culegere teste EI 2007

5/14/2018 culegere teste EI 2007 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/culegere-teste-ei-2007 1/85

ASOCIAŢ IA NAŢ IONAL Ă A EVALUATORILOR DIN ROMÂNIA

IROVAL – CERCETĂRI ÎN EVALUARE SRL

TESTEPENTRU EVALUAREA

ÎNTREPRINDERII

Colecţia Biblioteca

2007

AANNEEVVAAR R R R

AANNEEVVAAR R R R



2

Autori:

conf. univ. dr. ec. ANGHEL Ion, MAA

ing. BĂDESCU Gheorghe, FRICS, MAA

jurist BĂ NULESCU Viorel

conf. univ. dr. CIOBANU Anamaria

dr. ing. ec. MANAŢE Daniel

ing. PETRE Marian, MAAdr. ec. STAN V. Sorin

Ediţia iunie 2007, revizuită de:

dr. ec. STAN Sorin

ing. PANAIT Carmen

CCCooo p p pyyyr r r iiiggghhhttt ©©© 222000000777 IIIR R R OOOVVVAAALLL – – – CCCEEER R R CCCEEETTTĂĂĂR R R III ÎÎÎ N N N EEEVVVAAALLLUUUAAAR R R EEE SSSR R R LLL



3

STANDARDE INTERNAŢIONALE DE EVALUARE

1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

a)

valoarea de piaţă b) valoarea subiectivă c) valoarea de asigurared) valoarea reală

2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoareacapitalului acţionarilor, va fi:

a) egală b) mai mică c) mai mared) oricare din variantele de mai sus

3. Standardele Internaţionale de Evaluare:a) sunt obligatorii în toate ţările

b) reprezintă cea mai bună practică c) sunt impuse de autorităţile statuluid) reprezintă o modă

4. În prezentarea metodologiei de evaluare:a) trebuie ar ătate motivele evaluării

b) trebuie evidenţiată logica aplicării metodelor de evaluare şi alegerii valorii finalec) trebuie demonstrate formulele folosited) nu se dau amănunte, întrucât obiectul evaluării este proprietatea evaluatorului

5. Conform GN 6, ediţia a şaptea, 2005, abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:a) prin piaţă, prin capitalizarea venitului şi bazată pe active

b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabilec) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparaţied) comparaţie, lichidare, bazate pe venit

6. Procesul estimării valorii de piaţă presupune:a) analiza datelor întreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare şi exprimarea valorii

finale b) culegerea datelor din întreprindere, abordarea bazată pe active şi prin venit, precum

şi medierea rezultatelor c) culegerea datelor de pe piaţă, abordarea prin piaţă şi raţionament bazat pe

experienţa evaluatoruluid) analiza diagnostic, evaluarea bazată pe active şi evaluarea financiar ă

7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:a) utilitate

b) raritate – atractivitatec) dorinţă şi putere reală de cumpărared) toate cele de mai sus, simultan

8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare, cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinutîn Standardele Internaţionale de Evaluare, este codificat prin:a) GN 1

b) GN 4



4

c) GN 6d) IVS 1

9. În abordarea pe bază de active, aplicată la evaluarea întreprinderilor, ANEVAR recomandă următoarele metode de evaluare:

a) valoarea substanţială brută şi valoarea substanţială netă b) valoarea substanţială brută sau valoarea substanţială netă

c) valoarea substanţială brută, valoarea substanţială netă şi capitalul permanentnecesar exploatăriid) activul net corectat sau activul net de lichidare

10. În optica Standardelor Internaţionale de Evaluare, fondul comercial se va calcula:a) în mod direct prin capitalizarea supraprofitului

b) indirect, ca diferenţă între preţul de achiziţie şi valoarea de piaţă a activelor evaluate separat

c) nu se calculează d) prin metode combinate

11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar, într-un spaţiu închiriat, activelecare NU trebuie incluse în valoarea de piaţă, ar putea fi:

a) obiectele de inventar b) utilajele şi echipamentele specificec) stocuriled) fondul comercial personal

12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale întreprinderii

b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând că preţul variază direct propor ţional

cu cereread) nici un r ăspuns corect

13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:a) rarităţii

b) anticipăriic) contribuţieid) nici unul de mai sus

14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

a)

evaluatorului de întreprinderi b) evaluatorului de proprietăţi imobiliarec) evaluatorului de active corporale mobiled) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus

15. Care din abordările în evaluare utilizează informaţii de piaţă:a) abordarea bazată pe active

b) abordarea prin venitc) abordarea prin piaţă d) toate cele de mai sus

16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:

a) problema concretă de evaluare b) discreţia evaluatoruluic) discreţia clientuluid) nici una din cele de mai sus



5

17. Principiul substituţiei este aplicabil în:a) metoda activului net corectat

b) metode bazate pe venitc) metoda comparaţiei de piaţă d) toate cele de mai sus

18. În raportul de evaluare, termenul de „valoare” ar trebui utilizat f ăr ă alt atribut:

a) întotdeauna b) uneoric) niciodată d) la aprecierea evaluatorului

19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:a) sporeşte valoarea

b) nu poate fi cuantificată c) este o datorie în afara bilanţuluid) nici unul din cele de mai sus

20. În raportul de evaluare, termenul de „valoare” este utilizat cu alt atribut:a) uneori

b) doar pentru metoda DCF (flux de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)c) în funcţie de cerinţele clientuluid) nici un r ăspuns corect

21. Este posibil ca valoarea de piaţă să fie egală cu valoarea bazată pe active:a) da, întotdeauna

b) nu, niciodată c) s-ar putead) nu pentru că este mai mică

22. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă:a) vânzătorul şi cumpăr ătorul sunt decişi (hotărâţi) să facă tranzacţia

b) plata tranzacţiei se face în cashc) există o perioadă de timp rezonabilă pentru expunerea pe piaţă a proprietăţiid) ambele păr ţi sunt bine informate

23. Care NU este factor de producţie:a) terenul

b) munca

c)

contribuţiad) capitalul

24. Principiul substituţiei este specific:a) abordării bazate pe active

b) abordării bazate pe venitc) abordării prin piaţă d) tuturor celor trei abordări de mai sus

25. Prima etapă a procesului de evaluare este:a) colectarea informaţiilor

b) inspectarea proprietăţiic) definirea misiunii evaluăriid) precizarea metodelor de evaluare



6

26. Conform prevederilor IFRS/IAS, un activ necorporal poate fi recunoscut numai dacă:a) este achiziţionat separat

b) este achiziţionat în urma unei combinări de întreprinderic) este achiziţionat în schimbul altor actived) toate r ăspunsurile de mai sus

27. Care este o condiţie a definiţiei valorii de piaţă:

a) vocaţia la credit b) cumpăr ătorul şi vânzătorul sunt perfect informaţi asupra detaliilor tuturor tranzacţiilor din ultimii 3 ani

c) cumpăr ătorul şi vânzătorul sunt două persoane independente, nelegate între ele prinrelaţii preferenţiale

d) cumpăr ătorul este conştient de stringenţa vânzătorului de a vinde

28. Prin definiţie, valoarea de piaţă este:a) întotdeauna preţul cel mai mare

b) întotdeauna preţul cel mai micc) preţul cel mai probabil

d) costul plus profitul

29. Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este:a) valoarea de piaţă

b) valoarea de impozitarec) valoarea de asigurared) valoarea de investiţie

30. Cererea efectivă se refer ă la:a) cost şi valoare

b) dorinţă şi putere efectivă de cumpărarec) dorinţă şi nevoied) dorinţă şi satisfacţie

31. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:a) fezabil financiar

b) cererea şi ofertac) concurentad) contribuţia

32. Alegerea metodelor de evaluare se face:

a)

conform caietului de sarcini b) în funcţie de scopul evaluăriic) conform indicaţiilor proprietaruluid) în funcţie de conjunctura economică

33. Termenul de „capacitate beneficiar ă” este folosit în terminologia Standardelor Internaţionalede Evaluare:

a) da b) nuc) uneorid) numai în unele standarde

34. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:a) identificabile

b) neidentificabile



7

c) protejate prin reglementări legaled) incluse în fondul comercial

35. Costul unui activ este:a) preţul plătit pentru bunuri şi servicii cumpărate

b) suma necesar ă pentru a crea sau produce un bunc) expresia utilităţii unui bun

d) r ăspunsul de la a) şi b), de mai sus

36. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:a) generează profit pentru cel care o exploatează

b) este destinată închirierii şi / sau revânzării la un preţ mai marec) va fi modernizată d) funcţionează la capacitatea maximă

37. Evaluarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de lucru este de competenţa:a) evaluatorului de proprietăţi imobiliare

b) evaluatorului de bunuri mobile

c) evaluatorului de întreprinderid) consilierilor în proprietate intelectuală

38. În optica IFRS/ IAS, prin „piaţă activă” se înţelege piaţa care îndeplineşte condiţiile:a) omogenitatea elementelor care se tranzacţionează

b) existenţa unui număr însemnat de cumpăr ători şi vânzători interesaţic) preţurile sunt disponibile publicd) toate cele de mai sus

39. Standardele Internaţionale de Evaluare cuprind:a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării

b) indici de actualizarec) formule de calcul a valorii, prin diferite metode de evaluared) tabele de încadrare

40. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:a) sprijinirea evaluatorilor să elaboreze rapoarte coerente pentru clienţi

b) promovarea înţelegerii uniforme (coerenţei), prin utilizarea unor definiţii standardale valorii de piaţă

c) a) şi b)d) nici unul

41. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:a) întotdeauna egală

b) niciodată nu este egală c) este întotdeauna mai mared) poate să fie şi egală

42. Standardele de evaluare sunt necesare:a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi metodelor de evaluare

b) pentru ralierea la standardele de contabilitatec) pentru a putea fi atestaţi evaluatoriid) pentru alinierea la cerinţele integr ării în U.E.

43. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate decapitalizare de 22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoarecalculat va fi:



8

a) valoarea de utilizare b) valoarea de piaţă c) valoarea de investiţied) valoarea de piaţă pentru utilizarea existentă

44. În accepţiunea evaluării, prin capitalizare se înţelege:a) convertirea venitului în valoare

b)

structura capitalului unei întreprinderic) recunoaşterea unei cheltuieli ca o imobilizare de capitald) toate cele trei de mai sus

45. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă:a) faptul că evaluatorul face o estimare monetar ă, la un anumit moment

b) faptul că un raport de evaluare este un “produs perisabil”c) faptul că plata se presupune a fi f ăcută în numerar, la data evaluăriid) toate cele de mai sus

46. Proprietatea imobiliar ă include:

a) terenul liber b) terenul, construcţiile şi amenajările ataşatec) toate drepturile, interesele şi beneficiile ce au legătur ă cu deţinerea proprietăţiid) a) sau b)

47. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:a) specifice, în funcţie de gradul de dezvoltare economică a unei ţări

b) influenţate de interesele clientuluic) în general, similare pentru toţi evaluatoriid) dictate de asociaţia profesională

48. Proprietatea imobiliar ă este un concept:a) non-fizic

b) fizicc) tehnicd) influenţat de poziţia evaluatorului

49. Proprietatea mobiliar ă include:a) bunuri care nu se fixează permanent de teren şi construcţii

b) bunuri necorporale care sunt ataşate proprietăţiic) bunuri care sunt caracterizate de mobilitatea lor d) a) şi c)

50. Conceptul de valoare a unui bun:a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun

b) implică o sumă de bani, asociată cu o tranzacţiec) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similared) reflectă optica pieţei asupra beneficiilor celui care deţine bunurile sau primeşte

serviciile51. Evaluatorul extern:

a) nu poate avea legături materiale cu clientul sau cu proprietatea b) are doar un interes financiar indirect în firma evaluată

c) este angajat exclusiv în cazuri de litigiid) este angajat de regulă în cazul evaluărilor pentru garanţii



9

52. Care din activele de mai jos NU sunt recunoscute ca activ necorporal separat, de către IFRS/IAS:

a) for ţa de muncă instruită b) baze de datec) liste cu clienţid) contract de muncă avantajos pentru angajator

53. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:a) relaţia intre preţul raportului şi volumul de activitate implicat în evaluarearespectivă

b) relaţia de asociere între preţul lucr ării şi valoarea proprietăţii / afacerii evaluatec) relaţia de asociere şi relaţia de rudenie cu persoane din firmă care solicită raportul

de evaluared) relaţia între pregătirea şi competenţa evaluatorului, pe de o parte, şi preţul lucr ării

de evaluare

54. Metodele uzuale în abordarea pe bază de active sunt:a) ANC (activul net corectat) şi ANL (activul net de lichidare)

b)

AN contabil şi ANLc) ANC şi AN contabild) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substanţială brută) şi VSN (valoarea

substanţială netă)

55. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:a) identifică şi elimină elementele speculative

b) ia în considerare utilizările alternative adecvatec) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiatd) toate cele de mai sus

56. Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de piaţă:a) suma estimată b) tranzacţie echilibrată c) proprietarul activuluid) marketing adecvat

57. Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru disputemaritale (conform Standardelor Internaţionale de Evaluare):

a) valoarea de piaţă b) valoarea de lichidarec) valoarea intrinsecă

d) nu există o bază specificată în acest scop

58. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR, începând cu 1ianuarie 2004:

a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR (SEV) b) Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS)c) Standardele Europene de Evaluare (EVS)d) oricare din cele de mai sus

59. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii, în scop deachiziţii strategice:

a) valoarea de piaţă b) valoarea de investiţiec) valoarea justă d) costul de înlocuire net



10

60. Care dintre următoarele abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei:a) abordarea prin comparaţie de piaţă

b) abordarea pe bază de activec) a) şi b)d) a) sau b)

61. Cumpăr ătorii strategici sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei firme:a) mai mult decât investitorii financiari b) cel mult cât investitorii financiaric) atât cât investitorii financiarid) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator

62. Termenul „activ din afara exploatării” se refer ă la:a) active care nu sunt necesare exploatării

b) active în conservarec) active subutilizated) a) şi b)

63. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional pentru:

a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare b) utilizarea unor ipoteze credibilec) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţid) toate cele de mai sus

64. În evaluarea unei întreprinderi, NU este o eroare:a) omisiunea datei evaluării

b) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitativec) omisiunea opiniei evaluatoruluid) omisiunea metodei capitalizării venitului

65. În evaluarea unei întreprinderi, NU este o eroare:a) omisiunea definiţiei tipului de valoare

b) omisiunea valorii activelor din afara exploatării, în evaluarea prin metoda DCF(fluxul de numerar actualizat)

c) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitatived) omisiunea metodei activului net contabil

66.

