curatarea karmei partea II

7/29/2019 curatarea karmei partea II

http://slidepdf.com/reader/full/curatarea-karmei-partea-ii 1/46

Capltolul5

Blocqie ji nlveluri de congtiinti

Dupidece,sunt ntrebat,ntotdeauna:rn. Cumesteprirniti o asdeldeexperienfi?Cum eacfioneazi,n genenl,persoaneleiron li se analizeazdura cauzali,cind suntpusen fala unuiastfelde fenomen? eparcursuldendiriiacestuia,funt leceva nume?

Spirlt deachle

Evident, epoate pune I simplul aptdea sc supuneunei citirl a aureicauzale stedejadovadanei anumedes-chiderla spiritului. Totuqi,mi s-a ntimplal in mal multerinduri, ca anumitepersoanei aib6,de fapt,spirttut maipufindeschis ecat r fl fostdecrezut.Sunt,de cguli, acelepersdaneart ,gtiuotul9i carcau ntelesotul,,agwcasivorbesc esprecelea areau citit totul,sauaproapeotul, nacestdomeniull caresunt convlnse i nu le mal lipseqtedeceto slnguri informafie,de tip karnr.lc, entrua fa@un

pasdecisivn evolullaor,Doarci... Doarci respectivanformafie, iaEta arc nochi, rebuie i meaqi, obligatoriu,,pedirec[iairulul', pro.ptiei or personalitiligipropriilor or aspimtii!Vrcau Xspunci aceste ersoaneu accepti,n ad6nculor, si la6e d asi



Ddntel )ku oit-Gitdidat'

la iveald ntAmpliri ori atitudini din kecut, delocmigulitoate,chiar daci acestea e-ar putea oferi explicatiapenku difi-cullilile pecare e ntampinen prezent.

AceasGdeschidere spiritului esteo calitatemult mairari decit s-ar crede, nhucat rimifi,tele desusceptibilitatecarehdiesc nci in mulli dintrenoi, suntun obstacol eriot

in evolufia oasd, evolufie are rece,n mod n€vitabit, rin

debarasarea e lest, adici abandonarea ricirei hcircituriinutile. Dealtfel, deschidereaespre arevorbesc ici s-arp!.r

tea numi, mai de4rab6, iuel de congtiinld, Este caDacitale

de avedea ucrudle de undevade sus, dink-o perspectili rnai

largi, hsanddeoparte,ecit posibil, eflexelegocenMc€i

conving€rilepriorice. cestnilel decongtiinld u atenici o

legituri cu ceea 4numim, u mod obignuit i gene.dfizan

inteligenlE inici cu bagajulntel€ctual. stevorbaaici nunumai- daci mi estengiduiti aceasti€xpre ie decantita-teo de oc liber in conqtiintd,ci $ deooinlade a face oc, pet-

tru noi concepte,ar€ne obligi si ne evoluim.

Nici nu neddmsuficient ebineseama econsecintepecarc €potavea, suDra'ieliinoastr€, ofiuniprecum xistenli anterioari si realitatecauzali, din momentul n carenu

le mai privim capeniqtesimple teorii mctafizice nteresant

sausedu(itoare.Asumareaor schimbi otul.Penhuci presupuneristumareavalorilor, arcpoat

sddea omplet este apo ntr€agiviati. D€sigur,im6nede

vizut daci, aplec6ndu-neai mult asupn acestei roblem

determinati evreoproblemidesinitate,deexemplu, jungem a concluziaci ar hebui si ne schimbim.

Blociri

Ca igur; de stil, am putea pune aestedispusi l stratud suprdpuse,amca

52

memoda noastrun foietaj de pli-



llatrk tflnne

cinti. Uneleskaturi sunl mai la supnfati, altele,evident,dedesubt,n adincul nconqtientului oshu. ar rivasul dinplicinti esteScinteianoastridivini, Sinelenostru muabil,pur c-a n diamant, iruia nimic nu-i poateua din strilucire.Mancatul rijiturii ins€amni ocmaioce(careaea fi in con-tactcu aceastdcalitate upremf,,ar.e stetata, Crcstinii orspune Aesteechiralentulnterioral lui Christos i c,iboalasau nceycarilea circ sunlemsupusi. u atat maimult drc.ii$i au origineaundeva,ntr-un trecut ndepirtat, €prezintSprilejuri saupretextepentru incercidle deeliberare,de a unnivel a altul, nliuntrul nostru.

Blocirile succesiveu carene putemconfrunlasunt,dupi cite am putut si obseryde mai multe feluri, c€lmaifrecventiind spaima. paima ste, ncontestabil ca factorde memorare ecare -am€videntiat eja un impodanlmo-lor deblocaj.Danechirceste ersonalitatea,emulteori chiarliri si ne dim seama.

Da se poatemanifestantr-o rnie dc feluri diferite,

neducindniciodati ipsi d€subterfugii i opurandu-sede-s€a roinlci onstiente celuicalear vrcasi inleleagd. stfel,mi s-a ntimplat frecvent i primesc ersoaneentruo citirecauzalisi si fiu in imposibilitateae a le analizan liniste,micar cinci minute iri intrerlpere, rcspectiveleelsoaneliinrl cuprinse eputemice lureride burti, de exemplu.

De cde mai multe ori, credem i estepovan ncirci-turii careeste a odginea nui importantblocaj e memoyie,Dar, ucnrrilesunt depa e dea sta ntotdeaunasa.Ceamaimrrcparle eveninlcnlelorcoasea umina i care uo nci-d€nti kanniciisunt,de apt, ntampliri mirunte.Firi nirnic

din marilc dnme spectaculoascecaye i l€ imaginimune-ori si pcnh! caye, pattedin noi s-arputeam6ndridea le fitriiit. Nu tof i au triit o decapitaren piata publici, sau omoarte enti, inchi$ide vii intr-un mormantdin Egiptulan-tic. rireste, existi si astfelde arnintiri,dar €l€apafti[ unui



DahEItleurc6-Gtvdwlan

Erupresffins fi nu acestea unt, neapirat, c4le cate e

suprafati. Majoritnteadnilor careptovoaciblocajesunt

opinia mea, n principal,celede a nivelul inimii, celedin dgoste,aleunei iubiri neimpirtiQite, ostracizate, milite, cduc la un de sine... saucarepleacide [a asta.Sunt rini sufletului, careprovoaci,drept consecinfd' ini alecorpgi repllereaac4stuia,sub diferite forme, prin reflex de a

pedepsirc aude autoapirarc.Blocajul memorieinu devineevidentneapint inci d

inceperea itirii, ca si irnpledlce inalizarea cest€ia. epo

rnanifestabrusc, atunci c6nd nici nu ne a€teptim, n p

activitate, a{a cum s-a ntffmplat n cazul ui Cecilie,evmai devrcme.Este ca{i cum un mecanism ubtil, n ceamarepartea timpululnecontrolat,r spune:,Stop!Aiuam auzitdgstul",sau: ,Nu,doare rea are$iptesupune

multc mplicafii. "Se consideri ci acest reflex de replierc i provoa

marc dezamfuire elui sauceleicarcdoreqte i Hiasci o

fel de experienfi, pentrucEesteca o cenzuti, impoMvametsului or deliberat. i, mu(i mi-auspus: ,Inseameste oarteErdv,pentu ci o pattedin mine nu vrea si q

El bine, nu! Din fericire, n ceamai marepartea cazulucrurile nu stau ata,$i, daci o auri cauzal5 e repliaz5,

nu inseamnd,neapdnt,ci estevorba despre el,angrozi

Intimplirile simple$i obitnuite, p€cnre viala ni

duce n calepi care,uneori, nepun in situatii dificile, nudin noi, neapint, nigte fiinfe in suferin$, care suporti

secinfeleunor rini necicaMzate.De fapt, noi nQinene crcim propriile nchisori,$i a

tea sunt intotdeauna,pemisura felului in careprivim stiile pecare e avemde nfruntat.

Poatesi pari ccvabanal, dat nu tealizim intotdece semnificalie$ c€ mplicafii pot avea, au cereactii n potdeclanga.

54



B. i i l . k t ,r . t

,.., Cauzemici, efecte mportante

imi aduc n rnoddeosebit mintedepovesteaui Syl-

!ain, care venitsi mi consulten legituri cu o durelemis-

terioasi la genunchi,care l impiedicah toateactilitilile sale

zilnic€.M€moria auzalidecare e egaaceasti artea cotpu-

lui lui eraaceea unuipotcovar,are fostdnit deo lovitun

de copiti, n secolul ecut.Un accident anal, at care-a aduspotcovarului ulti

amiticiune a inceput,apoi evolti, cind s-avizut condam-

turisit el dupi ce -amcitit aura se ogodise u o taniiri ai

cirei pirinli erauproprielarii norcaidc curse.Neloil si tri"

iasc6ot maimult ntr-unmediu n care aiiconstituiaurco-

milie pentruel. Oscilind ntre schimbiridc dispozitic, inii

la crizedc furiedenecontrolat,sl6rqit,plini la urmi, pril a

rupe ogodna.De atunci,mi-a mifturisit el, soartaui parcit

o luase azna, u sc maiintelegeai nu maierastipenpeol

insugi,arproblernaui cugenunchiul, ecarcoar,cauci {liil

adolescenfi,u ficea decit si inriutiteasci lucrurile"

Dupircum n adtat deja, ntclig€nlaMc[ii nu pictde

prilcjuldea ne oferisituafiicnrepun a lcercarco anumita

paterlin

noi, imasi oaY€cum,in

ucru". n cazului Sylvain"

eravorbadespre furie cgati deun context recis.Evitlent,

,,nu lecuscexamcnul". entru ii uria ui cn dorninanti,n-

fluenlAndu-iiala afectivigi,pnctic, nlreaga xisleiti. Oare

orgoliul ui de vechipotcovaruseseprosl gcstionatii se



t n . . \ 1 . . - r , \ a , . d

kansformasentr-o otravi perfidi? Poate.Pentru multi dintre noi, deea ii nu putemcontrola n anume spect ivietinoaste, esle ntr-alat degreu de acceptat,ncet poatedeteymina repetay€anor reaclii iscenle, e revoltisaudesuferinp. De altfel, ?nplal pur simbolig lorriturile [a genunchsunt egate, desea.emandrie, audeorgoliu init.

