INSTALATII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE PENTRU CLADIRI MULTIZONALE SI SPECIALE

( Curs pentru maserat an 1-Ingineria instalatiilor)Dr. ing. Dionisie Mosoni

Cursul nr. 1POSTURI DE TRANSFORMARE-cerinte tehnice, amplasare, dimensionareTransformatoarele i autotransformatoarele de putere sunt aparate, fr piese n micare, n care are loc modificarea unor parametri electrici ai energiei primite. Transformatoarele i autotransformatoarele montate n staiile electrice, n posturi de transformare sau n puncte de alimentare transform un curent alternativ de o anumit

tensiune n curent alternativ de o alttensiune, fr a-i modifica frecvena. Ele reprezint

echipamentele de cea mai mare valoare din staiile electrice sau din posturile de transformare.n Fig.1 este prezentat o vedere lateral a unu transformator de putere. Principalele elemente constructive ale transformatoarelori autotransformatoarelor sunt: -circuitul magnetic (miezul); -nfurrile; -cuva i capacul; -conservatorul; -comutatorul pentru reglajul tensiunii;

-izolatoarele de trecere; -instalaiile de rcire;

- releele de gaze i alte accesorii.

Fig.1- Transformator de putere vedere lateral: 1-cuva transformatorului; 2-roat de crucior; 3-radiator; 4-conservator; 5-supap de siguran; 6-suport conservator; 7-suport cric; 8-robinet de golire; 9-robinet de filtrare; 10-dispozitiv de acionare; 11-izolator nul; 12-cutia cu contactoare; 13-izolatorde T; 14-izolator de JT; 15-izolator de JT; 16-fanion izolator de JT; 17-robinet de golire; 18-born depunere la pmnt; 19-gresor; 20-robinet radiator; 21-filtru de aer; 22-releu Buchholz; 23-robinetizolare conservator; 24-nivel de ulei.

Fig.2 Post de transformare aerian ( PTA)GeneralitatiPosturile de transformare (numite n continuare PT ) MT/JT sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distributie JT precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizare a distributiei (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

Fig.3 Post de transformare aerian ( PTA)

Fig. 4 Post de transformare-vedere generala

Fig. 5 Posturi de transformare prefabricate MT/JT

Fig.6 Posturi de transformare compacte pana la 1000 kVAClasificarile PTA. Dupa destinatie

1. PT de distributie publica alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale.2. PT de servicii interne ale instalatiilor Operatorilor de Distributie de ex. statii de transformare 110 /20 kV sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3. PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici aflate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a Operator de Distributie .

B. Dupa modului de acces la echipamentele PT

1. PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu acces n interior pentru manevre/lucrari.

2.PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioara . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

C. Dupa solutia tehnica de realizare a PT 1. PT aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene MT cu conectare cu conductoare neizolate, cteodata si conductoare preizolate sau cabluri de MT torsadate. n mod exceptional este posibil ca PT pe stlpi sa fie racordat la LEA MT cu cablu subteran.

PT pe stlpi se mpart n:

a) PT pe un stlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b) PT pe doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2) PT cabina PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA MT. Tot echipamentul electric de MT si JT este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c) PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d) Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de MT respectiv de JT. Ele au la baza o cuva de beton impermeabil la apa iar cablurile de racordare MT si JT se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine uleiul care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

Fig. 7 Post de transformare in anvelopa de beton

Fig. 8 Post de transformare in anvelopa metalica

1.2 Criterii de baza pentru alegerea tipului de PT

La selectarea tipului si a amplasarii PT este necesar n afara de evaluarea tehnico economica sa se tina cont de :

tipurile de retele MT si JT la care urmeaza sa fie racordat PT;

proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate PT si conditiile impuse de la proprietarii lor;

posibilitati de acces pentru montare, deservire si mentenanta;

zonele de protectie, si de siguranta; caracterul zonei locuita sau nelocuita, rezervatie, etc.

pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.2 Solutii constructive si variante de echipare

2.1 PT aerian (PTA) montat pe stlp PT Aerian pe un stlp din beton

Stlpii de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA MT sau pe stalpul PTA.

PT Aerian montat in axul LEA MT si/sau al derivatiilor. Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea Operatorului de Distributie

PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economice se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 ,SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA MT sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele MT/JT este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

Fig.9- Detaliu de prindere cap terminal LES si de realizare a legaturii cu cadrul de sigurante. Se remarca utilizarea izolatoarelor compozite de sustinete echipate cu clema C . De asemenea se remarca utilizarea pentru aceasta legatura a unor conductoare preizolate. Tot conductoare preizolate se utilizeaza si pentru realizarea legaturii intre bornele trafo si bornele cadrului de sigurante

Fig 10- Imagine de ansamblu. A se observa positionarea CD la 90 grade lata de planul care contine transformatorul

Fig. 11 PTA cu racordul in LES 20 kV echipat cu STEPno in montaj orizontal pe varful stalpului.

Fig. 12 Detaliu legaturi si pozitionare CTE, STEPno si cadru de sigurante 20 kV apentru postul din Fig.10

Fig. 13. Detaliu amplasare CD .

Se remarca pozitionarea CD sub transformator. Iesirile din CD si in acest caz sunt in LES 0.4 kV

Fig.14 Racordarea in axul LEA a postului din fig 10.

Remarcam pozitionarea verticala a separatorului de racord STEPno pe stalpul din axul LEA cu montarea pe acelasi stalp si a capetelor terminale ale LES 20 kV de racordare a PTA

Fig. 15 PTA racordat cu cablu universal 20 kV fara separator de post.

Ca o specificitate acest post de transformare nu are CD. Conexiunea circuitelor jt este realizata cu separatoare o.4kV de exterior realizate din MPR-uri

Fig. 16 PTA cu racord in cablu universal 20 kV echipat doar cu separator vertical

fara cadru de sigurante 20 kV

FIG. 17 PTA 35/0.4 kV cu racord in LES 20 kVechipat dor cu cadru de sigurante si

cu legatura in bara intre cadrul de siguranta si bornele trafo.

OSERVATII

Personal sunt pentru simplificarea cat mai accentuata a echiparii PTA. Daca totusi trebuie sa avem si un separator de post atunci as prefera ca acesta sa fie montat vertical. In acest caz CD se poate monta fie sub transformator fie pe partea opusa a stalpului sub CTE (aici avem o ipoteza de STEPno actionat cu doua manete, varianta pe care eu o sustin!).

In varianta in care CD s-ar monta sub CTE intre stalp si CD trebuie sa avem tevile de protectie ale LES 20 kV. Trebuie sa constientizam ca in acest caz va trebui sa gestionam pozarea coloanelor pentru circuitul general respectiv pentru circuitele de linie. Sunt solutii!

Daca vorbim de separator de post actionat cu o singura maneta apare si posibilitatea de amplasre a CD in plan perpendicular cu planul care contine trafo si CTE (in acelasi plan cu planul de montare a AME evident pe fata opusa a stalpului).

Trebuie sa remarc simplitatea solutiilor care se pot realiza utilizand cablurile mt torsadate si cablul universal 20 kV in montaj aerian.

Fig. 18 Firida de distributie pentru PTA

Echipare de baza Consola MT de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,

Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pentru cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA

Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)

Transformator de distributie, MT/0.4 kV 16-630 kVA.

Cutia de distributie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. n componenta CD intra barele JT, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,

La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public

Cutia de distributie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. n componenta CD intra barele JT, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului

Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA

Circuite de linie de JT racordate la CD n LEA/LES:

circuite LES de sectiuni corespunzatoare .

circuite LEA racordate prin fir de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.

Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de tevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse n suportul tevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire tevile de protectie vor fi prevazute cu capace speciale mpotriva patrunderii apei.

Iesirile de cablu din tabloul de distributie n directia solului vor fi protejate mecanic cu tevile cu diametru corespunzator .

Console JT de linii aeriene vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului JT .

La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.

