Curs Teoretic

8/9/2019 Curs Teoretic

1/23

Generalităţi în legătură cu dialectologia

1. Problema omogenităţii limbajului uman“… în formă concretă, afirmă E. Coşeriu, nu exi tă limbi, ci numai ac

ling!i tice de ex"re ie şi de comunicare, diferite de la un indi!id la altul şi diferite,a emenea, la acelaşi indi!id în fincţie de circum tanţe.#1 $iferenţele în com"etenţaling!i tică a !orbitorilor aceleiaşi limbi înt condiţionate de diferenţele de !îrorigine ocială, ni!el cultural, tendinţă "olitică etc. %ăcînd ab tracţie de un "articularităţi, dar reliefînd altele, "utem !orbi, con!enţional, de limbajul co"iilor de limbajul adulţilor, de limbajul femeilor ! de limbajul bărbaţilor eParticularităţile în ra"ort cu care "ot fi e!idenţiate anumite ti"uri de “limbaje# nume caxe . &e di ting, în ace t en '

- axa diacronică , care "re u"une luare în con ideraţie a dimen iunii i torişi !i(ea(ă deo ebirile în !orbire între două au mai multe tări de limbă)

- axa geografică , care "une în relief diferenţele dialectale şi de grai)- axa mediului socio-cultural , care !i(ea(ă mai mulţi "arametri' originea

ocială, mediul cultural, "rofe ia etc.- axa nivelelor de limbă , care are în !edere condiţiile concrete ale ituaţie de

di cur etc.*n aceeaşi ordine de idei, E. Coşeriu+ con tată exi tenţa într o limbă a trei ti"ur

de diferenţieri interne'a- diferenţe în "aţiul geografic, numitediferenţe diatopice dialecte, graiuri-) b- deferenţe între di!er ele traturi ocio culturale ale comunităţii idioma

numitedeferenţe diastratice limba culti!ată, limba "o"ulară-)

1 E. Coşeriu, /ntroducere în ling!i tică, Cluj'Editura Ecinox, 100 , ".+2.+ E. Coşeriu, 3ing!i tica din "er "ecti!ă "aţială şi antro"ologică, C4işinău'5tiinţa, 100 , ".161.

1


2/23

c- deferenţe între ti"urile de modalitate ex"re i!ă, în funcţie de circum tanţconcrete ale !orbirii !orbitor, a cultător, ituaţia au oca(ia !orbirii

ubiectul de "re care e !orbeşte-, numitedeferenţe diafazice .

7ce tor trei ti"uri de deferenţe le core "und trei ti"uri de unităţi 8 unită sintopice , numite şi dialecte, unităţi sinstratice au ni!eluri de limbă, unităţi sinfazice

au tiluri de limbă.7firmaţiile de mai u nu trebuie înţele e în en ul că în realitatea limbii e

unităţi înc4i e şi “incomunicante# unităţile e interferea(ă unele cu altele, a tfel îîn interiorul fiecărei unităţi into"ice exi tă, de obicei, diferenţe dia tratice

diafa(ice, la fiecare ni!el e !or "utea con tata c diato"ice şi diafa(ice, iar la fiecatil de limbă 8 idferenţe diato"ice şi dia tratice.

+.9biectul de tudiu al dialectologiei$e tudiul ace tor trei ti"uri de diferenţe e ocu"ă trei di ci"line diferi

diferenţele diato"ice înt obiectul de tudiu aldialectologiei , de tudiul diferenţelor

dia tratice e ocu"ă sociolingvistica , iar de tudiul tilurilor de limbă, a diferenţelodiafa(ice 8 stilistica idiomatică .

Prin urmare,dialectologia e ocu"ă de tudierea a "ectelor teritoriale ale limbii.*n ca(ul obiectului de tudiu "ro"riu dialectologiei, trebuie ă e ţină eam

două a "ecte fundamentale'a- dialectologia e te tudiul “configuraţiei# "aţiale a limbilor au al !arie

diato"ice şi al relaţiilor interdialectale) b- dialectologia e te, în e enţă, “gramatică com"arată#.Primul a "ect cere ca dialectologia ă tabilea că exten iunea ariile-,

limitele fa"telor de limbă "e care le înregi trea(ă. Cel de al doilea im"une caa emenea in!e tigaţie ă înregi tre(e materialele com"arabile din "unct de !ed

"aţial.$ialectologia în ă "oate ă nu e limite(e la im"la com"ararea a "ecte

ling!i tice teritoriale ale unei limbi.

