C.1. Dezvoltarea turismului o perspective istorica

Turismul reprezinta un ansamblu de activitati prin care individual isi petrecea timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbunatatii cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament.De asemenea turismul reprezinta o industrie creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si servicilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un nivel inalt de calitate si in conditiile protectiei si conservarii mediului inconjurator. Termenul turism provine de la cuvintele taurnos (gr), turnus (lat), care inseamna calatorie in circuit, cu punct plecare si punct de sosire in acelasi loc. De aici s-a ajuns la termenul tour (eng,fr), care inseamna calatorie, plimbare sau tur. Persoana care efectueaza un tur sau se deplaseaza spre un loc situate inafara resedintei obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carui motiv de calatorie sunt altele decat exercitarea profesiei se numeste turist.Sunt considerate turisti persoanele care: efectuaza o calatorie de agreement se deplaseaza in statiunile balnea-climatermice se deplaseaza in alta localitate in scopul de a participa sau asista la competitii sportive se deplaseaza in scop professional(conferinte,reuniuni stiintifice,misiuni religioase) calatoresc in scopuri culturaleIntreprinderea de turism(firma) Turisti

Factori care au contribuit la aparitita si dezvoltarea turismului sunt urmatorii: A) Dupa importanta: a) factori primari: - veniturile populatiei - miscarea populatiei (notalitate, mortalitate, spor natural, migratie) - oferta turistica b) factori secundari: - facilitati de viza - cooperarea internationala - masuri organizatorice B) Dupa natura social-economica: a) factori economici: - preturi si tarife - veniturile populatiei - oferta turistica b) factori social: urbanizarea si timpul liber c) factori demografici: - evolutia numerica a populatiei - modficarea duratei medii de viata - structurarea pe varste si categorii socio-profesionale d) factori psihologici: - educative si de civilizatie - nivelul de instruire - temperamentul - dorinta de cunoastere e) factori tehnici: - performantele mij. de transport - tehnologiile in constructii - parametrii tehnici ai diferitelor instalatii f) factori politico-organizatorici: - legislatie - formalitati la frontiere - regimul vizelorC) Dupa durata in timp a actiunii lor: a) factori de influenta permanenta: - puterea de cumparare a populatiei - miscarea populatiei - stabilitate politica - timpul liber b) factori conjuncturali: - crizele economice - dezechilibrele politice - catastrofe not - conflicte armate - conditii meteo

In evolutia turismului se pot distinge urmatoarele etape istorice: A) Etapa turismului incipient debuteaza in antichitatea timpurie cand focarele de civilizatie din Asia de E (China), Asia de S (India), Asia de V (Persia, Mesopotamia), bazinul mediteranean (civilizatiile: greaca, romana, feniciana, egipteana) au constituit primire favorabile ale miscarilor cu caracter turistic.Orasele Roma, Atena, Alexandria, Cartogina, Tir, Sidon, etc., erau centre module care concentrau numerosi vizitatori. Obiectivele atractive erau jocurile de la Olimpia si Nemeea (dedicate lui Zeus), jocurile de la Istm si Delphi dedicate lui Poseidon si Appolo, jubileele regale din Egiptul Faraonului Ramsses, Aogara Atenei, oracolele din Delphi si Dodona etc. Existau si o serie de factori restrictivi cum ar fi: caile de comunicatie slab dezvoltate, mijloacele de transport precare, legislatie restrictiva, de asemenea erau prezente si elemente de infrastructura: hanuri, institute de ospitalitate, statiuni de cura (ex. Germisora, Herculane) erau si insotitori renumerati (ghizi). B) Etapa pseudo-turistica (Evul mediu-timpuriu si mijlociu) Cand pelerinajele religioase spre Roma si Ierusalim, spre Mecca si Medina, spre Lhasa si Muntele Fuji constituie poli de atractie pentru convoaie de bunuri si profit, iar schimburile com. determina extinderea drumurilor com. (Drumul Matasii, D.Sarii, D.Vinului, etc.), extinderea legaturilor maritime si aparitia porturilor mediterane (Venetia, Genova, Marsilia) si Asiatice. Reteaua de hanuri se extinde. Mijloacele de transport se imbunatatesc si se infiinteaza primele universitati care vor contribui la relansarea turismului cultural (Bologna 1119, Rorunna 1130, Sorbona 1200, Cambridge 1209, Oxford 1214, etc.). C) Etapa turismului de anvergura Cuprinde urmatoarele perioade: a) Perioada sec XV-XVII sau Evul Mediu tarziu. In aceasta perioada impulsul dat de renastere si de marile descoperiri geografice va pregati terenul pentru evolutia ulterioara a expansiunilor coloniale, va avea loc intensificarea circulatiei maritime in Atlantic si Indian, liberalizarea circulatie persoanelor si aparitia pasapoartelor. b) Perioada evolutiei industriale. Este marcata de dezvoltarea industriei, cresterea populatiei, cresterea nivelului de trai, diversificarea cailor de transport. De asemenea apar primele hoteluri, statiunile balneare din Germania, Cehia (Kardou, Vivary). In anul 1841 Thomas Cook initiaza calatoria turistica si in scurt timp apar agentiile de voiaj, cluburile de turism si asociatiile de vacanta pentru promovarea oc. de recreere din Franta, Germania, Norvegia, Elvetia, Italia, Suedia. In aceasta perioada se ajunge la turismul de masa prin excursii de vacanta si de weekend (Anglia), si are loc reorientarea omului spre natura si spre valorile eterne ale peisajului. Din a 2-a jumatate a sec. XIX dateaza asezarile turistice de pe Coasta de Azur de pe Riviera Italiana, de pe Coasta Spaniola si primele ghiduri turistice. De asemenea Geografia turismului ajunge obiect de studiu la universitatile Dusseldorf, Roma, Berlin, iar la Bistrita 1999.D) Perioada turismului de masa (la mij.sec XX), implica un numar mare de persoane si are urmatoarele cauze: scurtarea zilei de munca si a saptamanii de lucru, cresterea productivitatii muncii si a timpului liber, venitul, dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice, cresterea nevoii de recreere si recuperare. Acest turism de masa prezinta o serie de caracteristici: fluxuri turistice intensificarea turismului intern si international cresterea consumului turistic distantelor de deplasare mobilitate deosebita accentuarea caracterului social ce participa mai multe paturi sociale afirmarea turismului de vacanta aparitia unor organisme internationale de profil (Organizatia Mondiala a Turismului, Asociatia Internationala de Turism) a unor firme de turism a ghidurilor de calatorie Una dintre trasaturile majore ale turismului de masa este agresivitatea de mediu si consumul exagerat de resurse, prin urmare in ultimele doua decenii se observa trecerea la o alta perioada din istoria turismului si anume perioada turismului alternativ.

