► Să se proiecteze lanţul cinematic principal de la un strung normal având:

Numărul de trepte de turaţie Z= 8 Turaţia maximã a arborelui principal nmax= 1000 rot/min Raţia seriei geometrice de etajare a turaţiei = 1,6 Puterea transmisă prin lanţul cinematic principal P=7.5

kWProiectul va cuprinde :

I. Partea grafică constând în :1. Desenul de ansamblu în secţiune principală desfăşurată

( scara 1:1) a lanţului cinematic principal.2. Desen de execuţie a arborelui principal.

II. Partea scrisă :1. Memoriul tehnic de prezentare pentru maşină şi lanţul

cinematic respectiv.2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional

sau verificare organologică ).

INDRUMATOR: Prof.ing. Ciupan Cornel

1

1.1 Strunguri normale

Se caracterizează printr-un înalt grad de universalitate şi sunt destinate prelucrării pieselor de revoluţie avînd forme şi dimensiuni variateÎn figura 1 se prezintă schema cinematică structurală a unui strung normal

Piesa fixată în dispozitivul de fixare Df (mandrină universal), execută mişcarea principală A, iar cuţitul fixat în suportul Sc execută mişcarea de avans longitudinal B, sau de avans transversal C. Rotaţia piesei se realizează prin lanţul cinematic principal alcătuit din motorul electric asincron ME1,mecanismele de cuplare şi inversare a turaţiei C1,I1, cutia de viteze Cv şi arborele principal Ap cu dispozitivul de fixare Df .

Avansul longitudinal B al saniei longitudinale SL se realizează prin lanţul cinematic de avans longitudinal L1. Mişcarea se transmite saniei longitudinale prin cuplajul C2, inversorul de avans I2, roţiile de schimb As, Bs, cutia de avansuri şi filete CAF, comutatoarele de mişcare C3,C4 şi mecanismul de transformare pinion cremalieră

Mişcarea de avans C a saniei transversale ST se realizează prin lanţul cinematic de avans transversal. Acesta este derivat din lanţul cinemati de avans longitudinal de la comutatorul C4, iar prin comutatorul C5 se antrenează şurubul avansului transveral SC2. Ambele avansuri se mai pot realiza şi manual de la roţiile de mână Rm1 şi Rm2. Mişcările de avans rapid se realizează cu ajutorul motorului electric ME2 şi acuplajului de depăşire CD.

Prelucrarea filetelor se realizează prin cuplarea şurubului conducător SC4 si a piuliţei cuplabile PC. Toate elementele ce transmit mişcarea de la arborele principal la şurubul conducător constituie lanţul cinematic de filetare.

Sania suport SS poate fi înclinată faţă de axa maşinii (în vederea strunjirii pieselor conice), avansul său E realizându-se manual de la roata de mână Rm3

Păpuşa mobilă PM se poate deplasa şi poziţiona manual pe ghidajele batiului. Pinola păpuşii mobile PPM utilizată pentru utilizarea unor scule sau dispozitive se poate deplasa manual de la roata de mâna Rm4

2

1.2 Lanţurile cinematice principale

Lanţul cinematic principal asigură desprinderea aşchiei cu o viteyă optimă de aşchiere. Mişcarea se efectuează pe traectoria curbei directoare sau formează curbe elementare a căror înfăşurătoare este directoare. Se clasifica după traectoria mişcări realizate la organul de ieşire :

-lanţuri cinematice pentru mişcare circulară -lanţuri cinematice pentru mişcare rectilinie

Lanţurile cinematice pentru mişcare circulară în funcţie de tipul maşini unelte trasmit mişcare la semifabricat (cazul strungurilor) sau la sculă (maşini de frezat, găurit).

Viteza de aşchiere obţinută la organul de ieşire depinde de mai mulţi factori care se modifică în timpul expluatări maşinii unelte, astfel că lanţurile trebuie să asigure obţinerea vitezelor de aşchiere la valorile optime. Din punct de vedere al obţineri valorilor vitezelor de aşchiere lanţurile mişcări principale se grupează în :

-lanţuri cu schimbare în trepte a vitezelor -lanţuri cu schimbare continuă a vitezelor

Operaţia de schimbare a turaţiei organului de ieşire astfel ca viteza periferică să corespundă cu viteza de aşchiere dorită este de fapt o reglare de unde şi mecanizmele destinate acestui scop se numesc mecanisme de reglare.