+


3/23

*n ace t en , dialectologia "oate ă arate cum au luat naştere di!i(iunile teritoale unei limbi comune, cum au e!oluat ele, în ce ra"orturi înt unele cu altele, "recuşi cu limba literară şi ce "er "ecti!e de de(!oltare au.

Prin urmare,dialectologia "oate fi definită dre"tdisciplină care înregistreazăvarietatea idiomatică, o studiază şi încearcă să formuleze deducţii în legătură cu

modul în care funcţionează, se constituie şi se modifică tradiţiile idiomatice .

:.;amificaţiile dialectologiei Dialectologia descriptivă anali(ea(ă şi de crie tructura dialectală a unei limb

date, tabileşte care şi cîte înt unităţile teritoriale care i e ubordonea(ă şi de crie fiecare unitate în "arte.

Dialectologia diacronică, du"ă ce tabileşte condiţiile i torico geografice cultural "olitice care au condu la di!er ificarea dialectală dată, ex"lică lie!oluti!ă a fiecărui fenomen dialectal în "arte, ex"lică cum a con tituit şi ce!oluea(ă limba literară, care e te a"ortul !ariantelor regionale la conturare

fi(ionomiei ace teia. Dialectologia sincronică de crie tadiul în care e află o !arietate teritorială la u

moment dat.*n funcţie de metodele întrebuinţate în inter"retarea fa"telor dialectale, !orbim

dialectologia tradiţională, structurală, transformaţională, teoretică, sociologică etc.$e fa"t, nu e te !orba de “mai multe dialectologii#, ci de diferite moduri de a "ri

!arietatea dialectală şi de a o de crie. Dialectologia tradiţională e te "reocu"ată de de crierea deo ebirilor dintre graiu

şi dialecte, mai ale la ni!el fonetic şi lexical. Dialectologia structurală îşi "ro"une ă !adă în graiuri şi dialecte nişte i tem

ling!i tice. Dialectologia transformaţională, deşi "orneşte de la un “cor"u # dat elaborîndu

e o erie de i"ote(e ub formă de “reguli#, încearcă ă includă toate "o ibilitcare ar conduce dincolo de ace t #dat#, ă dea, în ultimă in tanţă, o de criere ca

:


4/23

"ună în e!idenţă caracterul infinit al limbii, al dialectului, al graiului, conce"ute i teme de "o ibilităţi. Dialectologia teoretică ex"une "rinci"iile care decurg din înregi trarea şi

inter"retarea fa"telor dialectale' modalităţi de cercetare, "rinci"ii teoretice generalmetode de anali(ă "ecifice dialectologiei etc.

Dialectologia sociologică îşi "ro"une ă tudie(e fenomenul ling!i tic dialectal întrîn ă legătură cu ocietatea, ă de crie ra"orturile dintre tructura ling!i ttructura ocială.

.;a"orturile dialectologiei cu alte ştiinţe şi ramuri ling!i tice9 cercetare ştiinţifică nu "oate fi una i(olată din mai multa con iderente' în "rim

rînd, un obiect "oate fi abordat din mai multa "uncte de !edere) obiectul e te înunul şi de aceea e "re u"une o comunitate, interferenţă între diferite "uncte !edere) în al doilea rînd, un tudiu nu are im"ortanţă doar "rin ine luat i(olat, c "rin "o ibilitatea utili(ării re(ultatelor obţinute în alte domenii.

*n ace t en , şi dialectologia ca ştiinţă "re u"une abordarea unui a "ecobiectului de tudiu limba, cel al diferenţelor diato"ice. *n cercetările dialectologia e ba(ea(ă "e datele furni(ate de alte di ci"line şi ramuri ling!i ticela rîndul ău, oferă date "entru tudii din alte domenii.

$ialectologia e te, în "rimul rînd, o ştiinţă ling!i tică şi, în con ecinţă, e "ri "e "rinci"iile teoretice ale ştiinţei limbii . &co"ul dialectologiei e te ă ofere materia

"relucrat "entru lămurirea e!oluţiei limbii comune, în general, şi a celei literare, "ecial. 9 dialectologie generală, care ar generali(a datele ling!i tice din diferlimbi concrete, "ro"unîndu şi ă tabilea că mecani mul tran formărilor ling!ifuncţie de ra"ortul dintre a "ectele locale şi limba comună nu ar mai fi dialectolo "ro"riu (i ă, ci ling!i tică generală. E de la ine înţele fa"tul că, fără o necontlegătură culingvistica generală , dialectologia nu ar mai fi în tare ă ex"lice fa"teleconcrete din ubdi!i(iunile teritoriale ale unei limbi date.