C.2. Locul turistic. Timpuri de locuri turistice

Locul turistic este un spatiu care concentreaza resurse atractive, elemente de infrastructura si fluxuri de turisti. In functie de potentialul atractiv, exista urmatoarele categorii de locuri turistice:a) locuri turistice cu resurse naturale (forme de relief, climat tonic stimulativ, climat sedativ, cliamt excitant, ape minerale, ape curgatoare, lacuri, zone litorale, paduri, etc.)b) locuri turistice cu resurse antropice (asezari rurale si urbane, statiuni turistice, muzee, monumente, constructii, manifestari, traditii si obiceiuri populare, etc.)In functie de complexitatea lor (resurse atractive + infrastructura) locurile turistice suporta urmatoarea clasficare:Tipuri de locuri turistice

Caractere

Locuri de cazarePopulatie localaFunctii turistice si urbane diversificare

Sit turistic---

Enclava turistica+--

Statiuni turistice++-

Oras turistic+++

Locurile turistice se individualizeaza pe baza ofertei turistice. Aceasta este un sistem de elemente atractive (naturale si antropice) si functionale (echipamente si servicii), prin intermediul carora se materializeaza actul turistic si se satisface cererea solicitata de catre consumatorul de turism.Oferta turistica prezinta urmatoarea tipologie:a) oferta primara constituita din resurse naturaleb) oferta secundara reprezentata prin resurse antroipicec) oferta potentiala conturata prin insumarea ofertei primare cu oferta secundarad) oferta reala sau efectiva care se refera la resursele turistice valorificate efectiv prin activitati turistice datorita prezentei in locul turistic respectiv a infrastructurii specifice (baza de cazare, alimentatie si agrement)Dintre particualritatile turistice amintim:- are caracter eterogen si complex, rezultat al structurii sake binare (elemente naturale si antropice)- are grad mare de rigiditate determiant de incapacitatea deplasarii sale in spatiu pentru a intalni cererea- nu poate fi stocata (exceptie fac suvenirurile)- are limite de ordin temporal, putand avea caracter permanent (resurse culturale sau caracter sezonier (turism litoral, turism pentru sporturi de iarna, etc.)Factorii care determina nivelul si structura ofertei turistice sunt urmatorii:- factori naturali, care intervin in geneza si structurarea resurselor naturale- factori antropici, care intervin asurpa resurselor culturale- factori economici si tehnici, care intervin asupra tehnicii, asupra bazei materiale, asupra serviciilor, etc.- factori umani, care se manifesta prin calitatea resurselor umane care activeaza in turism (pregatire profesionala, constiinta morala, cultura, educatie, etc.)C.3. Cadrul institutional de dezvoltare a turismului

Dezvoltarea turismului este sustinuta de anumtie organizatii turistice si de relatia care se stabileste intre companiile de turism si actorii interesati de dezvoltarea turismului (stakeholderi).Organizatiile turistice cuprind toata gama de organizatii implicate in prodicerea si comercializarea ofertei turistice. Din punctul de vedere al interesului lor pentru atragerea turistilor se disting urmatoarele categorii de organizatii: A. Organizatii care isi obtin o mare parte din venituri din vanzarea de produse si servicii catre turisti. Acestea sunt direct interesate de atragerea de noi turisti la destinatie, desfasurand in acest sens diferite actiuni de marketing.Dintre aceste organizatii mentionam:1. Prestatorii efectivi reprezentati prin:- organizatii care ofera spatii de cazare (hoteluri, pensiuni, casute)- organizatii care ofera servicii de alimentatie publica (restaurante, baruri, market-uri)- organizatii care ofera serviciu de transport (linii aeriene, companii de cale ferata, companii de taximetrie, etc.)- organizatii care ofera servicii de agrement (compelxe sportive, muzee, discoteci, cluburi)- organziatii care produc suveniruri si obiecte traditionale- organizatii care produc evenimente2. Distribuitorii de servicii turistice:- in mod direct prin magazine locale (suveniruri, alimente)- in cadrul unor pachete turistice, de catre tour operator. Tour operatorii sunt cea mai importanta categorie de intermediari dintre producatorii de servicii turistice si consumatorii de servicii turistice, care au rolul de a aduna si imbina toate serviciile de care un turist are nevoie pentru a trai o experienta de calitate la locul destinatiei. B. Organizatii-suport, reprezentate prin organizatii care, desi nu isi obtin majoritatea veniturilor din prestari catre turisti, sunt indispensabile pentru asigurarea unei experiente turistice de calitate.Dintre acestea se pot mentiona:- organizatii care presteaza servicii financiar-bancare- organizatii care presteaza servicii medicale- organizatii care presteaza servicii de salubritate- organizatii care presteaza servicii IT- organizatii care presteaza servicii de paza si protectie C. Organisme publice care asigura managementul destinatiei, fiind interesate de cresterea volumuli turismului pentru a-si spori incasarile la buget, provenite din taxe si impozite aplicate organizatiilor turistice.Aceste organisme publice se implica direct in atragerea de turisti si sunt preocupate la cel mai inalt nivel de impactul dezvoltarii turismului asupra mediului, iar responsabilitatile lor se refera la:- reglementarea activitatii organizatiilor turistice in asa fel incat serviciile pe care acestea le ofera sa asigure turistilor un nivel ridicat de satisfactie.- finantarea investitiilor in servicii suport de tipul: infrastructuri edilitare, infrastructuri suport specifice (partii de ski, telegondole, promenade, marcaje, etc.)- brandingul destinatiei si promovarea sa in randul potentialilor turisti- lansarea de masuri pentru minimizarea efectelor negative ale turismului asupra mediului.