Doar ntAirl semndeumilinli €ste eprezentat,n modtraditional,prin gestul

ngenuncherii,nu?Problemele arcpersisti qi caresunt de ordin psihologic,provin,d€multe ori, din categoda,cauzemirunte, efectm4jore",Astfel, ntdlnesc umeroaseersoanearcprezintun handicapdeterminatde o instabilitateafectivi si o linsitotali de ncrederen ele nsele.Cind aun lor cauzali ermilo citire a trccutului, aproape e {i€car€dati sepoateconstatci nu existinici un evenimenteosebitare i fi determino atare ituatie. ersoanelen cauzi,purgisimplu,au epeta- mai corect r fi si spun ,balb6it" situatiisi reactii semnitoare,peparcursul mai multeexist€nteonsecutive.ncelemai multecazuri, ste orbadespre cenarii e

cisitorifor,tate,neinfelegeri,upturi dureroase,rustriri afectivesausexual€,u altecuvinte, celemii de aminuntecareseacumuleazi ltr-o exislent;si p€care u reusimsi le imurim.

A limuri, in astfelde cazuri, nseamni, ntotdeaunimpicare,reconciliere.

Societaleaeeducii d im combativii sburmarimDerformanta. otusi,c6ndavemposibilital€aAaruncdm Dri

remarc aptulci, dincolo e uptapecare ducem u ceilalsaucu unelemprejuriri,s€ajunge,n final, a o lupti cu noingine.Sepoate orbi despre intoxicar€ con$tiin!€i rofunde, u oat€ cpercusiunileecarcacest iu lepresupun

56



tiaitt ir nk\i

maiputernici,ne vorajunge,ir i indoiald.din urmi, ir unadintreexistent€leoastre.,, i asagi trebuiesi fie!

Reacfii iizice

Si revenim. cum, a reacfiile e pot apirea n timpulciutirilor karmice,a nivclulaurei,n afarideo alitudine x-

persoirnc are,dimpotrivi, e$imlo acuti seDzirliee frig.Toate cest€enzatii, neoddiam€tral puse,in demiscirileEnelgieivietii ,/.,rond n organism.Cauzeleunt simple.

In ptimul rind, e usorde nfelcsci citireaaurcipoatefi insotiti deo u;oari cmoti€, u itel mai mult in domeniulcauzal.Este ogic,penh.u i plonjarcan intimitatea D€i i-inte nu cstcceva nodin.

Apoi,esteevident i, atuncicand l€zimmenroria, indo riscolim, cind o evocim n celcmai mici aminunt€,ca

afecteazi rofundpersoanacspectiv;, hiar firi ca aceastasi-si deaseama$i chiardaci ,,ami[tir€a,, .cspectivi u i ispunenimic asa urnse ntimpli, dc ahfel,de oart€multeori. Ceva,n inimap€rsoan€i,ecunoastellotdeaunaceea e

I A 6e vedea capitolul referitor la kama.



DdhE ttleuroisGlrd&an

o afecleat;.De aceea, ircula$apranapoate ffegistra' une

ori, anume modificiri, de moment qi care pot induce, de

exemplu,o senzatiede cilduri saude frig.

in ceea eprivegtesenzatia eamefeab,eaestecauza

G deun reflexal corpuluiemofional,carepercepe realitat

potenlial rimejdioasi i, astfel, rea$ o evite.Peparcurs

a numeroasecitiri aleaurei,am putut sA constat,persona

aceasti endinti de ugd,$estschilatde orice organismemotional sauastral. n genenl,aceasli ncercarededesprinder

carenu rimAnedecit o simpli tentativd,€ste nsoliti de slab

miqdri ale coruului, spre naintegi napoi. Daci totul devin

preadurerossaudaci ptovoacispaimi, seva faceo mici pau

26,apoiseva reluacitireaaurei.

.-. Datele

Si lui.m, acum,cazul uneipersoane are,dintr-o dat

seafli in posesia nui scenariu aresepresupunei a fos

cazul ui Cathy,mentionat a inceputul lucrdrii - dar nu pu

tem, totus,i,generaliza.De ce?Pentruci metodacitirii aur

esteun demers,la €c€".Folosesccestermenn opozilie

retniirile, care sunt, in ceamai mareparte,ce\'a oarte em

tional9i care untadusea suprafafi rinmetodelelasice

face, tunci, proapentegral, dn nt€rmediul n€iconitie

tizEri.Esteo m€todibhndi prin excelenti, ci nu provoa

niciodati reunzbucium emndeacest ume.Ea mpune



[.hb La,ii.e

Rcvcnirea a responsabilitate

yeactionatin cutarcmod.problemaa arcnumelcculare, apun€jndiscuti€ utal.e spect l personalit;tiiale,cutare €_flex. ati, acum,ce e de icut, ce tebuiemodificat,nbuni-tifit.'lu decizice anume rei,cu adevirat, i faci,p€nlruaonri ac€stproccsPrin urmare, stecare,n societatca

ii Dcnlrua-li regisi deplinulcchilibru...o oglindicay€nlituri reflexulpa$ivititii,loaslyi, estc,adesea, ineancont in cel

care.aye anumesufcrinti. Daci demersulestebine nfeles,nu di cistig dc cauzi acelei endinte gcncrdre,pe cnte eu onnmesc nictjmiZare.

'lbateexemplele e car€ e-ah evocat n paginilede fati

ne d€monstreazi,destul de bine, cred, cit de rnult sunlemaulorii a ceeace ni se intamph. tva conbdctdm o boali, ci!?sem condiliilp carc duc Ia inslalared dczordinii in noi.lu



Daniel lletrat s ctra u.ldh

alte cuvinte, o'tim posibilitatea,o fabricim, fie in existenaceasla,ie intr-o alta.

Esteugorde nfeles aptulci aceasti iziune supraucrurilor nu prive$tep€ oati lumea,ntrucat, obtgandu-nesfim mai congtienfi,ne maturizeM5.Pentrua facepalii necesari spre o mai mare ucidilate, cu altecuvinte,spremai muladel'Ar, stenevoiede curaJ'. ceasta oatei piatrade ncerca

re n procesulde ciutare a vindecirii. Astfel, ajung€m,de iecare dali, la importanta deciswi a uoinlei de a oedeoaltfepropriile titudiniqi reflexe.

Ceea epunen evidenti, otodatd, spectulundametal al universului ostrumental$i emotional,n mentineracestui chilibru, umit sinitate.

Psihosornatici qi lenetici

Fir€lte, nimeni nu este n dezacordu ac€asti ltimconstatare.steaproape n occomun, i astan asamisud,

incala datnattere oliunii deboa.li sihosornalic.i.n lumina ceea e am triit, nu agezita, n c€ea € mi prileste,sEafirmcA mensamajoritat€ boliloreste ocmai eorigine sihosmatici, Slibiciunile rganelor oastre, omportamentullandelor;i incd o mie de alteaminunte, arcvin si ne tulburmetabolismulunt,decelemaimulteori, consecintelelatutului nostrude iinfeqi, a modulmaigenenl,ale aporturilnoaske u {ia!a,

Desigur,a aceasl5 firmatiemi sepoate duce ontrargumentul agajului enetic, l pr€dispozitieioask€naturale pentru o anumeproblemi desin[tate. A ne cantona a

acest ivel,al geneticii, r nsemna i neoprim a umihteadrumului, u insemna i trag€m oncluzia i, {iecare intrnoi, aflandu-nentr-oanume amilie9i nu o alta,sunlem ezultatulunui pur hazard; r insemna i neglm eistentaace€a e numim,generic, ufletqi evolutia cestuia e-a un



Batite krnice

Sul impului.Ar insemrla,otodati,sd educemdeea eviatdIa un ansarnblu ecombinatii bimice. timulatc eniste m.pulsurielectrice. -arputeaobiecta,puninclu-sei, la bazi,este orbadespre problemide ilozoffe au,mai simplu,deconvinger€. otu$i, ozitiameanu esteaceea unui filosof,Nu estenici ceaa unui ezotedst onvinsde anumitc €oriimetafizice. ste,pur ti sirnplu,ceaa unui rnartotsi a unui

experimentator.cuzepentruacestultim cuvantcareeste,tccunosc, am ccepcntruun astfelde context!

In cazul neu,nu estevorbadespre crede, arecumfo4at, n realitateaorpurilor ubtile,a sufletului aua spiri-tului, chiat daci o credin$ oarbi poateavean eaceva tumos

$i respectabil. riiescanumite enornenc, ealtel€ nume-roase le obsew$i, tocmaidatoriti acestor bs€watii, ces-tor constatiri,am ajuns a concluziile e car€ e giisiti npaliinilede fatE.

