1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1

euROpeanulAnul 3 � Nr. 1

12 pagini

13-26

august 2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne e-mail la europeanul@chelgate.ro ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu te-ai lãmurit deocamdatã ce înseamnã toþi termeniibirocraþiei europene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 10.

� VViinneerrii,, 88 aauugguusstt, Ministerul Dez-voltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuin-þelor a semnat douã contracte de fi-nanþare prin Programul Operaþio-nal Regional. Primul proiect, „Rea-bilitare drum Ciucea-Crasna-Vîrºolþ”,are ca beneficiar Consiliul JudeþeanSãlaj împreunã cu ConsiliulJudeþean Cluj. Se urmãreºte reabi-litarea infrastructurii regionale detransport în regiunea Nord-Vest,pentru dezvoltarea competitivã ºidurabilã a microregiunii de la con-fluenþa a trei judeþe: Sãlaj, Cluj ºiBihor. Valoarea totalã a proiectuluieste de 85.628.384,55 RON. Celde-al doilea proiect, „Modernizareainfrastructurii de acces în zona turis-ticã Rãchiþele-Prislop-IC Ponor”, afost aprobat pentru ConsiliulJudeþean Cluj. Proiectul îºi propunesã contribuie la dezvoltarea dura-bilã a zonei economice Rãchiþele –Prislop –IC Ponor ºi la stimulareainiþiativei private, valoarea totalã aacestuia fiind de 59.678.410, 51RON.� LLuunnii,, 1111 aauugguusstt 22000088, s-a lansatProgramul Prioritar Naþional pentrureabilitarea, modernizarea infra-structurii culturale si dotareaaºezãmintelor culturale din mediulmic urban. Proiectul va fi imple-mentat de Ministerul Dezvoltãrii,Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor,prin Compania Naþionalã deInvestiþii (CNI) S.A. Programulreprezintã o iniþiativã a GuvernuluiRomâniei, dedicatã creºterii calitãþiivieþii culturale în mediul mic urban,prin extinderea ºi susþinerea infra-structurii culturale existente ºi prindiversificarea gamei de evenimenteculturale oferite publicului.Solicitanþi pot fi autoritãþi publicelocale din mediul mic urban în careexistã un aºezãmânt cultural carenecesitã reabilitare, modernizaresau dotare. Finanþarea proiectelorse va realiza din sume alocate de labugetul de stat, prin Ministerul Dez-voltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuin-þelor, valoarea maximã eligibilã fiindde 3.000.000 RON (TVA inclus).� FFeerrmmiieerriiii ppoott ssoolliicciittaa noi finanþãriîncepând cu luna septembrie aacestui an, în cadrul unor sesiunide depuneri incluse în cadrulProgramului Naþional deDezvoltare Ruralã. Se vor acordafonduri nerambursabile pentruinvestiþii care se încadreazã în ariade finanþare a Mãsurii 312 (Sprijinpentru crearea ºi dezvoltarea demicro-întreprinderi), a Mãsurii 313(Încurajarea activitãþilor turistice), aMãsurii 112 (Instalarea tinerilor fer-mieri), a Mãsurii 142 (Înfiinþareagrupurilor de producãtori) sau aMãsurii 141 (Sprijinirea fermeloragricole de semi-subzistenþã).Programul de dezvoltare ruralã per-mite României sã acceseze fonduride 8 miliarde euro pânã în 2013 ºi afost aprobat de Comisia Europeanãpe 20 februarie. Prima tranºã afinanþãrii a fost viratã României înluna mai ºi se ridicã la circa 250 demilioane euro, reprezentând 3,5%din valoarea totalã a sumei alocatepânã în 2013. A doua tranºã,reprezentând tot 3,5%, va fi viratãpânã la sfârºitul acestui an.

De unde a apãrutPolitica AgricolãComunã?Cea mai bogatã ºi cea mai influentã politic strategiea Uniunii Europene este politica agricolã comunã. Pe noi, românii, ne intereseazã mai mult decât peoricare altã þarã comunitarã.

pagina 3

ADR Oltenia aînceput cu dreptulAgenþia de Dezvoltare Regionalã Sud - Vest Olteniapoate avea motive de mândrie. Peste o lunã, în sep-tembrie, primul proiect finanþat din fonduri structuraleva începe sã prindã viaþã. Nu pe hârtie, ci pe teren.

pagina 5

EURO pentru TERAPIE NEUROEºti o organizaþie non-guvernamentalã cunoscutã,lupþi pentru drepturile copiilor ºi, împreunã cuMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, ai fãcutun parteneriat pentru obþinerea unei finanþãrieuropene strategice. Bani mulþi... Ieºi la tablã ºispune-ne ce vrei sã faci cu sutele de mii de euro!

pagina 7

NU vine foametea!Pânã sã fugimspre cel maiapropiat super-market pentrua ne faceprovizii de con-serve pentruurmãtorii 18-20de ani, este depreferat o turã prin presa serioasã, în general dinstrãinãtate, apoi prin ultimele statistici adevãrate.

pagina 8

Angela Avram

euROpeanul: Planul Naþional de Dezvoltare Ruralã prevede alocarea pânã în 2013 a 8 miliardeeuro de la UE ºi douã miliarde de la bugetul local. Aºa o sumã nu amai fost întâlnitã pânã acum. Unde vor merge aceºti bani, câteproiecte au fost depuse? Sunt multe, puþine?Dacian Cioloº: Alocarea financiarã a

Uniunii Europene din Fondul Europeanpentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR), pentru România, pentru imple-mentarea Programului Naþional deDezvoltare Ruralã (PNDR) în perioada

2007-2013, este de 8,022 miliarde euro.La aceasta se adaugã contribuþia naþio-nalã de la bugetul de stat, în valoare de2,086 miliarde euro. PNDR cuprinde oserie de mãsuri menite sã aducã îmbu-nãtãþiri în domeniile agricol, non-agricol ºisilvic. Programul a fost adaptat nece-sitãþilor spaþiului rural românesc prin des-fãºurarea unui amplu proces de con-sultare la care au participat experþi dincadrul Ministerului Agriculturii ºi Dez-voltãrii Rurale, autoritãþi regionale ºilocale competente din domeniul agricul-turii, precum ºi alte autoritãþi publice,parteneri economici ºi sociali ºi alteorganisme adecvate care reprezintãsocietatea civilã, organizaþii neguverna-

mentale, inclusiv de protecþie a mediului,precum ºi organisme responsabile cupromovarea egalitãþii între bãrbaþi ºifemei. Facem precizarea cã sumele aufost alocate în funcþie de câteva criteriicum ar fi: suprafaþa agricolã, potenþialulagricol, ponderea spaþiului rural º.a.

Pentru o transparenþã maximã, rapoar-tele de selecþie ale proiectelor depusepentru luna martie au fost deja postate pesite-ul MADR, www.madr.ro

Fãcând o comparaþie a stadiului depu-nerilor în cadrul Programului Naþional deDezvoltare Ruralã, se observã cã ceamai mare atractivitate o are mãsura 121„Modernizarea exploataþiilor agricole”

(continuare în pagina 6)

„Dorim sã punem capãtrestricþiilor în ce priveºte abili-tatea fermierilor de a producepentru piaþã“, a declarat înexclusivitate pentrueuROpeanul Mariann FischerBoel, comisar european pentru Agriculturã.

Angela Avram

euROpeanul: „Reforma Poli-ticii Agricole Comune va fiuna dintre prioritãþile preºe-dinþiei semestriale a UE, pecare o deþine Franþa începânddin iulie”, a declarat ministrulfrancez al Agriculturii, MichelBarnier. Acesta a cerut o in-tervenþie publicã mai mare însectorul agricol al UE, pentru

a îmbunãtãþi securitatea ali-mentarã. Revenirea la retoricaprotecþionistã vine însã în con-tradicþie cu recentele tendinþede reformã ale PAC. Cumcomentaþi aceastã declaraþie? Mariann Fischer Boel: Sar-

cina fundamentalã a preºedinþieifranceze va fi gãsirea unui acordîn ce priveºte aºa-numitul controlsanitar al PAC. Aceasta nu repre-zintã o reformã nouã, ci un efortpentru a îmbunãtãþi, simplifica ºimoderniza PAC, adaptând-o noi-lor provocãri cãrora le sunt supuºifermierii ºi, nu în cele din urmã,schimbãrilor climatice. Viziuneanoastrã este clarã. Avem nevoiede o politicã în mãsurã sã înles-neascã rãspunsul fermierilor lacererea de produse. În acest sens,

dorim sã punem capãt restricþiilorîn ce priveºte abilitatea fermierilorde a produce pentru piaþã, cum arfi cotele de teren nefolosit ºi celede lapte. Trebuie sã ducem la bunsfârºit procesul de dizolvare alegãturii între ajutorul acordat agri-culturii ºi producþiei, precum ºi re-ducerea rolului intervenþiei pieþei.Dorim totodatã sã transferãm maimulþi bani din ajutoarele directeadresate agricultorilor, politiciipentru dezvoltare ruralã (PDR),astfel încât sã existe mai multefonduri disponibile pentru a seconfrunta cu noi provocãri, pre-cum schimbãrile climatice, o maibunã administrare a apei, dezvol-tarea bioenergiei ºi nevoia prote-jãrii biodiversitãþii.

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Dacian Cioloº, ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale

„PNDR a fost adaptat necesitãþilor spaþiului rural românesc “

Veºti bune de laBruxelles pentruagriculturã

Veºti bune de laBruxelles pentruagriculturã

Publicaþie bilunarã

editatã de

Se distribuie gratuit

Foto: europa.eu

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES

Parlamentul European a adoptat directiva privindreturnarea imigranþilor ilegali

Deputaþii europeni au adoptat cu 369 voturipentru, 197 împotrivã ºi 106 abþineri, proiectul dedirectivã cu privire la normele ºi procedurile comu-nitare care se aplicã în cazul returnãrii imigranþilorilegali de pe teritoriul Uniunii Europene.

Directiva reprezintã prima încercare serioasãde a crea o politicã UE comunã în domeniul imi-graþiei ilegale. Obiectivul principal îl reprezintã sta-bilirea de reguli transparente ºi corecte cu privirela reîntoarcerea voluntarã, deciziile de reîn-toarcere, detenþia temporarã ºi dreptul imigranþilorilegali de a reintra pe teritoriul UE.

Toate mãsurile propuse respectã drepturile fun-damentale ale omului, iar statele membre trebuiesã þinã cont de situaþia din þãrile de origine.Directiva urmeazã sã fie transpusã de statelemembre în urmãtoarele 24 de luni de la publi-carea sa în Jurnalul Oficial.

Carta Europeanã a drepturilorconsumatorilor

Parlamentul European a adoptat un raport caresusþine elaborarea unei Carte europene a drep-turilor consumatorilor de energie. Aºa-numitul„pachet energetic“, votat la 18 iunie în cadrul se-siunii de la Strasbourg trebuie sã permitã des-chiderea totalã a pieþei de energie.

Potrivit deputaþilor, mecanismele de piaþã nupot garanta interesele consumatorilor ºi de aceea,Parlamentul European doreºte o Cartã Europea-nã. În raport se subliniazã faptul cã „preþurile

europene la energie electricã ºi gaze trebuie sã fierezonabile, uºor ºi clar comparabile, transparenteºi bazate pe consumul real de energie“.

Este nevoie sã se asigure protecþia drepturiloruniversale, în special în ceea ce priveºte accesulla energie al diferitelor grupuri sociale, economiceºi regionale prin intermediul stabilitãþii ºi securitãþiiaprovizionãrii. În plus, consumatorii trebuie sãaibã posibilitatea sã se racordeze uºor, gratuit ºiîn termen de o lunã la un nou furnizor. MembriiParlamentului European solicitã statelor membresã instituie un ghiºeu unic pentru toate solicitãrilede informaþii ale consumatorilor.

Parlamentul European considerã aceastã cartãun document de informare pentru colectarea, cla-rificarea ºi consolidarea drepturilor consumatorilorîn sectorul energetic.

