Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 937

Luni, 7 Septembrie 2015

S candalul ”Vochiþoiu-Avram” începe sã devinã iritant pentrumulþi locuitori ai Vãii Jiului, prin metodele folosite - canalele

media, sãli de judecatã ºi mai nou prin scrisori adresate direct cetãþenilor. Sâmbãtã, o doamnã dintr-un bloc din zonaMignon mãtura, înjurând de mama focului, un maldãr de hârtiipe care le-a înghesuit într-un sac de gunoi. Erau scrisorile senatorului Vochiþoiu. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

”Io, Vochiþoiu -voievod, solicit”...

Staþia desortare, gatade inaugurareA stãzi (luni) la prânz

va fi inauguratãuna dintre cele maiimportante investiþii dinValea Jiului, staþia desortare a deºeurilor.

Lucrãrile au fost finalizateºi acesta este un pas impor-tant în gestionarea deºeurilormenajere, pas ce va fi urmatde colectarea selectivã ºi dealiminarea gropii de gunoi dela Vulcan.

În zona Dâlja a fost construitã staþia de sortare adeºeurilor din Valea Jiului.Gunoiul nu va mai fi adunatîn condiþiile în care se faceacum acest serviciu, iar la

staþia de sortare se va faceultimul triaj, urmând ca doardeºeurile menajere sã plecespre groapa ecologicã de laBârcea Mare.

Investiþia a fost finalizatã ºi luni, sãptãmâna viitoare, va fi inauguratã în prezenþapreºedintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, AdrianDavid. „Probabil cea maiimportantã investiþie a CJHdin ultimii ani este aceastãstaþie de sortare ºi transfer adeºeurilor din cadrul sistemu-lui de management integrat aldeºeurilor, un program careeste pe final ºi urmeazã sãfie implementat în curând.Luni la ora 13,00 va avea locrecepþia oficialã a investiþiei.E vorba de o lucrare deaproximativ 5 milioane deeuro, bani europeni, în proporþie de 90%, restul fiindfinanþãri ale administraþiilorlocale”, a spus Adrian David,preºedintele C J H.

Pentru Valea Jiului, aceastãstaþie înseamnã enorm, iargestionarea gunoiului se vaface în alþi termeni. Va urmaºi o perioadã de informare ºiconºtientizare a populaþiei,care va fi îndemnatã sãcolecteze selectiv, iar, maiapoi, groapa de gunoi de laVulcan va fi închisã. Aceastava fi ecologizatã cu suma debani rãmasã din economiilefãcute la proiectul iniþial de70 de milioane de euro.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

D osarul în carefostul ministru

Monica Iacob Ridzi acerut întrerupereapedesei cu închisoareaa fost din nou amânatla finele sãptãmâniitrecute.

Termenul a fost fixatpeste douã sãptãmâni, iaratunci vom afla dacã i seva întrerupe pedeapsa cuînchisoarea, necesare fiindcâteva expertize care încãnu au ajuns la instanþa

Tribunalului.Tribunalul Ilfov a amâ-

nat din nou pronunþareaîn cazul dosarului MonicãiIacob Ridzi. Fostul deputatde Valea Jiului a cerutîntreruperea pedepsei pe motiv cã suferã de oboalã incurabilã, dar pro-nunþarea a fost amânatãpânã în data de 16 sep-tembrie. Decizia instanþeide la Ilfov vine la câtevazile dupã ce Monica IacobRidzi a postat pe blogulpersonal o scrisoaredeschisã prin care cere

pedeapsa capitalã pentrucei care sunt condamnaþipentru fapte de naturãeconomicã, dar bolnavifiind, oricum nu mai

aºteaptã decât ziua finalã.Pânã în data de

16 septembrie, „martoriiCristian Cãlin Nazare ºiMihaela Marin Þârlea vorfi audiaþi ºi INML urmeazãsã trimitã instanþei lista

experþilor care au partici-pat la consultarea petenteiºi redactarea raportului deexpertizã medico – legalãefectuat în cauzã, precumºi fotocopii de pe toateactele cu caracter medicalcare au fost avut în vederela întocmirea raportului de expertizã”.

Monica Iacob Ridzisuferã de trombofilie ºileuconeutropie ºi a cerutîntreruperea pedepsei de5 ani cu închisoare pentruabuz în serviciu privindmanifestãrile de Ziua Tineretului din 2009,pentru a se putea trata.

Amânare în Dosarul Monica Iacob Ridzi

A ngajãrile din2013 de la

Societatea Naþionalãa Huilei, în instanþã.Anul 2013 a fostcaracterizat lanivelul SocietãþiiNaþionale a Huileide angajãri.

Dupã zeci de ani, laminele din Valea Jiuluiau avut loc angajãri,dar lºi acestea au debu-tat cu stângul. Criteriileau fost stabilite de conducerea societãþii,iar unele dintre acesteaau intrat în vizorulConsiliului Naþionalpentru CombatereaDiscriminãrii.

Complexul EnergeticHunedoara a primit oamendã de la CNCDdrept pentru care auapelat la instanþã.3000 de lei ar trebui sãplãteascã ComplexulEnergetic Hunedoaraca amendã contra-venþionalã pentru nere-spectarea anumitor

condiþii. Astfel, pentruangajãrile din luna maide la Mina Lupeni,CEH a stabilit maimulte condiþii, iarCNCD a a dispus - prinNota de autosesizarenr. 3682/29.05.2013- începerea din oficiu a unei analize de dis-criminare pe criterii devârstã, domiciliu ºiþinutã.

“Motivul pentru careSocietatea complexulEnergetic HunedoaraSA, prin sucursalaDivizia Minierã aacþionat în instanþãConsiliul Naþional pentru CombatereaDiscriminãrii rezultã dindispoziþiile art. 20, alin.

9, potrivit cãruiaHotãrârea colegiuluidirector poate fi atacatã în instanþa de contencios administrativ. Astfel,hotãrârea numãrul35/22.01.2014 adoptatã de ColegiulDirector al ConsiliuluiNAþional pentruCombatereaDiscriminãrii, prin carea fost constatatã ºisancþionatã fapta dediscriminare sãvârºitãde contravenienta încazuã a fost contestatãla Curtea de Apel AlbaIulia, instanþã care arespins acþiuneaîndreptatã împotrivaacesteia”, se aratã

într-un rãspuns remiscotidianului CronicaVãii Jiului, de CsabaFerenc Asztalos,preºedintele CNCD.Proces pierdut la AlbaIulia, continuat laCurtea Supremã. Ceide la ComplexulEnergetic Hunedoaraau pierdut procesul dela Curtea de Apel AlbaIulia, iar apelul se vajudeca la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie.Deocamdatã instanþasupremã nu a acordatun termen de judecatãîn acest dosar.

“Cauza se aflã înprocedurã de filtru.Primul termen de jude-catã urmeazã a fi alocat ulterior.”

Regulamentul deconcurs impunea onotã finalã minimã depromovare a concursu-lui de angajare - 6, laobþinerea cãreia con-tribuia, în proporþie de50%, ºi proba de anali-zã a dosarului bazatãpe notele obþinute în

raport cu criteriiledomiciliului ºi vârstei.