Celule rebele

Dincolode necesitat€anci constientiziri n procesulde cstabilire sinititii, apareotuqiun element egreutale,pe care -am analizalpe larg - acelaal memoriei elulare,Iutr-adevir, ebuiesi reamintescaptul ci muncape careoducem u noi nsineeste, neori, eriosngrcunatideaceastifaimoasimemorie.Corpulumanse ncipitineazdmai mulldec5t ste azul, si repete aceeasinzi, acelasieit-motiv,ca un disczgariat,n pofidaprogresului ecare -ar fi pututface,eventual, onstiinta.Un€ori, dira ldsati de menoriepoatei cu ade\'irat rofundiqi atuncicotpr.rlesteelcarese

inciplfaneazisi-;i impundpropria ege n privinfadnii decaresuferi. In acelmoment,descunjirii i se deschideargula - iar apoi,oriciy€ialteev€ntualeeactii iuntrice. Ilrinurmare,corpulnostrupoat€ ultctionaca un automobil e-reglat,carese ambaleazi,si continui drumul direct n zid,

(,1



Da n e rleul a 6'G i a u.lo a

cuvolarul sau ranelepirand completsc.ipate esub contro

Ac€asta€ste ealitateapecar€ mi-aupermissi o in.tele$m

binenumetoasele azuripecaree-amavut,printr€care9i c

al lui Celine,cale eta inspiimAntitot de slabi' $i ea' c

majoritateacelor p€care -am intAlnit intr-un astfelde co

text, incetcase oate tratamenteleposibile.Cdnda ajuns

mine, era ntr-o stareEreude imaginat,D€ fapt' nu sufer

de anotexie.Mancaputin, desigur, lar mes€ eliulate,m6ncareai frceapldcere'

Pur qi simplu,pireaa fi construiti conform uneisch

me de slibiciunescheletici, i astanci de a nceput, eo

recrproblema ata nci dinrremea opilirieisale' ntrepr

sesedeja,din cite mi-aspus,o c€rcetarea nivelulvieli

antetioare,u ajutoruluneimetode arei inducea acien

lui o stareapropiat5ehipnozi.Din spuseleale, xperie

fusese oncludentd.impdecatelaminute, etuAisemoa

lentd, ntr-un lagir deconcentrarc in Polonia' n timpul ul

mului rizboi mondial.

A,ccastievelatiesepireaceva lauzibil, at cumr

gresia u modilicase,n nici un fel, comportamentulorp

lui siu, voiasi cetceteze ai departe, dici si aibi con

marea prin intermediulunei altemetode a ce€a e retriis

atunci, au,e!€ntual, i descoperc'reun ouelementega

trccutul siu. PAni la urmi, imaginilecarc audefilatpeec

nul aureisale nergeaun sensul onfirmErii ceea e Ce

$tiadeja. nutil sEmai descriu ceneleecare e-amdes

perit,vi le puteli magina u u$urinli.

Con$tiintaui Celine arci ar fi fost profund mpr

nati cu nsuli principiul lSbiciuniicheletice.evenisedul siu de funcfionare,nevilabil, unctulsiu de referin

Rispundea nui soi de fatalitate, arccondifionasercg

mul ce e fusese eja nnsmiscelulelorale' rogram eco

tineaun adevirat ,!irus",acela e a fi slabi.

62



B.tttc ldlrt.l

O discutieaprofundatdu Celinesi o analiz5ami-nuntiGa aureisale.ni-audemonstraroarle lar aptulci nuse rizboia cu_ iraenisi nici nu a1,eaifcultiti existenlialemaimaricaalealtora,

l)uceao viati destulde echilibrati,suferinddoar dinpricinaragilitdliicorFului iu, precum idinpunctdevedereesleticntrucat,din pricinaslibiciunii,nu era deloc

ahdEi_loare.Er.lde nteles stasi nu mi separea nar fi rceaceamnumi o..Dersotutiiu probleme...si acccptarrcutul, dobil-dise realb etisaremotiona,de cc$!a inu nukea iciunteldedorinti de rizbulare.

Toate cesteae-audus,cumerasi firesc, a a vorbide_spre?utonomia€care,uneori,o capiliic€lulele oashe, -tuncic6nd u ostcu adeviratmarcate,cu ierulrosu.."leunpulemic onlexl rnoliol i i l . fccli\.siminlai.Crleote orpu-lui Celineiusesen olarizateuajutorul nuiresort nt. ige_tic, ce rebuia isat, dupi cum sepirea,si se epuizezeJlasine;poale?nciteva uni, in cativaani... sau,pe parcursul

mtrcgii iel i ,ar-l i_rcusilj snelcoful, r"rerrga

cel efle,otnmemofta elulari.

Si,atunci,ce erade tcut?Experienfa E lrleamnl sispunci. in cnzuriexlreme. aceldespre areocmaiamvor_D|l,Ue xcmptu,u selr f lc anitDic slafe e cvoltd.iecae impolrivanlregii umi.sau mpotrivacelei afl idin noi

ta aceamodificar€.

l#11"":":ilf-111trebuiei ntreprindem'imic. i,mai egilbls;Xffiffi;si spunci ftebtlie dculceaa enlru.,., tocnai ca si evitimsi i[ttim intu-o lupti impotri1a

Tocmaiaici este ocul undenoliuneade iubire poatecipila intr€aga a valoare i dimensiune. stfel,nporturilcpe cal€ e avemcu noi insin€ n cazuluneiboli, al unei tul_



Dan . I lle uoi rt i !raudo.

butiri saual unui haldicap, mi para fi factorul determinain evolutia iefiinoastre. roblemaebazieste,ntotdeauceaa liDs€i e ubire.O celuli,asemeneanei iinle n intregul ei, inmagMineazi. ntretin€ li reproduce suferinti, dipdcina unui vid afectiv. rubireaseamdnicr o ndieri carsterge, ublatideo pasticorectoare.ste, n ultimi instanceo care econciliazi.

Adevdrataolufiepentruoriceproblemistrans egade orice fiinli rezidd,prin urmare, n opiniamea. n modul ncareprivim problernacspectivi.Astfel, dspunsul ar puteao privireplini de ubire.Estevorba esprc stare €spiritpcarcunii o au n modspontan, arpecare, u siguranti, putem si invifa, Modul n careprivimseeduci,se cultivi. Prvireaasupraumii s,icontextuln careamvizut luminazile

$i caye veaaliunea adea fi si, n fine,privirea supm oatii ingine. O pririre neconditionati,eliberali demodul n carobignuia i judece, are dnu mai ie caustici, i si invete fie tandri.Credem, desea,i o as€meneaonstalar€u es

decit o uzeali devorbe rumoase, I cirot singurscopesaccla ea ocoliproblema, u este ga, iinfanoastri,pind ncelemaimici cotloane.e dovedest€fi mult mai maleabinaintede orice,estepermeabiHa realihtea are riieste nsufletulnosku. Din momentuln carene acceptim roDricorpa$a umeste l, chiardaciprezintivreoboali sauweuhandicap, ir(ile cu careel oaci oculvietii,se redistribuSi,atunci, xisti toate ansele€a vedeaumboala auhandicapul especlivegreseazi,ini la a deveni cceptabile,cceplate, auchiarvindecate.

Unii sunt,poate,mirali sau chiar gocati, uzindu-m

vorbinddespre €lul€l€ nui corp ca despreiFte liin[e inadeudrotulsensal cuoAntului Da4 douizeci$ cinci de ani dobservalii, eciuliri gi de experienti,n universul ubtilLrgi al concretului, i determini i afirmcu t5rieci, o constinli demnid€acest ume, ii al€ silasul,menlinen viati s



Batitekatn@

faccsi evolueze Dsout tot cr.,ene existe.O celuli, un atornchiarqi ceea calcitui€ste nalom,manif€stistEtideconsti_

Nu sepuneproblema,indeste orbadeboali_ indife_

rent daci aceastastedeorigine (armid saunu _ dea dez_voltao anume ilozofie, i maidegrabdea modifica,a mo_dulc€lmaiconclet, bilnuinfedeviati, de elaliouareu sineSicu ceilalti.

In spiritulunorastfelde ermeni -a ncheiatntilnireameacs Celine.De atunci,am maiavutdedoui ori ocazia io innlnesc.Era, n coniinuare,xttemdeslabd. otu;i,cevaseschimbasea ea.Slibiciunea i nu maicmana celaerbol-

Am intrebat-o, ireste,daci folosiseweun elementajutitor pentrua reusiatit dc binesi adopte titudineatle_a15 espr€ nrevorbisrnlm ildva.



Daniellteutun-CivudaL

imi spuneam i tofi ochii o si seholbezea cAtde slabi sunPrin urmar€, miam propussi merg la discoteci o dati p

luni, fie ce-o i! La serviciu,nu indrizneam s[ ii vorbescp

tronului decet n situatii exceptionaleQipentrumotive sMprofesionale.Provocarea fost si in@p sil intreb daci ssimlise bine n !acan!i, cum mergeaucu gcoala opiii luialte ucruri de elul acesta, in ce n ce mai frecvent.D€sigu

pareridicol si consideri ash drept indrizneali dar,pentmine, era un efort delocneglijabil,AstEzi,a devenitun autmatism, care nu mai inseamni nimic pentru mine, dar faca relaliilemelesd fie mai agreabilei sdmi simt mult mblne a serviciu. q spune i ceva,nclusivn trupul meu,zimbeqtemal mult colegilor. i, astanu este otul...