Pentru acţiunile unei întreprinderi, cumpăr ătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească:a) mai mult decât investitorii strategici b) cel mult cât investitorii strategicic) atât cât investitorii strategicid) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator

67. Un activ din afara exploatării este:a) activul utilizat sub capacitatea proiectată

b) activul supradimensionatc) activul închiriat ter ţilor d) activul supraevaluat în contabilitate

68. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:a) corecţii asupra ratei de actualizare şi de capitalizare



11

b) eliminarea veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ, din previziuneafluxului de numerar

c) înscrierea informaţiilor în ipotezele şi condiţiile limitatived) toate cele de mai sus

69. În Standardele Internaţionale de Evaluare, definiţiile ipotezelor, condiţiilor limitative şievaluatorilor sunt redate în:

a) Codul Deontologic b) glosar c) Concepte şi principii generale de evaluared) Codul Deontologic şi glosar

70. Definiţia ratei rentabilităţii, dată în GN 4 şi GN 6, este:a) mărimea profitului (pierderii) şi/sau modificării valorii realizate sau anticipate a unei

investiţii, exprimată în procente din valoarea acelei investiţii b) raportul procentual dintre profitul net curent şi valoarea investiţieic) raportul procentual dintre profitul net din exploatare şi valoarea investiţieid) raportul procentual dintre profitul brut total şi valoarea investiţiei

71. Teoria valorii are un postulat care precizează că:a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii

b) valoarea este o tr ăsătur ă intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asuprautilităţii sale

c) valoarea este expresia monetar ă a utilităţii proprietăţii, pentru vânzători şicumpăr ători

d) toate cele de mai sus

72. Când acţionează pentru un potenţial investitor (cumpăr ător), pentru a fi util clientului,expertul evaluator va propune:

a) de regulă, o valoare maximă b) de regulă, o valoare minimă c) conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul de

numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)d) nici un r ăspuns corect

73. Când acţionează pentru un potenţial vânzător, pentru a fi util clientului, expertul evaluator va propune:

a) de regulă, o valoare maximă b) de regulă, o valoare minimă

c)

conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul denumerar actualizat) şi capitalizarea profituluid) nici un r ăspuns corect

74. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă, numai dacă:a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării

b) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţă c) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat)d) se estimează corect rata de actualizare

75. Care din următoarele elemente, NU este activ din afara exploatării:a) creanţe incerte

b) portofoliul de titluri de plasamentc) teren excedentar d) licenţe neutilizate



12

76. Principiul anticipării arată că:a) valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor

b) valoarea se bazează pe percepţiile participanţilor pe piaţă asupra beneficiilor viitoare ale întreprinderii / afacerii

c) valoarea se bazează pe raportul cerere-ofertă, anticipând că preţul unui bun variază direct propor ţional cu cererea şi în mod invers propor ţional cu oferta

d) a şi b

77. Principiul contribuţiei arată că:a) valoarea unei păr ţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de cât de mult contribuie

aceasta la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea întregului

b) valoarea unei păr ţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor deînlocuire nete (CIN), în total CIN al întregului

c) valoarea unei păr ţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea activului netde lichidare (ANL), în total ANL a întregului

d) nu este un principiu utilizat în evaluarea întreprinderii

78. În abordarea prin piaţă, un principiu fundamental este “principiul substituţiei”, care spune că:a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net

corectat) b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţiec) un cumpăr ător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din

afara exploatării)d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării

79. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:a) apropiate ca dimensiune şi piaţă de aprovizionare

b) să acţioneze în aceeaşi ramur ă c) similare şi relevanted) a) şi b)

80. Principiul contribuţiei arată că:a) valoarea unei păr ţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de

reconstrucţie în total cost de reconstrucţie a întregului b) valoarea unei păr ţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din

afara exploatării în ANCc) valoarea unei păr ţi a unei întreprinderi / proprietăţi depinde de cât de mult

contribuie aceasta la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât demult ar reduce valoarea întregului

d) valoarea unei păr ţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor dinafara exploatării, în ANC (activul net corectat) şi în DCF (fluxul de numerar actualizat)

81. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării va evidenţia:a) activele din afara exploatării, care nu generează venituri

b) activele din afara exploatării, care generează venituric) mijloacele fixe aflate în conservared) toate cele de mai sus

82. În evaluarea pentru divizare, se are în vedere:

a) principiul contribuţiei, care arată că valoarea unei păr ţi a unei afaceri depinde, încondiţiile în care acea parte n-ar exista, de cât de mult ar reduce valoarea întregului b) principiul anticipării, care spune că valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor

legislative favorabile investitorilor



13

c) principiul substituţiei, care spune că un investitor nu va plăti mai mult decâtvaloarea estimată prin ANC (activul net corectat)


83. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:a) să acţioneze în domenii de activitate diferite şi să aibă o dimensiune apropiată

b) să fie similar ă

c) să fie relevantă d) b) şi c)

84. Ultima etapă în procesul de evaluare este:a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea

b) prezentarea copiilor după bilanţ, autorizaţiile de funcţionare, ridicările topo etc.c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finaled) declaraţia privind condiţiile limitative şi certificarea competentei evaluatorului

85. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă:a) vânzător hotărât şi cumpăr ător hotărât

b) tranzacţie echilibrată c) la data evaluăriid) o parte a acţionat prudent şi f ăr ă constrângeri

86. Pentru un investitor potenţial, care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu ratauzuală de piaţă, tipul de valoare calculat va fi:

a) valoarea de piaţă b) valoarea de investiţiec) valoarea de utilizared) valoarea de lichidare

87. Metoda practicienilor apare în terminologia Standardelor Internaţionale de Evaluare:a) numai în standardele europene

b) dac) a apărut după 1990d) nu

88. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):a) valoarea întreprinderii

b) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şi a celui împrumutat(pe termen lung sau împrumuturi totale)

c)

activul net corectatd) a) şi b).

