Curatarea Ventilatiilor- Calcule Ventilatie

8/18/2019 Curatarea Ventilatiilor- Calcule Ventilatie

1/34

Curatarea ventilatoarelor este o problema vitala in buna functionare a instalatiilor.Dezechilibrarea paletilor ind o defectiune grava care in scurt timp duce ladistrugerea rulmentilor si a bucselor de xare a motorului electric.

Curatarea paletilor pare a o operatiune simpla la indemana tuturor dar din

experienta, riscul deteriorarii ventilatorului prin curatarea acestuia este destul demare daca nu se respecta cateva reguli legate de modul de curatare.Printre acesteriscuri va enumar cateva:

• depresarea paletilor prin lovituri de ciocan

• deteriorarea rulmentilor si a infasurarii bobinei prin lovire

• corodarea materialului din care sunt confetionati paletii prin folosirea desubstante neavizate.

• deplasarea sau pierderea contragreutatilor de echilibrare a paletilor

• repozitionarea gresita a plaletilor dupa demontare

• curatarea nenalizata, lasarea urmelor de impuritati.

• Nevoi de dezinfectie a sistemelor HVAC

Circularea si recircularea aerului prin tubulaturi si tre ajuta foarte mult laraspandirea unor microbi sau germeni ce pot pune in pericol sanatatea persoanelordin locatia respectiva,

• ratamentele proactice !preventive" sunt indicate, ele avand ca scop distrugerea

eventualilor germeni patogeni care in mod normal se dezvolta local, infuentand

negativ starea de sanatate a oamenilor si animalelor.• Frecventa: semestriala sau anuala, in functie de gradul de ocupare si de incarcare al

cladirii.• Cateva semne de alarma:

• # $irosurile neplacute sunt un semn ca pe sistemul de ventilatie exista o

problema !tubulatura trebuie dezinfectata sau ltrele trebuie inlocuite saudezinfectate",# %n perioada de activitate ridicata a racelii&gripei dezinfectia sistemelor de ventilatiepoate reduce raspandirea focarelor.

• Date necesare ofertarii:

# %nformatii despre trele de aer !localizarea lor pe sistem, durata de utilizare

recomandata si ultima inlocuire a acestora",# Date tehnice despre cladire !nr. etaje, inaltime si suprafata etaj, compartimentarespatiu",# 'onele !ex: roof top" de unde se face alimentarea cu aer proaspat si numarulacestora,# (aportul aer proaspat # aer recirculat !parametri tehnici de functionare aiinstalatiei".

•


2/34

Alegerea unui sistem de ventilatie

Condiþiile confortabile pot fi create folosind un ventilator. Existã trei categorii de ventilatoare : 1. Menajer

2. Comercial. !ndustrial "ebitul de aer depinde de cantitatea de aer expul#at sau introdus $ntr%o camerã $ntr%o anumitã perioadã de timp.

Aceastã evaluare este $n mod normal exprimat $n m&'( m&s sau l&s.

Alegerea ventilatorului depinde de: ) tipul de camera: menajera( comerciala( industriala*) +olumul camerei*) tipul ,i caracteristicile ale aerului: Aer curat( Aer contaminat sau poluat*) tipul de configurare al ventilatorului *%% Montate pe perete cu tubulatura de extracþie*%% Montate pe perete cu evacuare direct cãtre exterior*%% +entilator de fereastra*

%% +entilator pentru sisteme centrali#ate*) condiþiile de temperaturã ,i umiditate*) debitul ,i presiunea disponibila solicitata*) nivelul de #gomot*) tipul de alimentare necesara: monofa#at sau tifa#at. Metode eficiente de ventilaþie

Controlarea ventilaþiei se poate reali#a $n trei moduri:1. evacuare*2. introducere*. combinat( evacuare cu introducere-electarea celui mai adecvat sistem depinde de diver,i factori( cum ar fi forma ,i dimensiunea camerei si gradul doritpentru eliminarea poluantilor. Evacuare

Acest sistem este cel mai utili#at pentru ca este cel mai simplu si cel mai economic. Aerul este extras $n afara ,i este $nlocuit cu aer din exterior. Eficacitatea ventilatiei depinde de cantitatea de aer proaspat introdus si de distributia lui.Cu acest sistem( pe langa optiunea de a extrage o anumita cantitate de aer intr%o anumitã perioadã de timp( gurile deevacuare si de intrare sã fie situate $n a,a fel $nct sã permitã primirea de aer proaspãt pentru a acoperi $ntreagacamerã. /u trebuie sa existe posibilitatea de scurt%circuitare 0ig. 3 45.