Moneda euro în SlovaciaParlamentul European a votat cu privire la pro-

punerea Consiliului referitoare la adoptarea de cã-tre Slovacia a monedei unice la 1 ianuarie 2009.Documentul a fost redactat de David Casa (Gru-pul Partidului Popular European Creºtin-Demo-crat ºi al Democraþilor Europeni, Malta). Raportulparlamentar spune cã Slovacia îndeplineºte cri-teriile de aderare la zona euro, dar trebuie sã fieatentã la inflaþie.

În acelaºi timp, este necesar un efort consolidatpentru explicarea beneficiilor monedei unice cãtrecetãþeni. Raportorul propune înfiinþarea unuiobservator care sã monitorizeze preþurile bunu-rilor de bazã pentru a lupta împotriva falselor per-cepþii privind creºterea preþurilor. Slovacia ar tre-

bui sã adere la zona euro la 1 ianuarie 2009, de-venind al 16-lea membru al acesteia.

2010: Anul european pentru combaterea sãrãciei ºi a excluziunii sociale

Parlamentul European a votat propunerea dedecizie cu privire la desemnarea anului 2010 caAn european pentru combaterea sãrãciei ºi aexcluziunii sociale.

Lupta împotriva sãrãciei ºi excluziunii socialereprezintã unul dintre obiectivele centrale ale Uni-unii Europene ºi ale statelor membre. O mare par-te a populatiei se confruntã cu lipsuri semnifica-tive, cu un acces limitat ºi inegal la servicii saueste exclusã din societatea careia îi aparþine. ÎnUniunea Europeanã, 78 de milioane de persoanesunt expuse riscului sãrãciei, dintre care 19 mi-lioane sunt copii.

Raportul elaborat de Marie Panayotopoulos-Cassiotou, (PPE-DE, Grecia) menþioneazã cã„sãrãcia persistentã este un fenomen îngrijorãtorîn Europa ºi trebuie abordat cu mai multã eficaci-tate“.

Anul 2010, ca An european de luptã împotrivasãrãciei ºi excluziunii sociale,s a fost propus învederea reafirmãrii ºi întãririi angajamentelorpolitice iniþiale ale UE, „impactul decisiv asupraeradicãrii sãrãciei“ fiind unul dintre obiectiveleprincipale.

Pentru desfãºurarea acestui program sunt pre-vãzute 17 milioane de euro, fiind cea mai ridicatãsumã acordatã pânã în prezent pentru un astfel deprogram. (Grupaj realizat de Veronica Cormoº)

Inundaþiile ºifondurilestructurale

La inundaþiile de acum doi ani, într-o comunã de lângãBucureºti, asist la o scenã halucinantã. Primarul plus doipolitiºti cãrau de colo-colo conducte, furtunuri ºi moto-pompa. Sãtenii, în faþa porþilor, cu câte o cinzeacã înmânã, îndrumau acþiunea. „Nu p’acolo, dom’ primar, cãstrici rândurile mele de ceapã, mai cu grijã“. Apa intraseîn cimitir, exista riscul unei contaminãri masive a pânzeifreatice. La cârciumã, vânzãri în plin. Tot primarul încauzã a apelat la un fost coleg de masterat ºi a obþinutun camion de apã mineralã ca ajutoare. L-a parcat înfaþa primãriei, a dat zvon în sat sã nu se mai bea apa dinfântâni ºi sã vinã lumea sã îºi facã provizii de apãîmbuteliatã. Reacþia a fost: „Pãi, sã bat drumul pânã laprimãrie, sã facã bine s-o distribuie, cã d-aia e primar!“.Omul s-a înfuriat, plin de noroi ºi apã mocirloasã, ud dincap pânã-n picioare. „Da’ nu vreþi voi sã vã prepar ºicâte-un ºpriþ? Mai lãsaþi-mã-n pace cu prostiile voastre“.ªi s-a dus mai departe, sã scoatã apa din cimitir.

Inundaþiile de anul ãsta îmi dau cam acelaºi tablou,vãzut de departe, prin televizor. Oameni în toatã fireastau cu mâinile-n sân ºi se uitã critic la jandarmi cum lescot mobilele din casã. „Mai cu atenþie, bãieþi, mai cuatenþie, zãu aºa, se ciobeºte bunãtate de bufet“. Alþii,trecuþi prin nenorociri acum ceva vreme, nu dau înapoimodulele primite ajutor pentru cã „s-a însurat bãiatul, elstã în casa nouã (fãcutã de guvern, nota bene), io amrãmas aici, în modul, nu-l dau“. Vecina: „Pãi, unde sã þintoate acareturile, sã le bag în casa nouã? Nu dau mo-dulul, e foarte bun de magazie“. Între timp, într-o frene-ticã utilizare de ºabloane, zgomotul mediatic abunda în„furia apelor care a risipit agoniseala de-o viaþã“. Relatã-rile de la faþa locului începeau invariabil cu întrebarea„Ce-au fãcut autoritãþile pentru dumneavoastrã?“. Ime-diat dupã aceea, apãrea ca de la sine înþeleasã prezen-þa jandarmilor ºi soldaþilor pe post de cãrãtori de saci cunisip ºi de mânuitori de lopeþi.

Aparent, nici o legãturã cu fondurile structurale carestau sã vinã peste noi. Doar aparent. De fapt, ceea cevedem la televizor în toate relatãrile-ºablon este îngrijorã-tor. Vorbeºte despre cei din planul doi, ignoraþi, în gene-ral, de televiziuni. Adicã, oameni în toata firea, bãrbaþizdraveni, în putere, care stau. Stau pe margine ºi nu punmâna pe o lopatã nici mãcar pentru a proteja propria lo-cuinþã. Sã o mai ajute ºi pe vecina cea bãtrânã? Ar fi dejaun vis. Nu am vãzut sã dea o mâna de ajutor nici copiiiplecaþi la oraº. În general, nu am prea vãzut comunitãþi lo-cale, cum se cheamã ele în documentele Uniunii. Primareplicã venitã pe buzele intervievaþilor este „Sã ni se dea,sã ni se aducã, sã ni se construiascã“. Excepþiile (cãcisunt câteva) nu fac decât sã întãreascã regula. În general,sunt ignorate de media, deci nici mãcar nu se vãd.

Pânã acum, din fondurile structurale, cel mai bine aumers proiectele pe infrastructura de transport: drumurijudeþene, drumuri naþionale, drumuri comunale. Existãcerere mult mai mare decât oferta de fonduri europene.Cel mai mic numãr de cereri au venit pentru proiecte deºcoli, spitale mici, proiecte mai puþin spectaculoase, darfoarte importante pentru comunitãþile locale. În primulcaz, iniþiativa ºi expertiza vin de la autoritãti, în generalconsilii judeþene. În cel de-al doilea, fiind vorba directdespre comunitãþi locale, acestea ar trebui sã se expri-me. Iar ele au alte treburi. Nu îºi prea bat capul cu ºcoalasau dispensarul din comunã. Pe alea sã le facã primarul,cã d-aia e primar. Nu îºi dau seama cã sunt ale lor, cãei, sãtenii, au un rol în toate cele. Moþãie cu o cinzeacã-nfaþa ºi aºteaptã întrebarea-ºablon de la reporter: „Ce-aufãcut autoritãþile pentru dumneavoastrã?“ Aº reformulaîntrebarea ºi aº zice aºa: „Voi ce-aþi fãcut zilele-astea?“.Chiar aºa, se deschid posibilitãþi de finanþare pentruuna-alta din comunã. Le zice fonduri structurale.ªi-ntreb: „Oameni buni, voi ce faceþi zilele-astea? Simþiþic-ar fi ºi treaba voastrã?“.

PS: Sã le spui oamenilor sã punã mâna la treabã e de-licat. Primarul de lângã Bucureºti a pierdut alegerile deanul ãsta.

Gabriel Giurgiu

Agricultura – o mizã importantã pentruintegrarea europeanã a RomânieiMihaela Enache

În procesul de integrare europea-nã, agricultura româneascã se con-stituie ca unul dintre cele mai com-plexe domenii. Cauzele rezidã înparticularitãþile sectorului agricol ro-mânesc, dar ºi în nevoia acestuia dea se adapta din mers la Politica Agri-colã Comunã – o politicã europeanãaflatã într-un proces de reformarecontinuã.

Particularitãþile agriculturii româ-neºti sunt date, deopotrivã, de con-secinþele celor 50 de ani de comu-nism (restituirea terenurilor agricoleºi complexitatea acestui proces) ºide dificultãþile cu care se confruntãautoritãþile în domeniu de a crea uncadru – legislativ ºi instituþional –pentru procesul de modernizare aagriculturii.

În calitate de membru al UE, Ro-mânia va putea accesa programelede finanþare destinate agriculturiiprin intermediul celor douã fonduri,Fondul European Agricol pentruDezvoltare Ruralã (FEADR), ceintervine pentru susþinerea pieþeloragricole, ºi Fondul European pentruPescuit (FEP), care finanþeazã pro-grame de dezvoltare ruralã. În Ro-mânia, instrumentarea financiarã acelor douã fonduri se va realiza prinintermediul celor douã agenþii deplãþi - Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA) ºi Agenþiade Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºiPescuit (APDRP), ambele aflate însubordinea Ministerului Agriculturii,Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale.

România a trebuit sã instituie ºi sãoperaþionalizeze sisteme adecvateprin care sã asigure administrarea ºicontrolul sprijinului financiar acordatfermierilor. Astfel, Sistemul Integratde Administrare ºi Control (IACS),derulat prin APIA, este sistemul prin-cipal de evidenþã ºi control alagenþiei pentru plãþi directe ºi almãsurilor de dezvoltare ruralã, cu-prinzând o bazã de date a cererilorde subvenþie, un sistem de identifi-care a parcelelor agricole (LPIS), unregistru al fermelor ºi un sistem decontroale (administrative, încruci-ºate, la faþa locului. Întârzierile ºi difi-

cultãþile cu care s-a operat în crea-rea IACS au determinat unele criticidin partea comunitãþii europene peparcursul anului 2007. În urma ope-raþionalizãrii acestui sistem, dar ºidupã aprobarea, în martie 2008, aProgramului Naþional de DezvoltareRuralã 2007-2013 în cadrul Comite-tului de Dezvoltare Ruralã – struc-turã instituþionalã a Comisiei Euro-pene - este de aºteptat ca în Româ-nia sã se lanseze primele mãsuri deinvestiþii cu impact puternic asuprarestructurãrii agriculturii, a sectoruluialimentar ºi a spaþiului rural.

Modernizarea agriculturii – un obiectiv major al autoritãþilor române

România urmeazã sã primeascã10 miliarde de euro pânã în 2013(opt miliarde de euro din fondurieuropene ºi douã miliarde con-tribuþia pãrþii române), iar domeniilede alocare sunt bine precizate –creºterea competitivitãþii sectoarelor

agro-alimentar ºi forestier, îmbunã-tãþirea mediului ºi a spaþiului rural,îmbogãþirea calitãþii vieþii în zonelerurale ºi diversificarea economieirurale, demararea ºi funcþionareainiþiativelor de dezvoltare locala.

Autoritãþile române ºi-au propusca România sã ajungã al doileamare producãtor agricol din Europa,dupã Franþa, dat fiind faptul cã Ro-mânia se aflã pe locul doi ca poten-þial agricol în Europa. Cu toate aces-tea, dincolo de problemele de fondcu care se confruntã autoritãþile –legislaþie, instituþii, campania de in-formare – România are o serie deprobleme ce vizeazã exploataþia.Potrivit datelor furnizate de repre-zentanþi ai Ministerului Agriculturii,media de exploatare în Româniaeste de 2,7 hectare, faþã de 34,7 ha,media fermelor de exploatare agri-colã din UE.

Cu certitudine, Ministerul Agricul-turii va trebui sã facã, în anii urmã-tori, eforturi serioase pentru o mo-dernizare a agriculturii ºi o conectare

eficientã la obiectivele Politicii Agri-cole Comune. În primul rând, o sim-plificare a procedurilor birocratice deaccesare a fondurilor, un sistemoperaþional de monitorizare a chel-tuirii banilor, în paralel cu o campa-nie riguroasã de informare cu privirela accesul la aceste finanþãri. Pe dealtã parte, în acest moment, sistemulde producþie agricolã se bazeazã peferme de mici dimensiuni carefuncþionazã pentru subzistenþã (micigospodãrii, deþinute, în mare parte,de persoane vârstnice care nu auposibilitatea de a lucra pentru piaþã).