În componenţa lanţurilor cinematice ale mişcări principale mai intră: mecanisme pentru inversarea sensului de rotaţie, mecanisme pentru cuplarea şi decuplarea mişcări precum şi mecanisme de frânare în scopul reducerii timpului de oprire.

Organul de antrenare fiind un motor electric mişcarea de intrare este deci o mişcare de rotaţie cu una sau mai multe turaţii de unde se transmite la organul de ieşire prin intermediul unui sistem de mecanisme mecanice, hidraulice, electrice sau combinaţii ale acestora.

1.3 Funcţionarea lanţului cinematic principal

Acţionarea strungurilor normale se realizează cu motoare electrice asincrone.Utilizare acestor motoare în lanţurile cinematice ale maşinilor unelte universale presupune existenţa unor elemente de reglare. Reglarea lanţurilor cinematice principale ale strungurilo normal se realizează cu ajutorul unor cutii de viteze construite la majoritatea strungurilor cu roţi baladoare. Astfel se oferă posibilitatea reglării turaţiei într-un număr de trepte dispuse în serie geometrică

Ecuaţia de transfer a lanţului cinematic principal permite determinarea turaţiilor arborelui principal nAP în funcţie de turaţia motorului electric nME şi a rapoartelor de transfer constante iC1, iI1 şi variabil iCV (ale elementelor respective):

nAP=nMEiC1iI1iCV

În lanţul cinematic din figura 2 se observă că mişcarea de rotaţie de la motor se transmite la arborele I prin intermediul unei transmisii cu curele. De pe arborele I pe arborelui II mişcarea de rotaţie se transmite prin intermediul roţilor dinţate Z1 Z2 sau Z3 Z4, iar sensul de rotaţie inversat se transmite de la arborele I la arborele II cu ajutorul arborelui intermediar I` pe care se află roata liberă dublă Z1` Z2` care angrenează spaţial cu Z3 Z4. De pe arborele II mişcarea se transmite pe arborele III prin intermediul angrenajelor Z5 Z6 sau Z7 Z8:De pe

3

arborele III mişcarea se transmite prin intermediul roţilor Z9 Z10 sau Z11 Z12 la arborele IV de pe care se transmite mai departe pe arborele V prin intermediul roţilor Z13 Z14 sau Z15 Z16, arborele V fiind arborele principal la care se obţine un număr de 15 turaţii dinstincte

1.4 Norme de protecţia a muncii.

1 Înainte de începerea lucrului se controlează amănunţit starea tehnică a maşini.2 Se fixează bine piesa în universal.3 Hainele să fie bine încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit.4 Se foloseşte în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.5 Se verifică legătura la pământ a utilajului.6 Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa din dispozitiv.7 Nu se curăţă şpanul cu mâna.8 Se opreşte maşina când se măsoară piesa.9 Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului.10 Nu se schimbă cureaua în timpul mersului.11 Nu se lucrează fără apărători.12 Se opreşte motorul la părăsirea locului de muncă13 Se închide curentul sau se opreste maşina în cazul când se constată o defecţiune şi se anunţă imediat maistrul.

1.5. Întreţinerea strungului normal.

Pentu menţinerea maşinilor –unelte în stare de funcţionare normală, cu indicatorii tehnico-economici în limitele prevăzute, este necesară întreţinerea zilnică a acestora.

O importanţă deosebită în intreţinerea maşinilor-unelte o are ungerea organelor în mişcare. De asemenea, este necesar ca sistemele automate să asigure debitul necesar de ulei. De asemenea, ungerea pe cale manuală, în locurile prevăzute de cartea maşinii trebuie să se facă la timp, cu lubrefianţii indicaţi şi în cantitaţile necesare.