Acest lucru con-travine cu regulile decombatere a discrim-inãrii. În privinþa criteri-ului „vârstã”, regula-mentul prevedea opondere de 30% dinnota finalã, punctajulînsã fiind acordatdiferenþiat în funcþie de

categoria de vârstã aparticipantului, astfel:18 - 22 de ani – 10puncte; 22 - 24 de ani– 15 puncte; 24 - 26de ani – 20 de puncte;26 - 28 de ani – 15puncte; 28 - 30 de ani– 10 puncte; peste 30de ani – 1 punct.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Uceniciastagiu decotizare,în anumitecondiþiiU cenicia, stagiu

de cotizare.Pensionarii mineri dinValea Jiului au solici-tat de nenumãrate orirecunoaºterea perioa-dei de ucenicie dreptstagiu de cozizare.

Acum, reprezentanþiiMinisterului Muncii vin cuo serie de precizãri înacest caz. “Numai în situ-aþia persoanelor care auurmat cursurile de ucenicieîn scopul pregãtirii profe-sionale în perioada în careaveau calitatea de angajat,perioada respectivã esteconsideratã vechime neîn-

treruptã în muncã. Timpullucrat ca ucenic, practicantsau elev al unei ºcoli pro-fesionale, se considerastagiu de cotizare, dacã sefãcea dovada cã în aceastãperioadã persoana respec-tivã rpimea salariu la carese plãtea contribuþia deasigurãri sociale. Uceniciipot dovedi cã au primtisalariu pe perioada deucenicie cu adeverinþe elib-erate de unitãþile la careau lucrat sau de unitãþilecare deþin scriptele dincare rezultã acestea”, searatã în documenteleMinisterului Muncii.

Cei care au beneficiat

de bursã nu se considerãcã au stagiu de cotizare.

“Este necesar sã sefacã distincþia între salariuºi bursã. Astfel, celor careau primit bursã pe timpuluceniciei, nu li se poateconsidera stagiu de coti-zare aceastã perioadãîntrucât plata acestorsume nu s-a fãcut dinfondul de salarii, ci dinfondul de ºcolarizare ºinu au contribuit la fon-duri de asigurãri socialede stat”, se mai aratã îndocument.

În condiþiile în careperioada de ucenicie s-aintegrat noþiunii de for-mare profesionalã, pen-tru care nu s-a cozizat laasigurãrile sociale de stat,perioada de ucenicie nuconstituie vechime înmuncã. Astfel, acesteperioade nu pot fi val-orificate lastabilirea/recalculareadrepturilor de pensie.

Monika BACIU Monika BACIU

S e reia judecarea

procesului dintrePrimãria Aninoasaºi PrimãriaPetroºani.

În cursul acesteiluni, la TribunalulHunedoara va trebuidepus raportul decontra-expertizã care va decide careadministraþie localãrãmâne cu zonaindustrialã de laLivezeni.

Prefectul judeþuluiHunedoara, în calitatede reclamant cheamãla barã primãriaAninoasa, PrimãriaPetroºani ºi oficiul decadastru ºi publicitateimobiliarã hunedoaraîntr-un dosar care areca obiect reexaminareamendã judiciarã.

Prefectura Hunedoaraeste cea care a dat înjudecatã cele douãprimãrii, conformmodificãrilor aduse laLegea Cadastrului,care spun cã, acolounde administraþiilepublice nu se înþelegpe cale amiabilã,Instituþia Prefectuluiintroduce acþiune îninstanþã pentrurezolvarea situaþieiconflictuale.

Procesul dintrecele douã unitãþi teritoriale se aflã perolul TrbunaluluiHunedoara, iar lupta

la barã a debutat îndecembrie 2012.

Terenul de laLivezeni de aproxima-tiv 20 de hectarereprezintã de fapt ozonã industrialã, undeîºi au sediul o serie de societãþicomerciale, ºi se aflãîn administrareaPrimãriei Petroºani.Din anul 2012,administraþia localãde la Aninoasa adeschis un processpentru revendicareaterenului.

Monika BACIUMonika BACIU

Se reia disputa pe zona industrialã

Angajãrile în minerit au ajuns la Curtea Supremã

Sute de pliante - cu o scrisoare a sena-torului de Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu -au umplut cutiilepoºtale ale locuitorilordin Petroºani. Tema:”eternul” rãzboi politicîntre senator ºi direc-torul general al SCApa Serv Valea Jiului,Costel Avram, pe eterna problemã apreþului apei.Scrisoarea adresatãcetãþenilor începe cu”Eu, HaralambieVochiþoiu…” ºi conti-nuã cu enumerareaobligaþiilor, pe parteasocialã, a tuturor insti-tuþiilor – ADI, fiecareprimãrie în parte,Consiliul Judeþean,Prefecturã - ºi încheiecu ”Solicit ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,prefecturii JudeþuluiHunedoara, ADI ºi pri-

marilor din Valea Jiuluisã respingã propune-rile aberante ale conducerii SC ApaServ(…) ºi sã între-prindã demersurilenecesare pentrudemiterea manageruluiacestei societãþi”…

În continuareascrisorii, senatorulVochiþoiu îºi prezintãralizãrile/demersurilefãcute în calitatea sa

de parlamentar.

”Din toatã hârtiaasta putea face caietepentru copii, cã eu amcinci ºi nu mai ºtiucum sã mã descurc, cãîncepe ºcoala. Parcãar fi campanie electoralã. O fi fãcutVochiþoiu cã d-aia epus acolo, dar lafirmele lui nu ºi-a plãtitoamenii ºi se purta

urât ºi acum e parla-mentar. Ãlãlat, Avram,tot scumpeºte apa deo sã ajungem sã bemapã din Jiu. Nici unulnu-i mai bun” – a spuslocatara blocului 101,din Petroºani, supãratãpe ”mizeria” fãcutã desenator.

În toate acuzelesale, HaralambieVochiþoiu nu a propusnici o soluþie concretã,care sã fie ºi viabilãeconomic, drept pen-

tru care cel cãruia i-asolicitat la modulimperativ demitereadirectorului Apa Serv,Consiliul Judeþean, i-a rãspuns prinpreºedintele acestuia,Adrian David.

”Când am primitbanii europeni pentruimplementarea acestuiimportant proiect, fãrãde care poate astãzinici nu am mai fi pututavea apã la robinet înmulte zone din ValeaJiului, finanþatorii auimpus anumite obiec-tive pe care trebuie sãle respectãm pentru cãaltfel riscãm sã fimobligaþi sã returnãmbanii investiþi în acestproiect. Este grav cã,în timp, deºi a existatun program de actua-lizare a tarifelor, acestanu a fost respectat ºitrebuie vãzut de ce nus-a fãcut acest lucru”,a spus public AdrianDavid.

Acesta a mai precizat cã pasarearesponsabilitãþii pentruajustare a tarifelor încurtea Apa Serv ValeaJiului ºi a directoruluigeneral Costel Avrameste o eroare.