89. O asociaţie profesională a exper ţilor evaluatori:a) promovează standarde profesionale de evaluare, asigur ă o uniformitate a calificării

şi competenţei în rândul membrilor săi b) promovează standarde profesionale de evaluare, asigur ă o uniformitate a metodelor

aplicate în rapoartele de evaluare, de către membrii săi, inclusiv a unor metoderecunoscute pe plan european (de exemplu: metoda practicienilor)

c) ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime, în lucr ările elaborate demembrii săi şi nu pe standarde profesionale

d) nici un r ăspuns corect



14

DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII

1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin raportul dintre:a) active totale / datorii curente b) active totale / datorii totalec) active circulante / datorii curented) active circulante / datorii totale

2. Lichiditatea rapidă (intermediar ă) se calculează prin raportul dintre:a) active totale / datorii totale

b) stocuri plus creanţe / datorii curentec) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciared) creanţe plus disponibilităţi / datorii curente

3. Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre:a) active totale / datorii curente

b) active totale / datorii totalec) active imobilizate / datorii curented) active totale / datorii bancare

4. Rata autonomiei financiare este:a) capital permanent / capital propriu

b) capital propriu / capital permanentc) capital propriu / capital sociald) capital propriu / capital împrumutat

5. Rata de finanţare a stocurilor este:a) fond de rulment / stocuri

b) stocuri / fond de rulment netc) capital social / stocurid) datorii curente / stocuri

6. Rata datoriilor este:a) datorii curente / active circulante

b)

datorii totale / active totalec) datorii totale / active imobilizated) datorii totale / capital propriu

7. Rata de rotaţie a datoriilor (în nr. de rotaţii) este:a) cifra de afaceri / datorii totale

b) venituri din exploatare / datorii totalec) cifra de afaceri / datorii curented) datorii totale / capital propriu

8. Rotaţia activelor circulante (nr. de rotaţii) se calculează prin raportul dintre:

a) cifra de afaceri / active circulante b) venituri din exploatare / active circulantec) cifra de afaceri / stocuri plus creanţed) active circulante / capital propriu



15

9. Rata rentabilităţii costurilor este:a) profit net / capital social

b) profit brut / capital propriuc) profit net / capital permanentd) profit net / cheltuieli totale

10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilităţii) este:a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din exploatare b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constantec) cheltuieli fixe totale / (preţ unitar - cost variabil unitar)d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale)]

11. Fondul de rulment net propriu este:a) active totale – active circulante

b) active totale – datorii totalec) capital propriu – active imobilizated) active totale – active imobilizate

12. Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este:a) active totale / cifra de afaceri

b) cifra de afaceri / active totalec) active totale / capital propriud) active totale / capital permanent

13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula:a) 360 zile / media creanţelor totale

b) media creanţelor totale / 360 zilec) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 ziled) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile

14. Rata rentabilităţii economice este:a) profit brut / capital permanent

b) profit net / capital permanentc) profit net / capital propriud) profit brut / capital social

15. Rata rentabilităţii financiare este:a) profit brut / capital permanent

b)

profit brut / capital socialc) flux de numerar actualizat net / capital permanentd) profit net / capital propriu

16. Fondul de rulment net permanent este:a) active imobilizate – capital permanent

b) active totale – active imobilizatec) capital permanent – active imobilizated) capital social – active necorporale

17. O rată a lichidităţii generale (curente) de 1,6 semnifică:

a) întreprinderea are disponibilităţi de 1,6 ori mai mari comparativ cu datoriile curente b) întreprinderea are active curente de 1,6 lei la 1 leu datorii curentec) întreprinderea are o situaţie satisf ăcătoare a rentabilităţiid) întreprinderea are datorii curente de 1,6 ori mai mari comparativ cu activele curente



16

18. Necesarul de fond de rulment este:a) stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare

b) active circulante – datorii curente nefinanciarec) creanţe + disponibilităţi – datorii curented) disponibilităţi – datorii curente

19. Trezoreria netă este:

a) active circulante – datorii curente b) stocuri + disponibilităţi – datorii curentec) disponibilităţi – datorii curented) FRN (fond de rulment net) – NFR (necesar de fond de rulment)

20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi producţie neterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatareeste:

a) egală b) mai marec) mai mică

d) sunt posibile toate variantele de mai sus

21. Care indicator poate avea o mărime negativă:a) trezoreria netă

b) lichiditatea intermediar ă (rapidă)c) a şi bd) recuperarea creanţelor

22. Viteza de rotaţie a activelor curente poate fi exprimată în:a) număr mediu anual de rotaţii

b) durata în zile a unei rotaţii

c) ambii indicatori de mai susd) nici unul dintre cei de mai sus

23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun:a) 0,5

b) 1c) 1,5d) 2

24. Viabilitatea unei întreprinderi se refer ă la:a) capacitatea de a atrage investiţii

b)

capacitatea de a distribui dividendec) capacitatea de a pătrunde pe piaţă d) rentabilitate şi lichiditate

25. Convertind o rată a rentabilităţii de 0,0575 în rată procentuală, rezultatul este:a) 0,575 %

b) 57,5 %c) 5,75 %d) 575 %

26. Capitalul permanent al unei întreprinderi cuprinde:

a) capital propriu plus împrumuturi pe termen scurt b) capital social plus împrumuturi pe termen lungc) capital propriu plus împrumuturi cu termen de rambursare mai mare de 1 and) active totale minus datorii totale



17

27. Nivelul recomandat al ratei lichidităţii generale (curente) este:a) 20 %

b) 1,8 – 2c) sub 1d) nu există un nivel recomandat

28. Pârghia financiar ă exprimă raportul dintre:

a) capital propriu şi total active imobilizate b) active imobilizate şi active circulantec) active imobilizate şi total actived) total active şi capital propriu

29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:a) cheltuieli fixe

b) cheltuieli variabilec) cheltuieli anticipated) nici una din categoriile de mai sus

30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente,se face cel mai relevant cu:

a) indicele general al preţurilor de consum b) indicele general al producţiei industrialec) indicele preţurilor grupei de prodused) cursul de schimb valutar

31. Scopul analizei financiare în evaluare este să permită:a) urmărirea evoluţiei în timp a echilibrelor şi performanţelor afacerii

b) compararea cu afaceri similarec) ajustarea informaţiilor financiare istoriced) toate cele de mai sus

32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capitalde lucru net):

a) lichiditatea generală b) lichiditatea rapidă c) rentabilitatea cifrei de afacerid) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri

33. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu

a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii b) X = capital propriu şi Y = profit netc) X = venituri şi Y = profit netd) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri

34. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este:a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei

b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar c) să permită ajustarea informaţiilor financiare istorice


35. Care dintre activele următoare NU este activ curent:



18

a) creanţe b) avansuri primitec) stocuri de materialed) disponibilităţi în valută

36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt:a) pregătirea şi distribuirea chestionarului, interviul şi analiza informaţiilor obţinute

b) obţinerea documentelor, interviul şi analiza informaţiilor c) pregătirea diagnosticului, analiza documentelor şi informaţiilor, elaborarea

concluziilor d) nici un r ăspuns corect

37. Analiza SWOT se bazează pe:a) 2 niveluri de analiză: firma şi industria

b) 3 niveluri de analiză: firma, industria şi mediul externc) un singur nivel de analiză: firmad) 5 niveluri de analiză: analiza juridică, tehnică, analiza comercială, analiza

managementului şi resurselor umane, precum şi analiza financiar ă

38. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării se realizează în cadrul:a) diagnosticului juridic

b) diagnosticului tehnic (operaţional)c) diagnosticului economico-financiar d) diagnosticului managementului

39. Cele 5 for ţe ale competiţiei sunt:a) concurenţii potenţiali, rivalitatea internă, furnizorii, clienţii şi ameninţarea

produselor / serviciilor de substituţie b) politica statului, acţiunile managementului, furnizorii, clienţii şi ameninţarea

produselor / serviciilor de substituţie

c) concurenţa, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clienţiid) rivalitatea internă, barierele de intrare în ramur ă, puterea de negociere cu furnizorii,

puterea de negociere cu clienţii şi pericolul produselor substituibile

40. Analiza calităţii produselor şi serviciilor se urmăreşte în:a) diagnosticul juridic

b) diagnosticul comercialc) diagnosticul tehnic (operaţional)d) nu prezintă interes în evaluarea întreprinderii

