cvj nr. 217, 25 septembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 217

Marti, 25 septembrie 2012

Rãsturnare de situaþie

Aparatele de salvare ar fi putut

salva viaþa victimelor din

tragedia de la Mina Petrila?!

P uteau victimeleexploziei de la

Petrila sã se salveze, iarlipsa echipamentului deprotecþie le-a agravatsituaþia în acelecumplite momente?

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

Scandalul apeineplãtite se

mutã în politicã

H aralambie Vochiþoiu,preºedintele PPDD

Hunedoara ºi Costel Avram,directorul SC Apa Serv ValeaJiului au plecat de la apã ºi se ceartã politic.


Au cãutat iubire,dar s-au trezit

bãtuþi ºi tâlhãriþi

D oi bãrbaþi dinHunedoara au

venit sã-ºi întâlneascãiubitele de pe internet laPetrila, dar s-au ales cuo bãtaie bunã ºi fãrãbani ºi bunuri.


Zeci de mii demetri cubi de apãrecuperaþi de la„ºmecherii” de

Valea Jiului

P este 50.000 demetri cubi de apã a

recuperat, în numai olunã de zile, furnizorulde apã potabilã dinValea Jiului, în urmamãsurilor dure luate deconducerea societãþii.


C ine a “lucrat-o” pe ministrul Monica Iacob Ridzi? Cumva o grupare cu iz infracþional dineºalonul II a ministerului, cu sprijinul procurorilor, ca sã poatã cheltui banii dupã cum le dic-

tau anumite interese de care ministrul ori nu avea ºtiinþã, ori nu fusese de acord cu ele…. >>> PAGINILE 8-9

Cine a lucrat-o pe Ridzi?

Curtea de Conturi spulberã acuzaþiile DNA potrivit cãrora

fostul ministru ar fi dispus plãþiabuzive la evenimentele Tineretului

D upã o perioadãîn care

cãminele studenþeºtidin Petroºani erauocupate în proporþiede circa 70%, în acestnou an universitarlocurile de cazare sepreconizeazã a fisolicitate aproape întotalitate.

Reprezentanþi dinUniversitatea Petroºanispun cã viitorii ingineri,care învaþã la facultãþile dinPetroºani, vor alegea un locde cazare pentru cã

preþurile la o camerã decãmin sunt cu mult maimici faþã de cele practicatela închirierea unei garson-iere sau unui apartamentde pe piaþa imobiliarã.Înscrierile pentruocuparea uneicamere în com-plexul studenþescvor demara lafinele lunii.Cãminele stu-denþeºti au fostreabilitate ºi uti-late cu mobilier

nou, astfel ca studenþii sãnu mai fie nemulþumiþi decondiþiile oferite. În plus,camerele au baie, apã caldãnon – stop, internet ºicablu TV, respectiv condiþi-

ile oferite de un hotel cu 2stele. Dintre viitorii „cãmi-niºti” cei mai mulþi provindin judeþele limitrofe,respectiv Gorj, Alba sauCaraº – Severin. Nu puþinisunt, însã, ºi studenþii careau venit din Hunedoara,Deva sau Orãºtie.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Taxi Driver (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r)14:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Fosta mea iubire (r)0:30 Împãratul mãrii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Spion din greºealã 22:30 Un Show Pãcãtos0:30 Observator 1:15 Spion din greºealã (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pariu cu viaþa (r)12:00 Pariu cu viaþa (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Pãcatele trecutului 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului 0:00 Asasinul

9:30 Naufragiaþii 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r)13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc!(r)15:30 Totul despre mame(r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Iubiri secrete21:15 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 21:45 Mondenii

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Garantat 100% 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Sub semnul renegaþilor 0:45 Un magnat al timpurilor noi (r)

Cãminele sunt pregãtitepentru studenþi

A cumpãratcozonac la

super oferta... cugândaci. O persoanãdin municipiulPetroºani acumpãrat un cozonacde la o brutãrie dinlocalitate.

Mare i-a fost mirareacând a desfãcut cozona-cul ºi a vãzut cã în ambal-aj ºi nu numai miºunãgândacii. Pãgubita a con-tactat Organizaþia pentruProtecþiaConsumatorului, însã înzadar. Cei de aici auîndrumat-o cãtre Direcþiade Sãnãtate Publicã.Redactorii cotidianuluinostru au încercat sã ialegãtura cu cei de laOPC, însã acelaºirãspuns l-au primit.

“Sunaþi la Direcþia deSanate Publicã la sigu-ranþa alimentelor. Noi(OPC-n.r.) nu ne ocupãmde produsele perisabile,

doar de cele neperi-sabile”, a declarat, RomiCarmazan, directorulOPC Hunedoara.

Am sunat ºi la Direcþiade Sãnãtate Publicã, carene-au “pãsat” maideparte la DirecþiaSanitar Veterinarã de laPetroºani. Aici rãspunsula fost unul scurt.

“Sunaþi mâinedimineaþã ºi depuneþi osesizare. Aceasta va fianalizatã”, au declarat cei

de la DSV Petroºani.Astfel, cu atâtea insti-

tutitii care se presupunecã ar tre-bui sãveghezela sãnã-tateanoastrãrãspun-surilesunt maimultniºtepase

între biro-craþie ºi instituþiile statu-lui. Astfel, cei care au

astfel de problem potrãmâne liniºtiþi cupagubã. Nimeni nu îºi

vrea banii înapoi, fiecarevrea doar dreptate ºi cainstituþiile statului sã ve-

gheze la bunul mers allucrurilor.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 2012 Actualitate 3

D oi bãrbaþi dinHunedoara au

venit sã-ºi întâlneascãiubitele de pe internetla Petrila, dar s-au alescu o bãtaie bunã ºi fãrãbani ºi bunuri. Poliþia areþinut deja 3 tinericare au avut de-a facecu cei doi, printre care eºi o femeie.

Cei doi amorezi au 33 ºi 39de ani, locuiesc în Hunedoaraºi au ajuns în week-end laPetrila în Valea Jiului. Aici ºi-aucunoscut iubitele întâlnite înlumea virtualã, dar, mai apoi,lucrurile s-au complicat. Ei aurãmas fãrã bani ºi bijuterii,dupã ce au poposit la un chef.„În data de 23.09.2012, înjurul orei 09:59, s-au prezen-tat la sediul Poliþiei OraºuluiPetrila doi bãrbaþi în vârstã de33 ºi respectiv 39 de ani,ambii din municipiulHunedoara, aflaþi în stare deebrietate, care au reclamat cãs-au deplasat în oraºul Petrila

pentru a se întâlni cu douãtinere pe care le-au cunoscutpe internet. Dupã ce au plecatde la tinerele respective, s-auoprit la un apartament situat pestrada 8 Martie din Petrila, deunde se auzea muzicã ºi aurugat persoanele prezente înapartament sã îi primeascã ºi

pe ei la petrecere, oferindu-sesã aducã bãuturi alcoolice.Persoanele din apartament aufost de acord, iar dupã ce auconsumat împreunã bãuturialcoolice, cei doi hunedoreni aufost bãtuþi ºi deposedaþi de unlanþ din aur de 14g ºi de sumade 390 lei de cãtre persoanele

din apartament”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii din Petrila i-au iden-tificat, la scurt timp, prezumtiviiautori ai infracþiunilor de tâl-hãrie ºi lovire sau alte violenþecomise asupra celor doi bãrbaþidin municipiul Hunedoara.

„Prin urmare, poliþiºtiiefectueazã cercetãri faþã de untânãr de 24 de ani, dinmunicipiul Petroºani, cercetatpentru comiterea infracþiunii detâlhãrie. Mai exact, în noapteade 22/23.09.2012 în jurulorelor 02:00 aflându-se înlocuinþa mamei sale situatã înPetrila, l-a deposedat prin vio-lenþã pe unul dintre bãrbaþi deun portmoneu în care aveaactul de identitate ºi suma de270 lei, dupã care l-a depose-dat prin violenþã ºi pe celãlaltbãrbat de suma de 90 lei ºi unlãnþiºor de aur. În acelaºi dosarmai sunt cercetaþi ºi o tânãrãde 26 de ani, din Petroºani ºiun alt tânãr de 25 de ani, dinoraºul Petrila, pentru comitereainfracþiunii de lovire sau alteviolenþe, constând în aceea cãau agresat fizic pãrþile vãtã-mate”, a mai adãugat Niþu.

În cauzã a fost începutãurmãrirea penalã faþã cei treifãptuitori, în timp ce unul din-tre ei a fost reþinut pentru 24ore, urmând a fi prezentatJudecãtoriei Petroºani cu pro-punerea de arestare preventivã.

Diana MITRACHE

U n tânãr de 25 deani din Feteºti a

fost arestat la Petrila, lasfârºitul sãptãmânii tre-cute, dupã ce, penumele sãu a fost remisun mandat internaþio-nal. Omul era cãutat decarabinerii din Italia,care îl acuzã de proxenetism.

Bãrbatul de 25 de ani a fostdepistat în urma unei razii.Poliþiºtii aveau bãnuieli cã aces-ta ar locui în Valea Jiului ºi cãîn ultimii 2 ani a racolat fete pecare le obliga sã se prostitueze.„Poliþiºtii Serviciului deInvestigaþii Criminale ºi cei aiPoliþiei Oraºului Petrila auorganizat o acþiune în urmacãreia l-au depistat, pe razalocalitãþii Petrila bãrbatul de 25de ani, din municipiul Feteºti,judeþul Ialomiþa, cu privire lacare autoritãþile judiciare ita-

liene au emis un mandat euro-pean de arestare, pentrucomiterea infracþiunii de pro-xenetism. Acesta, în perioada2010 – 2011, împreunã cu alþifãptuitori, a racolat tinere dindiferite localitãþi din þarã pecare le-au transportat în Italiaîn vederea practicãrii prosti-tuþiei”, a declarat BogdanNiþu,purtãtor de cuvânt al IPJ

Hunedoara.Bãrbatul a fost prezentat Curþiide Apel Alba-Iulia care a emismandat de aretare preventivãpe numele sãu pe 5 zile. Cel încauzã a fost încarcerat înCentrul de Reþinere ºi ArestarePreventivã al I.P.J. Alba,urmând a fi predat autoritãþiloritaliene.

Diana MITRACHE

Au cãutat iubire, dar s-au trezitbbbbããããttttuuuuþþþþ iiii ººººiiii ttttââââllllhhhhããããrrrr iiii þþþþ iiii

Proxenet cãutat în Italia,prins la Petrila

Cozonac... cu gândaci

Instituþiile statului, pase cu cumpãrãtorii

C ei care vor sã-ºi

reabiliteze blocurilede locuinþe pot sãdepunã cereri, dindata de 1 noiembrie, la sediile Agenþiilor deDezvoltareRegionalã. MinisterulDezvoltãrii a finalizat negocierilecu ComisiaEuropeanã, dar regulile se schimbã.

Locatarii imobilelorvechi pot sã-ºi reabilitezeblocurile pe banieuropeni. Proiectulvizeazã imobilele constru-ite între anii 1950 –1990, iar contribuþialocatarilor se calculeazã înfuncþie de venitul lor.Astfel, nu toatã lumea vacotiza la fel, iar cei culeafã mare vor plãti maimult. Contribuþia asociaþi-ilor de proprietari va fi

între 10 ºi 30%, înfuncþie de salariilelocatarilor, în timp cerestul costurilor vor fisuportate de autoritãþilepublice ºi din fondurieuropene (60% din val-oarea proiectului).

Conform aceluiaºiproiect, ratele de cofi-nanþare pentru asociaþiile

de proprietari se vorstabili în funcþie deponderea în bloc afamiliilor cu veniturireduse. Astfel, dacãîn bloc cele maimulte familii au unvenit lunar pe mem-bru de familie maimic de 150 de euro,contribuþia va fi de

10%. Dacã venitul estede sub 350 de euro, con-tribuþia va fi de 20%, iardacã venitul lunar net pemembru de familie va fi

de sub 500 de euro, con-tribuþia asociaþiei va fi de30% din costurile reabil-itãrii. Vestea demarãriinoului proiect este îmbu-curãtoare, pentru cã suntmulþi cei care ar dori sã-ºireabiliteze blocurile delocuinþe, dar nu dispunde sumele necesare. LaPetroºani, de exemplu,primarul Tiberiu Iacob –Ridzi, spune cã sunt omulþime de cereri în acestsens, scrise sau verbale,iar bugetul local nu poatesuplini sumele pe careproprietarii ar trebui sã leachite. Numai cã, maiexistã o problemã: noulprogram este oarecumdiscriminator. „Avemmulte cereri, dar proble-ma este cã noi nu neîncadrãm în acest pro-gram. Din câte ºtiu, acestprogram vizeazã doaroraºele reºedinþã dejudeþ. De la bugetul localnu putem sã asigurãmsumele necesare, pentrucã sunt costuri foartemari”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani.