1. Autoritati nationale in domeniul turismului responsabile pentru managmentul si sau marketingul locului turistic (Ministerul Turismului, Autoritatea Nationala pentru turism). 2. Organizatii regionale provinciale sau statale (Federatii de Turism, Agentii de dezvoltare regionala), responsabile pentru managmentul si marketingul turistic la nivelul teritoriului respectiv. 3. Organizatii locale responsabile pentru activitatile turistice, la nivelul unui oras, comuna, sat, etc. (Consiliul Judetean, Primariile, Asociatiile de turism).

D. Organizatiile care au interes particular in dezvoltarea turismului. Dintre acestea se pot aminti toate organizatiile mentionate anterior, precum si mas media, ONG-uri de mediu, sistemul de invatamant, organizatii religioase, etc.Termenul folosit pentru aceste organizatii in categoria de _________ este cel de Stake (miza) holder (detinator).Cu alte cuvinte detinatori de interese in regiunea respectiva. Stake holderii pot afecta sau pot fi afectati de actiunile, deciziile, politicile si obiectivele organizatiilor turistice. Schematic relatia dintre Stake holderi si compania de turism se prezinta astfel: Companie de Turism: Stake holderi interni: Angajati, Manager, Asociati Stake holderi externi: societatea, guvernul, creditorii, finantatori, clienti, furnizorii, concurentaDintre instrumentele de identificare, prioritizare si monitorizare a Stake holderilor se pot mentiona urmatoarele: a) identificarea Stake holderilor interni si externi (primari si secundari). b) prioritizarea Stake holderilor in functie de pozitia si importanta acestora fata de un proiect sau fata de activitatea firmei de turism. In acest sens se foloseste matricea, putere/interesINTERES

MARESCAZUT

EFFORTINFORMARESCAZUT

MINIMPERIODICAPUTERE

MENTIONAREAJUCATORIMARE

SATISFACTIEICHEIE

Ex. - interes mare + putere mare - interes mare + putere scazuta = efort minim fata de Stale holderi - interes scazut + putere mare = cooptarea Stake holderilor cu putere mare si posibilitatea de ignorare a unor Stake holderi care sunt mai putin interesati de activitatea firmei respective de turism - interes scazut + putere scazuta = posibilitatea de ignorare a Stake holderilor respectiv, cu efectuarea unor informari periodice a lor. De asemenea in evaluarea relatiei cu Stake holderii se poate folosi si tabelul urmator:STAKE HOLDERIINTERESEIMPACTUL PROIETULUIPRIORITATI

Primari secundari

1 2 3 4 1 - Se trec toti Stake holderii: potential, prezenti, sustinatori, aparenti, utilizatori 2 - Se precizeaza relatia Stake holderilor cu proiectul 3 - Se precizeaza impactul pozitiv, negativ, posibil si incert 4 - Prioritati punctate de la 1 la 5 pentru fiecare Stake holderi

In ceea ce priveste monitorizarea Stake holderilor se urmareste permanent influenta exercitata de catre acestia asupra proiectului sau intreprinderii de turism.Analiza influentei si impactului Stake holderilor se poate fixa cu ajutorul tabelului urmator:AB

CD

Ridicata

Importanta

ScazutaINLUENTAScazuta Ridicata

C.4. Cererea si consumul turistic

Cererea turistica reprezinta cantitatea de produse turistice (bunuri si servicii), solicitata de clientela turistica unei firme de turist, la un tarif bine precizat, intr-o zona si un interval de timp bine delimitate. Consumul turistic este reprezentat prin cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice (clienti, turisti), pentru achizitionarea unor produse turistice. Trasaturile cererii turistice sunt urmatoarele: - are un pronuntat caracter sezionier, manifestat prin exercitarea unei presiuni asupra ofertei in sezon si printr-o relaxare in extrasezon. - are un caracter eterogen, fiind rezultatul exprimarii unor nevoi variate ale diferitelor categorii de turisti care dispun de modalitati diferite de plata. - este dinamica, datorita avantului economic si modificarilor survenite in psihologia consumatorului de turism. - are un grad ridicat de mobilitate si concentrare, datorita caracterului rigid al ofertei (cei care solicita cererea se deplaseaza pentru a intalni si consuma oferta). - este elastica adaptandu-se la preturi, tarife, prefaceri social economice si culturale, etc.Factorii care determina modul de aparitie si manifestarii a cererii turistice sunt urmatorii: 1. Factori economici: dezvoltarea serviciilor, cresterea veniturilor populatiei, etc. 2. Disponibilitatea de timp liber influentata de progresul tehnic, cresterea productivitatii muncii, prefigurarea unui nou mod de lucru acasa, fapt care determina reducerea zilei si a saptamanii de munca si cresterea timpului liber. 3. Factori demografici si social reprezentati prin: varsta, sex, dimensiunile familiei, evolutia modului de organizatie sociala, urbanizarea, tendintele de eliminare a baremelor sociale si propagarea pe scara larga a noilor modele culturale (moda calatoriilor, a concediilor, modul omului emancipat dependent de gadgeturi) prin intermediul mass mediei, a internetului, a eventurilor de tot felul, etc. 4. Modul de organizare a activitatilor turistice si calitatea activitatilor de marketing, datorita implicarii autoritatilor locale in procesele de organizare si desfasurare a activitatilor turistice (vezi parcul de distractie Wonderland) prin stimularea prestatorilor de servicii turistice (taxe, impozite, politici vamale) si prin sprijinirea eforturilor de amenajare teritoriala si a infrastructurii de protejare a mediului de protectie a consumatorilor si de deformare profesionala a fortei de munca din turism.

