GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 31, deceMbrie 2008APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 7

De la Poli\ie …

- pag. 5 - 6

ORTODOXIA Pe

Valea

Hârtibaciului

Gestionarea deºeurilor a devenit o problemã majorã pentru Agnita, odatãcu intrarea în UE care interzice depozitarea lor în sistemul de gropi deschise înmijlocul naturii. La nivelul judeþului Sibiu a fost realizat depozitul ecologic de laCristian, singurul care îndeplineºte normele UE. Groapa de gunoi a oraºuluiAgnita trebuie închisã pânã în anul 2010. În aceste condiþii transportarea tuturordeºeurilor la Cristian ar fi costat foarte mult, plata fãcându-se din buzunarulagniþenilor. Soluþia este ca la Cristian sã fie transportate cât mai puþine deºeuri.

Confruntat cu aceste probleme primarul Radu Curceanu a conceput unsistem de sortare pre-tratare mecanicã ºi transferare a deºeurilor.

PROIECTUL ECO AGNITA SPRE FINAL

(continuare în pagina 3)

Ideea de perfecþiune ne duce cugândul la „imposibil, irealizabil”, „greu deîntâlnit”. Convinsã fiind de acest lucruam acceptat totuºi provocarea de a vizitao zonã din Elveþia unde condiþia umanãuitând de limitele ei a fãcut posibil,imposibilul.

Noþiuni ca rezervat, biosfera,ecologic mi-au zburat de-a lungul anilorpe la urechi fãrã a avea curiozitatea sãmã opresc asupra lor.

Ajutatã f iind ºi de „realitatearomâneascã” aceste noþiuni mi se pãreauspecifice „science fiction-ului”.

Ideea era interesantã, varianta de atrãi într-o zonã sãnatoasã era frumoasãînsã mai preocupatã eram de ºosele, case,magazine, iar natura pentru mineînsemna o ieºire douã pe an la iarbã verdecu prietenii.

Vizitator în \ara cantoanelor

(continuare în pagina 3)

S-a nãscut în localitatea Alãmor la 12 mai 1958.A absolvit în 1983 Facultatea de ªtiinþe Economice la

Universitatea BABEª – BOLYAI din Cluj Napoca.Din 1983 pânã în 2004 a lucrat la S.C. Automecanica

Mediaº, fiind economist, ºef birou, , ºef serviciu, directoreconomic ºi director general.

Din 2004 , senator – membru Comisiei pentru buget,finanþe, activitãþi bancare ºi piaþã de capital

Din 2008, este senator ales, uninominal în colegiul 2,reprezentând ºi Valea Hârtibaciului.

S-a nãscut la 25 septembrie 1957 în Sibiu. Are doi copii:Ioana Maria ºi Alexandra. Este Doctor în ªtiinþe Economice

În perioada august - septembrie 1996 a fost subprefect,iar din septembrie pânã în decembrie a fos prefect în judeþulSibiu. În perioada 1993-2000 a fost director la Direcþia MunciiSibiu. Din 2000 pânã în 2001 a fost deputat ºi pânã în 2004secretar de stat, preºedinte ANOFM în Ministerul MunciiSolidaritãþii Sociale ºi Familiei. Din 2004 pânã în 2008 a fostsenator. Din 2008 este ales uninominal, deputat în colegiul 4reprezentând ºi Valea Hârtibaciului

SENATORVIOREL ARCAS

DEPUTATIOAN CINDREA

La parada de costume ºi mãºti,

organizatã în 8 decembrie de

Complexul Naþional Muzeal ASTRA din

Sibiu, au fost aplaudate ºi ,,Lolele din

Chirpãr”.

Poate vor defila ºi vor fi aplaudate

ºi la parada lolelor din Agnita

LOLELE DIN

CHIRPAR

Personalit[\i ale V[ii HârtibaciuluiVictor P[cal[

( 1874 – 1955)

- pag. 2

- pag. 2

SCRISOARE DESCHIS{CELOR

CARE AU FOST ALE~I

PENTRU ONATUR{ CURAT{

BAZARUL DECR{CIUN

OBICEIURI DIN BRUIU

COMUNA NOCRICH~I MAREA UNIRE DIN 1918

COLINDE

CR{CIUNUL ~ICR{CIUNEASA

- pag. 4

- pag. 4

LA MULÞI

ANI!

2009

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2008

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

Victor Pãcalã s-a nãscut în 1874, în satul DealuFrumos, lângã Agnita, unde a fãcut ºcoala primarã. Aurmat apoi gimnaziul evanghelic din Sighiºoara,continuându-ºi studiile, între 1893-1896, la Institutulseminarial teologic-pedagogic „Andreian” din Sibiu. Arãmas apoi un an ca funcþionar la consistoriu, dupã care,primind de aici o bursã, s-a înscris la universitatea dinBudapesta. ªi-a luat diploma de profesor de istorie ºigeografie în 1901. În toatã vara acestui an, ºi-a continuato cãlãtorie, începutã ca student, prin Italia, Africa de Nord,Dalmaþia ºi Asia Micã, publicându-ºi impresiile în câtevaperiodice, printre care ºi în anuarele ªcolii civile de fetea ASTREI, unde, în toamna aceluiaºi an, este numitprofesor. Între 1902-1905, va avea ore ºi la Institut, unde,din 1909, va fi profesor titular. Dupã realizarea unitãþiinaþionale, va fi numit inspector general al învãþãmântuluisecundar, funcþie din care se va ºi pensiona. Va rãmâneîn continuare la Bucureºti, iar când bombardamentele îlvor refugia la Sibiu, va domicilia aici pânã la moarte, înnoiembrie 1955.N-a fost cãsãtorit.

A publicat puþin. În afara descrierilor de cãlãtorie, doarcâteva studii etnografice ºi pedagogice, precum ºi câtevafragmente din monografie în reviste din Budapesta ºi înTransilvania. În manuscris i-au rãmas o amplã lucraredespre mãrgineni ºi alta despre românii macedoneni.

Aºa cum mãrturiseºte în prefaþã, lucrul la Monografia

comunei Rãºinariu l-a început prin 1903- 1904.S-a opritcu istoria satului la 1786 pentru cã ar fi ajuns la revoluþiadin 1848, la voluntarii rãºinãreni din Rãzboiul deIndependenþã ºi la Memorand. Lucrarea nu mai aveaatunci la Budapesta nici o ºansã. ªi aºa a fost respinsã decomisie ca naþionalistã, cu toate cã profesorul îndrumãtorCholnoky fãcuse un referat favorabil.

Victor Pãcalã întocmise monografia ca lucrare dedoctorat. O prezintã în 1913 ºi urma sã o susþinã înprimãvara lui 1914. Dar i-a fost restituitã.

Ce se realizase pânã la Pãcalã pe linie monograficã?Cu rigoare ºtiinþificã, mai nimic. Pe la mijlocul secoluluial XIX-lea, francezul Le Play întocmise cele 57 demonografii de familii muncitoreºti, dar numai din punctulde vedere al bugetului.

La noi, descrieri ale unor realitãþi sociale au N. Milescuîn Jurnal de cãlãtorie în China, D. Cantemir în Descrierea

Moldovei, I. Budai- Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drãguºanu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu etc. Pe linieagricolã-economicã, Ion Ionescu de la Brad, S. P. Radianuetc., iar pe linie sanitarã, o serie de medici. Chiarchestionarul lui Haºdeu este o încercare de depistareetnofolcloricã a unor realitãþi sociale. O monografieistoricã a Câmpulungului din Muntenia dateazã din 1855-1856, iar a lui Petru Brote despre Rãºinari – tot istoricã –din 1878. Grupul de tineri sibieni care lanseazã, în 1893,concursul de monografii, urmãrea „pornirea unui avântmai puternic al înãlþãrii atât economice, cât ºi culturale apoporului nostru”. Numai trei sunt considerate demnede premiat ºi publicat: Orlat, Gura Râului ºi Rãhãu. Tot laSibiu, se va tipãri, în 1896, monografia comunei Vlãdeniºi cam în acelaºi timp vor fi tipãrite în Bucovina altele. În1903, ministrul de interne Vasile Lascãr ordonã prefecþilorsã susþinã monografierea satelor, dupã un plan întocmitde A. V. Gâdei.

