, undese efileaz iardsr.

In aceast panild de serpentin avem mai mult va-rietatea verde negricis frte compact si de o trieesceptionald. Crpturi pline cu metaxit sunt numersein masa rocel. In Gruiu si Setea mica se \Ted in masaverde inchis a rocel, marl cristale granuloase de unpiroxen negru cu clivagir perfecte. Serpentina mai alescea de la contact, se incarc cu actinot. Sub micros-cop se constat aprpe format din aceleasi mineralepe care le-am v'equt si In serpentina din N. Paringului.

Ltimea maxima a acester bande nu intrece 200 m.si ne-o presintti in Gruiu pe clina despre Gilort (sect.IT), unde apare Mire amfibolite feldspatice, ce alterncu amfibolite superire.

Liasic si neogen.Spre S. granitul de la Bedeiu este acoperit de guartite

ceirburse, arcoze 0 isturi negre. Ele apar in valeaGilortelu-Herisestilor, ca stratum inclinate de 20-300spre S. Direct de-asupra granitului avern quartite din bu-cap neregulate si frte marl cu staturi de crbune (s. III).Se gsesc lentile de carbune curat ; in genere ins einfiltrat de quart, sail confine nodule din acesta. Quar-titele acestea sunt negre imbacsite de materil carbu-nse, cu punte de feldspat caolinisat si ce-va materilferuginse hidratate. Masa rocel e strabatut de crd-pdturi pline cu quart piramidat si hematit. Aceleasiquartfte le mai gsim si pe coltul N. al Pietrei-rele,unde forrnz un colt, ce pare a II coprins in granit.Aci la Piatra rea now avem sisturi negre quartse, cufeldspat caolonisat mai mult.

*isturile negre chrbunse sunt ins mai desvoltatoin valea Rerisestile, unde vin deasupra acelor guar-

www.digibuc.ro

29

tite crbunse. Se observa in ele cu ochiul liber mieiflutura0 de mica alb pe fetele de separatie. Se desfacin plcf marI dar nu sunt tocmai destul de tall. Suntcrpate transversal i crpturile pline cu calcit.

Peste acestea vin arcoze albe sad glbuI constituitedin grunte potrivite de quart sur i feldspat alb sadgris caolinisat. Ele apar pe crarea ce merge in susulvet de-alungul malului Estic. Aceste arcoze dupe as-pectul exterior i in multe !marl cbiar sub microscopsman cu pegmatita de la Cerbu. Elementele sunt fOrtealterate i sfrmate ; se observ i ce-va infiltratiumde sericit.

Peste aceste formatiuni, i in Plaiu Novacilor directpeste granitul de la Piatra rea, vin marge feruginsei argile ce cad spre S..SW. sub un unghid variabilimprejurul lui 300 (s. V). Ele sunt acoperite de pietripl te-raselor, ce in Piatra rea i In Seciu se sue de-asupragranitulul [Ana la o inltime frte insemnat. Apele prinmulte locum l'ad splat si a scos la iveld granitul cumde ex. in valea MAceplui la NW. de Nova&

www.digibuc.ro

Conclusiuni

Din expunerea surnard, ce fcurm aci despre roceleintlnite In acst regiune i descris mai rnult petro-grafic i numai macroscopic, putem trage inteun modpreliminar urmtrele conclusiuni

1. Rocele granitice sunt mult representate in acstparte a zone.' centrale, constituind dou bande puternice.Una la periferia sudic mrginesce in acst parte zonacristalin a Carpatilor meridionah ; ea a lost linia deresistent, de care s'a oprit scufundarea, ce a dat riacereapoi cmpief romne. A doua band e in inima Pari ngu-lui i serveFe de temelie grupului superior, ce s'a ridicatpe coca lui pentru a constitui culmea de cea maimare indltime in Carpatil dintre Jiu i Latorita.

