Curs Expert Accesare

Page 1 of 33

FORMATOR/LECTOR: MIRON Adriana – Laura COJANU Toma – Cosmin

EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE

ŞI DE COEZIUNE EUROPENE

2012

BEST LEARN CONSULTING

Aleea Cricovul Sărat nr.7, Sector 4, Bucureşti, tel.0722.735.435, email [email protected]

SUPORT DE CURS CURS – EXPERT ACCESARE FONDURI EUROPENE

Page 2 of 33

CUPRINS

Capitolul 1 – Politica de coeziune şi instrumentele structurale .................................. 3 1.1. Politica UE în domeniul coeziunii economice şi sociale ...................................... 3

1.1.1. Principii de bază ............................................................................................ 5 1.2. Instrumentele structurale 2007-2013 în România .................................................. 6

1.2.1. De la fonduri de preaderare la fonduri structurale şi de coeziune ................ 6 1.2.2. Obiective, priorităţi şi alocare financiară ....................................................... 6 1.2.3. Cadrul instituţional pentru gestionarea Instrumentelor Structurale în România .................................................................................................................. 7

Capitolul 2 – Programe operaţionale finanţate din IS .................................................. 9 2.1. POR – Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ........................ 9 2.2. POS Transport - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ..... 11 2.3. POS Mediu - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ........... 13 2.4. POS CCE- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ............... 13 2.5. POS DRU- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ............... 14 2.6. PO DCA - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ................ 19 2.7. POAT - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ..................... 20 Capitolul 3 – Ciclul managementului de proiect la nivel european .......................... 22 3.1. Definirea PCM (Project Cycle Management) ........................................................ 22 3.2. Etape şi principii PCM ............................................................................................ 22

3.2.1. Etapele PCM ............................................................................................... 22 3.2.2. Principiile PCM ............................................................................................ 23

Capitolul 4 – De la idee la proiect: etapa de analiză ................................................... 24 4.1. Analiza părţilor interesate ...................................................................................... 24 4.2 Analiza problemelor ................................................................................................. 25 4.3 Analiza obiectivelor ................................................................................................. 25 4.4 Analiza strategiilor ................................................................................................... 26 Capitolul 5 – Etapa de planificare a proiectului .......................................................... 28 5.1. Activităţile planificate ale proiectului .................................................................... 28 5.2. Bugetul proiectului ................................................................................................. 28 5.3. Indicatori de verificare a obiectivelor (IVO) şi surse de verificare ..................... 29 5.4. Sustenabilitatea ...................................................................................................... 30 Capitolul 6 – De la proiect la cererea de finanţare. Aspecte generale privind accesarea banilor europeni .......................................................................................... 31 6.1. Compania/instituţia dumneavoastră poate obţine bani europeni nerambursabili? ............................................................................................................. 31 6.2. Pentru ce tipuri de acţiuni/proiecte puteţi obţine bani europeni nerambursabili? ............................................................................................................. 31 6.3. Etape pe care trebuie să le parcurgă compania/instituţia dvs. până la primirea banilor şi aspecte ce trebuie respectate în cheltuirea finanţării primite ... 32


Page 3 of 33

Capitolul 1 – Politica de coeziune şi instrumentele structurale

1.1. Politica UE în domeniul coeziunii economice şi sociale

Prin politica regională europeană, parte a politicii de coeziune, Uniunea Europeană contribuie la revitalizarea regiunilor rămase în urmă -i la restructurarea zonelor industriale aflate în criză, la diversificarea economică a zonelor agricole supuse declinului sau la revitalizarea cartierelor defavorizate din oraşe, preocuparea majoră rămânând crearea de locuri de muncă durabile. Într-un cuvânt, este vorba de întărirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a Uniunii.

Aşa cum este definită de art.158 al Tratatului Comunităţilor Europene, „coeziunea este necesară pentru promovarea dezvoltării armonioase generale a Comunităţii şi cere o reducere a disparităţilor între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi a lipsei de progres a regiunilor defavorizate”. În acest context, Instrumentele Structurale (IS) reprezintă principalul instrument prin care politica regională a UE devine efectivă.

Miza deosebit de importantă a implementării eficiente a politicii regionale UE în România, stat membru nou în UE, se bazează pe un mecanism complex, care devine operaţional prin intermediul unor resurse umane de calitate, care deţin cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a utiliza în mod eficient şi sustenabil resursele financiare oferite de UE şi statul român.

Printr-un management eficient al proiectelor şi a programelor finanţate de IS, România poate recupera decalajul şi poate atinge rate de creştere care să îi ofere un loc fruntaş printre “tinerele” State Membre ale UE.

Instrumentele Structurale sunt mecanismele financiare care susţin Politica Regională şi de Coeziune1 a Uniunii Europene (UE). Ceea ce astăzi se numim Politica de Coeziune (Economică, Socială şi Teritorială) a UE sau Politica Regională şi de Coeziune a UE2 este o politică structurală în sensul că, prin aplicarea acesteia, se urmăreşte eliminarea sau măcar atenuarea decalajelor dintre regiunile şi cetăţenii Uniunii Europene în vederea unei dezvoltări echilibrate. Aceasta este o politică care vizează creşterea, dezvoltarea, împreună cu alte două politici consacrate ale UE – piaţa unică şi moneda unică.

Politica Regională şi de Coeziune a însoţit îndeaproape procesul de extindere a Uniunii. Forma şi structura acestei politici s-au modificat cu fiecare val de extindere, transformându-se dintr-un simplu mecanism redistributiv într-o politică structurală autentică, preocupată atât să corecteze decalajele deja existente, cât şi să prevină crearea sau adâncirea decalajelor. Ea nu este o politică propriu-zisă de creştere economică, rolul esenţial pentru creşterea economică fiind jucat de reglementările pentru comerţ, reglementările privind libera circulaţie a bunurilor, capitalului, persoanelor, reglementările privind uniunea monetară etc. Rolul Politicii Regionale şi de Coeziune în creşterea economică este mai degrabă indirect: acela de a crea condiţiile care să constituie un imbold pentru creşterea economică.

Pentru actuala perioadă de programare, 2007-2013, Politica Regională şi de Coeziune a UE urmăreşte îndeplinirea a trei obiective: Ø Obiectivul 1 – „Convergenţă“; 1 În vederea folosirii cu acurateţe a termenilor, vom folosi sintagma „Politica Regională şi de Coeziune” pentru a ne referi la actuala politică structurală a UE. Până în 1988, când a fost emis de către Consiliul European primul regulament cu referire precisă la termenul de „coeziune”, această politică s-a numit „Politica Regională). 2 http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/history/index_en.htm


Page 4 of 33

Ø Obiectivul 2 – „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă“; Ø Obiectivul 3 – „Cooperare teritorială europeană“.

Obiectivul „Convergenţă“ reprezintă obiectivul prioritar (absoarbe 81,5% din totalul finanţării) şi urmăreşte accelerarea procesului de convergenţă a statelor membre şi regiunilor slab dezvoltate (reducerea decalajului dintre regiuni şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin creşterea calităţii investiţiilor în capitalul fizic uman, dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a cercetării şi inovării, protecţia mediului, creşterea eficienţei administrative).

Sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”: - regiunile al căror produs intern brut este mai mic decât 75% din media comunitară la nivelul Uniunii Europene extinse. Sursele de finanţare vor fi asigurate prin intermediul FEDER, a FSE şi a Fondului de Coeziune, în concordanţă cu prevederile Tratatului; - regiunile al căror PIB depăşeşte 75% din media comunitară, dar numai ca efect statistic al extinderii Uniunii Europene; - statele membre al căror produs naţional brut este sub 90% din media comunitară, prin intermediul Fondului de Coeziune.

Obiectivul „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă“ (cu o pondere puţin sub 16% din totalul finanţării) vizează îmbunătăţirea competitivităţii, atractivităţii şi a gradului de ocupare a regiunilor prin anticiparea schimbărilor de ordin economic şi social, prin îmbunătăţirea şi creşterea investiţiilor în capitalul uman, prin promovarea economiei bazate pe cunoaştere, a cercetării şi inovării, antreprenoriatului, protecţiei mediului şi prin îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a angajaţilor şi a firmelor la condiţiile pieţei (Regulamentul CE nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006).

Sunt eligibile pentru obiectivul „Competitivitate regională şi ocupare”: - toate regiunile care nu intră sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, în funcţie de priorităţile stabilite de statele membre. În aceste cazuri, FEDER/FSE contribuie cu jumătate din finanţarea aferentă proiectelor; - regiunile care, în exerciţiul precedent de programare, erau eligibile pentru Obiectivul 1, dar care, ca urmare a progreselor economice înregistrate pe parcurs, nu mai sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”. În aceste cazuri, contribuţia din fondurile structurale este de maxim 50%. Obiectivul „Cooperare teritorială europeană“ (cu o pondere financiară de 2,5%) vizează întărirea cooperării interregionale prin promovarea iniţiativelor comune locale şi regionale şi a schimburilor de experienţă la nivelul teritorial corespunzător, prin întărirea cooperării transnaţionale prin acţiuni ce vizează dezvoltarea teritorială integrată, în acord cu priorităţile comunitare (Regulamentul CE nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006).