Un obiectiv al agriculturii ro-mâneºti vizeazã ferma care producepentru piaþã ºi, implicit, dirijarea in-vestiþiilor cãtre fermele viabile. Cre-area unor asociaþii de fermieri caresã poatã exploata terenurile cu utila-je moderne, sisteme de irigaþii, re-prezintã o soluþie viabilã în acestsens. Un alt aspect se referã la ne-voia unui sistem solid de învãþãmântagricol la nivel de licee agricole caresã atragã tinerii din mediul rural.

Foto: europa.eu

3 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 3

3 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 3

F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþieDe unde aapãrut PoliticaAgricolãComunã?Cea mai bogatã ºi cea mai influentã politicstrategie a Uniunii Europene este politicaagricolã comunã. Pe noi, românii, ne intere-seazã mai mult decât pe oricare altã þarãcomunitarã. Avem în România, confomEurostat, cam 4 milioane de proprietari depãmânt. Unii le spun fermieri. Alþii le zicþãrani. Toþi sunt afectaþi de un masiv set dereguli europene. De fapt, 4 din 5 reguliemise de Uniunea Europeana se referã laprodusele agricole. Aproximativ jumãtate dinbanii Europei se duc tot pe agriculturã. Înzilele noastre, media în Occident a populaþieiocupatã cu munca pãmântului este cam de 5-6 la sutã.

Angela Avram

Totul porneºte, ca atâtea alte poveºti despreUniunea Europeanã, de la al doilea rãzboi mondial.Prin anii ’46 -’47, Europa distrusã de rãzboi sufereade foame. Producþia agricolã era insuficientã. Ma-joritatea alimentelor se dãdeau pe cartelã. Lipsurilede tot felul au afectat puternic deciziile politice.Pentru ca asemenea penurie sã nu se mai repetevreodatã, elita politicã europeanã a decis sã facãdin producþia de mâncare o prioritate absolutã. Auhotãrât, aºadar, subvenþionarea puternicã a tuturoragricultorilor. Sistemul a funcþionat foarte bine, iaragricultura europeanã, asemeni întregii pãrþi occi-dentale a continentului, s-a refãcut rapid. Au con-tribuit, e drept, ºi fondurile trimise de americani subnumele de planul Marshall.

Anii ’60 -‘70. În ritm de rock ºi scandãri anti-bur-gheze, apare criza de supraproducþie. Prea multãproducþie agricolã înseamnã scãderea preþurilor pepiaþã ºi dispariþia multor ferme. Asta spune legeapieþei, dar asta nu se putea întâmpla în Franþa.Soarta podgoriilor sau a producãtorilor de laptepentru Camembert, Brie ºi Roquefort reprezintãelement strategic pentru politicile publice din Hexa-gon. Practic, aºa s-au traversat anii ’80 ºi ’90.

Rolul subvenþiilor comunitare a fost schimbat.Acum nu se mai încuraja producþia, se interveneape piaþã pentru a menþine preþurile suficient de mariastfel încât sã nu dea faliment prea mulþi fermieri.Încet-încet, acesta a devenit unul dintre scopurileexistenþei Uniunii Europene. În corul european, ceamai puternicã voce pe partitura subvenþiilor cânta înlimba francezã. Nu toate þãrile membre erau fericite.Marea Britanie nu avea fermieri de mulþumit, forþasa era preponderent industrialã. Margaret Thatchernu a înþeles în nici un fel de ce contribuabilul brita-nic trebuie sã þinã în activitate fermieri francezi ºi aobþinut celebrul Rebate.

Lovitura de graþie a apãrut o datã cu globalizarea.Practic, dacã fasolea verde este mai ieftinã ºi maibunã în Noua Zeelandã ºi dacã ea poate fi adusãproaspãtã cu avionul în aceeaºi zi la supermarketuldin Paris, ce rost mai are sã dai bani pentru a þineîn viaþã o activitate total neprofitabilã? În plus, auapãrut reproºuri surprinzãtoare. Prin subvenþiona-rea tomatelor sau a ardeilor graºi, a piersicilor ºi asalatei verzi, Europa frîna dezvoltarea unor zonesãrace din Africa, America de Sud sau Asia caretrãiesc exclusiv din agriculturã. Mai mult, într-o re-centã dezbatere pe tema bugetului european, TonyBlair a dus o adevãratã bãtãlie mediaticã cuJacques Chirac. Simplificând, Blair a susþinut cãviitorul european stã mai degrabã în tehnologiiînalte ºi în cercetare tehnologicã decât în producþiade salatã verde, iaurt ºi vinuri de château. Bãtãliade argumente a fost cîºtigatã, oarecum, de engleziºi acum celebra, bogata ºi influenta Politicã AgricolãComunã începe sã îºi piardã din strãlucire. Noilevedete vor fi programele de dezvoltare regionalã ºicele dedicate cercetãrii ºtiinþifice.

Banii pentru subvenþii directe vor fi, gradual, dince în ce mai puþini. Pentru a supravieþui, þãranii tre-buie sã cumpere mai mult pãmânt, fermele trebuieconsolidate din punct de vedere al productivitãþii.Vor câºtiga doar cei care sunt mai informaþi, maiharnici, mai întreprinzãtori. De curând au fostprezentate propunerile de modernizare ºi simplifi-care a politicii agricole comune (Health Check PAC)a UE. Comisia Europeanã încearcã astfel sã dimi-nueze efectele creºterii la nivel mondial a preþurilorla produsele agricole.

„Totul se reduce la eliminarea obstacolelor dincalea agricultorilor pentru a le permite sã facã faþãunei cereri în creºtere ºi sã reacþioneze rapid lasemnalele pe care le dã piaþa“, a explicat comisarulpentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, MariannFischer Boel.

Angela Avram

euROpeanul: Ce beneficiiaduce Politica Agricolã Comunãpentru fermierii români? Mariann Fischer Boel: PAC

aduce multe beneficii agricultorilorromâni. În primul rând, aceºtia bene-ficiazã de plãþi directe în cadrulpilonului I al PAC. Agricultorilor li seoferã o gamã largã de posibilitãþi deinvestiþii în cadrul Programului pentruDezvoltare Ruralã (PDR), cofinanþatde UE. În plus, agricultorii aflaþi înzone defavorizate beneficiazã deplãþi care compenseazã costurilesuplimentare sau veniturile pe care lepierd din cauza handicapurilor natu-rale ale acestor zone. Fermierii careîºi asumã angajamente privindagromediul pentru o perioadã de celpuþin cinci ani pot beneficia de plãþispeciale pentru acestea. Agricultoriipot beneficia de ºcolarizãri ºi consul-tanþã gratuitã în cadrul acestui pro-gram. Nu în ultimul rând, agricultoriiau posibilitatea de a-ºi vinde pro-dusele pe întreaga piaþã a UE carenumãrã 500 milioane de locuitori, maidegrabã decât pe pieþele de origine.

euROpeanul: Care este rolul ºilocul autoritãþilor centrale ºilocale în ecuaþia atrageriifinanþãrilor europene pentruagriculturã ºi dezvoltare ruralã? Mariann Fischer Boel: Pentru

perioadã 2007-2013, atât în Ro-mânia, cât ºi în toate celelalte statemembre, va fi implementat un pro-gram pentru dezvoltare ruralã (PDR),cofinanþat de UE. Fondul Europeanpentru Dezvoltare Ruralã (FEDR)cofinanþeazã PDR, care este gestio-nat în comun de cãtre România ºiUE. Aceasta se traduce în termenipractici, prin faptul cã formatul pro-gramului este comun agreat de cãtreadministraþia statului membru ºiComisia Europeanã, fiind monitorizat

ºi evaluat în comun. Administrarea ºigestionarea programului într-o ma-nierã eficientã, efectivã ºi corectãeste responsabilitatea administraþieistatului membru. În acest sens, fie-care stat membru desemneazã oautoritate administrativã ºi o agenþieacreditatã de plãþi pentru a gestionaprogramul. În cazul României, autori-tatea administrativã va fi reprezentatãde Ministerul Agriculturii ºi DezvoltãriiRurale, iar agenþia acreditatã esteAgenþia de Plãþi pentru DezvoltareRuralã ºi Pescuit.

euROpeanul: Mai poate fi acti-vatã clauza de salvgardare peagriculturã dacã noul audit alComisiei Europene va descoperideficienþe serioase alefuncþionãrii sistemului de plãþi? Mariann Fischer Boel: Me-

canismul special de salvgardare,introdus în septembrie 2006, poate fiaplicat plãþilor fãcute fermierilor decãtre autoritãþile române pânã lasfârºitul lui septembrie 2008 ºi ram-bursate de Comisie în noiembrie2008. Pânã la acea datã este posibilãactivarea acestui mecanism dacã sedescoperã deficienþe serioase în sis-temul românesc de gestionare ºi con-trol. Chiar ºi dupã aceastã datãComisia poate lua în continuaremãsuri de salvgardare împotrivãRomâniei, în bazã articolului 37 alactului de aderare, pânã la sfârºitulunei perioade de pânã la 3 ani dupãaderare (sfârºitul lui 2009). În oricecaz, toate deficienþele sistemuluiromânesc de gestiune ºi control suntsupravegheate de comisie prin inter-mediul unor proceduri de verificare aconformitãþii, fapt ce poate duce lacorecþii financiare ce vor fi impuseRomâniei.

euROpeanul: Existã o dez-batere informalã; reprezentanþiai României la Bruxelles consi-derã cã un accent mai mare pe

fondurile pentru dezvoltarearuralã este mai important decâtplãþile directe, în timp ce voci dela Bucureºti pun accentul peplãþile directe. În opinia dum-neavoastrã care dintre acesteasunt mai eficiente pe termenlung pentru un nou stat membru? Mariann Fischer Boel: Am luat

o decizie deliberatã în momentul încare ne-am pregãtit pentru aderarea

celor 12 noi state membre, pentru aeºalona treptat ajutorul direct ºi pen-tru a oferi un sprijin financiar UE maiconsistent pentru PDR. Dacã agricul-torii români ar fi beneficiat de ajutorulintegral începând cu ziua întâi, a-ceasta ar fi condus la o amplã desta-bilizare a prosperitãþii în zonele rurale,între agricultori ºi non-agricultori, re-ducând motivaþia agricultorilor de a-ºimoderniza exploataþiile. Sperãm cãagricultorii, alãturi de ceilalþi locuitoridin zone rurale, vor folosi PDR pentrua-ºi restructura ºi moderniza aface-rile. În acelaºi timp, ajutorul direct vafi eºalonat treptat între perioada ac-tualã ºi 2016. Pe termen lung, comi-sia doreºte creºterea importanþeiPDR, deoarece aceasta poate fi foar-te eficientã în sprijinirea restructurãrii,a protecþiei mediului ºi a creãrii de noilocuri de muncã în zonele rurale.

euROpeanul: În contextulcreºterii foarte mari a preþuluiproduselor alimentare, suntorganismele modificate genetic(OMG) o soluþie? Mariann Fischer Boel: OMG-

urile reprezintã, cu siguranþã, unsubiect controversat ºi mulþi indiviziau o anumitã neîncredere referitor laaceste produse. Dispunem de un sis-tem foarte strict în aprobarea OMG-urilor, care garanteazã cã niciunOMG nu poate ajunge pe piaþã, în ca-zul în care constituie un pericol pen-tru mediu sau sãnãtate. OMG-urilereprezintã o realitate. Aproximativ80% din importurile noastre de boabede soia sunt OMG-uri ºi aceasta estefoarte important pentru a asigura cãdeþinãtorii de ºepteluri beneficiazã devolume suficiente de hranã la preþurirezonabile. În acest sens, trebuie sãle administrãm cu grijã ºi sã constru-im încrederea publicului.

Mulþumitã etichetãrii ºi suprave-gherii, agricultorii ºi consumatorii potopta pentru a cumpãrã, sau nu,OMG-uri. Nu este posibilã interzice-

rea de cãtre un stat membru aOMG-urilor care au fost aprobate deUE.

