Curs 7.docx

1

X.4. Patologia fibrelor elasticeElastopatii degenerative:1. Familiale:

Sindrom Marfano Se transmite autosomal dominanto Este o afecţiune congenitală a fibrelor elastice ce se distrug, se fragmentează, ceea

ce înseamnă că boala afectează structurile bogate în fibre elastice o Membrele sunt lungi, subţiri ceea ce înseamnă că şi talia va fi foarte înaltăo Arahnodactilie – alungirea vizibilă a degetelor, asemănătoare picioarelor de

paianjeno Hipotonie muscularăo Hipolaxitate ligamentară, putând face miscări articulare foarte ampleo Subluxaţie de cristalin – spontano Prolaps de valvă mitralăo Anevrism disecant de aortă ce poate apărea în două condiţii diferite

Sindrom marfan Leziunea este spontană, fără ateroscleroză sau hipertensiune

arterială, fibrele elastice se degradează din motive genetice ducând astfel la disecţii spontane

Prin degenerescenţa fibrelor elastice vizibile în coloraţii speciale rezultă o substanţă mucoidă

Ateroscleroză şi HTA (operabil), mai frecvent leziune bombantă în aortă (placă ateromatoasă amplă,

neobstructivă) fluxul sanguin bate în această placă ceea ce va duce la

desprinderea intimei şi a plăcii (cu sau fără desprinderea a o parte din medie), rezultând astfel o crăpătură în intimă prin care pătrunde sângele.

Prin desprinderea intimei de medie şi adventice, crăpătura se va redeschide (sângele va pătrunde prin perete în lumen) sau se va rupe în acel loc

Lungimea disecţiei: de la un centimetru se poate extinde cât lungimea aortei, chiar si pe artere ce pleacă din aortă: artera iliacă, artera renală, artera coronară, artera hepatică

Leziunile pot fi:o Intrate – poartă de intrareo De ieşire – poartă de ieşire

Sindromul Ehrlers – Dalnoso Boală cu transmitere autosomal domninanto Degenerarea fibrelor elastice, ce se vor umfla şi rupeo Atrofia fibrelor de colageno Dilatări vasculare (teleangectazii)o Hiperlaxitate cutanată

Cursul7 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

2

o Fragilitate cutanată: cicatrici deprimate, vindecare dificilă a plăgilor Pseudoxantomul elastic

o Boala se transmite autosomal recesivo Ridicături gălbui laterocervicalo Fibre elastice umflate, rupte (elastorexis)o Depozite de calciuo leziuni arteriale: hemoragii

2. Câştigate: Vergeturi Elastoză senilă (actinică) Elastoză postradioterapică În boli deramatologice

Elastopatii productive: Fibroelastoza endocardică

o Producerea în exces de fibre elastice şi colagen în endocard, mai ales în ventricolul stâng, endocardul îngroşându-se în această zonă

o Etiologia este necunoscutăo Apare la aproximativ 6 luni, nesimptomatică, devenind simptomatică la

aproximativ 1 an cu apariţia inimii de porţelan Endocardul normal transparent devine alb, gros, impiedică dilatarea în

diastolă şi contracţia în sistolă, ducând la insuficienţa cardiacă ce nu răspunde la DIGOXIN, care creşte forţa de contracţie a fibrelor miocardice, dar în acestă boală sunt normale

Hiperplazia elastică a intimei arterialeo Apare în mod particular în artera renală

Diagnosticul se poate face endocardiografic, tratamentul constând în transplant cardiac, imposibil de realizat la un an.