5/23

&e menţionea(ă că, dintre toate di ci"linele ling!i tice, dialectologia are cele im"ortante tangenţe cu i toria limbii. Istoria limbii "re u"une o !i(iune diacronicăa u"ra fenomenelor. 9biectul de tudiu al ace tei di ci"line e te "roce ul con t

şi e!oluţia normelor ling!i tice ca formă a "rogre ului general al limbii noţiona7ltfel (i , i toria limbii tudia(ă felul în care o !ariantă fixată în cri a limbii rom

a im"u , a de(!oltat şi a con olidat ca normă unică, de!enind ex"re ia unu"erioară a limbii naţionale.

9r, du"ă cum am menţionat, şi dialectologia "oate aborda o "er "ecti!ă diacronica u"ra fenomenelor, arătînd cum au e!oluat ele, în ce ra"orturi e află unele cu alte

ce "er "ecti!e de de(!oltare au.Cercetarea i torică a dialectelor gă eşte numeroa e "uncte de referinţă în lucr

de gramatică istorică a unei limbi, care înregi trea(ă ob er!aţii "ri!itoare la e!oluţia!arietăţilor regionale ale limbii re "ecti!e.

Pe de altă "arte, în tudiul i toriei limbii nu ne "utem ba(a doar "e documentecri e, "entru că ace tea reflectă un anumit "la t al lexicului, de cele mai de e

acel care ţine de !iaţa religioa ă şi bi ericea că. *n felul ace ta documentele crreflectă toate a "ecte limbii, toată bogăţia ei. 7cea ta nu în eamnă, bineînţeletrebuie ă e renunţe la tudiul documentelor cri e. Cele mai "reci e conclu(ii referitoare la e!oluţia limbii e ba(ea(ă atît "e documentele cri e, cît şifenomenele ate tate în dialectele şi graiurile actuale.

$ialectologia e află în trîn ă legătură culimba literară contemporană. 9r,

dialectologia tudia(ă dialectele care e află la ba(a limbii literare) influenţa limliterare a u"ra dialectelor, "recum şi influenţa dialectelor a u"ra limbii literaunificarea dialectelor, im"unerea unor norme şi di "ariţia unor tră ături dialectalede altă "arte limba literară îşi îmbogăţeşte "ermanent lexicul în ba(a dialectelor.

$ialectologia şi predarea limbii române în şcoală . Profe orul e te obligat ăim"ună normele literare şi ă atragă mereu atenţia a u"ra fa"telor regionale. 3imliterară, în formele orală şi cri ă, con tituie cel mai "erfect, culti!at mijloccomunicare, mînuit în toate ferele acti!ităţii ociale. Graiurile şi dialectele, ca mi

2


6/23

de comunicare, înt întrebuinţate de anumite gru"uri, comunităţi etnice în anumregiuni. =ajoritatea !orbitorilor, la înce"ut, în!aţă a !orbi dialectul natal şi ni limbaliterară. >enind la şcoală, co"iii în!aţă a !orbi literar. *n!ăţătorul e dator ă cunoa

graiurile ele!ilor "entru a deo ebi limba regională de cea literară şi "entru a edre"t model de !orbire ele!ilor.

$ialectologia şi etnografia. tnografia e te o ramură a i toriei care tudia(ă "articularităţile modului de !iaţă, cultura, originea, aşe(area teritorială şi ra"orturireci"roce cultural i torice ale "o"oarelor. ?rebuie ă ţinem cont de "articularităetnografice, întrucît în ace t domeniu e ob er!ă cele mai multe diferenţieri de o

lexical. 7celaşi obiect, fenomen, în di!er e localităţi are "ecificul lui şi !a a!edenumiri diferenţiate.

$ialectologia şi ar4eologia. !r"eologia e te o ramură a i toriei ce tudia(ă trecutuomenirii "e ba(a i(!oarelor culturii materiale. Pe obiectele de co"erite "ot exiin cri"ţii în ba(a cărora ne "utem da eama de care!a "articularităţi ale limb "recum şi de contactele "e care le a a!ut "o"orul dat cu alte "o"oare, fa"t care n

ex"lică alta fenomene şi influenţe de limbă.$ialectologia şiistoria civilă . Pe ba(a "articularităţilor dialectale e "ot trage

conclu(ii de "re !iaţa "o"orului din e"oca "rei torică, cînd nu exi ta cri ul şi nu "utem da eama de "re locul de trai a "o"orului şi contactele cu alte "o"oarPre(enţa elementelor la!e, de exem"lu, înt o mărturie a contactului cu la$e "re acelaşi lucru ne !orbe c cu!intele de origine turcă, tătară, mag4iară etc.