Lubrefiantul folosit trebuie să corespundă condiţiilor impuse de constructor. Se vor folosi uleiuri şi unsori de origine minerală. Ungerea se va face în funcţie de cele 3 grupe mari de organe: lagăre, angrenaje, cuplu sanie-ghidaj.Înteţinerea zilnică constă în înlăturarea aşchiilor, a particulelor abrasive de pe ghidaje, a menţinerii rigidităţii asamblărilor prin strîngerea suruburilor cînd acestea se slăbesc, fără aşteptare reparaţilor planificate.

1.6 Service-ul strungului normal

4

Menţinerea permanentă a maşinii în stare de funcţionare normală cu indici tehnico-economici în limitele prevăzute de proiectant, mărirea duratei de funcţionare şi reducerea opririlor din cauza apariţiei anumitor defecţiuni, pot fi realizate numai prin sistemul de reparaţii preventive planificate, care cuprinde: revizii tehnice, reparaţii curente, si reparaţii capitale.Prin revizie tehnică, care se efectuiază de obicei înaintea unei reparaţii curente sau capitale, se determină starea tehnică a maşinii şi remedierile ce urmează să se execute cu ocazia primei reparaţii.În cadrul reviziei tehnice se execută şi operaţii de reglare a jocurilor, strîngerea suruburilor sau unele reparaţii mărunte, care să asigure funcţionarea maşinii-unelte pînă la reparaţie. Se verifică de asemenea precizia privind funcţionarea maşinii la mers în gol şi în sarcină.Reparaţiile curente cuprind intervenţiile care se execută periodic şi au ca scop eliminarea efectelor negative cauzate de uzură, prin înlocuirea sau recondiţionarea pieselor respective. Principalele operaţii ce le conţine o reparaţie curentă sunt:

-demontarea;-recondiţionarea;-eliminarea jocurilor care depasesc limitele admisibile;-montarea si verificarea.

Reparaţiile capitale se efectuează cu scopul refacerii complete a capacităţi de prelucrare, a preciziei şi a celorlalte caracteristici funcţionale iniţiale. Aceste reparaţii cuprind, înlocuiri şi recondiţionări la toate piesele şi subansamblelor supuse uzurii şi oboseli. Maşina se demonteaza complet, se spală, în unele cazuri concomitent cu reparaţia capitală se execută şi modernizarea maşinii.

.

2. Memotiu justificativ de calcul

5

2.1. Calculul puterii transmise

;

2.2. Caculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate

a). pentru prima serie de cuplaje;

; ;

; ;

k = 26 ;

;

;

;

;

q = 2 ;

;

;

;

b). pentru a doua serie de cuplaje

;

; ;

; ;

k = 70 ;

;

;

6

;

;

q = 1 ;

;

;

;

c). pentru a treia serie de cuplaje

;

; ;

; ;

k = 65 ;

;

;

;

;

q = 0.5 ;

;

;

;

2.3 Calculul deplasãrii efective de profil

;

;

7

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

2.4. Calculul puterii pe cei patru arbori

;

;

;

;

2.5. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori

;

;

;

8

;

2.6. Calculul modulului roţilor dintate

;

;

;

;

;

;

;

m=2

2.7. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori

;

;

funcţional adoptãm =22 [mm];

funcţional adoptãm =26[mm];

funcţional adoptãm =30[mm] ;

funcţional adoptãm =34 [mm] ;

2.8. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele douãsprezece roţi dinţate

;

;

;

;

9

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

;

10

11

BIBILIOGRAFIE

1. Adalbert, A., ş.a.- Elemente Privind Proiectarea Angrenajelor, Cluj-Napoca, Editura ICPIAFSA, 1998 ;2. Adalbert, A., ş.a. - Reductoare, Cluj-Napoca, Atelierul de multiplicare al Universităţii Tehnice din Cluj-N., 1994 ;3. Albu, A., Morar, L., ş.a. - Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;4. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Litografia I.P., 1986 ;6. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978 ;7. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.I., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.8. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.

12

9. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.10. Furnica, M., ş.a. - Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1980.11. Vaida, A., ş.a. - Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.12. Sandu, I., ş.a. - Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1967.13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005 ; 14. * * * - Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.15. * * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, !983.

13