3/34


4/34

repre#entand valoarea neta a sectiunii de trecere. Introducere

Aceasta metoda implica exact opusul elei de mai sus( aerul fiind introdus de afara in loc sa fie evacuat in afara. rinaceasta metoda( aerul din camera este presuri#at si ;evadea#a; din camera prin orice desc'idere disponibila. Combinat, introducere si evacuare


5/34

• centrifugale in%line

VENTILATOARE AXIALE

Aceste ventilatoare constau intr%un set fix de pale 0ig. 85( aerul este preluat din fata si refulat in spate( in acelasisens cu motorul si paralel cu axa. iecare ventilator este clasificat in functie de numarul si de inclinare palelor.

ventilatoarele sunt de obicei de mica si medie presiune destinate sa refule#e direct in afara( nu sunt destinate pentruutili#area in sisteme cu tubulaturi lungi( se pot monta pe anumite modele tubulaturi scurte si f iltre.

VENTILATOARE CENTRI!"ALE

Aceste ec'ipamente $n esenþã( constau din douã pãrþi: un ventilator sau turbinã ,i o carcasa. Aerul este preluatparalel cu axa( si refulat perpendicular pe axa 0fig. =5. orma ,i numãrul de lame va depinde performanþaventilatorului. >amele sunt de mici presiuni si( de obicei( misca aerul usor si fara #gomot.


6/34

VENTILATOARE CENTRI!"ALE IN#LINE

Aceste ventilatoare $n mod normal( au acelea,i lame ca si ventilatoarele centrifugale. Cu toate acestea( ele au( deasemenea( o carcasa care permite aerului sã fie ;tras; peste axa sa. ?n funcþie de tipul de ventilator se pot obtinepresiuni inalte sau medii. Aceste ventilatoare pot fi montate fie la $nceputul( la sfr,itul( sau $n mijlocul conductei. 0fig.175. Modul $n care se calculea%& volumul unei inca'eri

Acest lucru este obþinut dupa formula lungime x latime x inaltime @ camerã de volum 0m5.


7/34

E(em'lu


8/34

Cantine 8-12

Spitale 4-6

Magazin de peste 15-25

Restaurante 10-15

Sali de conerinta 8-10

Birouri 6-8

Sali de biliard 6-8

Magazine 8-10

Ca!ere intunecate 10-15

Sali de clasa 2-4

6abelul aratã 17%12 0pentru bar public5 ,i acest lucru $nseamnã cã este necesar sã se aleagã un ventilator care sepoate extrage cel puþin 87 m&' 02 >&s5( adicã $nmulþit cu volumul de aer stabilit pentru baruri si cafenele.


9/34

entru a transforma l&sec la m&'.litri&sec @ ( B m&'(tabelul de mai sus ar trebui sã fie luat doar ca un g'id. entru cele mai comune tipuri de camere( formula de calcul a modificarilor necesare aerului 0$n m&'5 este listat demai jos. entru a face calculul se procedea#ã dupã cum urmea#ã:) Cnd calculul se face pe ba#a de momentul $n care o camerã este ocupata( $nmulþiþi numãrul pre#entat $n tabel cu

numãrul de persoane( ,i apoi cu (*) Cnd calculul se face pe ba#a unei #one din camera( se multiplicã numãrul din tabel ,i apoi #ona cu (*) Cnd calculul se face pe ba#a volumului camerei( se multiplicã numãrul din tabel cu volumul camerei.