În mod evident, anumite OMG-uripot aduce beneficii în ce priveºterandamentele mai ridicate, o maimare rezistentã la pesticide ºi dimi-nuarea folosirii de chimicale. Aceastãsituaþie reprezintã o realitate în regi-uni ale lumii unde atmosfera uscatãîngreuneazã condiþiile de culturã.

euROpeanul: UE îºi propune ca10% din sursele energetice sã fiebiocombustibili pânã în 2020.Care este evaluarea comisiei în privinþa României în acestdomeniu? Mariann Fischer Boel: UE are

o þintã obligatorie de a obþine o cotãde 10% biocombustibili din totalitateade combustibili pentru transport ruti-er, pânã în 2020. Aceasta ar puteareprezenta o oportunitate pentru Ro-mânia care are un potenþial de agri-culturã considerabil ºi o cotã semni-ficativã de ocupare a forþei de muncãîn sectorul agricol. Cu o suprafaþãarabilã semnificativã, România deþineo puternicã poziþie competitivã în pro-ducþia de biocombustibili. Româniacultivã deja floarea soarelui, rapiþã ºisoia care pot fi utilizate în producereabiodiesel-ului, cu toate cã randamen-tul mediu este încã sub nivelul de pro-ducþie al altor principale state mem-bre. Având în vedere raportul naþio-nal cu privire la biocombustibili,România a planificat introducereatreptatã a minimum 2% biocom-bustibili în combustibilii convenþionaliîn 2007 ºi 4% în 2009 (în volum). Apromovat biocombustibilii prin intro-ducerea unei scutiri de accizã ºi prinsprijin financiar acordat agricultorilorîn producerea de culturi pentrumaterii prime. În 2007, 150.000 hec-tare au beneficiat de ajutor UE pentruculturile energetice. O parte din bio-combustibili se produce deja înRomânia (aproximativ 3.200 tone în 2006) ºi cota de biocombustibili din combustibilii pentru transport areprezentat aproximativ 0,1%, învolum, în 2006. PDR românesc2007-2013 va susþine producerea ºifolosirea bioenergiei. În mãsura„Adãugând valoare producþiei agri-cole forestiere“ din cadrul PDR, a fostintrodusã posibilitatea de investiþiipentru a sprijini producþia de biocom-bustibili.

Mariann Fischer Boel, comisar european pentruagriculturã ºi dezvoltare ruralãNaþionalitate: danezãNãscutã pe 15 aprilie 1943, la Aasum, Funen (Danemarca)Educaþie:� 1963: Licenþiatã în limbi moderne� 1964: Studii de limbi strãine ºi economie în BelgiaCarierã profesionalã� Secretar executiv la o companie de export din Copenhaga 1965-1967,

director financiar în acelaºi loc, între 1967-1971.� Membrã a Consiliului municipal din Munkebo, între 1982 - 1991 ºi

între 1994-1997; vice primar între 1986 - 1990. Preºedintã a PartiduluiLiberal al circumscripþiei Kerteminde între 1987-1989. Membrã aComitetului Reprezentanþilor al companiei de Asigurãri Ostifterne din1991 ºi al consiliului local Odense din 1996.

� Membrã a Consiliului de Evaluare Naþionalã din 1994.� Membrã a Partidului Liberal - Membrã a Parlamentului (Folketinget)

pentru circumscripþia districtului Funen, din 12 decembrie 1990. � Membrã în Consiliului General al Partidului Liberal ºi în comitetul de

management al grupului parlamentar, din 1990. � Preºedintã a Comitetului parlamentar pentru alimentaþie, agriculturã ºi

pescuit. � Preºedintã a Comitetului parlamentar pentru industrie ºi comerþ 1998 -

1999. � Preºedintã a Comitetului parlamentar pentru probleme fiscale 1999-

2001.� Între 27 noiembrie 2001 ºi 2 august 2004 a fost ministru pentru

Alimentaþie, agriculturã ºi pescuit în Danemarca � Din 22 noiembrie 2004 este Comisar European pentru agriculturã ºidezvoltare ruralã.

Contacte: AAddrreessaa ppooººttaallãã:: Mariann Fischer BoelMembrã a Comisiei EuropeneB-1049 Bruxelles, BelgiaTTeelleeffoonn:: 0032.2.298.66.44EEmmaaiill:: Mariann.Fischer-Boel@cec.eu.int

Interviu în exclusivitate cu Mariann Fischer Boel,comisar european pentruAgriculturã (urmare din pagina 1)

Foto: europa.eu

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

ADR-ologia

Se ºtie cã oltenii sunt, din fire,oameni iuþi. Poate tocmai deaceea ºi ambiþiile celor de laAgenþia de Dezvoltare Regionalãdin zonã sunt atât de mari.Oltenia este consideratã a fi unadintre regiunile mai puþin dez-voltate ale României: produsulintern brut regional este cu 9%sub media naþionalã, valoarearatei ºomajului fiind pe locul doi.Asta nu îi împiedicã însã pe oltenisã fie printre primii la accesareafondurilor structurale. ADROltenia se gândeste în primulrând la nevoile regiunii ºi sebazeazã pe potenþialul diversificatal acesteia.

Ana Maria Sandu

euROpeanul: Care sunt liniilegenerale de dezvoltare în zonã?Marilena Bogheanu: Una din lini-

ile generale de dezvoltare a regiunii oconstituie construirea celor douã axeprioritare de transport (formate din cori-dorul rutier IV ºi coridorul VII – fluviulDunãrea) care vor traversa regiunea.Se va mãri astfel gradul de accesibili-tate al regiunii, ceea ce va duce la atra-gerea de investiþii ºi, implicit, la o maibunã mobilitate a forþei de muncã. Nuîn ultimul rând, derularea proiectelor vaimplica utilizarea resurselor umaneproprii regiunii.

Dupã construcþia podului Calafat-Vidin peste Dunãre, se aºteaptã caoraºul Calafat sã îndeplineascã condi-þiile pentru a deveni Zonã Liberã: unpunct cheie în traficul internaþional ruti-er, feroviar ºi fluvial.

O altã linie generalã de dezvoltare oreprezintã turismul. Sã nu uitãm cã Ol-tenia are un mare ºi diversificat poten-þial turistic, de la turismul montan pânãla turismul religios ºi ecoturism. Regiu-nea noastrã are peste 200.000 de hec-tare de arii protejate. De asemenea,spaþiul rural oferã o ospitalitate verita-bilã bazatã pe un mediu nepoluat, ca-litatea vinului, gastronomia ºi vestiteletradiþii folclorice ale Olteniei.

Tot la dezvoltare regionalã trebuieamintit imensul potenþial agricol al re-giunii, Oltenia având 12,3% din întregterenul agricol al României, de altfel,un teren de foarte bunã calitate. Ca sãnu mai vorbim de resursele hidroener-getice ºi termoelectrice, regiuneanoastrã fiind cel mai important pro-ducãtor de energie din þarã. Tot acestpotenþial trebuie valorificat.

euROpeanul: Cum se desfãºoarãrelaþia ADR – administraþie localã?Marilena Bogheanu: Între Agenþia

de Dezvoltare Regionalã Sud-VestOltenia ºi celelalte instituþii publice alestatului existã doar relaþii de colaborarepe criterii strict administrative. Dupã ceam fãcut aceastã delimitare, putem spu-ne cã agenþia noastrã are relaþii bune cutot ceea ce înseamnã instituþiile prima-rului ºi cele ale consiliilor judeþene dinregiune. Agenþia de Dezvoltare Regio-nalã Sud-Vest Oltenia este o instituþieindependentã din punct de vedere poli-tic, calitate asiguratã ºi de tehnocraþii ºiprofesioniºtii care lucreazã aici. Relaþiileinstituþionale dintre ADR Sud-Vest Olte-nia ºi administraþia publicã localã se fun-damenteazã, în mod special, pe comu-nicarea informaþiilor necesare care sã

asigure succesul procesului de ab-sorbþie al fondurilor europene. Aici tre-buie sã completez cã informaþia furniza-tã de agenþia noastrã nu are culoarepoliticã. Orice primar sau preºedinte deconsiliu judeþean, indiferent de partiduldin care face parte, are acces liber ºinecondiþionat la aceste informaþii.

euROpeanul: Ce acþiuni de pro-movare aveþi în rândulpotenþialilor aplicanþi?Marilena Bogheanu: Agenþia

noastrã a desfãºurat ºi desfãºoarã încontinuare activitãþi specifice manage-mentului la nivel de program. Ele con-

stau în acþiuni de lansare ºi promovarea schemelor de finanþare, selecþie ºievaluare a propunerilor depuse încadrul licitaþiilor, contractarea, monito-rizarea ºi evaluarea implementãriiproiectelor.

Acþiunile de informare ºi publicitatedesfãºurate în cadrul fiecãrei schemede finanþare au avut ºi au ca obiectivprincipal asigurarea unei rate ridicatede absorbþie a fondurilor europene. Pede altã parte, întrucât Manualul deidentitate vizualã reprezintã o anexã acontractelor de finanþare în cadrul pro-gramelor finanþate de Uniunea Euro-peanã, beneficiarii acestor fonduri aufost instruiþi ºi susþinuþi în activitãþile depromovare a proiectelor în conformita-te cu prevederile acestuia.

Agenþia noastrã a organizat semi-narii si grupuri de lucru având ca obiec-tiv diseminarea documentului consulta-tiv al Programului Operaþional Regio-nal, precum ºi informarea ºi instruireaautoritãþilor locale ºi a altor entitãþi dinfiecare judeþ al regiunii, în calitate depotenþiali beneficiari ai programului.

Având în vedere experinþa ante-rioarã, în ceea ce priveºte potenþialiibeneficiari, urmãtoarele canale decomunicare ºi-au dovedit eficienþa:comunicarea electronicã, respectiv

site-ul instituþiei, www.adroltenia.ro, ºicomunicarea directã prin conferinþeregionale, sesiunile de informare/cara-vane, birouri de informare (helpdesk).

euROpeanul: Ce politici de cadre ºi personal aveþi? Instruire,perfecþionare?Marilena Bogheanu: Cel mai im-

portant capital al agenþiei noastre estecel uman, oamenii care dau dovadã despirit de iniþiativã, talent, inteligenþã ºicreativitate. Sunt convinsã cã succesulnostru depinde de calitatea angajaþilor.

Dezvoltarea personalului din cadrulagenþiei Oltenia este un proces conti-

nuu pentru toþi angajaþii ºi necesitãorganizare pentru a se asigura cea maibunã utilizare a resurselor disponibile.Aceasta constã în principal în analizanecesitãþilor de instruire ºi dezvoltare ºiîn pregãtirea ºi implementarea PlanuluiAnual de Instruire ºi Dezvoltare.