Carmen COSMAN

C onsiliulJudeþean

Hunedoara cautã osocietate bancarãcare sã îi oferecredit.Reprezentanþiiinstituþiei judeþeneau demarat proce-durile în vedereaobþinerii uneifinanþãri ram-bursabile în valoarede 40 de milioanede lei. Banii suntnecesari pentrucontinuarea unorproiecte de interesjudeþean.

Lipsa de bani pentrufinalizarea unor investiþiiîn infrastructura a deter-minat Consiliul Judeþean(CJ) Hunedoara sã iadecizia accesãrii unuifinanþãri rambursabileinterne.

Membrii legislativuluijudeþului au aprobat înultima ºedinþã con-tractarea unui împrumutde 40 de milioane de lei,banii fiind destinaþi con-tinuãrii ºi finalizãrii unorlucrãri de modernizare ºireabilitare a cinci tron-soane de drumuri hune-dorene. Acestea trebuiaureabilitate cu bani de laGuvern prin intermediulProgramului Naþional de

Dezvoltare aInfrastructurii (PNDI), însãsistarea lui a lãsatautoritãþile judeþene fãrãfinanþarea necesarã real-izãrii investiþiilor.

A u evitat blocajul

Repararea ºi modern-izarea celor cinci tron-

soane de drum afost începutã deautoritãþi în2009- 2010, iartermenul definalizare ainvestiþiilor este2013, oriceîntârziere alucrãrilor ducândla degradarea

infrastructurii ºi la ingre-unarea circulaþiei rutierepe sectoarele pe care selucreazã ºi, nu în ultimulrând, la creºterea valoriidevizului general pentruacestea, din cauzamajorãrii preþului la mate-riale ºi transport. Celecinci tronsoane de drumcare vor fi reabilitate cu

ajutorul finanþãrii internesunt DJ 706: DJ 706A-Vorta-Visca-Esebea-DN76, km 17+800-28+800, DJ 687J:Hunedoara-Bos-Gros-Cerbal-Feregi-DJ 688,km 9+650-19+550, DJ666: DN 66 (Meriºor) -Dealu Babii-Vulcan, km1+010-5+010,Streisangiorgiu (DJ 668) -Chitid-Bosorod-Luncani-Alun-Tarsa-Costesti (DJ705A), km24+750-36+935 ºiLupeni- Zonade agrementStrajã, Km1+000-Km9+300.

Potrivitproiectului dehotãrâre referi-tor la aprobareafinanþãrii, prinrealizarea aces-tor investiþii seva fluidiza trafi-cul pe drumurilejudeþene careau acces însprecele naþionale ºipe viitorul tron-son de 30 kmde autostradã,ce se va da înexploatare înprima jumãtatea anului 2013.

“CJHunedoara nu

ar fi fost nevoit sã acce-seze un credit dacã onorGuvernul Boc nu ne-ar fitãiat 500 de miliarde delei vechi din banii pentrudrumurile judeþene. Iarpentru cã avem niºtelucrãri multianuale, iarlegea spune cã nu ai voiesã începi altele noi pânãnu le termini pe celevechi, ne-am fi gãsit însituaþia sã fim blocaþi. Amluat aceste fonduri pentru

a putea finaliza acestedrumuri ºi a începe alteinvestiþii”, a declaratMircea Molot, preºedin-tele Consiliului Judeþean(CJ) Hunedoara.

La momentul aprobãriicontractãrii creditului decãtre consilierii judeþeni s-a iscat un adevãrat scan-dal între liderul democrat– liberalilor, Dorin Gligorºi vicepreºedinteleConsiliului Judeþean,Tiberiu Balint.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 201244 Actualitate

40 de milioane împrumutã CJH

Reguli schimbate pentrureabilitarea blocurilor vechi


S tudii pentru viabilitate.

ElectrocentraleDeva a achiziþionatun studiu care areîn vedere viabili-tatea tehnico-eco-nomicã aComplexuluiEnergeticHunedoara caurmare a integrãriigrupului de mineviabile din cadrulC.N.H. în urmastudiului se doreºtemenþinerea sis-temului energetic alRomâniei la stan-darde înalte. Astfel,ComplexulEnergeticHunedoara va fientitatea care vaasigura siguranþaenergeticã a þãrii.

Studiul se va realizapentru cele trei entitãþimajore care vor formaComplexul Energetic.Este vorba de minele via-bile ale CompanieiNaþionale a Huilei, ºi decele douã termocentrale,respectiv Mintia ºiParoseni. Directorul gen-eral al CompanieiNaþionale a Huilei,Nicolae Dragoi, adeclarat cã rezultatelestudiului vor fi aflate abiapeste 45-60 de zile.

“Studiul va fi gatapeste 45-60 de zile. Abiadupã aceea vom ºtii ceconþine”, a declaratNicolae Dragoi, directorulCNH, entitate ce va faceparte din viitorul

Complex.Studiul are o valoare

de 200 de mii de lei, fãrãTVA.

ªi dacã tot ne referimla sistemul energeticromânesc, atunci putemspune cã acesta depindeîn mod direct ºi indis-pensabil de huila dinValea Jiului ºi deTermocentrala PAroseni.

Unul dintre cele maiimportante “piese”carestau la baza funcþionariiComplexului esteTermocentrala Paroseni.Aici este nevoie derealizarea unor investiþiimajore, care sã asigurecontinuarea activitãþii sis-temului energetic dinRomânia.

„Cele patru au fostîncadrate la mine viabileºi s-a hotãrât sã facãparte dintr-un complexenergetic, pe vremea aia

se numeaHidroenergetica din carefãceau parte ºi compo-nente hidro ºi termo.Probabil era viitorulmineritului din ValeaJiului dar trebuie sãremarcãm cã anumiþicolegi de aici din sindi-cate s-au opus vehementîmpãrþirii companiei,între timp colegi dinsindicate s-au opus infin-tãrii Hidroenergetica, iarastãzi ne aflãm într-o situ-aþie exagerat de criticãprin care acest complexcare trebuia sã fie unmastodont se reduce latrei componente, SCElectrocentrale Mintia,SC ElectrocentraleParoseni ºi pãrti aleCNH, pãrti sã spunemviabile ale Companiei.Din cele trei compo-nente, problemele celemai mari le au SC

Electrocentrale Mintia acãror autorizaþie demediu expirã la fineleanului 2013. Bãtãliaenormã a fost dusã undeva fi sediul urmãtoruluiComplex EnergeticHunedoara, de ce preþulla gigacalorie nu poate fimãrit ºi cine va conduceacest complex. Dacãmineritul din Valea Jiuluiprin 30 poate 60 mil-ioane de euro ºi-ar puteareface dotarea tehnicã ºis-ar putea relansa, înschimb la Mânia e vorbade sute de milioane deeuro pentru acest aviz demediu. Sindicatul Munteleprin intermediulFederaþiei Naþionale Mineºi Energie a luat în calculaceste lucruri ºi am sem-nat un protocol cu actu-alul ministru al Economieiîn care noi cerem în modexpre o investiþie la

Termocentrale Parosenicare într-un viitor foarteapropiat sã poatã sã ardãtot ce înseamnã cãr-bunele din Valea Jiului.Termocentrale Parosenidin punct de vedere almediului ºi investiþilor staprobabil cel mai bine dinRomânia. Ca sã poatã fiînfiinþat acest complex, oinvestiþie la Paroseni caresã prezinte practic viitorulmineritului guvernele îngeneral ºi România tre-buie sã aibã o strategieenergeticã. GuverneleRomâniei trebuie sã-ºiasume rolul strategic almineritului din ValeaJiului ºi a SCElectrocentrale Paroseni.În acest sens trebuie sã-ºiasume un preþ al Mw pepiaþa de energie astfelîncât sã poatã sãfuncþioneze ComplexulEnergetic Hunedoara”, adeclarat vicepreºedinteleSindicatului Muntele,Adrian Jurca.

El a mai fãcut o pre-cizare importanta. Tot sis-temul energetic dinRomânia se bazeazã pehuila din Valea Jiului ºipe Termocentrala

Paroseni.„Cine a inventat ºi a

pus prima piatrã în anii1950 la ElectrocentraleParoseni, a luat în calculurmãtorul lucru, în cazulîn care sistemul energeticnaþional cade, a fost osituaþie similarã în anul2003 când Dunãrea ascãzut la minim, acest sis-tem se reporneºte prinElectrocentrale Paroseniºi cãrbunele livrat deminele din Valea Jiului.Aºa a fost gândit de cãtrecei din 1957. Românianu-ºi va putea permite sãelimine SCElectrocentrale Paroseni,de aceea trebuie sã-ºiasume rolul strategic acelor douã componenteprintr-un preþ care sã per-mitã funcþionarea minerit-ului din Valea Jiului. Laora actualã mineritul de lanoi funcþioneazã la o lim-itã de avarie ºi dacã nuvom face niºte paºi foarterapizi în relansarea lui, cusiguranþã vom intra înprobleme mult mai gravedecât ne putem imagina”,a mai precizat Jurca.

Raul IRINOVICI

Cu ochii pe bunã funcþionare...

Una din entitãþile CEH se asigurã de buna funcþionare

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

A bsolvenþii dinHunedoara sunt

aºteptaþi vineri la bursã.Este vorba despre uneveniment naþional ºi,pânã acum s-au ºi înscriscâþiva angajatori. Numaiîn Petroºani sunt aproxi-mativ 270 de absolvenþi,dar numãrul celor ce ºi-audepus actele pentru a ben-eficiaax de primul ºomajdin viaþa lor ajunge la 92.

Pentru ei sunt locuri de muncãîn câteva domenii de interes gener-al, ce nu necesitã calificãri. „Înluna septembrie avem stabilitã obursã la nivel naþional. Este obursã ce se adreseazã cu prepon-derenþã absolvenþilor. Pânã acumsunt 3 angajatori care ºi-auanunþat prezenþa, din domeniulconfecþiilor, comerþ ºi asigurãri, darmai pot confirma ºi alþii dupã ziua

de joi”, a declarat Iudith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani.

Peste 1.300 de ºomeri sunt înDeva, iar pe locul întâi în topuloraºelor hunedorene se claseazãHunedoara, cu 1.443 de ºomeri.

În Capitala Vãii Jiului, la Petroºani,sunt 1.078 ºomeri, iar numãrultotal al celor ce cautã un job înHunedoara depãºeºte cifra de10.300.

Diana MITRACHE

Bursã pentru absolvenþi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C opiii poartã,zilnic ghioz-

dane prea grele ºicu forme prost gân-dite, care nu permitdistribuirea unifor-mã a greutãþii peambii umeri. În celece urmeazã vãprezentãm cât cân-tãresc ghiozdaneleelevilor.

Ghiozdanele elevilor auo greutate însemnatã,acestea depãºind chiar ºi6 kilograme. Eleviirecunosc cã duc în spategreutãþi mari chiar ºi înzilele în care nu trebuie sãpoarte la ei toaterechizitele.

“E greu ghiozdanulmeu ºi astãzi nici nu amtoate cãrþile la mine pen-tru cã am avut educaþiefizicã ºi opþional unde nuavem cãrþi. Când amtoate rechizitele e multmai greu”, spune un eleval cãrui ghiozdan cân-tãreºte peste 6 kilograme.

Medicii avertizeazãdespre creºterea numãru-lui de elevi cu problemede coloanã, datoritãghiozdanelor prea grele.Aproximativ jumãtate dinelevii de 14 ani suferãdeja de dureri de spate.Problema în generalpoate fi influenþatã ºi depozittia curbatã a spateluiatunci când copilul scriesau sta aplecat la calcula-tor, spatele curbat arputea cauza scolioza.Greutatea ghiozdanelor s-a dublat în ultimii 10 aniºi continuã sã creascã.Programele ºcolare audevenit tot mai complexe,orele opþionale determinacopii sã adauge în ghioz-dane mai multe cãrþi ºidesigur caiete.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Mare campionatde ºah ºi table,

cu premii înbani, în cadrulunui spectacol

C luburile pensionarilor,Liga Pensionarilor ºi

Asoaciaþia Pensionarilor dinPetroºani ºi-au înscris 60 depersoane la campionatul deºah ºi table.

Campionat care va culmina cupremii în bani ºi diplome acordateîn cadrul unui spectacol la Casa deCulturã ”Ion Dulãmiþã”, cu ocaziaZilei Vârstnicilor.