CATEGORII DE CLADIRI Capacitate de e"acuare a aerului

#e baza

aglo!erarii

#e baza

unei zone

#e baza

"olu!ului

Case Rezidentiale

Case $a!iliale Ca!era de zi si dor!itor 11

Bucatarie Baie 4

Cladiri rezidentiale Sala de intalniri %

&or!itoare 11

Bucatarie 16'5

Baie 4

(oluri' ca!ere de zi 11


10/34

(oteluri Sala de conerinte 5)5

Sala de !ese 10

&or!itoare 11

Baie 4

Ca!era de ser"iciu 8

Birouri

Ca!ere single 11

Spatii desc*ise 11

Sali de intalnire 10

C+& ,

oalete 8


11/34

Spitale

Sectii 11

Ca!ere sterilizate 11

Ca!ere de trata!ent 11

Sali de asteptare 8)5

Sali de .inetoterapie 11

Ca!ere de ser"iciu 8

Cladiri publice

Cine!a' eatre/one publice' Sali pt

neu!atori5)5

Scene' Studiouri 12)5

Sali pt u!atori 10


12/34


Stoc Maret 10

Ca!ere de asteptare 8

Muzee' Librarii' Biserici alerii 6

Sali de lectura 5)5

Biblioteci 1)5

Biserici 6


Baruri' Restaurante' CluburiBaruri 11

#atiserie 6

Suragerie 10

Sali de dans 16)5


13/34

Bucatarii 16)5


Cladiri de afaceri

&eparta!ente Co!erciale la parter %

la eta3 6)5

Magazine' departa!ente $rizerii 14

!braca!inte' $lorari' Mobila 11)5

$ar!acii' ast ood' Curatatorii %

Banci publice 10

Cladiri de sport

Sali de inot' saune #iscina 2)5


14/34

estiare 8

Saune 2)5

Sali de itness #alate sporti"e 6)5

Boling 10

erenuri de 3oaca 16)5

Loc pentru spectatori 6)5

estiare 8

Ser"icii publice 8

Scoli

#epiniere 4

Sali de clasa - scoala generala 5


15/34

Sali de clasa - gi!naziu 6

Sali de clasa - liceu ,

Sali de clasa din ni"ersitati ,

Ca!era de ser"iciu 8

Librarii' Sali de lectura 6

Ca!ere de !uzica si li!ba3 ,

Laboratoare ,

Ca!era proesorilor 6

MO1!L 1E !TILI2ARE A 1IA"RAMEI 1E *IER1ERE A *RE)I!NII )I C!R3A CARACTERI)TICII*RE)I!NE4CA*ACITATE 1. !dentificaþi diagonala care indicã diametrul de conducte exprimat $n milimetri.2. Dãsiþi intersecþia aceasteia cu linia ori#ontalã pentru capacitatea dorita.

. >ocul in care aceste douã linii se intersectea#a exita o linie verticalã( care aratã valoarea pierderii de presiune(exprimatã $n mm 2F pe metru de conducta 0considerand ca( conducta este perfect neteda ,i fãrã curbe sau indoiri5.. rin $nmulþirea valorii de pierdere a presiunii constatate( cu lungimea totalã a curbei respective( se va obtinepierderea totalã de presiune a conductei. entru a calcula pierderile de presiune $n momentul $n care existã curbesau indoiri( fiecare curba sau indoire trebuie sã fie consideratã a fi ec'ivalentã cu 1 metru de conducta.


16/34

Proiectarea ventilatiei mecanice si a aerului conditionat

PROIECTAREA VENTILATIEI ECANICE ! IN"TALATII DE AER CONDITIONAT#$%% Cerin)a v* +ndeplinit* dac furnizarea se face cu scopul de a proteja livrrilede aer proaspat de contaminari duntoare snt)ii. *er -inlets- pentru sistemelede ventila)ie nu trebuie s e amplasate jos, unde acestea pot extrage aercontaminat.

#$%# rientarea privind msurile de design pentru a evita contaminarealegionelozei, incluzand caracteristici de design ce nu sunt legate de ventilatia


17/34

cladirii, este prevazut +n /01 Controlul legionelozei. (elevante sunt punctele 23 4i56.