Personalit[\i ale V[ii Hârtibaciului

Victor P[cal[( 1874 – 1955)

Va urma o invazie de mici monografii, întocmite maiales de dascãli ºi preoþi locali. Se impune doar a lui N.Dãrîngã pentru Târgu Frumos (120 p.)

Victor Pãcalã nu poate accepta diletantismul,improvizaþia. El vede monografia bazatã „pe cunoºtinþeîntemeiate, câºtigate în mulþi ani de cercetãri serioase”.Poate cã munca nu i-ar fi fost atât de grea – adaugã el înprefaþã – dacã în planul de lucru ºi organizarea materialului„m-aº fi putut conduce dupã vreun tratat complet ºi laînãlþimea ºtiinþei”. Nu l-a avut ºi a trebuit sã „bâjbâie” pânãsã ajungã „ la câteva puncte de sprijin care sã mãorienteze”. Dificultãþile cele mai mari le-a avut înetnografie. De aceea ºi mulþumeºte îndrumãtorilor lui înacest domeniu, dr. I. Löczy ºi profesorului Cholnoky. Pãcalãare modestia sã declare cã lucrarea nu este deasupracriticii, mai ales în ceea ce priveºte organizarea. Dar areºi intuiþia finalitãþii monografiilor lucrate ºtiinþific: sintezarealitãþii sociale româneºti.

Neºansa lui a fost cã lucrarea a apãrut în plin rãzboi ºin-a putut avea în presã ecoul pe care îl merita. Cu rezerveasupra pãrþii istorice, Iorga o recenzeazã succint, înnumãrul din martie-iunie 1916 , „Revista istoricã”, fãrã sãfacã o apreciere de ansamblu. El judecã „impozantul volum”pe elementele constitutive, utilizând atribute ca: „deremarcat”, „interesant”, „unic” etc. VicepreºedinteleASTREI, N. Togan, o elogiazã ( în Transilvania, nr.1, mai1920, pg. 117-118): „O carte astfel întocmitã nu e un lucrude toate zilele”, ci este „o operã care rãmâne”, un„îndreptar pentru toþi”, pentru cã este „cea mai completãºi mai competentã scrisã”. ªi în încheiere: „Asfel Rãºinariulîºi are monografia sa de care e vrednic, chiar ºi în cazul încare n-ar fi locul natal al poetului Goga ºi n-ar pãstraosemintele marelui arhiereu ªaguna”. Simion Mehedinþi,în raportul de premiere cãtre Academia Românã, din anul1915, spune, în încheiere, cã „Faþã de atâtea încercãri fãrãspirit ºtiinþific, monografia asupra Rãºinarilor e o fericitãexcepþie ºi cred cã e vrednicã a fi rãsplãtitã cu o parte câtse va putea mai mare din premiul divizibil Adamachi”.

N-a fost premiatã, cu o parte mai mare, ci cu una medie:1000 lei. Pe o carte poºtalã ilustratã cãtre Horia Petra-Petrescu el îi scrie cã „nu-i prea sunt mulþumitor Academieipentru premiul acordat”, pentru cã nu e proporþional nicicu „laudele” transmise în scris de unii academicieni, „nicicu cheltuielile ce am avut 8 – 10 ani de-a rândul (numaitiparul face 5600cor.)”.

Al. Dima apreciazã monografia ca „bine alcãtuitã”, iarO. Bãdina o considerã „cea mai valoroasã lucraremonograficã” din acea parte, cu toate cã Rãºinariuletnografic nu este reprezentativ pentru o zonã largã. Dintrecelelalte multiple referinþe la lucrare, reþinem pe cea a luiIon Vlãduþiu: „cea mai reuºitã monografie de sat dinliteratura româneascã de specialitate”, slujind ca modelmultor altora, „fãrã ca vreuna sã se fi ridicat la nivelulacesteia”.

Supremul omagiu i l-au adus lui Victor Pãcalãrãºinãrenii, atunci, în 1955, când au cerut ca rãmãºiþelelui pãmânteºti sã fie înhumate acolo, între ei, în preajmalui ªaguna ºi a lui Daniil P. Barcianu, idolii sãi. N-au primitrãspuns ºi atunci un grup de 100 de oameni a venit sã-lconducã pe ultimul drum, dând glas, în faþa mormântuluidin Dumbrava, caldei lor recunoºtinþe.

Iatã cã sãrbãtorile de iarnã ausosit. Ne mai despart doar câteva zilede momentele în care vom desfacecadourile de Moº Crãciun ºi ne vombucura, alãturi de cei dragi, de clipeleminunate ale sãrbãtorilor. SpiritulCrãciunului ne face sã fim mai buni ºimai toleranþi, sã ne gândim mai multla cei din jur ºi la nevoile lor, sã fimmai … oameni.

Din fericire, în sãptãmânile careau trecut, nu am întâlnit prea multecazuri de „neoameni”. Nu vã putemprezenta decât cazul numitului C.D.D.de 26 de ani, persoanã cu antecedentepenale, din satul Ilimbav, comunaMarpod, care nu a vrut sã se lasecuprins de atmosfera sãrbãtorilor deiarnã. Astfel, în ziua de 13.12.2008 pestrada principalã din Ilimbav, acestaa ameninþat cu acte de violenþã ºi aadresat cuvinte jignitoare cãtrenumitul B.T. din Rãºinari careîmpreunã cu alte trei persoane auvenit în vizitã la numita C.C. dinIlimbav. Numitul C.D.D. nu le-apermis accesul acestora în gospodãrianumitei C.C. ºi a fost atât depersistent în ameninþãrile sale încâti-a determinat pe cei patru sãpãrãseascã localitatea Ilimbav.Cuvintele injurioase folosite de acestala adresa lui B.T ºi a celorlalte treipersoane au fost atât de „deosebite”încât au reuºi sã atragã oprobiulpuþinilor martori prezenþi la incident.Împãcat cu sine ºi considerând cã adat dovadã de toleranþã ºi spirit civic,numitul C.D.D. împreunã cu unminor, F.M. de 13 ani tot din Ilimbav,a înhãmat caii la cãruþã ºi s-a dus într-o pãdure din apropiere sã taie lemne.Acolo au fost gãsiþi de echipaoperativã a Poliþiei oraºului Agnitacare s-a deplasat în teren la sesizareanumitului B.M. ocazie cu care aconstatat ºi faptul cã C.D.D. nu aveaautorizaþie pentru a tãia lemne. Dinacest motiv numitului C.D.D. i s-aîntocmit dosar penal nu doar pentruultraj contra bunelor moravuri ci ºipentru tãiere ºi furt de arbori.Lemnele au fost confiscate iar calulºi cãruþa au fost date în custodie. Nedorim cã „exemplul” sãu sã nu îiinspire ºi pe alþii iar dumneavoastrã,cititorilor, vã dorim sã nu întâlniþi înaceastã perioadã cu astfel de„exemplare”.

În spiritul acestor zile, poliþiºtiidin cadrul Poliþiei oraºului Agnita ºide la Posturile de Poliþie Comunalãarondate, vã ureazã tradiþionalulCrãciun Fericit ! ºi vã doresc sã aveþiparte de sãrbãtori liniºtite, fericite ºipline de bucurie.

Ca întotdeauna,

Poliþia oraºului Agnita

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 3

Proiectul acestui sistem, finanþat dinfonduri europene în valoare de peste 2milioane de Ron, a fost realizat de GPABusiness Consulting, ºi cuprinde o staþie desortare ºi transfer,2 autogunoierecompactoare, 2000 de pubele, 40 decontainere ºi utilitãþile, adicã drumul deacces, canalizarea, alimentarea cu apã ºienergia electricã.

Pentru ca sistemul sã fie cât mai eficienteste necesarã utilizarea lui de câþi mai mulþicetãþeni. De aceea, în afarã de Agnita el va fifolosit, la început ºi de comunele Bârghiº,Chirpãr, Iacobeni ºi Merghindeal, iar ulteriorºi de celelalte comune de pe ValeaHârtbaciului.

Având ca termen de finalizare data de 30noiembrie a.c., realizatorii proiectului auînceput o campanie de informare acetãþenilor, organizând dezbateri înlocalitãþile care vor beneficia de acest sistem.Managerul de proiect, economistul ValentinPãun, a dat explicaþiile necesare privindfuncþionarea sistemului dupã implementareºi perspectivele eficientizãrii lui.