Pe de altă "arte, necuno cînd i toria, un dialectolog nu !a "utea ex"lica anumfa"te de dialectologie.

@


7/23

=etode de tudiere a dialectelor

Pentru reali(area obiecti!elor "e care şi le "ro"une in!e tigaţia dialectală trebui

ă ati facă nişte cerinţe care i ar a igura "reci(ia şi obiecti!itatea. *n "rimul in!e tigaţia dialectală a unei regiuni oarecare trebuie ă fie reali(ată în fiecare di "unctele anc4etei con iderate la acelaşi ni!el şi în legătură cu acelaşi til de lim7ltfel, exi tă ri cul de a inter"reta dre"t diato"ice diferenţe care nu e "re(intă atare şi de a ignora alte diferenţe care înt diato"ice.

$e a emenea, o in!e tigaţie dialectală ar trebui ă ia în con ideraţie to

ni!elurile şi toate tilurile limbii. /ar, în fiecare ca(, !a trebui ă e indice ce ni!ece til e in!e tig4ea(ă.

*n al doilea rînd, in!e tigaţiile dialectale cer a"licare unor metode adec!ate tudiere a fenomenelor date. 9r, de alegerea "otri!ită a metodei de"ind

corectitudinea şi !aloarea cunoştinţelor obţinute.&tudierea şi de crierea a "ectelor teritoriale ale limbii con tă din două mom

"rinci"ale'a- informarea,b- inter"retarea.

Informarea "re u"une, în "realabil, o fa(ă de "regătirea cercetătorului. 7ce tatrebuie ă cunoa că cele mai im"ortante date în legătură cu graiul care !a fi tudcu !ec4imea aşe(ării, originea "o"ulaţiilor etc. *n ace t en , el e te obligat ă a"la i torie, etnografie, folclor etc. Armea(ă, du"ă acea ta, fa(a a doua "ri!in "articularităţile graiului cercetat, care "ot fi cuno cute "rin două "rocedfundamentale' ob er!aţia şi anc4eta.

#bservaţia con tă în adunarea materialului ling!al, urmărind (i de (i graiul uneregiuni, al unei comune, al unui indi!id au al unui gru" de indi!i(i, în funcţie d "rofe ie, !îr tă, cultură.

>orbitorii, nefiind iliţi ă ră "undă la întrebări dinainte 4otărîte de cercetător, şi modifică graiul lor obişnuit, mai ale cînd cercetătorul e te el în uşi din regiune

B


8/23

care o tudia(ă. &e obţin, a tfel, forme ling!ale curente, ar4aice şi rare, folo itlocalnici în con!orbirile cotidiene.

/ncon!enienţa metodei ob er!aţiei con tă în fa"tul că ea e de făşoară ti

îndelungat fără a a!ea iguranţa că e !a ajunge la cu!întul au forma doricercetătorul trebuie ă fie din "artea locului au ă e de"la e(e acolo etc.

7ce te de(a!antaje di "ar în ca(ul anc4etei dialectale. !nc"eta dialectală e te o cercetare "regătită dinainte "rin tabilirea co"ulu

ling!i tic urmărit.Exi tă cîte!a ti"uri de anc4etă'

- anc"eta pe teren dialectologul în uşi e de"la ea(ă "e teren-)- anc"eta prin corespondenţi ră "un urile la întrebările din anc4etă

ex"edia(ă "rin telegraf, fax etc. de o care!a "er oană-)- anc"eta de probă efectuată cu co"ul !erificării electi!e a datelor dej

obţinute-.9rice ti" de anc4etă efectuea(ă în conformitate cu anumite cerinţe.

a- Cerinţele faţă de informator'- ă "o ede un grad redu de in truire)- ă fie originar din localitatea anc4etată)- ă fie locuitor "ermanent al ace tei localităţi)- ă fie de o !îr tă înaintată)- ă nu aibă defecte în "ronunţarea unetelor !orbirii.

Pentru a e!ita confundarea diferenţelor diato"ice cu cele diafatice şi dia trati!or fi anc4etaţi informatori de diferite !îr te şi de diferite "rofe ii.

b- Punctele anc4etei7legerea "unctelor anc4etei nu e face la întîm"lare, ci în de"endenţă de co"ur

anc4etei. Pînă a tabili definit localităţile ce urmea(ă a fi anc4etate, e cercercetare în "realabil a ace tor "uncte. $acă "unctele ar fi unite cu nişte linii dre"tam că"ăta forma unei reţele, iar între liniile ce une c "unctele anc4etei 8 niş


9/23

oc4iuri. ?otalitatea "unctelor anc4etate re"arti(ate la o anumită di tanţă "e ma iling!i tic con tituie r e ţ e a u a de "uncte anc4etate.

