CVJ NR. 458, MIERCURI 25 SEPTEMBRIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 458

Miecuri, 25 Septembrie 2013

Istoria MineiPetrila,

demolatã sub comanda

CONVERSMINÎ nchiderea Minei Petrila a

intrat în linie dreaptã, iarsocietatea comercialã de con-servare ºi închidere a minelordin subordinea MinisteruluiEconomiei, CONVERMIN SA,va asigura asistenþa tehnicã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

Doi ani de închisoare cu suspendare

pentru omul de afaceri

Constantin GrecuO mul de afaceri din

Petroºani, ConstantinGrecu, a fost condamnat la doide închisoare cu suspendarepentru ucidere din culpã.


De la primãrie la minã ºimai apoi în ºomaj

Fostul primar alAninoasei, Ilie

Botgros, sedisponibilizeazã!

F ostul primar al oraºuluiAninoasa, Ilie Botgros,

acuzat cã din cauza luiprimãria a fost nevoitã sãintre în insolvenþã, s-a trecutpe lista de disponibilizãri dela Mina Petrila...


Investiþia de miliarde, de la Cimpa,

va fi înapoiatãPrimãriei Petrila,

fiind inutilã>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

D oi poliþiºti din Uricani sunt cercetaþi de superiori pentru cã ar fi îngãduit ca unom de afaceri din oraº sã circule cu autoturismul, deºi nu mai avea acest drept.

Cei doi angajaþi ai IPJ Hunedoara, au avut nevoie de o adevãratã muncã de convingerepentru a constata cã afaceristul este în ilegalitate. Dacã se constatã cã au închis ochii,ar putea fi cercetaþi penal de procurori. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Poliþiºti cercetaþi pentruneglijenþã în serviciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013 Actualitate 3

D oi poliþiºti dinUricani sunt cerce-

taþi de superiori pentrucã ar fi îngãduit ca unom de afaceri din oraº sãcircule cu autoturismul,deºi nu mai avea acestdrept. Cei doi angajaþi aiIPJ Hunedoara, au avutnevoie de o adevãratãmuncã de convingerepentru constata cã afaceristul este în ilega-litate. Dacã se constatãcã au închis ochii, arputea fi cercetaþi penalde procurori.

Un afacerist din ValeaJiului care a avea dreptul deconducere suspendat, circu-la cu autoturismul prinregiunea minierã, fãrã sã-ifie teamã cã va fi prins depoliþiºti. Bãrbatul a fostimplicat într-un accidentrutier cu victime, înmunicipiul Lupeni, a fost

scos de sub urmãrirepenalã, însã dreptul de aconduce un autoturism pedrumurile publice i-a fostsuspendat temporar. Abiade luna viitoare se puteaurca legal la volan, însãacest lucru nu l-a împiedicatsã circule prin localitateaînvecinatã, Uricani. Luni,poliþiºtii au fost sesizaþi tele-fonic de o persoanã, dupãce omul de afaceri s-a urcatla volan, iar agentul ajuns la

faþa locului, în loc sã con-state infracþiunea, mai cãjura cã afaceristul conducelegal. Nici colegul lui din dispeceratul Poliþiei Uricani,cãruia i se ceruse sã verificedreptul de circulaþie nu adescoperit ceea ce era evident. Cum afaceristul n-aputut sã le prezinte permisulºi nici dovada de circulaþie,agentul l-a chemat la sediulPoliþiei Uricani pentru aclarifica situaþia. Abia acolo

ºi dupã ce au fost sesizaºi ºisuperiorii lor, cei doi poliþiºtiºi-au dat seama cã au înfaþã un ºofer care conduceailegal.

G raba, bat-ovina!

Dispecerul cãruia i-acerut sã verifice dacã omulde afaceri are voie sã urcela volan, ºi-a recunoscutvina. Poliþistul a spus cã s-auitat în baza de date, avãzut cã permisul este valid,ºi n-a mai observat ºi menþiunile. „Eu am vãzutacolo cã e valid. E o menþi-

une micuþã sus (n.r. în bazade date unde se specificãsancþiunea) ºi restul scriepermis valid… etc. A fostrepede, am greºit…”, aexplicat poliþistul din dis-pecerat, deºi i s-a cerut detrei ori sã verifice. Colegulsãu din teren care era convins cã afaceristul este în ilegalitatea deºi nu i seprezentase nici carnetul deconducere ºi nici dovada, arefuzat orice comentariu.ªoferului i s-a întocmitdosar penal pentru conducerea unui autoturismpe drumurile publice fãrã aavea drept. Cei doi poliþiºtivor trebui sã rãspundã acumîn faþa superiorilor cel puþin pentru neglijenþã.„Conducerea Inspectoratuluide Poliþie al JudeþuluiHunedoara a demarat oanchetã internã în cazulcelor doi poliþiºti din cadrulPoliþie Uricani”, a precizatinspectorul principalBogdan Niþu, purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara.Pe fir ar putea intra ºiprocurorii dacã se va con-stata cã poliþiºtii au încercatsã-l favorizeze pe afacerist.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Doi ani de închisoarecu suspendare pentru

omul de afaceriConstantin Grecu

O mul de afaceri din Petroºani,Constantin Grecu, a fost

condamnat la doi de închisoare cususpendare pentru ucidere din culpã.Grecu a fost trimis în judecatã pentru cã a accidentat mortal un om,în apropiere unei treceri de pietoni,dupã ce s-a urcat bãut la volan.

Magistraþii de la Petroºani, care au judecat dosarul în primã instanþã, l-au condamnat al doi ani de închisoare peConstantin grecu, pentru ucidere din culpã.Totuºi, judecãtorii au decis suspendareacondiþionatã a executãrii pedepsei, cu untermen de încercare de 4 ani. De asemenea, Grecu afost obligat la plata sumeide 1.450 lei cu titlu decheltuieli judiciare cãtrestat. Sentinþa poate fiatacatã cu recurs.

Reamintim cã, lamijlocul lunii septembrie2011, un bãrbat de 40 deani, din Petroºani, care seîntorcea acasã de la lucru,a fost ucis în perimetrultrecerii de pietoni dinzona Gãrii Petroºani deConstantin Grecu, care

s-a urcat bãut la volan. ªoferul a fost testatcu aparatul etilotest pentru a se stabili dacãa consumat bãuturi alcoolice, iar rezultatula fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, dupã care Grecu a fost condus laspital pentru recoltarea de probe biologice.Poliþiºtii l-au reþinut pe omul de afaceripentru 24 de ore, iar ulterior a fost dus laaudieri la Parchetul de pe lângã JudecãtoriaPetroºani, poliþiºtii solicitând arestarea preventivã a lui. Procurorii l-au pus, însã,în libertate, dupã ce au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci în apropierea ei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Poliþiºti cercetaþi pentru neglijenþã în serviciu

În ºedinþa ConsiliuluiLocal Petrila, de lasfârºitul lunii august,primarul oraºului, IliePãducel, a transmisprin consilierul PNL,prezent la ºedinþã,directorului SC ApaServ Petroºani, CostelAvram, sã punã înfuncþiune sistemul decanalizare din Cimpa.De precizat cã Staþiade epurare aferentãcanalizãrii a fost pre-datã SC Apa Serv anultrecut conform legis-

laþiei, dar întreagalucrare a fost efectuatãde cãtre PrimãriaPetrila, prin construc-torul agreat SC MasaAdrigela SRL pentrusuma de 50 miliardelei vechi, cu susþinerefinanciarã guverna-mentalã.

Potrivit primaruluiIlie Pãducel investiþiace a costat aproape 50de miliarde de lei vechieste beneficã. Primarulspunea cã sistemul decanalizare este

funcþional, la fel ca ºistaþia de epurare.Edilul sperã ca ºi restulpopulaþiei din Cimpasã se racordeze la sistemul de canalizareafirmând cã se vorcãuta soluþii în acestsens.

De precizat cãStaþia de epurare ºi omare parte a canali-zãrii nu a funcþionatniciodatã. La reþea s-auracordat foarte puþinilocuitori din Cimpapentru cã lucrarea esteprost fãcutã ºi pune lacheltuialã suplimentarãcetãþeanul. Anul trecut,primarul Ilie Pãducel,explica public acestlucru:

„Pãrerea mea personalã e cã suntbranºaþi undeva la 25la sutã dintre cimpeni.Canalizarea e deasupranivelului locuinþelor în câteva cazuri pestrada Republicii, de laBurdeºti pânã lalocuinþa lui Rãduca,dar se pot gãsi soluþii.Nu e vorba numai de

pompã, poate fi ºi oconductã secundarã înspatele casei care sã sedeverseze în conductaprincipalã”. Adicã încão lucrare la lucrare!

De ce Apa Serv,operatorul specializat,nu foloseºte acest sis-tem pentru ca oameniisã se poatã branºa lacanalizarea construitãpe bani mulþi ºi de ceStaþia de epurare stãpe cheluiala Apa Serv,în loc sã fie pusã înfuncþiune?