”Toatã lumea aratãacum cu degetul spre

directorul CostelAvram. Dar Avram aredoar un rol executiv laSC Apa Serv ValeaJiului ºi trebuie sãpunã în execuþie acestcontract. Un anumitpersonaj politic dinValea Jiului(Haralambie Vochiþoiu– n.n.) ne-a solicitatdemiterea din funcþie adirectorului Apa Serv,ca de altfel demitereaîn bloc a întreguluiConsiliu deAdministraþie al operatorului de apã ºicanalizare din Vale.Solicitarea aceastadenotã o totalã lipsã de pregãtire adomnului senator ,pentru cã nici direc-torul general al ApaServ ºi nici Consiliulde Administraþie nu seschimbã prin decizii leConsiliului judeþean.Mai mult, în loculdomnului directorAvram, eu aº fi celcare aº cere un motivpentru care sã nu punîn aplicare aceastãdecizie de majorare atarifelor”, a declaratAdrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Septembrie 2015 Actualitate 3

Lucian Vâlcelian se afla sub mãsuraarestului provizoriudupã ce judecãtorii dela Curtea de ApelAlba Iulia nu primiserãdocumentele prin careautoritãþile italienecereau arestarea pre-ventivã ºi extrãdareasa. Din acest motiv,odatã cu sosireadosarului tânãrului,magistraþii s-au întrunitîntr-o nouã ºedinþã ºi au hotãrât punereaîn executare a man-datului european de arestare emis deParchetul de pe lângã Tribunalul dinTorino la data de24.08.2015 ºi

predarea acesteiacãtre autoritatea judiciarã competentãdin Italia. Mandatul dearestare îºi face efectulîncepând cu data de09.09.2015 ºi pânã ladata de 23.09.2015.Profitând de faptul cãdosarul sãu era incom-plet, Vâlcelian Luciana contestat mãsuradetenþiei provizorie iarsolicitarea se va judecamâine 08.09.2015,chiar dacã între timpau sosit toate docu-mentele justificative dela italieni. LucianVâlcelian a evadat laînceputul lunii augustdintr-un spital de psihi-atrie din Italia dupã ce

ºi-a ucis soþia în faþa copiilor ºi a fostprins în localitateahunedoreanã Cãlan.Individul ºi-a bãtutsoþia cu o bâtã pentrucã o bãnuia de infideli-tate ºi apoi a fugit dela locul crimei.

În urma expertizeimedicale, s-a constatatcã acesta nu are dis-cernãmânt din cauzaunor probleme psihicegrave ºi a fost internatîntr-un spital dinMantova, în apropierede Verona.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

C opilaºul de un an ºi optluni încuiat în casã de

cãtre bunica lui care s-a dusîntr-un oraº învecinat ca sã-ºicumpere bãturã, a fost luat îngrija statului

Poliþiºtii din Aninoasa au descinsla femeie ºi l-au luat pe micuþ, înbaza unei ordonanþe preºedinþiale,dupã ce asistenþii PrimãrieiAninoasa împreunã cu inspectoriiDirecþiei pentru Protecþia CopiluluiHunedoara au constatat cã este înpericol din cauza neglijenþei buniciiîn grija cãreia se afla ªtefan.

Mama minorului este plecatã în

Italia, iar bebeluºul era deseoriînfometat ºi lãsat singur acasã.Totul a ieºit la ivealã dupã ultimaispravã a femeii care l-a încuiat.

„În baza adreselor fãcute ºi decãtre noi s-a întocmit dosar deurgenþã ºi au venit cei de la ProtecþiaCopilului pentru a-l scoate pe minordin acea locuinþã. Noi le-am acordatsprijin ºi bãieþelul a fost dus într-uncentru de plasament unde va fi îngrijit pânã când se va reglementasituaþia lui”, spun poliþiºtii.

Cazul lui ªtefan a revoltatAninoasa, bãiatul fiind salvat înurma unui apel disperat al vecinilorcare s-au temut pentru viaþa lui.Plânsetele micuþului i-au pus înalertã pe vecini, mai ales cã ºtiaucã a rãmas singur ºi nu era pentruprima datã când era neglijat, chinu-it de foame ori sete. Au sperat cãbunica lui va înþelege cã trebuie sãse ocupe de el ºi din acest motiv auamânat sã alerteze autoritãþile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

”Io, Vochiþoiu - voievod, solicit”…S candalul ”Vochiþoiu-Avram” începe sã devinã iritant pentru mulþi locuitori ai

Vãii Jiului, prin metodele folosite – canalele media,sãli de judecatã ºi mai nouprin scrisori adresate direct cetãþenilor. Sâmbãtã, o doamnã dintr-un bloc din zonaMignon mãtura, înjurând de mama focului, un maldãr de hârtii pe care le-a înghesuit într-un sac de gunoi. Erau scrisorile senatorului Vochiþoiu.

Bebeluºul salvat de poliþiºti luat în grija statului

Criminalul prins la Cãlanva fi extrãdat în ItaliaH unedoreanul de 29 de ani care a

evadat dintr-un spital de psihiatriedin Italia dupã ce ºi-a ucis soþia în faþacopiilor va fi extrãdat. Mandatul europeande arestare a ajuns la instanþa de judecatã,iar criminalul a fost arestat preventiv.

C oºuri de gunoilipsã, bãnci

distruse ºi cabluricãzute. Aceasta este imaginea parcului centralCarol Schreter dinmunicipiul Petroºani.

Locul care ar trebuisã fie unul de relaxarelasã de dorit, iar autori-tãþile locale nu fac faþãactelor de vandalism.Zilnic câte o bancã este ruptã sau câte uncoº de gunoi distrus.Depãºiþi de situaþie, ceidin administraþie vorsesiza organele abilitateîn acest caz pentru a-iidentifica pe rãu-fãcã-tori, astfel încât aceºtiasã fie pedepsiþi. “E oproblemã care persistã.De multe ori se vandalizeazã mobilierulstradal, coºurile degunoi, bãncile. Noi cuoamenii ºi cu echipa-mentele pe care leavem în dotare inter-venim pentru a reabilita aceste bãnci,de a înlocui bãncile înmãsura posibilitãþilor pecare le avem dupã caresperãm sã intrãm înnormalitate. Nu ºtiu pece perioadã cã acestelucruri persistã ºi aici

mã refer la tinerii ºiadolescenþii care facaceste distrugeri alemoibilierului stradal.Vom sesiza ºi organelecompetente în acestsens, în speþã PoliþiaLocalã ºi Poliþiamunicipiului Petroºanipentru a îcnerca sãstopãm ºi sã prindemeventualii rãu-fãcãtori”,a declarat Daniel Viºan,director executivSPADPP Petroºani.

Anual, municipali-tatea scoate din visteriesume importante debani pentru a reparastricãciunile. Doar obancã costã 500 de lei.

“Nu am o sumãanume, dar o bancãajunge la 500 de lei, iardacã distrug în fiecarezi douã – trei bãnci saucâteva coºuri se ridicãla o sumã considerabilãîn perioada unei luni”,

a mai spus sursa citatã. Chiar dacã stricãciuni

au fost multe ºi însemnate din punct devedere financiar nu afost identificat niciunfãptaº. Anual laPetroºani se alocã sumeimportante de banipentru a repara sauînlocui anumite obiectede mobilier stradal careau ”picat” pe mânavandalilor.