3a anc4etarea în "unctele anc4etei e re "ectă, de obicei, "rinci"iul a n c 4

t e i î n ( i g ( a g. $intre două localităţi care urmea(ă a fi anc4etate, cercetătorul de"la ea(ă în cea mai înde"ărtată, a"oi e întoarce în cea mai a"ro"iată. 7cea ta face cu co"ul ca anc4etatorul ă ca"e de influenţa graiului din "unctul anc4 "recedente.

c- C4e tionarul ling!i tic

3i ta de întrebări, întocmită "e ba(a unor "rinci"ii dialectologice, care are menirde a fi de tinată anc4etei dialectale, e numeşte c4 e t i o n a r l i n g ! i t*ntrebările din c4e tionar au dre"t co" "re(entarea am"lă a imaginii de an ambgraiurilor cercetate.

*n tim"ul anc4etării cercetătorul trebuie ă ugere(e informatorului noţiunnu ră "un ul. $e aceea e "un, de obicei î n t r e b ă r i i n d i r e c t e. Pr

întrebarea indirectă informatorul face de crierea obiectului, numeşte de tinaţiaPentru ca întrebarea ă fie mai bine înţelea ă, e a"lică mai multe "rocedee'

odată cu întrebarea "u ă, e demon trea(ă de enul, fotografia) întrebarea "oate fi "u ă, demon trînd totodată obiectul în realitate) întrebarea "oate fi în oţită de imitaţia unei acţiuni, de un ge t) întrebarea e "oate ba(a "e ră "un ul la întrebarea "recedentă.

$acă cercetătorul urmăreşte co"ul ă afle en ul, exten iunea unor cu!i "oate utili(a întrebări directe.

d-&i temul de tran crierePentru a reda în cri "articularităţile dialectale de "ronunţare, cercetăto

a"lică un anumit i tem de tran criere fonetică'a !ocală de c4i ă, medială, de a"ertură maximă-'cap, sac, car )< !ocală cu de c4iderea mai mică din eria centrală-'casâ, masâ )

0


10/23

b oclu i!ă, !elară urdă-'bun, ban , baci )c oclu(i!ă, !elară urdă-'cap, car )D africată,al!eo"alatală urdă-'$ert %&fiert', $iică %&fiică' )

d oclu i!ă, dentală, onoră-' dorm, duc(d oclu i!ă, al!eo"alatală, onoră-'d)in, d)inte )d africată, dentală, onoră-'dîc, dîuă, frundă(e !ocală anterioară, cu de c4idere mijlocie-' des, vec"i(e e de c4i -' vede, verde(F înc4i -' păret*, ved* )

f fricati!ă, labiodentală, urdă-' fin, fecior(g oclu i!ă, !elară, onoră-' gol, gros, gram(

africată al!eo"alatală-' +ini %bine', +oi % oi'(H oclu i!ă, !elară, onoră, "alatali(ată-' ini %bine'(4 fricati!ă, laringală, urdă-'"aină(4 fricati!ă, "alatală urdă-'"ir %&fir', "iică %&fiică'(

i !ocală cu de c4iderea minimă din eria anterioară-'mic(î !ocala cea mai înc4i ă din eria centrală-'cînd, vînd( j fricati!ă, al!eo"alatală-' os, oc(I oclu i!ă, !elară, urdă, "alatali(ată-'ept %&piept', isor %&picior'(l laterală, al!eolară-'lemn, lucru(m na(ală, bilabială-'masă(

n na(ală, dentală-'mînă(

n na(ală, "alatală-'nel %miel', nic %mic'(o !ocală "o terioară cu de c4iderre mijlocie-' pot, rost( " oclu i!ă, bilabială, urdă-' pas(r !ibrantă, a"icală al!eolară-' rar, rău(r cu mai multe şi "utrnice !ibraţii-'ros, rac(

fricati!ă, dentală, urdă-' soră, sare( fricati!ă, al!eo"alatală, urdă-' fase %&face', siică %&fiică'(

16


11/23

ş fricati!ă, "alataloal!eolară, urdă, core "un(înd onorei j-' şî %&şi', şînă %&şină'(t ocllu i!ă, dentală, urdă-'tată, tot(t aclu i!ă, "alatală, urdă-' frate %&frate'(