Gunoiul colectat de la cetãþenii dinlocalitãþile arondate, va fi transportat la staþieunde va fi sortat pe trei categorii: reciclabile

(hârtii, plastice, textile, metale),biodegradabile (menajere) ºi deºeurile ce vorfi transferate la Cristian, a cãror cantitate vafi redusã considerabil. Sistemul urmeazã sãfie mult mai eficient, atunci când cetãþeniivor beneficia de încã un rând de pubele iconºtienþi, vor face o presortare îngospodãrie, aºa cum procedeazã cei din þãrilepe care le invidiem pentru civilizaþie ºicurãþenie.

La ultima ºedinþã a Consiliului LocalAgnita a fost aprobat proiecul de hotãrâreprivind modificarea ºi completareaorganigramei serviciului public de gospodãriecomunalã, la care s-a adãugat compartimentulde salubrizare cu 9 angajaþi.

Se preconizeazã ca noul sistem degestionare a deºeurilor sã funcþionezeîncepând cu luna martie 2009.

Primarul Radu Curceanu ºi realizatoriiproiectului au promis cã prin implementareaacestui sistem, taxele plãtite de cetãþeni nuvor creºte ci vor fi menþinute mult timp laacelaºi nivel, ºi sperã cã zona VãiiHârtibaciului sã devinã tot mai curatã. Astaîn mãsura în care ºi cetãþenii vor deveni maiconºtienþi de imperativul unei naturi maicurate.

I. Bârsan

PROIECTUL ECO AGNITASPRE FINAL

(continuare din pagina 1)

Vizitând acele comune din Elveþia am

realizat cât de superficial am tratat totul.

Am vãzut cum oamenii pot hotãrâ pentru

ei ºi pentru habitatul în care trãiesc în

aºa fel încât toate vieþuitoarele sã se

bucure de bine.

Am înþeles cã de unul singur e greu

sã rãzbeºti, însã sãtenii asociaþi în grupuri

pe care ei le numesc „cooperative” au

putut nu numai sã rãzbeascã dar ºi sã

creeze un þinut biosfera.

Astfel creºterea animalelor, turismul

ºi serviciile, producerea de energie cu

surse alternative, comercializarea de

produse autohtone, coabiteazã fãrã

probleme cu dealurile, pãsãrile, iarba

verde, apa limpede ºi copacii cu frunze

multicolore.

Trãind aceastã experienþã am

realizat marele avantaj pe care îl avem

noi – oamenii curajoºi ºi zona minunatã

în care locuim „Podiºul Hârtibaciului”

împreunã cu experienþa prietenilor din

Elveþia care au reuºit ºi nu în cele din

urmã sprijinul autoritãþilor locale ar

putea fi un atu în reuºita proiectului Sit

Natura 2000.

Agniþenii

Vizitator în \ara cantoanelor

Acum, când ºtim cã aþi fost aleºi sãreprezentaþi Valea Hârtibaciului înParlamentul României, când ºtim cã vãnumiþi VIOREL ARCAª senator ºi IOAN

CINDREA deputat, vã felicitãm ºi vã dorimca activitatea în forul suprem sã vã fierodnicã, pentru satisfacþia dumneavoastrã ºiîmplinirea aºteptãrilor celor care v-au votat.

GAZETA HÂRTIBACIULUI este opublicaþie ce aparþine asociaþiei „ValeaHârtibaciului” din care fac parte, oraºulAgnita ºi comunele Alþâna, Bârghiº, Brãdeni,Bruiu, Chirpãr, Iacobeni, Marpod,Merghindeal, Mihãileni ºi Nocrich.

Încã de la primul numãr, redacþia ºi-apropus sã nu se implice politic, sã nu facãreferiri la partide politice, ºi pânã acum, cândam publicat 30 de numere, partidele politicenu au fost pomenite în Gazeta Hârtibaciului.Materialele publicate s-au referit la fapteleºi activitãþile oamenilor, cãrora li s-a spuspe nume indiferent de culoarea politicã.

Acum numele dumneavoastrã se leagãde aceastã zonã în care cetãþenii v-au votatcu speranþa cã veþi acþiona, în parlamentul

þãrii, pentru ca pe Valea Hârtibaciului sã fiemai puþinã sãrãcie

De aceea dorim cã, începând cunumerele urmãtoare sã mediatizãmactivitãþile dumneavoastrã parlamentare, sãle aducem la cunoºtinþa celor care v-au ales.Cetãþenii de pe valea Hârtibaciului au dreptulsã cunoascã aceastã activitate ºi noi avemdatoria sã le respectãm acest drept, iar înacest sens gazeta va avea permanent douãcasete în care vom prezenta toate informaþiilede care dispunem privind aceastã activitate.

Pentru a reuºi acest lucru sperãm sãprimim informaþiile necesare de la cabineteledumneavoastrã. De asemenea ne va faceplãcere sã vã punem la dispoziþie GazetaHârtibaciului, oricând veþi dori sã comunicaþidirect cu cei care v-au ales nominal, sã-ireprezentaþi în parlamentul þãrii

Încheiem scrisoarea noastrã, urându-vãSÃRBÃTORI FERICITE ALÃTURI DE CEIDRAGI ºi UN AN NOU PLIN DE ÎMPLINIRIªI SATISFACÞII MORALE ÎNPARLAMENTUL ROMÂNIEI !

Un interesant concurs a avut loc în sala de ºedinþe a primãriei din Agnita. Temaconcursului „ Sã acþionãm pentru o naturã curatã”.

La concurs s-au înscris opt echipe de câte patru membrii, elevi ai „ColegiuluiTehnic A. T .Laurian” din Agnita.

În cadrul concursului fiecare echipã a prezentat un material ilustrat, privindefectele poluãrii mediului înconjurãtor ºi necesitatea protejãrii acestuia . Cei 32 detineri au dovedit cã ºtiu sã foloseascã informatica pentru a reda cât mai sugestivefectele nocive ale activitãþii oamenilor asupra mediului ºi necesitatea schimbãriicomportamentului agresiv , dãunãtor naturii.

Juriul a trebuit sã stabileascã un punctaj pentru fiecare echipã, bazat pe conþinutulmaterialului, calitatea prezentãrii ºi originalitate. Punctajul a fost foarte strâns,dovedind buna pregãtire a concurenþilor ºi interesul lor pentru acest subiect, care neinfluenþeazã atât de mult existenþa.

Toþi participanþii meritã felicitãri. Toþi au fost premiaþi dar locul I a fost câºtigatde echipa formatã din Maria Bonea, Adina Achim, Ioana Potor ºi Paul Hârþoagã.Câºtigãtorii vor petrece ºase zile de vacanþã în staþiunea Pãltiniº.

Concursul a fost organizat ºi sponsorizat de S.C Vizual SRL din Agnita ºi faceparte din campania de informare din cadrul proiectului „ECO Agnita, Proiect pentruimplementarea unui sistem simplu, eficient ºi durabil de gestionare a deºeurilor locale”derulat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

I Bârsan

SCRISOARE DESCHIS{CELOR CARE AU FOST ALE~I

PENTRU O NATUR{ CURAT{

(continuare din pagina 1)

11 decembrie 2008

S-a þinut la Agnita, prezenþa fiind statutarã. A participat pentru prima datãPrimãria comunei Chirpãr ca nou membru.

Preºedintele asociaþiei d-l Ilarion Bârsan a prezentat un amplu raport deactivitate, nu înainte de a de prezenta noi membrii, ºi noi reprezentanþi aistructurilor fondatoare, care s-au modificat prin alegerile locale. S-au rememoratmomente din scurta istorie a organizaþiei, momente legate a acþiunile comune:protestul organizat faþã de construcþia incineratorului de la Alþîna (acþiune reuºitã,ce a condus la sistarea investiþiei) precum ºi primele demersuri privind constituireaunui grup de lucru pentru depunerea unui proiect pe POS MEDIU (pânã acumavând loc patru întâlniri de lucru, ultima dintre ele la Nucet, iar urmãtoarea fiindplanificatã la Mãlâncrav, la finele lunii ianuarie). Preºedintele asociaþiei a prezentatevoluþia Festivalului Hârtibãcenilor – ce an de an a crescut în numãr de participanþiºi în audienþã, anul viitor fiind programat sã se desfãºoare la Retiº. PerspectivaMocãniþei este în mâinile Consorþiului de Dezvoltare Turisticã Sibiu-Agnita,asociaþie înfiinþatã în 2008 ºi care a preluat linia feratã în concesiune ºi a salvatcâteva vagoane de cãlãtori (ultimele vagoane pentru linia feratã îngustã, restulfiind tãiate la fier vechi, o afacere foarte profitabilã pentru anumite grupuri deinterese).