”Aceastã staþie nu afuncþionat niciodatã,iar noi plãtim pentru ao pãzi, deci este pecheltuiala noastrã. Amdislocat cinci salariaþide-ai noºtri pe care i-am gãsit acolo... Nuam înþeles de ce s-auaruncat atâþia bani peapa sâmbetei , de ce aconstruit-o primãriafãrã s-o foloseascã vre-odatã. Apa Serv fiindoperatorul din zonã, afost obligat s-o preia,conform OUG 7. Dar

vom înapoia curândrespectiva staþiePrimãriei, mai precisîn momentul când vomface joncþiunea cupartea cealaltã a reþeleide canalizare ºi în aceasituaþie staþia va dispãrea, în sensul cãnu este necesarã.Vreau sã vã spun cãfosta RAAVJ avea în

vedere canalizarea dela Cimpa, dar Primãrias-a angajat în aceastãinvestiþie ºi se pare cãnu a comunicat cu ceispecializaþi în domeniu, dovadã cãaceastã canalizare estedeasupra nivelului

locuinþelor cetãþenilor.Asta este ºi cauza pentru care oamenii aurefuzat branºarea pentru cã implicã altelucrãri, care îi costã.Banii aceia daþi pestaþia care nu a fostfolositã niciodatãputeau fi folosiþi înacest scop, spre exem-plu. Repet, vom da

înapoi acea staþie, iarcetãþenii din Cimpavor trebui sã sebranºeze pentru cã înconformitate cunormele de Mediu numai este permis sistemul vechi decanalizare ºi oameniivor fi amendaþi. Câtpriveºte investiþiainutilã de zeci de miliarde, fiecare sãrãspundã pentrufaptele sale” – adeclarat directorul SCApa Serv Petroºani,Costel Avram.

Cu alte cuvinte,unde nu-i cap pentrucolaborare ºi con-sultare, vai de… buzu-narul cu bani publici aiPrimãriei Petrila!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 20134 Actualitate

Investiþia de miliarde, de la Cimpa, va fi înapoiatã Primãriei Petrila, fiind inutilã

”Aceastã staþie de epurare nu a funcþionat niciodatã, iar noi plãtim

pentru a o pãzi, deci este pe cheltuialanoastrã. Nu am înþeles de ce s-au aruncatatâþia bani pe apa sâmbetei , de ce a con-struit-o primãria fãrã s-o foloseascã vreo-datã…. Dar vom înapoia curând respecti-va staþie Primãriei în momentul când vomface joncþiunea cu partea cealaltã a reþeleide canalizare ºi în acea situaþie staþia vadispãrea… Cât priveºte investiþia inutilãde zeci de miliarde, fiecare sã rãspundãpentru faptele sale” – directorul SC ApaServ Petroºani, Costel Avram.


CarmenCOSMAN

Ilie Botgros a con-dus mai bine de 21 deani destinele PrimãrieiAninoasa, dar a pier-dut în 2012 cu nici200 de voturi în faþafostului secretar alPrimãriei, NicolaeDunca. S-a reîntors laminã,a colo de unde aplecat în 1989 ca sãcâºtige PrimãriaAninoasa, iar acumeste pe cale sã alsedin mineritul ºi sã sereîntoarcã în forþã înpoliticã.

Ilie Botgros s-aînscris pe lista dedisponibilizãri de laMina Petrila, iar în 7octombrie va fi ultiamzi de lucru pentru ex-primarul Aninoasei.

“Da, este adevãrat. De fapt, acesta este

ºi motivul pentru caream plecat din CNH laMina Petrila.Intenþionam de laînceput sã mã disponi-bilizez, dar am crezutcã programul se vaaplica mai repede”, adeclarat Ilie Botgros.Nu a lucrat niciodatãîn subteran, ci doar lasuprafaþã, mai întâi laMina Aninoasa, deunde a plecat pentruadministraþia publicã,iar dupã alegerile diniunie 2012 s-a reîn-tors în minerit.

Are 43 de ani ºi 8luni vechime înmuncã, dintre care 21de ani doar în admin-istraþia publicã, unde aajuns în 22 decembrie1989, mai întâi ca

preºedinte al CPUN,iar ulterior ca primar.

B anii dedisponibi-

lizare merg pedatorii?!

Minerii disponibi-lizaþi de la SocietateaNaþionalã de Închideride Mine Valea Jiuluivor primi o sumã fixãde bani, în cuantumde 32.500 lei brut, laplecarea din unitate,fãrã sã se mai þinãcont de criteriile devechime, ca pânãacum, dupã cumprevede noul contractcolectiv de muncãîncheiat întreSindicatul Huila ºi

administraþia com-paniei, Ce va faceBotgros cu banii?Probabil îºi va plãti oparte din datorii.„Când am intrat înadministraþie nuaveam nici un leudatorie.

La plecareaveam…”, spune fos-tul primar al singuruluioraº din România carea intrat în insolvenþã.De fapt, cam aºamotiveazã ºi faptul cãnu vinovat de fraudade care îl acuza actu-alul primar, NicolaeDunca, cel care i-afãcut denunþ penalpentru acre e cercetat.Pentru cã nu a datîncã o declaraþie lapoliþie, Botgros spunecã nu vrea sãcomenteze subiectul,dar va veni vremeacând va putea facedeclaraþii ºi pe aceastãtemã.

D esemnatCavaler de

Ion Iliescu

Între timp îºipregãteºte revenireaîn forþã în politicã,dupã ce o perioadã detimp a fost într-un conde umbrã, iar nunelesãu a fost vehiculat

doar în legãturã cudatoriile care auîngropat primãria.„Nu mã reîntorc, pen-tru cã eu nu am ieºitniciodatã din politicã.Am avut alte proiecteprioritare.

Acum au loc alegeriîn partid, pe secþiile devot… ne reorga-nizãm”, mai spunefostul edil. Este con-vins ºi acum cã, dacãar fi rãmas în frunteaprimãriei nu ar fi fostdeclaratã insolvenþã, la

fel cum este convinscã vina nu este doar aadministraþiei publice.De exemplu, Guvernulnu a mai achitat nicio-datã suma restantã deaproximativ 50 demiliarde de lei vechireprezentând impozit-ul pe salariile anga-jaþilor de la defunctaminã Aninoasa, baniacre ar fi rezolvat oserie de probleme.

De precizat cã,dacã acum e pus la zidpentru situaþia în carese aflã micuþul oraºhunedorean, lucrurilenu au stat mereu aºa.În 10 decembrie2004, fostulpreºedinte Ion Iliescui-a conferit Ordinulnaþional ServiciulCredincios în grad deCavaler „în semn deapreciere pentru con-ducerea eficientã a

serviciilor publicedescentralizate aleministerelor, pentrubuna gospodãrire ºidevotamentul pus înslujba cetãþenilor”, iarAsociaþia Oraºelor dinRomânia i-a decernattitlul „Primarul deAur”.

De la primãrie la minã ºi mai apoi în ºomaj

Fostul primar al Aninoasei, Ilie Botgros, se disponibilizeazã!

F ostul primar al oraºuluiAninoasa, Ilie Botgros, acuzat

cã din cauza lui primãria a fostnevoitã sã intre în insolvenþã, s-atrecut pe lista de disponibilizãri dela Mina Petrila ºi se pregãteºte sãrevinã în forþã în politicã!

N umãrulelevilor scade,

însã creºte cel albãtrânilor. Dacã odatã în ºcolile mãrginaºe seauzeau zeci de voci cristaline, alecopiilor ce învãþauaici, acum în acestespaþii se aude doar ecoul.

Aºa se face cãmulte unitãþi deînvãþãmânt aflate înzone mãrginaºe s-auînchis de-a lungulanilor, iar diferite asociaþii au decis sãschimbe destinaþiaºcolilor, realizând centre pentru persoane vârstince.Populaþia þãrii este unaîmbrãtrânitã, asta o

aratã rezultateleInstitutului Naþional destatisticã. Mulþi dintre”bunici” nu mai au penimeni care sã aibãgrijã de ei, iar oameniicu suflet mare s-augândit ºi la aceste

persoane. ªcolile audevenit centre pentrupersoane vârstnice, iardiferite asociaþii ausolicitat Primãrieimunicipiului Petroºaniatribuirea acestorspaþii. Acum ConsiliulLocal solicitãMinisterului EducaþieiNaþionale schimbareadestinaþiei clãdirilor.

”Este vorba de faptul cã de-a lungultimpului trei imobile în care au funcþionatinstituþii deînvãþãmânt, cea de pe Maleia, cea de laDaranesti ºi cea de peSurduc, ºi-au încetatactivitatea. În acestecondiþii pentru a evitadegradarea lor noi amemis prin hotãrâri deconsiliu local, rãspun-zând solicitãrilor venitedin partea FundaþieiSfânta Filoftea, am dat fost ºcoala dela Maleia, cei de laSfântul Proroc Ilie au

solicitat imobilul aflatîn Daraneºti, iar cei dela Sfânta Varvara ausolicitat scoala de laSurduc. În urma aces-tor solicitãri vechileimobile nu vor maiavea destinaþia deºcoalã ci cãminesociale ºi atunci eranevoie sã dãm ohotãrâre prin care sãanunþãm aceastãschimbare de desti-naþie ºi sã cerem ºi unaviz din parteaMinisterului Educaþieideoarece atunci cândau funcþionat ca ºiºcoli se aflau în patri-moniul acestui minis-ter. Sfânta Varvara asolicitat acest imobilpentru al transformaîntr-un cãmin social ºicultural pentrulocuitorii din Livezeniºi Saºa”, a declaratviceprimarul municipi-ului Petroºani, DorinaNiþã.

Spre exemplu douãdintre persoanele care

au solicitat consiliuluilocal de la Petroºaniatribuirea unor spaþiipentru realizarea decentre pentru per-soanele vârstince suntpreoþii Gabriel Bulf ºiOctavian Pãtraºcu.

C entru devârstnici ºi

grãdiniþãPreotul Gabriel Bulf,

cu ajutorul oamenilorcu suflet, a însufleþitfosta grãdiniþã dinBosnea. În prezent aicia reuºit sã amenajazeun spaþiu pentru persoanele vârstnice,dar în acelaºi timp aamenjat o salã undeînvaþã copiii de grãdiniþã.