Monika BACIUMonika BACIU

În ediþia de miercuri aCronicii Vãii Jiului, s-aamintit de istoriculoraºului Aninoasa, defaptul cã zona l-a ispiratpe scriitor francez ºi unprecursor al literaturiiºtiinþifico-fantastice, Jules Verne. Cei care auacelaºi aer de falsã supe-rioritate, un fel de formefãrã fond, au început sãarunce în derizoriu istoriaºi locurile dintre Jiuri,doar pentru cã în acestspaþiu au trãit ºi trãiescmineri ºi urmaºi de-ailor… Un exemplar al

acestei ”forme” a putut fivãzut sãptãmâna trecutãla Petroºani. E vorba debucureºteanul cu rang ºifuncþie tocmai în vârfulconducerii mineritului,CEH: Aurelian Ghimpãu,secretar general adjunctîn ministerul condus deAndrei Gerea ºi preºedin-tele CA al CEH…

Mesajele cãtre noireliefau faptul cã unii nucunoºteau povestea locu-lui, iar alþii... Alþii seexprimau cum puteau ºiei: ”Dã-o dreacu, voiaveþi scriitori, ºcoli de

zbor, eroi îngropaþi prinmunþi, de parcã cu voi aînceput lumea de v-acunoscut ºi Jules Verne”;”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buriculpãmântului, dacã acumvã daþi ºi pretenari cuJules Verne” etc.

Conform dateloristorice, cei din ValeaJiului se pot da liniºtiþi”pretenari” cu JulesVerne ºi, cine ºtie, poatemâine-poimâine potdeveni ”l’ombelico delmondo”, de ce nu!

În Strategia de dezvoltare, 2007-2013,a oraºului Aninoasa, la capitolul 6. Obiectiveturistice se spune:”Dintre obiectivele turis-tice ce aparþin oraºuluisemnificativ este „LIRIDENDROMUMTULUPUFERA” sau„COPACULPURTÃTOR DELALELE” (declarat monument al naturii)care a fost adus în 1880de Anna MargaretteMaderspach de la Paris,originea acestuia fiindînsã din America deNord, de unde îºi fãcuseapariþia în Europa caarbore ornamental pen-tru parcuri dendrologice.Exemplarul aflat la mar-ginea ºoselei (al doilea afost tãiat, în urma unuiaccident de circulaþie, deNicolae Lice în 1953)fãcea parte din parculCastelului, primul ºiultimul parc dendrologic

în 1880. Localnicii îi maispuneau „Copacul luiJules Verne”, în semn depreþuire a marelui scriitorce ne-a lãsat (pornindde la informaþiile dincorespondenþa AnneiMargarette Maderspach)romanul Castelul dinCarpaþi.

Acest CASTEL, acãrui construcþie aînceput în anul 1202,locuibil fiind doar dupãanul 1340, s-a pãstratpânã în 1947, când dinruine, pe locul grajdurilorºi casa slugilor se cons-truieºte cãminul cultural.Astãzi vechiul cãmin cultural , care de-a lungultimpului a primit ºi alteîntrebuinþãri, a devenit o clãdire impunãtoare –noul Centru Cultural aloraºului Aninoasa, renovat ºi modernizatfiind în anul 2002”.

D e ce l-a inspirat acest

castel de la Iscronipe Jules Verne?

Pentru cã baronulMaderspach ºi-a preluatmoºtenirea, vastedomenii în Valea Jiului în1880, printre care ºiCastelul de la Iscroni-Aninoasa. Un vizionar,baronul îºi doteazãcastelul cu cele mai noidescoperiri în domeniuaplicabile în zone izolate.κi lumineazã castelul cuacetilenã, încãlzeºteîntrega clãdire printr-unsistem de instalaþii, cu”orificii” implantate înpereþi, cu ajutorul unuicuptor special amplasatîn subsolul castelului.Grãdina castelului de laAninoasa era un ade-vãrat parc dendrologic,

cu un iaz impresionantamenajat cu stânci ºimediu prielnic caprelornegre.

”Ana-MargaretaMadersprach, soþiabaronului, era cea careîngrijea grãdina. Firesensibilã, iubitoare defrumos, era o talentatãpianistã ºi vorbea limbileromânã, maghiarã, germanã, italianã ºifrancezã. Sub îndru-marea ei atentã, grãdi-nari aduºi din îndepãrta-ta Argentinã fãceau cagrãdina castelului sãrivalizeze cu renumitelegrãdini din occident.Probabil, pe aleile sale,îºi citea emoþionatãscrisorile venite de peste mãri ºi þãri de laprietenul sãu, JulesVerne, cu care aceasta acorespondat o bunãvreme. Inspirat delocurile ºi peisajelepitoreºti descrise deAna-Margareta în scrisorile sale, JulesVerne a scris, în 1892,Castelul din Carpaþi.

Citind cu atenþiecartea, identifici uºorsatul Vereºti ca fiindIscroni, sat componental fostei communeAninoasa: ‘Satul Vereºtie atât de puþin

însemnat, încât cele maimulte hãrþi nuci nu-iidentificã aºezarea. Înordine administrativã stã chiar mai prejosdecât vecinul lui, numitVulcan (…) La ora actualã, exploatarea bazinului minier a datavânt considerabil afacerilor întârguºoarele Petroºani,Livezeni ºi altele, depãr-tate cu câteva mile. NiciVulcanul, nici Vereºtiulnu s-au ales cu cel maimic câºtig de pe urmavecinãtãþii cu un marecentru industrial; sunt ºiazi aºa cum au fostacum cinzeci de ani, aºacum fãrã îndoialã vormai fi ºi peste jumãtatede veac’.

ªi de acestã datã,abilitãþile de anticipatorale lui Jules Verne suntevidente” – spune prof.Vali Slavu - scriitoarecomplexã, multiplu pre-miatã, de loc dinAninoasa - în eseul”Castelul din Carpaþi”.

Despre Castelulbaronului Madersprach ºia Anei-Margareta de laIscroni-Aninoasa sevorbeºte în monografiiale judeþului Hunedoaraºi ale Vãii Jiului, iar înprezent existã publicaþiiistorice, publicaþii desprenaturã ºi turism, care,invariabil, menþioneazãcastelul ºi legãtura aces-tuia cu Jules Verne.

Deci, da, ne dãm”pretenari” cu scriitorulfrancez pentru cã amfost ºi cine ºtie pe viitorcum va fi ºi cu… buriculpãmântului…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Defileul Jiului este înreparaþii capitale, darpoarta de la intrarea înValea Jiului ºi, respectivîn Capitala zone,Petroºani, lasã de dorit.O parte a obeliscului afost reabilitatã ºi intem-periile nu au afectatstructura, însã turnulaºezat peste o gurã deminã stilizatã, la alcãrui capãt este ofãclie, a fost nãpãdit deruginã. Întreg ansam-blul are stema munici-

piului Petroºani ºi simbolurile locului: ogalerie de minã, semncã intrãm într-un oraºmineresc, dar ºi doibrazi. Tiberiu IacobRidzi spune cã îl vareabilita în scurt timp,chiar înainte definalizarea lucrãrilor laartera rutierã. „E vorbadespre acel monumentde la intrarea înPetroºani de pe DefileulJiului, care a fost reabi-litat acum un an jumã-

tate sau doi, dar vomrevopsi acel obelisc ºi îlvom reabilita, sperchiar înainte definalizarea lucrãrilor de la artera rutierã”, aprecizat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Tot la capitolul

reabilitare de monu-mente la Petroºaniintrã ºi soclul din faþaCasei de Culturã IonDulãmiþã. Acolo va fi

montat, dupã ani de dezbateri, bustul lui Avram Iancu, bust ce stã în curteaComplexului EnergeticHunedoara de ani dezile, dupã ce a fostadus de la o minã dezafectatã. „Avem discuþii cu reprezen-tanþii de la CEH, sãaducem statuia luiAvram Iancu, care esteacum în curtea lor, aiciîn faþa primãriei. Existãdeschidere din partealor, existã ºi consens încadrul Consiliului Localpentru acest proiect ºi,în cel mai scurt timp,vom face aceastãmutare”, a mai spus primarul din Petroºani.