Pregãtirea acestui plan presupunecolectarea ºi analizarea datelor referi-toare la necesitãþile de instruire ºi dez-voltare la nivel organizaþional prin inter-mediul procesului de planificare a per-sonalului; la nivel de echipã, de la com-partimente/departamente, ºi la nivel deangajat. Prioritizarea necesitãþilor iden-tificate este strâns legatã de actualeleºi viitoarele noastre obiective. Activitã-þile propuse nu vor fi doar cursuri de in-struire, acestea pot acoperi ºi activitãþide dezvoltare cum ar fi instruirea la lo-cul de muncã, ateliere interne, întâlniriºi acþiuni ale echipei ºi autodezvoltarepersonalã. Grupurile þintã sunt, de ase-menea, identificate, putând cuprinde ºiangajaþi din alte institutii ce cooperea-zã cu noi.

euROpeanul: Care sunt prioritãþile pentru „a doua zi“?Marilena Bogheanu: Prioritatea

noastrã „zero” în acest moment esteatingerea unui grad ridicat de absorbþiea fondurilor europene alocate prin Pro-

gramul Operaþional Regional. Putemspune cã Regiunea Sud-Vest Oltenias-a aflat între regiunile cu cel mai maregrad de absorbþie a fondurilor de pre-aderare. Implementarea ProgramuluiOperaþional Regional va contribui ladezvoltarea echilibratã si durabilã a re-giunii noastre, în complementaritate cucelelalte Programe Operaþionale Sec-toriale. Fondurile alocate regiunii –peste 600 de milioane de euro – suntdestinate sprijinirii dezvoltãrii turismu-lui, a mediului de afaceri, a infrastruc-turii sociale ºi, nu în ultimul rând, a in-frastructurii de transport, toate acestea

conducând la creºterea calitãþii vieþii ºia atractivitãþii regionale din punct devedere investiþional. Putem afirma cãatât Agenþia de Dezvoltare RegionalãSud-Vest Oltenia, cât ºi potenþialii be-neficiari ai Programului OperaþionalRegional, care sunt în cea mai maremãsurã autoritãþi ale administraþiei pu-blice locale, au ca prioritate creareapremiselor utilizãrii eficiente ºi, implicit,a unui grad cât mai mare de absorbþiea fondurilor europene. De asemenea,noi ne-am propus sã folosim eficientoportunitãþile de atragere a fondurilorde investiþii, prin activitatea de promo-vare a Regiunii Sud-Vest Oltenia cadestinaþie atractivã pentru investitori, înparteneriat cu alte instituþii implicate îndezvoltarea regiunii. În acest sens, noiam iniþiat un proiect, ce are ca scop cre-area unui cadru partenerial la nivelulRegiunii Sud-Vest Oltenia. Se doreºteun plan de acþiuni care sã vizeze creº-terea semnificativã a volumului investi-þional prin asigurarea unui climat denaturã a încuraja ºi atrage investitorii înregiunea noastrã. Considerãm cã estemomentul oportun pentru dezvoltareaacestei structuri parteneriale, deoarece,conform principiilor de funcþionare apieþei unice, ºi regiunile din România seaflã într-o competiþie deschisã.

Oportunitãþileregiunii

Regiunea Sud - Vest Oltenia are osuprafaþã de 29.212 km2 ºi cuprinde cincijudeþe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinþi ºi Gorj.

Regiunea are o suprafaþã agricolã totalã(de foarte bunã calitate) de peste 1,8 mi-lioane hectare. Agricultura reprezintã o re-sursã importantã pentru regiunea Oltenia,cu peste un milion de hectare utilizate pen-tru cultura cerealelor, a plantelor oleagi-noase, a fructelor ºi a viþei de vie. Dinacest punct de vedere, existã o perspec-tivã asupra agriculturii ecologice datoritãutilizãrii reduse, în ultima decadã, a ferti-lizatorilor chimici.

De asemenea, regiunea beneficiazã deimportante resurse hidroenergetice (Dunã-rea, Oltul, Jiul) ºi termoelectrice (bazinulcarbonifer Jiu-Motru), Oltenia fiind cel maiimportant producãtor de energie – aproxi-mativ 3/4 din totalul pe þarã.

Potenþialul turistic nu este deloc de negli-jat. Datoritã poziþiei sale, a reliefului variat,a monumentelor vechi ºi a tradiþiilor cultu-rale, potenþialul turistic al Olteniei este foar-te diversificat, fiind concentrat în trei zone:Clisura Dunãrii – Porþile de Fier, Subcar-paþii Gorjului ºi Vâlcii, cu monumente na-turale interesante (peºteri, chei, canioane,rezervaþii) ºi arhitectonice (mãnãstirileVodiþa, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Din-tr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana,Horezu, Polovragi), izvoare termale ºi tera-peutice (Olãneºti, Cãlimãneºti, Cãciulata),saline terapeutice (Bãile Govora, OcneleMari), cât ºi Valea Oltului la nord de Râm-nicu Vâlcea.

Teritoriul regiunii este strãbãtut de treidrumuri europene E70, E79 ºi E81.

Nu sunt de neglijat nici industria chimicã,industria pentru prelucrarea lemnului,industria uºoarã.

Pãrerea mea…Ion Prioteasa, preºedinteConsiliul Judeþean DoljAgenþia pentru Dezvoltare Regionalã Sud -Vest Oltenia reprezintã una dintre princi-palele instituþii implicate în procesul de dez-voltare economico-socialã ºi infrastruc-turalã a celor cinci judeþe componente aleregiunii noastre. Prin activitatea pe care adesfãºurat-o pânã în prezent, ADR SVOltenia a contribuit în mod substanþial lacreºterea nivelului de absorbþie a fon-durilor europene. În acelaºi timp, a oferitcomunitãþilor ºi administraþiilor locale posi-bilitatea de a transpune în realitate, prinintermediul proiectelor depuse ºi câºtigate,

unele dintre obiectivele principale pe careacestea ºi le-au propus.În cursul anului 2007, am exercitat funcþiade Preºedinte al Consiliului de DezvoltareRegionalã ºi acest lucru mi-a oferit posibili-tatea sã reprezint nu numai judeþul Dolj, ciºi judeþele Vâlcea, Gorj, Mehedinþi ºi Olt,ceea ce m-a determinat sã concep dez-voltarea comunitãþilor locale în strânsãlegãturã cu dezvoltarea regionalã ºi, înmod evident, sã fiu alãturi de ADR Oltenia.

Interviu cu Marilena Bogheanu, Directorul Agenþiei de DezvoltareRegionalã Sud - Vest Oltenia:

„Prioritatea «zero» în acestmoment este atingerea unuigrad ridicat de absorbþie afondurilor europene“

Foto: europa.eu

Pãrerea mea…„Numele meu este Elena Puºcaº. Ca lo-

cuitor al oraºului Orºova, aº vrea sã spuncã fiul meu Florin-Constantin a beneficiat,în ultimii 3 ani, de ajutorul Serviciului Publicde Asistenþã Socialã din localitate. În anul2005, printr-un proiect prin care au fostobþinute fonduri Phare, în oraºul nostru afost creat un Centru de Integrare Socialã aCopiilor cu dizabilitãþi, cu alte cuvinte copiicare, la fel ca ºi fiul meu, au dificultãþi ma-jore de învãþare. De la data înscrierii înCentru, situaþia ºcolarã a fiului meu s-a îm-bunãtãþit semnificativ. M-a uimit ºi m-a im-presionat foarte mult felul în care a fost do-tat centrul. Calculatoarele de ultimã gene-raþie, materialele didactice corespunzã-toare, toate sunt lucruri pe care copiii le fo-losesc cu plãcere ºi care le uºureazãenorm munca.

Ei sunt astfel ajutaþi sã îºi depãºeascãmult mai uºor problemele. Sãlile de curssunt dotate cu mobilier corespunzãtor, iarcopiii beneficiazã ºi de o salã de sport cutoate dotãrile necesare. În paralel cuºcoala, fiul meu frecventeazã ºi acest cen-tru, fiind ajutat sã îºi facã temele de cãtrepersonalul acestuia. În timpul vacanþelor,copiii fac exerciþii suplimentare ºi participãla activitãþi recreative, la jocuri ºi plimbãri.Deseori, sunt organizate ºi excursii cu mi-crobuzul pe care centrul îl are în dotare.Dupã 3 ani de frecventare a centrului, suntfoarte mulþumitã de progresele pe care fiulmeu le-a fãcut“.

Proiectul „Împreunã reuºim!” a fostfinanþat în cadrul Programului PHARE2001 Coeziune Economica ºi Socialã –Schema de Investiþii în Servicii Sociale.Valoarea grantului a fost de 186.560,46euro, din care 24.000 euro – contribuþielocalã. Scopul proiectului a fost acela deintroducere a unui nou serviciu public (ser-viciul public de asistenþã socialã) ºi dereabilitare a unei clãdiri în care sã fie ame-najat un centru de integrare sociala a copi-ilor cu cerinþe speciale ºi dificultãþi majorede învãþare.

5 Black Black 5

5 Black Black 5

F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

5ADR-ologia

Agenþia de Dezvoltare RegionalãSud - Vest Oltenia poate aveamotive de mândrie. Peste o lunã,în septembrie, primul proiectfinanþat din fonduri structurale vaîncepe sã prindã viaþã. Nu pe hâr-tie, ci pe teren.

Ana Maria Sandu

În urmã cu aproape patru luni, pe 22aprilie, se semna primul contract de fi-nanþare din fonduri structurale. Mân-dria este cu atât mai mare cu cât acestlucru s-a realizat într- un timp record, laun an ºi jumãtate de la aderarea Ro-mâniei la Uniunea Europeanã. O pe-rioadã de timp demnã de remarcat,având în vedere cã procesul de imple-mentare a fondurilor structurale esteunul de duratã.

Aºadar, primul beneficiar al Progra-mului Operaþional Regional în regiuneaOltenia este Consiliul Judeþean Gorj.Proiectul Consiliului Judeþean Gorj afost depus în cadrul Axei prioritare 2 –Îmbunãtãþirea infrastructurii de trans-port regionale ºi locale, domeniul de in-tervenþie 2.1 - Reabilitarea ºi moderni-zarea reþelei de drumuri judeþene, strãziurbane, inclusiv ºoselele de centurã.

Iniþiatorii proiectului ºi-au dorit sãreabiliteze drumurile judeþene DJ 665,Km 0+000-54+500 ºi DJ 675C, Km

0+000-4+300. Proiectul are o valoaretotalã de 92.371.337,99 RON – apro-ximativ 27 milioane euro. Din aceastãsumã, 22 milioane euro reprezintãasistenþã financiarã nerambursabilã.

Odatã cu implementarea acestuiproiect, se va rezolva problema rutierãîn nordul judeþului, ceea ce va duce lauºurarea accesului spre obiectivele tu-ristice din zonã. Obiective turistice de-loc de neglijat. Cele douã drumuri carevor fi reabilitate traverseazã localitãþileCurtiºoara, Tetila, Lãzãreºti, Grui, Gã-mani, Bãrcaciu, Larga, Stãnceºti, Drã-goeºti, Cãrpiniº, Aniniº, Berceºti, Cer-nãdia, Racoviþa ºi Poienari.

Proiectul este deja în faza proce-durilor de achiziþie.

Finalizarea sa este programatã în 32de luni de la data emiterii ordinului deîncepere a lucrãrilor. Lucrãri care vorîncepe peste puþin timp, în luna sep-tembrie-octombrie 2008.

Astfel, ADR Oltenia a dat deja 22 demilioane de euro din cei 122.740.000alocaþi ei, pentru Axa prioritarã 2 – îm-bunãtãþirea infrastructurii de transportregionale ºi locale. De altfel, RegiuneaSud-Vest Oltenia se situeazã pe locultrei între cele opt regiuni de dezvoltare,comparativ cu sumele alocate celorlalteAgenþii de Dezvoltare Regionalã dinþarã. Iatã de ce, pentru cã regiunea arenevoie de drumuri bune ºi pentru cã

bani sunt ºi trebuie sã fie folosiþi, s-aumai depus încã 38 de proiecte. Acestease aflã deocamdatã în etapa de pre-contractare, având partea tehnicã fina-lizatã.

Astfel, urmeazã exemplul ConsiliuluiJudeþean Gorj ºi colegii de la Dolj, darºi cei din Drãgãºani.

ADR Oltenia se mândreºte însã nudoar cu proiecte privind reabilitareainfrastructurii rutiere. Pentru cele 10domenii lansate pânã în prezent pe

Programul Operaþional Regional, a fostdepus un numãr de 103 proiecte.Astfel, putem vorbi ºi despre moder-nizarea serviciilor de sãnãtate, desprerestaurarea ºi valorificarea durabilã apatrimoniului cultural, dar ºi despreproiecte pentru turism. Dacã mai adã-ugãm ºi faptul cã micii întreprinzãtoridin regiune au depus ºi ei peste 60 deproiecte, putem spune cã Agenþia deDezvoltare Regionalã Oltenia a înce-put cu dreptul.