Mecanismele financiare care susţin Politica Regională şi de Coeziune a UE au fost clarificate şi, totodată, simplificate printr-un regulement de funcţionare adoptat în 2006, anul ultimei reforme de tip structural din UE3. Aceste instrumente financiare au fost reunite sub denumirea Instrumente Structurale (IS): Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) alcătuiesc, împreună, Fondurile Structurale (FS), iar Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune (FC) alcătuiesc Instrumentele Structurale. Există şi un al patrulea fond inclus în IS, Fondul European de Solidaritate al UE (FES), însă acesta are un statut special, nu este supus principiul programării şi nu influenţează direct 3 Regulamentul CE nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006, „Council Regulation (EC) no. 1083/2006 of 11 july 2006 laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing regulation (EC) No. 1260/1999“, Official Journal L 210, 31.07.2006


Page 5 of 33

îndeplinirea obiectivelor Politicii Regionale şi de Coeziune a UE. FES a fost înfiinţat în 2002, ca mecanism de ajutorare a statelor din Europa Centrală afectate de puternice inundaţii.

1.1.1. Principii de bază

Principiile care stau la baza implementării Instrumentelor Structurale în perioada 2007-2013 sunt expuse în articolele 9-17 din cadrul Regulamentului CE nr. 1083/2006. Le vom prezenta pe toate, aşa cum apar în respectivul regulament: a. Principiul complementarităţii, coerenţei, coordonării şi conformităţii stipulează că IS sunt complementare acţiunilor naţionale, regionale sau locale; în acelaşi timp, sunt coerente cu activităţile, politicile şi priorităţile comunitare şi complementare altor instrumente financiare ale Uniunii. b. Programarea înseamnă că obiectivele vor fi urmărite în cadrul unui sistem de programare multianuală, organizat în mai multe trepte, care cuprinde identificarea priorităţilor, identificarea direcţiilor de acţiune, evaluarea propunerilor, finanţarea proiectelor, implementarea, evaluarea şi auditul. c. Principiul parteneriatului stipulează că acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsă cooperare între Comisie şi statul membru; fiecare stat membru va organiza, acolo unde este potrivit şi în concordanţă cu regulile şi practicile naţionale curente, parteneriate cu autorităţi şi organisme precum: autorităţi competente/relevante regionale, locale, urbane sau de alt tip; parteneri economici şi sociali, alte organisme care reprezintă societatea civilă, parteneri din domeniul protecţiei mediului, organizaţii non-guvernamentale, organisme responsabile pentru promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei. Parteneriatul va acoperi pregătirea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor operaţionale. d. Principiul subsidiarităţii şi al nivelului teritorial de intervenţie prevede ca implementarea programelor operaţionale să reprezinte responsabilitatea statului membru la nivelul teritorial adecvat, în concordanţă cu sistemul instituţional specific. Principiul subsidiarităţii urmăreşte evitarea situaţiilor în care delegarea cu orice preţ a prerogativelor către entităţile supranaţionale comunitare poate să genereze efecte contraproductive în comparaţie cu situaţia în care prerogativele respective rămân în portofoliul guvernelor statelor membre. e. Principiul proporţionalităţii atrage atenţia asupra faptului că resursele financiare şi administrative alocate de Comisie şi statul membru în ceea ce priveşte selectarea indicatorilor, evaluarea, principiile generale de management şi control, raportarea, vor fi proporţionale cu nivelul finanţării acordate fiecărui program operaţional. f. Conform principiului managementului comun, bugetul alocat fondurilor va fi implementat în cadrul unui sistem de management partajat între Comisie şi statul membru. Comisia poate interveni în managementul fondurilor prin verificarea existenţei şi funcţionalităţii sistemului intern de administrare a acestora, poate aplica o serie de corecţii în cazul în care sistemul intern nu funcţionează, respectiv poate întrerupe furnizarea fondurilor în cazul în care identifică disfuncţionalităţi în cadrul sistemului. g. Adiţionalitatea se referă la faptul că în nici un caz contribuţiile acordate prin aceste fonduri nu trebuie să înlocuiască alte cheltuieli publice sau alte cheltuieli structurale echivalente pe care le face un stat membru. Nivelul de adiţionalitate se determină în funcţie de condiţiile macroeconomice în care se face finanţarea, ţinând cont de situaţiile specifice,


Page 6 of 33

precum privatizarea sau un nivel excepţional al cheltuielilor publice sau echivalent structurale din statele membre. h. Principiul egalităţii între bărbaţi şi femei şi al non-discriminării trebuie asigurat în diferitele faze de implementare a fondurilor. În sfârşit, acţiunile vor fi întreprinse respectând principiul dezvoltării durabile şi al protejării şi dezvoltării protecţiei mediului înconjurător.

1.2. Instrumentele structurale 2007-2013 în România

1.2.1. De la fonduri de preaderare la fonduri structurale şi de coeziune

În perioada 1991-2006, România beneficiat de fonduri de preaderare în următoarele domenii de intervenţie: § PHARE – Poland and Hungary Aid for Reconstruction of the Economy

§ minorităţi, reforma administraţiei publice, justiţie, finanţe publice, agricultură şi dezvoltare, protecţia mediului, managementul frontierelor, coeziune economică şi socială, cooperare transfrontalieră şi programe de vecinătate.

§ ISPA – Instrument for Structural Policies for Pre-Accession § proiecte mari de investiţii pentru transport şi mediu

§ SAPARD – Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development § investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.

1.2.2. Obiective, priorităţi şi alocare financiară

În perioada 2007-2013, România este eligibilă pentru Obiectivul 1 „Convergenţă” (cu toate cele 8 regiuni de dezvoltare) şi pentru Obiectivul 3 „Cooperare teritorială europeană”.

Priorităţile de dezvoltare a României, inclusiv Fondurile structurale şi de Coeziune, precum şi alte surse de finanţare (fondurile pentru agricultură şi pescuit, împrumuturi externe etc.) sunt cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare (PND).

Priorităţile eligibile pentru finanţare sunt stabilite prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) şi detaliate în cadrul programelor operaţionale (PO), astfel:


Page 7 of 33

1.2.3. Cadrul instituţional pentru gestionarea Instrumentelor Structurale în România

Potrivit actelor normative în vigoare, cadrul instituţional pentru gestionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune cuprinde următoarele autorităţi şi instituţii: ■ Comitetul Naţional de Coordonare ■ Comitetele de monitorizare ■ Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ■ Autorităţile de management pentru Programele Operaţionale ■ Organismele intermediare ■ Autoritatea de certificare/plată ■ Autoritatea de audit

În afara acestora, mai pot interveni în procesul de gestionarea a Fondurilor Structurale şi de Coeziune: ■ Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice ■ Departamentul pentru Luptă Anti-fraudă ■ Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală. Schema instituţională aferentă unui


Page 8 of 33


Page 9 of 33

Capitolul 2 – Programe operaţionale finanţate din IS

2.1. POR – Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari Obiectivele specifice ale POR sunt:

• îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a regiunilor; • creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri; • valorificarea potenţialului turistic, istoric şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor; • creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane.

Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Ø DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) la nivel judeţean sau din mediul urban; Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată sau Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale).

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport Ø DMI 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeşene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale).

Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Ø DMI 3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, definite conform prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale). Ø DMI 3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) – direct sau prin furnizorii de servicii de asistenţă socială din subordine – UAT; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi/ sau cu furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii; Furnizori de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii. Ø DMI 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale de intervenţie în situaţii de urgenţă

Beneficiari eligibili: Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ø DMI 3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.


Page 10 of 33

Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) – UAT; Instituţii de învăţământ superior de stat; Instituţii publice furnizoare de servicii de formare profesională continuă.

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local Ø DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Agenţi economici, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, înregistraţi conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei; Camere de comerţ definite în conformitate cu Legea camerelor de comerţ din România, nr. 335/2007; Asociaţii care reprezintă mediul de afaceri, constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 356/2001 a patronatelor, cu modificările şi completările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale). Ø DMI 4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale). Ø DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor Beneficiari eligibili: Microîntreprinderi care dezvoltă activităţi în mediul urban, în domeniul producţiei şi/sau serviciilor şi/sau construcţiilor.

Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Ø DMI 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) – UAT; Autorităţi ale administraţiei publice centrale – APC; Unităţi de cult, definite conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul juridic al cultelor – UC; ONG–uri (persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial); Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi autorităţi ale administraţiei publice centrale; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi/sau autorităţi ale administraţiei publice centrale şi unităţile de cult;Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi ONG-uri (persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial). Ø DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic Beneficiari eligibili: Pentru activităţile privind Infrastructura de turism de utilitate publică: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale).

Pentru activităţile privind Infrastructura de turism publică / privată, care intră sub incidenţa regulilor ajutorului de stat: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform


Page 11 of 33

prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi ONG-uri; IMM-uri din domeniul turismului şi/sau activităţi conexe, înregistrate conform Legii nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005, privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, sau în baza HG nr. 1041/1990, privind înfiinţarea societăţilor comerciale pe acţiuni în turism. Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi unităţi de cult, definite conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul juridic al cultelor. Ø DMI 5.3 Valorificarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice Beneficiari eligibili: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); ONG-uri care desfăşoară, conform statutului, activităţi în domeniul turismului şi care au cel puţin 6 luni vechime la data depunerii cererii de finanţare; Parteneriate; Asociaţii profesionale din turism, înfiinţate în baza legii 356/2001 care desfăşoară, conform statutului, activităţi în domeniul turismului şi care au cel puţin 6 luni vechime la data depunerii cererii de finanţare; Unităţile administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Unităţi administrativ teritoriale din mediul urban, localizate în zonele cu concentrare mare şi foarte mare de resurse.

Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică Ø DMI 6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR Ø DMI 6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR Beneficiari eligibili: Autoritatea de Management a POR; Organismele Intermediare ale POR.

2.2. POS Transport - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari

Obiective specifice: • Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător; • Modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile; • Promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal; • Sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

Axa prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea Axelor Prioritare TENT în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport ăi integrării acestuia în retelele de transport ale UE Ø DMI 1.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 7 Beneficiar eligibil: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR SA) Ø DMI 1.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 22 Beneficiar eligibil: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA (CNCF “CFR” SA)


Page 12 of 33

Ø DMI 1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 18

Beneficiari eligibili: Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunăriï de Jos Galaţi; Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) Româno – Bulgară - structura de management

Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport Ø DMI 2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale Beneficiar eligibil: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR SA) Ø DMI 2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători Beneficiari eligibili: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA (CNCF “CFR” SA); Operatorii naţionali de transport feroviar public de călători. Ø DMI 2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi dunărene Beneficiari eligibili: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC SA); Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi (CN APDM SA); Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu (CN APDF SA); Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. (CN ACN SA). Ø DMI 2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian Beneficiari eligibili: R.A. Aeroportul Cluj Napoca; R.A. Aeroportul Craiova; R.A. Aeroportul “Delta Dunării” Tulcea; R.A. Aeroportul Satu Mare; R.A. Aeroportul Baia Mare; R.A. Aeroportul Iaşi; S.C. Aeroportul Arad S.A.; R.A. Aeroportul Transilvania Târgu-Mureşs; R.A. Aeroportul Oradea; Aeroportul George Enescu Bacăau; R.A. Aeroportul Sibiu; R.A. Aeroportul Ştefan cel Mare Suceava; S.N. Aeroportul Timişoara Traian Vuia S.A; S.N. Aeroportul Mihail Kogalniceanu Constanţa S.A.; Aeroportul Tuzla.

Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor Ø DMI 3.1 Promovarea transportului inter-modal

Beneficiari eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale sau parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale. Ø DMI 3.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport Beneficiari eligibili: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA (CNCF “CFR” SA); Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR SA); Autoritatea Navală Română (ANR); Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. (CN ACN SA); Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunăriï de Jos Galaţi. Ø DMI 3.3 Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului Beneficiari eligibili: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (Serviciul de specialitate); Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA; Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA; Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A.; Administraţiile portuare dunărene (CN APDF SA Giurgiu, CN APDM SA Galaţi).

Axa prioritară 4: Asistenţa Tehnică Ø DMI 4.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul POST Ø DMI 4.2 Sprijin pentru informare şi publicitate privind POST Beneficiari eligibili: Autoritatea de Management POS T


Page 13 of 33

2.3. POS Mediu - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari Obiective specifice:

• Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată; • Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor; • Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană; • Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii; • Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale.

Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Beneficiari eligibili: Operatorii Regională de Apă Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi

reabilitarea siturilor contaminate Ø DMI 2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor Beneficiari eligibili: Consilii Judeţene Ø DMI 2.2 Reabilitarea siturilor contaminate istoric Beneficiari eligibili: Autorităţi ale administratiţiei publice locale (Consilii Judeţene, Consilii Locale)

Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare

Beneficiari eligibili: Autorităţi ale administratiţiei publice locale din localităţile selectate (25 de municipalităţi)

Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii

Beneficiari eligibili: Administratorii sau custozii ariilor protejate; Agenţia Naţională pentru Ariile Naturale Protejate – ANAP; Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”; Autorităţi ale administratiţiei publice centrale şi locale; ONG-uri; Institute de cercetare; Universităţi; Muzee.

Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc Ø DMI 5.1 Protecţia împotriva inundaţiilor

Beneficiar eligibil: Administraţia Naţională Apele Române Ø DMI 5.2 Reducerea eroziunii zonei costiere Beneficiar eligibil: Administraţia Naţională Apele Române

Axa prioritară 6: Asistenţa tehnică Ø DMI 6.1 Sprijin pentru managementul şi evaluarea POS M Ø DMI 6.2 Sprijin pentru informare şi publicitate Beneficiari eligibili: AM şi OI POS M

2.4. POS CCE- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari Obiectivele specifice ale POS CCE sunt:

• creşterea cu 20% a contribuţiei IMM la PIB până în 2015; • creşterea valorii cheltuielilor totale de Cercetare-Dezvoltare la 3% din PIB în 2015;


Page 14 of 33

• creşterea utilizării serviciilor de internet (întreprinderi/populaţie) de la 52%/19% în 2004 la 70%/55% în 2015; • reducerea intensităţii energetice primare cu 40% până în anul 2015, comparativ cu 2001.

Axa prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient Ø DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri Ø DMI 1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare Ø DMI 1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat

Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate Ø DMI 2.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie Ø DMI 2.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI Ø DMI 2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile) Ø DMI 2.4 Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor

Axa prioritară 3: Tehnologia Informaţiilor si Comunicaţiilor pentru sectorul privat si public Ø DMI 3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei Ø DMI 3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice Ø DMI 3.3. Dezvoltarea e-economiei

Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice Ø DMI 4.1 Energie eficientă şi durabilă Ø DMI 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi Ø DMI 4.3 Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei Axa prioritară 5: Asistenţă Tehnică Ø DMI 5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE Ø DMI 5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI Categoriile de beneficiari eligibili pentru POS CCE sunt: IMM-urile şi întreprinderile mari; autorităţile locale; operatorii economici din sectorul energetic; furnizorii de reţele de comunicaţii electronice; AM şi OI POS CCE (pentru Axa prioritară 5).

2.5. POS DRU- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:

• promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, inclusiv a învăţământului superior şi cercetării; • promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii la locul de muncă; • facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; • dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile, inclusive; • promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; • îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; • facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. Axa prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere


Page 15 of 33

Ø DMI 1.1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Agenţii,

structuri, şi alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MECTS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; Inspectorate şcolare judeţene şi instituţii afiliate/subordonate/ coordonate; Institute/centre de cercetare-dezvoltare în domeniul educaţiei şi formării profesionale acreditate; Instituţii de învăţământ (ISCED 0-4) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională; Furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere şcolară şi servicii alternative, publici şi privaţi; Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex. organizaţii sindicale); ONG-uri; Consorţii cu relevanţă în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Ø DMI 1.2 Calitate în învăţământul superior Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MECTS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, inclusiv în asigurarea şi managementul calităţii şi a Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior; Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private; Parteneri sociali din învăţământul superior (ex. organizaţii sindicale); ONG-uri, inclusiv asociaţiile studenţeşti. Ø DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECTS şi alte organisme publice cu atribuţii în formarea cadrelor didactice şi a formatorilor, asigurarea calităţii şi acreditare; Inspectorate şcolare judeţene şi instituţii afiliate/subordonate/coordonate; Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor; Parteneri sociali din educaţie şi formare profesională; Centre/furnizori publici şi privaţi care furnizează programe de formare acreditate CNFPÎP/autorizate CNFPA pentru formarea personalului didactic şi a formatorilor; Unităţi de învăţământ (ISCED 0-6) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională de învăţământ. Ø DMI 1.4 Calitate în Formarea Profesională Continuă

Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECTS/MMFPS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul formării profesionale continue, inclusiv asigurarea calităţii şi CNC; Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor – Autoritatea Naţională pentru Calificări; Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Organizaţii sindicale; Patronate; Asociaţii profesionale; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile teritoriale ale acesteia cu personalitate juridică; Centre publice sau private de validare/certificare a învăţării anterioare; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi. Ø DMI 1.5 Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Agenţii, structuri, organisme aflate în subordinea/coordonarea MECTS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice; Instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate, organizatoare de studii universitare de doctorat; şcoli doctorale şi graduale cu personalitate juridică; Institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române. Academia Română;


Page 16 of 33

Axa prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Ø DMI 2.1 Tranziţia de la şcoală la viaţa activă

Beneficiari eligibili: Unităţi de învăţământ şi instituţii de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ; Furnizori autorizaţi, publici şi privaţi, care asigură formarea teoretică în cadrul programului de formare prin ucenicie la locul de muncă; Furnizori de FPC, publici şi privaţi, acreditaţi, care asigură pregătirea pentru personalul din întreprinderi cu atribuţŃii de tutori/maiştri de ucenicie/mentori; Angajatori; Asociaţii profesionale; Camere de comerţ şi industrie; Organizaţii sindicale şi organizaţii patronale; ONG-uri; MECTS şi structuri/agenţii/ organisme relevante, subordonate/coordonate de către acesta; MMFPS şi structuri/agenţii/ organisme relevante, subordonate/coordonate de către acesta; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Instituţii şi organizaţii membre ale consorţiilor şi parteneriatelor regionale şi locale în domeniile ocupării, educaţiei şi formării profesionale; Furnizori publici şi privaţi de orientare şi consiliere profesională; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Institute de cercetare cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi pieţei muncii. Ø DMI 2.2 Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS); Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECTS şi alte entităţi sau organisme publice cu atribuţii în domeniul îmbunătăţirii accesului la educaţie şi prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, incluziunii sociale şi îmbunătăŃirii situaţiei grupurilor vulnerabile în educaţie; Inspectorate şcolare judeţene şi instituţii afiliate/subordonate/coordonate (ex. Centre judeţene pentru resurse şi asistenţă educaţională, Centre judeţene pentru asistenţă psiho-pedagogică); Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private; Institute/centre de cercetare/dezvoltare în domeniul educaţiei, incluziunii sociale; ONG–uri; Unităţi de învăţământ (ISCED 0-3) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională; Furnizori de orientare şi consiliere şcolară, publici şi privaţi; Organizaţii sindicale şi patronate; Instituţii de cult şi asociaţii religioase; Ministerul Sănătăţii şi agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea acestuia; Agenţia Naţională Antidrog; Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate; Autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale). Ø DMI 2.3 Acces şi participare la Formare Profesională Continuă Beneficiari eligibili: Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate acestuia; Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor; Centre autorizate de Evaluare şi Certificare a competenţelor profesionale; Angajatori; Furnizori de orientare şi consiliere în carieră, publici şi privaţi; ONG-uri; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Organizaţii sindicale şi patronate; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Instituţii şi organizaţii membre ale consorţiilor şi parteneriatelor regionale şi locale în domeniile ocupării, educaţiei şi formării profesionale; Asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie.

Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor Ø DMI 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale Beneficiari eligibili: Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare; Universităţi publice şi private acreditate; Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii guvernamentale cu


Page 17 of 33

atribuţii în domeniul ocupării, pieţei muncii şi incluziunii sociale; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Centre sau institute de cercetare cu atribuţii specifice în domeniul promovării şi dezvoltării antreprenoriatului; Organismele şi agenţiile aflate în coordonarea/subordonate MECTS şi MMFPS sau structurile teritoriale ale acestora; Organizaţii sindicale şi patronate; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); Asociaţii profesionale; Camere de comerţ şi industrie; ONG-uri; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta. Ø DMI 3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii Beneficiari eligibili: Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare; Universităţi publice şi private acreditate; Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul ocupării, pieţei muncii şi incluziunii sociale; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Organizaţii sindicale şi patronate; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii; Asociaţii profesionale şi asociaţii ale IMM-urilor; Camere de comerţ şi industrie; ANOFM şi structurile sale teritoriale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; ONG-uri ; Universităţi publice şi private acreditate; Institute de Cercetare în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi pieţei muncii; Ministerul Sănătăţii şi agenţiile/structurile subordonate/coordonate. Ø DMI 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile Beneficiari eligibili: Parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional/regional/local; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; ONG-uri (asociaţii şi fundaţii); Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Membri ai Consorţiilor Regionale pentru educaţie şi formare profesională; Membri ai Comitetelor Locale pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Învăţământul profesional şi tehnic (CLDPS); Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii şi incluziunii sociale; Asociaţii profesionale; Camere de Comerţ şi Industrie; Asociaţii ale IMM-urilor; Asociaţii ale fermierilor şi meseriaşilor; Formatori de FPC autorizaţi publici şi privaţi.

Axa prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare Ø DMI 4.1 Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare Beneficiari eligibili: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Unităţile cu personalitate juridică din subordinea ANOFM. Ø DMI 4.2 Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare

Beneficiari eligibili: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Unităţile cu personalitate juridică din subordinea ANOFM.

Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare Ø DMI 5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare

Beneficiari eligibili: Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; ANOFM şi structurile sale teritoriale; Furnizori de servicii de ocupare acreditaŃi, publici şi privaţi; Instituţii şi


Page 18 of 33

organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii; Camere de Comerţ şi Industrie; Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare; ONG-uri; Autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); Institute de cercetare în domeniul pieţei muncii; Patronate şi organizaţii sindicale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică. Ø DMI 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă Beneficiari eligibili: Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; ANOFM şi structurile sale teritoriale; Furnizori de servicii de ocupare acreditaŃi, publici şi privaţi; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii; Ministerul Sănătăţii şi structurile/agenţŃiile subordonate/coordonate; Organizaţii sindicale; ONG-uri; Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare; Patronate; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Asociaţii profesionale; Institute de cercetare şi dezvoltare.

Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale Ø DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale Beneficiari eligibili: ONG-uri; Cooperative de credit, de consum şi de producţie; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Ministerul Culturii şi Cultelor şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţia Naţională Antidrog; Ministerul de Interne, prin structurile sale de specialitate, inclusiv cele din subordine sau coordonare; Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale; Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Organizaţii sindicale; Patronate; UnităŃi de cult şi asociaţii religioase; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Furnizori de servicii sociale: Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Întreprinderi implicate în economia socială; Autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); Institute de cercetare; Universităţi acreditate, publice şi private. Ø DMI 6.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii Beneficiari eligibili: Cooperative sociale, asociaţii de întrajutorare, ONG-uri cu activitate relevantă pentru specificul acestui DMI; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Ministerul Culturii şi Cultelor şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta; Ministerul de Interne, prin structurile sale de specialitate, inclusiv din subordine-coordonare; Agenţii/instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul ocupării şi incluziunii sociale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; unităŃi de cult şi asociaţii religioase; Autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); Organizaţii sindicale şi patronate; Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi;


Page 19 of 33

Furnizori de servicii sociale publici/privaţi; Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare şi asociaţii ale acestora; Universităţi acreditate, publice şi private. Ø DMI 6.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii Beneficiari eligibili: ONG-uri; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii/instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul ocupării şi incluziunii sociale; Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Organizaţii mass-media; Cooperative sociale; Organizaţii sindicale şi patronate; Autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (unităţi administrativ-teritoriale); Institute de cercetare în domeniul pieţei muncii; Universităţi acreditate, publice şi private; Asociaţii profesionale; Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare. Ø DMI 6.4 Iniţiative trans-naţionale pe piaţa inclusivă a muncii Beneficiari eligibili: ONG-uri (asociaţii şi fundaţii); MMFPS şi agenţii/structuri coordonate/subordonate acestuia; AMPOSDRU şi organismele intermediare POS DRU; Agenţii/instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii şi incluziunii sociale; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor; Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Furnizori de servicii sociale; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (unităţi administrativ-teritoriale); Institute de cercetare în domeniul pieţei muncii şi incluziunii sociale; Organizaţii sindicale şi patronate; Asociaţii ale IMM-urilor; Asociaţii profesionale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Universităţi publice şi private, acreditate.