Ambele obiective voravea ca scop identifi-

carea zonei cu istorialocului, iar dacã înDefileul Jiului monu-mentul trebuie doarreabilitat, în centrulPetroºaniului, soclul golaºtepta de mulþi ani unerou al neamului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Drum la Aninoasade 1,2 milioanede lei

D rumul din Aninoasa intrãîn reabilitare ºi, numai de

la Consiliul Judþean Hunedoaraa fost alocatã o sumã de pesteun milion de lei, bani din carese vor face reparaþiile, de laintrarea în oraº, spre primãrie,pe o porþiune de aproape doi kmºi jumãtate.

Preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Adrian David locuieºteîn Aninoasa ºi, pentru cã artera dinacest oraº nu a fost reabilitatã dezeci de ani ºi toþi ºoferii îºi rupmaºinile în acest oraº, a dat bani dineconomiile realizate la lucrãrile dereabilitare a drumurilor judeþene ºipentru aceastã arterã. Lucrãrileurmeazã sã înceapã în cel mai scurttimp, mai ales cã acolo se vafceacum ºi reabilitarea unei porþiuni ceeste pe DN 66A.

„Am reuºit, aºa cum am promis,cã vom investi bani în drumurilejudeþene. Deºi nu este o lucrare deinvestiþii, ci una pe întreþinere, dar

am alocat 1,2 milioane de lei noi,pentru cei 2,4 km de drum ce suntîn administrarea Conisliului JudeþeanHunedoara, pentru un covor deasfalt de la intersecþia DJ 666 C, cuDN 66A, pânã la km 2,4 în zonastadionului Aninoasa, unde estezona Consiliului Local”, a spusAdrian David, preºedintele C JHunedoara.

Drumul din Aninoasa este unuldintre cele mai degradate din toatãValea Jiului ºi aici sunt doar câtevamaºini ce fac transportul public depersoane, tocmai din acest motiv.Transportatorii locali refuzã sãmeargã spre Aninoasa tocmai dincauza gropilor din asfalt, iar primarulNicolae Dunca va reabilita ºi el oparte din drumul pânã la primãrie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buriculpãmântului, dacã acum vã daþi ºi pretenari cu Jules Verne”

D espre Castelul baronului Maderspach ºi aAnei- Margaretta de la Iscroni-Aninoasa

se vorbeºte în monofrafii ale judeþuluiHunedoara ºi ale Vãii Jiului, în istoricul zonelordin Strategiile de Dezvoltare, în publicaþiiistorice pe baza corespondeþei familiei baronului, în publicaþii despre naturã ºi turism,care, invariabil, menþioneazã castelul din ValeaJiului ºi legãtura acestuia cu Jules Verne.Deci, da, locuitorii se pot da ”pretenari” cu scriitorul-vizionar francez pentru cã au fost ºi,cine ºtie, pe viitor cum va fi cu… buriculpãmântului.

Foto: Emil SlavFoto: Emil Slav

Foto: Emil SlavFoto: Emil Slav

Monumente recondiþionate în PetroºaniI ntrarea dinspre Gorj în Petroºani va fi

reabilitatã, iar bustul lui Avram Iancu va ajunge în faþa primãriei din Capitala Vãii Jiului. Sunt câteva obiective pe careadministraþia din Petroºani ºi le-a propus înaceastã toamnã ºi sunt gata toate aprobãrile.Urmeazã sã fie reabilitatã poarta de intrareîn oraº, dar ºi soclul care aºteaptã de ani dezile un monument în centrul oraºului.

Parc vandalizat, stricãciuni de mii de lei

C oºuri de gunoilipsã, bãnci

distruse ºi cabluricãzute. Aceasta este imaginea parcului centralCarol Schreter dinmunicipiul Petroºani.

Locul care ar trebuisã fie unul de relaxarelasã de dorit, iar autori-tãþile locale nu fac faþãactelor de vandalism.Zilnic câte o bancã este ruptã sau câte uncoº de gunoi distrus.Depãºiþi de situaþie, ceidin administraþie vorsesiza organele abilitateîn acest caz pentru a-iidentifica pe rãu-fãcã-tori, astfel încât aceºtiasã fie pedepsiþi. “E oproblemã care persistã.De multe ori se vandalizeazã mobilierulstradal, coºurile degunoi, bãncile. Noi cuoamenii ºi cu echipa-mentele pe care leavem în dotare inter-venim pentru a reabilita aceste bãnci,de a înlocui bãncile înmãsura posibilitãþilor pecare le avem dupã caresperãm sã intrãm înnormalitate. Nu ºtiu pece perioadã cã acestelucruri persistã ºi aici

mã refer la tinerii ºiadolescenþii care facaceste distrugeri alemoibilierului stradal.Vom sesiza ºi organelecompetente în acestsens, în speþã PoliþiaLocalã ºi Poliþiamunicipiului Petroºanipentru a îcnerca sãstopãm ºi sã prindemeventualii rãu-fãcãtori”,a declarat Daniel Viºan,director executivSPADPP Petroºani.

Anual, municipali-tatea scoate din visteriesume importante debani pentru a reparastricãciunile. Doar obancã costã 500 de lei.

“Nu am o sumãanume, dar o bancãajunge la 500 de lei, iardacã distrug în fiecarezi douã – trei bãnci saucâteva coºuri se ridicãla o sumã considerabilãîn perioada unei luni”,

a mai spus sursa citatã. Chiar dacã stricãciuni

au fost multe ºi însemnate din punct devedere financiar nu afost identificat niciunfãptaº. Anual laPetroºani se alocã sumeimportante de banipentru a repara sauînlocui anumite obiectede mobilier stradal careau ”picat” pe mânavandalilor.

Monika BACIUMonika BACIU

În ediþia de miercuri aCronicii Vãii Jiului, s-aamintit de istoriculoraºului Aninoasa, defaptul cã zona l-a ispiratpe scriitor francez ºi unprecursor al literaturiiºtiinþifico-fantastice, Jules Verne. Cei care auacelaºi aer de falsã supe-rioritate, un fel de formefãrã fond, au început sãarunce în derizoriu istoriaºi locurile dintre Jiuri,doar pentru cã în acestspaþiu au trãit ºi trãiescmineri ºi urmaºi de-ailor… Un exemplar al

acestei ”forme” a putut fivãzut sãptãmâna trecutãla Petroºani. E vorba debucureºteanul cu rang ºifuncþie tocmai în vârfulconducerii mineritului,CEH: Aurelian Ghimpãu,secretar general adjunctîn ministerul condus deAndrei Gerea ºi preºedin-tele CA al CEH…

Mesajele cãtre noireliefau faptul cã unii nucunoºteau povestea locu-lui, iar alþii... Alþii seexprimau cum puteau ºiei: ”Dã-o dreacu, voiaveþi scriitori, ºcoli de

zbor, eroi îngropaþi prinmunþi, de parcã cu voi aînceput lumea de v-acunoscut ºi Jules Verne”;”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buriculpãmântului, dacã acumvã daþi ºi pretenari cuJules Verne” etc.