Nrcrt

Nume / Prenume Denumire compartiment/ departament Funcþia E-mail si numãr de telefon

1 Bogheanu Marilena ADR Sud - Vest Director office@adroltenia.romarilena.bogheanu@adroltenia.ro

2 Buleandra Daniela Comp. Audit intern ªef compartiment daniela.buleandra@adroltenia.ro0722251910

3 Fundeanu Doina Comp. Resurse umane ªef compartiment daniela.cirstea@adroltenia.ro0724221050

4 Ilie Dan Dep.Economic/Comp.Contractare asistenþã tehnicã Comp. Administrativ ªef compartimentdan.ilie@adroltenia.ro0721299832

5 Popescu Desdemona Dep. Economic ªef departament desdemona.popescu@adroltenia.ro0723572700

6 Botea Monica Comp. Verificare financiare POR ªef compartiment monica.botea@adroltenia.ro0721285185

7 Catana Catalin Dep. Gestiune proiecte POR/ Comp.Evaluare, selecþie proiecte ªef compartiment cata.catana@gmail.ro0726662117

8 Lungu Magda Dep. Programare, evaluare si monitorizare POR/Comp.Asistenþã tehnicã ºi promovare POR Agent dezvoltaremagda.lungu@adroltenia.ro0723344509

9 Visan Carmen Dep.Gestiune proiecte POR/ Comp. Contractare ºi monitorizare proiecte POR ªef compartimentcarmen.visan@adroltenia.ro0722239686

10 Delureanu Dorian Dep. Gestiune proiecte POR ªef departament dorian.delureanu@adroltenia.ro0722387225

11 Alecu Marilena Dep. Programare, evaluare si monitorizare POR ªef departament marilena.alecu@adroltenia.ro0722387030

12 Mihalschi Cristina Comp. Parteneriate, marketing si cooperare externã Agent de dezvoltare cristina.mihalschi@adroltenia.ro0728283529

ADR Oltenia a început cu dreptul

6 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 6

6 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 6

6

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

misterele ministerelor

Angela Avram

euROpeanul: Consideraþi cãPNDR e mai accesibil decâtSAPARD-ul? Cum a fost primit deagricultori?Dacian Cioloº: Comparativ cu

Programul SAPARD, noul Programaduce în plus mai mulþi bani, mai multeforme de sprijin, mai multe categorii debeneficiari ºi îºi propune sã acopere oarie mai largã de nevoi identificate înmediul rural, prioritatea acestuia fiindde a dezvolta exploataþiile de dimensi-uni mici ºi medii, microîntreprinderile ºiIMM-urile, precum ºi parteneriatelepublic private astfel încât sã se creezeo clasã de mijloc puternicã în mediulrural. Numãrul mare de proiecte depu-se demonstreazã fãrã echivoc faptul

cã programul a fost implementat cusucces ºi cã existã interes maxim înaccesarea fondurilor comunitare desti-nate dezvoltãrii rurale.

euROpeanul: Care sunt domeni-ile în care se cer cele mai multefinanþãri?Dacian Cioloº: Cele mai multe fi-

nanþãri, aºa cum se observã din situ-aþia prezentatã la punctul 1, sunt acor-date pe Mãsura 121 „Modernizarea ex-ploataþiilor agricole“ (achiziþionare utila-je agricole).

euROpeanul: Când trebuie sãînceapã plãþile pentru PNDR?Dacian Cioloº: Primele plãþi pen-

tru proiecte depuse pe mãsurile dejalansate în cadrul Programului Naþionalde Dezvoltare Ruralã 2007-2013 vorîncepe, dupã semnarea contractelorcu APDRP-ul ºi dupã avansareaprimelor cheltuieli de cãtre beneficiari.

euROpeanul: Se relanseazãProgramul Fermierul. Mai suntinteresate bãncile, deoarece esteposibil ca ºi cele care au semnatun protocol cu ministerul sã cearãunele garanþii suplimentare dinpartea agricultorilor?Dacian Cioloº: Pentru perioada de

preaderare, MADR a iniþiat ºi derulat cusucces o serie de programe naþionalecare au avut în vedere transformareasectorului agricol, printre acesteaînscriindu-se ºi Programul FERMIE-RUL, implementat printr-un pachet le-gislativ, ºi anume, Legea nr. 231/2005privind stimularea investiþiilor în agricul-turã, industrie alimentarã, silviculturã,pisciculturã, precum ºi în activitãþi non-agricole, Legea 218/2005 pri-vind stimularea absorbþiei fondurilor

SAPARD, FEADR, FEP ºi FEGA, prinpreluarea riscului de creditare de cãtrefondurile de garantare ºi Ordinului100/2006 pentru aprobarea listei obiec-tivelor de investiþii, criteriile tehnice deacordare, precum ºi plafonul maxim alcreditelor ce se acordã în anul 2006.

Având în vedere asigurarea condiþi-ilor favorabile accesãrii noilor fonduricomunitare, precum ºi impactul pozitival Programului Fermierul asupraderulãrii Fondurilor SAPARD, a apãrutca necesarã extinderea ºi continuareaaplicãrii Fondului instituit prin legea231/2005 ºi pentru sprijinirea benefi-ciarilor Fondului European Agricol pen-tru Dezvoltare Ruralã (FEADR) – deru-lat prin PNDR, Fondului Europeanpentru Pescuit (FEP) – derulat prinProgramul Operaþional pentru Pescuitºi Fondului European de GarantareAgricolã (FEGA).

Interesul instituþiilor de credit privindderularea sumelor alocate de MADRconform Legii 231/2005 este în creº-tere, având în vedere mediul concu-renþial în dezvoltare pe piaþa româ-neascã, interesul crescut al investito-rilor în domeniul agriculturii ºi moder-nizãrii spaþiului rural, garantarea cre-ditelor în proporþie de pânã la 100% decãtre fondurile de garantare conformLegii 218/2006, din sumele alocate deMADR cu aceastã destinaþie, precumºi susþinerea internã ºi comunitarãacordatã acestei ramuri economice.

euROpeanul: Cum rãmâne cuagricultura de subzistenþã încondiþiile în care în România existã4 milioane de exploataþii agricoleindividuale dintre care 3 milioaneau sub un hectar?

Dacian Cioloº: Agricultura de sub-zistenþã este o rezultantã atât a frag-mentãrii excesive a terenurilor, cât ºi alipsei de asociere. Astfel, exploataþiade subzistenþã este definitã ca fiind ex-ploataþia care produce pentru consu-mul propriu, având o dimensiune eco-nomicã de sub douã Unitãþi de Dimen-siune Economicã.

De menþionat cã exploataþiile de sub-zistenþã deþin circa 45% din totalul su-prafeþei agricole utilizate, iar exploata-þiile de semi-subzistenþã utilizeazãcirca 16% din aceastã suprafaþã.

In acest context, renta viagerã agri-colã este o mãsurã cu puternic impacteconomic ºi social, deosebit de impor-tantã în mecanismul de comasare aterenurilor care permite desfãºurareaunor activitãþi agricole eficiente. Acestprogram presupune asigurarea uneirente funciare viagere, egalã cu echi-

valentul a 100 euro pe an pentru fie-care hectar de teren agricol vândut deun proprietar în vârstã de peste 62 deani, precum ºi echivalentul a 50 deeuro pe an pentru fiecare hectar deteren agricol deþinut de un proprietarcare renunþã la folosinþa terenului înfavoarea unei exploataþii înregistrate.

Pentru efectuarea plãþii rentei agricoleacordate rentierilor, conform Legii 247/2005 privind reforma în domeniile pro-prietãþii ºi justiþiei, bugetul MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a fostsuplimentat cu 8 milioane lei din Fondulde rezervã bugetarã la dispoziþia Guver-nului, potrivit unei Hotãrâri adoptate înºedinþa Guvernului din 18.06.2008

Se va sprijini menþinerea agriculturiide subzisten?ã în zonele de munte ºiîn alte zone defavorizate, în vederea

conservãrii mediului, a evitãrii aban-donãrii terenurilor ºi a rezolvãrii unorprobleme precum eroziunea solului.

Trebuie menþionat cã exploataþiile desubzistenþã de mici dimensiuni au ºi oimportantã componentã socialã, carenu poate fi neglijatã. Acestea sunt deþi-nute în general de persoane vârstnice,fãrã alte venituri, care au ca principalãpreocupare mica lor gospodãrie.

euROpeanul: Ce se poate face înprivinþa reticenþei celor din mediulrural la ideea de asociere?Dacian Cioloº: Cele 85 de grupuri

de producãtori recunoscute dovedescfoarte clar faptul cã a început sã dis-parã deja reticenþa legatã în special decomercializarea în comun a produseloragricole. În cadrul mãsurilor 121 ºi 123din cadrul PNDR existã facilitãþi pentruformele asociative, grupuri de producã-tori º.a. Sunt optimist.

Programelefinanþate prinPNDR

Începând cu luna septembrie se vorlansa sesiuni de primire a proiectelor deinvestiþii pentru cinci noi mãsuri definanþare prin PNDR.

Astfel, se vor acorda fonduri neram-bursabile pentru proiecte de investiþii carese încadreazã în aria de finanþare aMãsurii 312 „Sprijin pentru crearea ºi dez-voltarea de micro-întreprinderi“, a Mãsurii313 „Încurajarea activitãþilor turistice“, aMãsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, aMãsurii 142 „Înfiinþarea grupurilor de pro-ducãtori“, sau a Mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semi-subzistenþã“.

Totodatã, în anul 2008 se vor mai puteadepune proiecte pentru Mãsura 123 ºipentru Schemele XS 13/2008 ºi XS28/2008 în lunile iulie ºi august ale aces-tui an.

În cadrul aceluiaºi Comitet de Monito-rizare pentru PNDR a fost stabilit cã, înanul 2008, pentru Mãsura 121 „Moderniza-rea exploataþiilor agricole“ ºi pentru Mãsu-ra 322 „Renovarea ºi dezvoltarea satelor“se vor depune proiecte de investiþii pentrufinanþare cu fonduri nerambursabile doarîn cadrul unei singure sesiuni de pri-mire a proiectelor.

Astfel, ultima sesiune din anul 2008pentru primirea proiectelor pentru celedouã mãsuri va fi sesiunea din octom-brie, cu precizarea cã suma alocatã aces-tei sesiuni este echivalentã cu suma afe-rentã a trei sesiuni de primire de proiecte.

Proiectele pentru finanþare prin PNDR sevor întocmi conform specificaþiilor „Ghiduri-lor solicitantului” aferente fiecãrei Mãsuri înparte, care vor fi publicate pe paginile deinternet www.madr.ro ºi www.apdrp.ro .

Informaþii suplimentare se pot obþine depe aceste site-uri sau de la OficiileJudeþene. Lista completã a acestora segãseºte pe www.apdrp.ro sau pewww.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1730

Proiectele se depun la Oficiile Judeþeneale Autoritãþii de Plãþi si Dezvoltare Ruralã.

Informaþii despre subvenþiile directe seobþin de a APIA, sediul central ºi AgenþiileJudeþene ale APIA. Datele de contact aleacestora se gãsesc la www.apia.org.ro ºila www.apia.org.ro/regiuni/htm

Detalii suplimentare despre sistemele desubvenþii directe ºi activitatea APIA, pelarg, într-un numãr viitor.

CONTACTE UTILE

Interviu cu dl. Dacian Cioloº, ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale

„Noul program aduce în plusmai mulþi bani, mai multeforme de sprijin, mai multecategorii de beneficiari“

FIªA POSTULUI

Vasile Lascãr: „Voesc sã fac din administraþie o a doua magistraturã“

(urmare din pagina 1)

Dacian Cioloº, ministrul român al Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, împreunã cu joe Borg, comisar european pentru Pescuit ºi Afaceri Maritime

Am absolvit „grãdiniþa” fondurilor de pre-aderare ºiacum vrem mai mult. Ne-amînscris, aºadar, la... ºcoala fondurilor structurale. Puþinisunt cei din prima bancã.Adicã puþini sunt cei care auaplicat, cum se spune în lim-baj specializat, la o astfel definanþare. Cãutãm în catalogul aplicanþilor, la literaS. Salvaþi Copiii România! Iasã vedem... Eºti o organizaþienon-guvernamentalã cunoscutã, lupþi pentru drepturile copiilor ºi, împre-unã cu Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului, aifãcut un parteneriat pentruobþinerea unei finanþãrieuropene strategice. Banimulþi... Ieºi la tablã ºispune-ne ce vrei sã faci cusutele de mii de euro!