Sistemul de legare la pamnt al PTA este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat)

Fundatia de beton a stalpului PTA

2.2 PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afaraPost de transformare compact cu deservire exterioara se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza un strat de pietris marunt. Acoperisul PT este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele de distributie MT, tabloul de distributie JT si la transformator este posibil dupa deschiderea usiilor. Racordarea la RED MT si JT se face in cabluri MT si jt. n cazuri de utilizare a acestei PT in solutie radiala, conectat la linii aeriene MT prin cablu subteran separatorul de sarcini si sigurantele pot fi pe stlpul de racord in acest caz n PT nu vor exista celule de MT. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule MT in PT

Echipare de baza

1 sau 2 transformatoare MT/JT de ulei, izolat, de capacitate maxima 1000 kVA.

Celule de distributie MT independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele MT care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de 20 kV , curentul nominal 630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unitati functionale individuale independente (cutii pentru ndeplinirea unei functii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.

In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele MT care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de 20 kV , curentul nominal 630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.

Tablou de distributie JT cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare JT. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.

In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3 PT in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces n interior pentru manevre

si/sau lucrariPost de transformare compact cu deservire interioara se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza un strat de pietris marunt. Acoperisul PT este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3 Transformatoare utilizate in PT

De regula vor fi montate transformatoare de ulei trifazate MT / 0,4 kV n executie compacta, fara conservator, cu bobinaj Cu sau Al si pierderi n gol reduse. n situatii motivate se pot utiliza transformatore cu izolatie uscata.

3.1 Gama standard a puterilor tansformatoarelor

16 kVA

25 kVA

40 kVA

63 kVA

100 kVA

160 kVA

250 kVA

400 kVA

630 kVA

1000 kVA

1600 KVA

3.2 Grupe de conexiuni Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA 160 kVA

Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA 1600 kVA

Protectia transformatoarelor si a circuitelor JT din PT

Protectia transformatoarelorAlegerea concreta a protectiei MT la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie MT/JT trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cerinte:

sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului

sa nu ntrerupa curentul de magnetizare de marimea 12 x in pe perioada de 0,1 s.

trebuie sa fie selectiva cu elementul de protejare pe partea secundara a transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT1. Protectia circuitelor de linie JT trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului JTo sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED- JT.

o sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului JT1. In cazul lungimilor maxime acceptate de politica tehnica a Operatorilor de Distributie pentru LEA -JT de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o In = 160 A

o coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

1. Pentru LEA-JT stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani

2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor de transformare se accepta CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD si sensibilitatea pe toata lungimea LEA -JT care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului JT, in maxim 3 secunde.

5 Tablouri / cutii de distributie JT5.1 Cutii de distributie (CD) pentru PTA pe stlp

Echiparea de baza a tabloului de distributie n general

bare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.

in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A

pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.

circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:

sigurante MPR grupa 00 de minim100 A pe socluri 201

sigurante MPR si intreruptoare In =160A

elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A

circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale

transformatoare de masura a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru masurare semidirecta a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA. Transformatoarele de curent nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.

echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice

iesiri din partea secundara a TC vor fi integrate ntrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrarilor de curent pe durata conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectarii analizorului trebuie sa permita o nlocuire fara probleme n caz de defectiune.

protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuata prin sigurante fuzibile.

pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.

spatiul si forma tabloului de distributie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA

configurarea tabloului de distributie permite montarea pna la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.

stuturile intririlor si iesirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate ntre stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

5.2 Tablouri de distributie JT n PT in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB) similar CD a PTA conform 5.1

numarul circuitelor poate fi mai mare de 8

se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A

sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6 Tevi de protectie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Iesiri dinCD ale PTA n directie liniilor aeriene vor fi protejate de tevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate n suporturi corespunzatoare. La iesire din teava de protectie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Iesiri din CD ale PTA n LES vor fi pozare n teavi de protectie.

7 Masurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

inregistrarea valorilor medii, maxime si minime ale U, I, P, Q ampermeru si voltmetru inregistrator

masurarea energiei active si reactive

continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8 Racordarea PT la liniile MT8.1 Modalitatea de conectare PT la LEA -MTRacordare PT la LEA -MT se va face in solutie radiala. Pentru racordarea PT se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.

Conducotare izolate MT cu sectiuni nominale de minim 50 mm2.

Conductoare torsadate mt pentru linii aeriene.

LES 20 kV

8.2 Modalitatea de racordare PT la LES -MT racordare in bucla (PT n cabina).

racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES -MT si/sau de pe barele MT ale statiilor de transformare

9 Protectia mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta si mpotriva

supratensiunii atmosferice

9.1 Protectie mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta Protectia de baza mpotriva contactului periculos trebuie sa fie efectuata n conformitate cu cerintele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.

Toate partile metalice ale PT inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distributie JT vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)

Daca nu se pot respecta conditiile pentru legare la pamnt comuna a prizelor de pamant de pe partea de MT si de pe partea de JT a PT, este necesar a se prevedea prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2 Protectia mpotriva supratensiunilor atmosferice Principiile de utilizare a elementelor de protectie sunt prevazute n anexe ale politicii tehnice a sistemului de distributie, care se ocupa de problematica liniilor aeriene si subterane MT si JT

La PTA pe stlp pe partea MT se monetaza descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10 Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare MT/JT existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED -MT intre Operatorul de Distributie si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED -MT in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a circuitului MT ca urmare a racordarii noului utilizator

o sectiunea cailor de curent pe circuitul MT in amonte de puntul de racordare

o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului MT sub limita de 5%

o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED -MT din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe MTSolutiile de racordare din RED -MT nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie racordat noul utilizator (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA -MT prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES -MT pentru a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA -MTo inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a Operatorului de Distributie

o introducerea in sistemul de automatizare al Operatorului de Distributie a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED -MT se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al Operatorului de Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED -MT a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES -MT se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m, se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului Operatorului de Distributie pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA -MT si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA -MT in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea Operatorului de Distributie intr-o anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED -MT la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a Operatorului de Distributie sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11 CONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obtine in numele Operatorului de Distributie si va include in documentatie:

certificatul de urbanism,

toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc

toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED MT si JT racordate la PT sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre Operatorul de Distributie si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila Operatorului de Distributie se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Cursul nr.2

DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE2.1 Determinarea puterii cerute de consumator

Deoarece conservarea energiei electrice, cu mijloacele tehnicii actuale, este util, pentru a putea asigura continuitatea dorit n alimentarea cu energie a unui consumator se impune cunoaterea variaiei n timp a sarcinii acestuia, reprezentat prin una din mrimile P, Q, s, I.

Puterea activ absorbit, care se ia n considerare pentru grupe de cel puin patru receptoare, se numete putere cerut sau de calcul (Pc). Puterea cerut este o putere convenional, de valoare constant, ce produce n elementele instalaiei electrice aceleai efecte termice ca i puterea real (variabil) ntr-un interval de timp determinat (30 minute, n general), n perioada de ncrcare maxim a instalaiei.

Determinare analitic a puterii cerute se face difereniat, n funcie de stadiul proiectrii i nivelul la care se efectueaz calculele. Deoarece calculele se fac n sensul receptor ( racord nalt tensiune, rezult c snt preferabile acele metode ce conduc la rezultate acoperitoare n toate situaiile, i n acest sens citm:

-metoda coeficienilor de cerere, aplicabil la orice nivel, dar recomandat pentru grupuri de receptoare, cum ar fi secii, ntreprinderi;-metoda formulei binome, care d rezultate acoperitoare pentru un numr restrns de receptoare de for cu puteri mult diferite ntre ele. Se recomand pentru calculul puterii cerute la nivel de tablou de distribuie secundar sau principal;-metoda analizei directe, recomandat pentru tablourile cu puine plecri, inclusiv a tablourilor de utilaj, cnd se cunosc diagramele de funcionare i ncrcare a tuturor receptoarelor;-metode bazate pe consumuri specifice, cu raportare la unitatea de producie sau la unitatea de suprafa productiv. Snt imprecise i se recomand numai pentru etapa preliminar a proiectrii, corespunztoare fazei not de comand;-metode bazate pe puteri medii i indicatori ai curbelor de sarcin, indicate pentru determinarea puterii cerute la nivelele superioare, de la barele de joas tensiune ale posturilor de transformare ctre liniile de racord de nalt tensiune.La instalaiile n exploatare, puterea cerut se determin pe baza curbelor de sarcin ale consumatorului.

a)Determinarea puterii cerute prin metoda coeficienilor de cererePuterea cerut de o grup de receptoare (Pcg), caracterizate prin acelai grafic de sarcin, se determin ca produsul dintre puterea instalat (Pi) i coeficientul de cerere (kc): Pcg = kc Pi [kW]

n care: - receptoare cu regim prelungit de funcionare, kW;- receptoare cu regim intermitent de funcionare, kW;

Pnj , DAj puterea nominal, respectiv durata relativ de acionare a receptorului j.