Vialameasentimentald,upi cumgtifi,en un adevipustiu, Imagineapecarc o aveam espremine rrsimi erapralizanti, atAtpenhumine,cit li pentruceilalfi,cred.Ceammareprovocarrera si schimb ceva n acestsens,

In pdmul 6nd, m"am hotirdt si le vo6esc bSdatil

care mi phc4augi pecarenu-i cunogteam..ta, iri nici umotiv,doarpentrua indrizni si mp o vecheatitudine de r

finereqidesubapreciere,n ceea emi prive$te, i-am pu,, Ceai d€pierdut?"De apt,aveam oardeci$tigat,Apoi,awut si m€rElmai departe, m luat initiativa u unul dintcolegiide serviciu. -am dat ntdlnire,pentrusimplaplicereda bea o cafea mpreuni ti pentru a-mi pulea spun€: , Aficut.o gi peasla." Int6lnirile noastreau devenito obilnuintapoi,am ficut pariucu o priet€ri ci, la eqirea e a cafeno si il iau de mani.$i, doui s iptimdni mai tirziu, finalufost a mineacasi, ntr-un mod mult mai ntim.

Prietenameam-a ntr€batdaci sunt ndrigostiti. -arispunsci nu, nu tocmai, i simfeam oarakacfie,andre

NiciodatS,nainte, u a$ i putut accaqa eva,nteleDesigur,mi sespusesei este evamoral,ci nu se aceaceva,mai ales emeieiind... Dar aceasti rovocaye,rm n

66



Bolile karhice

buneasci,m-aajutatatAtdemult! Nu spunc.6 fost ugor".

Dimpotrid, de multe ori amvrut 5i dau napoi.$i, totufi' am

ficut vreunriu cuiva?Nu am culinte si exprim n ce miEuri

m-auajutat, oate stea, Emi iubesc emine nsimi; dease-

menea, orpulmeu,personalitateai chiat i sulletulmeu

pecareo amdespremine nsimi, estecu totul alla!

Pnctic.Celine inteles,la n moment at,ci erapecale

si se blochezen nigte aspecte irora le acordao afa mate

imDortantd, rcat acestea iscau sd o faci si piardi totul.

Intrasentr-o und6turiqi nu avea ec6t singuri solutie:

rupturi radicalide oateobignuinfelcale.Nu ampututdec6t i ii spun ,bravo",ntrucit easin'

guri eradovada ceea emunti de cirfiincearci'adesea'i

ne demonstrcze:orfacovdrsitoarc conqtiinfei, elanurilor

inimii, a vointei$i a ncrederii'i9i gisisepropriamodalihte ea-9ide-programaandi-

capul libiciunii, eugind i depS;easci,stfel, eea e,mulfi

a[ii, ar fi considenta fi o fatalitate.

61



Capitolul 6

Cazuri spccial€ fi povegti in dol

Unul dintre cazurilede neuitatpecaremi-a fost dat sle sfudieza fost cel al lui Sandrine.Sandtineera o mamd 6niri, carenu av€amai mult de douizecipi cinci deani, Pnctic, eanu a luat legituE cu minepenhu ea,ci pentrucopilei, untebelug depaisprezeceuni.

Inci din primelesiptimini dupi naqterc, ot corpul i-fost acoperitde o eczerni.O impresionantipleiaG de tenpeufi a fost pusXn mitcare $i, desigur, oate regimurile amentareposibile, lar fird prcamaresucces.Dupi {iecarcprioadi deugoad ameliorare, oaladcpiele evenea imaipu

temici, astfel incit, corpul micululul erd tot o rand, dupsouselemameisale.

Bebelugul ui Sanrlrlne

La nceput, upreanfelegeamecemi seadresaseiIntr-ad€vir,e camgreusi te gendegtia citireaaureiunbebeluq epaisprezeceuni.

Corpurile alesubtilenu sunt suficientde dezvoltpentrua ua n calculo analiziserioasi, rinaceastimetodFiintasanu este, nci, pedeplinncamatE,ar n c6mpul i

€n€rgetic e gisesc, Eri indoiah,multe elemente pa4ninduJe iirinlilor di, n special amei.

9i, totu$i, eva in mincm-adeterminati intru n legtud cuSandrine, icarpenkua-iexplica, ireclprintelcfomotivele enhucalesolicitareaanu erauna calisti.

6E



lto'le katnlice

Mai trcbuia si aflr'rdece'

(r9



Daniel :\k urcit Giraudok

Mamagi nu copilul

M-am gandit,atunci, la o solutiq si.i propunmamsi-i citesc ei aurasi nu copilului, cum \Joiaea, Daci problrnaera cu adeviratde nafuri karrnici, era oartcposibilca esi continuesi legeClledoui fiinfe qi n aceastiexisten]i,daam i pututvedea esprc e€ste orba.

chis imediat,ca o apd n clocot,carenu maipoate i sGpanli carc arcn toate ir{ile.M-adus n Rusia,ainc€putul eXIX, dupi cAtpirea, n perioadaampaniilor apoleonieErau o mulfimede maginide rizboi, n special e afuri ssate n fliciiri. Pulinescene iolente.a dreptvorbind,daamintid egat€ €o marcsXricie ide rig.Empovesteanucuplu,a cirui caside emn usese e umilat€ diskus6,

dealtfel, oatecelelalte in citunul lor. Soldatiiuaserdotuin caleaor,parci fusese otopul,Nu mai eranimic demAcarc,oamenii riiau din mici furti$aguriQidin ceea ereufeausi vaneze,neori.Familia cir€i amintireo DurtaSadrine n adinculei, secompuneain cincicopii.

-Eaen ce

mai rnaredinlre fete,Ovdd,o fati in jur de cincispr€zecencu un sugarn bn[e, friliorul ei, nvelit nlr-obucatidepiedeoaie,prost tibdcitS.Era ingrozitor de frig in ce€ace mardmdsesein casi..,O singurdnciper€ omuni,sdriciciosi, cu o multimedegiuf, prostastupate.

O vid pemami, tremur6ndntr-uncolt,p€ni$tepai

incapabili i semigte, bezigicu edeme epicioare. izerata cum esteea epr€zentalin irnaginile e a Epinal.x hti

+ Imageri€ d'Eplnal - Iocalttatca Epinal, in Vosg€o,ndJean-Chade! Pellerln infihteaz6 o mtcA fabricA, und€ sunt folosittchnlcile de lmDiimare cunoscutc n epoca, iraouru pe lemn {

70



B.lik kdnnne

din cAtemi-am dat seama, ra ot timpul plecat,ot mai de-part€,pentru tot mai multi vreme,sd cautede mancare$i cuce si faci focul, insotit de fiul siu dedoisprezece uri.

Iama nu se mai termina,Zipadi, !ant.., Nu se mai

sfhrgeau,oateastea, ici n memoriaui Sandrine,TindnduJ aproape ot timpul shans h pieptul siu, fri-

liorul ei de atunci avea aF vaniti de rig gi buzelecripate. O

siJ frecebine, agacum ii spuneamama si faci, atunci c6ndo si aibl timp, daravea titeade icut, maialescu focul,pe

careabia eugea il fini apdns.Bebelu;ulpl6nge,ar ea l

stdng€ si mai tare a piept,apoi l imping€ a o parte,exaspe-

rat6, l punepeo pemi, apoi l ia din nou.Mereua fel...inh-o diminea$, ind se rezegte,ede i bebeluqulu

mai migci,Avea uloareatigului.Nu phnge,

Dealtfel,nimeninu phnge.

Disperarea linge, uneori, un pragde a care iinla uma-

ni nu mai are orla fizici si-qi sMgedurerea. ici micar re-

volti nu mai este,nentrucegi pentruastae nevoie e orfi;

si apoi, asi ne revoltim,k€buiesi existemicarun dramdesperanti n cevamai bun.

Dar,astanu insearnnici inima nu este initi, uneori

atit deprofund,ncAtpoate i influenfezeelul nostrudea fi,

ln vietile iitoareAura cauzalia lui Sandrine rita clar ci, tot ceea e a

tdit eadupi viafapecareo dusesen Rusia, fost marcat e

un acul senlimenlde culpabilitate,uaseasuDra arispun-

deyea€ntrumoarleamicului sugat Imprejuririlede a acel

moment i pusesedn brateun bebelug,at eaconsidencinu seachitase um uebuie eobligatiile e-i eveneau. i eta

aga aunu, Sandrine riia, in continuare, u acelsentiment,pictura dupi Sablon.Lucririle rerlizate aici deein rcpcde cunos-cute,datoriti comi6'voiqiorilot car€ € duc dln sat n sati lucri-rtler€alizatc in micul at€lier qiund sn fie un cadou prelios p€nrru

copiii cuminti (N.T.)

1 l



O interactiune elidenti

Deveneau atAtmaievidentaptulci astanu avea u

Pieleaeste primul dintre organ€ prin car€ intrim i

12



- - _ - - - . . .

B.titekdr n.

el)uresa Ie depiseascii,mI un copilprezintiionumite.ratA.estede a da vina pe

,i asutut i.am ntelese_deextiuse, l" rezultatulh explicalia. czema ra.unii lor.ipaimi,pc

car€rebuia i

cceptirii ui dea se ein_t i f . . . _

,";:il:?ff;ili:.e, iri indoiali,sj inte_o are,uneori.un bigajiaunorprobleqede i-sculie,un€ori, nty-un

7.1



li

Daniel Metais Giwtulan

modmaimult decet vident, numit€egituri dureroase,asensibile,are nesc oui iinfepecare iap teaduce inno

impreuni.