D-l Jochen Cotaru prezintã, de asemenea, problematica sitului Natura 2000,propunerile pentru anul 2009, situaþia panourilor amplasate pe Valea Hârtibaciului,precum ºi a calendarelor, etc. D-l Cotaru susþine cã strategia microregiunii trebuiefinalizatã în 2009, soluþia fiind formarea unei echipe împreunã cu reprezentaþiiprimãriilor.

D-l Klaunig prezintã proiectul „Tineret ºi democraþie vie”ºi „Eco ruralis”.Subsemnatul am fãcut o scurtã prezentare a activitãþilor Asociaþiei Ecomuzeul

Regional Sibiu ºi a problematicii cu care se confruntã Valea Hârtibaciului, ºi înmod special localitatea Sãsãuº – catalogatã „PATRIMONIU ÎN PERICOL”

ªtefan Vaida, prezintã preocupãrile despre activitatea de conservare ºirestaurare imobile sau obiecte vechi, preocupãri puþin susþinute de autoritãþilepublice locale.

În finalul Adunãrii Generale s-au fãcut propuneri de modificare ale Statutului,propuneri votate cu modificãri ºi s-a ales noul comitet de conducere al asociaþieiformat din urmãtorii: preºedinte Ilarion Bârsan, vicepreºedinte Marius RaduCurceanu – primarul oraºului Agnita, trezorier Ionel Dragoman – directorul Caseide Culturã „Ilarion Cociºiu”, secretar – ªtafena Vaida, membrii fiind ValentinAldea – primarul comunei Roºia, Chirion Stãnuleþ – primarul comunei Chirpãr,Virginia Sârbu, Jochen Cotaru ºi Marius Halmaghi. Membrii supleanþi sunt d-lMehrer ºi d-l Iulian Viºa – primarul comunei Nocrich.

ADUNAREA GENERAL{A GRUPUL DE AC|IUNE LOCALMICROREGIUNEAHÂRTIBACIULUI

Marius Halmaghi

4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2008

�

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Vineri 12 decembrie, sala de ºedinþe aprimãriei din Agnita a devenit un mic bazar,plin de culoare ºi bunã dispoziþie. EleviiColegiului Tehnic „A. T. Laurian” ºi-au expusspre vânzare mici obiecte confecþionate acasãsau în atelierele ºcoli, destinate sã devinãcadouri de Crãciun.

Acþiunea coordonatã de profesoara DanaPãtru face parte din programul „STOP! THISIS COMMUNITY”, adicã „STOP! ACEASTAESTE COMUNITATEA NOASTRÔ, proiectfinanþat de Comisia Europeanã în cadrulprogramului sectorial Comenius, derulat înparteneriat cu un colegiu din Anglia.

BAZARUL DE CR{CIUNÎn aceastã acþiune s-au implicat toþi

diriginþii ºi învãþãtorii colegiului din Agnita,ºi meritã felicitaþi pentru aceasta, realizându-se astfel o mulþime foarte variatã de obiectefrumoase ce pot deveni surprize plãcute deCrãciun.

Dacã acþiunea era mai mediatizatã,bucuria micilor creatori de a-i valorifica muncaar fi fost mai mare. Implicarea copiilor ºi adascãlilor în aceastã acþiune este un motivsuficient pentru ca ea sã se repete ºi cu alteocazii, ºi poate în alt loc mai expus celoramatori sã cumpere frumoasele obiecterealizate de copii.

I.Bârsan

Ei ºi-au vândut toate produsele

Un sat în care vechile obiceiuri sepãstreazã este Bruiu, localitate în carebãtrânii, puþini câþi sunt, au îdemnatîntotdeuna copiii sã iubeascã tradiþia loculuinatal.

Crãciunul este aºteptat de mic ºi marecu pregãtirile din Ajun ºi cu colinzile care lafel se cântã din moºi-strãmoºi.

La fel e pãstrat ºi modul în care se ducbãieþii la colindat.

Încã din Ajunul Crãciunului se alege ogazdã unde vor gãzdui cât timp þin sãrbãtorilepânã la Sfântul Ion. Se alege Judele, cel carepoartã icoana luatã în Ajun de la bisericã ºi lacare se închinã cei care sunt colindaþi. Bãieþiiprimesc bani, carne ºi colaci dupã ce ascultã„Naºterea”, „Azi îi sara de Ajun”, apoi„Crucelul”. La gazdã sunt aleºi ºi casierul,crâºmarul, socaciul (cel care face mâncarea)ºi doi pristavi (doi flãcãiaºi tineri care ducsacii cu carne ºi colaci).

A doua zi de Crãciun fetele pun vâstre încãciulile drãguþilor ºi apoi sunt poftite în joc,

OBICEIURI DIN BRUIUla sarmale ºi carne friptã gãtite de socaci.Jocul ºi voia bunã îi însoþesc pânã în ziua seSfântul Ion, când fiecare sãrbãtorit omeneºtefetele cu gogoºi ºi vin.

În ajunul zilei de Sf. Ion toate fetele dinsat se adunã ºi împodobesc coroane de brazicu ghirlande împletite. Seara ele duc câte oastfel de coroanã la casa fiecãrui Ion ºi cântãîn curte: „La portiþa lui Ion/Rãsãrit unpetriºor,/Periºorul pere face,/Nouã de Ion neplace./La portiþa mândrii mele/Rãsãrit-audouã stele,/Da’ nu-s stele rãsãrite,/Cã-s douãflori înflorite,/De mândruþa mea sãdite./Haimândrã sã le plivim,/C-amândoi ne potrivim/ªi la ochi ºi la uitat/Ca doi porumbi de zburat,/ªi la ochi ºi la sprâncene/Ca doi porumbei lapene.”

A doua zi toþi Ionii au bãtutã coroana pepoartã. Ei le cheamã pe fete la joc ºi leomenesc cu gogoºi ºi vin.

Învãþãtoare Margareta Pãtruªcoala Generalã nr. 1 Agnita

O urare spusã de bãieþii din Bruiu

dupã ce s-au cântat colinzile

“M-aº ruga pentr-un crucel,Fie ºi-o sutã de lei,Cã de-atâta cale lungãÞundra-n spate mi-este ruptã.La apus petec am pus,La rãsãrit o sãrit,La stele gãurele,Amar de zilele mele!Dã-te frate la o parte,Sã-þi spun ºi de-a mele fapte,Cã la o ºcoalã am umblatªi la un dascãl am învãþat,De bine toþi am avut parte,Nu minciuni ca tine, frate!O, Crãciune, Crãciune,Al nostru drag ºi bun vecine,Noi cu drag te-am aºteptat,Pânã ce te-am câºtigat,Cu scoverzi ºi cu plãcinteªi cu alte cãrnuri fripte.Sai cocoº din pod la vatrãSã te presãrãm cu sare,Cu hirean sã te ungem,Cu furcuþa sã te-mpungem,Pe masã sã te-aºezãm,Cu toþii sã te mâncãm.NAªTEREA LUI HRISTOSSà Và FIE DE FOLOS!”

“Azi îi sara de Ajun,Mâne-i ziua de Crãciun,Când Mesia S-a nãscut,ªi Scriptura s-a umplut.S-a nãscut dintr-o Fecioarãªi e Domn peste popoare.S-a nãscut în Vifleem,Sã mergem ca sã-L vedem.Sus cerul l-a ridicat,Patru stâlpi l-au rãzimat,Patru stâlpi tot de argint,Mai frumos l-a-mpodobit,Tot cu stele mãrunþele,Mai presus cu mai mãrele.Stelele cu razele,Luna cu luminile,O razã cer strãlucea,Ea aici mi se ivea,În casa acestui om bun,În Ajunul de Crãciun,Om bun sã te veseleºti,De vestea ce o primeºti.ªi Crãciunul sã mai vinã,La mulþi ani cu bucurie”.