Lucrãrile de amena-jare de pânã acum s-au realizat cu ajutorulcredinciosilor cu sufletmare, care au con-tribuit fiecare cu câteputin. Acum, lucrãrilesunt aproape de final,dar spatiul mai trebuiedotat cu mobilier. 26de vârstnici vor fi cazaþi în acest locmodificat în totalitate.

”Noi am pregãtit ocapacitate de 26 delocuri, câte doi în camerã cu baie pro-prie, vor avea ºi chiu-

vetã pentru cã centrula fost gândit pe modu-le cu baie proprie, wcpropriu, cu chiuvetepe holurile din cele treicamere. Sperãm la 26de vârstnici si la celpuþin 20-25 de copiidin cartierele Bosniasau Colonie”, a maiprecizat preotul. Dupãce toate lucrãrile for fifinalizate, reprezen-tanþii parohiei spun cãvor demara procedurilepentru obþinerea tutu-ror autorizaþiilor. Aicivor fi angajate ºi cadremedicale pentru a aveagrijã de vârstnici.

C entru pentruvârstnici în

Colonie ºi fostaºcoalã Surduc

Preotul OctavianPãtraºcu este cunoscutpentru acþiunile de caritate pe care leîntreprinde. Acestaamenajaeazã un cen-trul maternal ºi pentrupersoanele vârstince înColonie, însã are învedere ºi amenajareaunui centru pentruvârstnici ºi de recreereîn fosta ºcoalã Surducdin Petroºani. Zonaeste caracterizatã desãrãcie, oameni cuvenituri modeste ºimulþi copii îºi duc veacul în zonã, iar pentru asta pãrinteleare planuri ºi pentru ei.

Monika BACIUMonika BACIU


S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþãrestricþii în furnizarea apeipotabile, pentru miercuri,25 septembrie 2013în: LUPENI LUPENI între orele:09:00 - 17:00Zona: Cartier Bãrbãteni ºiMierleasa

Detalii: Remedierepierdere în cãmin golitorpe aducþiunea Valea dePeºti Petroºani, zonapodului CF BãrbãteniPETRILA: PETRILA: Între orele:09:00 - 13:00; Zona:Petrila zona cuprinsã întreCap linie Petrila - PrimãrieDetalii: Remedierepierdere str. Taia, nr. 4VULCAN: VULCAN: Între orele:12:00 - 18:00Zona: Izvor MerisorCrividia AbatorDetalii: remediere pierdere

Mulþumim pentruînþelegere

Conducerea S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºani

RReessttrr iiccþþ ii ii aappãã!!ANUNÞªcoala Gimnazialã ,,I.G.DUCA” Petroºani

organizeazã în data de 23.10.2013,

ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

ADMINISTRATORFINANCIAR

Informaþii suplimentare: la secretariatul unitãþii de pe

strada ªt.O.Iosif, nr.4.

TELEFON: 0254542342

Odatã voci cristaline de copii, acum ºoapte ”tremurânde”de bãtrâni


Aceste specializãriau fost desfiinþate, însãau rãmas mici urmeale acestor specializãri.Universitatea dinPetroºani prinDepartamentul dePregãtire aPersonalului Didacticorganizeazã cursuri deformare pentrudascãli.

”Pentru cei caresunt deja cadre didac-tice ºi ºi-au luat defini-

tivatul în învãþãmânt,organizãm cursuri postuniversitare de for-mare continuã pentrugradul didactic ÎI ºipentru gradul didacticI. Gradul didactic ÎIimplica niºte exameneºi este un pas pentru adefinitiva cariera profesionalã de cadrudidactic, iar gradul I se desfãºoarã prinsusþinerea unei lucrãriºi este finalul pregãtiri

profesionale pentrucadrele didactice pre-universitare. Acestecursuri de formare ºidezvoltare profesionalãse organizeazã pentrudomenile ce se regã-sesc la Universitateadin Petroºani dar ºipentru învãþãtori ºi

educatori”, a declaratSorin Mihãilescu,cond. Univ. Dr. DPPD– UPET (foto).

Dupã cum au precizat reprezentanþiiDepartamentului de Pregãtire aPersonalului Didactic,pentru instutori ºi edu-

catori încã se orga-nizeazã cursuri de formare continuã.

”Pentru învãþãtori ºieducatori pentru cãeste o reminiscenta aistoriei Universitãþii dinPetroºani, am avut maidemult specializarea deinstitutori, nu amreuºit sã o pãstrãm darcadrele didactice uni-versitare sunt formatepentru acest domeniuºi resim sã organizãmgradul II ºi gradul I. Se adreseazã cadreledidactice din Petroºanipentru aceste cursuriprin intermediulInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara”,a mai precizat sursa

citatã.Dupã anul 1990

cadrele didactice aleacestor Catedre aucontinuat sã sprijinepregãtirea generalã astudenþilor de laînvãþãmântul tehnic,dar treptat, prin exten-sia învãþãmântului economic, al ºtiinþelorsociale, pedagogic ºide administraþie publi-cã, vor contribui laapariþia ºi dezvoltareaunor noi programe destudii, în cadrulFacultãþii de ªtiinþe,creatã în anul 1993, ºia Colegiului de institu-tori ºi de administraþie.

Monika BACIU Monika BACIU

Primãria de laLupeni nu poateda ajutoare de

urgenþã din cauzaCurþii de Conturi

P rimãria de la Lupeni nua mai acordat niciun fel

de ajutor de urgenþã de maibine de 10 luni, deºi oameniivin zilnic sã se intereseze decondiþiile de acordare a unuiajutor bãnesc pentrurezolvarea poblemelor socialeºi medicale pe care le au.

Motivul, însã, este independentde voinþa administraþiei locale. “În momentul de faþã avem unlitigiu cu Curtea de Conturi ºi din

aceastã cauzã nu mai putem daniciun ajutor. Sperãm sã sesoluþioneze favorabil nouã, dar dinpãcate este un proces de duratã”,ne-a declarat Gabriel Lungu, city-managerul de la Primãria Lupeni.

De fapt, verificarea Curþii deConturi vine dupã ce anul trecut,primãria de la Lupeni a acordatcâteva mii de ajutoare de urgenþãdin bugetul local. În astfel decazuri, însã, pânã la o decizie,favorabilã sau nefavorabilã, de obi-cei trece mult timp, iar în plus deasta, primãria nici nu prea mai arebani în visterie pentru a onoratoate solicitãrile.

Rectificarea bugetarã de Guverndin luna octombrie este aºteptatãca fiind soluþia salvatoare, pentrucã primãria are nevoie de banipentru plata unor cheltuieli uzualeºi urgent.

Luiza ANDRONACHE Luiza ANDRONACHE

C azul accidentului mortal,în care douã profesoare

din Mehedinþi ºi-au pierdutviaþa, este cercetat de ITMPetroºani. Cel mai probabil,accidentul ar putea fi încadrat,la finalul cercetãrilor, ca accident de muncã.

Inspectorii de muncã verificã ºi eiaccidentul mortal cu douã victimece s-a petrecut recent la Bãniþa.Acolo, douã profesoare au pieritucise de viteza cu care se deplasaupe un carosabil umed. Potrivit ºefeiITM de la Petroºani, existã premiseca accidentul de circulaþie sã fieîncadrat drept unul de muncã, pen-tru cã profesoarele aveau delegaþii.„Noi am cerut unitãþii ºcolare decare aparþin profesoarele datedespre deplasarea acestora ºi existãdocumente din care reiese cã aveaudelegaþie de laºcoalã pentru a sedeplasa la Deva. Noi ne-am sesizatdin presã despre acest accident,dar, cel mai probabil, la finalulcercetãrilor, este posibil ca acciden-tul rutier sã fie încadrat ca accident

de muncã, dar doar la finalulcercetãrii”, a precizat

Ileana Bodea, ºefa Serviciului deSãnãtate ºi Securitate în Muncã, dinITM Petroºani.

Douã profesoare de 25 ºi 40 deani ºi-au pierdut viaþa pe DN 66, laintrarea dinspre Deva în Petroºani,în zona Peºterii Bolii. Carosabilulumed ºi viteza neadaptatã la drumau fãcut ca cele douã sã piarã subroþile unui camion ce venea de pecontrasens. Tragedia s-a petrecut laînceputul lunii septembrie, cu câte-va zile înainte de începerea anuluiºcolar. Cele douã profesoaremergeau la Devapentru a participala un curs de pregãtire a cadrelordidactice la Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara.

Acesta este cel de al doilea acci-dent rutier petrecut pe DN 66 carear putea fi cercetat ca accident demuncã. Un altul s-a petrecut laintersecþia DN 66 cu ºoseaua ceduce la Petrila, pe podul de laDãrãneºti, ºi s-a soldat cu decesulunui om de afaceri din Petroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Fostele specializãri de la UPET, dãinuie ºi în prezentR eminiscenþele vechilor specializãri

de la UPET, dãinuie încã prin cursuri pentru învãþãtori ºi educatori. În urmã cu câþiva ani la Universitatea dinPetroºani s-au organizat cursuri pentruformarea educatorilor ºi a institutorilor.

ITM verificã accidentul cuprofesoarele ucise

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.”Î n aceastã

acþiune, PrimãriaLupeni asigurã adãpos-tul ºi hrana animalelor,iar Asociaþia judeþeanãpentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân neasigurã hingherii ºi doimedici veterinari. Mãvoi ocupa personal deaceastã problemã încontinuare, legal ºi civilizat” – CristianResmeriþã, deputatPSD de Valea Jiului.

Lupeniul, cunoscut catãrâm preferat al câinilorcomunitari din Valea Jiului,este hotãrât sã construiascão ”barierã” în calea acestoraºi sã-i trateze… ca la lege.