Coeficientul de cerere este o funcie complex de forma:

ce ine seama de randamentul mediu al receptoarelor ((m) din grup, de randamentul reelei ((r) n punctul de calcul, de coeficientul de ncrcare (ki) al receptoarelor i de coeficientul de simultaneitate (ks) al funcionrii acestora.

n cazul n care Pi este putere util n expresia lui kc intervine (m, iar dac Pi este putere absorbit, atunci randamentul mediu al receptoarelor nu particip la stabilirea factorului de cerere.

Puterea reactiv cerut de grup va fi:

unde factorul de putere cos (c exprim consumul de

putere reactiv al receptoarelor ce absorb puterea Pcg, n condiiile reflectate global prin coeficientul de cerere.

Coeficienii de cerere i factorii de putere cerui se determin, pentru diferite receptoare, rezultatele prelucrndu-se statistic. Toate receptoarele caracterizate prin aceleai valori ale mrimilor kc, cos (c se ncadreaz ntr-o singur grup, denumit categorie de receptoare.

Puterile active i reactive de mai multe categorii distincte de receptoare se obin prin sumarea algebric a puterilor corespunztoare fiecrei grupe n parte.

Aceste ultime dou relaii snt valabile pentru cazul n care se cunoate numai puterea total instalat a grupei. Dac pentru grupa considerat se cunosc att numrul de receptoare, ct i datele lor de catalog, atunci puterea cerut se estimeaz cu:

unde: coeficient de cerere corectat;

kc coeficient de cerere pentru categoria de receptoare

ka coeficient de influen al numrului de receptoare.

Dac numrul receptoarelor din grup este mai mic ca 4, atunci kc=kc*=1 i puterea cerut este numeric egal cu puterea instalat a receptoarelor. O astfel de situaie se ntlnete la nivelul tablourilor de utilaj sau a celor de distribuie ce alimenteaz maximum trei receptoare.

Indiferent de varianta de calcul adoptat, se impune determinarea puterii aparente i a factorului de putere mediu

sau ,

mrimi care servesc la: alegerea transformatoarelor din postul de transformare, n ipoteza c nu se cunosc curbele de sarcin ale consumatorului, precum i la dimensionarea instalaiei de compensare a factorului de putere.

b)Determinarea puterii cerute prin metoda formulei binome

Puterile active i reactive cerute de o grup de receptoare snt:

n care: a, b, x coeficieni de calcul caracteristici grupei, dai tabelar;

- suma puterilor nominale ale primelor x receptoare, luate n ordinea descrescnd a puterilor instalate, kW;

- puterea instalat a grupei.

Dac snt mai multe grupe de receptoare, atunci

unde: (aPx)max termenul de forma aPx cu valoarea cea mai mare.

i n acest caz se impune calculul puterii aparente i a factorului de putere cerut mediu.

c)Determinarea puterii cerute prin metoda analizei directeMetoda se aplic unui numr redus de receptoare la care se cunoate modul de variaie n timp al puterii utile sau absorbite. O astfel de situaie se ntlnete la:

-tablourile de utilaj;

-tablourile de distribuie cu plecri puine;

-tablourile generale cu un numr redus de plecri la subconsumatori mici sau semiindustriali la care puterea instalat pentru iluminat reprezint mai mult de 60 ... 75% din puterea total instalat.

n toate cazurile se urmrete determinarea experimental a coeficientului de cerere, mai precis a elementelor sale componente, dup cum urmeaz:

Coeficientul de simultaneitate aferent la dou sau mai multe receptoare care funcioneaz concomitent se definete ca raportul dintre puterea maxim absorbit (Pa max) de toate receptoarele n funciune i suma puterilor maxime (Pmax) individuale ale fiecrui receptor n parte:

cu observaia c din cele s receptoare, n momentul msurtorilor, nu toate funcioneaz la puterea maxim presupus a fi necesar utilajului antrenat.

Valorile uzuale ale lui ks snt cuprinse ntre 0.75 ... 0.9, fiind funcie de numrul i tipul receptoarelor, precum i de schema reelei de distribuie. Astfel, coeficientul de simultaneitate variaz invers proporional cu numrul de receptoare, fiind mai mic la reelele buclate dect la cele radiale.

Coeficientul de ncrcare este dat de raportul dintre suma puterilor maxime a receptoarelor i puterea total instalat a acestora:

avnd valori cuprinse ntre 0.9 ... 0.95.

Randamentul mediu al receptoarelor se determin ca medie ponderat a randamentelor nominale, n raport cu puterea instalat.

Randamentul reelei n punctul de calcul (plecarea din tablou) se estimeaz pe baza pierderilor de putere pe conductoarele reelei. ntruct lungimea coloanelor, respectiv a circuitelor este de regul redus, se adopt (r = 0.98 ... 1.

Un calcul exact al pierderilor de putere presupune cunoaterea puterii simultane maxime (Ps max), a factorului de putere mediu cos(m, a lungimii conductoarelor pe faz (Lc) i a materialului conductor (r0, (/km), ceea ce conduce la (P = 3RI2, cu: R=r0Lc,

, unde Ps max, [kW] i

Cu aceste date se apreciaz valoarea , calculndu-se

d)Determinarea puterii cerute prin metoda duratei de utilizare Metoda se recomand pentru determinarea puterii cerute la nivel de ntreprindere sau platform industrial, atunci cnd se cunoate consumul specific de energie electric (es = kWh/u.p) pe unitatea de producie (u.p). Dac A este producia anual a ntreprinderii, atunci consumul de energie electric pe perioada considerat va fi: Ea = eBA [kw], ceea ce conduce la o putere cerut de: [kW] unde:

Metodele prezentate snt valabile, n principiu, pentru determinarea puterii cerute de orice categorie de receptoare.

Cu toate acestea, pentru receptoarele de iluminat se recomand numai metoda coeficienilor de cerere iar pentru receptoarele de for oricare din cele patru variante dar aplicate de aa manier nct s corespund nivelului la care se urmrete determinarea puterii cerute. Puterea total cerut de un consumator este suma puterilor totale cerute de instalaiile de for i lumin.

Curbe de sarcin i mrimi caracteristiceStabilirea necesarului de energie electric a unui consumator se face prin intermediul curbelor de sarcin prin care se nelege variaia n timp, pe o anumit perioad, a sarcinii electrice.

Clasificarea curbelor de sarcin se face dup:

-natura sarcinii, situaie n care deosebim curbe de sarcin a puterii active, reactive, aparente, a curentului. Cele mai utilizate snt curbele de sarcin ale puterilor active i reactive, numite generic curbe de sarcin active i reactive;

-durata ciclului, care conduce la curbe de sarcini zilnice i anuale. Curbele de sarcin zilnice se refer la o perioad de tc = 24h i dintre acestea prezint importan curbele caracteristice zilnice pentru var (18 ... 25 iunie) i iarn (18 ... 25 decembrie), ntruct n intervalul respectiv se consider un consum maxim de putere cerut, implicit energie electric. Curbele anuale de sarcin se refer la o durat de tc = 8760h;

-modul de obinere care conduce la: curbe experimentale obinute prin citirea aparatelor indicatoare la intervale egale de timp (din or n or) sau trasate cu ajutorul aparatelor nregistratoare; curbe tip obinute prin prelucrarea statistic a curbelor de sarcin xperimentale specifice unor ramuri sau subramuri industriale.

-Curbele de sarcin obinute experimental snt n form de trepte (fig.3.1), deoarece puterea absorbit se consider constant ntre dou citiri.