ţ africată, dentală, urdă-' ţin(u !ocala cea mai înc4i ă din eria "o terioară-'bun(! fricati!ă, labiodentală, onoră-'vară(( fricati!ă, dentală, onoră-' zac(( fricati!ă, al!eo"alatală muiată, core "ondenta onoră a lui -' zeană %&geană'(J fricati!ă, "alatală, onoră, core "un(înd urdei 4-' /erme %&vierme'.

e- &emnele diacritice K dea u"ra unei !ocale au a unui diftong-accent "rinci"al'vede( dea u"ra !ocalelor du"ă care urmea(ă o con oană- na(alitate'cînd, pămînt( . ub !ocale- înc4idere'vede( L ub !ocale- de c4idere)vede, flore(

dea u"ra !ocalelor- diftong au triftong' poate( M dea u"ra unei !ocale, lic4ide au fricati!e- lungime' rău(

f- 7lte emne ' N ub litere au ub cu!inte arată că anc4etatorul a au(it bine unetele au cu!i

ubliniate, deşi ace tea "ar neobişnuite.

N "u ă în locul unui ră "un , arată că în "unctul re "ecti! n a fo t "u ă întreba leagă două au mai multe cu!inte care formea(ă un ingur gru" fonetic' sai-î-sus%&si în sus'.

arată că anc4etatorul n a au(it clar unetele a tfel ubliniate. O "u în locul unui ră "un , arată că informatorul n a ştiut ă ră "undă)urmea(ă totuşi un ră "un , ace ta a fo t du"ă e(itare) "u în locul unui ră "un , arată că informatorul a declarat că nuexi tă termîntrebat)

11


12/23

"u în locul au înaintea unui ră "un , arată că obiectul la care e reîntrebarea nu exi tă în localitate) QOR "u du"ă un ră "un , arată că anc4etatorul e îndoieşte de exactitatea ră "

înregi trat) QSR "u du"ă ră "un , arată că întrebarea au ră "un ul l a făcut "e informatocei de faţă ă rîdă.

/ter"retarea=aterialul adunat "oate fi inter"retat du"ă mai multe metode şi "oate fi !alorifica

în diferite lucrări. 9 "rimă TformăU de tudiu la care au du "reocu"ările "encunoaşterea unui grai a fo t glosarul dialectal.

0losarul dialectal e te oli tă de cu!inte regionale, în!ec4ite au "uţincuno cuîn oţite de ex"licaţia lor, conce"ută ca o"eră anexă au inde"endentă. Glo arua eamănă cu un dicţionar. &"re deo ebire de dicţionar în ă, glo arul nu conţinecu!intele dintr o limbă, dialct, grai, ci numai cu!intele şi ex"re iile care e deo e

de u(ul comun. An glo ar e te, în "rinci"iu, mai bogat în termeni decît un atl "entru că "e o 4artă nu "oate figura un număr nelimitat de cu!inte.

1onografia dialectală e te un tudiu com"let şi amănunţit, care îşi "ro"une e"ui(e(e un ubiect mai mult au mai "uţin re trîn .

9 monografie dialectală e te con acrată de crierii unui dialect au a unui g&tructura unei monografiie te, de obicei, în dialectologia tradiţională, următoarea'

- o introducere date geografice, i torice, economice, culturale, etnografetc.-)

- tudiul limbii efectuat c"rin diferite metode)- o culegere de texte)- un glo ar.=onografie dialectală "ermite, datorită fa"telor de limbă bogate "e care l

cu"rinde, o ex"lorare "rofundă, "e !erticală a unui grai. &tudiile monografice înt,fond, gramatici i torico com"arati!e ale unităţilor lexicale ale unei limbi.

1+


13/23

Cea mai am"lă lucrare în care înt adunate fa"tele dialectale e teatlasul lingvistic. *n urma anc4etelor în reţeaua de "uncte tabilită e culege un matercom"arabil, care e te notat "e"ărţile lingvistice . Vărţile înt adunate în atla e.

&e deo ebe c următoarele ti"uri de 4ărţi ling!i tice'a- du"ă conţinut'- fonetice,- fonologice,- morfologice,- intactice,

- lexicale) b- du"ă natura lor'- analitice "re(intă în detalii un fa"t de limbă-,- intetice formată "e ba(a mai multor 4ărţi analitice-)c- du"ă modelul de "re(entare a fa"telr de limbă'- de cri"ti!e,

- inter"retati!e)d- în funcţie de re"artiţia teritorială a fa"telor de limbă'- unitare,- neunitare)e- du"ă cum cu"rind unîntreg teritoriu ling!i tic au o "arte a lui'- generale,-

"arţiale.