41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi:a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate la

materii prime, materiale, servicii b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in aprovizionarec) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor

produse de substituţied) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea întreprinderii

42. Clientela unei firme este formată din: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL – uri cu unicasociat. Aceasta reprezintă:

a) putere de negociere scăzută cu furnizorii

b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetared) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante



19

43. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului ei de utilizare se realizează în:a) diagnosticul juridic

b) diagnosticul tehnic (operaţional)c) diagnosticul management resurse-umaned) cadrul corecţiilor din metoda ANC

44. Un grad de utilizare extrem de redus al capacităţii de producţie:

a) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a ANC, comparativ cuvaloareacapitalului acţionarilor, calculată prin metoda DCF sau capitalizarea venitului b) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a DCF comparativ cu

capitalizarea venituluic) certitudine privind inexistenţa unor active necorporaled) explică un nivel redus de înzestrare tehnică a muncii (mijloace fixe pe salariat)

45. Aplicarea unui sistem de management al calităţii va avea ca efect:a) diminuarea cheltuielilor de promovare

b) reducerea îndator ării firmei şi implicit a AN contabilc) creşterea cifrei de afaceri şi a indicatorilor de eficienţă

d) nu are influenţă asupra performanţelor şi judecăţii valorii

46. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:a) numărul de zile de grevă

b) dinamica numărului de salariaţic) dinamica productivităţii munciid) dinamica salariului mediu

47. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman are în vedere:a) evoluţia ponderii personalului TESA

b) evoluţia productivităţii munciic) dinamica raportului mijloace fixe / număr de salariaţid) dinamica mobilităţii personalului

48. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:a) evoluţiei numărului de zile de absenţe nemotivate şi a salariului mediu net

b) evoluţia personalului TESA şi neproductiv, numărul de greve, nemulţumirilesalariaţilor

c) latura cantitativă şi calitativă a încadr ării întreprinderii cu personalul necesar,dinamica şi structura acestuia

d) nu prezintă interes în diagnosticului pentru evaluare

49. Analiza contractelor de asigurare se face în:a) diagnosticul juridic

b) diagnosticul operaţionalc) diagnosticul management resurse-umaned) cadrul stabilirii ipotezelor pentru metoda DCF

50. Existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală este stabilită în cadrul:a) diagnosticului juridic şi are incidenţă asupra ANC

b) diagnosticului managementului resurselor umane şi are incidenţă asupra ANCc) diagnosticului tehnic şi are incidenţă asupra valorii prin DCFd) diagnosticului comercial şi are incidenţă în abordarea prin piaţă

51. Existenta unui credit pe termen lung:a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi are incidenţă asupra

valorii determinată prin DCF



20

b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi areincidenţă asupra valorii determinată prin DCF

c) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra valorii determinată prin DCF

d) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra ANC

52. Existenţa unui activ în afara exploatării va fi evidenţiată:a) în diagnosticul juridic şi nu va avea relevanţă în metoda DCF

b) în diagnosticul tehnic şi va avea relevanţă în metodele bazate pe venitc) în diagnosticul economico-financiar şi va avea relevanţă în estimarea ratei de

actualizared) în diagnosticul comercial şi va avea relevanţă în ANC

53. Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în:a) diagnosticul management – resurse umane şi va avea impact asupra ANC

b) diagnosticul management – resurse umane şi va avea impact asupra niveluluivenitului care se capitalizează

c)

diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANCd) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra metodei DCF

54. Existenţa unei dotări tehnologice depreciată funcţional va fi evidenţiată în:a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC

b) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANCc) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC şi valorii determinate prin DCFd) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra ratei de actualizare

55. Existenţa unor litigii în calitate de pârât va fi evidenţiată în:a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra AN contabil

b) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra valorii determinate prin DCFc) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANCd) diagnosticul economico-financiar şi va avea impact asupra valorii reziduale

56. For ţa de muncă excedentar ă va fi evidenţiată prin:a) evoluţia numărului mediu de salariaţi

b) evoluţia ponderii personalului TESAc) evoluţia corelată număr de salariaţi – cifra de afacerid) evoluţia corelată număr de salariaţi – profit

57. Prima etapă în procesul de evaluare este:a) diagnosticul pentru evaluare

b) prezentarea firmei evaluate şi a consultantuluic) definirea problemei (scopul evaluării, definirea tipului de valoare, data evaluării,

condiţii limitative etc.)d) sinteza rezultatului evaluării

58. Ultima etapă în procesul de evaluare este:a) analiza SWOT

b) corecţiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate)c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale

d) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finală

59. Data evaluării poate fi:a) data curentă



21

b) o dată anterioar ă elabor ării raportuluic) o dată ulterioar ă elabor ării raportuluid) toate cele de mai sus

60. Analiza activelor din afara exploatării, închiriate ter ţilor, se realizează în cadrul:a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar

b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnic

c) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial

61. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de zile, faţă de media ramurii de 25 de zile:a) apare în diagnosticul financiar, prin calculul ratei Profit / CA şi este confirmată de

diagnosticul comercial, prin analiza clienţilor întreprinderii b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este

confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii

c) apare în diagnosticul management resurse umane, prin calculul indicatorilor deconflictualitate şi este confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de

desfacere şi a clienţilor întreprinderiid) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii

62. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile, faţă de media ramurii de 30 de zile:a) apare în diagnosticul financiar, în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată

de diagnosticul comercial, prin analiza furnizorilor întreprinderii b) apare în diagnosticul financiar, prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este

confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de aprovizionare şi afurnizorilor întreprinderii

c) apare în diagnosticul financiar, prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi esteconfirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de aprovizionare şi afurnizorilor întreprinderii

d) apare în diagnosticul management - resurse umane, prin calculul indicatorilor dedinamică şi structur ă şi este confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza

pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii

63. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500mii lei/ an, cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe

bucată. Punctul critic al rentabilităţii va fi de:a) 800 mii bucăţi

b) 125 mii bucăţ

i

c) 25 mii bucăţi

d) 250 mii bucăţi

64. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune, va determina în principiu:

a) o creştere cu 10% a rentabilităţii exploatării (operaţionale), datorită existentei uneicomponente variabile a cheltuielilor

b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioar ă (anul de bază)

c) o creştere a rentabilităţii exploatării (operaţionale), datorită existenţei unei

componente fixe a cheltuielilor d) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor

65. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos:



22

X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu

a) X = cifra de afaceri (CA) şi Y = Profit net b) X = Profit net şi Y = CAc) ambii termeni reprezintă CAd) X = lichiditatea generală şi Y = rentabilitatea financiar ă

66.