Ordonatele acestor curbe s e exprim n valori absolute sau n procente din valorile maxime lunare. Se observ c puterea cerut de consumator, determinat prin una din metodele prezentate anterior, este maxim n lunile de iarn (Pc = Pmax 1 decembrie, ianuarie, februarie) datorit consumului suplimentar pentru iluminat, nclzit etc. i minim n lunile de var (Pmin v iunie, iulie, august). O curb des ntlnit este curba anual a sarcinilor clasate, ce reprezint variaia sarcinii anuale n ordinea descrescnd a puterilor.

Din curba de sarcin a consumatorului se pot estima anumii indicatori (mrimi caracteristice) pe baza crora se adopt soluia optim de alimentare cu energie electric.

Astfel, aria cuprins ntre curba zilnic de sarcin i axa absciselor (fig. 3.2) reprezint energia zilnic necesar a consumatorului

[kWh]

care, pentru un ciclu de tc = 24h, n ipoteza (tj = lh, va fi:

Cu ajutorul acestei energii se definesc urmtorii indicatori sau mrimi caracteristice ale curbelor zilnice de sarcin:

-puterea activ medie (Pm), ce are semnificaia unei puteri constante n timp care determin un consum de energie activ echivalent cu cel real: , unde tc = 24h, eventual tc=8760h;

-coeficientul de utilizare al puterii instalate (kpi) definit ca raportul dintre puterile active medii i maxime absorbit i puterea instalat:

-coeficientul de utilizare al puterii maxime (kp max) dat de raportul dintre puterile active medii i maxime absorbite

Dac tc = 24h, acest indicator poart numele de coeficient de utilizare, umplere sau aplatizare al curbei zilnice de sarcin

-coeficientul de form al curbei de sarcin (kf) definit ca raportul dintre sarcina medie ptratic i sarcina medie,

ambele determinate n acelai interval de timp:

-durata de utilizare a puterii maxime absorbite (tp max) reprezint timpul n care s-ar consuma aceeai energie Ea dac s-ar funciona constant la puterea maxim

-durata de utilizare a puterii instalate (tpi) definit n acelai mod ca mai sus, raportarea fcndu-se la puterea instalat

-factorul de putere (k) se determin att ca valoare instantanee pe baza valorii puterilor

active i reactive la un moment dat, ct i ca valoare medie pe un anumit interval: cu ultima mrime servind la calculul instalaiei de compensare a puterii, respectiv energiei reactive.

n calculele de proiectare, n afara acestor mrimi, este necesar ca s se precizeze puterile cerute n timpul iernii (Pmax i = Pct) i verii (Pmax v), precum i raportul acestora. Dac acest raport este dificil de stabilit, atunci se recomand valorile:

- consumatori ce lucreaz cu 1 sau 2 schimburi;

- consumatori ce lucreaz n 3 schimburi.

2.2. Determinarea puterii i numrului de transformatoare

3.3.1 Determinarea puteriiSigurana n funcionare i continuitatea alimentrii cu energie electric a unui consumator este condiionat i de puterea i numrul transformatoarelor ce urmeaz a fi instalate n postul de transformare.

Determinarea corect a puterii postului de transformare conduc i la nvestiii eficiente i pentru rezolvarea problemei corecte e necesar s se cunoasc:

.puterea total cerut de consumator, sub un factor de putere constant, de la barele de joas tensiune ale postului de transformare;

.curbele de sarcin zilnice din perioada cea mai ncrcat 18 25 iunie i 18 25 decembrie, sau alt interval de timp, funcie de specificul consumatorului;

.curbele de sarcin anuale,cu precizarea mrimilor Pmax I = Pct, Pmax v i .

n calcule consumatorul este presupus a fi o sarcin trifazat echilibrat (k = cos ), iar transformatoarele construite pentru a funciona n regim de durat la o sarcin constant i egal cu cea nominal, la un regim termic bine stabilit (la montarea n aer liber se consider

n aceste condiii, productorii garanteaz o durat de vedere uzura tehnic i moral a acestora.

a)Determinarea puterii transformatoarelor cnd se cunosc puterile ceruteDac nu se cunosc curbele de sarcin ale consumatorului sau sarcina sa anual nu poate fi asimilat cu o curb a sarcinilor anuale clasate, atunci puterea transformatoarelor se determin pe baza mrimilor Pct, Qct, Sct, cos (cm, deosebindu-se mai multe cazuri i anume:

-puterea aparent cerut satisface condiia Sct ( 400 kVA situaie n care puterea aparent normalizat (Sn STAS) a transformatorului va fi:

Sn STAS ( Sct-dac 400 < Sct 1600 kVA) nu poate fi preluat de un singur transformator, atunci receptoarele se grupeaz dup criterii tehnologice i de deplasament pe dou sau mai multe uniti. Puterile cerute de la fiecare transformator se obin prin divizarea puterii cerute totale la numrul de transformatoare, la valorile rezultate aplicndu-se coeficienii de corecie kra i krr.

n ceea ce privete puterea cerut pe partea de medie tensiune a transformatorului, aceasta se obine sumnd puterile cerute cu pierderile de putere ale transformatorului. Se disting dou cazuri i anume:

-postul de transformare este prevzut cu o singur unitate:

-postul de transformare este prevzut cu mai multe uniti:

n care:

, - pierderi de putere activ la mersul n gol i n scurtcircuit al transformatorului (se dau tabelar), kW;

- pierderi de putere reactiv la mersul n gol al transformatorului , kVAr;

Ic% - valoarea procentual a curentului de mers n gol;

- pierderi de putere reactiv la funcionarea n scurtcircuit a transformatorului, kVAr;

- pierderi de tensiune reactiv la scurtcircuit;

usc% - pierderi de tensiune la scurtcircuit;

- pierderi de tensiune activ la scurtcircuit;

- factorul de ncrcare al transformatorului;

ksa, kra coeficienii de simultaneitate ai puterilor active i reactive, ce au n vedere simultaneitatea funcionrii tuturor unitilor din postul de transformare.

Dac transformatoarele lucreaz la factorul de putere neutral (cos (n) ce rezult ca urmare a compensrii puterii reactive Qct prin injectarea n reea a unei puteri Qc (furnizat de baterii de condensatoare), atunci n relaia

se va opera cu puterea reactiv

.

2.3.2 Determinarea numrului transformatoarelor Numrul unitilor dintr-un post de transformare depinde de gradul de siguran n alimentarea cu energie electric a consumatorului i din acest punct de vedere exist mai multe situaii i anume:

-receptoarele racordate la postul de transformare snt de categoria I sau puterea acestora depete 50% din unitatea total a postului. n acest caz se adopt fie dou transformatoare, fiecare de putere egal cu sarcina total, fie trei transformatoare de puteri egale, dou din ele avnd suma puterilor egal cu sarcina total a receptoarelor de categoria I-a. n ambele situaii, unul din transformatoare este inut n rezerv cald (conectat pe medie tensiune i funcionnd n gol);

-puterea receptoarelor de categoria I-a nu depete 50% din sarcina total a postului. Se instaleaz n post dou transformatoare avnd suma puterilor egal cu sarcina total, puterea fiecrui transformator fiind egal cel puin cu puterea cerut de receptoarele de categoria I;

-receptoarele snt de categoria a II-a sau a III-a, caz n care transformatoarele vor avea puterea egal cu sarcina cerut total.

Din punct de vedere al funcionri n paralel al transformatoarelor, la alegerea numrului unitilor din post, trebuie s se aib n vedere urmtoarele:

-la posturile cu mai multe transformatoare, la ieirea din funciune a unuia, celelalte trebuie s poat prelua ntreaga sarcin, eventual cu deconectarea unor categorii de receptoare;

-la transformatoarele alese numai pe baza puterilor cerute, acestea trebuie s lucreze normal la o sarcin de 70 ... 80% din cea nominal, pentru a putea prelua suprasarcinile i, eventual, a permite mici extinderi ale consumatorului;

-funcionarea n paralel a transformatoarelor trebuie s conduc la pierderi de putere activ totale minime n transformator ((Pt), ceea ce presupune conectarea deconectarea unitilor conform graficului (Pt = f(S), unde S sarcin vehiculat prin post.

n ceea ce privete receptoarele de categorie 0, se vor alimenta din posturi de transformare prevzute cu o rezerv egal cu puterea cerut. n celelalte situaii, dac este posibil, se recomand utilizarea unui numr ct mai restrns de transformatoare i de putere ct mai mare.