XI. Distrofia keratinicăDefiniţie: Tulburare metabolică ce interesează producerea keratinei, la nivelul epiteliilor pavimentoase pluristratificate1. KERATOZA

Apariţia unui strat de keratină la nivelul unui epiteliu pluristratificat nekeratinizat2. HIPER(ORTO)KERATOZA

Exagerarea grosimii stratului de keratină în epiteliul normal keratinizat: Clavus = bătătură

3. PARAKERATOZA Creşterea grosimii stratului de keratină cu păstrarea nucleilor, care în mod normal nu

există (keratinizare accentuată) Apare secundar inflamaţiilor cronice – pe tegumente sau mucoase pavimentoase

4. DISKERATOZA


3

Apariţia keratozei în altă zonă decât pe suprafaţa epiteliului pavimentos pluristratificat (în grosimea epiteliului sau sub el)

o Beningnă: Molluscum contagiosumo Malignă: carcinomul pavimentos spinocelular

Apare sub epiteliu sub formă de perle de keratină5. LEUCOPLAZIADefiniţie: plăci albe pe mucoasele pavimentoase (bucală, anală, vaginală), asemănătoare cu cele din candidoză, dar dacă în candidoză placa se poate racla, rămânănd o mucoasă congestionată, în leucoză, nu se poate raclaMacroscopie:

Formaţiunea este planăo Verucoasă – proeminentăo Păroasă limbă păroasă (afectare papilelor gustative) ce apare în infecţia cu HIV

şi Epstein – BarrMicroscopie:

Ortocheratoza, parakeratoză, diskeratoză + carcinom în situ, manifest.

XII. Distrofia mucoasăDefiniţie: producerea unei cantităţi crescute de mucus în epiteliile producătoare de mucusCauze:

Procese inflamatorii : CATARALE Tumori mucigene :

o Adenocarcinom mucigen: tub digestiv, mamelăo Mucocel apendicularo Pseudomixom peritoneal

Macroscopie: albicios, filantMicroscopie:

Coloraţie hematoxilină – eozină: albastru Coloraţie PAS: roşu Coloraţie Mucicarmin: roşu

XIII. AmiloidozaDefiniţie: Tulburare a metabolismului proteic, cu depunerea extracelulară a unor proteine anormale sub formă de fibrine. Aceste proteine vin din sânge şi se vor depune sub formă de amiloid. Această depunere se poate face pe membrana bazală , unde aceasta există: endotelii vasculare, tubi epiteliali cu membrană bazală.Compoziţie:

Fibrile proteice: o 10-15 nanometrio Au aspect plicaturat în configuraţie β

Glicozaminoglicani sulfataţi: o Heparan sulfat


4

o Dermatan sulfat Glicoproteină serică normală: SAP (componenta P)

Calităţi: (întâlnite şi la prioni) Seamănă cu kitina, mătasea Nu se descompone enzimatic Nu este fagocitat de PMN Nu are calităţi antigenice Amiloidoza era considerată boală prionică, dar prionii sunt agenţi etiologici transmisibili,

însă amiloidul nu vine din afară ci este o proteină endogenă transformată

Macroscopie: (depunere de amiloid în organe, deci afectarea va fi sistemică) Mare Albicios cenuşiu, semitransparent organele afectate au aspect asemănător slăninei Dur la palpare Exemplu: Splina

o Lardacee (slăninoasă) – afectarea este difuză ( inclusiv capilare sinusoide din pulpa roşie)

o Sagou – amiloid dispus în centru foliculilor limfoizi (pulpa albă) - în membrana bazală a arteriolelor penicilate

(Sagou = nucă exotică ce are un aspect nodular, albicios pe secţiune) Coloraţie macroscopică (pe suprafaţa de secţiune proaspătă)!!!

o Cu Lugol apare o coloraţie brună, iar dacă se adaugă H2SO4 diluat, coloraţia devine verde albăstrui

Ficatul cu distrofie grasă este dificil de deosebit de ficatul cu depozite de amiloid (datorită aspectului slăninos)

Reacţie comună, pentru toate formele de amiloid deşi amiloidul diferă din punct de vedere chimic

La nivel renal, glomerulii în prezenţa lugolului devin macroscopic bruni, datorită aglomerări mari de capilare ce conţin membrană bazală

Funcţional afectat de amiloid, ce se depune pe membrana bazală din capilarele glomerurale ducând la insuficienţă renală.