#$%& rientarea privind circularea aerului in aer condi)ionat 4i sisteme de ventila)iemecanice este dat +n /01 7ocul de $unca !sntate, siguran) 4i bunstare"

(egulamentele 3668 Codul *probat al bunelor practici 4i rientarea 789, relevanteste alin 8.

A'ord(ri alternative

#$%) Ca o alternativ la alineatele 8.33 ; 8.3 cerin)a va +ndeplinita:a. urm28?: 362? Cod de practic pentruventila)ie mecanica 4i aer condi)ionat +n cldiri. (elevante sunt clauzele 8..8,8.., 8.9.8, 8.9., 8,>, .8.@, .8.5 4i >.>.@A saub. urm


18/34

m de la priza la perete, sau !c" pentru un du4 fr un bazin 4i cu un cap de du4, carenu este demontabil, suprafata verticala cu raz de ?,@? m de la cap de du4.

0ona # este limitat de:!i" o suprafata verticala exteriorara fata de zona 3 4i paralel cu planul vertical care e

de ?.@?m exteror fata de zona 3A 4i!ii" podea si de suprafata orizontala aata la 8.8>m deasupra podelei. En plus, +ncazul +n care +nl)imea tavanului este mai mare de 8,8> m, spa)iul de deasuprazonei 3 pm deasupra podelei. En plus, +ncazul +n care +nl)imea tavanului este mai mare de 8,8> m, spa)iul de deasupra

zonei 3 p" nu sunt permise.

,-%/-1/-& $surile de protec)ie locatia aerului izolant !(egulamentul 93;?9",!(egulamentul 93;?>" nu sunt permise.

"ELECTIE DE ONTA2 AL ECHIPAENT+L+I ,-%/-,3 NORE CO+NE "I

INFL+ENTE E4TERIOARE

,-%/-,/-% echipamentele electrice trebuie s aib cel pu)in urmtoarele grade deprotec)ie:


19/34

0ona

5rad6l de 7rotectie

necesar

ec8i7amant6l6i de

instalatie

+nde 9et6rile de a7a a6

7osi'ilitatea de a folosite

7entr6 a c6rata ;'ai sa6

d6s6ri<

0ona -

%PI2 sau dacaechipamentulnu este codat %P

%PI2 sau dacaechipamentulnu este codat %P

0ona %%PI9 sau dacaechipamentulnu este codat %P

%PI> sau dacaechipamentulnu este codat %P

0ona #%PI9 sau dacaechipamentulnu este codat %P

%PI> sau dacaechipamentulnu este codat %P

0ona & 0e aplica reguli generale%PI> sau daca

echipamentulnu este codat %P


20/34

,-%/-= C+RENT FI4AT / +TILI0AREA ECHIPAENT+L+I

,-%/-=/-% +n zona ?, doar curentul xat, ce poate +n mod situat doar +n 'ona ?,poate instalat 4i trebuie s e adecvat pentru condi)iile din zona respectiv.,-%/-=/-# *lte echipamente care pot +n mod rezonabil situate +n zona 3, cucondi)ia ca:

!a" sa e adecvat pentru condi)iile din zona respectiv.!b" Jurnizarea de circuit +n plus sa e protejat de curent rezidual cu dispozitiv deprotec)ie !3 K n", nu mai mare de ? m*, +n conformitate cu (egulamentul 938;?@.,-%/-=/-& urmtoarele cerin)e nu se aplic pentru curentul xat, folosindechipamente furnizate de 017G +n func)ie de condi)iile de 933;?8 4i regulamente@?3;?;?8. rmtoarele echipamentele pot instalate +n zona 8, dac aceasta esteadecvata pentru utilizarea +n zona respectiv:!i" un ventilator +n conformitate cu standardele relevante.

E>em7le de dimensi6ni ale zonelor ?$ ,%- A @ ,%- .