Dup stabilirea puterii i numrului de uniti din postul de transformare se determin:

-coeficientul de utilizare al puterii instalate a transformatoarelor, dat de raportul dintre puterea medie i cea total instalat n post, inclusiv rezerva:

-coeficientul de sarcin al puterii instalate definit ca raportul dintre puterea total instalat (inclusiv rezerva) i puterea maxim de iarn:

ceea ce conduce n final la o nou expresie a coeficientului de umplere al graficului zilnic de sarcin ku = kuT kr .

Cursul nr.3BLOCURI DE MASURA SI PROTECTIE ( BMP )Blocul de masura si protectie -BMPface parte integranta din instalatia de alimentare cu energie electrica a unui consumator, reunind in aceeasi cutie aparatele de contorizare a energiei electrice si de protectie la scurtcircuit, suprasarcina, curent rezidual si supratensiune. Blocul asigura conexiunea dintre bransamentul, aerian sau subteran, si coloana generala de alimentare a instalatiei electrice a abonatului.

1.Blocul de msur i protecie monofazat( BMPM )1.1 DestinatieBlocul de msur i protecie monofazat ( vezi fig. 1) este destinat utilizrii n reeaua de distribuie final a furnizorilor de energie electric, la branarea monofazat a abonailor individuali, avnd rolul de a contoriza consumul de energie electric i de a asigura protecia la scurtcircuit, suprasarcin, cureni de defect i supratensiune (incluzand si monitorizarea nulului), implicit mpotriva sustragerilor de energie electric.

Blocul de msur i protecie asigur totodat adpostirea i protejarea echipamentului mpotriva aciunii factorilor externi ai mediului nconjurtor i mpiedic accesul persoanelor neautorizate n interiorul blocului. Gradul de protecie al incintei BMPM este IP 65.

1.2 FUNCTIUNI Blocul de msur i protecie monofazat este proiectat s asigure strict urmtoarele funciuni:

1.Racordarea instalaiei de utizare a consumatorului la instalaia de alimentare a

furnizorulu;

2. Msurarea energiei electrice active;

3. Protecia la suprasarcin , scurtcircuit i cureni difereniali reziduali a coloanei generale de alimentare cu energie electric a consumatorului;

4. Protecia mpotriva supratensiunilor de frecven industrial ce pot apare la consumator din cauza defeciunilor din reeau de transport / distribuie;

5. Protecia mpotriva electrocutrii prin atingerea direct a circuitelor i

echipamentelor montate in cutia blocului de msur si protecie, aflate n mod normal

sub tensiune, precum i a coloanei de abonat mpotriva defectelor de izolaie(Idef 300 mA);

6. Posibilitatea realimenrii de ctre consumator n cazul acionrii proteciilor la un curent de defect, scurtcircuit sau suprasarcin n instalaiile acestuia;

7. Posibilitatea citirii contorului i/sau , dac este cazul, ntreruperii alimentrii cu energie electric de ctre furnizor, independent de prezena consumatorului;

Fig.1 Blocul de msur i protecie monofazat-BMPM8. Protecia mpotriva sustragerilor de energie electric i a deteriorrii echipamentului prin aciunea unor persoane ru inteionate sau neavizate;

9. Protecia la apariia unei tensiuni intre nulul de lucru i pmnt > de 50 V;

10. Deconectarea abonatului in cazul racordrii incorecte in reea a fazei, respectiv nulului - declaneaz n cazul inversrii fazei cu nulul;

11. Deconectarea abonatului in cazul ntreruperii legturii cu priza de pmnt tehnologic (priza auxiliar), sau n situaia unei prize de pmnt tehnologice necorespunzatoare;

12. Semnalizeaz optic, prin poziia prghiei bobinei de declanare, existena oricruia din defectele enumerate in ultimele trei cazuri de mai sus;

13. Testarea funcionrii proteciilor interioare prin apsarea pe butonul propriu de test (aparatajul trebuie s declaneze)

NOT

Blocul de msur i protecie monofazat nu asigur protecia la supratensiuni atmosferice.

Supratensiunea de frecven industrial trebuie s aib durata minima de und plin (=50 ms). Dispozitivul de protecie la supratensine nu acioneaz la sarcini statice, mai ales cnd durata de descrcare (n cazul unui trsnet, de exemplu) poate avea cteva ns, cel mult 1 ms. 1.3 DESCRIERE 1.3.1 Pri componente Blocul de masur i protecie monofazat se compune din:

- partea mecanic;

- partea electric.

Partea mecanic se compune din:

- incint (cutie);

- accesorii pentru acces circuite;

- accesorii pentru fixarea incintei.

Incinta asigur urmtoarele condiii:

- este confecionat din material electroizolant organic - ABS, pentru partea inferioar a cutiei, iar pentru partea superioar a cutiei (capacul) - Policarbonat transparent care permite citirea indexului contorului;

- este rezistent la foc - materialul incintei nu intreine arderea: minim V2 conform UL94 (proprietatea de autostingere dup ndeprtarea sursei de foc).

- este rezistent la aciunea razelor solare i la factori exteriori de mediu, fr s prezinte mtuiri sau fisuri (categoria de exploatare: 1; zona climatic: N; altitudine maxim: 2000 m; grad de agresivitate a atmosferei normal; temperatura: -30C +50C; umiditatea relativ maxim la +20C: 95%).

- gradul de protecie: IP 65;

- este rezistent din punct de vedere mecanic i necasant;

- mpiedic accesul persoanelor neautorizate la instalaiile electrice din interior prin ncuiere i sigilare (n minim dou locuri);

- mpiedic accesul altor persoane la acionarea ntreruptorului, dect al prilor contractante - capacul este prevzut cu un ecran care permite accesul abonatului, respectiv personalului autorizat la prghiile de acionare / butoanele de test ale ntreruptorului, bobinei si al DPS-MN;

- accesul la aparatajul din interior n condiii de siguran n exploatare;

- posibilitatea citirii contorului fr desigilarea sau deschiderea incintei, a vizualizrii reglajului de curent al ntreruptorului (disjunctorului) de branament i a ceasului de comutare (transparena: minim 85%);

- inscripionarea pe u a indicatorului de interzicere, conform STAS 297/2 - 92;

- durata de via: 20 ani.

Accesorii pentru acces circuite:

- dou cleme (una de faz i una de nul) pentru racordul cablului de branament i o born exterioar de mpmntare, opional legat sau nu, la interior, la nulul de lucru;

- dou presgarnituri din mas plastic tip PG-29 pentru intrarea branamentului i respectiv ieirea coloanei de alimentare a tabloului de distribuie abonat;

- o presgarnitur tip PG-21, pentru asigurarea conexiunii la priza de pmnt tehnologic;

- legtura la priza de pmnt tehnologic printr-o born interioar;

- utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil, n scopul asigurrii posibilitii montrii echipamentelor de diverse fabricaii, inclusiv contoare dublu tarif sau electronice;

Produsul permite racordarea cu un cablu de branament aerian sau subteran, de tip coaxial de aluminiu / cupru sau torsadat de aluminiu cu seciunea de pn la 25 + 25 mmp.

Etanarea capacului i ecranului se face cu garnituri tubulare.

PARTEA ELECTRIC se compune din:

ntreruptor (disjunctor) de branament monofazat , caracteristici tehnice:

- tensiunea nominal de izolare: 660 V c.a;

- curent nominal: 6;10;20;25;32;40 A ;

- semnalizarea poziiei de funcionare i buton de test;

- declanare la suprasarcin cu declanatoare termice i la scurtcircuit cu declanatoare electromagnetice, cu caracteristica de funcionare tip B, C sau D (conform SR EN 60898 + A1 : 1995);

- curent diferenial rezidual nominal: 300 mA;

- execuie bipolar (P + N) cu acionare manual;

- temperatura de funcionare: -25C +60C;

- rezistena la uzur mecanic: minim 40.000 manevre (20.000 cicluri);

- rezistena la uzur electric: minim 8.000 manevre (4.000 cicluri);

- posibilitate de sigilare a dispozitivului de cuplare n cazul ntreruperii furnizrii energiei electrice;

- certificat de organism certificare produse.