Conform dateloristorice, cei din ValeaJiului se pot da liniºtiþi”pretenari” cu JulesVerne ºi, cine ºtie, poatemâine-poimâine potdeveni ”l’ombelico delmondo”, de ce nu!

În Strategia de dezvoltare, 2007-2013,a oraºului Aninoasa, la capitolul 6. Obiectiveturistice se spune:”Dintre obiectivele turis-tice ce aparþin oraºuluisemnificativ este „LIRIDENDROMUMTULUPUFERA” sau„COPACULPURTÃTOR DELALELE” (declarat monument al naturii)care a fost adus în 1880de Anna MargaretteMaderspach de la Paris,originea acestuia fiindînsã din America deNord, de unde îºi fãcuseapariþia în Europa caarbore ornamental pen-tru parcuri dendrologice.Exemplarul aflat la mar-ginea ºoselei (al doilea afost tãiat, în urma unuiaccident de circulaþie, deNicolae Lice în 1953)fãcea parte din parculCastelului, primul ºiultimul parc dendrologic

în 1880. Localnicii îi maispuneau „Copacul luiJules Verne”, în semn depreþuire a marelui scriitorce ne-a lãsat (pornindde la informaþiile dincorespondenþa AnneiMargarette Maderspach)romanul Castelul dinCarpaþi.

Acest CASTEL, acãrui construcþie aînceput în anul 1202,locuibil fiind doar dupãanul 1340, s-a pãstratpânã în 1947, când dinruine, pe locul grajdurilorºi casa slugilor se cons-truieºte cãminul cultural.Astãzi vechiul cãmin cultural , care de-a lungultimpului a primit ºi alteîntrebuinþãri, a devenit o clãdire impunãtoare –noul Centru Cultural aloraºului Aninoasa, renovat ºi modernizatfiind în anul 2002”.

D e ce l-a inspirat acest

castel de la Iscronipe Jules Verne?

Pentru cã baronulMaderspach ºi-a preluatmoºtenirea, vastedomenii în Valea Jiului în1880, printre care ºiCastelul de la Iscroni-Aninoasa. Un vizionar,baronul îºi doteazãcastelul cu cele mai noidescoperiri în domeniuaplicabile în zone izolate.κi lumineazã castelul cuacetilenã, încãlzeºteîntrega clãdire printr-unsistem de instalaþii, cu”orificii” implantate înpereþi, cu ajutorul unuicuptor special amplasatîn subsolul castelului.Grãdina castelului de laAninoasa era un ade-vãrat parc dendrologic,

cu un iaz impresionantamenajat cu stânci ºimediu prielnic caprelornegre.

”Ana-MargaretaMadersprach, soþiabaronului, era cea careîngrijea grãdina. Firesensibilã, iubitoare defrumos, era o talentatãpianistã ºi vorbea limbileromânã, maghiarã, germanã, italianã ºifrancezã. Sub îndru-marea ei atentã, grãdi-nari aduºi din îndepãrta-ta Argentinã fãceau cagrãdina castelului sãrivalizeze cu renumitelegrãdini din occident.Probabil, pe aleile sale,îºi citea emoþionatãscrisorile venite de peste mãri ºi þãri de laprietenul sãu, JulesVerne, cu care aceasta acorespondat o bunãvreme. Inspirat delocurile ºi peisajelepitoreºti descrise deAna-Margareta în scrisorile sale, JulesVerne a scris, în 1892,Castelul din Carpaþi.

Citind cu atenþiecartea, identifici uºorsatul Vereºti ca fiindIscroni, sat componental fostei communeAninoasa: ‘Satul Vereºtie atât de puþin

însemnat, încât cele maimulte hãrþi nuci nu-iidentificã aºezarea. Înordine administrativã stã chiar mai prejosdecât vecinul lui, numitVulcan (…) La ora actualã, exploatarea bazinului minier a datavânt considerabil afacerilor întârguºoarele Petroºani,Livezeni ºi altele, depãr-tate cu câteva mile. NiciVulcanul, nici Vereºtiulnu s-au ales cu cel maimic câºtig de pe urmavecinãtãþii cu un marecentru industrial; sunt ºiazi aºa cum au fostacum cinzeci de ani, aºacum fãrã îndoialã vormai fi ºi peste jumãtatede veac’.

ªi de acestã datã,abilitãþile de anticipatorale lui Jules Verne suntevidente” – spune prof.Vali Slavu - scriitoarecomplexã, multiplu pre-miatã, de loc dinAninoasa - în eseul”Castelul din Carpaþi”.

Despre Castelulbaronului Madersprach ºia Anei-Margareta de laIscroni-Aninoasa sevorbeºte în monografiiale judeþului Hunedoaraºi ale Vãii Jiului, iar înprezent existã publicaþiiistorice, publicaþii desprenaturã ºi turism, care,invariabil, menþioneazãcastelul ºi legãtura aces-tuia cu Jules Verne.

Deci, da, ne dãm”pretenari” cu scriitorulfrancez pentru cã amfost ºi cine ºtie pe viitorcum va fi ºi cu… buriculpãmântului…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Defileul Jiului este înreparaþii capitale, darpoarta de la intrarea înValea Jiului ºi, respectivîn Capitala zone,Petroºani, lasã de dorit.O parte a obeliscului afost reabilitatã ºi intem-periile nu au afectatstructura, însã turnulaºezat peste o gurã deminã stilizatã, la alcãrui capãt este ofãclie, a fost nãpãdit deruginã. Întreg ansam-blul are stema munici-

piului Petroºani ºi simbolurile locului: ogalerie de minã, semncã intrãm într-un oraºmineresc, dar ºi doibrazi. Tiberiu IacobRidzi spune cã îl vareabilita în scurt timp,chiar înainte definalizarea lucrãrilor laartera rutierã. „E vorbadespre acel monumentde la intrarea înPetroºani de pe DefileulJiului, care a fost reabi-litat acum un an jumã-

tate sau doi, dar vomrevopsi acel obelisc ºi îlvom reabilita, sperchiar înainte definalizarea lucrãrilor de la artera rutierã”, aprecizat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Tot la capitolul

reabilitare de monu-mente la Petroºaniintrã ºi soclul din faþaCasei de Culturã IonDulãmiþã. Acolo va fi

montat, dupã ani de dezbateri, bustul lui Avram Iancu, bust ce stã în curteaComplexului EnergeticHunedoara de ani dezile, dupã ce a fostadus de la o minã dezafectatã. „Avem discuþii cu reprezen-tanþii de la CEH, sãaducem statuia luiAvram Iancu, care esteacum în curtea lor, aiciîn faþa primãriei. Existãdeschidere din partealor, existã ºi consens încadrul Consiliului Localpentru acest proiect ºi,în cel mai scurt timp,vom face aceastãmutare”, a mai spus primarul din Petroºani.

Ambele obiective voravea ca scop identifi-

carea zonei cu istorialocului, iar dacã înDefileul Jiului monu-mentul trebuie doarreabilitat, în centrulPetroºaniului, soclul golaºtepta de mulþi ani unerou al neamului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Drum la Aninoasade 1,2 milioanede lei

D rumul din Aninoasa intrãîn reabilitare ºi, numai de

la Consiliul Judþean Hunedoaraa fost alocatã o sumã de pesteun milion de lei, bani din carese vor face reparaþiile, de laintrarea în oraº, spre primãrie,pe o porþiune de aproape doi kmºi jumãtate.

Preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Adrian David locuieºteîn Aninoasa ºi, pentru cã artera dinacest oraº nu a fost reabilitatã dezeci de ani ºi toþi ºoferii îºi rupmaºinile în acest oraº, a dat bani dineconomiile realizate la lucrãrile dereabilitare a drumurilor judeþene ºipentru aceastã arterã. Lucrãrileurmeazã sã înceapã în cel mai scurttimp, mai ales cã acolo se vafceacum ºi reabilitarea unei porþiuni ceeste pe DN 66A.

„Am reuºit, aºa cum am promis,cã vom investi bani în drumurilejudeþene. Deºi nu este o lucrare deinvestiþii, ci una pe întreþinere, dar

am alocat 1,2 milioane de lei noi,pentru cei 2,4 km de drum ce suntîn administrarea Conisliului JudeþeanHunedoara, pentru un covor deasfalt de la intersecþia DJ 666 C, cuDN 66A, pânã la km 2,4 în zonastadionului Aninoasa, unde estezona Consiliului Local”, a spusAdrian David, preºedintele C JHunedoara.

Drumul din Aninoasa este unuldintre cele mai degradate din toatãValea Jiului ºi aici sunt doar câtevamaºini ce fac transportul public depersoane, tocmai din acest motiv.Transportatorii locali refuzã sãmeargã spre Aninoasa tocmai dincauza gropilor din asfalt, iar primarulNicolae Dunca va reabilita ºi el oparte din drumul pânã la primãrie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buriculpãmântului, dacã acum vã daþi ºi pretenari cu Jules Verne”

D espre Castelul baronului Maderspach ºi aAnei- Margaretta de la Iscroni-Aninoasa

se vorbeºte în monofrafii ale judeþuluiHunedoara ºi ale Vãii Jiului, în istoricul zonelordin Strategiile de Dezvoltare, în publicaþiiistorice pe baza corespondeþei familiei baronului, în publicaþii despre naturã ºi turism,care, invariabil, menþioneazã castelul din ValeaJiului ºi legãtura acestuia cu Jules Verne.Deci, da, locuitorii se pot da ”pretenari” cu scriitorul-vizionar francez pentru cã au fost ºi,cine ºtie, pe viitor cum va fi cu… buriculpãmântului.

Foto: Emil SlavFoto: Emil Slav

Foto: Emil SlavFoto: Emil Slav

Monumente recondiþionate în PetroºaniI ntrarea dinspre Gorj în Petroºani va fi

reabilitatã, iar bustul lui Avram Iancu va ajunge în faþa primãriei din Capitala Vãii Jiului. Sunt câteva obiective pe careadministraþia din Petroºani ºi le-a propus înaceastã toamnã ºi sunt gata toate aprobãrile.Urmeazã sã fie reabilitatã poarta de intrareîn oraº, dar ºi soclul care aºteaptã de ani dezile un monument în centrul oraºului.

Parc vandalizat, stricãciuni de mii de lei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 20156 Invãtãmânt

T oamna aduce scumpiri.Chiar dacã toatã lumea

a fost foarte bucuroasã cã amavut o varã lungã ºi extremde caldã, acest lucru acum se va vedea în preþuri. Mai exact este vorba despre legume.

Producþiile de legume ºifructe din acest an vor fi maimici cu peste 20% din cauzasecetei prelungite, iar dinaceastã toamnã preþurile s-arputea majora semnificativ.

Toate aceste lucruri vorîncepe sã fie vizibile ºi înpieþele din Valea Jiului pentrucã ºi producãtorii care vin sã îºivîndã marfa aici au avut de

suferit din cauza secetei care aafectat toatã þara în acestavara. În locurile în care totuºi s-au fãcut atît fructe ºi legumeacestea vor fi vîndute cu unpreþ mai mare faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut. Aceºtiproducãtori sînt totuºi bucuroºicã au ce vinde faþã de alþii lacare toate culturile au fostcompromise din cauza cãlduriiexcesive.

„A fost un an foarte slab.Am bãgat foarte mulþi bani ºinu cred cã o sã ne putemscoate nici mãcar investitile.Suntem totuºi bucuroºi ºi norocoºi cã avem ceva culturiscoase faþã de alte persoane pecare le cunoaºtem care în acestan nu au cu ce veni la vînzarepentru cã totul este compromisdin cauza cãldurilor din aceastãvarã. Nu avem ce sã facem ºiva trebui sã mãrim preþurile atîtla fructe cît ºi la legume, mãcaraºa sã încercãm sã ajungem pezero”, ne spune un producãtordin piaþa de la Petroºani.

Pe plan naþional consumuluiintern de legume ºi produsedin legume în anul 2013-2014, acesta a fost cu 4,8%mai mic faþã de anul 2011-

2012, cînd s-a înregistrat celmai ridicat nivel al perioadeianalizate, dar cu 8,7% maimare faþã de anul 2012-2013.Comparativ cu anul precedents-a menþinut ponderea depeste 80% a consumului umandin consumul intern.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

VÂNZÃRIVând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu

autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808

Oficial, nu suntbani pentru garadin Petroºani N u sunt bani pentru

reabilitarea gãrii dinPetroºani. Acesta este rãspunsul celor de la Ministerul Transporturilor înceea ce priveºte staþia CFR din Petroºani.

Gara din Petroºani rãmâne subasediu ºi asta pentru cã la nivelulministerului de resort nu existã fonduri pentru reabilitare.

“În propunerile de investiþii ale sucursalei CFRTimiºoara, finanþatedin surse propriiCNCF CFR SA pentru anul 2015,sunt prevãzute lastaþia de cale feratãPetroºani lucrãri dereparaþii generale ºirenovare la clãdireade cãlãtori. Dincauza constrânge-rilor financiare –bugetare ale CNCFCFR SA nu s-au

putut aloca fondurile necesarelucrãrilor de reparaþii ºi modernizãri,aceste lucrãri fiind posibile în conformitate cu alocaþiile aprobatepãrin BVC al CNCF CFR SA”, searatã în documentele MinisteruluiTransporturilor.

Amplasatã în Cartierul Colonie alMunicipiului Petroºani, declarat “zonãistoricã urbanã”, Gara Petroºani asuferit an de an degradãri, cunoscutede conducerile MinisteruluiTransportului ºi Regionalei CFTimiºoara la care este afiliatã,degradãri pe care cetãþeanul acestuimileniu nu le mai poate trãi ºi duce.Dupã 10 ani de memorii, Gara dinmunicipiul Petroºani, poarta deintrare în oraºul declarat staþiune deinteres naþional, rãmâne tot o ruinã.

Monika BACIUMonika BACIUC entre de

înscriere laTârgu-Jiu ºi Deva.Universitatea dinPetroºani va aveacentre de înscrieredeschise în douãreºedinþe de judeþ.Este vorba deDeva ºi Târgu Jiu.