Pinci"iile du"a care e alcătuie c 4ărţile ling!i tice'1. anc4eta dialectală trebiue ă dure(e un tim" curt)+. reţeaua de "uncte ă fie cît mai dea ă "entru a nu crea goluri):. "entru a a igura o com"araţie cît mai largă între două tadii de limbă, e

indicat ca orice atla ă includă în reţea şi "uncte din atla ul "recedent). 4ărţile ă fie cît mai ex"re i!e)

1:


14/23

2. 4ărţile ă fie ilu trate)@. la fîrşitul atla ului ă fie anexate 4ărţi inter"retati!e)B. atla ul ă fie întregit cu glo are, culegeri de texte, ace tea din urmă

nece are "entru tudierea amănunţită a lexicului şi intaxei.2extele dialectale "ot a"ărea nu doar ca un ca"itol dintr o monografie, ci şi c

o lucrare inde"endentă.

1


15/23

$iferenţele diato"ice' dialect, ubdialect, grai, ubgrai

3imba istorică e te ingura unitate ling!ală teritorială care nu e ubordoneaaltei unităţi. &ubordonarea faţă de limbajul uman nu contea(ă, fiindcă ace ta nu eunitate teritorială locală şi "entru că e te mult mai ab tract.

9 limbă i torică e con tituie "rin exi tenţa unei limbi comune mai "reci!arietăţile dialectale au "rin conştiinţa !orbitorilor că di!er ele lor moduri de !orbi core "und unor tradiţii unice.

3imba comună e te an amblul elementelor comune ale "ro"riilor ale form "articulare.

9 limbă i torică nu funcţionea(ă, adică nu e "oate reali(a direct şi indire "rin !orbire. Ea funcţionea(ă "rin intermediul “!arietăţilor# ale. Wimeni nu !orbeşrom


16/23

$ialectul e te definit de cercetători în mod diferit.%. de &au ure' “$ialectele înt idiomuri care nu e deo ebe c decît într

mă ură) între ele şi limbă exi tă “o diferenţă de cantitate, nu de natură#.

7.=eillet' $ialectul e te “un an amblu de graiuri diferite, "re(entînd caractercomune şi mai a emănătoare între ele decît înt cu cele ale altor graiuri ce a"aaceleiaşi limbi#.

X. =arou eau' “An dialect e defineşte "rintr un an amblu de "articularităen ul că gru"area lor dă im"re ia unui grai di ting de graiurile !ecine, în ci

înrudirii care le uneşte#.

;.7. Yudago!' #$ialectul e te !orbirea caracteri tică unei anumite regiuni,care are anumite "articularităţi în domeniul foneticii, gramaticii şi !ocabularuluAneori ace te "articularităţi e manife tă numai în fonetică şi !ocabular, dar alt

e extind şi a u"ra gramaticii#.$. =acrea' “$ialectele înt !arietăţi ale limbii comune, !orbite "e un anumit

întinderi teritoriale#, a!înd # "articularităţi "ro"rii, mai ale fonetice şi de !ocabula

cît "ri!eşte tructura lor gramaticală şi lexicul fundamental, ace tea “ înt, cu mdeo ebire, aceleaşi cu ale limbii comune#.

Dialectele , "rin urmare, "ă trînd cele mai multe tră ături ale limbii căreia a"arţin, e caracteri(ea(ă, ca unitate dialectală, "rintr o erie de "articularidi tincte fonetice, lexicale, gramaticale. Particularităţile înt cu atît mai e!identecît limba e te mai "uţin unitară.

$ialectele mai !ec4i decît limba comună inclu i! dialectul de la care "ro!inea, ca şi dialectele limbilor i torice li" ite de formă comună- "ot fi numitedialecte primare ) dialectele a"ărute în interiorul limbii comune 8dialecte secundare . /ar dacă,în interiorul limbii comune e tabileşte o modalitate exem"lară limbă tandacea ta e "oate, la rîndul ei diferenţia în "aţiu şi cunoaşte, "rin urmare, !arieregionale, care !or fi dialecte terţiare.

1@


17/23

9 ramificaţie ubordonată dialectului e te graiul . Anii ling!işti con ideră căîntre dialect şi grai mai exi tă o !erigă intermediară, subdialectul , graiul mai are oramificaţie ubordonată 8 subgraiul .