Vedere in 7lan


21/34

Vedere de s6s


22/34

TIP+RI IND+"TRIALE

1xist diverse modalit)i de a calibra un sistem de ventilare industrial. Cel maisimplu si cel mai utilizat este a4a;numitul sistem de -pierdere constant de

+ncrctur-, +n care pierderea +ncrcaturii per metru liniar sa e pstrata constantpentru toate canalele. Diversele ramuri ale canalelor trebuie sa e, ca dimensiune,

+n func)ie de capacitatea debitelor specice, astfel +nc


23/34

7 L lungimea +n metri a canalelor tip plintaD L diametrul canalelor tip plintaG L viteza din canale +n m & s

0 lum, de exemplu, sistemul cu aspect simetric prezentat +n Jig. 33, 4i sa

presupunem c este necesar un debit al aerului de 3?? m&h, +mpr)it dup cumurmeaz:= L 8?? m & hD L >?? m & hC L ?? m & h1 L ?? m & h

Cu o constant +ncrctur pierdere de ?,5 Pa&m !Pascal&metru liniar de canal", sa

stabilim lungimi diferite sec)iuni de canale: 3,8,,9,>,@,2.*plicarea debitului de aer dorit 4i viteza aerului din exteriorul canalelor, astfel sepoate calcula diametrul necesar pentru ecare sectiune a sistemului. Deoarece nueste fezabil s utiliza)i canale ce se intersecteaza si care au diametre diferite !deregul, atunci c


24/34

Ta'el de instalatii


25/34

"ecti6ne

a ;m&!8<

L6n?ime

;m<

Diametr6

;mm<P ;Pa<

Diametr6l

Ec8i$

;mm<

CanalAB.

;mm<

;l!s<

3 3?? 3? 95? 5 958 8>?M5>? @?

8 33?? 3? 9>? 3@ 9>2 8>?M2>? ?>

5?? 3? 98? 89 986 8>?M@>? 88?

9 ?? 8? 85? 9? 82 8>?M8>? 5>

> 8?? 8? 8>? 89 899 8>?M8?? >@


26/34

@ ?? ? ?? 9? 866 8>?M?? 5>

2 >?? > 2? 85 53 8>?x>?? 39?

"FAT+RI 5ENERALE DE IN"TALARE

sec)iune de canale drepte !sau o amortizorul de zgomot" ar trebui s e instalate

la intrarea si iesirea 1xtragatorului pentru a reduce la minim pierderea de ecien)datorit turbulen)elor debitului de aer. $inimele recomandate pentru lungimilesec)iunii sunt simple 3 M diametrul portului de iesire din priza 4i M diametrulportului de intrare in priza. *ceste sec)iuni nu trebuie s con)in ltre sau altepr)i ale sistemului. Diametrul circular corespunzator pentru canale rotunde saudreptunghiulare pot calculate utiliz


27/34

determinat. Primul lucru de facut este sa identice cauza de cre4tereatemperaturii, precum 4i orice al)i factori care ar putea implicati.

C+ "E C+ANTIFICA "+R"A CALD+RII

Practic, cei doi factori de luat +n considerare sunt:

3" Cldura produsa de ocupantii camerei8" Cldura produsa de elemente ca utilaje, motoare, transformatoare, lumini, etcrmtorul tabel ofer valorile pentru sumele de cldur produse de ctreechipamentele de iluminat 4i de ma4ini electrice

EFICIENTA A"INILOR ELECTRICE

Ecienta Pierderea de cald6ra

$onitoare electrice 2?;6> >;?

ransformatoare 6? Q3?

(edresoare 5?;62 8,>;8?

*lternatoare 8;8


28/34

C+ "E DETERINA VALOAREA "CHI.+RILOR DE AER NECE"ARE PENTR+

A ELIINA E4CE"+L DE CALD+RA

dat ce sursa de caldura a fost determinat, cldur dispersata +n camera trebuies e cuanticata, )in5?? Ncal&h. Diferen)a de temperatur, ,este de 9? ; ? sau 3?HC. Prin urmare, rata schimbului de aer de volum este:

PIERDEREA DE CALD+RA A OAENILOR

"A+ A "I"TEELOR DE L+INA

*dulti in stare de repaus 3??Ncal&h


29/34

*dulti lucrand normal 38?Ncal&h

*dulti lucrand din greu 39?;8?? Ncal&h

Copii @?Ncal&h

7ampa 9T@ Ncal&h

7ampa incandescenta 3 Ncal&h

7ampa cu doua capete ?,@T?,5 Ncal&h

Cum aleg echipamentele de uz comercial


30/34

1chipamentele de uz comercial se aleg in functie de destinatia spatiului si deposibilitatile tehnico;economice.