O karmi de cuplu

Existi povetti triite, mai mult sau mai pufn, de unu

singur, Povegtiale unor vieSpentru careamploarea roblemelor - qi a consecintelotaceslora este determinat5' nprincipal,de atitudineaunei singurecongtiinl€.Dar' existi 9altele care, dimpotrivd, sunt construite in doi, sau n ma

rnulfi gi pentru al ciror deznodimdntcomplet est€ neces

concursul iecSruian parte'

Pentru a ilustn o astfel de constatare,mi voi referi l

povestea nui cuplu,carea venit si mi l|adi din pricinaunograveproblemedesindtate.Ea, Marianne,ocmai usese p

rati de cancera sdn.El, Michel,suferea e urunculozicron

cd.Eraucisatorilidc mai binc de cincisprezeccni i insu

cuplul pecare l alcituiau pdreasi se afle n suferinfi. Iar enu numaici nu ncercau i ascundi cestucru,darsotiau

il intrerupea ot timpul peMichel,cind acestancercasi im

expliceceva,Aga stind lucrurile, am decissd ntr€prind op

nliunea in tr€i etape.Un studiu al aurei fiecEruia,separ

pentru a €vitaorice interacliune,apoi o analizi a aurelor o

simultan, entrua obsenanevitabilelechimburi netg€t

dinheceledoui.Casi fiu sincer,mi alteptama o problemiderelafi

nare clasici,Anticipamo confruntarcapersonalilEtilorot' c

atitudini greqite,careaveauepercusiurri supracorpului su

btil, a$acum se ntemph, in genenl. Intr"adevir,aurele epective elevaumultc lucruri in acestsens'

$i, totuqi, daci mE tefet la acest caz n carteade faf

estepentruci m-amvSzutaruncatn becutul og deqin

avusesemeloc ceastintentie.



D.tttc !.tn,r,

tn cecr ce nriveste ura ciluztl:r c lui Michel, acerslamt-a oterrt. n tDodsurprinzilor. scene arc€riluexactopusulcelorrevelae de Mariann€.

Problena - care yipi in oura cauzald a lui trrichel -este ca acest so! negustor trebuie sd aibd intotdeauno drcp"tate. Cdnd aorbe;te el, tootd lumea ttebuie sd tacd! Ea uiea



Danel tleutus GiwuLlah

sociol,ar lrcbui sd inleleagd,..Iar femeiacore a fost Michel igi treceoiala intre copii'

bijuteii$

sentitori. Ouiotdpoleitdcu aur, dar aftt de emd.

Etclusd otice incercarederdzurdtire.Lumeo,societstea' e-ligia, toatear fi condamnot-o'

Ultimelemaginialeacestuirecutpec.r€ l€-amputu

capta,mi-au aritat-o fiind pemoarte,pec6ndavea n jur de

patruzeci € ani. mediatm-amgMdit la un cancet au.ma

roluri femeie-b56atnversatear, otugi, n cuplu,cesecon

si un autoritarism buziv'n aceastdxistenli,avetiun nou

prilejdea nvila si vi plasalin modcorectn polaritateaot

pului care -a ostdat.AJ respectaecelilalt,ocupindu-v

in acelapiimp, oculcare i secuvine iati unuldintresco

purileacest€ieincamiri".

Aura de cuPlu

Apoi,am r€cut acititeaaurei orcomune' dici a celodoui persoane, s€zatena langi alta n fa[aecranului lb

carcemperetele eu.

Acestdemers u insemna noui incursiunen trecu

tul lor. Cum si citetti, simultan,doui memorii?Eranevo

76



ll.ltle Ldrtni.r

doar de a aprofundaceea e sepetreceantr€ ei in prezent$ide a relevaatitudinile ncorecte, e o partesi de cealalti.

Pdvir€a meanu urmirea altcevadecit si intle in contactcu

aula or emotionali i mentali'in ceea epriveste uplurileadevirat€, diciaceleaare

sunt unite,am rematclt,de fiecare ati, in cazuriexceptio-

nale,c6ndam iicut o analizicomuni !i simultani,ci ema-

natia ieciruias€ uncqte proapemediat u a celuilalt.Esteo intrcpiitrunderee energii, arenu le anihileazi

aurcle,ci creeazEna suplimentari, aurade cuplu,care adia-

zi o luminozitate, densitatei o formi extremdediferitede

la un caz a altul.in ceea e i privestepeMichel;i Matiamre,nu potdecit

si spunci ei nu reugeau i cmane auri decuph.r. i aflam

in prezenta doui fiinle, aleciror emanalii ubtil€ u sepo-

triveaudeloc.Enu doui maseenergetice u chiat striine,

desigur, i doarpermeabilenapentrucealaltd.n plus'am

rematcatun fenomen estulde neobiqnuit.n modregulat,

auramentald lui Madannc e ndreDta pl" sot'rlei si in-ghitea,pentruo kacfiunede secundi, ntr€agaemanafie

acestuia. i$cayeae €n€rgi€ ecareo emanan acesl el,ar

puteai comparati u aceea unui ceargafruncat este ine-

!a. Eradorintadea punestipinire pecelilalt,apaY€ntncon-

stienti,dar care rea, iri nici un dubiu,o dominarenorali.

Marianne ra ceacaredomina,ar Michel c€l dominat. n

pofidairversiriidc sex,compar-ativusituafiaor din secolul

al X\rIIlJea,purtareaor si, deci, egiturile or ptofund€, u

semodificaseti.in aceste onditii,cum trebuiaunterpretate olilede

caresufereaun prezett?Dra relativsimplu.Un elemedtarbun simt,pehngi tot ceamrelatatpaniacum,n€oferi sllfi-

cientcmodaliti{idereflecfie.Era evident i sufletului Marianne, epolaritatentens

masculini c€l putin, in sensularhetipalal cwdntului -

11



Ddrkl )lcu ot\ Crrau.ld,

accepta u greu ncamareantr-un corp def€meie.Ca simb

al femjnititii, sAniidevenisedartea eamai ragili a iiint

salc. eapecare. n mod ncongtient,anici nu o voia,La multe emeisuferind ecancet auchisturi, a sA

sau aaparatul enital, mvizut, nuneapirat ceeaqichemdar un refuz, spaimeori rini ale femiuitifii, evident,din m

tive foartediferit€.

RevenindaMarianne,€ndinla ominantia con$tiinei nu reugea i semodificen aceasti iafi. Ea nu numaicnu avalorilicat, qa umar Ii pututsi o faci, expcrientactald intr-un corpde emeie,carear fi lrebuit sd i of€repriljul dea nlelege i un alt moddeagandi, ea simli $i d€a- darasta -aprovocathiaro revolti nt€rioari, are -asodat cu un cancer.

in cazul ui Michel,schema ra aproapeceeasi. fletul sdu, mprcgnat u aminti de so[ic spaniolS upuevolua i acumdupi aceleasieflexe, hiat daci ntr-un codebirbat,Desigur,Michel esufocantr-oatate ituatie, €

tnr ci D rcu$€a i scoati a vealio floui personalitate.Dvident 5,neafirmarea ce€a eviatai cerea d nve

si si fie, i provoca profundisuferinfi n suflet,$i, pent

cdera ncitugatigi nu ndriznea i iasi la supnfali, forlad

exptimare personalititii ale ncep€a i clocoteasc-inliun

tml lui. Furunculeleat€ i tot apir€au rausupapeleesig

nnti pecare ecrease rganismul iu, pentrua evitaaparunorprobleme e sdnitatemaigrave. btceea e eprimd

inlduntrul nostru, ni se ntoarce, ntr-o bundzi, impotriud

dc cite od mi-a ostdatsi constat cestumr, in cazuria

miniloare cu celal ui Michel!

Cind analizdm stfelde cazurica acesta,n careesvorbadespre upluri,saudespreelalii ntie tati ori mame

unul sau altul dintrecopiii or, si chiar nhe prieteni, r

totalgretit sdaritim cu d€getul ecin€\,a nume.Dupi cuam vizut, est€posibilcaproblema i fie determinati € u



Dj l th L . )hr .e

singurelement, in scenariul ietii.dar, a fel de recvent' a

este ezultatulnteractiuniimaimultor fiinte,caresunt din

nou mpreunt,pentrua continua istoriecomunl,pentruao imbunabtisaupentrua vindeca ille rini.

Karmade familie sau de grup presupune n numdrmare depersoane i, prin urmare, e nevoiede o reali dorinli

de schimbare,in parteauturor c€lot mplicati.Noi suntem,

in acelagiimp, at6tunicii responsabilienht progresul os-tru, cAt i actoriai uneiuriaiepiese e eatru, eea e ace in

noi membriiunei mad col€ctivititi.Experienta egrup,careeste nevitabili, imane, ast-

fel, unuldintreelementel€areactiveazionstiintnndividu-

ald, ntrucit, menirea uturor pi€selordintr-un acelafi oc,

est€aceeae a nvita sdse stimez€i si se ub€asc5.Miile de citiri in auri pe care e-amdus a bun sfdrSit

pini in prezent unt o dovaden acest ens:de a o viati la

alta,mituia poate i devininepot,nepolica i fie bunic,sauprietenulsi se ransfotme n mami. Nuate nici o impottanfi,

deoarecenteligentatetii - sauDividitatea, acivreti- do-

regteprogrcsgi uniune.Dupi crpeyim€ntareaoirflictului,

lotul este hemat pre econcilierei, aDoi, nire.