Ieri, s-a dat startulCampionatului de ºah ºi table pen-tru persoanele în vârstã dinPetroºani. Iniþiativa aparþine PSDºi cabinetului senatorului Cosmin

Nicula, dar la manifestare participãcetãþeni simpli ai municipiului de lacluburile pensionarilor de pe razaPetroºaniului, de la AsociaþiaPensionarilor ºi de la Liga pension-arilor. La campionat s-au înscrisdeja 60 de persoane. Câºtigãto-rilor le vor fi acordate premii con-stând în diplome ºi bani într-uncadru festiv, respectiv în cadrulunui spectacol organizat, sâmbãtã,la Casa de Culturã din Petroºani,cu ocazia Zilei Vârstnicilor, marcatãîn data de 1 octombrie a fiecãruian.

Pentru locul I se vor acorda 300ron, locul II – 200 ron, locul III –100 ron, iar menþiunile – 50 ron.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Probleme de sãnãtate din cauza ghiozdanelor Z eci de copii

suntaºteptaþi sâm-bãtã, 29 sep-tembrie sã iastartul laClubul copiilordin Petroºani.Aici îi aºteaptão ofertã bogatãde cursuri,menite sã îºipetreacã timpulliber, altfel decât înfaþa calculatoarelor.

Pentru ei vin profe-sorii, care le propunacum alternative inedite.

„De la 1 octombrieavem o ofertã destul deatractivã pentru copii.Este vorba despre cerculde electronicã, unde potface atât circuite cu

plãci integrate saufotografie digitalã.

Avem un cerc de pic-turã, prin care pãstrãmtradiþia de ani de zile,gimnasticã aerobicã, cubogate rezultate, infor-maticã, metaloplastie ºikart-uri. Vârsta celorcare ni se pot adresaeste cuprinsã între 2 ºi19 ani ºi pot sã vinã câtde mulþi vor”, a declarat

Cosmin Kiss, directorClubul CopiilorPetroºani.

ªi în Vulcan ºi laLupeni sunt oferte laCluburile Copiilor, iarcursurile vor începe din1 octombrie. Atunci vorintra primii cursanþi laore, dupã un programstabilit în funcþie deorarul ºcolar al elevilor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Clubul copiilor îºi deschide porþile

Flotanþipentru a-ºiduce copiiila ºcolile

din centru

M ai mulþi pãrinþidin cartierul

Aeroport din munici-piul Petroºani ºi-aufãcut mutare de domiciliu în zona centralã doar pentru a-ºi putea înscrie copiiila douã ºcoli generaleapreciate.

Surse demne deîncredere spun cã atât laªcoala Generalã Nr.1 cât ºiNr. 4 sunt zeci de cazuri depersoane care locuiesc per-manent în zona limitrofã a

Petroºaniului, dar au apelatla prieteni cu locuinþe înzona de nord a localitãþii ºicentru, sã-i ia în spaþiu ºiastfel sã-ºi poatã duce copiiila unitãþile de învãþãmântapreciate. „Sunt foartemulþi, ei locuiesc înAeroport ºi au viza deflotant în centru. Aºa ºi-auputut înscrie copiii în clasa Isau alte clase. Nu prea estenormal acest lucru dar se

întâmplã pentru cã oameniivor sã fie siguri cã îºi ducodraslele la cei mai bunidascãli. La fel de buni suntºi în alte ºcoli însã ideeaaceasta de a-i duce în cen-tru, îi împinge sã comitã unfals. Practic este un falsceea ce fac aceºti pãrinþi”,a spus sub anonimat unpãrinte aflat în comitetuluneia dintre unitãþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dosar penal pentrufurt calificat.Prejudiciul:

o jumãtate de cârnat ºi douã roºii!

I -a rãzbit foamea în magazin,dar au fost prinºi de un agent

de pazã ºi daþi pe mâna poliþie.Pentru câteva feliuþe de cârnaþi ºidouã roºii cei doi sunt cercetaþiacum pentru furt calificat!

Doi bãrbaþi, unul din Deva ºi celãlalt dinjudeþul Timiº s-au ales cu dosare penaledupã ce nu au mai putut îndura foamea ºiau furat câteva feliuþe de cârnaþi ºi obucatã de brânzã.

Cei doi bãrbaþi, în vârstã de 40 de ani,respectiv 23 de ani, au fost prinºi deagenþii de pazã ai unui magazin din Devaºi daþi pe mâna poliþiºtilor, care le-auîntocmit imediat dosare penale pentru furtcalificat. Potrivit poliþiºtilor cei doi „auconsumat o jumãtate de rudã de cârnat, o bucatã de brânzã ºi douã roºii. În cauzãa fost întocmit dosar de cercetare penalãpentru comiterea infracþiunii de furt calificat”. (Car(Carmen men COSMANCOSMAN))

C hiar dacã printrelocatarii

cãminelor studenþeºtidin Petroºani nu sevor numãra doar studenþi, acestea aufost deja ocupate lacapacitatea maximã.

Astfel, dupã aproape10 ani în care în cãminemai rãmâneau destulelocuri libere, pentru anulºcolar 2012 -2013numãrul cererilor decazare, deja depuse, aatins nivelul maxim,respectiv 610 locuri.Preþul unei camere vari-azã între 130 de lei ºi210 lei, în funcþie delocul de cazare. “Dinaceastã toamnãtoate cãminele suntfuncþionale ºi, pentruprima datã în ultimiiani, toate locurile au

fost, deja, ocupate.Inclusiv la cele douãblocuri de garsoniere. Leasigurãm studenþilorenergie electricã, energietermicã pe gaz, internetwireless ºi cablu TV”, adeclarat Dacian Ciodaru,director administrativUniversitatea Petroºani.

În afarã de studenþi, lacãminele Universitãþii,printre cei cazaþi se vornumãra ºi angajaþii unorfirme care îºi deruleazãactivitatea în Valea Jiului.Pentru aceºtia, însã,

tarifeleper-

cepute vor fi ceva maimari. Respectiv 20 de leipentru o zi de cazare.“Pentru celelalte persoanefizice sau juridice tarifelesunt cu totul altele. Pe dealtã parte, pentru studenþiicare vin din strãinãtate, ºiaici mã refer labasarabeni, aceºtia nuplãtesc niciun leu lacazare”, a mai spusDacian Ciodaru. În paran-tezã fie spus, studenþii dinPetroºani vor putea bene-ficia ºi de 3 mese, la canti-na Universitãþii, costulacestora fiind de 25 de lei/zi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cãminele studenþeºti, ocupate 100%

D upã ce afost prelun-

gitã cu o sãp-tãmânã, sesiuneade înscrieri de laUniversitatea dinPetroºani s-aîncheiat sâmbãtã,22 septembrie.

Dacã locurile„sponsorizate” de labugetul de stat vor fiocupate în totalitate,în schimb, la cele cutaxã, numai lalicenþã, au rãmaslibere 591 de locuri.„Toate locurile buge-tate au fost ocupate.Este vorba despre

229 de locuri lalicenþã ºi 660 la master. În schimb, înceea ce priveºtelocurile cu taxã,numai la licenþã, aurãmas neocupate591 de locuri. La

master avem 660 delocuri ºi 675 deînscriºi aºa cã va trebui sã eliminãmcâþiva candidaþi”, aprecizat CodruþaDura, prorector„Învãþãmânt”

UniversitateaPetroºani.

Pe de altã parte,pentru viitorul anºcolar au fost reparti-zate Universitãþii dinPetroºani ºi 5 locuridestinate specialromilor. Acestea aufost ocupate, în tota-litate, încã din varã.De locuri destinatespecial lor au benefi-ciat ºi tinerii de origi-ne românã proveniþidin þãrile amplasateîn afara graniþeloractuale ale României.Pentru aceºtia au fost„alocate” 105 locuri,dintre care 15 aurãmas libere. „Avem

înscriºi 90 de stu-denþi, pe cele 105locuri cu bursã,oferite tinerilor deorigine românã dinstrãinãtate. Toþi cei90 de tineri suntoriginari dinRepublica Moldova”,a mai spus CodruþaDura. Una peste alta,în anul ºcolar 2012 –2013, laUniversitatea dinPetroºani, au rãmasneocupate 591 delocuri la licenþã, 29la masterat ºi 15 des-tinate studenþilor deorigine românã dinstrãinãtate.


Studenþi mai puþini, la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C opiii poartã,zilnic ghioz-

dane prea grele ºicu forme prost gân-dite, care nu permitdistribuirea unifor-mã a greutãþii peambii umeri. În celece urmeazã vãprezentãm cât cân-tãresc ghiozdaneleelevilor.

Ghiozdanele elevilor auo greutate însemnatã,acestea depãºind chiar ºi6 kilograme. Eleviirecunosc cã duc în spategreutãþi mari chiar ºi înzilele în care nu trebuie sãpoarte la ei toaterechizitele.

“E greu ghiozdanulmeu ºi astãzi nici nu amtoate cãrþile la mine pen-tru cã am avut educaþiefizicã ºi opþional unde nuavem cãrþi. Când amtoate rechizitele e multmai greu”, spune un eleval cãrui ghiozdan cân-tãreºte peste 6 kilograme.

Medicii avertizeazãdespre creºterea numãru-lui de elevi cu problemede coloanã, datoritãghiozdanelor prea grele.Aproximativ jumãtate dinelevii de 14 ani suferãdeja de dureri de spate.Problema în generalpoate fi influenþatã ºi depozittia curbatã a spateluiatunci când copilul scriesau sta aplecat la calcula-tor, spatele curbat arputea cauza scolioza.Greutatea ghiozdanelor s-a dublat în ultimii 10 aniºi continuã sã creascã.Programele ºcolare audevenit tot mai complexe,orele opþionale determinacopii sã adauge în ghioz-dane mai multe cãrþi ºidesigur caiete.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Mare campionatde ºah ºi table,

cu premii înbani, în cadrulunui spectacol

C luburile pensionarilor,Liga Pensionarilor ºi

Asoaciaþia Pensionarilor dinPetroºani ºi-au înscris 60 depersoane la campionatul deºah ºi table.

Campionat care va culmina cupremii în bani ºi diplome acordateîn cadrul unui spectacol la Casa deCulturã ”Ion Dulãmiþã”, cu ocaziaZilei Vârstnicilor.

Ieri, s-a dat startulCampionatului de ºah ºi table pen-tru persoanele în vârstã dinPetroºani. Iniþiativa aparþine PSDºi cabinetului senatorului Cosmin

Nicula, dar la manifestare participãcetãþeni simpli ai municipiului de lacluburile pensionarilor de pe razaPetroºaniului, de la AsociaþiaPensionarilor ºi de la Liga pension-arilor. La campionat s-au înscrisdeja 60 de persoane. Câºtigãto-rilor le vor fi acordate premii con-stând în diplome ºi bani într-uncadru festiv, respectiv în cadrulunui spectacol organizat, sâmbãtã,la Casa de Culturã din Petroºani,cu ocazia Zilei Vârstnicilor, marcatãîn data de 1 octombrie a fiecãruian.

Pentru locul I se vor acorda 300ron, locul II – 200 ron, locul III –100 ron, iar menþiunile – 50 ron.


Probleme de sãnãtate din cauza ghiozdanelor Z eci de copii

suntaºteptaþi sâm-bãtã, 29 sep-tembrie sã iastartul laClubul copiilordin Petroºani.Aici îi aºteaptão ofertã bogatãde cursuri,menite sã îºipetreacã timpulliber, altfel decât înfaþa calculatoarelor.

Pentru ei vin profe-sorii, care le propunacum alternative inedite.

„De la 1 octombrieavem o ofertã destul deatractivã pentru copii.Este vorba despre cerculde electronicã, unde potface atât circuite cu

plãci integrate saufotografie digitalã.

Avem un cerc de pic-turã, prin care pãstrãmtradiþia de ani de zile,gimnasticã aerobicã, cubogate rezultate, infor-maticã, metaloplastie ºikart-uri. Vârsta celorcare ni se pot adresaeste cuprinsã între 2 ºi19 ani ºi pot sã vinã câtde mulþi vor”, a declarat

Cosmin Kiss, directorClubul CopiilorPetroºani.

ªi în Vulcan ºi laLupeni sunt oferte laCluburile Copiilor, iarcursurile vor începe din1 octombrie. Atunci vorintra primii cursanþi laore, dupã un programstabilit în funcþie deorarul ºcolar al elevilor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Clubul copiilor îºi deschide porþile

Flotanþipentru a-ºiduce copiiila ºcolile

din centru

M ai mulþi pãrinþidin cartierul

Aeroport din munici-piul Petroºani ºi-aufãcut mutare de domiciliu în zona centralã doar pentru a-ºi putea înscrie copiiila douã ºcoli generaleapreciate.