Axa prioritară 7: Asistenţa Tehnică Ø DMI 7.1. Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POS DRU Ø DMI 7.2. Sprijin pentru promovare şi comunicare POS DRU Beneficiari eligibili: AM şi OI pentru POS DRU

2.6. PO DCA - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari PO DCA finanţează următoarele acţiuni: • studierea şi dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată, precum şi managementul cunoaşterii si folosirea tehnologiilor inovative în administraţie; • studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte state membre; • managementul reformei, inclusiv furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de management; • asistenţă tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională; • asistenţă tehnică pentru planurile de formare profesională; • training şi asistenţă tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici; • studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de monitorizare şi evaluare. Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice


Page 20 of 33

Ø DMI 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ Beneficiari eligibili: SGG – DPP; Instituţiile publice din sectoarele prioritare; Ministere;

MAI; Agenţii; Autorităţi ale administraţiei publice locale; ONG-uri; Universităţi; Asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară. Ø DMI 1.2 Creşterea responsabilizării administraţiei publice Beneficiari eligibili: SGG – DPP; Ministere; MAI; ONG-uri; Universităţi; MFP; Institutul Naţional de Statistică. Ø DMI 1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale Beneficiari eligibili: SGG – DPP; Instituţiile publice din sectoarele prioritare; Ministere; MAI; Agenţii; Autorităţi ale administraţiei publice locale; ONG-uri; Universităţi; Asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară.

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Ø DMI 2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor Beneficiari eligibili: Ministere; MAI; ONG-uri; Autorităţi aleadministraţiei publice locale; Structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale; Asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară. Ø DMI 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor Beneficiari eligibili: SGG – DPP; Instituţiile publice din sectoarele prioritare; Ministere; MAI; Agenţii; Autorităţi ale administraţiei publice locale; ONG-uri; Universităţi; Structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale; ANAF; Asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară.

Axa prioritară 3: Asistenţa tehnică Ø DMI 3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea PO DCA şi pentru pregătirea următorului exerciţiu de programare Ø DMI 3.2 Sprijin pentru activităţile de comunicare şi de promovare ale PO DCA Beneficiar eligibil: AM pentru PO DCA

2.7. POAT - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari Obiectivul POAT este să asigure sprijinul necesar procesului de coordonare şi să

contribuie la implementarea şi absorbţia eficace, eficientă şi transparentă a instrumentelor structurale în România.

Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor Ø DMI 1.1 Sprijin pentru managementul şi implementarea IS Beneficiari eligibili: Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Direcţiile din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Autoritatea de Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit; Autorităţile de Management; Organismele Intermediare; Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (numai pentru proiectele privind activitatea „Sprijin pentru coordonarea strategiei privind polii de creştere”); Instituţiile publice implicate în coordonarea, managementul şi controlul Fondurilor Structurale şi de Coeziune (numai pentru proiectele privind activitatea „Sprijin pentru finanţarea parţială a cheltuielilor de personal ale instituţiilor publice pentru personalul implicat în coordonarea, managementul şi controlul Fondurilor Structurale şi de Coeziune”); Autoritatea Naţională


Page 21 of 33

pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice; Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Ø DMI 1.2 Evaluare

Beneficiar eligibil: Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Ø DMI 1.3 Formare orizontală în domeniul gestionării programelor/proiectelor

Beneficiari eligibili: Direcţia Asistenţă Tehnică din cadrul ACIS; Autoritatea de Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit; Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Ø DMI 1.4 Funcţionarea AM pentru POAT, a ACIS, a ACP şi a AA

Beneficiari eligibili: Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Autoritatea de Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit; Autoritatea de Management pentru POAT

Axa prioritară 2: Dezvoltarea şi sprijin pentru funcţionarea SMIS Ø DMI 2.1 Dezvoltarea şi mentenanţa SMIS şi a reţelei sale digitale

Beneficiar eligibil: Direcţia Coordonare de Sistem din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Ø DMI 2.2 Funcţionarea Unităţii Centrale SMIS şi a reţelei de coordonatori

Beneficiar eligibil: Direcţia Coordonare de Sistem din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Ø DMI 2.3 Formarea utilizatorilor, distribuirea ghidurilor de proceduri şi a manualelor de utilizator, precum şi activităţi de informare privind SMIS

Beneficiar eligibil: Direcţia Coordonare de Sistem din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Ø DMI 2.4 Achiziţia de echipamente şi servicii TI&C

Beneficiari eligibili: Direcţia Coordonare de Sistem din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Autoritatea de Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit; Autorităţile de Management; Organismele Intermediare.

Axa prioritară 3:Diseminarea informaţiei şi promovarea IS Ø DMI 3.1 Diseminarea informaţiilor generale şi derularea activităţilor de publicitate cu privire la IS alocate României Ø DMI 3.2 Funcţionarea Centrului de Informare pentru IS

Beneficiar eligibil: Direcţia Coordonare de Sistem din cadrul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.


Page 22 of 33

Capitolul 3 – Ciclul managementului de proiect la nivel european

3.1. Definirea PCM (Project Cycle Management)

Managementul ciclului de proiecte (Project Cycle Management, PCM) este instrumentul de planificare cel mai utilizat pentru proiectele şi programele finanţate de UE. PCM este o metodologie de pregătire, implementare şi evaluare a proiectelor şi programelor bazată pe o abordare integrată şi logică. Această metodă permite identificarea proiectelor şi programelor şi organizarea acestora în portofolii. PCM ajută la măsurarea următoarelor aspecte: • gradul în care proiectele respectă şi contribuie la implementarea politicilor UE (ex: respectarea drepturilor omului, dezvoltare durabilă, protecţia mediului etc.); • gradul de relevanţă al proiectelor pentru probleme/nevoi reale ale grupurilor ţintă/beneficiarilor; • fezabilitatea proiectelor – obiectivele acestora sunt realist formulate şi pot fi atinse în contextul dat; • beneficiile generate de proiect sunt durabile.

3.2. Etape şi principii PCM

3.2.1. Etapele PCM

Managementul ciclului de proiect este organizat în şase faze: programare, identificare, formulare, finanţare (contractare), implementare, evaluare. Aceste faze sunt interdepen-dente, fiind integrate într-un sistem de tip feedback loop (un element în modifică pe următorul şi este modificat de schimbările produse în elementul care îl precede).


Page 23 of 33

Etapa de programare cuprinde: analizarea situaţiei (la nivel naţional, sectorial etc.), identificarea problemelor/constrângerilor, identificarea oportunităţilor de dezvoltare, identificarea priorităţilor sectoriale. Identificarea presupune: conceptualizarea ideii de proiect, parcurgerea paşilor etapei de analiză (analiza părţilor interesate, analiza problemelor, analiza obiectivelor, selectarea strategiei), măsurarea relevanţei ideii de proiect. În etapa de formulare, următoarele acţiuni au loc: operaţionalizarea ideii de proiect (project plan), evaluarea ideii de proiect în termeni de succes şi durabilitate, redactarea cererii de finanţare. Finanţarea presupune: evaluarea propunerii de proiect de către finanţator, evaluarea documentelor de sprijin, semnarea contractului de finanţare. Etapa de implementare cuprinde: executarea contractului de finanţare, organizarea licitaţiilor din cadrul contractului, utilizarea managementului de proiect (verificarea rapoartelor de progres: indicatori realizaţi vs. indicatori planificaţi), ajustarea planificării. În etapa de evaluare: finanţatorul evaluează proiectul pentru a vedea modul în care s-au atins obiectivele, sunt identificate exemple de bună practică şi lecţii învăţate, rezultatele evaluării sunt folosite pentru a planifica proiecte viitoare.

3.2.2. Principiile PCM

§ Fazele ciclului proiectului – proces de decizie structurat şi documentat § Orientarea partenerilor/factorilor interesaţi – implicarea factorilor interesaţi în luarea

deciziilor § Planificarea cadrului logic – structură completă şi consistentă a programului/proiectului § Durabilitatea – condiţii care să asigure curgerea continuă a beneficiilor § Abordarea integrată – documentaţie integrată, consistentă şi standardizată.


Page 24 of 33

Capitolul 4 – De la idee la proiect: etapa de analiză

Managementul ciclului de proiect are la bază un proces sistematic şi analitic – abordarea logică în proiecte – care „sprijină” planificarea şi implementarea unui proiect/program. Planificarea are la bază analiza problemelor existente aşa cum sunt acestea percepute de cei care se confruntă cu ele; acest lucru asigură relevanţa intervenţiei. Abordarea logică în proiecte cuprinde trei etape principale: § etapa de analiză § etapa de planificare § elaborarea matricei logice.

Etapa de analiză cuprinde: • analiza părţilor interesate (stakeholder analysis) – identificarea şi caracterizarea factorilor interesaţi, evaluarea capacităţii lor de a influenţa proiectul. • analiza problemelor – analiza situaţiei actuale, identificarea problemelor cheie şi a problemei centrale (core problem), a constrângerilor şi a oportunităţilor, determinarea relaţiilor cauză-efect; • analiza obiectivelor – soluţii la problemele identificate (situaţia dezirabilă), stabilirea relaţiilor mijloace-scopuri; • analiza strategiilor – compararea diferitelor opţiuni de aplicare a soluţiilor, selectarea strategiei optime.