Dacă în situaţia de mai sus se efectuează transplantul renal, acesta va fi ineficient deoarece amiloidul se va depune din nou

Splina şi ficatul din punct de vedere funcţional sunt mai mult sau mai mai puţin afectate

În cazul în care rinichiul este de dimensiuni mari şi suferă de insuficienţă (foarte puţine cazuri) se poate suspecta amiloidoza

Microscopie: Extracelular, pe membrana bazală apare o îngroşare Coloraţie hematoxilină – eozină : roşu Coloraţie roşu Congo: cărămiziu (coloraţie specifică pentru amiloidoză)

o În lumină polarizată = verde strălucitor pe fond negru Cristal violet Thioflavină


5

Imunohistochimie Scintigrafie in vivo cu SAP marcat cu iod radioactiv

Tipuri anatomo – clinice: Amiloidoza reactivă (AA): AA = proteină SAA circulantă, solubilă,de fază acută (creşte în

inflamaţiile acute, iar în inflamaţia cronică SAA creşte timp îndelungat, depunându-se pe membrana bazală sub formă de AA.

o Factori favorizanţi: Predispoziţia genetică În inflamaţii cronice: artrită reumatoidă, pseoriazis, b Crohn, TBC, lepră,

supuraţii cronice. Tumori maligne: carcinom renal, intestinal, pulmonar, boala Hodgkin

o Apar depozite în: splină, ficat, inimă, ceea ce va duce la organomegalie, doar rinichiul fiind afectat din punct de vedere funcţional; transplantul de rinichi se face doar în cazul în care cauza a fost eliminată.

o Proteina depusă AA derivă dintr-un precursor seric circulant: SAA care este o aproproteină (HDL), reactant de fază acută.

Amiloidoza AL o Discrazii ale limfocitelor B: mielom multiplu (15%), boala Waldenström o Apar depuneri în ţesuturile mezenchimale: neuropatie periferică/autonomă, sindorm

de tunel carpian, macroglosie, cardiomiopatie restrictivă, artropatie de articulaţii mario Proteina depusă: lanţuri uşoare (Light) sau toată molecula imunoglobulinelor

Alte tipuri: o Depunere de microglubuline, macroglobuline, dar nu depun niciodată în rinichio Exemple:

Amiloidoza sistemică senilă Amiloidoza de dializă Amiloidoza cerebrală Amiloidoza localizată

Amiloidoza cutanată Amiloidoza endocrină

o Carcinom medulară de tiroidă (calcitonină)o Diabet zaharat de tip II (proinsulină)o Amiloidoza atrială izolată (peptid atrial natriuretic)

XIV. HialinozaDefiniţie: depunerea unei substanţe care în hematoxilină – eozină are un aspect roşu omogen, asemenea proteinelor, fara a avea aceeaşi strucutră (noţiune de microscopie optică) Depunerile sunt atât extracelulare cât şi intracelulare Nu există coloraţie specifică (ca la amiloid) Depuneri extracelulare:

o Trombi hialini din CID (roşii datorită fibrinei şi plachetelor)o Pe ţesut conjunctiv cicatricial

Hialinoza capsulei splenice ( şi macroscopic; alb)


6

Keloideo În pereţii vasculari

HTA – doar în HTA malignă: depunere de fibrogen în perete Diabet zaharat

o Boala membranelor hialine – boală pulmonară, letală Tip adult (detresă respiratorie de tip adult) – depunere de proteine diferite pe

membrana bazală alveolară În plămânul de şoc, fibrinogenul de sânge coagulează pe suptrafaţa

internă a alveolelor Tip inflantil (detresă respiratorie congenitală) – se depune surfactant în

cantitate prea mare care se coagulează şi se depune pe suprafaţa alveolară la noi născuţii prematuri sau cu mame diabetice, mai ales la naştere prin cezariană

Se administrează surfactant artificial Această depunere de proteine coagulate (fibrină/surfactant) în alveole va

împiedica schimbul de gaze ducând la insuficienţă respiratorie letală Vindecare: proteinele coagulate se transformă în ţesut conjunctiv cicatricial

ducând la cronicizarea bolii şi rezultând fibroza pulmonară interstiţialăo Placă hialină (depozit de fibrină) depusă pe seroase este o placă albă, groasă, apariţia

sa fiind determinată de inflamaţii vindecateo Hialinoza capsulei splenice – afectată doar capsula, interiorul rămânănd neafectat.