Surse demne deîncredere spun cã atât laªcoala Generalã Nr.1 cât ºiNr. 4 sunt zeci de cazuri depersoane care locuiesc per-manent în zona limitrofã a

Petroºaniului, dar au apelatla prieteni cu locuinþe înzona de nord a localitãþii ºicentru, sã-i ia în spaþiu ºiastfel sã-ºi poatã duce copiiila unitãþile de învãþãmântapreciate. „Sunt foartemulþi, ei locuiesc înAeroport ºi au viza deflotant în centru. Aºa ºi-auputut înscrie copiii în clasa Isau alte clase. Nu prea estenormal acest lucru dar se

întâmplã pentru cã oameniivor sã fie siguri cã îºi ducodraslele la cei mai bunidascãli. La fel de buni suntºi în alte ºcoli însã ideeaaceasta de a-i duce în cen-tru, îi împinge sã comitã unfals. Practic este un falsceea ce fac aceºti pãrinþi”,a spus sub anonimat unpãrinte aflat în comitetuluneia dintre unitãþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dosar penal pentrufurt calificat.Prejudiciul:

o jumãtate de cârnat ºi douã roºii!

I -a rãzbit foamea în magazin,dar au fost prinºi de un agent

de pazã ºi daþi pe mâna poliþie.Pentru câteva feliuþe de cârnaþi ºidouã roºii cei doi sunt cercetaþiacum pentru furt calificat!

Doi bãrbaþi, unul din Deva ºi celãlalt dinjudeþul Timiº s-au ales cu dosare penaledupã ce nu au mai putut îndura foamea ºiau furat câteva feliuþe de cârnaþi ºi obucatã de brânzã.

Cei doi bãrbaþi, în vârstã de 40 de ani,respectiv 23 de ani, au fost prinºi deagenþii de pazã ai unui magazin din Devaºi daþi pe mna poliþiºtilor, acre le-auîntocmit imediat dosare penale pentru furtcalificat. Potrivit poliþiºtilor cei doi „ auconsumat o jumãtate de rudã de cârnat, o bucatã de brânzã ºi douã roºii. În cauzãa fost întocmit dosar de cercetare penalãpentru comiterea infracþiunii de furt calificat”. (Car(Carmen men COSMANCOSMAN))

C hiar dacã printrelocatarii

cãminelor studenþeºtidin Petroºani nu sevor numãra doar studenþi, acestea aufost deja ocupate lacapacitatea maximã.

Astfel, dupã aproape10 ani în care în cãminemai rãmâneau destulelocuri libere, pentru anulºcolar 2012 -2013numãrul cererilor decazare, deja depuse, aatins nivelul maxim,respectiv 610 locuri.Preþul unei camere vari-azã între 130 de lei ºi210 lei, în funcþie delocul de cazare. “Dinaceastã toamnãtoate cãminele suntfuncþionale ºi, pentruprima datã în ultimiiani, toate locurile au

fost, deja, ocupate.Inclusiv la cele douãblocuri de garsoniere. Leasigurãm studenþilorenergie electricã, energietermicã pe gaz, internetwireless ºi cablu TV”, adeclarat Dacian Ciodaru,director administrativUniversitatea Petroºani.

În afarã de studenþi, lacãminele Universitãþii,printre cei cazaþi se vornumãra ºi angajaþii unorfirme care îºi deruleazãactivitatea în Valea Jiului.Pentru aceºtia, însã,

tarifeleper-

cepute vor fi ceva maimari. Respectiv 20 de leipentru o zi de cazare.“Pentru celelalte persoanefizice sau juridice tarifelesunt cu totul altele. Pe dealtã parte, pentru studenþiicare vin din strãinãtate, ºiaici mã refer labasarabeni, aceºtia nuplãtesc niciun leu lacazare”, a mai spusDacian Ciodaru. În paran-tezã fie spus, studenþii dinPetroºani vor putea bene-ficia ºi de 3 mese, la canti-na Universitãþii, costulacestora fiind de 25 de lei/zi.


Cãminele studenþeºti, ocupate 100%

D upã ce afost prelun-

gitã cu o sãp-tãmânã, sesiuneade înscrieri de laUniversitatea dinPetroºani s-aîncheiat sâmbãtã,22 septembrie.

Dacã locurile„sponsorizate” de labugetul de stat vor fiocupate în totalitate,în schimb, la cele cutaxã, numai lalicenþã, au rãmaslibere 591 de locuri.„Toate locurile buge-tate au fost ocupate.Este vorba despre

229 de locuri lalicenþã ºi 660 la master. În schimb, înceea ce priveºtelocurile cu taxã,numai la licenþã, aurãmas neocupate591 de locuri. La

master avem 660 delocuri ºi 675 deînscriºi aºa cã va trebui sã eliminãmcâþiva candidaþi”, aprecizat CodruþaDura, prorector„Învãþãmânt”

UniversitateaPetroºani.

Pe de altã parte,pentru viitorul anºcolar au fost reparti-zate Universitãþii dinPetroºani ºi 5 locuridestinate specialromilor. Acestea aufost ocupate, în tota-litate, încã din varã.De locuri destinatespecial lor au benefi-ciat ºi tinerii de origi-ne românã proveniþidin þãrile amplasateîn afara graniþeloractuale ale României.Pentru aceºtia au fost„alocate” 105 locuri,dintre care 15 aurãmas libere. „Avem

înscriºi 90 de stu-denþi, pe cele 105locuri cu bursã,oferite tinerilor deorigine românã dinstrãinãtate. Toþi cei90 de tineri suntoriginari dinRepublica Moldova”,a mai spus CodruþaDura. Una peste alta,în anul ºcolar 2012 –2013, laUniversitatea dinPetroºani, au rãmasneocupate 591 delocuri la licenþã, 29la masterat ºi 15 des-tinate studenþilor deorigine românã dinstrãinãtate.


Studenþi mai puþini, la Petroºani


Hunedoara ºi Costel Avram, direc-torul SC Apa Serv Valea Jiului auplecat de la apã ºi se ceartã politic.

Totul a pornit imediat ce corpul decontrol al Apa Serv a gãsit hotelul ceaparþine familiei lui Raj Tunaru, cuapometre defecte.

Vochiþoiu a sãrit în apãrarea lui RajTunaru, care e membru PPDD ºi i-acerut lui Avram în ºedinþa de consiliuJudeþean sã vinã cu un plan de ief-tinire a preþului apei de Valea Jiului.„Vineri, 21 septembrie 2012, amcerut, în baza drepturilor pe care leare un consilier judeþean, o interpelare în Consiliul JudeþeanHunedoara, în care i-am cerut domnului director Avram sã se prezinte în faþa noastrã, deoareceConsiliul judeþean e acþionar majoritarla firma de apã, sã ne prezinte strate-gia pe care o are ºi planul de rentabi-lizare a firmei ºi de ieftinire a preþului

apei. Ca rãspuns,un loc sã se apucesã facã strategia,luni 24 septembrie,la prima orã m-amtrezit cu corpul luide control la sediulunei firme la careeu sunt acþionar”,susþine HaralambieVochiþoiu,preºedinte PPDDHunedoara., om deafaceri. În replicã,responsabilii de la

ape susþin cã membrii echipeiCorpului de control al Apa Serv nuau putut sã intre, luni, sã verificeapometrele firmei la care e acþionarVochiþoiu, în condiþiile în care con-trolul a vizat mai multe firme dinzonã. „Noi facem verificãri la diversesocietãþi ºi luni aveam planificatã zonaLivezeni. Verificãm sistemul de ali-mentare cu apã al acestora. Cândam ajuns la societatea respectivã,unde ni s-a solicitat delegaþie ca sãintrãm. Asta în mod special, cu toatecã toþi aveau legitimaþii de verificare ºicontrol”, susþine Florin Donisã, director tehnic Apa Serv.

Vochiþoiu spune cã asta nu e decâto rãzbunare politicã ºi nu a permisaccesul în firma sa, decât dupã cecontrolorii au prezentat actele necesare. „M-am deplasat acolo, iarpentru cã mi-am dat seama cã asta ereacþia domnului Avram la cerereamea din Consiliul Judeþean de vineri,am cerut delegaþiile acestor bãieþi,auvenit cu ele ºi i-am lãsat sã verifice.Îmi pare rãu cã domnul Avram face încontinuare circ, în loc sã facã treabã.Se pare cã Avram are 60 ºi ceva demilioane de lei (n.r. lei vechi), pe lunãºi nu are decât sã facã circ pe baniiãºtia”, a adãugat HaralambieVochiþoiu.

Mãrul discordiei pare sã fi fostiniþial hotelul familiei lui Raj Tunaru,care gãzduieºte ºi sediul PPDDPetroºani. Acolo, echipa de la ape agãsit un apometru defect ºi care nuînregistra consumul real de apã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 2012 Politicã 98 Politicã

C ine a “lucrat-o” pe

ministrul MonicaIacob Ridzi?Cumva o gruparecu iz infracþionaldin eºalonul II aministerului, cusprijinul procurorilor, ca sã poatã cheltuibanii dupã cum ledictau anumiteinterese de careministrul ori nuavea ºtiinþã, orinu fusese de acordcu ele….

O super anchetãpublicatã pe site-ulhttp://www.luju.ro/dez-valuiri/anchete/cine-a-lucrat-o-pe-ridzi-curtea-de-conturi-spulbera-acuzatiile-dna-potrivit-carora-fostul-ministru-ar-fi-dispus-plati-abuzive-la-evenimentele-tineretului-document face luminãîn cazul Monica IacobRidzi.

Atenþie!, dezvãluirilesite-ului au apãrut pentru prima datã îndata de 7 septembrie2010, dar interesanteste cã, deºi docu-mentele inspectorilor dela Curtea de Conturi,care scot la ivealã o altãsituaþie faþã de acuzaþiileprocurorilor DNÃ, ceidin urmã se pare cã auîncercat sã ascundã ade-vãrul din documentelejustificative. De ce nu s-au prezentat acestedocumente în condiþiileîn care au curs tone decernealã în aºa numitul“scandal Ridzi”? Cine aavut un interes în acestdosar? Pentru o infor-mare cât mai corectã aopiniei publice, CronicaVãii Jiului vã prezintãintegral ancheta publi-catã în urmã cu doi anipe site-ul de mai sus.

(Marius MITRACHE)

Decizia nr 10 a Curþiide Conturi, din 27august 2010, privindabaterile de la legalitateºi regularitate asuprasituaþiilor financiareîntocmite în anul fiscal2009 de cãtre fostulMinister al Tineretului ºiSportului (MTS) scoatela ivealã o situaþiediametral opusã celeireþinute pânã în prezentde DNA în sarcina fostului ministru MonicaIacob Ridzi. ªi anume cãtoate plãþile legate deevenimentele ZileiTineretului din mai

2009 au fost fãcute„fãrã aprobarea ordona-torului principal decredite”. Adicã, fãrãsemnãtura Monicãi Ridzicare, prin rezoluþia deîncepere a urmãririi penaledatã în august 2009 deprocuroarea MarianaAlexandru de la DNA afost acuzatã de urmãtoarele:

“Iacob Ridzi MonicaMaria, în calitate deordonator principal decredite, a dispus efectu-area plãþilor cãtre celedouã firme (n.n. - SCArtisan Consulting SRL ºiSC Mark SRL) pe bazaunor documente justi-ficative întocmite cuîncãlcarea dispoziþiilorlegale, ceea ce a avutdrept rezultate plãtipentru serviciineprestate, mai maridecât preþul de piaþã al serviciilor ori triple,pentru o singurãprestaþie”.

E ºalonul II alMTS

controleazã baniiministerului

Constatãrile Curþii deConturi sunt cu atât maisurprinzãtoare cu cât, nici-unul dintre înalþii funcþionariai ministerului, care au semnat în realitate plãþilecare au fãcut obiectul acuza-þiilor cercetate de DNÃ, nua fost pus sub invinurie, ci

audiaþi în simpla calitate demartori. Cu atât mai multcu cât, spun surse judiciareavizate, unii dintre directoriicare au fãcut plãþile fãrãaprobarea ministrului Ridzi,au recunoscut cã au modificat documentele deplatã ori care au stat la bazaacestora, ferindu-se sã fieºtiuþi de fostul ministru pentru a nu le fi blocateoperaþiunile financiare.