Iati de ce, fali de orice inforanaliecale poateduc€Ia

constientizare,mie mi separed atihrdinei ceqmoi impor-

tanfd este ompasiunea'

79



Derapqie

Stimote Domn, bebuie sd ud scaiu, nbucAt, acuffi cAteua uni, am rchdit ceoa nctedibil, M-om adzut co ldcdnpo e din comunitateaeseniond. mpreundcu ol{ii, bdteaneobositdrumuile, pin deiert ii pemalurile Mdii MoartNe-amquteo ntdlni? Credcd or fi necesor,nbacdt dorcsd continui cercetdile in aceastddireclie, De oltfel, foortdes mi simt mAinile arzAnd i scest ucru deuine ot nogrcude suportat.Poatepenha cd acum nu msi sunt folositpentru a acordo?ngrijiri, ca ocum 2000 de ani? Ce fedeli

Scdsorica aceasta mprimit, firi si €xagerez,u miile

de-a ungulanilor,Desigur, u ampututsi rni intilnescdcit cu o mici partedintre autorii lor,Penku ci, in afari de faptul ci asta cere imp, nu a

vocatia €a iNestiga recutuldoaraga, asi mi aflu n [rcbi. Da-r, are,ntotdeaunaste orba esprerecul?

In socielateaoastri, ot mai multi dintrenoi facemla un momentdat- obiectul neiexperienfeqa-zisnteroare.Este,oar€, simpli reacfiemaginari,n fataunei umcalesedezumanizeaziot maimull, saueste, u adevirat,semnal limpului, car€ne amti ci ceqoestepe calesi sdeschidS?

Credci ambele unt valabile au, mai degnbi, canuna,candalta.Ca i cum mullimi d€ oameni i-ardescopamintirice in de alte impuri... sau,ar dori sd e aibi.

Asfa se poate ace n mod spontan, u gendul,prrela-\ay€, auprin terapie egr€sivi.

80



Bati[e karnice

Prin urmare,cati cr€dibilitate e poateacordaunuiasemeneaal de triiri gi feffiiri sau,mai degrabi,cumsepoate epara dwirul de als?

In gcnenl,eu amplecatntotdeaunae a oremiza i

amintirl,pentrua athg€atenfiai, eventual,entrua crea nanturajul or mici c€rcuridecuriopisaudeadmiratori.

Ori, n domeniul ecarel abordimalci,sincerllateana-i relata €rapeutului rehdirea trpcutuluinu esteo Eiaran.lie sulicienti pentruautenticitatcacestela. ualte cuvinte.nu este suficientsd rcsimfi o senzalie oortepubmicd,ovdnd obozdn$te imogini,cd retrdie$ticeuo nume, en-

tru ca scelceuo d ie qdeudrot. lec ismelecareneEluver-neazisuntextr€mdecomplexe,elpu[inp6nd om4iunge iIerecunoaftem iapoisi lestipanim.

G6ndlrcacolectlvi

.Ceanum€ oate €nencreareanei luzli?Cu altecu.vinte,esteDosibil i ne fabricimnoi in$in€sc€naril, eri sdne dim seama?

De apt,nu noi,ca ndivizi,suntemmotorulprlncipal,ci colectivitateaecareo alcituim,demii deani, n intertorul

uneia aual rnaimultor ulturi.Si vedem ecc.Spiritul umartprcduce n permanentiganduri.Cu

€xceptianuimic nurnir decercetitori,oarteputlnepersoa-ne qi pun ntrebiri in legituri cu aceastiactivlhtecer€brali.In general, andurile unt considerate cu exceptia ctlu-



Dah e l.laiat s Grraudat

nilor la cnre ne pot indemna cafiind crvafiri consistencam caniste baloanede s[pun. E adevbrat, prioric vorbinun gandestecevace nu putematinge.Mayea artea ga

durilor pecare e avem,dispareaqacum a venit, firi sd aufme. Dar, uitim ci elereprezinti, dincolo de oricr, o emisde energie.Desigur, ste o ene4ie shbi atunci cind esvorbadespregAndurianodinesi superficiale, ar ucmrile n

mai stau a fel in cazulu[or gAnduricares€ repeti, caresuintr€tinutegi carcsunt,evident, ifte ganduri olective.dalurile ilosofice, octrin€le€ orice el,precum i religiileceea eestede asine nfeles au ost,dintotdeauna,argenerdtoare leacestui ip de forti.

Candurile, oncepteleolcctive uscitate e astfeldmifciri au dat, astfel, astere,n timp, a adevSrateentrenergetic!,car€producceea e nrmim egregoi.*

Dar,si revenima momentul roducerii nui astfeldgand,Congtiinta oastriproiecteazi, e propriulsiu ecrinterior, maginea sau chiar filmul - gdndului espec

Energia €careo eliberiimn acelmoment, aci esteprecii bin€ orientati - ca n cazul aderirii la o atumiti credinreligioasi, e exemplu vaptovoca n fenomen semdnuneiholognme. n felul acesta reim noi, n modprogre

un film holografic sihic,n funcfiedepropria redinfi.Paredestulde anodin aci spunem i ,,facem ropr

cinematogrdf' ar totul capiti altedimensiuni, rin simpfapt ci holognmanoashdseva alitura unei multitudinidalte holograme,ale celor care mpirtiqesc aceeasi redinti ca noashd.Prin urmare, u mai avem e-a ace u un simpscenariundividual, le cirui imagini i €nergie unt crea

doarde noi, de iecaten parte, i cu o hologrami omuniadevirati fo{i, care i reune$te e oti c€i caregindesc a fe

* Filnld col€ctilni in magie, ,cdredort"esteo ,,buln" dcnerdi€ c€ poat€ n vLuallzati in a6tral fl care a fott creati, in cmai mare peitc, d€ citr€ un grup de indi{izi (N,T.)

a2



uohle kntnnce

Astfel, toate fiinlele care aded [a aceleagi on@ptegiinliuntrul lor, aceleagi magini, fixate de un

principiu sau evenim€ntdin trecut' devin creatoriiai unui perfect ilm colectiv.Un astfel de ilrn, la

puternaccedea un moment dat, n anumite sliri - mo-ale congtiintei,voite sau nu, ne poatepdteaca fiind

:l:,disclutabili,eqiti la supnfald din trecut. Nu ne

nici o clipdci s-arputeasi fie vorba despre rcfuc-a unei ctedinle colectiue,core s't slYuctu'

ungul sutelor,sau chiar a miilor deani.

Si luim cazul,din cultura noasfi, occidentald, l Cru-pe Golgota,In jurul acestui eveniment s-a creat,

intreagi magisticipopulari,determinati e

ii de anumite dei, foarte exacte, ecareunii au do-

Si, astfel, n incongtientulolectiv -a ixat

scenariu-tip,jungandu-seani h crearca nui egregor l

gordiferitde realitateastorici'

Numerosimistici, de exemplu, a citor integritatenu

i, in nici un caz,pusi la ndoiali, au fostbdntuifideauviziunidespreChristos hinuitpecruce, u pal-

de cuie' fulizi, qtim, cu certitudine, ci celor

u li sebiteaucuielen palmi, ci la nch€ietura

Si atunci?Ei bine,misticii espectivi -au ufundat,

simplu, n egregoriiCtegtinismului,clasic", elcare,

ungul sgcolelor, impuspropriulsdu adwir in incon-

olectiv.

Film eteric Ai film akashic

in tealitate, tot ccet ce $6ndim sau ne imaginim, cuin mod repetat,se nregistreazd ndeuo'Tocmaide

,undeva"ezulti gi problemele,entruci Yespectivul

nu tuebuienteles a singular.El indici un plural.Ar

si spunnl;fe undeva, entrua sugerddiferitele



Danie tllewon-tlinuddh

niveluri de filme. Aeste filme sunt inregistnte pesuportdiferite, comparabile, aci imi e ingiduiti panlela,cu nisbenzimagn€tice,emai buni saumai slabi calitate.

O hologramicolectivd, n egregor, u s€poat€mpma sau nregistra dec6tpeo frec'r'enfiapropiati destructunoaslri maleriali,aceearopusideunul dinke elemente

alcituiescNaturd, umit Et€r. nk-adev6r, iveluldevibnal unei memoriiprovenite intr-un maginar omun,nupoatemprimapeun alt element ecAt cesta. i, cum el'traducB ealitoteo storici a evenimentelor, u s€poatempma pe un suport de nregistraremai elevat,mai frn. Filmete c tuebuie i fre,prin urmarc, oarteclar diferentiatde mul akaslic.

De fapt, doar egitura cu memoriaaloshici neperm

si evitim distorsiunileqi si nu nc riticim printretot felulscenarii maginare,uneoripreamulte. TermenulakashicmriH c.ateva xplicatii, Provine din cuu6ntulsanscril afaslinsemnindsubstanla niversali.ll defineqle,ntr-ooarecmisuyi, supra umina,provenitidirectdin Conftiinfadini... saude a SpiritulMelii,dacivre[i.

Atomul-gemened€spre ale am mai vorbit, ca memrie individualisi carese ransmit€, u multi fid€litate, eo existenti la alta, s€ constituiedintr-un concenhatakash

Conectareaa acesla, rin ntermediul urei auzaleprezinti o metodi iabili p@ntruegEturau un trecut ndi

dua.l ut€ntic.

Indifetent prin ce metodi cercetim t!€cutul, unicul cteriu calepoat€,n opiniamea, i ne duci spr€ eva ulen

se situeMi la nivelulde conptiinfial tenpeutuluiqi - salaproptiul nostru nivel devibrafie,daci experienta ste riiin modsolitar$i spontan.