Consumul turistic prezinta urmatoarele particularitati:- volumul consumului de servicii turistice echivaleaza cu volumul productiei de servicii turistice- consumul de servicii turistice are un caracter sezonier, conform cererii turistice, fapt care determina concentrari in timp (vacante, concedii, weekend-uri)- consumul turistic este concentrat spatial pe destinatii turistice- consumul turistic este puternic concentrat pe directia odihnei si relaxariiFactorii care influenteaza consumul turistic sunt urmatorii:1. Factori psihologici: motivatia, perceptia, convingerile, atitudinile consumatorilor de turisti2. Factori personali: personalitatea, imaginea de sine, ocupatia si stilul de viata, varsta3. Factori culturali: sistemul de norme si valori, care guverneaza modul de manifestare a turistului in societate4. Factori social: familia, clasa sociala, profesia, etc.Analiza cererii turistice face parte din procesul complex de evaluare a potentialului turistic a unui teritoriu, deoarece turismul constituie un veritabil motor de dezvoltare locala, dinamizeaza activitatile economice traditionale, pune in valoare patrimoniul cultural si creeaza locuri de munca reducand astfel exodul rural.Analiza cererii turistice presupune doua directii: a) Analiza cantitativa, care presupune evaluarea urmatorilor indicatori:- numar de sosiri si de nopti petrecute si distributia lor de-a lungul anului- distributia innoptarilor in cadrul diferitelor structuri de cazare (hotel, motel, pensiune)- durata medie de sedere (numar de nopti/numar de sosiri)- rata de ocupare a structurilor de cazare b) Analiza calitativa, care evalueaza urmatorii indicatori:- momentul anului, durata, scopul si tipul calatoriei- mijlocul de transport- tipul de cazare- activitatile turistice desfasurate- motivatii, asteptari, grad de satisfactie - reputatia si atractivitatea zonei- motivatia, alegerii aceluiasi teritoriu- frecventarea acelui loc (trecut - viitor)- date generale asupra turistilor (varsta, sex, educatie, ocupatie, venit, provenienta)Modalitatile de analiza a cererii turistice sunt urmatoarele:- chestionarea directa a turistilor (oral sau scris)- chestionarea telefonica- formulare de inregistrare la hoteluri- formulare la identificare a originii turistilor dupa numarul de inmatriculare a masinilor turistilor- organizarea de intalniri, conferinte si mese rotunde- realizarea de chestionare individuale

C.5. Dezvoltarea durabila a turismului

Prin dezoltare durabila se intelege o forma a dezvoltarii umane, care satisface nevoile prezente fara a afecta capacitatea generatilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. Cu alte cuvinte este vorba de o dezvoltare rationala si echilibrata care nu afecteaza integritatea mediului inconjurator. Turismul durabil este o fateta a dezvoltarii durabile, care presupune un impact cat mai redus asupra resurselor atractive naturale si antropice, precum si cresterea veniturilor, reducerea somajului si conservarea ecosistemelor locale (turism ecologic, eco - turism, turism - verde).Dintre caracteristicile turismului durabil amintim urmatoarele:- sprijina integritatea locului (natura, cultura traditionala)- stimuleaza calitatea nu cantitatea (durata sejurului, cheltuielile efectuate de turisti, calitatea experientei traite de tursiti)- nu isi abuzeaza produsul turistic, ci se orienteaza spre conservarea si protejarea resurselor atractive- este informativ, oferind informatii despre destinatia respectiva si despre modalitatile de a o pastra nealterata- ii sprijina pe localnici prin veniturile, care le aduce acestora (produse ecologice, servicii de agrement, agro-turism, etc.)- este profitabil pentru toti membrii societatii (turisti, prestatori de servicii, localnici)- conserva resursele, deoarece presupune poluarea redusa, consum redus de energie, consum redus de apa, gestionarea deseurilor- respecta natura si traditia locala, care devin astfel o importanta resursa atractivaActivitatile turistice au un impact deosebit asupra mediului inconjurator, care poate fi pozitiv sau negativ.A. Impactul pozitiv al turistului: a) Impactul economic - turismul este un element dinamizator al sistemului economic prin crearea de bunuri si servicii, prin stimularea unor ramuri industriale producatoare de echipamente turistice (mijloace de transport, instalatii de agrement, mijloace de agrement) si prin activarea productiei agricole, care asigura hrana turistilor.Avand specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate intr-o masura mai mare, decat alte ramure economice. Turismul asigura valorificarea superioara a tuturor categoriilor de resurse, atat naturale (peisaje, ape minerale, ape termale, etc.), cat si antropice (vestigii, monumente, arhitectura, obiceiuri, traditii). Asigura prosperitatea unor zone defavorizate putand fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate, din care cauza turismul este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor inter-regionale. Turismul creeaza noi locuri de munca, participand astfel la atragerea excedentului fortei de munca din alte sectoare, fapt care contribuie la atenuarea somajului. b) Impactul social - turismul favorizeaza comunicarea, schimbul de idei si informatii, largirea orizontului cultural cu efect asupra formarii intelectuale. Are rol reconfrontant, rol de a contribui regenerarea capacitatii de munca a populatiei prin formele sale de odihna si de tratament balneo-medical. Turismul reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare nivelului de instruire, de cultura si civilizatie. Turismul este mijloc de utilizare a timpului liber, forma principala de legaturi intre oameni situati in locuri, tari si continente diferite. Turismul contribuie la asigurarea si dezvoltarea progresului social, la cresterea curateniei si igienei publice si a confortului general in localitatile turistice, la scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din perspectiva veniturilor si la dezvoltarea sentimentelor de intelegere si toleranta intre turisti si populatia locala. c) Impactul ecologic:- conservarea si protectia resurselor atractivelor naturale si umane- relansarea mestesugurilor, a obiceiurilor si traditiilor populare- reducerea consumului de resurse (apa, energie)B. Impactul negativ al turismului: a) Impactul economic materializat prin:- presiunea mare asupra resurselor (apa, aer, energie, teren)- utilizarea tehnologiilor neperfomante, care duc la produse slab calitative, la consum mare de materii prime si energie, precum si la cresterea poluarii din produse secundare b) Impactul social:- preluarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional in zonele turistice- producerea de catre populatia locala a unor influente negative de la turisti (limbaj, comportament)- modificarea mentalitatilor si a valorilor morale sub influenta turistilor- aparitia produselor artizanale de tip kitsch (kici)- aparitia unor potentiale conflicte si altagonisme intre turisti si populatia locala- cresterea costului vietii c) Impactul ecologic:- degradarea biodiversitatii- declansarea eroziunii solului- stresarea animalelor- poluarea aerului si apei- acumularea deseurilor- deteriorarea obiectivelor culturale si de agrement