Constatãrile Curþii deConturi sunt de naturãsã nascã bãnuiala legitimã ca Ridzi a fostdebarcata prin scandaluldosarului penal declan-ºat de DNÃ, pentru cã ogrupare cu iz infracþional din eºalonulÎI a ministerului sãpoatã cheltui banii dupãcum le dictau anumiteinterese de care minis-trul ori nu avea ºtiinþã,ori nu fusese de acordcu ele. Mai mult, se contureazã un fenomeninfracþional ºi anume caminiºtrii din anumite ministere devin decorativi,în timp ce trupã de directoriºi consilieri din jurul sãudicteazã cum sã fie sifonaþibanii publici, fãrã caorganele de urmãrire penalãsã extindã vreodatãanchetele asupra lor. Dinacest punct de vedere,cazul Ridzi poate deveniprimul care sã demaºtefata necunoscutã amafiei politico-financiarãdin ministere, agenþii ºi

alte instituþii publice,consolidata în ani dezile, prin sistemul clientelar de împãrþire afuncþiilor cheie pe criterii politice.Menþionãm cã MTS are ostructurã de personalextrem de stufoasã, cu circa5200 de angajaþi, din carevreo 400 la Bucureºti (dincare aproape 300 suntdirectori!!!)

S enzaþionaladecizie a Curþii

de ConturiDecizia nr. 10/2010 a

Curþii de Conturi constatãurmãtoarele aspecte:

- referitor la eveni-mentul organizat înParcul Al. Ioan Cuza,din Bucureºti în data de2 mai 2009 (…) au fostefectuate plãþi în valoa-re totalã de 18.856, 48lei “fãrã cã documentelepremergãtoare acestorasã fi fost aprobate deordonatorul principal decredite (angajamentebugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont decheltuieli, ordonanþa deplatã), iar din aceasta, pentru suma de 2.008,60lei nu au fost întocmite documente justificative prevãzute atât de legislaþiaîn vigoare, cât ºi de meto-dologia aprobatã prinOMTS nr. 456/02.04.2009 prin care sã se con-

firme cã fondurile publiceau fost cheltuite conformdestinaþiei stabilite prin notade fundamentare”;

- acelaºi lucru a fostconstatat de Curtea deConturi ºi în cazul acþiunii “De 2 ori maitânãr”, desfãºuratã laCostineºti în perioada29.04.- 03.05.2009.Astfel, plata sumei de40.925, 56 lei din capitolul bugetar65.01.59.22 s-a realizatfãrã cã “documentelepremergãtoare sã fi fostaprobate de ordonatorulprincipal de credite”, iar pentru suma de19.385,65 lei nu aufost întocmite docu-mente justitifcative pre-vãzute de legislaþia învigoare ºi de metodolo-gie. Auditorii menþioneazãcã aceastã acþiune nu a fostprevãzutã în programul deachiziþii publice, nici anteriordesfãºurãrii acesteia ºi nu s-a regãsit nici în formãactualizata întocmita în16.12.2009;

- în perioada aprilie –iunie 2009 au fost efec-tuate plãti pentru chel-tuielile curente ale insti-tuþiei “fãrã ca angajareaºi ordonanþarea la platãsã fi fost aprobatã înprealabil de ordonatorulprincipal de credite ºinici de alte persoanecare ar fi putut fi împu-ternicite în acest sens;”

P remii ilegale,dar ºi nesimþite

pe sub nasul a doiminiºtri

În decizia Curþii deConturi se face referire ºi la premiile acordatesalariaþilor ministeruluiîn suma de 1.630.860lei “din care în luna apriliesuma de 349.500 lei, înluna septembrie sumade 180.173 lei ºi în lunadecembrie de1.102.936 lei, fãrã caordonatorul principal decredite sã fi aprobat angajarea, lichidarea ºi ordonanþarea la platã aacestor cheltuieli”. Curtea deConturi arata cã ministrul deatunci Monica Iacob Ridzinu a aprobat listelecuprinzând cuantumul individual al premiilor.Interesant este ca plãþile ilegale s-au fãcut nu doarsub mandatul lui Ridzi,care a demisionat îndata 2 iunie 2009, ci ºisub al succesoarei acesteia –Sorina Plãcintã. Toate listelede premiere, se aratã înactul de control, aparîntocmite ºi avizate de cãtre“salariaþi din cadrul DirecþieiGenerale Economice ºiResurse Umane ºi neapro-bate de ordonatorul princi-pal de credite. Mai mult, afost plãtitã în mod nelegalsuma de 557.657 lei, înplus faþã de fondul de premiere aprobat pentruluna decembrie 2009, prinreferatul DGPPSS nr.

942/30.11.2009. Aceastãsumã a fost stabilitã lanivelul direcþiei BugetContabilitate în baza unuireferat fãrã numãr de înregistrare ºi neaprobat, cafiind o diferenþã aferentãanului 2008”.

P atinoarelesupraevaluate

nu poartã marcaRidzi

Þinând cont de acestdocument oficial, esteincredibil cum procuroriiDNA nu s-au autosesizat cuprivire la modul în carefuncþionari înalþi ai MTStocau banul public, fãrãaprobarea Monicãi Ridzi, ºinu au extins nici pânã înprezent urmãrirea penalã,rezumându-se la osinguratinta dictatã de intereseobscure ºi de un scandalmediatic desfãºurat pe unsingur front. Ancheta tele-vizata a DNA s-a dus ºi pepalierul achiziþiilor de pati-noare. Auditorii Curþii auconstatat cã propunereaachiziþiei de 10 -15 pati-noare în 2009, la unpreþ cuprins între500.000 – 600.000lei/patinoar a fost fãcutãîn baza unui “Studiupentru investiþii pentruactivitatea sportivã”, din18 septembrie 2009(n.n. - când MonicaRidzi numai era min-istru) fãrã numãr deînregistrare ºi redactatde consilieri personali aiministrului Plãcintã.Valoarea investiþiei nu afost stabilitã în bazaunui studiu efectiv alpieþei, ºi “nu se regãs-esc documente privindestimarea valorii unuipatinoar.” La acest capitol,Curtea de Conturi a reþinutîncãlcãri ale unor prevederilegale ºi nereguli în privinþaorganizãrii ºi derulãrii proce-durilor de achiziþie a pati-

noarelor ºi a altor bunuripentru dotarea acestora lanivelul unitãþilor subordo-nate CS Unirea Focºani,CS Municipal Suceava, DSJCãlãraºi ºi DSJ Iaºi.

În Decizia semnatã deconsilierul de conturiMihai Hurã, s-a dispus,printre altele, recupera-rea ºi virarea la bugetulstatului a sumelorplãtite nelegal cu ocaziaevenimentelor organi-zate în data de 2 mai2009 în Bucureºti ºi înCostineºti “fãrã cã docu-mentele aferente acestorcheltuieli sã fi fost aprobate de ordonator(angajamente bugetare,propuneri de angajare aunei cheltuieli, decontde cheltuieli, ordonan-þãri de platã) precum ºi fãrã documente justificative întocmite înconformitate cu legislaþia în vigoare”.Termenul de recuperare aprejudiciilor a fost fixat pen-tru 29.10.2010. De aseme-nea, tot pânã la aceeaºidatã s-a dispus: “Luareamãsurilor care sã asigu-re recuperarea sumeitotale de 1.630.860 leireprezentând premiiplãtite fãrã aprobareaordonatorului principalde credite”.

J umãtãþi demãsurã la DNA

Din datele pe care ledeþinem, pe timpul mandatului Ridzi la MTS afost prevãzutã în buget pentru evenimentele ceurmau a se derula, suma de18 milioane lei din care, petimpul lui Ridzi, pentru 427de evenimente s-au cheltuitdoar 3 milioane lei. Înºapte luni de mandat deministru, Monica Ridzi acheltuit doar 12% din bugetul total al instituþiei.

În final, ne întrebam, cealte dedesubturi mai areancheta DNA ºi ce protecþieau persoane precum directorul economic PaulDiaconu, Marius Mãrcuþa –fost consilier ºi alþii? Întrucâtdin Rezoluþia de începere aurmãriri penale din Dosarul147/P/2009 a procuroareiMariana Alexandru dinSecþia I a DNA condusã deprocurorul ºef LucianPapici, reiese cã începereaurmãririi penale a fost dis-pusã doar împotrivaMonicãi Iacob Ridzi ºi aunui consilier personal -Alexandru Stancu – fost jurnalist, acesta fiind acuzatde abuz în serviciu pentrucã s-ar fi ocupat de evenimentele dedicate ZileiNaþionale a Tineretului,perioada în care ar fi facilitat încheierea unor contracte.

CCiinnee aa lluuccrraatt--oo ppee RRiiddzzii??

Curtea de Conturi spulberã acuzaþiile DNA potrivit cãrora fostulministru ar fi dispus plãþi abuzive

la evenimentele Tineretului

F ostul lider al PSDPetroºani, acum

preºedinte judeþen alPartidului Poporului –Dan Diaconescu,Haralambie Vochiþoiu,poartã discuþii la judeþºi la centru pentru a oprimi în partid peprospãt demisionaradin PDL, deputatul deValea Jiului MonicaIacob Ridzi. Vochiþoiucrede cã deputatul aavut o mare contribuþiela sumele importanteintrate în Vale.

Multã lume bãnuieºte cãdupã demisia deputatuluiPDL de Valea Jiului,Monica Iacob Ridzi, dinpartidul în care a activat 16ani, aceasta nu s-ar orientaspre cei care i-au fost ºicãrora le-a fost opozabilãdintotdeauna, respectivPSD ºi PNL. Ca urmare, arãmas partidul nou PP-DDaflat pe val.

Sâmbãtã, la Petroºani,Monica Iacob Ridzi adeclarat cã va candida încontinuare pentru a susþineValea Jiului ºi cã estedeschisã oricãrei ofertefãcute în acest sens: ” Voicandida în decembrie, voi

lupta în continuare. Suntdeschisã la orice ofertã pecare o voi primi atâta timpcât apãr interesele VãiiJiului”.

Preºedintele PP-DDHunedoara, HaralambieVochiþoiu, spune cã, dinco-lo de greºeli, sumele maride bani care au venit înValea Jiului, în ultimii patruani, se datoreazã în pro-porþie de 80-90 la sutãdatoritã poziþiei avute deMonica Iacob Ridzi ºi cã aavut o discuþie ”ca de la omla om” cu deputatul, în vederea venirii în partid.

”Este o discuþie, dar tre-buie sã vãd ce spun colegiide partid. Sunt unii colegicare spun cã ceea ce s-acâºtigat cu Oltchim o sãpierdem cu primireaMonicãi Iacob Ridzi în par-tid. Eu de data asta nu amo pãrere, adicã nu pot

sã-mi exprim pãrerea personalã, dar sã nu uitãmcã Monica a fãcut multelucruri pentru Vale.

În orice caz, am stabilitdouã întâlniri pentru con-sultãri pe aceastã temã.Una la judeþ, alta la nivelnaþional. Decizia nu-miaparþine, dar sigur cã am ºieu o pãrere. Dacã se sta-bileºte acest lucru – cutoatã dragostea! Dacã nu,vom colabora în viitor.Monica Ridzi, oricum, ºi caindependent, este un politi-cian care poate lua jumã-tate din voturile din colegiu.În Valea Jiului, în ultimiipatru ani, au venit mulþibani, ºi asta ºi datoritã poziþiei sale. În mare, circa80-90 la sutã din bani i sedatoreazã. Sigur, este vorbade dalele lui Videanu, decâteva buzunare umflate,dar au fost ºi s-au cam

terminat. Ce facem înviitor? Nici Mona nu maiare capacitatea ºi influenþape care a avut-o. O spunacum ºi o voi spune ºi încampania electoralã: ne tre-buie oameni care sã-i ducãcapul, sã aibã ºanse ºi sãcandideze. Poate am maigreºit ºi eu, cã oameni suntem. Dar, repet, cine sãaducã bani pentru ValeaJiului? Este nevoie ºi demarmurã pe strãzi, darimportant este ce are omulde rând în buzunar. ªi noiputem sã facem asta ºi vomcâºtiga.

Nu vreau ca PP-DD sãdevinã haina de ploaie acelor nemulþumiþi din altepartide. Ca Mona mai sunt,ºi dacã sunt oameni de valoare care sã aducã unplus partidului, da, auporþile deschise” – adeclarat HaralambieVochiþoiu, preºedinte PP-DD Hunedoara.

Când era preºedinte alPSD Petroºani, Vochiþoiu oataca dur pe Monica IacobRidzi, spunând cã este unadersar de temut, astfelrecunoscându-i veleitãþile depolitician. Dar nimeni nu-ivedea alãturi, deºi viaþa aremeandre nebãnuite ºi deaceea este bine sã fie lãsatloc de bunã ziua.


Consultãri PP-DD, la nivel judeþean ºi naþional, pentru Monica Iacob Ridzi

Scandalul apei neplãtitese mutã în politicã


Hunedoara ºi Costel Avram, direc-torul SC Apa Serv Valea Jiului auplecat de la apã ºi se ceartã politic.

Totul a pornit imediat ce corpul decontrol al Apa Serv a gãsit hotelul ceaparþine familiei lui Raj Tunaru, cuapometre defecte.