84



Bahle kthne

.- .-.--- Spaliul liber

Cu sigurdnli, la toateacesteafirmalii mi se va obiectacu urmdtorul argument mi se va spuneci am pomenit de-spre viziunile eronateale unor mari mistici. Asta vrea si in-semneci nivelul lor de congtiin$ nu erachiar atet de ridicatpecet s-ar crede?Nicidecum,pentruci int€rvinesi un alt ele.

ment,despre arenu amvo6it inci.Ag numi acestelementspoliul liber existent n fiecare

dinhe noi. Acestaestedefinitoriu.Poli fi ceeace numim un suflet mare, fiind, totodati,

sub totala influenfi a unei dogme gi a stereotipurilorcreatede aceasta. n astfel de cazuri,este vorbadespreo condifio-narecare qi are, IEri indoiali, nfiunea de a {i si carc trebuierespectati,desigur,dar carc lasd pulin spafiu disponibilcongtiinfeipentru a se deschide, hiarprin dirimarea cadru-lui siu tndi!.ional.

CiutareaAdevirului presupune,Eri indoiali, o exig€n-

fi maximi. Nu estesulicientsi fii integruqi si vrci... Tfe-buie si ai nu numai gustul riscului, <i qi loc inlduntrul l5l'tpentruacest isc,

Daci intelectul nosku rimine incircat cu ni$te con-cepteadinc inridicinate gi desprecarenu ne dim seamac.isunt esenfialmenleoctrinate,ndiferent espre e domeniuar fi vorba, existi slabelanse sEputem faceun pasdecisiv.Noi suntemceicare rebui€ E acem uretenien noi nsine.Asla mi separea fi teguladeaur a progresului.

Un hecut la modi

Cu oate ceste bservaliiti mirturisiri, ori solicitEri ecare e primesc ot timpul, nu ampututsi nu remarc aptulci existi unii egregori are, n anumiteDerioade.unt maiactive ecat ltele,



D a n e ).te rc 6 G rau.lan

Printre acestea,€gregorii atlant, €giptean,esenicathar' gi, mai recent,amerindian.

Evident,acesteaol?spund nor curent€de gandS-arputea orbidespre modi, n ceea e epriveste,aresi folosesc cestculdnt careare, n general,o conotatieperativi, In ceea e mi priveste, u potsi folosesc n as€mnea vocabular,ntr-un domeniu n caremajoritatea am€ni

sunt cercetitori inc€ri i,pyinurmare, ensibili. i sunt catit maivulnenbili,cu c.6t, rin ntrebirilepecareqi Iepuprecumli prin ceea € au fiit, e caqi cum ar mergepemagineauneipripistii. Ei sunt cei car€defriseazi n imecontinent, entruomenfueaevaveni.O muncidepionierplini de riscuri li cu umiri incalculabile,ntrucit insilegituranoastricu tata se vaschimba adical, tuncic6va venimomentul.

Fa$ deaceastimodi ,,trecut clrented€gendir€"mvoi limita,pur si simplu, a a spune i trebuie i fim atein ce€a eprivette itrnul. camusurel, neori in care ce

tea es la supnfafi, cu prilejul unor experientendividusau colective. sl€ evidentoi sufletele e reincamea?familii, adicri, rin complicit6li, rin regrupiri de inleresau,dacivyeti, upi fipuri demisiune,o exprimareevameleganti. xisti, deasemenea,i rilmuri naturale are uvneazi,per ansamblu,egile eincamirii,Multi vreme,aremarcataptulci numeroaseiinte aveau€ndinta i relinin valuri,dupi aproximativn secol ijumllat€ asta, pype cn o reguli. Am constatatacest ucru urmirind evoluanumitor eni,de-a ungul irnpului.a persoaneaycmi-nprezentatroblemeleor.$i totuii, sepoate pune i ested

ce n ce maiputinadevirat. [6lnesc tot mai descuuri d

" Cathartsm - doctrhl reliCioasi dualis6, apSruti in secl$l al Xl-lea, in sud-e61ul rantei; opune Bhele, Rnului - acesdin u"m; fiind ldentificat cu materia, dc care omul trebuie sn sd€taqez€, €ntru a seput€auni cu Dtrmnez€u,(N,T.)

E6



llolile kolnice

reincamarc dupi foarte scurl timp, de exemplu,dupdprimulsau al doileadzboi mondial.EpocanoasH, exh€m de bogatiin evenimente, feri, intr-adevdr mai mult decetoricarealtiperioadd,de mii 9i mii de ani incoacc incrcdibile ocazii deprogres.Aceastiparticularitateestesulicienti, prin ea ns4i,pentru a explicaun asemeneaenomendeaccelerdre.

Dar, oricum gi dincolo de toate acest€consideratiuni,

multitudinea de medurii privind reHiri paralcle- uneori,impreuni cu toate manif€stirilepecare acesteae induc- nutrebuie i ne faci sd uilim debunul sim! sausi nepierdemdiscemimdntu[.

Marile flguri clasice

,Pupdnenumdrqtezitdri,m-omdecis n sfarsitsdudscriu aceastd ctisoore.E adeuAraLontinuhdsdunu esteceoo epoate i pooestit reaaqor.DecAid md ftiu, am rditflumercase tpeienle,cotem-ou dus sprc o tot msi mare

conftientizare.Astizi lrebuiesi acceptealitateo, arqsotvs neuoiede dmuririlesi de sfotuile dumneaaoostri.otd.,, Dintot-deouna m ostconuinsd d am fiit tn oremeaui Chistos.O conuingerentimd. Deaceeo, mpomit tot fefuldedemer-suri, ajungdnd dnd a o foce cgrcsii n lrecut.Tohtls-ado-oedita fi asacum md oftepfum:eromdiscipolulpreferotalMaestrului cea oreeraardtatiica degeful i cdrcio sespu-neocumMaria-Magdoena,

Dupd ce n-am ldmurit inldunbul meu,am tnlelesdece m-au nteresot ntotdeauna leiurile.Nu sufrr de nimic,

nu sunt bolnaud, ar mi-e foartegteu sd trdiesccu qcestgdndqi simt neooia'sd orbescespre sta,pentruo trdi mailiniptitd. Mdputeli ajuta?"

Primesctecvent stfelde scrisori.Cendmi s-a ntam-platsi le vorbescespreleapropiafilor ei,am rcmarcat



D a t t ltt eu on- C ut ddk

E8



Batite amie

devine fascinant,pend ntr-atat inc6t se constituie intr-un

voarcde magini,denofiuni qi, n general,de energie_ la carevin sEse alimentdze ersoaneragile,emotive, aresunt nciutareapropriei or identitifi. CAndne aflim in fata unormirturii degenul eleipecare mmenlionat-o, vem e-aa-ce,de apt,cu

ilustrarraacestuienomcn.

-... ..-- " O boali mintali?

Desigurprimul impuls€stede a folosicuvdntul de-li1'. Dar mi separe, otugi,destulde nadecvat. elpulin nunelecazuri,persoanelen cauzdnu fac obiectulvreunulde-rapoj alim^gul,alieilor.Ele n nici un caznu mint, ci se eferila o trlire interioari. Apeleazi a o banci de datecare existi,chiar daci esteuna eronati. Este evidentci respectivele et-soanesuferi deo bregi in personalitateaor, care e facesd

pedealti parte, u se eferi la ei.



-

Danie l'le orYC uuLlah

Pe dealti patte,cred ci daci tercetdtorii din domeni

psihologi€i i al psihiattieiar fi mai deschigia ideea xi

iluzie qi delit ar fi petcepute u totul altfel, c€ea e ne'arpe

mite si intelegemmai bine nsi$i naturauniversuluiosttAm putut sd discutdespreoateastea,oartedesch

cu doui sau trei persoane arcsufercaudeastfel de interf

rente la nivelul identititii lor. De Iiecaredati, m-au ntrcb

daci en posibil ca ragilitateaqipermeabilitateaar€ e cara

terizausi aibdorigine karmicd.Dar, a o asemeneantreba

nu sepoate ispuntle decAtn funclie de fieure cnz n part

Intr-adev5(multe dintreevenimentelearesepetrecp

parcursul neivieli, n specialn copilirieqi adolescenfi

oferi o explicaliepentru astfelde tulburiti' Si nu ne mbo

ndvimdeceea eeu num€sc

,lgtmitiacuti"!

Cu exceptia, vident,acazului n carewem si analiz

mai atentconc€ptul ekarma,pomindde la pdncipiulc

pini gi ceamai mirunti intAmplaredin viala noastri, i9i a

originea n trecut gi ci tot ce€a etriim in prezentpuneb

zeleuneikarmeviitoar€...Ceea e nu estedelocmai pu

ade!Arat...ntr-oviziune ineariasupn impului.

Participi la trei seminarii qi apoi re fac

ncvizuti.'.

Pehngi iluzii !i fragilitat€aersonalitilii,nteflire alt element, usccptibil i plovoace erapajen investig

problemelor eordin cauzal. rebuie Endriznim si vorb

despre c€st lement, Atsepoate e deschis,u risculd

provocil umoaYen anumitem€dii.



Batile klr nt

Cdndeste orbadespre initateasi echilibrulunor i-inle umale,e n€voie emulti luciditate i rigoare.Mi rcfetaici, la calitatea erapeutilor.

Fenomenul e cercetare l existentelor nt€rioayenscop erapeutic st€ elativnou n societateaccidentali.

Si a nceputsi suscite n mare nt€r€s...dar.acestn-teresnseamni,adesea,xces,ncongtien$, buzdeputere ichiarhqelStorie.nh-adevir, imicnu estemaisusceptibilea creapiste als€cauniversul c€rla eeste nc.i mposibil ecuantificat.

ln ceea emdpriveste,mi voiaminti ntotdeaunae n-tAlnirea ecateamavut-o,n utmi cu c€vaTeme, u un ..t€-rap€ut", are oiaun schimb eopiniicu mine ocmai € emamaladiilot armice.Era un domn ascetic, e ca1€ u greureqeai siJ facisi zhmbeasci. e altfel,sustinea, ussi tare,ci el ucreazi,cu eriozilale".