4.1. Analiza părţilor interesate

Factorii interesaţi (stakeholders) sunt definiţi ca persoane, grupuri de persoane, instituţii, organizaţii profesionale, companii etc., care pot avea o legatură, directă sau indirectă, cu proiectul sau programul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale şi instituţionale ale proiectului sau programului şi minimiza impactul negativ, în cadrul analizei factorilor interesaţi se identifică toţi acei factori care ar putea influenţa implementarea acestuia, fie pozitiv, fie negativ. Se impune ca analiza factorilor interesaţi să aibă loc într-un stadiu incipient, respectiv în fazele de identificare şi formulare ale proiectului sau programului. În cadrul diferitelor comunităţi pot exista deosebiri între sexe în ce priveşte rolurile şi responsabilităţile, privind accesarea şi controlul resurselor, precum şi cu privire la gradul de participare la luarea deciziilor. În general, în lume, femeile şi bărbaţii nu au acces egal la serviciile publice (ex. sănătate, educaţie) şi nu au şanse egale în viaţa economică, socială şi politică. Inegalitatatea de şanse dintre bărbaţi şi femei împiedică evoluţia socială şi dăunează dezvoltării. O tratare necorespunzătoare a diferenţelor între sexe poate afecta eficacitatea şi durabilitatea proiectelor şi programelor şi poate adânci inechităţile existente. De aceea, este vitală identificarea diferenţelor şi a inegalităţii de şanse dintre bărbaţi şi femei acolo unde ele există, a intereselor, dificultăţilor şi potenţialului specifice fiecăruia dintre sexe, pentru a le lua în considerare în Analiza factorilor interesaţi ca pe două grupuri distincte.

Ideal, proiectul sau programul ar trebui să fie elaborat în cadrul unui seminar interactiv, cu participarea reprezentanţilor principalilor factori interesaţi (ex. administraţia publică locală sau centrală, sectorul ONG, mediul de afaceri/sectorul IMM, organizaţii sindicale, patronale, cetăţenii etc.) şi o reprezentare echilibrată a intereselor femeilor şi bărbaţilor. Ori de câte ori


Page 25 of 33

Cadrul Logic este revizuit, pe durata vieţii unui proiect, analiza iniţială a factorilor interesaţi trebuie şi ea revăzută.

Analiza factorilor interesaţi şi analiza problemelor sunt strâns legate între ele; fără a avea opinia oamenilor asupra unei probleme, nu vor fi clare nici cauza problemei, nici nevoile oamenilor şi nici soluţiile de rezolvare.

4.2 Analiza problemelor

Analiza problemelor identifică aspectele negative ale unei situaţii problematice actuale şi stabileşte relaţia „cauză-efect” dintre problemele existente.

Analiza implică trei paşi: Ø Definirea şi delimitarea clară a cadrului analizei (situaţia problematică actuală) Ø Identificarea problemelor majore definite ca stări, dificultăţi, aspecte negative cu care se confruntă grupurile ţintă, beneficiarii şi factorii interesaţi (este răspunsul la întrebarea „Care este/sunt problema/problemele?”) Ø Vizualizarea problemelor în formă grafică, numită „arborele problemelor” sau „ierarhia problemelor”, pentru a stabili relaţiile cauză-efect.

Analiza se prezintă sub forma unei scheme grafice, având în partea superioară efectele problemei şi cauzele ei dedesubt. Analiza are ca ţintă identificarea blocajelor reale, cărora factorii interesaţi le acordă prioritate şi pe care caută să le înlăture.

Odată completat, Arborele problemelor prezintă imaginea completă a unei situaţii negative existente, pe care dorim să o îmbunătăţim ca urmare a implementării proiectului.

Impactul acestui tip de schemă logică poate fi maxim dacă este elaborată în cadrul unui seminar cu cei vizaţi şi care cunosc situaţia, condus de o persoană care înţelege dinamica grupului şi are experienţă în utilizarea metodei (un moderator).

Această abordare poate fi combinată cu altele, de tipul studiilor tehnice, economice sau sociale, ale căror rezultate ar putea completa analiza făcută în cadrul seminarului cu factorii interesaţi.

4.3 Analiza obiectivelor

Analiza obiectivelor este o metodă concepută să: Ø descrie „situaţia îmbunătăţită” (stadiul viitor dorit), ca urmare a implementării proiectului; Ø verifice ierarhizarea obiectivelor; Ø ilustreze grafic relaţiile „cauză-efect”.

„Situaţia negativă” ilustrată de Arborele problemelor este transpusă într-o „situaţie îmbunătăţită”, prin reformularea pozitivă a problemelor identificate. De exemplu, „producţia agricolă scăzută”, situaţie negativă, este reformulată în „producţia agricolă ridicată”, ca situaţie pozitivă. Aceste formulări pozitive devin astfel obiective. Ele se prezintă într-o altă schemă logică numită Arborele obiectivelor. Arborele obiectivelor oferă perspectiva clară a situaţiei viitoare îmbunătăţite.

Adesea, o asemenea schemă logică prezintă fie un număr prea mare de obiective, fie obiective de mare anvergură (ex. fiscalitate redusă, scheme de creditare accesibile, cadru legal stabil) care nu pot fi îndeplinite ca urmare a implementării unui singur proiect, dar ar putea constitui obiective pentru un proiect mai mare, de interes naţional sau chiar pentru un program sectorial, regional sau naţional. Alte obiective apar drept nerealiste. În astfel de


Page 26 of 33

cazuri, se pot formula alte obiective posibil de îndeplinit în locul celor nerealiste, care trebuiesc abandonate complet.

Cum formulăm obiectivele proiectului? Un obiectiv bine formulat trebuie să răspundă la următoarele întrebări: § Ce trebuie să se schimbe? § Câtă schimbare este necesară? § Pe cine vizează schimbarea? § Unde se va produce schimbarea? § Când se va produce schimbarea? În plus, este util ca obiectivele proiectului să fie: - specifice – să spună corect ce se urmăreşte prin proiect, - relevante – pentru nevoile beneficiarilor şi pentru priorităţile programelor de finanţare vizate, - măsurabile – la finalul proiectului să ştim dacă le-am atins şi dacă da, în ce proporţie, să dea informaţii despre cum vom evalua atingerea obiectivului la finalul proiectului, - posibil de atins/realist - cu limită în timp.

4.4 Analiza strategiilor

Pasul final al fazei de analiză constă în alegerea strategiei care va fi aplicată pentru a îndeplini obiectivele propuse prin proiect. Alegerea strategiei constă în selectarea, din arborele obiectivelor, a unor obiective care vor fi incluse în proiect (obiective care vor fi îndeplinite sau parţial îndeplinite ca urmare a implementării proiectului), a altor obiective care vor rămâne în afara proiectului (obiective care nu vor fi îndeplinite prin proiectul propus) precum şi în alegerea obiectivului central – „scopul proiectului” (ex. „capacitate tehnică şi managerială sporită”) şi alegerea obiectivelor generale (ex. „număr sporit de locuri de muncă”, „şomaj scăzut”, „nivel ridicat al veniturilor din turism”).

Acest pas presupune: Ø stabilirea unor criterii clare pentru alegerea strategiei Ø identificarea diferitelor strategii posibile pentru îndeplinirea totală sau parţială a obiectivelor selectate pentru proiect Ø alegerea strategiei proiectului. Cea mai pertinentă şi fezabilă strategie este selectată pe baza unui număr de criterii precum: ~ priorităţile celor implicaţi/partenerilor, bugetul disponibil/posibilităţile de cofinanţare ~ relevanţa pentru grupul ţintă ~ probabilitatea succesului sau minimalizarea riscurilor ~ complementaritatea cu alte proiecte ~ posibilitatea implicării sectorului privat ~ intervalul de timp necesar.

Grupurile de obiective înrudite, grupate pe verticală, din „arborele obiectivelor”, se numesc strategii. Unul sau mai multe dintre aceste grupuri de obiective vor fi selectate ca strategie a proiectului propus. Strategia potrivită se alege în raport de resursele materiale şi umane potenţial utilizabile pe perioada de implementare a proiectului şi pe baza unui număr de criterii, cum ar fi: priorităţile factorilor interesaţi, şansa de succes, bugetul, relevanţa,


Page 27 of 33

timpul necesar implementării, contribuţia la reducerea inegalităţilor, inclusiv a inegalităţilor de şanse dintre femei şi bărbaţi etc.