Un nivel al lichidităţii generale de 5,5 reprezintă:a) o situaţie favorabilă a rentabilităţii şi performantelor afacerii b) un nivel asigurator, din prisma finanţatorilor pe termen scurtc) o gestiune proastă a activelor curente, din prisma acţionarilor întreprinderiid) b şi c

67. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mii lei şi un capital propriu de minus 1.000mii lei. Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiar ă de 5%, vom considera că:

a) firma are o situaţie favorabilă, pentru că rentabilitatea financiar ă este peste mediaramurii

b) firma are o rentabilitate financiar ă de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor

mediuc) apare paradoxul numerelor negative, în metoda ratelor d) a şi b

68. Analiza în termeni de rate financiare este utilizată pentru :a) că este cerută de Ministerul Finanţelor Publice, în anexele bilanţurilor agenţilor

economici b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor în abordarea bazată pe

activec) a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul timpului, cu cel al

întreprinderilor similare

d) a dimensiona riscul financiar în estimarea ratei de actualizare, în abordarea bazată pevenituri

69. Analiza în termeni procentuali:a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi

cheltuieli ale unei întreprinderi, de-a lungul timpului b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul

timpului, şi în cel al întreprinderilor similarec) permite compararea tendinţelor relaţiilor existente, de-a lungul timpului, între

elementele de venituri şi cheltuieli şi între posturile de bilanţ, pentru întreprindereaîn cauză sau comparativ cu cele ale întreprinderilor similare

d) permite estimarea riscului specific de afacere şi dimensionarea primei de risc înmodelul CAPM

70. Analiza în termeni monetari:a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi

cheltuieli ale unei întreprinderi, de-a lungul timpului b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul

timpului, şi în cel al întreprinderilor similarec) permite compararea relaţiilor existente, de-a lungul timpului, între elementele de

venituri şi cheltuieli sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză sau înraport cu cele ale întreprinderilor similare

d) stă la baza previzionării în termeni monetari a profitului net şi a ratei de piaţă PER

71. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii, evaluate în termeni monetari, procentuali şiîn termeni de rate financiare, facilitează:



23

a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderiic) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor

efectuate de întreprindered) înţelegerea situaţiei economice, a riscului investiţiei în întreprindere şi a

perspectivelor de performanţă financiar ă viitoare

72. Existenţa licenţelor, sistemelor şi procedurilor necesare exploatării reprezintă:a) o dovadă a unui management adecvat economiei de tranziţie b) factori de constituire a unor active necorporale ale valorii unei întreprinderi în

exploatarec) surse ale profitului net estimat în metoda capitalizăriid) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial, într-o

întreprindere în exploatare

73. Între factorii economici, ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi pe care trebuie să-i ia înconsiderare evaluatorul, se număr ă:

a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilă

b) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânziic) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopolitică d) a şi b



24

ABORDAREA BAZATĂ PE ACTIVE

1. În abordarea bazată pe active, terenul va fi tratat:a) pe baza valorii din contabilitate, actualizată b) pe baza valorii de profitabilitatec) pe baza costului de achiziţied) la valoarea lui de piaţă

2. În abordarea bazată pe active, maşinile, utilajele şi instalaţiile de lucru se estimează întotdeauna, numai pe baza:

a) valorii de piaţă b) valorii de înlocuirec) valorii de randament


3. Valoarea recuperabilă a unităţilor generatoare de numerar, conform IAS 36, este:a) valoarea de piaţă în general

b) costul de înlocuire netc) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare şi valoarea de piaţă minus

cheltuielile de vânzared) valoarea de achiziţie

4. Abordarea bazată pe active este prioritar ă:a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea

b) la întreprinderile în dificultate financiar ă c) la evaluarea întreprinderii pe premisa lichidăriid) la întreprinderile mici

5. Portofoliul de acţiuni deţinute de o întreprindere, ca active financiare, se tratează înevaluare:

a) ca active din afara exploatării b) ca orice activc) nu se include în evaluared) sunt posibile toate variantele de mai sus

6. Pentru evaluarea unui teren liber, metoda indicilor de actualizare este:a) adecvată

b) neadecvată c) cea mai bună d) neaplicabilă

7. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune, este:a) costul de recreare minus deprecierea

b) comparaţia de piaţă c) capitalizarea profitului net alocat programului

d) toate cele trei metode de mai sus

8. Un proiect nefinalizat de cercetare ştiinţifică fundamentală, se evaluează prin:a) cost



25

b) capitalizare (actualizarea venitului)c) comparaţia de piaţă d) nu se evaluează

9. Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la:a) valoarea de piaţă

b) valoarea de casare

c) valoarea de lichidared) valoarea realizabilă netă

10. Valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării este:a) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzare

b) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzare – eventualul impozit pecâştigul de capital din vânzare

c) valoarea de piaţă d) valoarea de casare

11. Corecţiile asupra valorii contabile a unor creanţe se fac pe baza unor:a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor

b) reglementări / normec) recomandări din standarded) legislaţii în vigoare

12. La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie:a) costul de producţie

b) valoarea de piaţă c) valoarea realizabilă netă d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate

de finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferentefortului de completare şi vânzare

13. În accepţiunea evaluării, deprecierea unui activ NU este rezultatul:a) trecerii pe cheltuieli a amortizării acestuia

b) pierderii de valoare ca efect al învechirii componentelor salec) pierderii de valoare din cauza neadecvării funcţionaled) pierderii de valoare determinată de acţiunea diferiţilor factori

14. Active din afara exploatării sunt:a) clădirile din exploatare

b) maşinile şi echipamentele de lucruc) staţia de epurare a apelor uzate

d) titlurile de participare

15. Disponibilităţile băneşti sunt active din afara exploatării:a) în toate cazurile

b) niciodată c) când se află sub formă de depozite la termend) când sunt sub formă de sold normal în conturile bancare

16. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este:a) utilizat într-o activitate auxiliar ă

b) în conservare

c) neamortizatd) amortizat integral şi este încă necesar

17. Un activ din afara exploatării este:



26

a) terenul excedentar şi construibil b) mijlocul fix amortizat şi utilizatc) stocul normal de produse finited) disponibilităţile băneşti în numerar

18. Metoda adecvată de evaluare a unei clădiri din proprietatea unei întreprinderi, care esteînchiriată pe termen lung unei firme, este:

a) costul de înlocuire net b) devizul de cheltuieli actualizatc) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chiried) valoarea de investiţie

19. Pentru o întreprindere care nu desf ăşoar ă o activitate de import-export, un activ din afaraexploatării este:

a) autoturismul utilizat de manager b) valuta din contul de la bancă c) stocul producţiei neterminated) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces

20. În cazul aplicării metodei ANC, nu se face corecţie pentru:a) un teren liber şi construibil

b) disponibilităţile în leic) stocul de materii prime necesare fabricaţieid) certificatele de depozit la termen

21. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale mijloacelor fixe mobile:

a) fizice b) funcţionalec) economiced) toate

22. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este:a) valoarea de recuperare

b) valoarea de lichidarec) influenţe externe (cererea efectivă de produse)d) valoarea de utilizare

23. Amortizarea prezentată în situaţiile financiare ale unei societăţi, este:

a)

amortizare fiscală b) amortizare contabilă c) amortizare accelerată d) amortizare degresivă

24. Capitalul permanent necesar exploatării este utilizat în cazul evaluării:a) oricărei întreprinderi

b) întreprinderilor în dificultatec) nu este o metodă de evaluared) nici unul din cele de mai sus

25. Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este:a) extracţia b) alocareac) comparaţia vânzărilor



27

d) tehnica reziduală 26. În accepţiunea evaluării, durata de viaţă utilă r ămasă estimată a unui mijloc fix este:

a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologică c) cea determinată conform legiid) cea preluată din cataloage de specialitate

27. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode:a) bazate pe venit b) bazate pe cifra de afaceric) bazate pe actived) bursiere

28. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor de locuinţe individuale, este metoda:

a) extracţiei b) parcelării şi dezvoltăriic) capitalizării rentei funciare (chiriei)

d)

reziduală 29. Costurile segregate înseamnă:

a) costurile directe şi indirecte b) costurile unitare pentru componentele clădiriic) costurile separate ale clădirilor şi ale terenurilor d) costul de reconstrucţie şi costul de înlocuire

30. În evaluarea clădirii unui hotel, abordarea bazată pe costul de înlocuire net este relevantă:a) în toate situaţiile

b) numai pentru hotelurile de categorie inferioar ă

c) în cazul construcţiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hotelurid) nu este o abordare convingătoare

31. Capitalul investit reprezintă:a) capitalul propriu plus împrumuturile cu termen mai mare de un an

b) capitalul socialc) activul net corectatd) activele totale

32. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:a) sunt preluate la valoarea contabilă

b) sunt eliminatec) sunt preluate la valoarea corectată d) sunt actualizate prin indexare

33. Un bun mobil poate fi:a) un dispozitiv ce funcţionează independent

b) un subansamblu al unei instalaţiic) o proprietate corporală d) toate cele de mai sus

34. Un bun mobil este o proprietate:a) imobiliar ă

b) mobilă corporală c) imobilă corporală



28

d) oricare din cele de mai sus

35. Valoarea de utilizare a unui bun mobil, care funcţionează ca o unitate generatoare denumerar, este:

a) valoarea actualizată a fluxului de numerar viitor generat de acel bun b) preţul solicitat de vânzător c) costul plătit de cumpăr ător

d) nici unul din cele de mai sus36. Faţă de valoare, costul unui bun mobil poate fi:

a) egal b) mai micc) mai mared) oricare din cazurile de mai sus

37. Costul de înlocuire a unui bun mobil este:a) costul de reproducţie minus deprecierea

b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul săuc) costul componentelor înlocuite prin reparaţie

d) costul de înlocuire cu un activ echivalent, modern, cu aceeaşi utilitate38. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesar ă pentru:

a) identificare acestuia b) verificarea funcţionăriic) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecieriid) toate cele de mai sus

39. Deprecierea unui bun mobil este:a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii

b) pierderea de valoare din cauza neadecvării funcţionalec) pierderea de valoare din cauza subutilizării

d) toate cele de mai sus40. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de:

a) regimul şi mediul de lucru b) legislaţia economică c) progresul tehnologicd) toate cele de mai sus

41. Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de unsubstitut care are o greutate de 27 de tone este:

a) 10%

b) 33,3%c) nu este o depreciere economică d) nici unul din cele de mai sus

42. Deprecierea funcţională a unui bun mobil care produce 15 unităţi/ zi, faţă de un substitutcare produce 17 unităţi/ zi, este:

a) 11,8% b) 13,3%c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţ d) nici unul din cele de mai sus

43. Diminuarea cu 10% a producţiei unui utilaj, cauzată de scăderea cererii, este:a) efectul unui management slab

b) efectul unui marketing necorespunzător c) o depreciere economică



29

d) nici unul din cele de mai sus

44. Cea mai probabilă ordine de apariţie a formelor de depreciere ale unui bun mobil este:a) fizică, economică, funcţională

b) fizică, funcţională, economică c) funcţională, fizică, economică d) ordinea este indiferentă

45. În abordarea prin cost a unui bun mobil, elementele normale incluse în estimare sunt:a) costurile directe

b) toate costurile directe şi indirectec) preţ furnizor + taxe şi impozited) nici unul din cele de mai sus

46. Principiul de bază, aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil, este:a) contribuţia

b) concurenţac) substituţia

d) cea mai bună utilizare

47. Abordarea prin piaţă este adecvată în evaluarea bunurilor mobile, dacă:a) bunurile mobile se vând pe piaţă

b) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despreacestea

c) piaţa este a vânzătoruluid) piaţa este a cumpăr ătorului

48. Valoarea reziduală a unui mijloc fix mobil este dată de:

a) preţul obţinut din cedarea activului la sfâr şitul duratei lui de viaţă utilă b) costurile estimate de cedarec) suma: a) + b)d) diferenţa: a) – b)

49. În general, faţă de valoarea de casare, valoarea reziduală a unui bun mobil poate fi:a) mai mică

b) egală c) mai mare sau egală d) oricare

50. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinată prin:a) abordarea prin cost

b) abordarea prin cost şi abordarea prin piaţă c) abordările prin: piaţă, venit şi costd) abordarea prin venit

51. Abordarea pe bază de active se bazează în special pe principiul:a) anticipării

b) substituţieic) orientării spre viitor d) b şi c

52. O firmă înregistrează în bilanţ, la “disponibilităţi”, un depozit bancar de 4 mil. lei, pe termende 1 an, cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii, vom considera acestactiv ca fiind:



30

a) activ care generează venituri, ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierdere

b) activ în afara exploatării, cu valoarea de 4 mil. lei, realizabil imediatc) activ în afara exploatării, cu valoarea de 5 mil. lei, realizabil la termend) activ în afara exploatării, cu valoarea de 4 mil. lei minus costurile bancare de

lichidare a depozitului, realizabil imediat

53. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se vaevalua prin abordarea pe bază de active, la:

a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării b) valoarea de piaţă c) activul net de lichidared) cea mai mică valoare între a) şi b)

54. În evaluarea mijloacelor fixe mobile, costul curent al unui activ modern echivalent, este:a) costul de reproducţie

b) costul de înlocuirec) valoarea de piaţă d) valoarea de exploatare continuă

55. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:a) transferabil al afacerii

b) neidentificabil al persoaneic) neidentificabil al afaceriid) nici un r ăspuns corect

56. Ce fel de activ este un contract de închiriere avantajos:a) activ necorporal neidentificabil al afacerii

b) activ necorporal separatc) este o proprietate intelectuală

d)

nu este un activ

57. Conceptul de fond comercial (goodwill) este asociată, de obicei, cu:a) existenţa unui profit excedentar faţă de cel normal

b) clientela atrasă c) reputaţiad) toate cele de mai sus

58. În evaluarea unui brevet de invenţie, relevanţa abordării prin cost este:a) mică

b) satisf ăcătoare

c) bună d) nu interesează evaluatorul

59. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevanţa abordării prin cost este:a) mică

b) satisf ăcătoarec) bună d) nu interesează evaluatorul

60. Care dintre următoarele elemente NU reprezintă proprietate intelectuală:a) marca

b) know-how-ulc) contractul de asigurare avantajosd) copyright-ul



31

61. Pierderea de fond comercial, pentru o afacere ce poate fi reamplasată, va fi:a) costul de reconstituire a fondului comercial iniţial

b) fondul comercial înainte de reamplasare minus fondul comercial după reamplasarec) capitalizarea supraprofitului înainte de reamplasared) a) sau c)