ªi dacã guvernul s-aimplicat în aceastã problemãdevenitã îngrijoarãtoare lanivel de þarã, de ce nu s-arimplica un parlamentar pe”metrul lui pãtrat” de locnatal?

De circadouã

sãptãmâni pe teritoriulmunicipiului Lupeni au fostconstruite douã adãposturipentru câinii comunitari, iaragitaþia din localitate s-afãcut simþitã chiar în rândulpatrupedelor care au mirositcã se întâplã ceva ºi se lasãmai greu la… prins.

”Am hotãrât sã mã implicpersonal în aceastã proble-mã ºi lucrurile au începutbine. S-au construit douãadãposturi pentru câini, iar de sãptãmâna trecutã am început treaba. În colaborare cu Asociaþia deDezvoltare Intercomunitarã -Serviciul judeþean pentruocrotirea animalelor fãrãstãpân, înfiinþatã deConsiliul JudeþeanHunedoara, am reuºit,în prima zi, sã sterili-zãm, vaccinãm ºi sãmarcãm 50 de câinicomunitari. În aceastãacþiune, PrimãriaLupeni asigurã adãpostul ºi hrana ani-malelor, iar Asociaþia

ne asigurã

hingherii ºi doi medici vete-rinari. Mã voi ocupa perso-nal de aceastã problemã încontinuare, legal ºi civilizat”– a declarat CristianResmeriþã, deputat ºipreºedinte executiv al PSDHunedoara.

Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã - Serviciuljudeþean pentru ocrotireaanimalelor fãrã stãpân areplanificat ca pe teritoriulVãii Jiului sã deþinã douãadãposturi, unul la Uricani ºiun altul la Petroºani. Celmai mare, va funcþiona înzona fostei mine Valea deBrazi.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

La Lupeni, 50 de câini ”operaþi” într-o singurã zi

S e tem pentrustudenþii care

vor veni în curând laUniversitatea dinPetroºani. Cadreledidactice ºi respon-sabilii din corpuladministrativ al insti-tuþiei de învãþãmântsuperior au cerut sãvinã hingherii, deºirecunosc cã nu asta esoluþia potrivitã.

Au cerut sã vinãhingherii ºi sã strângãcâinii vagabonzi din centrul universitar de laPetroºani. Vorbim despreresponsabilii Universitãþiidin capitala Vãii Jiului,care se tem ca maidaneziisã nu îi muºte pe studenþiicare vor veni în curând laºcoalã. Asta pentru cãpatrupedele din campussunt foarte multe ºi stu-denþii ar putea sã fie ata-caþi ºi de aceea au cerut

sprijinul primãriei. „În data de 18 septem-

brie am fãcut adresã cãtre primãria municipiu-lui Petroºani, pentru a neajuta în ridicarea câinilorcomunitari. Astfel, îndecursul zilei marþi, oechipã de la ecarisaj avenit ºi, ce a gãsit la faþa

locului, a ridicat, cupromisiunea cã ºi înzilele urmãtoare vorveni pentru a ridicamaidanezii care suntîn campus, þinândseama de problemelece le pot crea ºi care le-au creat în precedent”,a declarat Dacian

Ciodaru, director adminis-trativ la Universitatea dinPetroºani.

Responsabilii de laUniversitate spun cãobservã haite de maida-nezi care s-au obiºnuit sãstea în capus ºi care ajungpânã la terenul de fotbal,ori la cel de rugby, undear putea ataca oamenii.„Se vede cu ochiul liber cãsunt câini în campus ºiastfel, þinând seama cã nuam putut sã facem noi

faþã ºi

sã îi prindem ºi nici nuintrã în atribuþiile noastre,am fãcut o cerere cãtreorganele abilitate ºi separe cã primãria ne-arãspuns ºi a trimisecarisajul în capus.Sperãm sã mai vinã decâteva ori pânã laînceperea anului ºcolar”, amai adãugat Ciodaru.

Totuºi, cei din campusau fost avertizaþi cã, dupãce vor deparazita câinii, îivor crotalia ºi castra,hingherii îi lasã din nouliberi ºi este posibil sãajungã din nou în campus.În plus, hingherii nuadunã decât maidaneziicare nu au crotalii în ure-chi, în timp ce cei marcaþirãmân tot în campus.


D e când a reînceput “isteria” cu câinii,

dupã ce un bãieþel de 4 ani dinBucureºti a murit sfâºiat demaidanezi într-un parc, în plinãzi, unele firme au speculat peseama acestui caz ºi au lansatpe piaþã tot felul de dispozitivede protecþie împotriva câiniloragesivi.

Aceste aparate cu ultrasunete anticaini agresivi, coform descrierilorcare circulã pe internet, protejeazã eficient cu ajutorul ultrasunetelor puternice. Echipat un emiþãtor audiofoarte puternic de semnale ultrasunetecât ºi cu douã led-uri luminoase, aceste este tipul de aparat perfect pentrualungarea animalelor agresive.

Mai toate site-urile de socializare ºi nunumai, conþin reclame la aceste dispozi-tive, iar vânzãrile au crescut cu câtevazeci de procente. Preþul unui asemeneaaparat porneºte de la 45 de lei ºi poateurca în funcþie de firma sau eficienþa acestuia. ªi în Valea Jiului sunt oamenicare dacã nuºi-auachiziþionatunul,

se gândesc serios sã o facã. “Eu plecla muncã foarte devreme ºi trec printr-o zonã unde sunt foarte mulþicâni. Întotdeauna mi-a fost fricã ºi îmi aºteptam colegii ca sã nu mergsingurã. Acum, mi-am comandat unaparat de pe internet. Meritã toþibanii, cred, aºa mãcar am sentimentde siguranþã când merg pe stradã”,ne-a declarat o petroºeneancã.

De altfel, aceste aparate care alungãcâinii cu ajutorul ultrasunetelor, se

gãsesc deja ºi în câteva magazinecu echipamente electronice

din Valea Jiului, cupreþuri variind între 60 ºi 120 de lei.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

P rimãria de laLupeni a gãsit o

soluþie de a scãpa oraºulde câini. Administraþiade aici a încheiat unparteneriat cu FundaþiaNoi Orizonturi, organism care ºi-a luatangajamentul de aaduna patrupedele depe drum ºi a le duceîntr-un adãpost special.

“Acest parteneriat pre-supune strângerea câinilorfãrã stãpân de pe strãzi decãtre hingerii pe care îi arefundaþia, ducerea lor în adã-post ºi apoi sterilizarea lor.De acolo, oamenii care aucase ºi curþi, care pot dove-di cã pot îngriji un animal,pot adopta aceºti câni, alt-fel nu”, a declarat GabrielLungu, city managerul de laLupeni.

Adãpostul în care suntþinuþi maidanezii, este unulprovizoriu, în incintapreparaþiei, dar adminis-traþia aºteaptã deschiereacelui de la Uricani, care vadeservi toatã Valea Jiului.Cunoscut este faptul cãaceastã localitate are ceimai mulþi comunitari pe

strãzi, mai ales dacã este sãne luãm dupã numãrul desesizãri venite de la popu-laþie, dar de câteva zile decând s-a început prinderealor, lucrurile parcã s-au maiîmbunãtãþit. ªi, aºa cumera de aºteptat, nici reversulmedaliei nu a întârziat sãaparã.

Cei care spun cã“iubesc” aceºti câini ºi îi þinpe lângã blocuri, s-aurevoltat numaidecât ºi aucerut animalele înapoi.Însã, numãrul locatarilorcare se tem de maidanezi ºicare au de suferit de peurma lor, este mai mare.

De altfel, edilul ºef deaici, Cornel Resmeriþã, aanunþat în urmã cu câtevasãptãmâni cã intenþioneazãsã instituie un sistem desanþionare a celor care hrãnesc aceste animale,considerând cã acesta estemotivul pentru care câinii s-au înmulþit într-un ritmrapid ºi necontrolat.


Universitarii se tem de câinii din campus

Isteria câinilor maidanezi creºteprofitul magazinelor de electronice

Primãria de la Lupeni strânge câinii de pe strãzicu ajutorul Fundaþiei Noi Orizonturi

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.”Î n aceastã

acþiune, PrimãriaLupeni asigurã adãpos-tul ºi hrana animalelor,iar Asociaþia judeþeanãpentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân neasigurã hingherii ºi doimedici veterinari. Mãvoi ocupa personal deaceastã problemã încontinuare, legal ºi civilizat” – CristianResmeriþã, deputatPSD de Valea Jiului.

Lupeniul, cunoscut catãrâm preferat al câinilorcomunitari din Valea Jiului,este hotãrât sã construiascão ”barierã” în calea acestoraºi sã-i trateze… ca la lege.

ªi dacã guvernul s-aimplicat în aceastã problemãdevenitã îngrijoarãtoare lanivel de þarã, de ce nu s-arimplica un parlamentar pe”metrul lui pãtrat” de locnatal?

De circadouã

sãptãmâni pe teritoriulmunicipiului Lupeni au fostconstruite douã adãposturipentru câinii comunitari, iaragitaþia din localitate s-afãcut simþitã chiar în rândulpatrupedelor care au mirositcã se întâplã ceva ºi se lasãmai greu la… prins.