Depuneri intracelulare (sfere intracitoplasmatice vizibile în hematoxilină – eozină) o Corpi Councilman

Corpusculi roşii, ce apar în ficat Reprezintă corpii apoptotice = foste celule apoptotice Plutesc în fluxul sanguin în capilarele sinusoide Semnificaţie de apoptoză determinată de hepatită

o Mallory Reprezintă de fapt citokeratine din citoschelet coagulate în hepatocitele

agresionate etanolico Russell

Apar în citoplasma plasmocitelor (limfocite B activate) producătoare de Ig Sunt de fapt imunoglobulinele produse în exces acumulate în plasmocite Apar în inflamaţiile cronice Era considerat patognomonic pentru rinosclerom (de domeniul istoriei)

o Celule K (de la Kaposi) Prezente în sarcomul Kaposi în infecţia cu virusul HIV Sunt celule alungite K în tumoră ce au în interior acumulări hialine (roşii)

o Deficit de 1 – antitripsina (în sângele periferic) Ficatul produce 1antitripsina defectă ce se acumulează în hepatocite sub

formă de picături roşii, ceea ce va duce la distrugerea hepatocitului rezultând ciroza hepatică.


7

XV. Acumulări lipidiceXV.1. Acumulări de lipide neutre (TG)XV.1.a. Acumulări localizate (interstiţiale)

Subcutanat Epicardic Peripancreatic Lipomatoza Perirenal

Lipomatozao Rar, întâlnită izolato Acumulare generalizată = obezitateo Poate apare în obezitate existentă în trecuto Depozite care nu pot fi „slăbite”o Celulele adipoase pot pătrunde printre celulele miocardice, funcţia de contracţie

rămânând neafectatăX.1.b. Acumulări regionaleo Fiziologic: gât, fese (steatopigie)o Patologic:

o Boala Cushing: dispoziţie facio – tronculară Apar vergeturi violacee, care ulterior se vor face albe datorită distensiei peretelui

abdominal (hiperproducţie de corticoizi pentru CSR) Hipogonadism masculin: jumătatea superioară a corpului Hiperfoliculinemie: jumătatea inferioară a corupului Boala Madelong:

Bărbat alcoolic Simetric: gât, ceafă, axilă (fază a cirozei alcoolice)

Boala Dercum: Femeie la menopoauză Tumefieri dure, prost delimitate, dureroasă – oriunde subcutanat

X.1.c Acumulări generalizateRedistribuirea ţesutului adipos: SINDROM LIPODISTROFIC

Individul este gras, dar în anumite regiuni dispare ţesutul adipos ceea ce va duce la apariţia unei retracţii cutanate (la locul de injectare a insulinei la diabetici)

OBEZITATEADefiniţie: Obezitatea reprezintă acumularea generalizată de lipide neutre (subcutanat, epicardic, peripancreatic, perirenal, epiploic, mediastinal)Clasificare: după OMS (1998): în funcţie de indexul de masă corporală (BMI): raportul dintre greutatea în kg şi suprafaţa corporală în m2


BMI(kg/m2) Categoria<18,5 Subponderal

18,5 – 24,9 Greuate normală= 25,0 Supraponderal

25,0 – 29,9 Preobez30,0 – 34,9 Obezitate clasa I35,0 – 39,9 Obezitate clasa II

= 40 Obezitate clasa III

8

Alţi indici: circumferinţa taliei, raportul talie/şolduriPrevalenţa: Ţări dezvoltate (SUA): 15 – 20% Ţări foste socialiste: 20 – 25% India, China, Africa subsahariană: 0,5 – 1,0% America Latină, Caraibe, Orientul mijlociu (arabi): 5 – 10%Vârstă:

Creşte proporţional cu vârsta, până la 7 ani Creştere alarmantă la copii Adipozitate(=creşterea numărului de celule adipoase) precoce (5 – 7 ani) – şansă mare de

obezitate ca adultEtiopatogeneză:

Factori genetici: o Leptina: are rol major în nutriţie, reglarea echilibrului energiei, reproducereo Gena Ob: codează leptinao Gena Db: codează receptorul pentru leptinăo Obezitate genetică: Sindromul Prader – Willi

o Sindrom Bardet – Biedel Factori de mediu:

o Activitatea fizicăo Obiceiuri alimentare

Factori psihologici, sociali, culturali o Adaptare la streso Tulburări emoţionale

Asociaţii morbide: Obezitate + aterosclerotă (cardiopatie ischemică), diabet zaharat, hipertensiune arterială

(accident vascular cerebral), litiază biliară (colecistopatii) Obezitate (abdominală) + TG crescute + HDL scăzut, adeseori HTA = sindrom metabolic

(cu DISLIPIDEMII) Obezitate+:

o Carcinom endometrial: infertilitate (nuliparitate + ciclu anormal), menopauză târzie, diabet zahart, hipertensiune arterială

o Cancer mamar – hiperestrogenismo Cancer de colon: la bărbat

Obezitate + varice Obezitate + diabet zaharat: steatohepatită non-alcoolică (cea mai frecventă cauză de

hepatită în SUA)


9

Obezitate + osteoartrită (distrucţiile cartilajelor articulare) – pe articulaţiile ce suporta o greutate mai mare: şold (coxartroză), genunchi (gonartroză)

Obezitate + apnee în somn – Sindrom Pickwick Sindorm lipodistrofic – generalizat, localizat (la locul de înjectare de insulină la

diabetici), progresiv, dobândit, asociat cu HIV

SINDROMUL METABOLIC Rezistenţă periferică şi hepatică la insulină: 20 – 50% Diabet zaharat de tip II 1 – 6 % Dislipidemie: TG crescut, hipercolesterolemie, AGL crescut, LDL crescut, VLDL

crescut, HDL scăzut Hipercoagulabilitate sanguinaccident vascular cerebral, infarct miocardic acut

XVI.Acumulări de lipoiziXVI.1.Acumulări de colesterol Cristale libere în interstiţiu :se dizolvă în Hematoxilină – eozină, rămânănd o formă liberă

aciculară, arătând o disfuncţie anterioară a celulelor care au acumulat colesterol în membrana celulară

o Hematoame – în capsula conjunctivală: hemosiderină + cristale de colesterolo Focare inflamatorii vechi (colesterol din distrucţii celulare)o Emboli cu material ateromatos în vase micio Granulom periapical

Leziune la vârful dintelui; se poate trasforma în chist Are zone de necroză colesterol din membrana celulară

Celule xantomatoase izolate : (macrofage) – citoplasma este mare, abundentă, spumoasăo Xantelasma – cauzată de citoplasma celulelor macrofage ce au fagocitat colesterol

(cuiburi de celule)o Focare de necrozăo Colecistită xantomatoasă – macroscopic: aspect granularo Nefrită xantomatoasă

Inflamaţii distructive – materialul fagocitat de macrofagecelule xantomatoaseo Granulomatoză Langerhans (boala Nimann – Pick)

Xantoame = depozite subcutanate de celule xantomatoase; apar în hipercolesterolemiio Eruptive: nodul cât gămălia de ac, localizat pe fese, gât, genunchio Tuberculoase: cât un ou de porumbel, localizat periarticular, tendinoso Plane: plăci la rădăcina membreloro Pot avea aspect pseudotumoral

Xantomatoze: o Ereditară: hipercolesterolemia; hiper β – lipoproteinemiao Idiopatică:SNCo Secundară: Diabet zaharat

Ateromatoza: (plăci de ateroscleroză cu conţinut de colesterol)


10

Calculi biliari Xantelasma – pete gălbui perioribitar mai adesea la persoanele în vârstă

o Este asociată cu sindromul metabolic Xantomul tuberos – depuse la nivelul cotului, genunchiului Calculi din colesterol: puri, galben aurii strălucitori