Nu am nimic mpotrivaascetismului, ,icioricedrumare atiunea a de a fi si poate r"zentant€ies,dar,din tot-deaunam considerali, atuncic6nilcalea leasinu mbosi-testepersonalitateai nu confen un nrinimumde c.ildrtraumani si debunitate in priviri, ilrsearnui ci existi o proble-mi in ceea eprivestemodul n carecste riiti acea ale.$i,atuncicandwei sii fii terapeut, dici si generezi initate,aceastasteun handicaperios.Dat, a urmaurmei,este oarpirereameasipoatei discutabili!

Si, totuqi,ceea €am simlit in pr.ezentaceluidomn,nu s-a ezumatdoar a atal Nu era orba desnre senzatiep€rsonala.i despreimpla onstatayeunui apf eal.ata...

Cumajunsese c€st i6at si fie terap€ut? upi doui

sau r"i seminarii,a sfhtgitdesiplimAni. Cu alteculinte,odesase ausapte ilea fost suffcientipentrua-icon-

feri o,,aurd" de maestnr.Putea ii-qietaleze,a modul oarteacordatide cutareprofesorsau de cutare

nutil s; mai spunci astam-a rital nespus i credci

9 l



Ddat e l,le urca G ratu a t,

aceasta ste reacliap9 carear t€bui si o aibd toti cei csunt interesatide acestdomeniu.mai ales daci sunt si surinzi. Mi separedeneconceputacineva aseerijezen tepeutii si dea i consultatii, upi c5teva ile destudiu.

A cunoaqte igte tehnici, nu insearnnici egti deja epeut.Pentru asta€ nevoiede o multitudine de cunoqtinfepractici, de timp qi, mai prcsusde oric€, astacere sEai m

oles nimd. Acestdin urmi elementeste, n opinia mea,ade mportant. ncatnu agezih sAspunci ai - saunu - sminfa de terapeut nci de la nagtere.La fel ca si pictormuzicianul sau actorul, de exemplu.Oricet te-ai familiarcu o anume ehnici, tehnicanu te facesi fii artist. Rugicneanu te faceneapdmtmisticsi nici cuvintelerumoasfacdin tine un poetsauun ndrigostit.Estevorba espraltceua.Sdmirla de terapeutse nrudeite cu ceaa compunii, combinali cu harul. Uneori,poatesi s€ manifesteziu, pe parcursul neivieti,darastapentruci a stat n stIatenti,astanu sedobindeqtea comandS.

Eu a9wea si atragatenlia supra ceea epot skacei erapeuti oarcu numele,mai alesn acest om€niure ne preocupipenoi. Acestdomeniu ine de dentitateintei,destabilitateaid€sinitateasa, n sensulargal cuvtului. Prin urmare, acinu l abordim u respect,u c cuspeclie, unoaltere i ubire, iscim si prolocimmult riuMai devrerne au mai tArziu!

Cat poatesi shice inconftienfa?

Arnaud era un t6nir dedouizeciqi doi de ani. L-am

tilnit intimplitor, acumcAtiva ni, cu prilejul unei conferinMi-apov€stit, €scurt,pov€steaasau,maidegrabi,storidemersului iu. Mi rog,a ncercati el, cum aputut,penci era ngrozitor de bibait. P€ntrua nteleg€,mai nlai, aceta probl€ma. entrua o putea ezolva. upaac4ea,€cuys

92



Balile kdrhrce

in urmi cu weogaseuni, la o qedin$de regrcsie,cu o femeiecate 9i ficea reclamiprin reviste,Sperase i, astfel,vaputeagisi, rczolvarepentru handicapulsiu, ceeace nu ar fi fostdeloc mposibil. Intr-adwir, decr nu?

Dupi pdmagedinfi,nici un rezultat, ici dupi a doua.Alia dupi a cincea ntAlnire, dupi spuselesale, barierelesepribufiseri. El asociase crasti cedare u intensasurescitareemofionali,pecar€ o resimlise n abordarea celeiultime se-

dinle,Acfiunile erapeutului, recumgi tehnica erbaliutili-zati de aceasta,-au creat la un moment dal senzatiaunuiadevirat iol psihic,

Aceaexperienli l-a dus undeva,ntt-o epoci ndepirtatE- nu Qtiaexactcam c6nd undes-avdzut n pieleaunui cdiu.Treabaui era st le taie imba celorcareenu adu5i a €1.E usorde maginatc6t degr€u -a fost sd retrdiasqio asemenea xpe-rienli, cu atit mai mult cu cAt,dupi aceastiexperienti,p€n-tru Amaud nu a mai urmat nimic.

in fala ororii imaginilor pecate e descoperise, pirisitsalade,,tntament" de-adrcptul traumatizat.Se vedea fi un

monstrude cntzime, areavea e ,ispi$it"acea arma.Pen-tru el pirea a Ii o fatalitate, mpotriva cireia nu putea facenimic. Rezultatula fost ci bAlbdialaui adevenitsi mai accen-tuati. in locsi fie 6rnuriti,problemaui devenisei maigra-v5,ajungAndi se nchistez€i mai tare n el.

Ceea e r€triise Amaud corespundea,are, ealitilii?Nu.gtiu sta.lCeea e qtiu, n schimb,este aptulcd rezistenla vi-

denti pecarecongtiinfaui o opuneaellresiei, la un sennde care ar fi trebuit sI tini seamapersoana areconduceaexperimentul,Errbfd baiere core au raliunea lor des fi.

r Dc aicl tru rr€bui€ $A tragem concluzia ci halhaiah elteledatd, obugatorlu, de un Eecut incircat. Fiecare caz are specifl-cd rnu {i , d€ cel€ mai multc ori, expltcalia o constituie un€le ele-mcnte foarte sl|Dpl€, din prczent. (N.A.)



Duniel lcurais Giraurloh

Uitareanu trcbuie triiti neapdrat a o infirmilate, Ea constuie, de asemenea,estulde rec.,'ent,misuri deprotec

dementinere echilibmlui,n prezent.Casi reiau o compardlie, oarte a mpdi, si ne puue

urmitoarea nhebare: ,Ce ace un comput€y druia se cesd nmagazinez€nai multedatedecAti permite apacitsa de stocare?Refuzd sd executecomanda.uneori se bl

cheaziqi, dac.i nsisiim, incercind tot felul de operafiuni,cii ocolite, entrua nerealiza,otusiscopul... ceastaoduce hiar a un scurt-circuitotalsi peecran parc imbounei micibombe!

in acest tadiu eallaAmaud.Informatia erapr€agr€a,Nu ea ntrdse n el - ci, m

degnbS, l intrase n ea,adici aceastal absorbiseu totPrin urmare, u bituse a u$acare rcbuia.Pepostde epeut,el gisiseun manipulatoY.

Cind apare aposibili,ori dedorit,efectuareaneicceliri in planul auzal,uscopul ea rezolva problemign

vi, indiferentde metoda tilizati, nu trcbuiesi rte simlobligalisdducer!demersulAni a capit. ,0uoriceprc["nigi are ostulaici.Eslechiarpericulos. aci trecutulnu vrsi vorbeasci,sta u nseamniun e$ec. u nseamni ici cin spatele celeiiceri, s-araflaweun maresecret, i doarinci nu a sositmomentul auci nu aceasta calea ecatrebuie i mergem.

Unul dinke obstacolele ajorepecarc e au de treterapeutii est€, cted eq sentimentulpulerii. Este pliceradeseanconstienti, e a"tiputea atisfaceevoia e auttate,prin dominarea onli a celorlalfi.

$tiinta sau unoaslereanei ehnici poate uce, ori, la crear€a nei €gituri de dependenti,e poate juchiar a supunere,n propriulbeneficiu. iri indoiali,aceafirmafie estevalabilipentru toatedomeniil€ n care nterdiverseleerapii i medicina,ie ci acest€a in urmi su



Bolile karthrce

recunoscute aunu. Dar, nsist si votbescdespreastapentru

ci intregul conceptdeviefi anterioateqi de karma ine, n mod

deosebiide nseti ridicinile vielii {ieciruia dintrc noi. tr6 re-

amintesc aptul ci ele nu potfi abordate ecetcu rcspect'griji

si mmpasiune.'iercetareavie[ilor anterioare'chiat daci areca ustifi-

care ncrrcarcade avindecani$te traumatisme,este olosita,

din picate, de citre persoane iri scrupule,sau care nu aunici un dramde uciditate..

$i pradaesteugor degisit, intrucit, decelemai multe

ori, esievorbadesprepetsoane uferinde'copleqitedepoval'a

intrebdrilor la care cauti rdspunsSistoarsedeputere'

Curnsi q!un1;cm i avemdigcernimAntul

Atunci,avandn vedertoate stea,umputem eos€-

bi mesajuldevintdecel als?Cumsi nedim seama aci o informa,tiemeriti intere-

acestenkebirieste, 6ni a urmi,unul oarte implu'El se

bazeazioatpebunul im!'Dgfapt,estevotbadespre ateva lte ntu€bdri ecare

trebuiesdni lepunem,atuncicend acemobiectuluneicer-

cetiri denaturi cauzali.- Dotelepimite suntconshuctiaeaunu'mi folosesc

Ia nimic?

- Md narcd?- lmi dezvoltd lepersonslitateqgoticd, latind-o -

sauo facsd sufereSimai mult?in realitate,inede iecaren partesi rispundi clar a

acestentrebiri,adiciErAsaseminii pesine'



Dan e Me o6-Gt au.ta

Documents

curatarea karmei partea II