„Studiile UNICEF aratã cã înRomânia 73% dintre pãrinþi re-curg la abuz fizic ca practicã deeducare a copiilor. Iar aproape5.000 de copii sunt înregistraþianual de cãtre Inspectoratul Ge-neral al Poliþiei drept victime ale

violenþei. Un sfert dintre aceºti co-pii sunt agresaþi, bãtuþi în ºcoalaunde învaþã. Vorbim de copiii cuvârsta sub 14 ani. ªi chiar dacãavem o lege care îi protejeazã deastfel de situaþii, nu s-au schimbatºi atitudinile, mentalitãþile. Tocmai

asta ne propunem sã facem cuproiectul „Tinerii împotriva violen-þei“, îºi încheie introducerea-ple-doarie, psihologul Andreea Biji dela organizaþia Salvaþi Copiii Ro-mânia. În februarie anul acesta,Andreea a pus pe hârtie strategiade împiedicare a violenþei în ºcoli.ªase pagini. Organizaþia pe careo reprezintã a încheiat un parte-neriat cu Ministerul Educaþiei, iaracesta din urmã a completat doc-umentaþia ºi a aplicat pentru o fi-nanþare europeanã din categoriacelor strategice, structurale. Lasfârºitul lui martie a aflat cã do-sarul a fost aprobat ºi cã „SalvaþiCopiii România“ va primi în cont500.000 de EUR, bani europeni.Bani o sã fie. Din belºug. Cum ºipe ce o sã-i drãmuiascã AndreeaBiji ºi ONG-ul unde îºi are carteade muncã?

Structura cheltuiriifondului structural

Pentru a obþine o finanþare eu-ropeanã, cei care îþi dau banii tre-buie convinºi cã gândeºti mate-matic. ªi cã nu vei ieºi pe minus ladecontul final. Iatã cum aratã, încifre, strategia de împiedicare aviolenþei în ºcoli, document ataºatla dosarul de obþinere a fonduluistructural. Pe ce va cheltui banii„Salvaþi Copiii România“, ONG-ulcare, în acest proiect, va lucra di-rect cu potenþialele victime aleviolenþei în ºcoli? Cum vor fi fo-losiþi cei 500.000 de euro, astfelîncât, la sfârºitul celor trei ani deaplicare (startul acþiunii se va dala iarnã, pânã atunci se va faceselecþia ºcolilor ºi a specialiºtilor –

n.r.), raportul final sã sune camaºa: „Programul «Tinerii împotrivaviolenþei» a redus numãrul cazuri-lor de violenþã în ºcoli – copii bã-tuþi de alþi copii, copii bãtuþi deprofesori, profesori agresaþi deelevi – cu 15-50 %!“

Rãspunde psihologul AndreeaBiji, citându-ne din propria-i stra-tegie. „Vom selecta ºcoli din 7 ju-deþe – Timiº, Mureº, Iaºi, Neamþ,Dolj, Argeº, Suceava – ºi din Bu-cureºti. În ºcoli vom face 10 lecþii,de o orã fiecare, timp în care co-piii vor ajunge sã cunoascã, inter-activ, consecinþele violenþei înrelaþiile interumane; vom tipãri pli-ante informative; vom instrui 16specialiºti formatori care sã pro-moveze în þarã programul anti-violenþã în ºcoli; vom instrui 160de profesori, consilieri ºcolari lanivel judeþean, într-o sesiune dedouã zile; vom instrui 100 de vo-luntari, timp de o lunã; se va crea

un site pe tema violenþei, care sãfie accesibil copiilor sub 14 ani; seva tipãri o revistã pentru copii cutematici anti-violenþã; vom elabo-ra ºi tipãri un ghid de bune practiciºi purtare în ºcoli; se vor organizadouã tabere de instruire ºi schimbde experienþa, în care vor fi coop-taþi copiii cu rezultate bune încampania anti-violenþã în ºcoli.

Copiii ºi banii, în bancã!

Psihologul Andreea Biji ne faceºi o psiho-prognozã: „Dupã ceitrei ani de program, copiii vorînvãþa cum sã þinã sub controltensiunea, cum sã negocieze.Azi, în ºcoli, ei rãspund agresiv,fie verbal, fie fizic, la orice provo-care, oricât de micã. Au unrespect faþã de sine foarte scãzut.Implicit ºi faþã de ceilalþi, copii siadulþi“.

Finanþatorul, Uniunea Europea-nã, va livra curând în conturile„Salvaþi Copiii ROMÂNIA“ cei500.000 de euro. Se aºteaptã ca,peste trei ani, banii sã se trans-forme în 13.200 de copii care sãºtie sã atenueze conflictele iscateîn timpul ºcolii. Copii care îi voreduca pe alþi copii. Ba chiar ºi pepãrinþi.

„Copiii, gãlãgioºi ºi mai perme-abili la violenþã, din ultima bancã,vor avea atitudine de prima ban-cã“, rezumã Andreea Biji.

Lecþia „Fonduri structurale“ s-aterminat. Salvaþi Copiii România,ai nota 10. Treci în bancã! Par-don, treci pe la bancã sã-þi iei fi-nanþarea europeanã!

Reportaj de Rãzvan Petriºor

7 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 7

7 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 7

F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

7proiecte de povestit

Când mergem cu trenul, „naºul“ necere biletul. Acesta este controlul. ªiajungem la gara-destinaþie. Uneori,peste controlul „naºului“ mai vine sisupracontrolul. Alþi ceferiºti, alþiinspectori. Ei ne verificã ºi pe noi,încã o datã. Mai verificã ºi primulcontrolor, sã vadã dacã primul„naº“ ºi-a îndeplinit corect misiuneade control. Aºa ºi cu banii europeni.Unii obþin finanþãri din fonduri depre-aderare ca sã verifice cum suntcheltuiþi banii furnizaþi de fondurilestructurale, post-aderare. Asta ca sãexplicãm ºi calamburul din titlu.

Reþeaua detectivilor-ongDeºi puþini încã au prins trenul cu fon-

duri structurale, Transparency Internatio-nal Romania s-a gândit cã n-ar fi rãu sãverifice dacã beneficiarii nu deraiazãcumva de la scopul ºi cãile legale de chel-tuire a banilor europeni. Zis ºi fãcut. Zis –în august anul trecut s-a întocmit dosarulcu obiectiv ºi plan de acþiune: verificareamodului cum sunt gestionate fondurilestructurale de Consiliile judeþene careaplicã ºi obþin o astfel de finanþare. Întrezis ºi fãcut a venit acceptul, cum cãfinanþarea din fonduri PHARE acordatãpentru o astfel de acþiune a fost acceptatãºi va fi de 65 000 de Euro. Fãcut – crea-rea unei reþele naþionale de organizaþii

neguvernamentale, cu rol de detectiv subacoperirea... Legii 544/2001, cea careasigurã liberul acces la informaþiile pu-blice. Aºa cum zice legea, la cererea de-tectivilor-ong, consiliile judeþene trebuiesã livreze, cu toatã transparenþa, date,cifre, termene legate de finanþarea dinfondul structural atras pentru dezvoltareaunui proiect regional. În februarie-martie2008, reþeaua a fost închegatã. 12 estenumãrul detectivilor-ong, cu sedii în totatâtea judeþe, inclusiv Bucureºti.

Puþine trenuri la „plecãri“„Am pornit greu pentru cã foarte puþine

consilii judeþene au încercat sã obþinafonduri structurale. Pânã astãzi cel puþin.Oamenii noºtri ºi-ar fi dorit sã aibã maimult de muncã“ , mãrturiseºte, uºor deza-mãgitã, Alina Lungu, expert al Transpa-rency International Romania. „Ne-am in-struit foarte bine aºa-ziºii detectivi. I-amînvaþat toate mecanismele cheltuirii bani-

lor europeni. Ne-am gândit cã e foartebine ca, în paralel cu sistemul public decontrol, sã mai existe ºi un control al celorcare îi reprezintã pe simplii cetãþeni aijudeþului. Ne intereseazã dacã se respec-tã procedura consultãrii comunitãþii atuncicând se doreºte realizarea unui proiectlocal finanþat de UE“.

Sã luãm un caz concret. CJ a obþinutdeja „finanþarea structuralã“. Cum ajunginformaþiile de tip „cât“, „cu cine“, „cum“ secheltuiesc banii europeni, la detecti-vii-ong, care nu au ca armã de prezentareo legitimaþie de presã, precum subsem-natul. Cum? „Monitorizãm site-urile consi-liilor judeþene. Intrãm în audienþe. Suntemacolo, nu-i lãsãm o clipã pe funcþionariiCJ“, afirmã, mai curajoasã decât la prime-le vorbe, Alina Lungu.

În luna septembrie, Transparency Inter-national Romania va organiza o dezbate-re publicã în care va prezenta raportulmonitorizãrii celor 12 consilii judeþene.

Pânã atunci, marPHARE-le cu detectivi-ong sunt pe urmele administraþiilor localecare au prins trenul cu fonduri structurale.

Atâtea câte-or fi. Nu multe. Cât pentru unONG.

Reportaj de Rãzvan Petriºor

Supracontrol

Trenul cu fonduri structurale, urmãrit de marPHARE

Nume proiect: „Monitorizarea gestiunii fondurilor structurale la nivelul consiliilorjudeþene“

Forma de finanþare: PHAREAplicant: Transparency International RomaniaValoare finanþare: 65.000 EURPerioada de derulare: 10 luniActivare finanþare/proiect: martie 2008Raþiune: Tot mai multe autoritãþi locale vor sã cheltuiascã bani europeni

Bani europeni pentru pumnii juvenili ºi româneºti

EURO pentru TERAPIE NEUROCând vrei sã te baþi cu bãtaia din ºcoli

Nume proiect:„Tineri împotriva violenþei“

Forma de finanþare:FOND STRUCTURAL UE

Aplicant:Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului

Partener: Salvaþi Copiii România

Valoarea finanþãrii pentru partener:

500.000 EURPerioada de derulare:

36 de luniRaþiunea proiectului:

În 75% dintre ºcoli existãacte de violenþã

Acum câteva sãptãmâni, într-o searã,un post de televiziune românesc,specializat pe ºtiri, difuza untalk-show pe care îl dorea de mareimpact. Invitaþii din studio, împre-unã cu moderatorul, avertizau cãvine foametea! Asta a ºi scris peecran, cu litere de-o ºchioapã, timpde o orã ºi jumãtate. Pânã sã fugimspre cel mai apropiat supermarketpentru a ne face provizii de con-serve pentru urmãtorii 18 – 20 deani, este de preferat o turã prinpresa serioasã, în general dinstrãinãtate, apoi prin ultimele statis-tici adevãrate. Se gãsesc urmãtoareledate certe:

� Populaþia Asiei trece de trei miliarde,adicã jumãtate din cea globalã. În urmaavansului tehnico-ºtiinþific ºi economic dinultimii ani, atât speranþa de viaþã, cât ºicalitatea acesteia au crescut. Chinezii ºiindienii, pe valul dezvoltãrii economicefãrã precedent din ultimul deceniu, nu maimãnâncã automat mâncãrurile tradiþiona-le, bazate pe orez. Au descoperit pizza,pâinea din fãina de grâu, spaghetele. Pescurt, au (re)descoperit grâul ºi porumbul.

� Africa încã nu se poate lãuda cu creº-teri spectaculoase ale produsului internbrut, ºi nici cu salturi ale populaþiei pros-pere. Africa era ºi este încã, din pãcate,continentul pe care se moare de foame,aºa cum se întâmplã de pe vremea cele-

brei Lucy, hominidul-mamã pentru toþi.Marile zãcãminte de hidrocarburi desco-perite ºi exploatate de câþiva ani în uneleþãri ale continentului negru nu aduc bunã-stare cetãþenilor locali, ci doar ºefilor ad-ministraþiilor locale. Corupþia, proasta gu-

vernare ºi mãsurile disperate de subvenþiiprost gândite, alãturate mãsurilor protec-þioniste ale unui Nord ipocrit, fac din Afri-ca mai degrabã importator decât exporta-tor de produse alimentare, în ciudapotenþialului extraordinar.