C.6. Modele de dezvoltarea a turismului

A. Modelul de dezvoltare exogena a turismului (dinspre exterior)Ipotetic vorbind, acest model presupune parcurgerea urmatorilor pasi: a) descoperirea accidentala a elementelor cu potential turistic de catre un explorator in urmatorul context: - exploratorul descopera el insusi elementele cu potential care pentru localnici nu inseamna nimic, acestia considerandu-le lucruri obisnuite (un izvor mineral sau termal, o cascada, un punct de belvedere, o forma de relief, etc.) - elementele cu potential atractiv sunt bine cunoscute de catre localnici si beneficiaza de un renume si de un statut aparte in ritualurile lor de existenta cotidiana, fiindu-i prezentate cu mare fast exploratorului (ex: o manastire, un schit, vestigii arheologice, forme de relief, etc.).Intors din calatorie in comunitatea sa, exploratorul isi face publice descoperirile, trezind interesul pentru respectivele elemente cu potential turistic.b) sosirea turistilor si consacrarea locului turistic Anuntati de cele aflate, multi semeni ai exploratorului ii calca pe urme, pentru a vedea direct elementele descrise de acesta.La randul lor, acestia vor povesti la intoarcere prietenilor si cunoscutilor impresiile de calatorie si vacanta. Astfel acel element cu potential al locului, mai mult sau mai putin valorificat, devine treptat atractie turistica consacrata, iar destinatia respectiva dobandeste o anumita reputatie (Colibita, Piatra Fantanele, Sangeorz Bai, etc.).In acest moment locul turistic respectiv este vizitat doar de catre initiati, care sunt intr-un nuamr mic si nepericulos, dar cand informatiile despre destinatia respectiva sunt preluate de catre canalele sociale in mass-media specializata, acest fapt va determina cresterea viziblitatii si notorietatii locului turistic si declansarea turismului de masa agresiv.

C.7. Planificarea stategica in turism Planificarea strategica in turism reprezinta un proces de sanctionare si de optimizare a resurselor si mij. de care firma de turism dispune, in scopul atingerii unuia sau mai multora obiective propuse prin procesul de planificare strategica se formeaza obictivele si strategiile firmei pe un orizont de tip dat punandu-se in legatura resursele proprii cu oportunitatile existente in scopul realizarii misiunii propuse dobandirii pozitiei competitive dorite sau altor interese specifice. Etapele procesului de planificare strategica in turism intr-un teritoriu dat ar putea fi urmatoarele: a) Etapa I- constientizarea obiectivului urmarit b) Etapa II- constientizarea resurselor si a constrangerilor Planificarea strategica rep. in esenta un proiect care se bazeaza pe resurse financiare temporale umane si informationale. Prin urmare organizatia de management a teritoriului are la dispozitie 4 optiuni diferite pt.demersul strategic in functie de cum sunt culese datele cum sunt consultati stack-holderii si cum este redactat documentul final: 1. Optiunea 1: strategia redactata exclusiv interna, presupune urmatoarele:- strategia apartine organizatiei de management al destinatiei turistice- obiectivul ei il reprezinta stabilirea prioritatilor de invesitii publice in turism- datele sunt culese din surse publice sau sunt achizitionate- elaborarea doc. se realizeaza exclusiv de catre specialistii institutiei- doc. este circulat pt. consultari doar in interiorul institutiei fiind facuta publica doar forma sa finala (ex. proiectul parcului de distractii din Bistrita ) 2. Optiunea 2: strategia redactata de un consultant extern se distinge prin caracteristicile:- strategia apartine organului de management a destinatiei - obiectivul ei in reprezinta stabilirea prioritatilor de investitii publice in turism- datele culese din surse publice achizitionate sau primite de la actori interesati caz si feed-back- elaborarea doc. se realizeaza de catre un consultant venit din exterior dar se primesc comentarii si sugestii si de la actorii interesati - doc. este prezentat in una sau mai multe versiuni intermediare pt. consultarea atat org. de management a teritoriului cat si stack-holderilor identificati- versiunea finala este discutata impreuna cu acestia este prezentata public in conferinte de presa, emisiuni radio, TV, intalniri colocviale, etc. 3. Optiunea 3: strategia redactata d o structura parteneriala se distinge prin particularitatile:- strategia apartine nu doar organizatiei de management a destinatiei ci si celorlalti actori din sectorul turistic al destinatiei (pensiuni, prestatori de servicii)- obiectivele ei presupun stabilirea unor prioritati comune de investitii (public-privat) in vederea asigurarii sinergiei eforturilor- in acest sens org. de management a destinatiei stabileste o structura parteneriala (comitet de planificare , grup de lucru de initiativa) implicand toti stack-holderii reprezentativi.- aceasta structura parteneriala isi constituie aporturi de lucru tematice insarcinate sa elaboreze capitolele de analiza - datele sunt culese sin surse publice, sunt achizitionate, solicitate de la partener- eleborarea documentului se relizeaza de catre membrii grupurilor tematice- diferitele versiuni intermediare sunt circulate intre membrii grupurilor tematice si sunt discutate in plen (analiza SWAT, identificarea prioritatilor, a masurilor etc.) - doar in faza finala este supus unui proces de consultare publica 4. Optiunea 4: proiect realizat de o structura parteneriala cu o larga consultare publica se ramarca prin:- implicarea cetatenilor in toate etapele elaborarii strategiei- constituirea de grupuri locale de initiativa in care se prezinta si se dezbat materialele in forma intermediara- publicarea materialelor in forma intermediara pe portaluri concepute in acest scop care ofera posibilitatea unui feed-back din partea fiecarui cetatean - implicarea mass- media in popularizarea procesului in toate etapele sale (companii de jurnalism civic, transmisiuni in direct, reportaje)- utilizarea unor metode de ancheta statistica si popularizarea rezultatelor lor (sondaje deliberative)- supunerea strategiei unui referendum local Aceste 4 optiuni sunt ierarhizate in functie de gardul lor de dezirabilitate (dorit). In general o strategie este cu atat mai solida cu cat abordarea folosita este mai :- parteneriala - implica toti actorii interesati in toate fazele procesului- integrata - se coreleaza cu doc de referinta de la nivelul superior - concurentiala - este focalizata pe identificarea avantajelor competitive c) Etapa III - clarificarea aspectelor administrative In cadrul unui proces coordonat din interior trebuie definitivate aspectele:- echipa de proiect- termenele limita- bugetul maxim disponibil- rezultatele asteptate - metodologia folosita In cazul unui proiect incredintat unui consultant trebuie clarificat mandatul sau contractul acestuia, iar elementele de mai sus devin subiecte de negociere cu acesta In cazul elaborarii strategiei intr-o forma parteneriala este necesara identificarea steak-holderilor si semnarea acordurilor si constituirea structurii parteneriale finalizarea grupurilor de lucru stabilirea structurii, parteneriale finalizarea grupurilor de lucru, stabilirea secretariatului si a procedurilor de lucrud) Etapa IV - consultarea doc. de referinta si alegerea structurii strategiei care consta in citirea si analizarea:- strategiilor generale pt. dez. ec. a zonei- strategiilor eleborate de steek-holeri- strategia de dezvoltare a turismului de la nivelele teritoriale superioare (judetean, regional, national, europen, international)- strategiile de dezvoltare a turismului elaborate de teritoriile concurente (ex:de buna practica sau modelele de strategi de dezvoltare a turismului national si international)e) Etapa V - culegerea datelor pt. fudamentarea strategiei:- din surse publice- folosind chestionare, interviuri, analiza de date secundare, analiza de text - data oferite de partenerii implicati f) Etapa VI - elaborarea documentelor de catre echipa de proiect si partenerig) Etapa VII - consultarea materialelor elaborate:- fata in fata, in intalniri individuale, in sedintele de grup sau in plenul comitetului de planificare - pe e-mail sau pe telefon - doar la nivel international sau la nivel popular - cu interes real de a modifica partile necorespunzatoare sau doar din dorinta de a informa asupra formei finale a documentelor h) Etapa VIII - evaluarea realizata de o institutie terta, neimplicata in proces a carui rezultat se transforma intr-un capital separat a carui rezultat se transforma intr-un capital separat atasand in strategie. Aceasta urmareste:- coerenta interna a strategiei si coerenta sa cu alte documente de planificare- fezabilitatea celor propuse in strategie - analiza impactului previzibil pe care strategia in va avea i) Etapa IX - aprobarea strategiei si avizarea ei apoi publicarea si postarea pe site j) Etapa X - implementarea, monitorizarea si evaluarea strategiei de catre organizatiile de management a destinatiei turistice respective In acest sens se impune un plan de actiune cu termene si responsabilitati clare, colaborandu-se pt fiecare masura a strategiei o fisa de monitorizare in raport cu indicatorii careia se evaluaeza progresul pe parcurs si succesul sau esecul final.