Vochiþoiu a sãrit în apãrarea lui RajTunaru, care e membru PPDD ºi i-acerut lui Avram în ºedinþa de consiliuJudeþean sã vinã cu un plan de ief-tinire a preþului apei de Valea Jiului.„Vineri, 21 septembrie 2012, amcerut, în baza drepturilor pe care leare un consilier judeþean, o interpelare în Consiliul JudeþeanHunedoara, în care i-am cerut domnului director Avram sã se prezinte în faþa noastrã, deoareceConsiliul judeþean e acþionar majoritarla firma de apã, sã ne prezinte strate-gia pe care o are ºi planul de rentabi-lizare a firmei ºi de ieftinire a preþului

apei. Ca rãspuns,un loc sã se apucesã facã strategia,luni 24 septembrie,la prima orã m-amtrezit cu corpul luide control la sediulunei firme la careeu sunt acþionar”,susþine HaralambieVochiþoiu,preºedinte PPDDHunedoara., om deafaceri. În replicã,responsabilii de la

ape susþin cã membrii echipeiCorpului de control al Apa Serv nuau putut sã intre, luni, sã verificeapometrele firmei la care e acþionarVochiþoiu, în condiþiile în care con-trolul a vizat mai multe firme dinzonã. „Noi facem verificãri la diversesocietãþi ºi luni aveam planificatã zonaLivezeni. Verificãm sistemul de ali-mentare cu apã al acestora. Cândam ajuns la societatea respectivã,unde ni s-a solicitat delegaþie ca sãintrãm. Asta în mod special, cu toatecã toþi aveau legitimaþii de verificare ºicontrol”, susþine Florin Donisã, director tehnic Apa Serv.

Vochiþoiu spune cã asta nu e decâto rãzbunare politicã ºi nu a permisaccesul în firma sa, decât dupã cecontrolorii au prezentat actele necesare. „M-am deplasat acolo, iarpentru cã mi-am dat seama cã asta ereacþia domnului Avram la cerereamea din Consiliul Judeþean de vineri,am cerut delegaþiile acestor bãieþi,auvenit cu ele ºi i-am lãsat sã verifice.Îmi pare rãu cã domnul Avram face încontinuare circ, în loc sã facã treabã.Se pare cã Avram are 60 ºi ceva demilioane de lei (n.r. lei vechi), pe lunãºi nu are decât sã facã circ pe baniiãºtia”, a adãugat HaralambieVochiþoiu.

Mãrul discordiei pare sã fi fostiniþial hotelul familiei lui Raj Tunaru,care gãzduieºte ºi sediul PPDDPetroºani. Acolo, echipa de la ape agãsit un apometru defect ºi care nuînregistra consumul real de apã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 2012 Politicã 98 Politicã

C ine a “lucrat-o” pe

ministrul MonicaIacob Ridzi?Cumva o gruparecu iz infracþionaldin eºalonul II aministerului, cusprijinul procurorilor, ca sã poatã cheltuibanii dupã cum ledictau anumiteinterese de careministrul ori nuavea ºtiinþã, orinu fusese de acordcu ele….

O super anchetãpublicatã pe site-ulhttp://www.luju.ro/dez-valuiri/anchete/cine-a-lucrat-o-pe-ridzi-curtea-de-conturi-spulbera-acuzatiile-dna-potrivit-carora-fostul-ministru-ar-fi-dispus-plati-abuzive-la-evenimentele-tineretului-document face luminãîn cazul Monica IacobRidzi.

Atenþie!, dezvãluirilesite-ului au apãrut pentru prima datã îndata de 7 septembrie2010, dar interesanteste cã, deºi docu-mentele inspectorilor dela Curtea de Conturi,care scot la ivealã o altãsituaþie faþã de acuzaþiileprocurorilor DNÃ, ceidin urmã se pare cã auîncercat sã ascundã ade-vãrul din documentelejustificative. De ce nu s-au prezentat acestedocumente în condiþiileîn care au curs tone decernealã în aºa numitul“scandal Ridzi”? Cine aavut un interes în acestdosar? Pentru o infor-mare cât mai corectã aopiniei publice, CronicaVãii Jiului vã prezintãintegral ancheta publi-catã în urmã cu doi anipe site-ul de mai sus.

(Marius MITRACHE)

Decizia nr 10 a Curþiide Conturi, din 27august 2010, privindabaterile de la legalitateºi regularitate asuprasituaþiilor financiareîntocmite în anul fiscal2009 de cãtre fostulMinister al Tineretului ºiSportului (MTS) scoatela ivealã o situaþiediametral opusã celeireþinute pânã în prezentde DNA în sarcina fostului ministru MonicaIacob Ridzi. ªi anume cãtoate plãþile legate deevenimentele ZileiTineretului din mai

2009 au fost fãcute„fãrã aprobarea ordona-torului principal decredite”. Adicã, fãrãsemnãtura Monicãi Ridzicare, prin rezoluþia deîncepere a urmãririi penaledatã în august 2009 deprocuroarea MarianaAlexandru de la DNA afost acuzatã de urmãtoarele:

“Iacob Ridzi MonicaMaria, în calitate deordonator principal decredite, a dispus efectu-area plãþilor cãtre celedouã firme (n.n. - SCArtisan Consulting SRL ºiSC Mark SRL) pe bazaunor documente justi-ficative întocmite cuîncãlcarea dispoziþiilorlegale, ceea ce a avutdrept rezultate plãtipentru serviciineprestate, mai maridecât preþul de piaþã al serviciilor ori triple,pentru o singurãprestaþie”.

E ºalonul II alMTS

controleazã baniiministerului

Constatãrile Curþii deConturi sunt cu atât maisurprinzãtoare cu cât, nici-unul dintre înalþii funcþionariai ministerului, care au semnat în realitate plãþilecare au fãcut obiectul acuza-þiilor cercetate de DNÃ, nua fost pus sub invinurie, ci

audiaþi în simpla calitate demartori. Cu atât mai multcu cât, spun surse judiciareavizate, unii dintre directoriicare au fãcut plãþile fãrãaprobarea ministrului Ridzi,au recunoscut cã au modificat documentele deplatã ori care au stat la bazaacestora, ferindu-se sã fieºtiuþi de fostul ministru pentru a nu le fi blocateoperaþiunile financiare.

Constatãrile Curþii deConturi sunt de naturãsã nascã bãnuiala legitimã ca Ridzi a fostdebarcata prin scandaluldosarului penal declan-ºat de DNÃ, pentru cã ogrupare cu iz infracþional din eºalonulÎI a ministerului sãpoatã cheltui banii dupãcum le dictau anumiteinterese de care minis-trul ori nu avea ºtiinþã,ori nu fusese de acordcu ele. Mai mult, se contureazã un fenomeninfracþional ºi anume caminiºtrii din anumite ministere devin decorativi,în timp ce trupã de directoriºi consilieri din jurul sãudicteazã cum sã fie sifonaþibanii publici, fãrã caorganele de urmãrire penalãsã extindã vreodatãanchetele asupra lor. Dinacest punct de vedere,cazul Ridzi poate deveniprimul care sã demaºtefata necunoscutã amafiei politico-financiarãdin ministere, agenþii ºi

alte instituþii publice,consolidata în ani dezile, prin sistemul clientelar de împãrþire afuncþiilor cheie pe criterii politice.Menþionãm cã MTS are ostructurã de personalextrem de stufoasã, cu circa5200 de angajaþi, din carevreo 400 la Bucureºti (dincare aproape 300 suntdirectori!!!)

S enzaþionaladecizie a Curþii

de ConturiDecizia nr. 10/2010 a

Curþii de Conturi constatãurmãtoarele aspecte:

- referitor la eveni-mentul organizat înParcul Al. Ioan Cuza,din Bucureºti în data de2 mai 2009 (…) au fostefectuate plãþi în valoa-re totalã de 18.856, 48lei “fãrã cã documentelepremergãtoare acestorasã fi fost aprobate deordonatorul principal decredite (angajamentebugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont decheltuieli, ordonanþa deplatã), iar din aceasta, pentru suma de 2.008,60lei nu au fost întocmite documente justificative prevãzute atât de legislaþiaîn vigoare, cât ºi de meto-dologia aprobatã prinOMTS nr. 456/02.04.2009 prin care sã se con-

firme cã fondurile publiceau fost cheltuite conformdestinaþiei stabilite prin notade fundamentare”;

- acelaºi lucru a fostconstatat de Curtea deConturi ºi în cazul acþiunii “De 2 ori maitânãr”, desfãºuratã laCostineºti în perioada29.04.- 03.05.2009.Astfel, plata sumei de40.925, 56 lei din capitolul bugetar65.01.59.22 s-a realizatfãrã cã “documentelepremergãtoare sã fi fostaprobate de ordonatorulprincipal de credite”, iar pentru suma de19.385,65 lei nu aufost întocmite docu-mente justitifcative pre-vãzute de legislaþia învigoare ºi de metodolo-gie. Auditorii menþioneazãcã aceastã acþiune nu a fostprevãzutã în programul deachiziþii publice, nici anteriordesfãºurãrii acesteia ºi nu s-a regãsit nici în formãactualizata întocmita în16.12.2009;

- în perioada aprilie –iunie 2009 au fost efec-tuate plãti pentru chel-tuielile curente ale insti-tuþiei “fãrã ca angajareaºi ordonanþarea la platãsã fi fost aprobatã înprealabil de ordonatorulprincipal de credite ºinici de alte persoanecare ar fi putut fi împu-ternicite în acest sens;”

P remii ilegale,dar ºi nesimþite

pe sub nasul a doiminiºtri

În decizia Curþii deConturi se face referire ºi la premiile acordatesalariaþilor ministeruluiîn suma de 1.630.860lei “din care în luna apriliesuma de 349.500 lei, înluna septembrie sumade 180.173 lei ºi în lunadecembrie de1.102.936 lei, fãrã caordonatorul principal decredite sã fi aprobat angajarea, lichidarea ºi ordonanþarea la platã aacestor cheltuieli”. Curtea deConturi arata cã ministrul deatunci Monica Iacob Ridzinu a aprobat listelecuprinzând cuantumul individual al premiilor.Interesant este ca plãþile ilegale s-au fãcut nu doarsub mandatul lui Ridzi,care a demisionat îndata 2 iunie 2009, ci ºisub al succesoarei acesteia –Sorina Plãcintã. Toate listelede premiere, se aratã înactul de control, aparîntocmite ºi avizate de cãtre“salariaþi din cadrul DirecþieiGenerale Economice ºiResurse Umane ºi neapro-bate de ordonatorul princi-pal de credite. Mai mult, afost plãtitã în mod nelegalsuma de 557.657 lei, înplus faþã de fondul de premiere aprobat pentruluna decembrie 2009, prinreferatul DGPPSS nr.

942/30.11.2009. Aceastãsumã a fost stabilitã lanivelul direcþiei BugetContabilitate în baza unuireferat fãrã numãr de înregistrare ºi neaprobat, cafiind o diferenþã aferentãanului 2008”.

P atinoarelesupraevaluate

nu poartã marcaRidzi

Þinând cont de acestdocument oficial, esteincredibil cum procuroriiDNA nu s-au autosesizat cuprivire la modul în carefuncþionari înalþi ai MTStocau banul public, fãrãaprobarea Monicãi Ridzi, ºinu au extins nici pânã înprezent urmãrirea penalã,rezumându-se la osinguratinta dictatã de intereseobscure ºi de un scandalmediatic desfãºurat pe unsingur front. Ancheta tele-vizata a DNA s-a dus ºi pepalierul achiziþiilor de pati-noare. Auditorii Curþii auconstatat cã propunereaachiziþiei de 10 -15 pati-noare în 2009, la unpreþ cuprins între500.000 – 600.000lei/patinoar a fost fãcutãîn baza unui “Studiupentru investiþii pentruactivitatea sportivã”, din18 septembrie 2009(n.n. - când MonicaRidzi numai era min-istru) fãrã numãr deînregistrare ºi redactatde consilieri personali aiministrului Plãcintã.Valoarea investiþiei nu afost stabilitã în bazaunui studiu efectiv alpieþei, ºi “nu se regãs-esc documente privindestimarea valorii unuipatinoar.” La acest capitol,Curtea de Conturi a reþinutîncãlcãri ale unor prevederilegale ºi nereguli în privinþaorganizãrii ºi derulãrii proce-durilor de achiziþie a pati-

noarelor ºi a altor bunuripentru dotarea acestora lanivelul unitãþilor subordo-nate CS Unirea Focºani,CS Municipal Suceava, DSJCãlãraºi ºi DSJ Iaºi.