”Am hotãrât sã mã implicpersonal în aceastã proble-mã ºi lucrurile au începutbine. S-au construit douãadãposturi pentru câini, iar de sãptãmâna trecutã am început treaba. În colaborare cu Asociaþia deDezvoltare Intercomunitarã -Serviciul judeþean pentruocrotirea animalelor fãrãstãpân, înfiinþatã deConsiliul JudeþeanHunedoara, am reuºit,în prima zi, sã sterili-zãm, vaccinãm ºi sãmarcãm 50 de câinicomunitari. În aceastãacþiune, PrimãriaLupeni asigurã adãpostul ºi hrana ani-malelor, iar Asociaþia

ne asigurã

hingherii ºi doi medici vete-rinari. Mã voi ocupa perso-nal de aceastã problemã încontinuare, legal ºi civilizat”– a declarat CristianResmeriþã, deputat ºipreºedinte executiv al PSDHunedoara.

Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã - Serviciuljudeþean pentru ocrotireaanimalelor fãrã stãpân areplanificat ca pe teritoriulVãii Jiului sã deþinã douãadãposturi, unul la Uricani ºiun altul la Petroºani. Celmai mare, va funcþiona înzona fostei mine Valea deBrazi.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

La Lupeni, 50 de câini ”operaþi” într-o singurã zi

S e tem pentrustudenþii care

vor veni în curând laUniversitatea dinPetroºani. Cadreledidactice ºi respon-sabilii din corpuladministrativ al insti-tuþiei de învãþãmântsuperior au cerut sãvinã hingherii, deºirecunosc cã nu asta esoluþia potrivitã.

Au cerut sã vinãhingherii ºi sã strângãcâinii vagabonzi din centrul universitar de laPetroºani. Vorbim despreresponsabilii Universitãþiidin capitala Vãii Jiului,care se tem ca maidaneziisã nu îi muºte pe studenþiicare vor veni în curând laºcoalã. Asta pentru cãpatrupedele din campussunt foarte multe ºi stu-denþii ar putea sã fie ata-caþi ºi de aceea au cerut

sprijinul primãriei. „În data de 18 septem-

brie am fãcut adresã cãtre primãria municipiu-lui Petroºani, pentru a neajuta în ridicarea câinilorcomunitari. Astfel, îndecursul zilei marþi, oechipã de la ecarisaj avenit ºi, ce a gãsit la faþa

locului, a ridicat, cupromisiunea cã ºi înzilele urmãtoare vorveni pentru a ridicamaidanezii care suntîn campus, þinândseama de problemelece le pot crea ºi care le-au creat în precedent”,a declarat Dacian

Ciodaru, director adminis-trativ la Universitatea dinPetroºani.

Responsabilii de laUniversitate spun cãobservã haite de maida-nezi care s-au obiºnuit sãstea în capus ºi care ajungpânã la terenul de fotbal,ori la cel de rugby, undear putea ataca oamenii.„Se vede cu ochiul liber cãsunt câini în campus ºiastfel, þinând seama cã nuam putut sã facem noi

faþã ºi

sã îi prindem ºi nici nuintrã în atribuþiile noastre,am fãcut o cerere cãtreorganele abilitate ºi separe cã primãria ne-arãspuns ºi a trimisecarisajul în capus.Sperãm sã mai vinã decâteva ori pânã laînceperea anului ºcolar”, amai adãugat Ciodaru.

Totuºi, cei din campusau fost avertizaþi cã, dupãce vor deparazita câinii, îivor crotalia ºi castra,hingherii îi lasã din nouliberi ºi este posibil sãajungã din nou în campus.În plus, hingherii nuadunã decât maidaneziicare nu au crotalii în ure-chi, în timp ce cei marcaþirãmân tot în campus.


D e când a reînceput “isteria” cu câinii,

dupã ce un bãieþel de 4 ani dinBucureºti a murit sfâºiat demaidanezi într-un parc, în plinãzi, unele firme au speculat peseama acestui caz ºi au lansatpe piaþã tot felul de dispozitivede protecþie împotriva câiniloragesivi.

Aceste aparate cu ultrasunete anticaini agresivi, coform descrierilorcare circulã pe internet, protejeazã eficient cu ajutorul ultrasunetelor puternice. Echipat un emiþãtor audiofoarte puternic de semnale ultrasunetecât ºi cu douã led-uri luminoase, aceste este tipul de aparat perfect pentrualungarea animalelor agresive.

Mai toate site-urile de socializare ºi nunumai, conþin reclame la aceste dispozi-tive, iar vânzãrile au crescut cu câtevazeci de procente. Preþul unui asemeneaaparat porneºte de la 45 de lei ºi poateurca în funcþie de firma sau eficienþa acestuia. ªi în Valea Jiului sunt oamenicare dacã nuºi-auachiziþionatunul,

se gândesc serios sã o facã. “Eu plecla muncã foarte devreme ºi trec printr-o zonã unde sunt foarte mulþicâni. Întotdeauna mi-a fost fricã ºi îmi aºteptam colegii ca sã nu mergsingurã. Acum, mi-am comandat unaparat de pe internet. Meritã toþibanii, cred, aºa mãcar am sentimentde siguranþã când merg pe stradã”,ne-a declarat o petroºeneancã.

De altfel, aceste aparate care alungãcâinii cu ajutorul ultrasunetelor, se

gãsesc deja ºi în câteva magazinecu echipamente electronice

din Valea Jiului, cupreþuri variind între 60 ºi 120 de lei.


P rimãria de laLupeni a gãsit o

soluþie de a scãpa oraºulde câini. Administraþiade aici a încheiat unparteneriat cu FundaþiaNoi Orizonturi, organism care ºi-a luatangajamentul de aaduna patrupedele depe drum ºi a le duceîntr-un adãpost special.

“Acest parteneriat pre-supune strângerea câinilorfãrã stãpân de pe strãzi decãtre hingerii pe care îi arefundaþia, ducerea lor în adã-post ºi apoi sterilizarea lor.De acolo, oamenii care aucase ºi curþi, care pot dove-di cã pot îngriji un animal,pot adopta aceºti câni, alt-fel nu”, a declarat GabrielLungu, city managerul de laLupeni.

Adãpostul în care suntþinuþi maidanezii, este unulprovizoriu, în incintapreparaþiei, dar adminis-traþia aºteaptã deschiereacelui de la Uricani, care vadeservi toatã Valea Jiului.Cunoscut este faptul cãaceastã localitate are ceimai mulþi comunitari pe

strãzi, mai ales dacã este sãne luãm dupã numãrul desesizãri venite de la popu-laþie, dar de câteva zile decând s-a început prinderealor, lucrurile parcã s-au maiîmbunãtãþit. ªi, aºa cumera de aºteptat, nici reversulmedaliei nu a întârziat sãaparã.

Cei care spun cã“iubesc” aceºti câini ºi îi þinpe lângã blocuri, s-aurevoltat numaidecât ºi aucerut animalele înapoi.Însã, numãrul locatarilorcare se tem de maidanezi ºicare au de suferit de peurma lor, este mai mare.

De altfel, edilul ºef deaici, Cornel Resmeriþã, aanunþat în urmã cu câtevasãptãmâni cã intenþioneazãsã instituie un sistem desanþionare a celor care hrãnesc aceste animale,considerând cã acesta estemotivul pentru care câinii s-au înmulþit într-un ritmrapid ºi necontrolat.


Universitarii se tem de câinii din campus

Isteria câinilor maidanezi creºteprofitul magazinelor de electronice

Primãria de la Lupeni strânge câinii de pe strãzicu ajutorul Fundaþiei Noi Orizonturi

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 201310 Administratie

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Acesta este punctulde vedere al reprezen-tanþilor MinisteruluiEconomiei care spuncã atît termocentralaParoºeni cît ºi Mintiaau preluat toatã canti-tatea de huilã extrasãdin Valea Jiului, însãpentru bunã trecerepeste anotimpul deiarnã a fost necesar unimport.

”În ultimii ani, CTEMintia ºi CETParoseni au

achiziþionat întreagacantitate de huila pecare CNH a putut s-olivreze, iar cantitãþilede cãrbune ce au fostimportate au fost

necesare pentru aasigura completareastocurilor necesare

treceri în bunecondiþii a anotimpului

friguros”, se aratã îndocumenteleMinisteruluiEconomiei.

Reprezentanþiiaceluiaºi minister aratãcã huila importatã aavut un preþ cu pînã la22 la sutã mai mic faþãde huila din ValeaJiului.

”Din analiza documentelor

informative privindimportul de huila,preþul cãrbunelui afer-ent ultimului import afost de 18,2 USD/Gcal, cu 21,55% mai

mic decît preþul impor-tului cu un an în urmãºi mai mic decît cellivrat din Valea Jiului”,se mai aratã în docu-ment.

Peste 32 de milioane de euro auplãtit cei de laComplexul EnergeticHunedoara doar pen-tru huila importatã îndecursul anului 2012.În timp ce minerituldin Valea Jiului sezbate între viaþã ºimoarte cei de laMintia au achiziþionatîn anul 2012 sute demii de tone de huilã lasute de milioane de lei.

Pentru patru con-tracte încheiate întreTermocentrala Mintiaºi societãþi ale huileidin afara României,cei de la Mintia auplãtit aproape32.482.897,21 deeuro.

Pe considerente desiguranþã ºi de cost,

Termocentrala Mintiaa achiztionat dinimport aproape 300de mii de tone de cãr-bune din import la ovaloare de peste 115milioane de lei. Înurmã cu o sãptãmînãreprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara, mai exact,termocentrala Mintia arefuzat cãrbunele trim-is de la SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului pemotiv cã stocul estesupraplin. Redactoriicotidianului CronicaVãii Jiului au solicitatcelor de la Mintia sãofere informaþii cuprivire la cantitãþile dehuilã achiziþionate încursul anului 2012 dinimport.