Modul voltmetric (Dispozitiv de protecie la supratensiuni de frecven industrial cu monitorizarea nulului - DPS-MN)

DPS-MN este alctuit dintr-un modul electronic, introdus ntr-o cutie cu prindere pe ina de aparataj, avnd butonul de TEST vizibil i accesibil pentru manevr de ctre beneficiar.

Modulul voltmetric necesit o priz auxiliar de mpmntare (priza tehnologic) prin care circula un curent < 5 mA, pentru monitorizarea continu a tensiunilor de faz i nul de lucru fa de pmnt.

n principiu, DPS-MN acioneaz ca un contact electronic care se nchide atunci cnd la bornele sale se aplic o tensiune de peste 260 V, sau cnd apare o tensiune de ntoarcere pe nul de maximum 50 V, cauzat de ruperea nulului de abonat.

Este de remarcat c tensiunea de referin, respectiv de lucru pentru DPS-MN este tensiunea msurat ntre faz i pmnt (priza de pmnt tehnologic), deci este imun la dispariia nulului de abonat prin ruperea sa. Cu toate acestea, pentru a se preveni apariia tensiunii mari generate de un nul flotant (n cazul nulului rupt din reeaua de transport), seciunea de supratensiune msoar valoarea acestuia ntre faza si nulul de abonat.

Parametrii garantai de funcionare sunt:

- Intervalul pragului minim de tensiune la care DPS-MN acioneaz: 260 V280 V

- Curentul maxim (Imax) prin DPS-MN (la monentul comenzii de declanare): 1 A

- Timpul de rspuns al ntreruptorului la apariia unei supratensiuni: t 0,2 sec

- Timpul maxim de funcionare al DPS-MN la Imax.( n caz de defect al echipamentului mecanic de declanare al bobinei): 1 sec

- Consumul maxim propriu de curent al DPS-MN la o tensiune normal de reea U 250 V: 1 mA

- Tensiunea de declanare de ntoarcere (msurat ntre nulul de lucru i pmnt): 50 V 5V

- Rigiditate dielectric: 4 KV

- funcioneaz la o tensiune de alimentare Ua: 50.400V cu un timp de declanare 0,2 i anume, este proiectat s foreze declanarea ntreruptorului n urmtoarele situaii:

la o tensiune de 270 V 10 V msurat ntre faza i nulul de lucru;(

la o tensiune de retur pe nul de 50 V 5V msurat ntre nulul de lucru i( pmnt;

la inversarea fazei cu nulul de lucru;(

la ntreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau n situaia unei prize( auxiliare necorespunztoare;

Nota 1: n toate situaiile n care modulul voltmetric a lucrat i a determinat declanarea disjunctorului, funcionarea este semnalizat optic (prin poziia OFF a prghiei de manevr a bobinei de declanare).

Nota 2 : Priza de pmnt tehnologic este dimensionat, nu funcie de necesitile DPS-MN, care are circuite de mare impedan, ci funcie de sensibilitatea dispozitivului de declanare al ntreruptorului (bobina de declanare) cu care este echipat BMPM, astfel nct s asigure forarea acionrii acestuia la apariia defectului. n cazul BMPM echipate cu bobine de declanare, priza de pmnt tehnologic recomandm o valoare a rezistenei de dispersie de 15 k. INSTRUCIUNI DE MONTAJ PENTRU PRIZA DE PMNT TEHNOLOGIC:

Priza de pmnt tehnologic este realizat dintr-un electrod din oel, acoperit galvanic. Electrodul prizei de pmnt tehnologice se ngroap n pmnt astfel nct captul su superior s fie la 30 mm fa de suprafaa pmntului.

Legtura ntre priza de pmnt tehnologic i BMPM se realizeaz astfel: captul liber al conductorului de tip VLPY galben-verde aflat in BMPM(produsul se livraza cu conductor 5 m lungime), papucit cu un papuc inelar cu int = 4 mm se monteaz la captul superior al electrodului i se fixeaz prin intermediul urubului cu piuli, asigurat antirotire cu care este echipat priza tehnologic la livrar.

ATENIE !

Este necesar un contact ferm !

Se recomand cositorirea suprafeelor de contact.

Conductorul care face legtura ntre BMPM i priza tehnologic trebuie protejat cu tub PVC.

Electrodul va fi amplasat n pmnt moale, de preferin umed, la o distan minim de 1 m fa de fundaia cldirii.

Tensiunea maxim admis pe priza de pmnt tehnologic, n regim normal sau la ntreruperea nulului, este de maxim 50 V.

Priza de pmnt tehnologic este livrat odat cu BMPM.

Dup montaj se verific respectarea condiiei ca priza s aib o rezisten de dispersie inferioar valorii de 15 k .

Circuitele electrice interioare sunt realizate cu conductoare flexibile din cupru cu seciunea de minim 6 mmp pentru In = 6 32A i 10mmp pentru In 40 A, izolate, de culori diferite i avnd capetele inscriptionate; capetele conductoarelor sunt fasonate i pregtite pentru conectarea ulterioar la bornele contorului de energie electric activ, de ctre beneficiar.

Contorii vor fi montai la beneficiar de ctre furnizorul de energie, fiind asigurai tot de ctre acetia.

NOT

Deoarece BMPM este echipat cu capac complet transparent, in cazul expunerii directe la radiaia solar, n interiorul su se produce un puternic efect de ser care poate conduce la cresterea necontrolat a temperaturii interiore (peste 75C). Deoarece aparatajul electric din componen are funcionarea garantat conform fielor de catalog ale productorilor, pn la maxim +55 +60C, la montaj se va avea n vedere s se evite amplasarea BMPM n plin radiaie solar, n caz contrar funcionarea sa putnd deveni instabil.

BMPM se poate monta semingropat sau aparent pe peretele cldirii,sau pe stlpi de beton prin intermediul unei brri metalice (n cazul opiunii montrii la limita de proprietate).

2.Blocuri de Msura si Protecie Trifazate ( BMPT )

Blocurile de msur i protecie trifazate (Fig. 2 si Fig.3 )) sunt echipamente specializate care fac parte integrant din branamentele trifazate. Ele au rolul de a contoriza consumul de energie electric activ reactiv i, la nevoie, aparent i de a asigura protecia la scurtcircuit, suprasarcin, cureni de defect i supratensiune, implicit mpotriva sustragerilor de energie electric. Totodat, prin designul elegant i rezistena mrit la oc reprezint o soluie modern i sigur de alimentare cu energie electric trifazat a micilor consumatori.

Simbolizare: BMPT dx/yz dif DPS O

BMPT - Bloc de msur i protecie trifazat;

d - cu conectare direct a aparatelor de msur, sau

i - cu conectare indirect a aparatelor de msur (prin transformatoare de curent);

"x" - un numr specificnd curentul nominal al ntreruptorului trifazat;

"y" - un numr specificnd curentul nominal al ntreruptorului monofazat, in cazul echiprii cu circuit monofazat;

z - un numr (1, 2 sau 3) specificnd numrul de module destinate aparatelor de msur, astfel:

2a - dac se utilizeaz un singur contor trifazat pentru energie activ sau un contor cu funcii multiple;

3ar - dac se utilizeaz doi contori trifazai, unul pentru energie activ i unul pentru energie reactiv, sau

3am - dac se utilizeaz un singur contor trifazat pentru energie activ sau un contor cu funcii multiple i un contor monofazat pentru branamentul auxiliar monofazat;

4arm - dac se utilizeaz doi contori trifazai, unul pentru energie activ i unul pentru energie reactiv i un contor monofazat pentru branamentul auxiliar monofazat.

dif - daca se dorete echiparea cu ntreruptor automat diferenial;

DPS-MN sau DPS-01-daca se dorete echiparea cu astfel de protecii la supratensiune;

V - dac se dorete ca blocul s aib modulele dispuse pe vertical, sau

O - dac se dorete ca blocul s aib modulele dispuse pe orizontal.