În Decizia semnatã deconsilierul de conturiMihai Hurã, s-a dispus,printre altele, recupera-rea ºi virarea la bugetulstatului a sumelorplãtite nelegal cu ocaziaevenimentelor organi-zate în data de 2 mai2009 în Bucureºti ºi înCostineºti “fãrã cã docu-mentele aferente acestorcheltuieli sã fi fost aprobate de ordonator(angajamente bugetare,propuneri de angajare aunei cheltuieli, decontde cheltuieli, ordonan-þãri de platã) precum ºi fãrã documente justificative întocmite înconformitate cu legislaþia în vigoare”.Termenul de recuperare aprejudiciilor a fost fixat pen-tru 29.10.2010. De aseme-nea, tot pânã la aceeaºidatã s-a dispus: “Luareamãsurilor care sã asigu-re recuperarea sumeitotale de 1.630.860 leireprezentând premiiplãtite fãrã aprobareaordonatorului principalde credite”.

J umãtãþi demãsurã la DNA

Din datele pe care ledeþinem, pe timpul mandatului Ridzi la MTS afost prevãzutã în buget pentru evenimentele ceurmau a se derula, suma de18 milioane lei din care, petimpul lui Ridzi, pentru 427de evenimente s-au cheltuitdoar 3 milioane lei. Înºapte luni de mandat deministru, Monica Ridzi acheltuit doar 12% din bugetul total al instituþiei.

În final, ne întrebam, cealte dedesubturi mai areancheta DNA ºi ce protecþieau persoane precum directorul economic PaulDiaconu, Marius Mãrcuþa –fost consilier ºi alþii? Întrucâtdin Rezoluþia de începere aurmãriri penale din Dosarul147/P/2009 a procuroareiMariana Alexandru dinSecþia I a DNA condusã deprocurorul ºef LucianPapici, reiese cã începereaurmãririi penale a fost dis-pusã doar împotrivaMonicãi Iacob Ridzi ºi aunui consilier personal -Alexandru Stancu – fost jurnalist, acesta fiind acuzatde abuz în serviciu pentrucã s-ar fi ocupat de evenimentele dedicate ZileiNaþionale a Tineretului,perioada în care ar fi facilitat încheierea unor contracte.

CCiinnee aa lluuccrraatt--oo ppee RRiiddzzii??

Curtea de Conturi spulberã acuzaþiile DNA potrivit cãrora fostulministru ar fi dispus plãþi abuzive

la evenimentele Tineretului

F ostul lider al PSDPetroºani, acum

preºedinte judeþen alPartidului Poporului –Dan Diaconescu,Haralambie Vochiþoiu,poartã discuþii la judeþºi la centru pentru a oprimi în partid peprospãt demisionaradin PDL, deputatul deValea Jiului MonicaIacob Ridzi. Vochiþoiucrede cã deputatul aavut o mare contribuþiela sumele importanteintrate în Vale.

Multã lume bãnuieºte cãdupã demisia deputatuluiPDL de Valea Jiului,Monica Iacob Ridzi, dinpartidul în care a activat 16ani, aceasta nu s-ar orientaspre cei care i-au fost ºicãrora le-a fost opozabilãdintotdeauna, respectivPSD ºi PNL. Ca urmare, arãmas partidul nou PP-DDaflat pe val.

Sâmbãtã, la Petroºani,Monica Iacob Ridzi adeclarat cã va candida încontinuare pentru a susþineValea Jiului ºi cã estedeschisã oricãrei ofertefãcute în acest sens: ” Voicandida în decembrie, voi

lupta în continuare. Suntdeschisã la orice ofertã pecare o voi primi atâta timpcât apãr interesele VãiiJiului”.

Preºedintele PP-DDHunedoara, HaralambieVochiþoiu, spune cã, dinco-lo de greºeli, sumele maride bani care au venit înValea Jiului, în ultimii patruani, se datoreazã în pro-porþie de 80-90 la sutãdatoritã poziþiei avute deMonica Iacob Ridzi ºi cã aavut o discuþie ”ca de la omla om” cu deputatul, în vederea venirii în partid.

”Este o discuþie, dar tre-buie sã vãd ce spun colegiide partid. Sunt unii colegicare spun cã ceea ce s-acâºtigat cu Oltchim o sãpierdem cu primireaMonicãi Iacob Ridzi în par-tid. Eu de data asta nu amo pãrere, adicã nu pot

sã-mi exprim pãrerea personalã, dar sã nu uitãmcã Monica a fãcut multelucruri pentru Vale.

În orice caz, am stabilitdouã întâlniri pentru con-sultãri pe aceastã temã.Una la judeþ, alta la nivelnaþional. Decizia nu-miaparþine, dar sigur cã am ºieu o pãrere. Dacã se sta-bileºte acest lucru – cutoatã dragostea! Dacã nu,vom colabora în viitor.Monica Ridzi, oricum, ºi caindependent, este un politi-cian care poate lua jumã-tate din voturile din colegiu.În Valea Jiului, în ultimiipatru ani, au venit mulþibani, ºi asta ºi datoritã poziþiei sale. În mare, circa80-90 la sutã din bani i sedatoreazã. Sigur, este vorbade dalele lui Videanu, decâteva buzunare umflate,dar au fost ºi s-au cam

terminat. Ce facem înviitor? Nici Mona nu maiare capacitatea ºi influenþape care a avut-o. O spunacum ºi o voi spune ºi încampania electoralã: ne tre-buie oameni care sã-i ducãcapul, sã aibã ºanse ºi sãcandideze. Poate am maigreºit ºi eu, cã oameni suntem. Dar, repet, cine sãaducã bani pentru ValeaJiului? Este nevoie ºi demarmurã pe strãzi, darimportant este ce are omulde rând în buzunar. ªi noiputem sã facem asta ºi vomcâºtiga.

Nu vreau ca PP-DD sãdevinã haina de ploaie acelor nemulþumiþi din altepartide. Ca Mona mai sunt,ºi dacã sunt oameni de valoare care sã aducã unplus partidului, da, auporþile deschise” – adeclarat HaralambieVochiþoiu, preºedinte PP-DD Hunedoara.

Când era preºedinte alPSD Petroºani, Vochiþoiu oataca dur pe Monica IacobRidzi, spunând cã este unadersar de temut, astfelrecunoscându-i veleitãþile depolitician. Dar nimeni nu-ivedea alãturi, deºi viaþa aremeandre nebãnuite ºi deaceea este bine sã fie lãsatloc de bunã ziua.


Consultãri PP-DD, la nivel judeþean ºi naþional, pentru Monica Iacob Ridzi

Scandalul apei neplãtitese mutã în politicã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 20121100 Diverse

H O R O S C O P 2 5 s e p t e m b r i e 2 0 1 2

O zi plinã de evenimente, astfelîncât nu vei avea timp sã te plic-tiseºti. Este posibil sã începi onouã activitate, care poateînsemna o nouã etapã în viaþata. În continuare este nevoie demultã rãbdare, indiferent deactivitãþile în care te implici.

Un eveniment neaºteptat va facesã trãieºti o emoþie puternicã.Nu te implica prea mult, chiardacã este ceva plãcut. Eºti ºi aºapuþin stresat ºi prea multe emoþiinu îþi vor face bine. O persoan-pã mai tânãrã din familie arenevoie sã ºtie cã-i eºti alãturi.

Pentru activitãþile cotidiene,ghideazã-te dupã propria inspi-raþie. Dacã doreºti sã te impliciîntr-o acþiune de mai mareanvergurã, ia-þi ºi un colaborator,dar mai ales, dã dovadã de pru-denþã. Te tenteazã implicareaîntr-o idilã clandestinã.

În cazul în care cineva din familieare probleme de sãnãtate, înaceastã perioadã ele s-ar puteaatenua sau chiar rezolva.Capacitatea de concentrare esteminimã, aºa deci fereºte-te sã ieidecizii. Vei primi o informaþie,pe care este bine sã o stochezi.

Din punct de vedere mentalfuncþionezi la limita superioarã,ceea ce þi-ar putea aduce un micsucces în plan social. Ideile pecare le ai sunt de mare valoare ºireuºeºti sã-i convingi pe cei dinjur sã þi le accepte. Dorinþa tade autodepãºire este remarcatã.

Este foarte posibil sã ai prob-leme legate de un drum. Fie nuvei reuºi sã pleci, fie nu vei rezol-va ceea ce þi-ai propus. Planuriletale secrete ar putea începe sãprindã contur, totul este sã nu tegrãbeºti nici mãcar un pic.

Dacã vei avea de primit apro-bari, semnãturi, rezoluþii, astãzivei avea noroc. N-ar fi exclus sãfaci o cumpãrãturã mai mare. Înacest caz, apeleazã la sfatul unorprieteni. Relaþia cu familia îþi dãun sentiment de siguranþã, ceeace te încurajeazã.

Relaþia cu prietenii revine în actu-alitate. O mânã de ajutor dinpartea acestora ar putea fideosebit de binevenitã. Acceptãsfaturile care þi se dau, cãci autori-tatea ta nu va avea cu nimic desuferit. Sunt posibile mici schim-bãri în plan profesional.

Nu ai o stare nemaipomenitã ºiparcã nimic nu te mulþumeste.Ai face bine sã ieºi la o plimbareîn împrejurimile oraºului. Dacãfaci ºi ceva sport, este momentulcel mai bun pentru a-þi punemuºchii în miºcare.

O autoritate dn familie se poateîmpotrivi proiectelor tale. Nuîncerca sã forþezi nota, pentru cãnu vei reuºi decât sã escaladezitensiunea; ºi oricum lucrurile sevor rezolva mai repede decât îþiimaginezi. Întâlnirea cu persoanaiubitã te va ajuta sã te relaxezi.

Într-un grup de prieteni veicunoaºte pe cineva ce þi-ar puteafi de folos, într-un viitor apropi-at. Un ochi vigilent este perma-nent îndreptat asupra ta, chiar ºiatunci când nu îþi dai seama deacest lucru. Cheltuielile par a nuse mai termina.

O reuniune de familie este peprimul plan, cãci se vor discutaprobleme de interes comun.Evitã sã te implici în activitãþiriscante, deoarece sunt posibileaccidente de tot felul. Oricum,evitã reacþiile bruºte, care þi-arputea deteriora relaþiile.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

� DN 7 Deva - Sântuhalm � DN 7 Mintia -Sãcãmaº � DN 7 Ilia - Gurasada - Zam

� DN 68 A Sãcãmaº Dobra � DN7 Mintia -Veþel � DN7 Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic -

Sãcãmaþ � DN7 Ilia - Gurasada � DN7Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva,Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de

Jos - Bejan � Petrila str. Republicii

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

MMMMaaaarrrrtttt iiii 22225555 SSSSeeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011112222

P e ºoselelehunedorene se

moare pe capete,chiar numãrul acci-dentelor grave amai scãzut faþã deanul trecut. Graveste cã multe dintrevictime suntpietoni, care îºi punviaþa în pericol printraversarea neregu-lamentarã a strãzii.

Poliþiºtii hunedoreni ºi-au propus sã limitezenumãrul accidentelor decirculaþie. Chiar dacã, sta-tistic vorbind, numãrulaccidentelor a mai scãzut,ºoselele din Hunedoararãmân însângerate ºi zecide persoane ºi-au pierdutviaþa numai în acest an.În numai 6 luni în judeþulHunedoara s-au produs81 accidente grave de cir-culaþie soldate cu decesula 17 persoane ºi rãnireagrava a altor 73 de per-soane. În consecinþã,peste 250 de poliþiºtihunedoreni din cadrulstructurilor de ordine pub-licã, poliþie rutierã ºiintervenþie rapidã s-auaflat sâmbãtã în stradã.

Acþiunea inititulatã„Hunedoara în siguranþã”s-a desfãºurat între orele14:00 ºi 20:00 ºi aucuprins si poliþiºti rutieridelegaþi din cadrulInspectoratelor de PoliþieJudeþene Alba, Arad,Caraº-Severin ºi Gorj.Poliþiºtii au urmãrit sã-iprindã ºi sã-i sancþionezepe cei care încalcã lergea,dar ºi sã previnã sau sãcombatã faptele antiso-ciale, în special a infracþi-unilor stradale si a fur-turilor din patrimoniu pri-vat comise în mediulurban ºi rural. Poliþiºtiirutieri au acþionat în prin-cipalele zone de risc ºiau utilizat toatemijloacele tehnice din

dotare, respectiv aparateetilotest, echipamentevideo de supraveghere atraficului rutier ºi demãsurare a vitezei dedeplasare a autove-hiculelor ºi dispozitivevideo de înregistrare.Acþiunea urmãreºte, înprincipal, combatereaprincipalelor cauze gen-eratoare de accidenterutiere grave, în special aabaterilor sãvârºite decãtre pietoni, depãºirealimitelor legale de vitezãºi neacordarea prioritãþiide trecere pietonilorangajaþi regulamentar întraversarea drumuluipublic.