XVII. LipoidozeGeneralităţi:

Lipoizi = grăsimi complexe din structura membranelor celulare şi a mielinei (+proteine) Degradarea lor are loc în SRH (sistemul monocito – macrofagic) din celule Când o enzimă lipseşte, substratul se acumulează în celulele SRH (splină, ficat,

ganglioni) şi/sau în SNC datorită microgliilor cu funcţie macrofagică Se mai numesc boli lizozomale, în lizozomi fiind sediul degradării Forme de tranziţie:

o Frecvent: lipidoză + mucopolizaharidozăo Rar: lipidoză + glicogenoză

Macroscopie: Organe mărite în volum Organe bogate în celule macrofage:

o Ficat – celule Kupffero Splinăo Ganglioni limfatici

Microscopie + Microscopie electronică: Acumulări lizozomale

XVII.1. Boala Gaucher Apare datorită insuficienţă de β – glucocerebrozidază sau absenţa totală sau prezenţa

enzimei cu funcţie defectuasă ceea ce va duce la acumulări de ceramidglucozăo Este mai frecventă la arabi şi la evrei (comunităţi mici datorită consanguinităţii)o Supravieţuire îndelungată

Tip I – cel mai frecvent, puţin severo Adult, cronic, non – neuropatico Splenomegalie + hipersplenism, hepatomegalie

Tip II – infantil, acut, neuropatico Acumulare în SRH şi SNCo Nu există enzima, deci va suferii de hepato/splenomegalie („cele mai mari spline

din patologie”o Neuropatieo Moare până la vârsta de 2 ani de neuropatie

Tip III (intermediar)o Juvenil, subacut, neuropatico Moare ca adult tânăr de neuropatie


11

o Există puţină activitate enzimatică Celulele Gaucher = celule cu citoplasmă asemănătoare hârtiei şifonate (macrofage din

splină, ficat) Tratabilă cu Cerenzyme

XVII.2. Boala Krabbe: leucodistrofia cu celule globoideXVII.3. Boala FabryXVII.4. Boala Nieman – Pick: tipuri A, B, C, D, EXVII.5. Leucodistrofia MetacromaticăXVII.6. Gangliozidozele

GM1 (tip I,II,III) GM2 (BOALA TAY – SACHS)

XVIII. Depuneri pigmentarePigmenţi exogeni - acumulaţi excesiv:

Antracoza (praf de cărbune): plămân, ganglioni mediastinali prin drenaj limfatic (fumători, mediu cu fum) – coloraţie negricioasă

Tatuaje: identificare, psihiatrie Toxice Ag, Pb - dă o tentă brozantă a tegumentului Medicamente: pigmentarea dinţilor în albastru – cenuşiu de la tetraciclină

Pigmenţi endogeni1. Derivaţi ai hemoglobinei:

a. Hemosiderina (conţine Fe) Macroscopic: brun (staze cronice, peretele hematomului, infarct roşu

pulmonar vindecat) Microscopic: HE – brun (se confundă cu bilirubina, lipofucsina)

Col. Pears pentru Fe – albastru Depuneri localizate:

o Stază cronicăo Hematomo Infarct roşu

Depunere generalizatăo Hemosideroză – aport excesiv alimentar o Hemocromatoză absorbţie excesivă de Fe – genetico Hemoliză accentuată

HemocromatozaDefiniţie: absorbţie şi acumulare excesivă de Fe în organism

Hemocromatoza primară: o Genetico Absorbţie excesivă (într-un aport alimentar normal) + depunere

Hemocromatoza secundară o Băutorii de vin roşu (femei) – frecvenţă crescută


12

o Secundar anemiilor hemolitice, post transfuzii repetateo Depunere excesivă de fier:

Ficatciroza (depunere în mod obişnuit) Suprarenală insuficienţă suprarenaliană cu hiperpigmentare cutanată –

adică Addison Pancreas diabet bronzat (afectat mai ales pancreasu endocrin) Inimă insuficienţă cardiacă

La femei prin pierderea de sânge lunar depozitele de fier scad


Documents

Curs 7.docx