Ex.: BMPT d40A/25A 4arm dif DPS-MN.

Fig. 2 Bloc de masura si protectie trifazat-BMPT

Fig.3 Bloc de masura si protectie trifazat-BMPT

Caracteristici tehnice principale

Construcie modular coninnd 2-5 module, funcie de cerinele de putere i de msur ale branamentului;

Posibilitatea de a instala direct (fr modificri n modulul de msur) a contorilor cu funcii multiple ( exp. tip ALPHA);

Puterea maxim admis este de:

-25 KW (40A la cos = 0,9) n cazul utilizrii de contori electromecanici tip

T2CA43(32) sau T2CR43(32);

- 65 KW (100A la cos = 0,9) n cazul utilizrii de contori electronici cu funcii multiple tip ALPHA.

Tensiunea nominal de lucru: 3x380 V;

Nivelul proteciei la supratensiune: Ufaz = 260 - 280 V;

Frecvena: 50 Hz;

Grad de protecie: IP 54;

Asigurarea proteciei ntregului echipament electric al BMPT prin plasarea ntreruptorului magnetotermic de protecie n amonte fa de contori i restul echipamentului electric al beneficiarului;

ntreruptor automat magnetotermic tripolar avnd curentul nominal de 6 A - 125 A i curba de declanare C sau D, cu sau fr protecie diferenial de curent(elemente specificate de beneficiar n comand), capacitatea de rupere de 6 - 35 kA;

ntreruptor automat magnetotermic monopolar, bipolar sau 1p + N. cu sau fr protecie diferenial de 300 mA, curentul nominal de 6A - 45A i curba de declanare B sau C (elemente specificate de beneficiar n comand), capacitatea de rupere de 10kA. (Acest ntreruptor se monteaz numai la BMPT cu racord auxiliar monofazat).

Dispozitiv de protecie la supratensiuni industriale trifazate i/sau monofazate 27010 V, cu monitorizarea nulului(modul volumetric) sau fr, dup cerere i caz.

Modulul voltmetric necesit o priz auxiliar de mpmntare (priza tehnologic) cu o rezisten de dispersie inferioar valorii de 150 , prin care circula un curent < 5 mA, pentru monitorizarea continu a tensiunilor de faz i nul de lucru fa de pmnt.Construcie

BMPT are o construcie modular. n mod obligatoriu primul dintre acestea l constituie modulul de aparataj. n continuare sunt unul sau mai multe module de msur, special echipate pentru montarea diverselor tipuri de contori, funcie de necesiti.

1.Modulul de aparataj are n componen:

-cutie multifuncional construit din ABS aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, care constituie osatura principal a blocului;

- capac tipizat construit din ABS aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, avnd inscripionate pe fa siglele fabricantului i a Companiei de Electricitate. Acest capac are montat un vizor aparataj de construcie special, fabricat din policarbonat aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, cu rezisten mrit la radiaii UV i oc. n vizor este decupat un spaiu de acces la elementele de manevr ale aparatajului din interior.

Aceast decupare este acoperit n exploatare de un capac vizor aparataj, fabricat tot din policarbonat, care asigur o etanare perfect a incintei.

- ina special de aparataj DIN 35mm-montata in cutie.

Pe ina DIN se monteaz:

Funcie de seciunea cablului de intrare, un sir de conectori cu seciune specifica;

ntreruptorul trifazat magnetotermic, cu sau fr protecie diferenial de curent;

ntreruptorul monofazat magnetotermic, cu sau fr curent diferenial (numai la BMPT cu racord auxiliar de branament monofazat).

Tot n cutie se monteaz un conector multiplicator de nul, construit din alam, cu strngere dubl a fiecrui terminal, capabil s asigure racord pe conductoare de pn la 50 mm2, indiferent dac acestea sunt din cupru sau aluminiu;

Dispozitivele de protecie la supratensiune cu monitorizarea nulului DPS-MN in cazul cerinei cu DPS-MN; Sub ina DIN se amplaseaz dispozitivele de protecie la supratensiune DPS-01, in cazul comenzii cu DPS-01

Pe cutie se monteaz o presgarnitur special cu strngere progresiv n gama de diametre 25 - 32mm2, pentru etanarea cablului de intrare. La cererea beneficiarului, pe cutia modulului de aparataj se poate monta:

O born special de trecere, de mpmntare, la care se leag prin racord exterior centura de mpmntare, asigurndu-se legtura fizic ntre nulul de protecie i cel de lucru, sau

O presetup IPE 21 pentru a permite executarea legturii de nul direct n interiorul modulului de aparataj.

Pe pereii cutiei se monteaz dou sau mai multe presetupe speciale de trecere care asigur att legtura electric dintre modulul de aparataj i modulele de msur ct i, prin construcia deosebit de robust, rigidizarea mecanic a ntregului sistem de module care constituie blocul propriu-zis.

Modulele de msur au n componen:

Aceeai cutie multifuncional din ABS ca la punctul precedent.

Acelai capac tipizat din ABS ca la punctul precedent.

Pe capac este un vizor de contori de mari dimensiuni, din policarbonat aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, cu rezisten mrit la oc i radiaii UV. Prin dimensiunile sale generoase, acesta asigur o perfect iluminare i vizibilitate a detaliilor interioare, implicit a indicaiilor contorilor. Ca i la vizorul de aparataj, la vizorul de contori se asigur o perfect etanare pe capacul din ABS prin utilizarea unei tehnologii speciale ce mbin fuziunea plastic cu etanatul siliconic polimerizabil, astfel nct zona de etanare este chiar mai rezistent mecanic dect restul capacului, fiind astfel o "armtur" deosebit de eficient pentru rigidizarea ntregului ansamblu.

n cutie se monteaz patru ine speciale de contori (2+2) care asigur montarea facil a contorilor, n partea superioar cu uruburi speciale de susinere, iar n partea inferioar cu uruburi M5 asamblate pe pi uliele culisante din interiorul inelor. Datorit sistemului special de prindere a contorilor, foarte flexibil n exploatare, precum i a spaiului interior judicios calculat, garantm c modulele de msur pot primi fr nici un fel de probleme sau modificri, absolut orice tip de contor existent pe piaa romneasc, inclusiv contorul (exp. tip ALPHA ), care de altfel a stat la baza proiectrii ntregului BMPT.

n pereii cutiei se monteaz presetupele speciale de trecere pentru legtura electric ntre module i rigidizare i, dup caz, presgarniturile speciale cu strngere progresiv pentru racordul de ieire abonat.

Funcie de necesiti, se poate monta i un conector multiplicator de nul.

NOT IMPORTANT: Prin adoptarea sistemului de construcie modular, rezult un BMPT extrem de flexibil. Din aceast cauz nu au fost precizate riguros poziiile presgarniturilor de intrare-ieire branament, nici poziia relativ a modulelor ntre ele. Clientul poate opta pentru o soluie clasic, la alegerea productorului (conform manualelor de utilizare prezentate) sau pentru orice configuraie specific dorit, iar productorul garanteaz c va rezolva n timp util opiunile acestuia. (De exemplu intrrile-ieirile pot fi asigurate prin partea superioar, inferioar sau lateralele BMPT, modulul de aparataj poate fi plasat n stnga sau n dreapta modulelor de msur sau, dup caz, sus/jos, structura de construcie a ntregului bloc poate fi realizat pe vertical sau orizontal etc.). Dat fiind deosebita flexibilitate a sistemului, clientul este rugat s specifice n clar opiunile sale sau s indice tipul de bloc conform manualelor prezentate.