C.8. Elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului Majoritate strategiilor de dezvoltare a turismului au o structura care iclude sub o forma sau alte urmatoarele capitole:- profilul - analiza SWOT- prioritati si masuri - plan de actiune a) Profilul reprezinta o privire de ansamblu a situatie actuale analizata dinamic (pentru a surprinde evolutiile inregistrate in in ultimii ani) si comparativ pt a surprinde evolutiile specifice respectivului teritoriu. Ca si continut profilul: - va avea max. 40 de pag - se bazeaza pe date concrete - utilizeaza doar indicatori relevanti Ca si structura Profilul include sectiuni legate de : - analiza mediului intern si extern - analiza cererii - analiza ofertei actuale si a potentialului existent de a satisface respectiva cerere 1. Analiza mediului presupune o trecere in revista a cond. prezente si a tendintelor previzibile in viitor care vor influenta dezvoltarea zonei de studiu. Analiza i-a in consideratie aspecte economice, naturale, politico-juridice, culturale, tehnologice, scrio-demografice, pt a plasa mai exact teritoriul de studiu intr-un context mai larg Cu alte cuvinte analiza mediului recunoaste faptul ca teritoriile sunt sisteme deschise al caror viitor poate fi influentat atat de evolutii interne cat si de externe. 2. Modelate de toate aceste influente cererea turistica joaca un rol fundamental in orientarea orcarei strategii.Cu alte cuvinte odata ce a inteles contextul, sarcina planificatorului este de a incerca sa inteleaga si sa estimeze cererea potentiala Analiza cererii presupune:- descrierea cererii si consumului turistic- descrierea canditativa a fluxurilor turistice si reprezentarea lor garfica - segmentarea turistilor si identifiarea segmentelor tinta (varsta, profesie, provenienta, motivatii, venituri)- descrierea nevoilor si comportamentelor de consum ale segmentelor tinta - identificarea nevoilor insuficient satisfacute sau nesatisfacute Pentru aceasta echipa de proiect trebuie sa realizeze:- o analiza a turistilor sositi in ultimele 6 luni sau in ultimii 2 ani, efectuata pe baza datelor publice sau prin colectarea de date (locul de provenienta, motiv, varsta, profesie, venituri, grad de satisfacere, frecventa cu care revin, cheltuieli pt cumparaturi si consum)- analiza tendintelor de pe piata turistica regionala, nationala, si internationala folosind datele publice, cu scopul identificarii de noi segmente care ar putea fi atrase prin mai buna valorificare a potentialului existent si prin investitii in crearea de noi atractii si infrastructuri Pe baza acestor data alegerea segmentelor tinta se va realiza conform motodologiei clasice de marketing. Rezultatul final al analizei cererii turistice trebuie sa rep.identificarea catorva categorii noi de turisti diferite intre ele dar cu preferinte relativ omogene. O data identificate segmentele cele mai promitatoare este nevoie de o analiza comparativa intre ele si intre ce isi doresc turistii acestor segmente si ce li se poate oferi. 3. Analiza ofertei existente presupune:- evaluarea gradului in care aceasta este adecvata la nevoile turistilor existenti si a celor potentiali din punct de vedere al structurii, acoperirii teritoriale si accesibilitatii, capacitatii totale de prestare, raportului calitate pret, unicitatii etc.- gradului de performanta si de diferentiere in raport cu concurenta folosind indicatori relevanti. Nu in ultimul rand analiza ofertei include si analiza potentialului neexploatat inca, dar care prin investitii publice sau private ar putea intra in circuitul turistic. Per ansamblu insa analiza ofertei presupune: focalizarea doar asupra acelor forme de turism care pot satisface nevoile segmentelor tinta identificate. Aceasta abordare este diametial opusa celei intalnite in practica, astfel majoritatea strategiilor realizeaza un inventar de la A la Z a tuturor potentialelor elemente de atractie turistica, urmand ca apoi intr-o faza ulterioara sa depuna un efort concentrat de a identifica pe cine ar putea interesa aceste elemente. Diferenta dintre cele 2 abordari reflecta de fapt diferente dintre o perspectiva de marcheting si una de vanzari. Iar cum tinta noastra ramane marchetingul pt noi turismul incepe de la ce doreste sa experimenteze turistul si nu de la ceea ce putem noi sa-i oferim. Ca atare accentuam inca o data faptul ca primul pas trebuie sa-l faca planificatul este sa inteleaga cine sunt sau ar putea fi turistii si abea apoi sa se intrebe ce le poate oferi.b) Analiza SWOT - reprezinta un instrument sintetic de prezentare a analizei cererii, a ofertei, a potentialului si a concurentei.c) Pe baza analizei SWOT se vor delimita prioritatile si masurile ce trebuie luate in derularea strategieid) Ultimul pas in elaborarea unei strategii de dezvoltare turistica este intocmirea planului de actiune care presupune: stabilirea activitatilor ce trebuie desfasurate datele de incepere si finalizare a acestor activitati, resursele umane, materiale si financiare, bugetul proiectului, etc.