2. Granitul din centru e imprejurat de gneisuri gra-nitice i amfibolite feldspatice ; granitul de la S. e urmatin partea nordic de gneisuri granulitice. Aceste forma-tium le atribuirn aci Md. grupului I a rocelor cris-taline numai din causa relatiunilor cu rocele graniticei mai ales a raporturilor stratigrafice cu rocele fili-Vise i cu rocele vet* din N. Paringulu.

3. Ern re granitul de S. i gneisurile granulitice vineo zonal de quartite i filite metamorfosate fOrte intensprin rocele granitice ; intre gneisuri granulitice i celegranitice avanszd spre E. o limb& de formatiurn superiOrerepresentate prin quartite, anifibolite superire, siturisericitbse i grafitse i cipolinuri. Tte aceste formatiuni

www.digibuc.ro

31

a suferit din partea unor pegmatite albe o actiunegneisifiantd puternic.

Pe cnd quartitele de S. par a forma dou'd, sinclinaleculcate peste granit 0 in earl sunt prinse filitele, forma.tiunile superibre din centru sunt cu totul prinse intregneisuri i amfibolite vrgate. In Setea le gasim suindu-se, cu mai multe ondulatiuni, deasupra granituluIle regsim in cOsta Petrs i in Iqul-Mndra, tot apfrte flexuate, czand spre NV. Aa dar par a formabolta unul anticlinal, ce invlue granitul central.

Grupul superior din S. pare a avea in N. Paringuluiun representant In rocele veri, siturile sericito-grafitsei cipolinurile din Urde, Muntin i GurI.

4. 0 mare parte din amfibolite sunt eruptive. Ele para fi avut o actiune direct asupra unor formatiuni dingrupul superior, In carI trimet numerse filne. Acestlapt precum i acela, c ar exista o relatiune intre uneleamfibolite i cipolinuri, rmne a se veritica prin studiulmai amnuntit al acestor rod la microscop.

5. Serpentina spre N. a erupt in rocele vercp ; spreSudul catenel o intlnim In amfibolite despre a cArororigin Ind, nu suntem bine fixati.

6. Din spre campie se sue pegranit formatiunI crbunseprobabil liasice, acoperite de marge i argile i acesteacu totul acoperite de bolovnipl teraselor diluvialefrte inalte.

Roce utilisabile

Ca roce utilisabile constatdm in acst parte arco-zefe, granitul, serpentina i grafitul1).

Arcozele se intrebuintz ca pietre de mr. Ele suntroce granulse destul de dure prin quartul lor i uorde lucrat gratie structurel i feldspatului ; gruntele dequart atunci formz acele asperitati dure, ce rrirnanin urma ferecdrei pietrel de men-a. Satele din impreju-

www.digibuc.ro

32

rimi ii furnisz mare parte din pietrele de mbra ne-cesare, din arcozele ce aflorz, in valea Gilortelu-He-risetilor.

Granitul mai ales cel mrunt e o piatr recunoscutdpentru resistenta ei. Cel de pe valea Gilortulut la N.Novacilor ar putea fi intrebuintat la constructil si capavele pentru strdf. Ortofirul dei e o roca fOrte fru-ms ca aspect i fOrte chub. i compact, totuj, avndin sedere putina intindere a filnelor i mai alesclivajul i crpturile fOrte numerse in masa rocei,nu cred c ar putea avea o utilisare important.

Serpentina e o roc de valre att prin natura roceicat i prin puterea i positia gisementulm. Acst rocddens, susceptibild de o lefuire netedk cu numerselepete vercji deschis i vinele ver4f glbui de metaxiti cristoli in masa compact verde Mite inchisk nepresint un desen fOrte frumos. VarietAtile vercji sauglbui semitransparente, cu pete inchise sunt de ase-menea representate in gisementul de sub Mndra. S'arputea intrebuinta la facerea multor obiecte de lucs ilucruri de ornament substituindu-se marmoref i a-gatel. Contra marmoref ar avea trinicia fabricatelori aspectul in genere mult mai frumos, precum i in_atacabilitatea prin acizi sad alte substante corosive. Ser-petina se lucrz mult mal uor de ct agata i deisunt varietati de duritatea calcarului, totu1 11 pstrztenacitatea i resistenta lor din causa structurel exce-siv de compacta.