CRUCELUL COLIND{ DIN BRUIU

Azi îi sarade Ajun

Înainte de Primul Rãzboi Mondial, românii din zona Nocrich erau majoritari deºi locuiauîntr-un þinut considerat sãsesc. Avem dovada acestui fapt în „Dicþionarul Transilvaniei, Banatuluiºi celorlalte þinuturi alipite” scris de C. Martinova ºi N. Istrati ºi publicat la Cluj în 1921. Deaici rezultã cã în Plasa Nocrich din judeþul Sibiu,trãiau 16.174 locuitori dintre care:9.699români, 5107 saºi, 326 unguri, 32 evrei ºi 1009 alþii(þigani). Plasa Nocrich avea 15 comune.Dintre satele actuale ale comunei Nocrich, la 1921 populaþia era urmãtoarea:

Nocrich 1214 persoane din care 277 români.Hosman 1016 persoane din care252 români.Fofeldea 962 persoane din care 901 româniÞichindeal 595 persoane din care 596 româniGhijasa de Jos 644 persoane din care 643 români Din totalul de 4432 de persoane 2669 români (peste 60 %).La izbucnirea rãzboiului (1914) majoritatea tinerilor au fost luaþi la oaste în armata

imperialã (Imperiul austro-ungar). În 15 august 1916 România intrã în Rãzboi împotrivaPuterilor Centrale, împotriva Imperiului austro –ungar.

La sfârºitul lunii august, armata românã ajunge pe un aliniament între satele Þichindealºi Roºia.

În aceastã zonã. în pãdure, mai pot fi vãzute ºi astãzi urmele ºanþurilor de apãrare. Dinspusele unui cetãþean din satul Þichindeal, Rãduþ Achim (acum decedat) rezultã cã un numãrde 17 feciori din sat (Þichindeal) conduºi de învãþãtorul Dragoman Simion, au fugit în armataromânã.

Soþia învãþãtorului Dragoman, învãþãtoare ºi ea în Þichindeal a fost maltratatã de jindarul(jandarmul) maghiar din sat, pânã a murit!

Spre sfârºitul rãzboiului românii erau convinºi cã Imperiul austro-ungar se va destrãma ºivor acþiona pentru aceasta. Publicarea Manifestului Consiliului Naþional Român îi îndemnape români:” Fiecare soldat român, dezlegat de jurãmântul dat împãratului, au liberã voie de aintra în sfatul militar român(garda naþionalã românã)”.

Sarcina lor era: „Susþineþi ordinea, apãraþi viaþa ºi avutul oamenilor”Garda românã din Nocrich era condusã de cãpitanul Ioan Hidu, originar din satul

Þichindeal. Tot cãpitanul Ioan Hidu va fi ales sã conducã delegaþia celor 5 membrii aicircumscripþiei electorale Nocrich, la Adunarea de la Alba – Iulia, din 1 decembrie 1918. Ei audus la Alba- Iulia hotãrârea românilor din circumscripþia electoralã Nocrich, de a se uni cuRegatul României.

Dupã terminarea rãzboiului ºi realizarea Marii Uniri din decembrie 1918, majoritateatinerilor fugiþi în 1916 în armata românã s-au întors în sat.

Învãþãtorul Dragoman Simion a plantat niºte stejari lângã ºcoala ºi biserica din Þichindeal,ca simbol al Marii Uniri. Învãþãtorul Dragoman s-a mutat apoi la Nocrich unde a fost directoral ºcolii româneºti (cu sediul în actuala Primãrie)

***La bisericile Evanghelice din Nocrich ºi Hosman existã 2 morminte pe ale cãror plãci

sunt menþionaþi cei care au murit în Primul Rãzboi Mondial (saºii)Monumentul eroilor aflat în parcul din centrul satului Nocrich are o placã de pe care nu

se poate citi nici un nume.

COMUNA NOCRICH~I MAREA UNIRE DIN 1918

În satele Þichindeal, Ghijasa de Jos ºi Fofeldea nu ºtim sã se afle mãcar o placã cu numelecelor morþi în rãzboi.

Sperãm cã se va reuºi sã gãsim niºte fonduri prin care sã restaurãm monumentele cecinstesc eroii acestor þinuturi, cu oameni care ºi-au iubit pãmântu, credinþa ºi neamul.

Prof. MIHULEÞ ACHIM - ª.A.M. NOCRICH

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul I, nr. 8, deceMBRIE 2008

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Aceastã zi preasfinþitã

ªi sãrbãtoare mãritã

Noi poftim ca sã vã fie,

La mulþi ani cu bucurie.

Sã aveþi zile senine,

Sã le petreceþi cu bine,

S-aveþi mare folos

De naºterea lui Hristos.

La anu’ ºi la mai mulþi ani!

„Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu ºi pe pãmânt

pace, între oameni bunãvoire”.

Acest mesaj adus de îngeri din cer în noaptea naºterii

pruncului Iisus sã coboare din nou în inimile ºi sufletele

tuturor. Sã aveþi parte de un an nou plin de bucurii ºi

împliniri.

Adresez aceste urãri tuturor credincioºilor, indiferent

de confesiune, ºi tuturor slujitorilor sfintelor altare din

protopopiatul Agnita.

Pr. Protopop Ioan Jurca

MESAJ CU OCAZIAPRAZNICULUI

NA~TERII MÂNTUITORULUIIISUS HRISTOS

Sfântul Ierarh Nicolae, sãrbãtorit în fiecarean la data de 6 decembrie, este cunoscut înrândurile credincioºilor, ºi nu numai, pentrublândeþea ºi bunãtatea sa ºi pentru faptele demilostenie pe care le-a fãcut pe parcursul vieþiisale. Aceste calitãþi l-au „transformat” dintr-unsfânt localizat pe undeva în istorie într-un personajveºnic contemporan cu toate generaþiile care s-ausuccedat sute de ani la rând ºi apropiat de nevoileºi dorinþele oamenilor, mai ales ale copiilor, dintoate timpurile. Sfântul Nicolae sau Moº Nicolaevine în fiecare an, în noaptea dinspre 5 spre 6decembrie, în fiecare casã cãutând sã împlineascãmai mult sau mai puþin o parte din dorinþele ºigândurile pe care noi ni le-am stabilit. ªi el faceacest lucru într-un mod ascuns, respectând astfelîntocmai îndemnul Mântuitorului de a facemilostenie în aºa fel încât sã nu ºtie stânga noastrãce face dreapta. Prin fiecare dar sau faptã demilostenie pe care le facem în aceastã perioadãnoi devenim parteneri ai Sf. Nicolae sau imitatoriai exemplului sãu.

În data de 5 decembrie 2008 preoþii parohi aioraºului Agnita s-au strãduit sã anticipeze venireaMoºului Nicolae pentru a aduce bucurie ºi folosduhovnicesc copiilor din cele trei grãdiniþe aleoraºului Agnita.

Pãrintele protopop Ioan Jurca a fost alãturide copiii de la Grãdiniþa nr. 1 ºi de copiii claselorI-IV de la ªcoala Generalã nr. 1, bucurându-se defarmecul pe care ni-l transmite puritatea sufleteloraflate la aceastã vârstã ºi împãrtãºindu-le la rândulsãu o fãrâmã din bogãþia duhovniceascã a credinþei

MO~ NICOLAE – M}NG{IETORUL COPIILORcreºtine, care ne sensibilizeazã pe toþi mai ales înaceastã perioadã.

Pãrintele Nicolae Mãrginean a fost prezent înmijlocul copiilor de la Grãdiniþa nr. 3 ºi, þinând contºi de numele pe care-l poartã, a explicat copiilor ceînseamnã cu adevãrat Moº Nicolae pentru noi ºicum ar trebui ca fiecare sã-i urmãm exemplul înviaþa noastrã.