Potrivit rãspunsuluicelor de la ComplexulEnergetic Hunedoara,în decursul anului tre-cut au fost achiziþion-ate aproape 300 de

mii de tone de huilãdin import. Cel maimare contract, de220.000 de tone dehuilã a fost achiziþionatde la Vitol SÃ Gevenaîn 09.08.2012.Complexul EnergeticHunedoara a maiachiziþionat huilã dindin Ungaria.

Mai exact, în bazacontractului3556/15.05.2012 ceide la CEH au încheiatun contract cu TrainHungari KFT pentru28.425 de tone dehuilã. La trei luni difer-enþa s-a semnat unnou contract întreCEH ºi firma ungarãEnergo-RU KFT.Contractul semnat cuungurii a avut loc ladata de 8 august ºi aprevãzut furnizareacãtre ComplexulEnergetic Hunedoaraa 27.429,4 de tone dehuilã.

Încã un contract defurnizare a huilei a fostsemnat în luna noiem-brie a anului trecut,mai exact la data de29 noiembrie cu osocietate tot din

Ungaria. În cadrulacestui contract,Psycholucia KFT alivrat 25.000 de tonede huilã celor de laComplexul EnergeticHunedoara.

În total, în urmacelor patru contracte,cei la Mintia au impor-tat 300.854,4 de tonede huilã.

Dupã cum pre-cizeazã reprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara, trei dintrecontracte au fost intra-comunitare.

”Pe parcursul anului2012 au fost încheiate3 contracte de achiziþiiintracomunitare decãrbune ºi unul deimport”, se mai aratãîn rãspunul oferitCronicii Vãii Jiului.

Potrivit legislaþiei îndomeniu contracteleintracomunitare sereferã la achiziþii întreþãrile UniuniiEuropene, iar contrac-tul încheiat întreComplexul EnergeticHunedoara ºi firmãdin Geneva este înafara acestuiperimetru.

Ministerul Economiei vizavide importul de huilã

P reþul mai mic al huilei de import ºitrecerea peste iarnã, motive

plauzibile pentru import. Importul de huilã de la Complexul EnergeticHunedoara, din perioada fostului directorCostel Alic, s-a realizat pentru buna trecere a perioadelor de iarnã.


Monika BACIU

Declaraþia îiaparþine ministeruluidelegat pentruEnergie, ConstantinNiþã, care a declaratcã în afarã de listãrilela bursã ale unorcompanii de stat pro-gramate pentru 2014statul nu areîn vedere alteoperaþiunisimilare.

"Nu maiscoatem acþi-uni ale altorcompanii labursã, cuexcepþia celorprogramatepentru anulviitor, adicãElectrica,Hidroelectrica ºi com-plexele energeticeOltenia ºiHunedoara", a afir-mat Constantin Niþãîntr-o conferinþã depresã.

Listãrile la bursã

ale acestor companii,precum ºi ale altora,tot controlate de stat,au fost asumate deGuvern faþã deFondul MonetarInternaþional, BancaMondialã ºi ComisiaEuropeanã,informeazã Mediafax.

Complexul

Energetic Hunedoaraurmeazã sã fie vândutanul viitor unuiinvestitor strategic.

Privatizarea CEHar însemna ca uninvestitor strategic sãachiziþioneze 51% dinacþiunile complexului.

Monika BACIU

Potrivit directoruluigeneral al CEH, auexistat mai multe soci-etãþi care au vizitatunitatea, însã pânãacum nu ºi-au con-cretizat intenþia de aparticipa la licitaþie.Astfel, în ”horã”,pânã la acestmoment, au rãmasdoar chinezii.

”Zilele viitoare, îndata de 26 se terminãprecalificarea, sedepun pânã în 26octombrie de cãtrefirmele interesate ºiapoi vom începe lici-taþia prorpiu-zisã cufirmele care se vorcalifica. Pânã acumdoar compania

chinezã este singuracare ºi-a manifestatinteresul, au mai fostcâteva societãþi careau vizitat unitateanoastrã, s-au interesat,dar pânã în acestmoment nu au con-cretizat nimic”, adeclarat directorulgeneral al CEH,Daniel Andronache.

Procedurile au fostîntârziate din cauzaunor contestaþiidepuse de o societatecare nici mãcar nu ºi-amanifestat intenþia dea participa la licitaþie.Chiar ºi aºa, directorulspune cã la sfârºitulacestui an vor începelucrãrile de mondern-izare de laTermocentrala Mintia.

”A fost depusã laCNSC o aºa-zisã con-testaþie care din punc-tul nostru de vedere afost nefondatã, amfãcut rãspunsul înacest sens, dar culmeae cã a venit de la osocietate care nu ºi-amanifestat interesul sãparticipe. Se vortãrãgãna, dar sper cãprin rãspunul care l-am dat ºi toate lãmu-rurile fãcute nu vomîntârzia procesul ºivom rãmâne în grafic.Anul acesta vomîncepe lucrãrile deinvestiþii de la Mintia”,a mai precizat

Andronache.La momentul în

care au fost demarateprocedurile de licitaþie,directorul general alComplexului EnergeticHunedoara, DanielAndronache, a sublini-at importanþa acestorlucrãri, fãrã de careîncepând cu anul2016 TermocentralaMintia nu va primiavizul de mediu. Faraaceste tehnologii seincalca prevederile demediu stabilite deUniunea Europeana,iar termocentrala vaavea probleme infunctionare.

CarmenCOSMAN

Aproape un milionde lei noi va cheltuiSocietatea naþionalãde Închideri de MineValea Jiului SA pentruasistenþa tehnicã ºidirigenþia de ºantier laexecuþia lucrãrilor dinProiectul tehnic deînchidere ºi ecolo-gizare de la sucursalaMINA PETRILA.Contractul scos la lici-taþie pe SEAP a fostcâºtigat de SC CON-VERSMIN SA, pentrusuma de 889. 377fãrã TVA. Contractul

prevede asigurareaasistenþei tehnice –respectiv verificarea ºiconducerea în numeleSNIMVJ - pentrutoate activitãþile nece-sare în vederea exe-cuþiei lucrãrilor deînchidere ºi ecolo-gizare, în condiþiile ºistandardele impuse,

prevãzute în proiectultehnic.

O istorie de150 de ani

ºtearsã cu buldozerul

Exploatarea MinierãPetrila ºi-a început

activitatea în urmã cumai bine de 150 deani, fiind prima minãdin Valea Jiului.

A intrat într-unaccentuat declin dupãcele douã explozii dev-astatoare din 15noiembrie 2008, cânda început sãfuncþioneze la doar otreime din capacitate.Nu s-a mai redresatniciodatã ºi a fostinclusã pe listaminelor neviabile, alã-turi de Uricani ºiParoºeni, ºi adminis-tratã de Societateanaþionalã de Închideride Mine Valea Jiului.Mina Petrila esteprima care se vaînchide, iar dupã datade 7 octombrie aicivor mai lucra doar573 de mineri.

Chinezii joacã singuri ”hora” la CEH

A u venit, au vãzut, au plecat ºiau rãmas doar chinezii. Este

vorba de contractul de peste 200 demilioane de euro implementat deComplexul Energetic Hunedoarapentru modernizarea instalaþiilor dedesulfurare de la grupurile 3 ºi 4ale Termocentralei Mintia.

Niþã: Privatizarea CEH, în 2014

CEH aºteaptã uninvestitor strategic

C omplexul EnergeticHunedoara rãmâne pe lista

companiilor ce urmeazã a fi privati-zate. Pentru anul viitor,Departamentul pentru Energie nuare în vedere listarea la bursã aaltor companii pentru privatizare.

Istoria Minei Petrila, demolatã subcomanda CONVERSMIN

Î nchiderea Minei Petrila a intrat în linie dreaptã,iar societatea comercialã de conservare ºi închidere

a minelor din subordinea Ministerului Economiei,CONVERMIN SA, va asigura asistenþa tehnicã.

Datele se referã laaverea acumulatã pânãla sfârºitul anului trecutde gospodãrii privateîn active financiare,precum conturi ban-care, acþiuni sau obli-gaþiuni, minus datorii.

Astfel, activelefinanciare nete aucrescut cu 0,6% înRomânia anul trecut,

cel mai slab ritm dinEuropa Centralã ºi deEst, performanþe similare înregistrânddoar Slovenia ºiTurcia, se aratã într-uncomunicat al Allianz.

Faþã de anul 2001,activele financiare alegospodãriilor dinRomânia au crescut cu18,2% pe an pânã în

2012, însã evoluþiadupã anul 2007 este"sumbrã", scãderile din2008 ºi 2009 nefiindrecuperate pânã laaceastã datã, noteazã

Allianz.România consem-

neazã la nivelul anului2012 active financiarenete cu aproape 28%sub vârful înregistrat în

anul 2007, înainteacrizei, potrivit raportului.

Din anul 2000,România a urcat cutrei locuri în clasa-mentul mondial.

Averea financiarãnetã a românilor estemai scãzutã faþã decifrele înregistrate înLetonia (2.918 euro),Bulgaria (4.460 europe locuitor), Lituania(4.873 euro), Slovacia(5.009 euro), Polonia(5.221), Ungaria(6.534 euro), Croaþia(6.791 euro), Estonia(7.674 euro) sauCehia (10.096 euro).

Deasupra Românieiîn clasament se gãsescºi Brazilia (2.730euro), China (4.719euro), Mexic (6.111euro), Africa de Sud(7.016 euro) sauMalaezia (7.803 euro).

La nivel mondial,activele financiarebrute ale populaþiei aucrescut cu 8,1% anul

trecut, la 111.000 miliarde de euro, înprincipal datoritãrevenirii burselor -deþinerile în valorimobiliare s-au apreciatcu 10,4%, potrivitraportului Allianz.