C.9. Analiza SWOT. Sinteza profilului

Analiza SWOT reprezinta un instrument sintetic de prezentare a concluzilor legat de analiza cererii, ofertei si potentialului concurentei.

Puncte tariPuncte slabe - -Oportunitati Amenintari - -

Forma clasica de reprezentare a analizei SWOT este:Astfel aceasta cuprinde 2 componente: a) O componenta interna reprezentata prin punctele tari si cele slabe care ilustreaza starea organizatiei sau destinatiei turistice la momentul respectiv b) O componenta externa reprezentata prin oportunitati si amenintari care arata influentele pozitive din exterior, tendintele pozitive sau negative ale organizatiei turistice , culoarele favorabile de dezvoltare sau evolutiile negative ale organizatiei sau destinatiei turistice. Punctele tari si cele slabe rezulta din analiza ofertei potentialului si concurentei iar oportunitatile si amenintarile se desprind din analiza mediului turistic cererii si concurentei. Intre opurtunitati-amenintari pe de o parte si puncte tari puncte slabe pe de alta parte exista o serie de interdependente dupa cum urmeaza: a) O amenintare nu este reala decat daca : - exista pc slabe ale organizatiei care creaza un mediu propice manifestarii, amenintarii - nu exista suficiente puncte tari care sa impiedice materializarea amenintarii b) O oportunitate nu este reala decat daca :- exista anumite punct tari care sa-i faciliteze acesteia manifestarea- nu exista suficiente puncte slabe care sa impiedice valorificarea oportunitati c) Un punct tare nu este real decat daca :- exista oportunitati in mediul extern pe care firma le poate valorifica sau amenintari pe care firma le poate preveni apeland la respectivul punct tare d) Un punct slab nu este real decat daca :- exista oportunitati in mediul extern pe care firma nu le poate valorifica din aceasta cauza sau amnintari care se pot materializa datorita respectivului punct slab Colaborarea PT - O, PS - A are un rol de a delimita elementele favorabile organizatiei sau destinatiei turistice si elem.care ar putea impiedica acest proces. Datorita acestor interdependente putem introduce 2 concepte noi extrem de utile pt a face trecerea de la analiza SWOT la Matricea Cadru Logic:- problema care apare atunci cand o amenintare vine pe fundalul existentei unui pc slab al firmei fara a exista suficiente pc tari de natura sa minimizeze efectele negative (A+PS-PT=P)- sansa care apare atunci cand o oportunitate poate fi exploatata datorita pc tari existente si inexistentei a suficient de multe pc slabe care sa minimizeze posibilitatea de succes: ( O+PT-PS=S) Elaborarea analizei SWOT se va realiza urmarind etapele:- la momentul finalizarii Profilului aceasta este transmisa de steak-holderi pt observatii si comentari- se elaboreaza in cadrul unei intalniri la care sunt invitati sa participe toti steak-holderi- daca in cadrul intalniri steak-holderii aduc in discutie elemente noi neincluse in profil li se solicita sa transmita catre echipa de elaborare a proiectului datele concrete pe care se bazeaza - dupa aceasta intalnire se revine la profil si se compara cu noile informatii privite in acest fel existand o carelare intre profil si analiza SWOT Aplicatie practica: Analiza SWOT pentru destinatia turistica: Bistrita - identificand problemele si sanselePuncte tari: cetatea medievala, romanul Dracula, arhitectura medievalaPuncte slabe: lipsa de fonduri, lipsa locurilor de relaxare, a spatiilor verzi, lipsa de imaginatie a prestarilor de servicii, lipsa resurselor naturale importante, slaba amenajare a resurselor culturale, romii in centrul vechi.Oportunitati: valorificarea cetatii, medievale, valorificarea Romanului de fictiune Dracula, deazvoltarea turismului de afaceriAmenintari: exodul potentialilor turisti spre alte destinatii turistice, problemele sociale din Centrul VechiProblema: modaliti de valorificare a resurselor turistice culturaleSansa: sa devina oras turistic cultural.

C.11. Matricea cadru-logic (MCL) MCL reprezinta un instrument de vizualizare a structurii interne a strategiei de dezvoltare a turismului aceasta integreaza:- o ierarhie de relatii cauzale - un inventar de tinte fixate- un inventar de mijloace de verificare - un inventar de ipoteze Forma grafica de prezentare este urmatoarea:Logica interventieiIndicatori verificabiliSurse de verificareIpoteze