La grãdiniþa nr. 2 ziua a fost oarecum maispecialã prin faptul cã, la solicitarea doamneloreducatoare care se strãduiesc deplin pentruformarea tinerelor suflete ºi au înþeles ce înseamnãºi ce presupune acest demers, pãrintele MihaiNaicu a sãvârºit slujba de Sfinþire a apei sauAghiasma Micã (Sfeºtania) pentru binecuvântareaºi sfinþirea grãdiniþei ºi a tuturor celor ce educã ºisunt educaþi în acest loc. Astfel cu siguranþã putemspune cã Dumnezeu a fost fãcut prezent ºi în acestloc al cultivãrii puritãþii ºi nevinovãþiei copilãriei,mai ales dacã ne gândim la faptul cã MânutitorulIisus Hristos a atribuit împãrãþia cerurilor cucertitudine copiilor.

La sfârºitul tuturor celor trei întâlniripreacucernicii pãrinþi au devenit mesageri aiMoºului Nicolae, oferind „mici” daruri celor „mici”.

A fost o zi în care s-a vãzut încã o datã cã petoþi ne apropie ºi ne unesc aceleaºi valori, aceleaºisentimente, aceeaºi credinþã, ne dorim aceleaºilucruri ºi ne îndreptãm în aceeaºi direcþie, doar cãuneori privim aceste aspecte într-un modfragmentat ºi distorsionat. A fost un exemplu denormalitate.

Redacþia

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei

sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Pentru toþi creºtinii zilelor noastre

Crãciunul are semnificaþii diferite, de cele

mai multe ori îndepãrtate de sensul

religios, adevãrat, al acestei sãrbãtori.

Pentru unii este „vremea colindelor”

(desacralizate), care rãsunã uneori în

inimaginabile ritmuri ºi adaptãri din

biserici pânã în cele mai neaºteptate ºi

nepotrivite locuri. Pentru alþii Crãciunul

se identificã cu împodobirea caselor ºi a

mediilor ambiante. Sunt ºi creºtini care

gãsesc în Crãciun doar un prilej în plus,

dar bine venit, pentru îmbuibare

gastronomicã ºi satisfacere a viciilor

bahice, uitând faptul cã cei nãpãstuiþi

trãiesc de Crãciun o nouã confruntare,

parcã mai acutã, cu nenorocirea lor.

Crãciunul ne oferã ºi clipe de re-amintire

a anilor idilici ai copilãriei nevinovate. Nici

„lumea” comerþului nu rãmâne imuna la

spiritul Crãciunului, ºtiut fiind faptul cã

de multã vreme Crãciunul a devenit un

factor pregnant în schimburile comerciale

ale societãþii de consum, unde totul se

vinde ºi se cumpãrã (sub semnul

Crãciunului), inclusiv Crãciunul. Se cautã,

se cumpãrã, se oferã ºi se primesc cadouri

într-un ritm sufocant, în care nu putem

desluºi nici un sens, neluând în

considerare faptul cã de Crãciun în primul

rând Dumnezeu ne-a oferit cel mai de preþ

dar. Un fapt este cert: Crãciunul ne

marcheazã pe toþi, de la cei aflaþi în pragul

supravieþuirii pânã la cei aflaþi pe cel mai

înalt val al prosperitãþii materiale sau al

importanþei sociale. Pentru toþi vine

Crãciunul.

Constatãm cu tristeþe cã tot mai puþini

creºtini ºtiu sau îºi amintesc ce este cu

adevãrat Crãciunul: sãrbãtoarea naºterii

ca om a Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul

Iisus Hristos. De Crãciun sãrbãtorim

împlinirea promisiunii pe care Dumnezeu

a fãcut-o oamenilor pe parcursul mai

multor generaþii: cã va trimite în lume

pe Fiul Sau „pentru noi oamenii ºi pentru

a noastrã mântuire”. Ar fi frumos, în

fiecare an, sã rememorãm ºi sã

reactualizãm în sufletele noastre acest

eveniment cu rezonanþe cosmice. Cu

toate acestea Hristos rãmâne pentru

mulþi dintre creºtinii Lui, undeva la

periferia istoriei ºi a existenþei, prezent

doar într-un mod subconºtient, în felul în

care ne reprezentãm trecerea anilor,

dupã Hristos. Am încetat de mult sã ne

mai împrospãtãm sufletele din bucuria

venirii lui Dumnezeu pe pãmânt,

mulþumindu-ne cu firimiturile nesãþioase

pe care lumea secularizatã le livreazã cu

zgârcenie sufletului nostru. Totuºi, bunul

Dumnezeu ne mai oferã o ºansã, iar acest

lucru se va repeta neîntrerupt, an de an,

pânã la sfârºitul timpului: de Crãciun

Hristos se naºte din nou pe pãmânt ºi

aºteaptã ca noi sã ne deschidem larg

sufletele pentru a-L primi înlãuntrul

nostru. Poate a venit timpul sã-I restituim

lui Dumnezeu drepturile asupra

Crãciunului, confiscate ipocrit de o lume

din care Dumnezeu a fost alungat ºi care

încearcã sã converteascã în câºtig sau

satisfacþie materialã chiar ºi cele mai

nobile ºi autentice valori religioase.

Probabil cea mai potrivitã urare pe care

o putem adresa de Crãciun creºtinilor din

zilele noastre este cea pe care o mai

auzim uneori în glasurile colindãtorilor

dupã ce vestesc gazdei evenimentul

petrecut în Betleem în urmã cu peste

doua mii de ani: Naºterea lui Iisus Hristos

sã vã fie cu folos, duhovnicesc, am putea

adãuga noi.

Pr. Cosmin Coºorean

(Coveº)

Pentru to\i vine Cr[ciunul…

Aflând cã la Grãdiniþa Nr 3 , de pe str Fabricii, copii sunt foarte cuminþi, Moº

Niculae le-a trimis daruri. Acestea au fost împãrþite de Protopopul Ioan Jurca ºi preotul

Nicolae Mãrginean în parohia cãruia se aflã grãdiniþa.

De darurile oferite s-au bucurat peste 150 de prichindei, care au declarat în gura

mare cã sunt cuminþi, ºi au mulþumit cântând cu toþii o colindã, pentru ca Moº

Nicolae sã le lase în ghetuþe ºi alte daruri.

I.B

AGNITA

A VENIT MO~ NICOLAE

Dacã-ntr-un an întreg au fost ºi zile grele,

Fulgi curaþi ne spun: „Uitaþi acum de ele!”

Cã aºteptãm Crãciunul cu sufletul curat

ªi fericiþi cu toþii plecãm la colindat.

Priviþi cât de frumos se joacã fulgii-n zbor

ªi nimãnui nu-i pasã cã-i vânt, cã-i frig, cã-i nor.

Gata cu supãrarea, lãsãm deoparte sfada,

Gândul s-avem curat aºa precum zãpada.

Sã nu uitãm o clipã de tot ce a fost bun,

Cãci uite iar în prag e bunul Moº Crãciun.

El are daruri multe...pentru cei mici, cei mari,

Doar cã-i mai ceartã moºul pe cei mai nãzdrãvani.

Copiii spun sfioºi cum s-a-ntâmplat cândva

De-au rupt foaia aceea-n caiet c-o notã rea,

C-au mai fugit la joacã, nu s-au spãlat pe dinþi,

Dar, moºule, „de-acuma vom fi copii cuminþi!”

ªi-n seara asta sfântã sã ºtiþi, toþi copilaºii

Sunt mai cuminþi se pare chiar decât îngeraºii,

Pãrinþii-s fericiþi, îºi amintesc ºi ei

Cum l-aºteptau pe moº când erau mititei.

Dar oare lângã sobã bunicii ce gândesc?

C-au ochii-nlãcrãmaþi. Tãcuþi la ce privesc?

Ei seamãnã cu moºul acesta bun, sfios

ªi-aºa înlãcrãmaþi ei ne zâmbesc duios.

N-apucã moºul încã sã iasã bine-n tindã

La uºa casei noastre se-aude o colindã:

„Azi e seara de Ajun,

Mâine-i ziua de Crãciun,

Când Mesia S-a nãscut

ªi Scriptura s-a umplut.

S-a nãscut dintr-o Fecioarã

ªi e Domn peste popoare.

S-a nãscut în Vifleem

Sã mergem ca sã-L vedem.

Om bun sã te veseleºti

De vestea ce o primeºti.

ªi Crãciunul sã mai vinã

„La mulþi ani” cu bucurie!”