Astfel, cei care au domiciliile înapropierea acestorzone ºi opteazã pen-tru universitatea din

Petroºani nu mai tre-buie sã vinã în ValeaJiului sã se înscrie, cio pot face direct deacasã. Astfel, la Tg.Jiu înscrierile se fac laColegiul Tehnic nr.2,str. Victoriei, nr. 130-132 începând de luni,07.09.2015 pânãvineri, 11.09.2015,între orele 9 – 13, iarla Deva centrul este laLiceul TehnologicGrigore Moisil, str.Titu Maiorescu, nr.24. Aici înscrierile au

loc de marþi pânãvineri 18.09.2015între orele orele10 –13 ºi 15 - 18.Confirmarea loculuidupã afiºarea rezul-tatelor se va face înperioada 21.09.2015– 23.09.2015, întreorele10 – 13 la sediulLiceului TehnologicGrigore Moisil sau înperioada 20.09.2015– 23.09.2015, laUniversitatea dinPetroºani. Dupãetapa de repartizare acandidaþilor din varã,la Universitatea dinPetroºani au mairãmas disponibile 275 de locuri buge-tate, 266 la studiileuniversitare de licenþãºi 9 la studiile univer-sitare de masterat.

Reprezentanþiiinstituþiei deînvãþãmânt superiorsperã sã acoperelocurile bugetate înaceastã sesiune deadmitere.

Monika BACIUMonika BACIU

Centre de înscriere la UPET, în douã judeþe

Zacusca, dulceaþa ºi compotulmai scumpe ca anul trecut

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 20158 Sport

Mã trezesc lamijlocul sãptãmâniitrecute cu un telefon:„Alo? Sunt AurelSlãbâi....”. M-am bucurat sã-l aud peunul din veteraniiscrisului de sport deValea Jiului, care ºiacum, la 80 de ani,scrie mai bine decât

troglodiþii cu laptoapeºi alte lucruri de ascunsprostia ºi analfa-betismul, sub umbrelaunor „tinere talente” ºiveºnic speranþe.

A venit la sediulmeu de lucru,oferindu-mi (nu eprima oarã când oface) o serie de dosare

cu numeroase paginide ziar, strâns de vreo50 de ani! Am rãmasprofund impresionat,chiar dacã ºi eu, larându-mi, am o arhivãdestul de vastã, depresã, legat de ValeaJiului. Domnul Slãbâi –nea Relu, cum îi spunapropiaþii – a dorit sãlase aceste preþioasedocumente în grijamea spunându-mi cã,cu siguranþã îmi vor

prinde bine. Chiardacã printre textelevremii sunt structuratedestul stângãcii ºi inad-verdenþe, pot spune cãsunt materiale de marevaloare istoricã ºi cãmeritã, cu puþin „periaj” ºi selectiv, sãne întoarcem la multedin momentele de glorie a acelor vremuri.

Ceea ce voi ºi încer-ca, cu ce mai am eu,sã facem un fel de sin-

teze la aceste lucruri,cam în fiecare zi deluni a paginii de sportdin „Cronica VJ”.Asta în primul rând sãnu se creadã cãsportul Vãii Jiului selimiteazã numai laamatorismul ce-lvedem acum pe stadioane ori sãli desport, cã odatã aceastã Vale a dat ºi mari nume în sportul naþional.

Henþ cu mâna

Arhiva lui Nea Relu

Dezmoºtenit ºi datafarã din casã!

Nãscut în anul 1942 laCluj, Bela Karoly a iubitîncã de mic sportul, pentrucare avea sã sufere în ado-lescenþã. Astfel cã în acestsens s-a aflat într-o situaþiedelicatã atunci când trebuiasã dea examen la Facultateade Construcþii Civile dinCluj, a preferat (fiind sportivla atletism) sã meargã culotul naþional la Balcaniadã,motiv pentru caretatãl sãu l-a dat afarãdin casã! Rãmas pedrumuri, Bela Karolyva gãsi înþelegere laconducerea stadionu-lui ºi a primit un locde cazare acolo, s-aangajat ca muncitornecalificat la un aba-tor, dar cunoscândun antrenor inimos,Jenododa Bacsi, seapucã de box, ieºindcampion judeþean,familia sa aflânddespre el de peafiºele din oraº!Ajunge un bun

pugilist de nivel naþional, se transferã la Hunedoara,dar contactarea unei boli(pneumonie) îl va readuce la Cluj. În aceste condiþii se va pregãti ºi va ajungestudent la secþia de educaþie fizicã a InstitutuluiPedagogic din Cluj.

Bela, studenþia ºi Martha

În anul 2 cunoaºte o stu-dentã foarte conºtiincioasã,Marta Eross, care îl va ajutafoarte mult, cu care va alcã- tui o echipã studenþeascã de

gimnasticã sportivã. Cei doi vor termina cu brio facultatea ºi se vor cãsãtori.

Repartizaþi în Valea Jiului

Cununia are loc laVulcan, pe 28 noiembrie1963, cei doi primindrepartiþie guvernamentalã,luna de miere fiind fãcutã laLupeni! Dar munca esteîntâi de toate... Vaimproviza o salã de sport,organizeazã diferite teste ºiconcursuri (vor fi testaþipeste 400 de copii), fiindfoarte dedicaþi muncii lor.Au organizat o serie despectacole sportive cu aceºticopii la sfârºit de trimestru,spre încântarea pãrinþilor ºia celorlalte cadre didactice.Cei doi soþi au creat un puternic centru la Liceuldin Vulcan, reuºind sãimpresioneze la o finalã deCampionat Naþional laBucureºti, copiii vulcãneniocupând un excelent loc 3!

Din pãcate, demersurileulterioare ale soþilor Bela ºiMarta Karoly, legat de

pregãtirea pentru perfor-manþe superioare în gim-nastica sportivã la Liceul dinVulcan, s-au lovit de obtuzi-tatea conducerii acelor vremuri, astfel cã ei pleacãîn 1965 din Valea Jiului înMoldova, la Oneºti, unde va

gãsi tot sprijinul necesarviitoarelor mari perfor-manþe.

De la Vulcan, via Oneºti, spretitlul olimpic

Ajunºi la Oneºti, înjudeþul Bacãu, soþii Karolyau gãsit tot sprijinul în dorinþa lor de a duce gimnastica spre culmile celemai înalte. Aici vor reuºi în

1975, la Oslo în Norvegia,titlul european cu noua stea Nadia Comãneci careva triumfa un an mai târziula Jocurile Olimpice de laMontreal (Canada).

Între timp, în anul 1975,la zece ani de la pãrãsireaVulcanului, Bela Karoly arevenit aici, la invitaþiaautoritãþilor locale, cu prilejul aniversãrii a 10 anide la prima generaþie deabsolvenþi a liceului dinVulcan. A constatat atuncicu plãcere cã din cei 27sportivi ai liceului pregãtiþide el, nu mai puþin de 21 au ales cariera de profesor de educaþie fizicã,printre care Petru Stoica ºi Iuliana Piscoi.

Se poate spune cãVulcanul, Valea Jiului, se

mândreºte cu acest crâmpei de istorie, faptul cãunul dintre cei mai mariantrenori de gimnasticã dinlume, Bela Karoly, a fost laînceputul anilor ’60 profe-sor în urbea de pe Jiul deVest. Au trecut 50 de anide când el a pãrãsit acestelocuri, devenind unul dintrecei mai titraþi oameni desport ai lumii.

În urmã cu 50 de ani (1965)

Viitorul celebru antrenor Bela Karoly pãrãseaValea Jiului pentru o carierã internaþionalã

Paginã realizatã de Genu TUÞU