TEPERAT+RA

emperatura variaza intre 36HC si 89HC:%arna: 36HC;8HCGara: 8?HC;89HCCorpul uman face schimb de caldura prin convectie si radiatie, din aceasta cauzatemperatura inconjuratoare este foarte importanta. u atat a aerului cat si a

peretilor inconjuratori. 0 examinam +ncrcarea termica cauzata de aerul proasptprovenind de la o camer aglomerata. *cesta este un caz interesant de analiz alechilibrului energetic total. Cu toate acestea, este important s se examineze oradin zi sau noapte, atunci c


31/34

En mod ideal, umiditatea relativ ar trebui s se +ncadreze la un interval de 9? ;@?. n (/ de 9? 4i mai mic determin uscciunii ale gatului si pielii. n (/ de@? 4i mai mare cauzeaza disconfort, dureri de cap 4i pielea se simte lipicioasa. nsentiment de disconfort este deja remarcat la limitele superioar 4i inferioar !9?4i @?".

VITE0A DE.IT+L+I DE AER

amenii au fost -proiectati- de natur s accepte ca normale anumite viteze aledebitului aerului. Cu toate acestea, +n cazul +n care uxul de aer nu vine din fata,omul se simte inconfortabil 4i ar trebui evitat. Dac direc)ia uxului nu poate schimbata, uxul de vitez trebuie s e cm&s.

En scopul de a +ndeplini aceste cerin)e, pozi)ia de mobilierului 4i ocupan)ilor trebuiestabilite dinainte. *ceasta va evita disconfortul cauzat de proasta direc)ionare acurentului de aer 4i de prevenire a aerului de a blocat din cauza mobilierului siperetilor. Pentru a optimiza re;circula)ia aerului +ntr;o camer, proiectantul trebuies faca urmtoarele:

U identicarea zonei, +n cazul +n care ocupan)ii nu sunt +n mi4care !zona desta)ionare"AU identicarea pozi)iei comune de stationare a ocupan)ilor pentru a aa dac uxulde aer vine din fata sau din spate !g. 8"AU identicarea zonei in care oamenii se deplaseaz !zone de tranzit"AU selecta)i *ir;%nlet sau *ir;outletU verica pentru a vedea ca aerul curent sa nu se interfereze cu zona de sta)ionare!g. 3":U verica uxul de viteze a oricarui curent de aer in zona de stationare.


32/34


33/34

CALITATEA AER+L+I

u este atat de usor sa identici calitatea aerului +ntr;o camer +nchis, deoareceeste dicil pentru ocupan)i s spun dac respira sau nu aer de bun calitate.Problema este complex deoarece exist mai multe surse de poluare care emit miide contaminan)ii, sub form de gaz. cupan)ii cldiri respective pot dezvoltaanumite simptome +n cazul +n care nu au fost luate msuri, cum ar dureri de cap,

inrosirea ochilor, iritatii ale pielii, etc. Pentru inceput este bine sa se deneascexact ceea ce se +n)elege prin aer de calitate. *cest lucru este dicil de fcut,deoarece aerul poate un complex de lichid format din diferite gaze care con)indiferite particule solide +n suspensie. *ceste particule includ microbi, polen, spori,praf, etc.

Componen)a aerului pe care +l respirm:

Com7onent din vol6m


34/34

*zot 25

xigen 83

C8 ?.?

*lte ?.62

Calitatea aerului necesar pentru un birou este complet diferit fata de cel necesar deunei sali de operare. Calitatea aerului afecteaza direct ocupan)ii camerei pentru catunci c m&s"

Documents

Curatarea Ventilatiilor- Calcule Ventilatie