Page 28 of 33

Capitolul 5 – Etapa de planificare a proiectului

Planificarea unui proiect trebuie să răspundă la următoarele chestiuni fundamentale: § care este durata de execuţie a proiectului - din momentul conceperii şi până în momentul terminării lui; § cu ce resurse va fi realizat şi cum vor fi folosite aceste resurse; § costul proiectului; § performanţele şi calitatea rezultatelor.

Într-o primă fază, planul unui proiect este în esenţă un orar al activităţilor componente. La acest stadiu, esenţiale sunt dependenţele dintre activităţi şi duratele lor. Pe baza acestor elemente se poate da o primă estimare a duratei proiectului şi se poate stabili „cine ce face” şi „când”.

În continuare, se iau în considerare resursele necesare şi disponibilitatea în timp a acestora. Cum în general resursele sunt disponibile în cantităţi limitate, este posibil ca anumite elemente ale planificării iniţiale - inclusiv durata proiectului - să se modifice.

Într-un alt stadiu, şi de cele mai multe ori în paralel cu cel precedent, sunt analizate costurile implicate, ca şi nivelurile de performanţă şi calitatea rezultatelor. Durata proiectului ca şi alte elemente ale planificării se pot iarăşi modifica în vederea respectării unor standarde specifice.

Considerarea costurilor şi a resurselor implică elaborarea unor planuri complementare care privesc bugetul proiectului şi activitatea de procurare a resurselor.

Iniţial, un proiect se reduce la o opţiune (obiectiv) ca de exemplu construirea unei fabrici, a unei nave spaţiale sau a unui hotel, lansarea unui nou produs, un proiect de cercetare – dezvoltare etc. Opţiunea aparţine unei entităţi - fizice sau juridice - care formează un prim nucleu al viitoarei echipe responsabile cu realizarea proiectului. Nucleul conturează o primă descompunere a proiectului în activităţi fundamentale. Acestea sunt descompuse la rândul lor în părţi - activităţi - mai mici. Gradul de detaliere diferă de la un proiect la altul - în definitiv fiecare proiect este unic în felul său! – şi implică folosirea de noi specialişti care completează nucleul iniţial. În cadrul proiectelor de anvergură este posibil ca între grupele de specialişti să existe relaţii de subordonare, fapt care conduce la o veritabilă structură ierarhizată a muncii şi a responsabilităţilor.

În concluzie, planificarea unui proiect este un proces iterativ şi implică realizarea progresivă a unei structuri adecvate de conducere.

5.1. Activităţile planificate ale proiectului

Pot fi desfăşurate numai prin cheltuirea de mijloace sau resurse, care pot fi umane, materiale şi financiare. Structura detaliată de lucru (SDL) permite descompunerea progresivă a cantităţii de muncă necesară în părţi suficient de mici încât să permită estimarea unor responsabilităţi individuale în proiect şi a resurselor umane necesare.

5.2. Bugetul proiectului

Costurile unui proiect reprezintă traducerea în termeni financiari a tuturor mijloacelor sau resurselor identificate pentru a desfăşura activităţile planificate ale unui proiect, precum


Page 29 of 33

şi activităţile de management şi suport (cum ar fi stabilirea unui birou de coordonare, personal administrativ şi de contabilitate etc.). Proiectele cofinanţate din diverse surse trebuie să clasifice costurile pe baza originii bugetului: UE, solicitant. Realizarea bugetului în 4 paşi:

1. Defalcarea proiectului în activităţi care consumă resurse 2. Calcularea resurselor pentru fiecare activitate

- Resurse legate de personal - Resurse care nu sunt legate de personal

o Echipamente (calculatoare, mobilier etc.) o Consumabile (hârtie, cartuşe imprimantă, CD-uri etc.) o Transport şi diurnă o Comunicaţii (telefon, fax, poştă, email) o Publicaţii (tipărire, editare etc.) o Servicii contractate o Alte costuri

3. Estimarea costurilor. Soluţii: Ø Să obţineţi informaţii de la furnizori. Ø Să le cereţi membrilor echipei, din departamente specializate, să facă o estimare. Ø Să aflaţi de la cineva care a făcut un proiect similar.

4. Prelucrarea datelor şi întocmirea bugetului - Salariile (câte persoane, cu normă întreagă/parţială, la ce salariu) - Costuri directe pentru activităţi - Costuri indirecte/de regie (spaţii pentru birouri, întreţinere, electricitate etc.) - Costuri accidentale

5.3. Indicatori de verificare a obiectivelor (IVO) şi surse de verificare

IVO sunt unităţi de măsură alese pentru a demonstra atingerea scopurilor. Ele descriu obiectivele generale, scopul proiectului şi rezultatele în termeni măsurabili din punct de vedere operaţional – cantitate, calitate, grupuri ţintă, timp şi loc. IVO trebuie definiţi prin specificarea - pentru fiecare rezultat, pentru scopul proiectului şi, uneori, pentru obiectivele generale - a următoarelor aspecte: ~ cantitate (cât?) ~ calitate (ce?) ~ grup ţintă (cine?) ~ timp/perioadă (când începe? cât durează?) ~ loc (unde?)

Descrierile oferite de către aceşti indicatori trebuie să fie corecte (dacă nu, alţi indicatori vor trebui adăugaţi sau vor trebui găsiţi unii noi). Atunci când este dificil de găsit un IVO bun ca o măsurare directă a unui rezultat/obiectiv, trebuie găsiţi „indicatori apropiaţi” (numărul de eutoturisme vândute – pentru a măsura indirect nivelul veniturilor), ţinând cont de faptul că, dacă există IVO cuantificabili şi verificabili, aceasta este o contribuţie valoroasă la un management, o monitorizare şi evaluare mai bune şi mai obiective ale proiectului.

IVO sunt un mijloc de evaluare a proiectului în faza sa iniţială, dar şi pe parcurs şi după implementare. IVO care măsoară scopul proiectului trebuie să cuprindă ideea de „beneficii durabile” pentru „grupul ţintă”. Aşadar, printre criteriile pe care IVO trebuie să le


Page 30 of 33

îndeplinească, pe lângă specificitatea privind cantitatea şi calitatea, precum şi relevanţa lor, ei trebuie, de asemenea, să fie independenţi unul de altul şi verificabili, adică să se bazeze pe informaţii accesibile.

Surse de verificare Pentru obţinerea de informaţii privind IVO, trebuie să se facă distincţie între sursele din cadrul proiectului şi sursele din afara proiectului (surse existente). Cele din urmă trebuie verificate pentru a se asigura că sunt cele corespunzătoare, credibile, suficient de specifice, accesibile (unde şi când) şi că pot fi obţinute la costuri rezonabile. Aceleaşi criterii, credibilitatea şi accesibilitatea, se menţin şi pentru sursele care trebuie colectate, procesate şi păstrate în cadrul proiectului. IVO pentru care nu pot fi identificate surse corespunzătoare trebuie înlocuiţi!

5.4. Sustenabilitatea

Sustenabilitatea este caracteristica proiectului de a putea oferi beneficii grupului ţintă pentru o perioadă extinsă de timp şi după finalizarea sa (după terminarea finanţării). Sustenabilitatea este cerinţa principală pentru ca un proiect să fie eficient în cadrul realităţii în care intervine. De aceea, proiectul propus trebuie să poată oferi o gamă de beneficii pentru grupuri ţintă specificate în cadrul unei perioade de timp stabilite. Totuşi, se poate admite că sustenabilitatea depinde într-o mare măsură de păstrarea condiţiilor iniţiale din momentul depunerii sau demarării proiectului. Planificarea unui proiect sustenabil presupune: ~ stabilirea de rezultate şi activităţi care pot fi susţinute după ce asistenţa externă a fost epuizată în cea mai mare parte; ~ formularea de întrebări pertinente cu privire la fiecare factor de sustenabilitate (întrebările şi răspunsurile vor fi diferite în fiecare etapă); ~ evaluarea scopului, rezultatelor, activităţilor şi ipotezelor/precondiţiilor proiectului în lumina acestor întrebări.

Analiza sustenabilităţii proiectului la sfârşitul etapei de identificare poate conduce la regândirea sau adăugarea de rezultate, activităţi, ipoteze sau precondiţii, la solicitarea de noi studii sau anchete specifice şi la formularea de recomandări pentru faza de implementare.

Principalii factori care pot influenţa sustenabilitatea proiectului sunt: Ø factorii politici sau măsurile de sprijin ale unor politici locale, valorile socio-culturale ale unui grup ţintă, capacitatea instituţională şi de management; Ø adecvarea tehnologiei folosite, viabilitatea financiară şi economică a proiectului; Ø impactul asupra mediului înconjurător, inclusiv măsurile de conservare şi protecţie; Ø consideraţii şi implicaţii de gen (oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi pe piaţa muncii) etc. Asigurarea sustenabilităţii proiectului sub aspectul viabilităţii sale în timp şi nu neapărat financiare este un criteriu important de evaluare şi selecţie a proiectelor. În faza de depunere a Cererii de Finanţare, sustenabilitatea trebuie demonstrată prin implicarea în proiect a partenerilor adecvaţi, prin obţinerea sprijinului moral al anumitor organisme sau grupuri sociale, prin stabilirea de parteneriate pe termen lung, şi toate acestea pentru a garanta întreţinerea şi valorificarea investiţiilor realizate şi a rezultatelor obţinute.