Evoluþia reprezintãcea mai accentuatãcreºtere din ultimii 6ani ºi depãºeºte cumult media ultimilor11 ani, de 4,6% pean. Datoriilegospodãriilor privateau scãzut anul trecut lanivel mondial cu 2,9%.

Elveþia este peprimul loc în clasa-mentul din acest an,cu o avere financiarãnetã de 141.895 europe locuitor, urmatã deSUA (100.710 euro),Japonia (83.610euro), Belgia (73.520euro), Olanda (68.760euro), Canada (66.550euro), Singapore(66.400 euro), Taiwan(65.080 euro), MareaBritanie (58.905euro), Australia(57.400 euro), Suedia(54.065 euro),Danemarca (53.370euro), Israel (43.390euro), Italia (45.770euro), Franþa (44.310euro), Austria (41.985euro), Germania(41.950 euro), Irlanda(29.980 euro),Portugalia (20.930euro) ºi Coreea de Sud(19.180 euro).


O delegaþie aInstitutul Naþional

de Cercetare-Dezvoltarepentru SecuritateMinierã ºi ProtecþieAntiexplozivã (INSE-MEX) Petroºani participãîn aceste zile, la Belgrad,la întâlnirea AutoritãþilorMiniere din Europa.

În cadrul reuniunii se dis-cutã, în general, problemeledin industria minierã la niveleuropean. „Sunt întâlnirifoarte importante, de exem-plu, acum la Belgrad esteîntâlnirea Autoritãþilor Minieredin Europa la care INSEMEXparticipã an de an. Acum suntem la a XIX –a participarela aceastã întrunire.

În fiecare an existã o temã,iar în acest an avem“Concesiunea perimetrelorminiere”. Se discutã legislaþiadin fiecare þarã privind conce-sionarea perimetrelor minieresau exploatarea în sistem privat”, a explicat directorulgeneral al Institutului Naþionalde Cercetare-Dezvoltare pentru

Securitate Minierã ºi ProtecþieAntiexplozivã, ConstantinLupu, prezent la lucrãrile dincapitala Serbiei. Anul trecut,întrunirea a avut loc la Viena,iar dupã lucrãri, participanþii,inclusiv INSEMEX Petroºani ausemnat un “Memorandum”,

alãturi de alþi 13 reprezentanþiai þãrilor prezente. În docu-mentul semnat s-a stabilit cã„sectorul minier contribuie ladezvoltarea economicã aEuropei ºi furnizeazã un numãrsemnificativ de locuri demuncã directe sau indirecte”.ªefii Autoritãþilor de StatMiniere Europene au con-cluzionat, de asemenea, cã„accesul la materiile primeminerale este crucial pentrubuna funcþionare a economieiEuropene ºi devine un factordin ce în ce mai importantpentru competitivitateaEuropeanã”. Ediþia cunumãrul XX va fi gãzduitã în2014 de Irlanda, iar tema dis-cuþiilor - „Lecþii desprinse dinincidentele miniere semnifica-tive”.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

România, pe locul 42 în lume ºi ultimul loc în UE în TOPUL averilor populaþiei

R omânia se plaseazã pe locul 42 din 52 de þãri într-un top al

activelor financiare nete acumulate depopulaþie, cu o medie de 2.327 euro pelocuitor, cea mai redusã din UE, potrivitunui raport prezentat de grupul germande asigurãri Allianz.

Cercetãtorii INSEMEXPetroºani- invitaþi la Belgrad


CarmenCOSMAN

Mircia Muntean afost acuzat cã aîncheiat tranzacþii ile-gale de terenuri cu untraficant de maºini delux, într-un dosar cedateazã din 2004.Practic, s-a menþinutsentinþa pronunþatã înluna iulie de ICCJ,dupã ce un complet decinci judecãtori de laÎnalta Curte a respinsrecursul lui MirciaMuntean ºi al celorlalþi

inculpaþi din acest. Astfel, ceilalþi incul-

paþi rãmân cupedepsele date anteri-or: Iosif ClaudiuMan—un an ºi ºaseluni de închisoare cususpendare, OvidiuHoraþiu Boldor—doiani închisoare cu exe-cutare ºi CornelMoraru—doi aniînchisoare, în cazulacestuia pedeapsafiind contopitã cu oaltã condamnare detrei ani primitã în altdosar.

De asemenea,Mircia Muntean ºi IosifClaudiu Man (în cali-tate de moºtenitor alinculpatului IosifMan—decedat) au fostobligaþi sã plãteascãstatului român sumade suma de 333.743USD sau echivalentulîn lei, la care seadaugã dobânda dereferinþã a BNR, calculatã de la data de25 martie 1999 pânãla data plãþii integrale.

U n proces deduratã

Acesta este unuldintre cele mai vechidosare penale aflatepe rolul instanþelorbucureºtene, fiindtrimis la JudecãtoriaSectorului 3 în anul2004, unde a stat

nouã ani, pânã în feb-ruarie 2013, când afost mutat la ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie, dupã ceMircia Muntean a fostales deputat PDL încircumscripþia elec-toralã nr. 22Hunedoara.

În ianuarie 2004,primarul de atunci almunicipiului Deva,Mircia Muntean, a fosttrimis în judecatã deParchetul de pe lângãÎnalta Curte de Casaþieºi Justiþie sub acuzaþiade abuz în serviciu îndauna intereselor pub-lice.

Mircia Muntean eraacuzat cã a efectuat otranzacþie ilicitã cu unteren aflat la margineamunicipiului Deva,despre care procuroriisusþineau cã se afla înproprietatea publicã astatului ºi nu puteaface obiectul unei dis-poziþii a primarului.

Beneficiar a fostIosif Man, care întretimp a decedat, uncontroversat om deafaceri din Deva,anchetat de procuroripentru trafic cu maºinide lux furate dinstrãinãtate.

Decizia este defini-tivã.

CarmenCOSMAN

Valea Jiului nu maiare nici un cine-matograf ºi de anibuni localnicii potdoar sã spere cã vorputea viziona din nouun film într-o salã despectacole utilatã ca lacarte. Dacã laPetroºani un om deafaceri este cel careconcesionat clãdireaunui cinematograf dincentrul urbei ºi vreasã-l redeschidã, laVulcan cei care

investesc sunt aleºiilocali.

Iar pentru cei careau uitat cã aici vreo-datã a funcþionat uncinematograf, veºtilesunt îmbucurãtoare ºi,în curând sala de cine-ma s-ar putea umpledin nou de pasionaþiide film pe ecranmare.

O firmã dinBucureºti a câºtigatlicitaþia pentrufurnizarea

ºi instalarea unui sis-tem de cinema digitalpentru sala cine-matografului„Luceafãrul” dinmunicipiul Vulcan,„care sã ofere specta-torilor o experienþacinematograficã la unstandard modern decalitate ºi fidelitate”,dupã cum au fost cer-inþele contarctului, unechipament în valoarede 288.942 lei, fãrãTVA. În urmã cuaproximativ doi ani,edilii din Vulcan aureuºit sã treacã clãdi-rea Cinematografului„Luceafãrul” înadministrareaPrimãriei, iar lucrãrilede reabilitare a imo-bilului degradat câttimp a stat nefolosit

au inclus atâtpartea de interi-or, cât ºi exte-riorul.Lucrãrilesunt executate

cu fonduride la bugetul local iarla finalul reabilitãriicinematograful va fiunul de ultima gener-aþie, în care se vorputea proiecta inclusivfilme 3D.

Dupã 18 ani în care a stat închis

Cinematograful de la Vulcan,la un pas de a se redeschide

L ocuitorii din Vulcan vor puteamerge din nou la cine-

matograf, dupã 18 ani în care clãdi-rea a stat nefolositã ºi s-a degradat.

D eputatul PDL Mircia Muntean, fost primar almunicipiului Deva în perioada 1996 - 2012, a fost

condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare.Sentinþa a fost pronunþatã marþi de Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie la patru ani de închisoare cu sus-pendare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu.

Ex-primarulDevei

condamnat la 4 ani de

închisoare cususpendare

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþiacuzat de colegi cã nu sunteþiconsecvent. Fiþi prudent, pentrucã astãzi aveþi tendinþa sã fiþiimpulsiv. Dupã-amiazã s-arputea sã primiþi o importantãsumã de bani. Este posibil sãaveþi discuþii cu partenerul deviaþã.

Dimineaþa s-ar putea sã aflaþi cão cunoºtinþã s-a îmbolnãvit grav.Vã implicaþi ºi, astfel, faceþi maimulte drumuri scurte. În a douaparte a zilei, sfaturile unei rudemai în vârstã vã ajutã sã vã clari-ficaþi sentimentele contradictorii.

Sosirea unor musafiri din altãlocalitate vã obligã sã vã schim-baþi planurile pentru azi. Dacã vãroagã sã îi ajutaþi cu ceva, nu îirefuzaþi. Spre searã, un prietende familie vã dã o veste neplã-cutã. Pãstraþi-vã cumpãtul.

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi oproblemã financiarã care vãsâcâie de mai multã vreme.Dacã vi se propune sã vã asoci-aþi într-o afacere, nu ezitaþi. Cupuþin efort ºi riscuri minime,puteþi sã redresaþi bugetul fami-liei destul de repede.

S-ar putea sã înregistraþi un eºecîn afaceri sau sã pierdeþi o sumãimportantã. Dacã nu vã stãpâniþinervozitatea, riscaþi sã aveþi prob-leme cu colegii de serviciu ºi cupersoana iubitã. Evitaþi cu oricepreþ o ceartã cu partenerul deviaþã!