� Sãrim peste Australia, pentru cãacolo nu s-au petrecut evenimenteimportante din punct de vedere al hra-nei, nu existã probleme deosebite. Eisunt, în continuare, printre primii produ-cãtori mondiali de carne de oaie ºi vitã.Nu au programe de subvenþionare aagriculturii.

� Cele douã Americi sunt, într-un felsau altul, cel puþin deocamdatã, la adã-post de crizele alimentare în sensul volu-mului de mâncare disponibil. Potenþialulîncã neutilizat este, de asemenea, remar-cabil. Despre preþuri se poate comenta.

� Încet-încet ajungem pe bãtrânul con-tinent, Europa. Ce se întâmplã aici? Dincele peste 40 de state, între care ºi celede gen San Marino, Lichtenstein, Andorraºi Vatican, 27 reprezintã Uniunea Euro-peanã. Pânã la UE sã ne uitãm un pic înograda celorlalte. Adicã cele care con-teazã din punct de vedere agricol.

� Aºadar: Ucraina. Þarã fostã sovieticã,mare, cu potenþial agricol enorm. ªi înain-te, ca ºi acum, Ucraina joacã rolul de fur-nizor de cereale la nivel european. Celmai mare atu – preþul energiei, care estecam de trei ori mai mic decât la noi. Astaînseamnã energie de tot felul, ºi carbu-

ranþi, ºi electricã. Pentru informarea dum-neavoastrã, un litru de benzinã fãrãplumb la ucrainieni costã echivalentul a2,3 RON.

� Belarus este cam în aceeaºi situaþie.Rusia va sãri de data asta din discuþie,

cãci subiectul este pe mãsura ei ºi nuavem spaþiu de ziar chiar ºi pentru oscurtã trecere în revistã a ceea ce seîntâmplã acolo. Norvegia, ºi ea þarã euro-peanã, dar nefãcând parte din UE, nu arenici un fel de probleme de hranã.Celelalte þãri rãmase sunt destul de miciºi destul de agrare pentru a nu avea pro-bleme de acest gen.

� Ajungem la Uniune... De Politica Agri-colã Comunã a auzit toatã lumea. Proba-bil cã este singura politicã realmente co-munã a Uniunii Europene. În 1950, ca re-zultat al traversãrii celei mai mari confla-graþii mondiale, semnatarii tratatului de laRoma au hotãrât ca în Europa unitã sã numai fie foamete ºi rãzboi. Politica agricolãcomunã era chematã sã îndeplineascãacest deziderat. Zis ºi fãcut. Primii careau renunþat la tichetele de mâncare, însensul cã au produs destule alimentepentru a nu mai fi distribuite pe bazã decartele, au fost francezii. Þarã mare, cufermieri mereu conectaþi la piaþa euro-peanã, Franþa a fost, timp de 50 de ani,beneficiara principalã a subvenþiilor pen-tru agriculturã. La început, au fost susþi-nute producþiile mari. Ajunsã la acest ni-vel, Politica Agricolã trebuia schimbatã.Se instituiau cotele de lapte de exemplu.Cu alte cuvinte, prin Politica Agricolã se

avea grijã ca fermierul european sã nuproducã mai mult decât era necesar, pen-tru ca preþurile sã nu scadã, iar fermieriisã nu-ºi piardã sursele de venit. 10 pro-cente din terenul agricol era lãsat, prindirective, necultivat. Ulterior, din grijã pen-tru mediu s-au elaborat coduri de bunepractici agricole, obligatorii pentru toþi fer-mierii, care specificau ce sã faci pentru caagricultura sã nu dãuneze grav mediului.

Revenim la titlu. De ce NU vine foame-tea? Pentru cã Politica Agricolã Comunãva trebui sa se schimbe. Începând deanul viitor chiar, Comisia Europeanã areîn vedere o serie de “îmbunãtãþiri”. În faþaridicãrii, de altfel aºteptate, a preþului lapetrol ºi gaze, urmatã de creºterea preþu-rilor la alimente, Uniunea Europeanã areun as sau, mai bine zis, o grãmadã de aºiîn mânecã, furnizaþi de Politica AgricolãComunã. Practic, acesta este tamponulpe care mai marii Europei îl folosesc înfaþa provocãrilor schimbãrilor climatice ºia globalizãrii.

Pânã în acest moment, subvenþiile agri-cole erau menite a þine în frâu producþia.Astãzi, când omenirea are nevoie de maimultã hranã (dupã pãrerea specialiºtilorFAO ar trebui ca producþia agricolã mon-dialã actualã sã creascã cu 50% pânã în2050 pentru a nu avea probleme), acestebariere în calea producþiei trebuie elimi-nate. Cu alte cuvinte, se va elimina obli-gaþia ca fermierii sã þinã pãmânt nelucrat,vor dispãrea cotele de lapte, sume maimari de bani se vor duce cãtre dezvolta-rea durabilã a zonelor rurale, iar UniuneaEuropeanã îºi va reduce drastic interven-þia pe pieþele de cereale ºi carne de porc.

În continuare, ajutoarele acordate fer-mierilor sunt condiþionate de respectareanormelor de protecþie a mediului, de bu-nãstarea animalelor ºi de calitatea produ-selor alimentare. Totuºi, normele vor fi ºiele revãzute, fãrã a fi adãugite. Din con-trã, ele vor fi simplificate. Sume importan-te vor fi alocate dezvoltãrii durabile a zo-nelor rurale. Culturile energetice nu vormai fi subvenþionate. La preþul la care sevând astãzi biocombustibilii nici nu estede mirare.

Sistemul de plãþi unice pe suprafaþã vafi desfiinþat ºi el, în 2013. Pot sã vã re-amintesc cã, în Uniunea Europeanã depânã în 2004, subvenþiile la hectar variauîntre 230 de euro pentru portughezi ºi 692de euro pentru greci. Guvernul federalgerman nu oferea decât 348 de euro lahectar, mai puþin decât italienii, care be-neficiau de 406 euro. Iatã ce sumeimense au fost folosite de cãtre fermierii

europeni de-a lungul a jumãtate de secol.Nu se sugereazã cã experienþa din

Europa va fi foarte asemãnãtoare cu ceeace se întâmplã peste ocean, la „americaniicei rãi care numai belele ne aduc“. Adicão competiþie acerbã pe piaþa alimentelor.Dacã ar fi sã trageþi o concluzie, aceastaar suna cam aºa: de acum încolo, cât pro-duceþi atâta veþi vinde, la preþul pieþei.Dacã chinezii vor sã cumpere grâu în locde orez, preþul pâinii va creºte. Dacã indi-enii vor pofti la carne de porc din Europa(lucru puþin probabil), preþul acesteia labursa de profil va urca ºi el. Preþul de pro-ducþie al alimentelor se va mãri, din cauzapreþului energiei. Schimbãrile climatice îºivor spune ºi ele cuvântul.

În plus nu ne putem închipui vreun fer-mier (român, european, american, ucrai-nian) care sã nu vrea sã producã, atuncicând piaþa îl plãteºte mai bine. El sigur

va ºti sã-ºi facã socotelile. De aseme-nea, nu ne putem închipui vreun comer-ciant de produse alimentare care sã nuse zbatã sã aibã marfã în galantare. Maimultã marfã la un preþ mai mare înseam-nã succes în afacere. Aºa cã noi, casimpli consumatori, nu ar trebui sã neumplem cãmara cu rezerve, ci sã ob-þinem o mãrire de salaiu sau încã un ser-viciu. Ceea ce ne dorim tuturor. Tuturorcelor cu chef de muncã. Pe scurt: NUvine foametea! Nu credeþi chiar tot ce sezice la televizor!

Grigore Vîrsta

Date asupra producþiei delegume ºi fructe 2006LEGUMERoºii (tomate) – 15.882,77 mii tone, campioanã Italia, cu 40% din totalMorcovi – 5.312 mii tone, campioanã Polonia, cu 15,7% din totalCeapã – 5.045 mii tone, campioanã Spania, cu 22,85% din total

FRUCTEMere – 11.712 mii tone, campioanã Polonia, cu 19,7% din totalPere – 6.677,7 mii tone, campioanã Italia, cu 32% din totalPortocale – 2.832 mii tone, campioanã Spania, cu 48% din total

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

lumea, uniunea ºi noi

EUROSTAT SPUNE

Ne intereseazãpentru cã...... preþul alimentelor a crescut la nivel

global în ultimul an cu aproximativ60%;

... creºterea nu este cauzatã de uti-lizarea suprafeþelor pentru culturienergetice, ci de creºterea preþuluila energie ºi carburanþi ºi de secetade anul trecut;

... alimentele, în România, s-au scum-pit cu aproximativ 10 procente de laînceputul anului;

... unele organizaþii ale fermierilorromâni reproºeazã Ministerului Agri-culturii ºi Dezvoltãrii Rurale politicaîn domeniu;

... în continuare, importurile de alimen-te, în România, sunt mai mari decâtexporturile.

DE CE NE-AR INTERESA AGRICULTURA

NU vine foametea!(sau la ce sunt bune –

câteodatã - subvenþiile agricole)

NU vine foametea!(sau la ce sunt bune –

câteodatã - subvenþiile agricole)

NU vine foametea!(sau la ce sunt bune –

câteodatã - subvenþiile agricole)

NU vine foametea!(sau la ce sunt bune –

câteodatã - subvenþiile agricole)

NU vine foametea!(sau la ce sunt bune –

câteodatã - subvenþiile agricole)

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

9 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 9

9 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 9

F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

9consultant de afaceri

„Am o spãlãtorie auto…. Vreau sã o modernizez cu bani europeni… Ce trebuie sã fac?“, ne-a întrebat,nu cu mult timp în urmã, un întreprinzãtor din Galaþi.

Dragoº Jaliu

„Pentru un astfel de proiect se poateobþine finanþare prin Programul Opera-þional Regional, axa prioritarã 4, domeniulmajor de intervenþie 4.3. «Sprijinirea dez-voltãrii microîntreprinderilor»“, i-am rãs-puns pe nerãsuflate, crezând cã l-amlãmurit. „Poþi sã detaliezi, te rog?“, a in-sistat, adãugând: „Nu am priceput nimic“.

„Sã le luãm pe rând. Existã câtevaîntrebãri la care trebuie sã rãspunzi afir-mativ pentru a merge mai departe:

– Spãlãtoria auto funcþioneazã cel puþinde la 1 ianuarie 2007?

– Ai avut profit în ultimul an fiscal?– Numãrul de salariaþi este mai mic de

9 ºi ai realizat o cifrã de afaceri anualãnetã sub 2 milioane de euro?“

„De 3 ori da“, a zâmbit, convins cã baniieuropeni erau deja în contul lui. „Atunci latreabã! Sã scriem proiectul ºi sã le chel-tuim banii“, s-a rãzvrãtit spiritul antrepre-norial din amicul meu.

„Uºor-uºor“, l-am domolit...“ Trebuiesã-mi spui dacã ai capacitatea de a cofi-nanþa din banii tãi 30% din valoareatotalã a cheltuielilor eligibile. Scriemproiectul, dar valoarea totalã a acestuia(cheltuielile eligibile ºi cele neeligibile)trebuie sã fie cuprinsã între echivalentulîn lei a 20.000 ºi 500.000 de euro, la cursul Infoeuro valabil la data depuneriicererii de finanþare“.

„În plus, trebuie sã demonstrezi cã airesursele financiare necesare implemen-tãrii optime a proiectului în condiþiile ram-bursãrii ulterioare a cheltuielilor eligibile“,am adãugat.

„Mai e ceva ce trebuie sã ºtiu înainte sãmã apuc de treabã?“

„Câteva lucruri. Sunt foarte simple dacãsunt bine explicate ºi le regãseºti înGhidul solicitantului POR.Axa.4 DMI 4.3.

(www.inforegio.ro)“. Tot ceea ce achi-ziþionezi prin proiect trebuie sã fie nou,adicã echipamentele ºi tehnologiile speci-fice activitãþii tale.

Sunt eligibile ºi cheltuielile pe care lefaci cu extinderea ºi modernizarea spaþiu-lui în care funcþioneazã spãlãtoria auto. Înschimb, TVA-ul, dobânda ºi alte comi-sioane aferente cre