Page 31 of 33

Capitolul 6 – De la proiect la cererea de finanţare. Aspecte generale privind accesarea banilor europeni

6.1. Compania/instituţia dumneavoastră poate obţine bani europeni nerambursabili?

Companiile/instituţiile care pot obţine bani europeni pentru dezvoltarea angajaţilor, creşterea competitivităţii lor, infrastructura locală, sunt cele care: � sunt legal constituite în România; � nu sunt în stare de faliment sau pe cale de lichidare; � nu au suferit condamnări definitive; � şi-au plătit obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurările sociale; � nu au datorii fiscale; � pot dovedi că au capacitatea financiară de a susţine proiectul pentru care trimit Cererea de Finanţare – prin rezultatul net din bilanţul contabil al ultimilor 2 ani; � au resurse administrative pentru a susţine proiectul (angajaţi, echipamente, staţii de lucru etc.); � sunt direct responsabile pentru pregătirea şi managementul proiectului; � se încadrează în condiţiile specifice menţionate în „Ghidul Solicitantului – Axa prioritară nr. _, Domeniul major de intervenţie __” în cadrul căruia se depune Cererea de Finanţare. Aceste informaţii sunt menţionate la rubrica din Ghidurile solicitanţilor numită „Eligibilitatea solicitanţilor şi a partenerilor”. Fiecare ghid are o astfel de rubrică. În cazul în care doriţi să realizaţi un proiect în parteneriat cu o altă firmă sau instituţie, atunci partenerul dvs. trebuie să îndeplinească o serie de criterii de eligibilitate menţionate, de asemenea, în Ghidul Solicitantului.

6.2. Pentru ce tipuri de acţiuni/proiecte puteţi obţine bani europeni nerambursabili?

Răspunsul la această întrebare poate fi obţinut după parcurgerea DOCUMENTELOR CADRU DE IMPLEMENTARE şi a GHIDURILOR SOLICITANŢILOR lansate deja în Programele Operaţionale următoare: Ø Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor – www.inforegio.ro; Ø Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), gestionat de Ministerul Muncii – www.fseromania.ro; Ø Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), gestionat de Ministerul Economiei şi Finanţelor – www.mimmc.ro; Ø Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), gestionat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – www.mmediu.ro; Ø Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS Transport), gestionat de Ministerul Transporturilor – www.mt.ro; Ø Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA), gestionat de Ministerul Administraţiei şi Internelor – www.mai.gov.ro sau www.fseromania.ro;

http://www.inforegio.ro/

http://www.fseromania.ro/

http://www.mimmc.ro/

http://www.mmediu.ro/

http://www.mt.ro/

http://www.mai.gov.ro/



Page 32 of 33

Ø Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – www.maap.ro sau www.apdrp.ro.

6.3. Etape pe care trebuie să le parcurgă compania/instituţia dvs. până la primirea banilor şi aspecte ce trebuie respectate în cheltuirea finanţării primite

@ se lansează cererile de oferte de proiecte (la adresele de web menţionate mai sus), @ compania/instituţia dvs. are o nevoie de dezvoltare (ex. de a forma o parte din angajaţi în utilizarea unei noi tehnologii, de a achiziţiona software şi echipamente performante pentru Departamentul Tehnic) şi află că pentru satisfacerea acestei nevoi poate primi o finanţare nerambursabilă care să-i susţină o parte din cheltuieli (de la 100% la 40%), @ compania/instituţia ia decizia de a dezvolta un proiect pentru rezolvarea acestei nevoi şi de a scrie o cerere de finanţare pentru a primi bani care să susţină o parte din cheltuielile proiectului, @ compania/instituţia analizează Ghidul Solicitantului specific Programului de finanţare şi Axei prioritare în care se include nevoia sa de dezvoltare. Din Ghidul Solicitantului sunt foarte importante următoarele rubrici:

§ Eligibilitatea solicitanţilor şi a partenerilor (sau Categorii de beneficiari eligibili): arată dacă compania/instituţia dvs. poate primi finanţare; § Activităţi eligibile: arată dacă ceea ce doreşte compania/instituţia dvs. să facă poate primi finanţare; § Categorii de cheltuieli eligibile: arată ce costuri pot fi susţinute prin finanţarea nerambursabilă; § Dimensiunea finanţării acordate: arată sumele minime şi maxime care pot fi susţinute prin finanţarea nerambursabilă şi procentul acesteia din Total cheluieli eligibile ale proiectului.

�� Parcurgerea cu atenţie a Ghidului Solicitantului specific Programului de finanţare pe care îl vizaţi este primul pas în obţinerea banilor nerambursabili europeni. Citirea superficială a acestuia vă poate conduce fie către situaţia de a scrie o Cerere de Finanţare care să fie respinsă, fie să treceţi cu vederea o oportunitate de a primi bani. @ compania/instituţia identifică, după parcurgerea Ghidului Solicitantului, dacă este eligibilă: poate primi finanţare pentru rezolvarea nevoii sale de dezvoltare; @ dacă atât nevoile sale sau activităţile pe care şi le propune, cât şi compania/instituţia sunt eligibile (se încadrează în limitele Ghidului Solicitantului), atunci se stabileşte o echipă de proiect cu scopul de a dezvolta proiectul şi de a scrie Cererea de Finanţare. Există varianta ca această echipă de proiect să lucreze cu o firmă de consultanţă care să sprijine compania/instituţia în realizarea Cererii de Finanţare şi apoi în managementul proiectului; @ echipa elaborează proiectul (stabileşte ce acţiuni sunt necesare pentru rezolvarea problemei/nevoii companiei/instituţiei) şi scrie Cererea de Finanţare. Formatul Cererii de Finanţare se găseşte la adresa de web unde este postat Ghidul Solicitantului. Formatul Cererii de Finanţare este standard şi trebuie respectat întocmai de către echipa de proiect. Cererile de finanţare pentru proiecte de dezvoltare a angajaţilor se completează după înregistrarea companiei/instituţiei pe site-ul www.fseromania.ro, prin accesarea unui cont personal;

http://www.maap.ro/

http://www.apdrp.ro/



Page 33 of 33

Rubrici ale Cererilor de Finaţare şi anexe (exemplu)

CERERI DE FINANŢARE SCRISE ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Cererea de finanţare: ~ „Parteneri implicaţi în derularea proiectului” ~ „Proiectul” (titlul, coordonatorul, obiectivul şi tipul proiectului, clasificarea domeniilor, locaţia proiectului, obiectivele orizontale ale POSDRU, durata proiectului) ~ „Indicatori” (de realizare imediată, de rezultat) ~ „Grup ţintă” ~ „Date financiare” – pachetul de finanţare a proiectului

Anexa I a Cererii de Finanţare: ~ ID proiect ~ titlul proiectului ~ obiectivul proiectului ~ contextul proiectului ~ justificarea necesităţii implementării proiectului ~ activităţile proiectului ~ graficul activităţilor proiectului ~ resursele alocate pentru implementarea proiectului ~ rezultate anticipate ~ managementul proiectului şi metodologia de implementare ~ proiect generator de venit ~ sustenabilitatea proiectului ~ date statistice privind grupul ţintă ~ obiective orizontale: egalitatea de şanse ş.a. ~ alte informaţii relevante ~ complementaritatea cu alte strategii, proiecte, programe ~ bugetul cererii de finanţare

@ echipa de proiect definitivează Cererea de Finanţare şi documentele anexă şi le trimite la adresa menţionată în Ghidul Solicitantului în forma menţionată de către acesta; @ este evaluată Cererea de Finanţare de către o echipă de evaluatori. Compania/instituţia primeşte mesaje privind stadiul evaluării Cererii sale de Finanţare şi dacă aceasta este sau nu acceptată pentru finanţare; @ dacă Cererea de Finanţare este aprobată, compania/instituţia trebuie să trimită o serie de documente suplimentare (solicitate de instituţia care a evaluat proiectul), iar apoi urmează semnarea contractului de finanţare; @ compania/instituţia implementează proiectul în acord cu activităţile, metodologia şi bugetul din Cererea de Finanţare. În implementarea proiectului, compania/instituţia trebuie să respecte informaţiile din documentele anexă la contractul de finanţare şi legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice şi ajutorului de stat.

Documents

Curs Expert Accesare