Învãþãtoare Margareta Pãtruªcoala Generalã nr. 1 Agnita

LA CR{CIUN

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 7

EI S-AU N{SCUT @NIANUARIE

Aroneasa Cornel 1 ian 84 de ani RetiºVârlan Anica 1 ian 83 de ani BruiuItu Victoria 2 ian 89 de ani Ghijasa de SusBârsan Verghina 3 ian 92 de ani RetiºMoldovan Nicolae 4 ian 85 de ani ÞelineBrumar Emil 4 ian 85 de an RetiºBârsan Maria 7 ian 90 de ani RetiºMuntean Marioara 10 ian 88 de ani MerghindealJecan Reghina 11 ian 86 de ani MerghindealPopia Maria 13 ian 88 de ani AlþânaCioca Emilia 13 ian 82 de ani CoveºCãlin Anica 14 ian 85 de ani Ghijasa de SusHeleria Jenia 14 ian 82 de ani BruiuTârnovan Maria 17 ian 83 de ani HosmanDrãgan Elena 19 ian 84 de ani ÞelineDobre Aurel 19 ian 84 de ani RetiºTatu Ioachim 19 ian 82 de ani AlþânaPãºcãlãu Ana 22 ian 93 de ani MarpodPãcurar Constantin 22 ian 81 de ani CoveºRaicu Toader 23 ian 88 de ani Ghijasa de SusHerbert Ioan 23 ian 86 de ani Dealu FrumosDemian Ioan 24 ian 83 de ani HosmanPotor Ioan 25 ian 87 de ani BruiuBrezae Ioan 25 ian 87 de ani AlþânaZlatea Petru 27 ian 87 de ani RujaCândea Fimia 27 ian 85 de ani AlþânaGrecu Maria 27 ian 85 de ani StejeriºRaicu Lucreþia 27 ian 81 de ani Ghijasa de SusCostea Maria 28 ian 86 de ani HosmanBrezae Maria 31 ian 83 de ani Alþâna

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilorN.R: Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

PLECAREA LA NAZARETCând i-a fost Mariei sã nascã, a trebuit sã plece cu omul ei, în satul

în care se nãscuse, pentru cã împãratul de atunci, dãduse ordin cafiecare om sã se înscrie în satul de unde i se trage neamul. ªi ajungândîn Nazaret, cã aºa se chema satul lui Iosif, nu mai gãsirã nici un neamde-al lor, aºa cã umblau din casã în casã, numai sã capete loc de dor-mit.

CRÃCIUNPe vremea aceea, trãia în Nazaret unul Crãciun, om tare bogat,

dar zgârcit ºi aspru, om cu inima de piatrã. Pe femeia ºi pe fetele lui lebãtea ºi le chinuia în tot felul, cum nu-i plãcea ceva, ori nu-i fãceau peplacul lui. Sãrmanele femei erau betege ºi stâlcite. Când pleca la moarãfemeile dormeau cu rândul, sã nu le prindã Crãciun cã nu-l aºteaptã cutoate ºi cu tot ce-i trebuia. Tocmai acum plecase cu 12 care la moarã, ºifemeile nu-ºi mai vedeau capul sã pregãteascã totul, sã fie bine. Iacã,tocmai când aveau mai mult de lucru ºi umblau de colo pânã colo dupãfurci ºi dupã pari, iatã cã soseºte ºi Fecioara Maria cu Iosif:

- Lasã-mã, femeie bunã, sã mân la dumneata, cã-s ostenitã de drumºi curând va sosi ceasul sã nasc.

- Bucuroasã te-aº lãsa, îi rãspunse Crãciuneasa, dar am un bãrbatrãu ºi amarnic. Uitã-te la fetele mele: una-i ºchioapã, alta-i oarbã ºi atreia oloagã.. Da’ eu, crezi cã o duc mai bine? Uitã-te ce am pe trup ºipe mâini.

Se uitã Maica Domnului la ea ºi-i fu tare milã de ea, cã era toatãzdrobitã ºi vânãtã. Dar Fecioara Maria le ºtia toate astea, de aceea îimai zise:

- Lasã-mã, mãcar în ocol sã mã ascund, cã nu mã mai þin picio-arele.

ªi Crãciuneasa, femeie miloasã, o primi ºi-i fãcu loc în staul, lângãieslea vitelor, unde credea ea cã bãrbatul ei n-are s-o vadã.

Pe vremea, aceea încã nu erau stele pe cer, numai Luna umbla, ºioamenii lucrau la Lunã ca acum la Soare.

NAªTEREA LUI IISUSªi a venit vremea ca Maica Domnului sã nascã ºi l-a nãscut prin

cap, aºa cum a hotãrât Dumnezeu, cã va trebui sã se nascã fiul lui, casã poatã lua zapisul de la Diavol, ºi sã rãscumpere pe oameni. Cum l-anãscut pe Domnul Iisus Hristos, boii l-au aburit, iar femeia lui Crãciuna ajutat-o pe Maica Domnului

Atunci s-a arãtat pentru întâia oarã, ca sã vesteascã lumii venirealui Iisus, luceafãrul de searã, pe casa lor ºi dupã asta stelele.

Crãciun vãzu de departe lumina stelelor, se opri ºi zise înfuriat:- Oare ce mi-au fãcut nebunele acelea de mi-au aprins casa? ªi se

Propunere pentru o poetã din Ruja

Tanti Stela are 74 de ani, dar nu se lasã! E foarte activã, cu poftã de viaþã ºi, cel mai grav,„comite” versuri! E o poetã – autodidact, are puþinã ºcoalã, dar multã sensibilitate, aplecarespre frumosul din viaþã ºi din artã. Nu ezitã nici acum sã-i îndrume pe cei mai tineri în realizareade spectacole. Un bun exemplu pentru destui tineri dezabuzaþi, plictisiþi, fãrã chef!

Profesor Mircea Drãgan - Noiºteþeanu

Colo-n susu, mai în susu,Hoi dai lerui ler, Doamne,Supra mânãstirii dalSuntu popi, suntu preoþi,Suntu-mi-þi grãmãtici.Grãmãticu cel mai micuSus, sus, sus,cã s-au suitTurnu cu zãbrelele.Luat-o toaca într-o mânã,Tocolia-n cealaltã.Dat-o-n toacã-ntâia oarã,Frumos toacã-o rãsunatu,Cerului, pãmântului.Nime-n lume nu-l d-audeFãrã domnu’ Dumnezeu.El bine nu s-o-ncrezutu.Dat-o-n toacã-a doua oarã.Frumos toaca rãsunarãCerului, pãmântului.Nime-n lume nu-l d-audeFãrã domnul Dumnezeu,El bine nu s-a-ncrezutu.Dat-o-n toacã-a treia oarã.Frumos toaca rãsunarãCerului pãmântului.Nime-n lume nu-l d-audeFãrã domnul Dumnezeu.El bine cã s-a-ncrezutu,Corãbiile cã le-o gãtitu,Mai frumos le-a-mpodobitu’,Tot cu stele mãrunþele.La mijloc, la mijlociuScriºi îs doi luceferei.Scrisã-i luna cu luminã,Soarele cu razele.Le-o gãtit ºi le-o pornituJos pe mare, jur de soare.Supra mãnãstirii dalbeS-auzeau cântãrileSara, dimineþileCum cetesc vangheliile.Precum merge cetirea reLacrãmile þârâiau

Scutea Simion(Micloi),64 de ani, Sãsãuºi, 20 VII 1984

ZÂORI, ZÂORI, DRAGI SURORI,Da grãghiþi cu revãrsatu,Cã ne-apucã ziua-n satuCu murguþu de furatuªi cu doi de cãpãtatu.Þu, þu, þu,murguþule,Þu, þu, þu, din pas mai tare,S-ajungem în sat cu soare,C-am o mândrã ca o floare;ª-acuma pe noi ne-aºteaptãCu coatele pe fereastã,Cu veadra de vin pe masã.Þie- traista cu ovãz,Mie-blidu’ cu scovãrz’.Þie -gãleata cu apã,Mie-guriþa câteodatã.Sã hii, gazdã,sãnãtos,Peste ani mai veselos;Cu familia dempreunãSã hiþi tot cu voie bunã!