Numai gisementul din Grpa Mndrei ar putea fi ex-ploatat i pte cel din Gruiu, cad cele-l'alte se gsescin prti gred accesibile. Pan in Trtrail este un drumde cre ce plc de la Crasna i pe care se carbutuci de brad la herstraile din satele vecine. Acest

1) Grafitul de la Cerbu l'am deseoperit hick din vara anului 1895, efindam Dint prima excursiune in acst. regiune, si am vorbit despre el laSoci,tatea de sell* in sedinta de la 11 Noembre 1896.

www.digibuc.ro

33

drum de ar fi conutinat incd pe cOsta Trtrului numaTvre-o 2 km. am ajunge la gisementul de serpentin.

In fine grafitul se gsete ca bolovani insotind peg-matita din Cerbu. Numero,I *i colosall bolovani cardtOte apele pe cOst la vale i nu rare ori intlnirn ogap incare grafitul e mai representat ca bolovani de ct peg-matita. Acest grfit trebue s se gsscd in mai marecantitatea i mai curat la contactul pegmatitei cu fili-tele. Cum acest contact nu e de loc visibil, din causamolosului ce acoper versanturile muntelui Cerbu i dincausa timpuluf scurt n'am putut descoperi grafitul in loc.

Acest grafit e amestecat In genere ea hematit, cuce-va materil argilse, mic O. vine de quart i feldspat.Se gsesc ins e,antiOne cenuOi inchise caracteristicecu luciul grafitos cunoscut i numai cu urme de fer. 0cercetare mai amnuntit a acestef regiunf, cred c arputea face cunoscute cuiburl cu grafit pur i in canti-trip direct utilisabile.

www.digibuc.ro

S.

Novae'

8.

Molidvi C. Crainiculul

Novaci Streinl

a

S.

Ca Id

D. Carpin

Grpa lui Pureelf q

Sectiuni geologice in masivul Paringu

N.Mndra 2520m.

Grpa

6 gr

750"'

I. Sectiunea Molidvi Mndra 1:75.000

Seciu7

Redeiu GilortI. qq a og '

a..,,,g.:_.,1,,,,;;_--

. ... '''----RY-,------_,- '.:-',"--- -,,-

soo'n.

Novact

Piatra rea

7

S. Potecaa

a a .97 s0A,

1'1. LI.

Grain N.Cftrarea r

7 Jiefu,2002

II. Seqiune dealungul GruiuluI iprin albia Gilortulul 1:37,500

Setea mich" mare

a c

''`

Piatra tkiat/t 2306Csta Petrdt

Glcescug7 7 c Csta lul Rusu

III. Sectiune din Dealul Carpin la Csta luI Rusu 1:75.000

Cerbu 1646m. Isv. Cerbulul Florile albeMAgura 7

2'

_

f a, a.

S. Mohoru

Corneula

TV

N.

N.Urdele

Ppua 7 MuntinTv Csta Benghel

V. Sectiune din Novae la Csta Benghe prin aulmea CorneulI.: 75.000

Csta lu Petresi N.

IV. Seqiune din Valea Romanuluf in a Lotrulul prin MohoruC.1, - MVP GOCI. MASIVUL PARINGU. 1: 75.000

ar

mr7-7ZI'l

Aluviunl i sfaranAturiTerase diluviale

Argile i marge, Mioeenic

LEGENDA

q Fie:4i1J

3=cE

Areose i isturl negre,Lias 57

FiliteF. gneisiftate

_

QuartiteQ. gneisiflate81sturl sericitseS. s. gneisiflateCalcarurl eristaline

Gneis granitic

Gneis granulitic

. Tv

P-

aEg

Micaist

Amfibolite

Granit

Ortofir

Serpentinh

me. MAW J.V.socrco BUCURESCIwww.digibuc.ro

www.digibuc.ro