ªefii vã reproºeazã cã nu acor-daþi destulã atenþie sarcinilor deserviciu. Pe plan sentimental,este posibil ca atmosfera ten-sionatã din ultimele zile sã seaccentueze. Nu vã descurajaþi!Cu rãbdare ºi tact, puteþi trececu bine peste toate dificultãþile.

Dimineaþa este posibil sã aparãevenimente neprevãzute, care vãîmpiedicã sã vã respectaþi pro-gramul. Nu este momentul sãintraþi în afaceri. Relaþiile departeneriat vã pot crea mariprobleme.

Nu este exclus sã pierdeþi oafacere avantajoasã pentru cãîntârziaþi la o întâlnire importan-tã. Nu vã enervaþi! Sunteþi pre-dispus la accidente vasculare.Relaxaþi-vã mai mult. Copiii vãfac o surprizã plãcutã.

Dimineaþa este posibil sã primiþio veste neplãcutã de la o rudãapropiatã ºi sã vã schimbaþi com-pet programul zilei. Sunteþinevoit sã faceþi cheltuieli care vãdepãºesc bugetul.

Un eºec în afaceri vã face sãdeveniþi irascibil. Nu vã revãrsaþinervii acasã. Ar fi bine sã þineþicont de sfaturile partenerului deviaþã. Spre searã, vã mai liniºtiþila o întâlnire cu prietenii.

S-ar putea sã înþelegeþi greºitacþiunile unui partener de afaceriºi sã vã certaþi cu el. Discutaþicalm ºi analizaþi împreunã toateproblemele, pentru cã altfelriscaþi sã rupeþi relaþiile. Spresearã, primiþi vizita unui prieten.

Amânaþi plecarea într-o cãlãtorie.Este posibil sã survinã eveni-mente neprevãzute. S-ar puteasã aflaþi cã o rudã a avut un acci-dent ºi sã faceþi câteva drumuriscurte împreunã cu alþii.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:45 Destinaþia România10:15 Minunile naturale aleEuropei 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri17:00 SCENART (r)17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Pregãtind viitorul19:30 Oameni care au schim-bat Lumea (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Intervenþie în adâncuri 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãrinte înainte devreme17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Hoþi de onoare22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzbunarea0:15 Hoþi de onoare

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica cârcotaºilor

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Efectul gemenelor22:30 Un asasin nemilos

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeri pierduþi22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 ChelseaSettles0:00 Îngeripierduþi (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digisport show13:30 WTC IronMan 2013Kona Preview14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 Fotbal Club 16:00 Fotbal: Pandurii TârguJiu - Farul Constanþa 17:45 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Braºov - CFRCluj 19:15 ªtirile Digi Sport 19:30 Fotbal: Braºov - CFRCluj

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Pinocchio 22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

Un medicºi undascãl laPetroºani

U n medic pediatruva veni în curând

la Pretroºani ºi va aveacabinet de consulaþii.Asta dupã ce acest sector era extrem dedeficitar, iar în plus,soþia sa este deja educatoare aici.

Municipiului Petroºani a ajuns extrem de deficitarla capitolul sãnãtate, iar pediatria a rãmasdescoperitã dupã decesulunui medic de specialitate.

Aºa se face cã zeci depãrinþi au cãutat careîncotro, cu copiii bolnavi,un alt medic. Situaþia, însã,se pare cã va fi remediatãîn curând, pentru cã unmedic pediatru va ajunge sãdea consultaþii la un cabinetde specialitate.

„Noi aºteptãm acum caun tânãr medic sã îºi finali-zeze examenul de rezidenþi-

at. El deja, de o lunã ºijumãtate face gãrzi la noi laspital, însã, dupã finalizareaexamenului de rezidenþiat ise va scoate postul la con-curs ºi apoi va deveni unnou membru al elchipei despecialiºti în cadrul spitaluluidin Petroºani”, a declaratDorina Niþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Medicul rezident va aveaexamene pânã în data de20 octombrie, iar apoi vadeveni medic specialistpediatru. El va lua loculrãmas vacat dupã decesulmedicului RodicaTãnãsescu.

În plus, soþia sa este dejaeducatoare la o grãdiniþãdin localitate.



ANGAJÃM FETEpentru masaj de relaxare,

în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim

cazare. Relaþii la telefon00496980906757 sau

0764832433.

NATALIA ARENEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, daracum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þineimobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-aîntâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbitîn plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoiede o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant,de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral,dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãudestin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia arenevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi înaceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã capãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont 567571024795

RON01 BANCPOST

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj

zona Poarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

Vând struguri. ComunaBumbeºti-Jiu. Tel0731.347.645

Vând struguri. ComunaBumbeºti-Jiu. Tel 0726.463.456


Monika BACIU

ªi în þara nostra înultimii ani au începutsã se deschidã tot maimulte astfel de saloanede tatuaj care se ”bat”în a-ºi atrage clienþiicu opere cât mai com-plexe ºi viu colorate,mai ales cã acumoamenii nu mai suntvãzuþi ºi trataþi ca petimpuri, dintr-o luminãmai puþin bunã, atuncicând îºi arata corpultatuat, pe vremurile demult apuse aceste per-soane inspirau teamãcelorlalþi ºi erau con-siderate niºte paria aisocietãþii.

Tatuajele sunt oformã de machiaj per-manent a corpului.

Se practica de sutede ani ºi realizarea loreste chiar tradiþionalã

în unele cul-turi. În tre-cut tatua-jele seefectuaufrecventînPolinezia,Americade Sud,Japonia, NouaZeelandã ºiMicronezia, ºi în ciudafaptului cã acestsubiect rãmâne tabuîncã în multe civilizaþii,se practica din ce înce mai mult.

Tatuajele sunt dince în ce mai populare,atât în rândul femeilorcât ºi al bãrbaþilor.

Oricât ar fi de fru-moase sau la modã,oamenii de ºtiinþãavertizeazã cã sub-stanþele folosite pentrurealizarea tatuajelor ar

puteafi toxice

pentru organismulumani ºi chiar arputea cauza cancer.

Cerneala folositãpentru realizarea tatu-ajelor ar putea fiabsorbitã de organis-mul uman ºi ar puteachiar sã cauzeze can-cer.

Cercetãtorii sunt depãrere cã nanopartic-ule s-ar putea infiltraîn fluxul de sânge ºi s-ar pueta acumula însplinã sau rinichi,

afectândastfelcapaci-tateaorganis-mului dea filtra

impuritãþi. Mai multdecât atât studiile auarãtat cã unele cer-neluri conþin substanþecancerigene.

Riscurile la care seexpun oamenii atuncicând se hotãrãsc sã-ºifacã un tauaj suntdestul de mari ºi demulte.

Astfel exista risculbolilort de sânge careapare dacã echipa-mentul folosit pentru aface tatuajul este cont-aminat cu sângeleunei per-soaneinfectate,poþi con-tacta oboalãserioasã desânge:hepatitã C,hepatita B,tetanus,tubercu-loza ºichiar HIV.Un alt riscar fi acelaal bolii depiele pen-

tru cã se pot formagranuloame în jurultatuajului, mai alesdacã tatuajul are ºicerneala roºie. Deasemenea, pot apãreaºi arsuri, pãrþi che-loidale.

Mai sunt

infecþiile de pielela care simptomeletipice în acest cazsunt: roºeaþã, transpi-raþie, încãlzire exce-sivã a locului respec-tiv. Unele infecþii sunt

rezistente la antibioticeºi pot cauza pneu-monie, infecþii ale sân-gelui ºi o durere insu-portabilã a locului tat-uat.

Un risc foarte mareexistã pentru per-soanele care sunt pre-

dispuse la alergii

pentrucã cerneala folositã latatuat, în special cearoºie poate cauzareacþii alergice alepielii, rezultând înmâncãrimi în jurul tatuajului. Aceastapoate apãrea chiar ºila câþiva ani de larealizarea tatuajului.

Prezentând acestedate ale specialiºtilor ºia medicilor dermatolo-gi nu rãmâne decât sãlãsãm ca fiecare per-soanã în parte sã segândeascã de douã oriînainte de a-ºi face unastfel de tatuaj indifer-ent de cât de bine i-arsta cu el sau cât de lamodã ar fi.

MonikaBACIU

Dacã celelalteproduse au ajunsdeja la elevi,respectiv laptele ºicornul, merele nu,asta deºi într-unproiect alGuvernului sespecificã faptul cãprogramul de încu-

rajare a consumu-lui de fructeproaspete în ºcoli

va continua ºi anulacesta

Programul tre-

buia sã se derulezeiniþial în perioada16 septembrie2013 - 30 iunie2014. Cu toateacestea, elevii dinunitãþile deînvãþãmânt dinjudeþul Hunedoaranu au primit niciunfruct deocamdatã.

Pentru anulacesta se acordãgratuit mere înlimita valorii zilnicede 0,37 de lei pen-tru un elev, pentruo perioadã de 85de zile deºcolarizare.

Frumoase dar foarte dãunãtoareE ste vorba despre tatuaje care

în ultima perioadã de timpsunt din ce în ce mai la modã, acestea exprimând o stare a fiecãreipersoane care decide sã-ºi acopere o parte a corpului cu o astfel deoperã de artã.

Merele elevilor, ”tãiate” de Guvern

G uvernul a tãiat merele elevilor. Elevii dinînvãþãmântul preuniversitar de stat ar fi

trebuit sã beneficieze de mere. Acest produs nua ajuns pe bãncile elevilor pentru cã Guvernulnu a emis un ordin în acest sens.

Documents

CVJ NR. 458, MIERCURI 25 SEPTEMBRIE 2013