Dobre Maria(leliþa lu’ Geanã),

68 de ani, Retiº, 1978

COLINDA POPII COLINDE

Astã noapte m-am culcat,Ce vis frumos am visat!ªi din somn când m-am trezit,Focu-n sobã era stins;Ceasul se-aude bãtândªi cocoºul iar cântând.Vãd luna aprinsã tareªi la ea-ncep a mã ruga:Lunã, Lunã, Sfântã Lunã,Tu eºti fecioarã pe cerChiar în seara de Ajun.Lasã-þi raza ta mai josCã se va naºte Hristos;Lunã, cu lumina taLumineazã Fecioara.Pruncuºorul ei iubitÎn scutec l-a-nvelit,În iesle l-a aºezat,Îngerii l-o-nconjurat;Iar pãstorii de la stânãVin cu steaua împreunãªi cu flori de mãr în mânã.

Stela Zãmãcãu

* * *

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

Sunt, Doamne-al meu, pe ochiul tãu un norNãtâng, purtat de vântul pribeag al neºtiinþei,Alungã-mã cu pleoapa ºi-adunã la IzvorSã mã clãteºti de umbre cu apa suferinþeiSunt, Doamne-al meu o tainã ce vin sã o deslegiCa miel nãscut mirat, numaidecât sã moarãMã sameni primãvara, iar tomna mã culegiCând buruianã neagrã, când grâu de dus lamoarã.Sunt, iartã-mã Pãrinte pe crucea ta un semnCe greu te înconvoaie cu secole de vinã,Un cariu ce-þi pãtrunde în umãr, dinspre lemnSunt, iartã-mã Pãrinte, în grâna Ta, neghinã.Sunt, Doamne-al meu, în grâul Tãu neghinãMai mult decât o pleavã stric bunul aluatAlege-mã degrabã ºi-aruncã-mã-n luminãPrin paiul unei raze sã urc în grâu curat.

EXPLICAÞIE NECESARÃ

Eu vin dintr-un timp paralelDintr-o lume greºitã, dintr-o lume strãinãIntraductibil mã simt, sunt acelCe sosesc din lumea cuvântului „vinã”Eu sunt boala voastrã, misterios furiºatãVin din apã, din aer, mã amestec în sângeSosind dintr-o lume neºtiut de ciudatãMã conjug foarte iute cu verbul a „plânge”Eu sunt nefiinþã, voi îmi spuneþi Neomªi vin des la voi, însã sunt nevãzutSã mã iert singur nu pot; nu sunt GnomDacã vreþi sã mã prindeþi sunt uºor de þinut.Sufletul meu e un mister neterestruMã amestec de dor, de speranþe ºi patimiMã închipui ades sub formã de spirit silvestruDar avem în comun aceeaºi grupã de lacrimiEu sunt suferinþã ºi mã doare cã suntStrigoiul ce vã bântuie verbul odihneiDintr-un timp anormal, paralel la pãmântSosesc sã vã-mprãºtiu trãirile tihnei.

CR{CIUNUL ~I CR{CIUNEASAluã repede înaintea carelor sã vadã ce-i.

În vremea asta Crãciuneasa trimise cu rodini, aºa cum se cuvine, laMaica Domnului pe fata cea ciuntã.

Maica Domnului tare s-a bucurat cã a fost pe lângã ea un sufletmilos, care s-o îngrijeascã ºi sã-i facã toate dupã obiceiurile româneºtiºi se gândi cum sã-i rãsplãteascã?

Iacã, îi pune fetei mâna la loc, ba încã i-o fãcu de aur. Trimise atunciCrãciuneasa pe fata cea ºchioapã. Maica Domnului îi puse ºi ei un piciorde aur. Trimise apoi ºi pe cea oarbã ºi Maica Domnului îi puse alþi ochibuni ºi fata vedea încã parcã mai bine ca mai înainte. Iatã cã tocmaiatunci soseºte ºi Crãciun acasã ºi nu se mai dumireºte de ceea ce vede.Vede stele pe cer, vede luceafãrul de miezul nopþii, vede atâta luminã înjurul casei ºi totuºi nimic nu arde. Odatã rãcneºte, cum îi era obiceiul ºifemeia lui, baba Iova ºi cu fetele lui au venit fuga în calea lui, toatetremurând de fricã:

- Cine a venit în casele mele în lipsa mea ºi ce-i cu lenea asta pe voi,de nu mi-aþi ieºit înainte cum se cuvenea?

Baba Iova, vãzând cã el ºtie de undeva, cã are oaspeþi, îi spuse totuldin fir a pãr. ªi se rugã s-o ierte, cã tocmai atunci se spãla pe mâini, aºacã n-a putut ieºi în calea lui.

Când îi vãzu mâinile încã cu pete de sânge, Crãciun într-adevãr se-nfurie, încât, cum era atunci cu barda-n mânã, îi tãie Crãciunesei amân-douã mâinile din cot. Sãrmana Crãciuneasa se vãicãrã de durere ºi boc-indu-se o rupse la fugã ºi se duse la Maica Domnului ºi-i arãtã:

- Uite ce mi-a fãcut pãgânul cela de bãrbat.- Lasã, nu te plânge, cã toate sunt fãcute spre cele de mântuire, Du-

te ºi adã cum vei putea cu monturile, mâinile tale.Se duse Crãciuneasa ºi fãcu cum îi spuse Maica Domnului. Maica

Domnului le luã ºi, suflând peste ele, le lipi la loc ºi se fãcurã aºa cumfuseserã mai înainte, ba încã ºi mai frumoase, cã erau suflate cu aur. Nuºtiu Crãciuneasa cum sã-i mulþumeascã mai frumos ºi sãrutându-imâinile, se duse la Crãciun sã-i ajute. Dar Crãciun când o vãzu cu mâinilelipite la loc ºi mai frumoase ca mai înainte, rãmase ca trãsnit locului ºinu putu scoate o vorbã.

- Femeia, care a venit la noi ºi a nãscut, mi-a pus mâinile la loc. Apoiîi povesti cum le vindecase ºi pe fetele lor.

Crãciun fu atât de miºcat de aceste minuni, încât inima lui se muieºi, cãzând în genunchi, îi ceru iertare femeii sale, pentru tot rãul ce i-lfãcuse ºi apoi, ducându-se în staul, i se închinã Fecioarei Maria ºi luiIisus Hristos, recunoscând în el pe Dumnezeu. ªi pentru cã în casa luiºi pentru cã el a fost cel dintâi om care a crezut în Hristos, ziua în cares-a nãscut Domnul nostru Iisus Hristos s-a numit de atunci Crãciun.

Din volumul „MITOLOGIA ROMÂNEASCÔ de Marcel Olinescu

GRÂU CURATNICU GANEA

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

Reprezentând judeþul Sibiu la Concursul

Interjudeþean de Orientare „Cupa Munþilor

Fãgãraº”, alãturi de alte 5 echipe din judeþele Alba,

Braºov, Harghita ºi Oradea, desfãºurat în oraºul

Victoria, agniþenii se mândresc cu premiile

obþinute.

Echipa din Agnita a fost compusã din: Rareº

Baºa ºi Andreas Schuffert la cat. 12 ani, Andreea

Schuffert ºi Tudor Platon la cat.14 ani ºi, Alexandra

Fleºariu, Raul Andrei la cat. 16 ani.

La proba de Ecoturism, Rareº Baºa ºi Andreeas

Schuffert au obþinut locul I. La Orientare Turisticã

proba individualã, toþi agniþenii s-au clasat pe

Interiorul îl reprezintã pe proprietar,

faþada reprezintã localitatea

AGNI|ENII S-AU ORIENTAT BINEprimele trei locuri: Raul Andrei de la Colegiul ATLaurian locul I, Andreeas Schuffert de la ªc. GDTeutsch, Rareº Baºa de la Colegiul AT Laurian ºiTudor Platon de la ªc GD Teutsch locul II, AndreeasSchuffert de la ªc GD Teutsch ºi Alexandra Fleºariude la Colegiul AT Laurian locul III.

La proba de Orientare Turisticã toatã echipa aobþinut locul III, iar la Ecoturism locul IV.

Calitatea de coordonator al echipei ºi-a asumat-o Clubul Elevilor din Agnita

Atât câºtigãtorii cât ºi profesorii însoþitori,Stelian Sârbu, Iancu Mihãilã ºi Zaharia Ganea meritãfelicitaþi ºi o facem cu plãcere.

I. B.