Carmen COSMAN

Sute de poliþiºti hhuunneeddoorreennii aauu iieeººiitt

îînn ssttrraaddãã

P este 50.000 demetri cubi de

apã a recuperat, înnumai o lunã dezile, furnizorul deapã potabilã dinValea Jiului, înurma mãsurilordure luate de con-ducerea societãþii.

Au încercat sã sefofileze de la plata con-sumului real de apã pota-bilã, dar au fost prinºi.Vorbim despre o mulþimede „ºmecheri” de ValeaJiului, marea majoritateoameni potenþi financia-ri, dar au fost prinºi deconducerea societãþiifurnizoare, ApaServValea Jiului SA. Mãsuriledure aplicate de direc-torul societãþii, CostelAvram, decis sã recu-pereze pierderile imenseînregistrate de firmã, nus-au lãsat fãrã urmãri deproporþii inimaginabile.„Din momentul în caream venit director, amavut o discuþie cu toþi cei

din conducere, cât ºi cuºefii de servicii, cãrora le-am spus cã au liber-tatea de a-ºi face treaba,cu respectarea regula-mentului ºi a legilor caresunt în vigoare. Le-amdat libertatea de a-ºi facedatoria. ªi, încetul cuîncetul, rezultatele încep

sã aparã, dar încã maiavem foarte mult delucru. Cu fiecare lunãcare trece, cantitatea deapã facturatã creºte. Înluna august, cantitateafacturatã a crescut cu50.000 de metri cubi,faþã de luna iulie. Amajuns la un grad de

încasare de 65% din fac-tura curentã, în compara-þie cu luna precedentã,când era sub 50%”, adeclarat directorul SCApaServ Valea Jiului SA,Costel Avram. Iar ceicare au încercat sã fen-teze societatea sunt, înmarea lor majoritate,oameni cu bani.Directorul Avram a spuscã, în general, oameniisimpli nu încearcã sãfacã „ºmecherii”, ci,eventual, acumueazãdatorii, din cauzã cã nuau bani sã plãteascã apaconsumatã, iar pensio-narii sunt cei maiconºtiincioºi clienþi aifirmei. Iar furturile nu sepuetau produce fãrãimplicarea unir angajaþiai furnizorului de apã dinValea Jiului. Unii au fostdeja prinºi ºi bãgaþi încomisia de disciplinã. Uncaz este al unui ºef de

sector care a primit dejaun avertisment, dar ºi osancþiune financiarã de10% din salariu. „Printoate acþiunile pe care lefacem, arãtãm cã suntemtransparenþi ºi, indiferentde funcþia ºi de rangul pecare îl are unul sau altulîn societate, oamenii suntegali. Ultimele acþiunicare au fost au arãtatacest lucru. Un lucru care

mã doare este cã toateaceste ilegalitãþi nuputeau fi fãcute decât cuajutorul unor specialiºtiºi, chiar dacã îmi vinegreu sã spun, oamnei dela SC Apa Serv ValeaJiului”, a mai spus sursacitatã anterior.

Iar acþiunile de acestfel vor continua ºi înperioada urmãtoare, aºaîncât pierderile înregis-trate în acest fel de soci-etate sã fie reduse la minimum posibil.

Carmen COSMAN

P uteau victimeleexploziei de la

Petrila sã se salveze, iarlipsa echipamentului deprotecþie le-a agravatsituaþia în acelecumplite momente? Laaceste întrebãriîncearcã sã rãspundãacum instanþa de laTribunalul Târgu Jiu,care judecã dosarulcelor douã explozii consecutive din noiembrie 2008.

Magistraþii Tribunalului Gorjau solicitat oficialilor INSEMEXPetroºani mai multe clarificãricare ar putea face luminã îndosarul tragicului accidentcolectiv de muncã produs laMina Petrila în noiembrie2008, soldat cu decesul a 13mineri ºi salvatori. Astfel, petrutermenul programat luni, INSEMEX a trebuit sã rãspundãinstanþei de judecatã dacãnepurtarea de cãtre victime aaparatului de salvare arelegãturã de cauzalitate cudecesul acestora ºi dacã- în cazul victimelorAlecsa Alin, Mateº DanRomulus, Brad Iosif,Holingher ErwinDorel,FrãþilãDaniel,PuianNicolae,BâlbãSorin

Mihai - s-ar fi produs decesulîn cazul purtãrii aparatelor desalvare. Oficialii INSEMEX auarãtat cã, în condiþile descriseîn raportul de expertizã, „neuti-lizarea de cãtre victime aaparatelor izolante de protecþiea respiraþiei are legãturã decauzalitate cu decesul acestora

în mãsura în care cauzadecesului, conformraportului medicol –legal, a constituit-ointoxicaþia acutã cumonoxid de carbon”.În ceea ce priveºte al

doilea obiectivsolicitat demagistraþiiTribunalului

Gorj,directorul

INSE-MEX,

Constantin Lupu, spune cã „încazul victimelor Alecsa Marcel– Alin, Brad Iosif, HolingerErwin Dorel, Puian Nicolae,Bîlbã Sorin, utilizareaaparatelor izolante de protecþiea respiraþiei ar fi fost de naturãsã evite decesul acestora; încazul victimelor Mateº Dan,Frãþilã Daniel decesul ar fi sur-venit indiferent de utilizareaaparatelor izolante de protecþiea respiraþiei, adroritã arsurilor,respectiv politraumatismelorcauzate de efectul dinamic alexploziei”. Altfel spus, o parte

a victimelor a murit ca urmarea intoxicaþiei cu monoxid decarbon, situaþie ce putea fi evi-tatã, mai ales cã echipamentulde protecþie este absolut obliga-toriu. Interesant este de stabilitdacã victimele purtau aceleaparate de salvare.

I nstanþã recuzatã

La termenul de luni, avocatullui Gheorghe Roºu ºi Danªtefan Ungu a solicitatrecuzarea completului de jude-catã, dupã ce li s-a respinssolicitarea privind acordareaunui nou termen în acets pro-ces. Practic, aceºtia au fostnemulþumiþi de faptul cã struc-tura completului de judecatã afost modificatã pentru acst ter-men, iar unul dintre magistraþiar fi fost înlocuit la ter-menul urmãtor. Caurmare, pentruanalizarea cererii privindrecuzarea completului,instanþa a decis acor-darea unui nou termenpentru data de 8octombrie.

S oluþie casatã

Dosarul privind tra-gicul accident de la MinaPetrila, se aflã în faza derejudecare. În luna mai aacestui an, magistraþii dela Curtea de Apel

Craiova, instanþã care a judecatrecursurile declarate atât deinculpaþi, cât ºi de victime saurudele acestora, a decis casareasentinþei pronunþate deJudecãtoria Târgu Jiu ºimenþinutã de Tribunalul Gorj ºia decis sã trimitã cauza pentrurejudecarea apelului laTribunalul Gorj. La instanþa defond, fostul director al EMPetrila, Aurelian Necula, a fostcondamnat la ºapte ani ºi ºaseluni de închisoare, GheorgheRoºu, fost inginer-ºef cu securi-tatea ºi sãnãtatea în muncã, afost condamnat la ºase ani ºiºase luni de închisoare, iar DanUngur, fost ºef al sectoruluiaeraj ºi ºef al staþiei de salvareminierã, la ºase ani ºi ºase lunide închisoare. Cei trei au fostînvinovãþiþi de ucidere dinculpã, vãtãmare corporalã dinculpã ºi de infracþiuni privindnerespectarea mãsurilor deprotecþie a muncii în cazul acci-dentului colectiv de muncã încare ºi-au pierdut viaþa 13mineri ºi salvatori.

Carmen COSMAN


Rãsturnare de situaþie

Aparatele de salvare ar fi putut salva viaþavictimelor din tragedia de la Mina Petrila?!

Zeci de mii de metri cubi de apã recuperaþi dela „ºmecherii” de Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 septembrie 201212 Turism

B aloo, ursulcare este o

atracþie pentruturiºtii din Straja,a fost evaluat decãtre reprezentanþiiDirecþiei SanitarVeterinareHunedoara în urmaunei plângeri aunui ONG.

Totul a pornit de la oplângere ajunsã peadresa DSV Hunedoara

în care, un ONG, recla-ma condiþiile în care esteþinut animalul, iar autoriipetiþiei ar fi vrut sã-l tri-mitã pe Baloo într-uncentru din strãinãtate,unde chipurile iar fi maibine, recunosc mediciiveterinari hunedoreni.Numai cã, realitatea estealta, iar ursul are condiþiipe care chiar unele grãdi-ni zoologice din strãinã-tate nu le poate oferi.„Am avut o reclamaþievenitã de la un ONG încare reclamau cã condiþi-

ile sunt improprii pentrucreºterea ursului. Atuncicând au autorizat menaje-ria din Straja, am con-

statat cã ea corespundetuturor cerinþelor ºi la felºi în urma controlului deacum. Are înregistraresanitar-veterinarã, ursuleste bine îngrijit dar noiavem probleme cu ei (n.rONG-ul care a fãcut recla-maþia) ºi au mai fãcutsesizãri ºi în privinþacâinilor fãrã stãpân dinunele adãposturi. Cã nusunt bine hrãniþi, dar realitatea era alta. Dacãaceste ONG-uri s-arocupa de problemacâinilor ar fi bine. Esteuºor sã critici oameni carealocã bani, pun suflet ºi

se îngrijesc de aceste animale. Ursul din Strajaeste foarte bine îngrijit dedomnul care-l deþine ºi

acest lucru îl poate confir-ma ºi doctorul Cristea(n.r. coordonatorulCSVSA Valea Jiului) cares-a ocupat de autorizareamenajeriei din Straja”,a declarat dr.Leontin Laslãu,ºef ServiciuMonitorizare ºiEvaluare dincadrul DSVSAHunedoara,medicul care aºi fãcut controlulîn Straja. ONG-ulcare s-a autosesizatºi a trimis petiþiecãtre instituþia de con-

trol sanitar-veterinar ainvocat ºi faptul cã ursulBaloo ar trebui eliberat,fãrã a cunoaºte exactistoricul animalului. „Ei arfi vrut eliberarea ursului însãlbãticie însã nu ºtiu cãdin punct de vedere comportamental, un urscare a trãit timp de 12ani în captivitate nu semai poate integra. El ime-diat eliberat se va întoarcela locul unde era adãpostitºi a primit hranã”, explicãmedicul Laslãu.

A tracþiaturiºtilor

Baloo a ajuns în staþi-une acum 12 ani dupã cea fost abandonat de bra-conieri la limita fonduluide vânãtoare. Era pui ºiavea rãni multiple, iarEmil Pãrãu ce-l care adecis sã-l îngrijeascã, l-atratat chiar la un spitaldes-

tinat oamenilor dat fiindfaptul cã în acea vremenu existau în zona VãiiJiului clinici veterinarecare sã poatã face intervenþii complexe, iarBaloo n-ar fi supravieþuit.În Straja are un spaþiuimens, hranã din abun-denþã ºi chiar ºi o piscinãpentru zilele cãlduroase.În plus, Baloo este atâtde blând ºi ataºat deîngrijitorii sãi încât îºi iadulciurile direct din guralor fãrã sã-i rãneascã.

Sute de turiºti vin înStraja, în extrasezon,doar pentru a-l vizita pepoznaºul urs. Esteobiºnuit cu vizitatorii ºi-iîntâmpinã de fiecare datãcând ajung la þarcul lui ºimusai trebuie sã-i aducã orecompensã, dulce dacãse poate. „Straja ar fi alt-fel fãrã el, mai banalã. Defiecare datã când venimtrecem ºi pe la Baloo ºicred cã nu s-a schimbat

deloc. Este foarte fru-mos pe timp de varã

pentru cã e activºi morocãnos. L-am vizitat ºiiarna când amvenit la schi”,spune Robert,unul dintreturiºti. Mascota

staþiunii atrageºi mulþi localnici.

„Pentru mine oatracþie chiar dacã

sunt de aici, localnicã.Vin la Straja ºi neapãratmerg sã-l vãd ºi peBaloo”, a spus o altã turistã. Staþiunea era sãrãmânã în urmã cu circacinci ani fãrã vedeta ei,însã condiþiile groaznicedin rezervaþia în care ar fitrebuit sã ajungã, l-au salvat pe Baloo.

Când staþiunea eragoalã, era scos la plimbare prin pãdure ºimergea dupã îngrijitorullui ca un cãþel.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

SS--aauu „„îîmmppiieeddiiccaatt”” ddee uurrssuull BBaalloooo

Documents

cvj nr. 217, 25 septembrie 2012