CURSUL NR.4SIGURANTA IN FUNCTIONARE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA1. Noiuni introductive1.1. Calitatea serviciului de alimentare cu energie electricCuvntul calitate provine din latin qualis, care are nelesul de fel de a fi. Plecnd de la acest neles se cunosc peste 120 de definiii date conceptului de calitate, fr a se ajunge la un punct de vedere comun. Un punct de vedere mai larg acceptat n definirea calitii l reprezint valoarea de ntrebuinare, care reprezint totalitatea nsuirilor care fac ca un produs s fie util omului. O norm francez definete calitatea ca aptitudinea unui produs sau serviciu de a satisface necesitile utilizatorilor.Calitatea oricrui produs sau serviciu reprezentnd o noiune extrem de complex, se impune luarea n considerare a unui numr mare i variat de factori, dar n acelai timp noiunea trebuie s sintetizeze acele caracteristici care, n raport cu specificul produsului sau serviciului, au ponderi i semnificaii distincte.Calitatea serviciului de alimentare cu energie electric este determinat de urmtorii factori:-sigurana n funcionare a instalaiei,-calitatea energiei electrice la punctul de delimitare dintre consumator i furnizor,-compatibilitatea electromagnetic a instalaiilor cu mediul n care funcioneaz, n punctul comun de racord.1.1.1. Sigurana n funcionarePrin siguran n funcionare (fiabilitate) se nelege aptitudinea unui dispozitiv sau a unei instalaii de a-i ndeplini funcia specificat n condiiile date, de-a lungul unei perioade de referin date. Unii includ aici i conceptele de continuitate i de serviabilitate.Printre principalii indicatori care caracterizeaz sigurana n funcionare, respectiv continuitatea n alimentarea cu energie electric a unui consumator, la punctul de delimitare de reeaua furnizorului, menionez:-numrul anual (mediu/maxim) de ntreruperi eliminate prin reparaii, respectiv prin manevre,-durata medie a unei ntreruperi,-durata maxim de restabilire,-durata total medie de ntrerupere pe an.Principalii factori care influeneaz continuitatea n alimentare a consumatorilor sunt:-fiabilitatea fiecrui element care intr n instalaiile electrice de alimentare,-configuraia schemei electrice i tratarea neutrului,-caracteristicile proteciilor prin relee (sensibilitate, selectivitate, rapiditate, siguran n funcionare),-existena sistemelor automate de tip AAR, RAR i DAS,-calitatea exploatrii.ntreruperile se pot clasifica dup durata lor , respectiv dup consecinele lor. Cauzele i efectele ntreruperilor n alimentare i mijloace de asigurare a continuitii n alimentare

ntreruperi lungi (t>1min) ntreruperi scurte (1min>t>1s)

2. SURSE INDEPENDENTE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

2.1Grupuri electrogene ( generatoare de curent )Grupurile electrogene reprezinta surse de rezerva de energie pentru anumiti consumatori ce utilizeaza sisteme de alimentare cu energie electrica.Grupuri electrogene sunt echipamente care genereaza si furnizeaza energie electrica. Un motor termic alimentat cu benzina sau motorina (iar mai nou cu gaz metan sau GPL) pune in miscare rotorul unui alternator care produce la bornele infasurarilor sale o tensiune electrica.

Pe acest principiu clasic se greveaza tehnologii de ultima generatie: motoare ecologice si cu consum redus, sisteme moderne de control a turatiei, controlere electronice pentru supravegherea parametrilor mecanici si electrici, sisteme electronice complexe de cuplare si decuplare a sarcinii, s.a.

Domenii de utilizareExista doua regimuri de utilizare ale grupurilor electrogene: 1.Regim de functionare continua (prime) atunci cind nu exista posibilitatea de conectare a consumatorilor la o retea distributie a energiei electrice sau cind conectarea este prea costisitoare ori ridica probleme tehnice deosebiteExemple: alimentarea cabanelor, caselor de vacanta si altor cladiri izolate, alimentarea unor utilaje si echipamente sau chiar a unor santiere, producerea de energie electrica pe nave, iahturi, platforme maritime, alimentarea cu energie a aeronavelor pe aeroporturi, utilizarea in scopuri de divertisment in concedii si vacante, alimentarea cu energie pentru spectacole, concerte si evenimente, organizate in aer liber, pentru scopuri militare, etc.2.Regim de interventie in caz de avarie (stand-by) - ca surse auxiliare independente folosite la caderea retelei primare de alimentare cu energie. In acest caz se alimenteaza prin grupul electrogen numai acei consumatori considerati vitali: pompe de incendiu, lifturi, iluminat de siguranta, pompe de circulatie, etc.Exemple: case si vile private, cladiri publice, mari magazine si restaurante, hoteluri, malluri, stadioane, aeroporturi, etc. (pentru evitarea panicii create si a fenomenelor antisociale), statii de carburanti, situuri industriale in care procesele ce au loc nu permit, devin incontrolabile sau produc pierderi mari in absenta energiei electrice, etc.

Fig.1 Grup electrogen industrial

Clasificarea grupurilor electrogeneGrupurile se pot clasifica in functie de:- -regimul de utilizare (prime si stand-by)- -putere (de la fractiuni de KVA la mii de KVA)- -alimentarea si caracteristicile motorului termic (pe benzina, motorina, gaz metan, GPL, cu racirea pe apa sau aer, cu aspiratie simpla sau turbo, etc)- -parametrii electrici ai energiei furnizate (monofazate, trifazate, la 50 sau 60 Hz, cu

alternator de constructie speciala)- -mobilitatea echipamentului (fix, mobil pentru tractari lente sau rapide)- gradul de insonorizare (cu sau fara carcasa de insonorizare, cu insonorizare speciala)Parametrii principali ai grupurilor electrogeneParametrii principali ai grupurilor electrogene sunt:tensiune nominala, frecventa si puterea electrica maxima furnizata.Producatorii de grupuri electrogene dau mai multi parametri legati de putere, pe care ii denumesc in mod diferit dar principial sunt 2 parametri importanti:- Puterea in regim continuu (PRP) este puterea maxima disponibila pe durata unei secvente de variatie a puterii de la 65% la 80%, care poate fi utilizata cu numar nelimitat de ore pe an, intre intervalele de intretinere, fara a provoca modificari functionale si defectiuni motorului termic. Este permisa o supraincarcare de 10% timp de maxim o ora la fiecare 12 ore de functionare- Puterea de timp limitat (LTP), este puterea maxima a grupului electrogen, pe care acest a este capabil sa livreze pana la maxim 500 ore anual din care maxim 300 de fuctionare continua, intre intervale de intretinere. Este acceptat ca acest tip de operare va afecta durata vietii grupului electrogen.La grupurile electrogene puterea se masoara in KVA. Relatia intre puterea aparenta si puterea reala (masurata in KW) este data de: P(kw) = P(kva) * cos fi (la grupurile uzuale, cos fi = 0.8)Parametrii mecanici ai motorului: puterea mecanica (CP), numarul de cilindri, cilindreea (cmc), alezajul si cursa pistonului (mm), turatia motorului (rpm), tipul aspiratiei, debitele de aer pentru combustie, pentru ventilatie si a gazelor esapate (mc/ora), consumul specific de carburanti (litri/ora - pentru 25%, 50%, 75% si 100% din putere), consumul specific de lubrifianti (litri/ora), tipul regulatorului, volumul rezervoarelor de carburanti, lubrifianti si al lichidelor de racier (litri), tipul racirii, s.a.m.d.Parametrii electrici ai alternatorului: tipul alternatorului (generatorului propriu-zis), tipul excitatiei, numarul de terminale ale infasurarilor, randamentul electric, cos fi, gradul de protectie, clasa de insularizare, variatiile maxime de frecventa si tensiune, abaterea armonica maxima, gradul de interferenta radio, etc.Parametrii grupului in ansamblu: factorul de zgomot (dB sau Lwa) si tipul insonorizarii, dimensiunile, greutatea, temperaturile minime si maxime de functionare si stocare, autonomie medie (se obtine prin impartirea volumului rezervorului de carburanti la consumul specific pentru 75% din putere - mai jos se va explica de ce la acest consum si nu la cel pentru puterea maxima), metoda antivibratorie utilizata, modul de imbinare motor generator, s.a.m.dParametrii de control si protectie ai grupului: presiunea la ulei, absenta/prezenta ulei, temperatura motorului si a lichidului de racire, absenta/prezenta combustibil, nivelul combustibilului, prezenta fazelor, tensiunea si frecventa furnizata de grup, turatia motorului. In functie de acestea protectiile sunt: la presiunea scazuta a uleiului, la lipsa uleiului, la supraincalzirea motorului, la lipsa combustibilului, la lipsa unei faze, la suprasarcina, la scu