*ntre limbă, dialect, grai e tabile c relaţii de ierar4ie. *n ra"ort cu idiocomun 8 limba rom


18/23

Criterii de delimitare a limbii de dialect

;a"ortul dintre dialect şi ubdi!i(iunile ale con tituie, în general, o "roblem "e care majoritatea cercetătorilor o con ideră re(ol!ată. Wu la fel tau lucrurile "ri!inţa ra"ortului dintre limbă şi dialect. &tudiul ace tui ra"ort e te com"lex, "rimul rînd, "entru că între două au mai multe ramificaţii ale unei limbi nu exideo ebiri atît de mari, încît !orbitorii re "ecti!i e înţeleg foarte greu au c4iar deîn al doilea rînd, "entru că exi tă idiomuri înrudite şi con iderate, totuşi limbi, d

!orbitorii lor e înţeleg relati! uşor dane(a şi uede(a, de exem"lu-) în al treilea rî "entru că exi tă ituaţii cînd un idiom e"arat de limba căreia i a fo t ubordonacon iderat de unii cercetători limbă, de alţii 8 dialect) în al "atrulea rînd, exi tă cacînd o limbă e te con iderată dialect în mod tendenţio .

$e a lungul tim"ului, "entru tabilirea tatutului de limbă au dialect al uidiom, au fo t "ro"u e mai multe criterii ling!ale şi extraling!ale.

1.4riteriul subordonării. $ialectul e te ubordonat limbii. /diomurile create "rin cindarea unei limbi comune şi care nu are "o ibilitatea ă e “!er e# în lnaţională, ă "artici"e la "roce ul de unificare ling!ală înt limbi a"arte şi nu diale

+.4riteriul genealogic ţine eama de continuitate şi de teritoriul de formare aunei limbi. &e are în !edere, de a emenea, exi tenţa unei limbi comune "endialectele în cau(ă. E te im"ortant ă aibă o legătură cu limba comună mai mult dcu alte limbi.

:. 4riteriul structural are în !edere a emănările fa"telor de limbă la diferiteni!ele.

&e u ţine că dacă două idiomuri au acelaşi fond "rinci"al lexical şi aceetructură gramaticală, ele înt dialecte ale aceleiaşi limbi, iar dacă fondul lor "rinc

şi tructura lor gramaticală diferită, atunci a!em limbi diferite.

1


19/23

;./.7!ane o! u ţine în ace t en că dialectele înrudite e deo ebîntotdeauna unul de altul nu "rin tructura lor gramaticală şi "rin anumite elemeale unuia şi ale celuilalt.

.4riteriul înţelegeri. $acă !orbitorii e înţeleg între ei, atunci folo e c doudialecte ale aceleiaşi limbi) dacă nu e înţeleg 8 !orbe c două limbi diferite.

2. 4riteriul apartenenţei la acelaşi stat. $eoarece e con tată foarte de călimitele limbilor coincid cu ale tatelor, a formulat ideea că, "entru a e "utea de limbi diferite trebuie ă con tatăm "re(enţa unor tate diferite' tran formdialectelor în limbi de ine tătătoare a te "o ibilă cu condiţia de trămării tot

unei naţionalităţi.E te în ă greşită afirmaţia că nu exi tă limbă, dacă nu e te u ţinută de un

limba nu trebuie "u ă în corelaţie cu tatul.@. 4riteriul conştiinţei şi voinţei comunităţii de vorbitori. $u"ă Y.Ca(acu,

ace t criteriu nu are aceeaşi im"ortanţă în toate "erioadele de(!oltării unei limbi.B.4riteriul funcţiilor unui idiom. Gradul de de(!oltare a funcţiilor unui idiom

şi im"ortanţa lui ocială de"inde de factori extraling!ali. 3imba are un regi tru bode funcţii, fiind utili(ată în toate ferele acti!ităţii ociale. $ialectul în ă are funlimitate mai ale la domeniul !ieţii de toate (ilele.

.4riteriul verigilor intermediare are în !edere că trecerea de la un dialect laaltul e face tre"tat, iar de la o limbă la alta, mai mult au mai "uţin, bru c.

10


20/23

%ormarea dialectelor limbii rom/// lea, dată anterio

înce"utului influenţei la!e a u"ra limbii rom


21/23

2eritoriul de formare a limbii şi a "o"orului rom


22/23

nord dunăreană a megleniţilor, "recum şi a e!entualului lor tatut de colodacorom


23/23

$ialectul arom

Documents

Curs Teoretic