4
1. CURS 1.1 Precizia hărţilor Precizia hărţilor a fost analizată şi definită în mod diferit. Precizia se referă la corectitudinea relativă a poziţiei obiectelor pe o hartă faţă de poziţia lor reală pe suprafaţa pământului. Precizia absolută se referă la nivelul de exactitate a poziţiei obiectului. Precizia absolută este dată de eroarea estimată pentru un singur punct, relativ la un sistem de referinţă spaţial (Krasovski, WGS84 etc.). Precizia relativă este dată de eroarea estimată pentru o distanţă între două puncte, sau precizia unui punct în comparaţie cu alt punct. Dacă erorile a două puncte nu sunt corelate, eroarea relativă este eroarea medie pătratică a erorilor absolute ale punctelor. Precizia unei hărţi digitale nu depinde de scara de afişare. Ea depinde de precizia datelor originale utilizate, de algoritmii de prelucrare şi de rezoluţia la care este tipărită sau afişată harta. În cazul digitizării unei hărţi analogice, rezultatul digitizării nu poate fi mai precis decât sursele originale [Alexei, 2004a]. În alcătuirea hărţilor digitale intervin patru tipuri de erori: - eroarea de poziţie; - eroarea atributelor (datelor tematice); - eroarea conceptuală; - eroarea de consistenţă. 1.1.1 Eroarea de poziţionare Eroarea de poziţionare reprezintă deplasarea unui obiect pe hartă faţă de poziţia sa reală din teren. În instrucţiunile de realizare a hărţilor topografice se specifică o precizie planimetrică a detaliilor de 0,4 mm la scara hărţii cu un nivel de încredere (1 ) 95% (probabilitatea de 0,95). Această precizie pentru harta 1:25.000 reprezintă 10 m în teren. Poziţia probabilă a unui punct pe harta topografică la scara 1:25.000 este prezentată în figura 1-1, iar a unui segment în figura 1-2. Pentru estimarea preciziei, se foloseşte eroarea medie pătratică - relaţia Error! Reference source not found.. Precizia se raportează ca o valoare în metri, cu un nivel de încredere de 95%, ceea ce înseamnă că 95% din elementele bazei de date au o poziţie ce respectă precizia raportată. 2 1 n i c i V V n (1.1) unde: - valorile măsurate; i V - valorile adevărate a lui ; c V i V n - numărul de măsurători. 1

CURS 1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs gis

Citation preview

  • 1. CURS

    1.1 Precizia hrilor Precizia hrilor a fost analizat i definit n mod diferit. Precizia se refer la corectitudinea relativ a poziiei obiectelor pe o hart fa de poziia lor real pe suprafaa pmntului. Precizia absolut se refer la nivelul de exactitate a poziiei obiectului. Precizia absolut este dat de eroarea estimat pentru un singur punct, relativ la un sistem de referin spaial (Krasovski, WGS84 etc.). Precizia relativ este dat de eroarea estimat pentru o distan ntre dou puncte, sau precizia unui punct n comparaie cu alt punct. Dac erorile a dou puncte nu sunt corelate, eroarea relativ este eroarea medie ptratic a erorilor absolute ale punctelor. Precizia unei hri digitale nu depinde de scara de afiare. Ea depinde de precizia datelor originale utilizate, de algoritmii de prelucrare i de rezoluia la care este tiprit sau afiat harta. n cazul digitizrii unei hri analogice, rezultatul digitizrii nu poate fi mai precis dect sursele originale [Alexei, 2004a]. n alctuirea hrilor digitale intervin patru tipuri de erori:

    - eroarea de poziie; - eroarea atributelor (datelor tematice); - eroarea conceptual; - eroarea de consisten.

    1.1.1 Eroarea de poziionare Eroarea de poziionare reprezint deplasarea unui obiect pe hart fa de poziia sa real din teren. n instruciunile de realizare a hrilor topografice se specific o precizie planimetric a detaliilor de 0,4 mm la scara hrii cu un nivel de ncredere (1 ) 95% (probabilitatea de 0,95). Aceast precizie pentru harta 1:25.000 reprezint 10 m n teren. Poziia probabil a unui punct pe harta topografic la scara 1:25.000 este prezentat n figura 1-1, iar a unui segment n figura 1-2. Pentru estimarea preciziei, se folosete eroarea medie ptratic - relaia Error! Reference source not found.. Precizia se raporteaz ca o valoare n metri, cu un nivel de ncredere de 95%, ceea ce nseamn c 95% din elementele bazei de date au o poziie ce respect precizia raportat.

    2

    1

    n

    i ci

    V V

    n

    (1.1)

    unde: - valorile msurate; iV - valorile adevrate a lui ; cV iV n - numrul de msurtori.

    1

  • Figura 1-1. Distribuia de probabilitate pentru un punct (dup Kenneth, 1995).

    Figura 1-2. Distribuia de probabilitate pentru un segment de dreapt (dup Kenneth, 1995).

    1.1.2 Eroarea atributelor (datelor tematice) n timp ce poziia elementelor nu se modific n timp, atributele se pot schimba frecvent. Precizia atributelor se analizeaz n diferite moduri n funcie de natura datelor:

    - pentru valori continue ale atributelor, precizia este exprimat ca eroare de msurare (evaluarea preciziei se face prin metode asemntoare determinrii preciziei de poziionare);

    - pentru valori discrete ale atributelor, precizia este exprimat ca eroare de clasificare (figura 1-3 - o zon construit a fost clasificat eronat ca pdure). Evaluarea preciziei de clasificare este influenat de numrul de clase definite n baza de date.

    2

  • Figura 1-3. Eroarea atributelor.

    1.1.3 Eroarea conceptual Eroarea conceptual se refer la erorile de omitere a informaiilor din baza de date i este definit de gradul de generalizare i abstractizare (omiterea selectiv). Cea mai generalizat baz de date poate fi considerat complet dac conine toate obiectele descrise n specificaii. Precizia conceptual d o informaie utilizatorului despre volumul disponibil de date spaiale, temporale i tematice. Eroarea conceptual este influenat de scar, generalizarea elementelor bazei de date i regulile de selecie a elementelor i fenomenelor care sunt stocate n baza de date.

    Figura 1-4. Eroarea conceptual.

    n figura 1-4 sunt prezentate seturi de date geografice care nu sunt uniforme (se observ c unele elemente au fost omise datorit generalizrii bazei de date.

    1.1.4 Eroarea de consisten Eroarea de consisten se refer la contradiciile aparente dintr-o baz de date geografic. Precizia de consisten reprezint o msur a validitii interne a bazei de date. Se pot distinge mai multe tipuri de consisten a bazei de date:

    - consistena spaial se refer la respectarea regulilor topologice (de exemplu grania comun a dou poligoane trebuie s coincid figura 1-5);

    3

  • - consistena temporal reprezint faptul c, ntr-un punct, la un moment dat, nu poate exista dect un singur eveniment;

    - consistena tematic (a atributelor) se refer la lipsa contradiciilor din datele tematice (stocnd date despre numrul de locuitori, suprafaa localitilor i densitatea populaiei, pot aprea erori datorit redundanei informaiilor; redundana atributelor este o cale pentru asigurarea consistenei bazei de date);

    - consistena logic se refer att la aspecte topologice, ct i la validitatea domeniului de definiie al datelor stocate n bazele de date.

    Figura 1-5. Eroare de consisten.

    4

    1. CURS1.1 Precizia hrilor1.1.1 Eroarea de poziionare1.1.2 Eroarea atributelor (datelor tematice)1.1.3 Eroarea conceptual1.1.4 Eroarea de consisten