Obiective generale

Obiective specifice

Obiective operationale

Actiuni

Coloana logica a interventiei regrupeaza o ierarhie de scopuri avand grade diferite de generalitate respective: 1. Obiectivele generale care se refera la impactul pe termen lung al strategiei sau la contributia acesteia la atingerea unor obiective mai ample (cresterea numarului de turisti si al incasarilor) 2. Obiective specifice care reflecta situatia de ansamblu la finalul perioadei de programare odata cu atingerea prioritatilor stabiliteObiectivele specifice corespund situatiei fara probleme majore sau situatii existente dupa valorificarea sanselor din cadrul mediului turistic respectiv ( modernizarea cailor de acces, imbunatatirea semnalozarii turistice, cresterea calitatii serviciilor, amenajarea unor noi obiective de agreement etc.) 3. Obiective operationale detaliaza rezultatele care se vor obtine in urma implementatii masurilor stategiei (cresterea fluxului de turisti, a cecrerii a locurilor de munca) 4. Actiunile reprezinta tipurile de proiecte care se vor finanta in aceasta strategie (ceea ce se va face efectiv investitii , amenajari, implicarea populatiei locale) Completarea coloanei Logica a Investitiei se face pornind de la factorii Obiectivelor deja elaborate dupa cum urmeaza:1. Ob specifice se vor selecta din fiecare arbore al obictivelor sitrebuie sa corespunda problemei majore sau sansei majore dupa caz .2. Ob.generale se vor selacta arborule obiectivelor si vor fi situate imediat deasupra obiecivului specificIn acest caz pot exista mai multe obiective generale la realizarea carora contribuie si strategia in discutie3. Ob. Operational se selecteaza din arborele obiceiurilor fiind situat imediat sub obiectivul specific. In acest caz putem avea mai multe obiective operationale.4. Actiunile se selecteaza din arborele obiectivelor fiind situate sub obiectivele operationale.Si in acest caz pot exista mai multe actiuni pt fiecare obiectiv operational. Ob.general finalitate Ob.specific Ob.operational Prob. Majore Actiuni Mijloace

Coloane Indicativi de verificare ne permita sa :- concretizam obiectivele si actiunile propuse- monitorizam implementarea strategiei- evaluam la final masuara in care am atins respective strategie- indicatorii ne dau raspuns la intrebarea :Cum vom sti daca tot ceea ce ne-am propus se intampla efectiv sau chiar s-a intamplat Pentru a putea fi stabilite tinte concrete pt obiectivele alese se vor identifica Indicatorii SMART, respectiv :1. Specifici - indicatorii folositi trebuie sa fie legati in mod direct de ob ales si sa evidentieze aspectele relevante ale acestora2. Masurabili - sunt indicatori canditativi care au avantajul de a fi precisi si usor de prelucrat statistic3. Accesibili - care pot fi procurati si calculate cu costuri rezonabile4. Relevanti - care trebuie sa raspunda nevoilor de informatie ala partenerilor implicate in implementarea monitorizarea si evaluarea strategiei5. Temporali - trebuie sa fie ancorati la timp oportuni si sa se refere la un moment in timp cand e cel mai oportun sa ii masuram Coloana Surse de verificare contine urmatoarele elemente:- cine este sursa de date cea mai autorizata (cine ar trebui chestionati)- cum ar trebui culeasa informatia?( date administrative, date statistice, chestionare, interviuri, focus grupuri)- cand ar trebui colecatate datele si cat de des ar trebui ele raportate si analizate Coloana Ipoteze contine:- factorii care nu se afla sub controlul strategiei sip e care aceasta nu-I poate influenta dar care pot afecta implicit relatia de cauzalitate (pozitiv/negativ)- modul in care noi ne asteptam ca anumiti factori sa evolueze: scad/cresc (raman constanti nu si manifesta deloc) In acest context citirea unei matrici cadru-logic se realizeaza astfel:1. Daca realizam actiunile si ne atingem tintele prevazute si daca ipoteza de la care pornim se dovedeste a fi corecta atunci ne vom atinge ob. Operationale propuse.2. Daca nu atingem ob operationale propuse la nivelul stabilit si daca ip de la care am pornit se dovedesc a fi corecte atunci ne vom atinge obiectivele specifice pe care ni le-am propus.3. Daca ne atingem obiectivele specifice pe care ni le-am propus si daca ip.de la care am pornit se dovedesc a fi corecte atunci vom contribui la atingerea obiectivelor generale pe care ni le-am propus.Logica interventiiInd.verificabiliSurse de verificareIpoteze

OG. Promovarea unei destinatii turistice si dez. activ. agrementaleInvestitiiRap. Financiare statistice

OS. Valorificarea resureselor atractiveDocumentatie, proiecte, rapoarte statisticeDoc. Urbanism consilii judetene, primariInvestirea res. AtractiveDegradarea resurselor nat atractive

Oa. Cresterea fluxurilor de turisti , cererii veniturilor locurilor de munca al venitului de trai al populatiei din zonaDate statistice privind nr de turisti rap. Financiar evidentei AJOFM cheltuieli ale popAgentii de turism, transporturi, pensiuni tur AJOFMImaginea destinatiei firmei de turism

A. Investitii amenajari promovare implicarea pop localeResursele financiare alocate echipei de lucru cererea turisticaEvidente financiare de lucrari de promovareTehnologia resurse umane conditii meteorologice

C.12. Trecerea de la matricea cadru-logica la matricea propriu-zisa

Formularea strategiei porneste de la Logica interventiei astfel:- fiecarui obiectiv specific I se va corespunde o axa prioritara definite in cadrul strategiei - obiectivul general echivaleaza cu obiectivele strategice ale intregului program definind impactul dorit pe termen lung al strategiei- fiecarui obiectiv operational ii corespunde o masura in cadrul strategiei- fiecarei actiuni din cadrul matricii in corespunde cel putin o categorie de proiecte digitale sau un proiect specific De asemena coloana Indicator ne ofera toate informatiile necesare pt a stabili indicatorii de impact de obiective si de rezultate care vor fi utilizate la monitorizare si eavaluare Fiecare obiectiv operational se va materializa intr-o masura cuprinsa in cadrul strategiei. Pt a putea monitoriza si evalua cat mai exact implementarea respectivei masuri se recomanda evaluarea unei fise de masuri deteliate , continuand inclusiv informatiei legate de bugetul si sursele de finantare identificate pt masurile din cuprinsul stategiei.Logica interventieiStructura strategieiIndicatori

OB.G. Colibita - destinatie turisticaOb. strtegiei atractivitatea sporita a strategieiInd. de impact - evaluarea peste o anumita perioada

Ob.S. - Servicii de calitate postatePrioritatea 1 - cresterea calitatii servicilor turisticeInd. De obictiv - evaluarea la data sfarsitului implementarii strategiei

OB.O forta de munca bine pregatita in domeniul turisticMasura 1 - imbunatatirea pregatairii profesionale a personalului din turismIndicatori de rezultate evoluarea pe parcurs

Actiuni - traininguri pt angajatii din domeniul turisticProiecte eligibile -Contractarea de servicii de training si formar continuaMijloace si resurseMonitorizare

17