62. O firmă înregistrează în bilanţ, la “disponibilităţi”, un plasament financiar la un fond de

investiţii operaţional, la o valoare nominală de 8 mil. lei, pe termen de 1 an, cu o rată anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii, acest activ este considerat ca fiind:a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi

pierderi b) activ în afara exploatării, cu valoarea de 8 mil. lei, realizabil imediatc) activ în afara exploatării, cu valoarea de 10 mil. lei, realizabil la termend) activ în afara exploatării, cu valoarea de 8 mil. lei minus costurile financiare de

lichidare a plasamentului, realizabil imediat

63. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile, lunar, pentru finisajele speciale ale anumitor produse realizate de o firmă industrială operaţională. Acest activ:

a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua prin metoda activului net delichidare

b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea realizabilă netă c) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de piaţă d) nici un r ăspuns corect

64. În cadrul unei întreprinderi, există o proprietate imobiliar ă construită f ăr ă proiect şi f ăr ă autorizaţie de construire. Aceasta este o proprietate din afara exploatării, pentru care există

piaţă de vânzare. Evaluatorul va evalua această proprietate:a) la valoarea de utilizare

b) la valoarea realizabilă minus cheltuielile de vânzare

c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minuscheltuielile de vânzared) nici un r ăspuns corect

65. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă:a) în ANC, pentru că evidenţiază existenţa unor active utilizate la 20-30% din

capacitate şi deci, aflate în afara exploatării b) în corecţia asupra multiplicatorului PER c) în estimarea amortizării neinclusă pe costuri şi deci, influenţează rata de eficienţă a

cheltuielilor materialed) nici un r ăspuns corect

66. Existenţa unor obligaţii de mediu ale unei firme petrochimice:a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane

b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci, influenţează ANCc) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci, care influenţează ANCd) această problemă nu face obiectul evaluării

67. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:a) pe baza comparaţiei directe

b) pe baza costului de înlocuire netc) pe baza costului de reconstrucţie

d) pe baza valorii de vânzare for ţată

68. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31.12.N), credit contractat ladata de 30.12.N, în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii:



32

a) se face o corecţie asupra datoriilor b) fiind înregistrat în afara bilanţului, va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor

purtătoare de dobânzic) influenţează fluxul de numerar din exploatared) influenţează fluxul de numerar din finanţare

69. Activele imobilizate prezentate în situaţiile financiare, se regăsesc la una din următoarele

valori:a) justă b) subiectivă c) de investiţied) de utilizare

70. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber, din proprietatea unei firme, este:a) tehnica reziduală

b) capitalizarea renteic) alocaread) comparaţia vânzărilor

71. Termenul „active din afara exploatării” se refer ă la:a) active care generează venituri reduse

b) active care nu sunt necesare sau sunt în surplusc) active subutilizated) toate cele de mai sus

72. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:a) prin însumarea costurilor anterioare

b) ca mărime reziduală c) prin capitalizarea profitului normald) nici un r ăspuns corect

73. Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda activului net corectat, este o valoare:a) pe bază minoritar ă

b) pe bază de controlc) fie pe bază minoritar ă, fie pe bază de controld) nici una

74. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular, este:a) comparaţia de piaţă

b)

costul de recrearec) capitalizarea supraprofituluid) actualizarea economiei de cheltuieli şi / sau a economiei de redevenţă ipotetică

75. Clauza de neconcurenţă (necompetiţie) se evaluează numai prin:a) abordarea pe bază de cost

b) abordarea prin venitc) abordarea prin piaţă d) toate cele trei abordări de mai sus

76. Un ANC negativ:

a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului b) poate fi compensată de un DCF pozitiv, în metoda practicienilor c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale

întreprinderii) supraevaluate



33

d) ANC nu poate fi negativ77. Un indice de corecţie de 0,75, aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice

din proprietatea unei afaceri, reprezintă:a) un coeficient de încredere al evaluatorului, în estimarea costului de reconstrucţie a

unei asemenea proprietăţi b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activc) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă, pe piaţa proprietăţilor istorice


78. În abordarea prin cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire), din cadrul unei afacerireprezentând o casă de vacanţă:

a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului, la CINal clădirii plus profitul antreprenorului

b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului, la CINal clădirii

c) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului, la costulde reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatării

d) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii realizabile nete, fiind vorba de un

activ din afara exploatării79. Abordarea bazată pe active:

a) nu ţine cont de activele necorporale b) ia în calcul toate activele necorporale mobilec) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile, la valoarea justă d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile, la valoarea de

piaţă

80. Corectarea valorilor contabile, în metoda ANC:a) nu se refer ă la datoriile viitoare condiţionate

b) nu se face la activele necorporale

c) nu se face la activele închiriate ter ţilor d) nu se refer ă la profitul deja realizat

81. În cadrul unei proprietăţi, terenul care poate fi considerat în exces este terenul:a) neconstruit din cadrul proprietăţii

b) liber, situat la extremităţile proprietăţiic) pe care sunt amenajate construcţii provizoriid) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare

82. Metoda de evaluare a terenului, care ia în considerare raportul între valoarea terenului şivaloarea proprietăţii, este metoda:

a) repartizării (alocării) b) extracţieic) parcelăriid) reziduală

83. Care din următoarele este o metodă de evaluare a terenului:a) multiplicatorul chiriei brute

b) capitalizarea rentei funciarec) costul de înlocuire netd) nici una din cele de mai sus

84. În cazul unei clădiri, modificarea standardelor de construcţie, de-a lungul timpului, poate

duce la apariţia unei:a) reduceri a duratei de viaţă

b) deprecieri din cauze externec) deprecieri funcţionale



34

d) uzuri accentuate

85. În situaţiile financiare, activele de natura stocurilor trebuie să fie prezentate la:a) valoarea de vânzare

b) valoarea de achiziţiec) minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă d) valoarea contabilă

86. Metodele de evidenţă ale stocurilor şi implicit de înregistrare pe costuri ale acestora sunt:

a) metode ale inventarului intermitent b) metode ale inventarului permanentc) metodele FIFO, Costul Mediu Ponderatd) metoda cantitativ valorică

87. Activele din afara exploatării sunt:a) active care generează venituri reduse b) active subutilizate

c) active amortizate integrald) active de natura locuinţelor de serviciu

88. Diferenţele între valoarea activelor evaluate de natura stocurilor şi creanţelor acestora seconstituie în:

a) fond comercial b) provizioane pentru deprecierea acestorac) ajustări ale acestorad) rezultate

89. Ajustările elementelor de activ, constând în stocuri şi creanţe, se înregistrează ca:

a) rezerve din reevaluare b) alte rezervec) cheltuieli/ veniturid) profit sau pierdere



35

ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI

1. Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare, când:a) venitul va fi constant, ca flux viitor b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă c) durata de previziune explicită este mared) fluxul de numerar net (FNN), pentru acţionari, este în descreştere

2. Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli, este:a) să fie posibilă statutar / legal

b) să fie fezabilă tehnic / tehnologicc) variantele a) şi b) cumulativd) nici unul din cele de mai sus

3. În condiţiile continuării activităţii normale de exploatare, valoarea terminală se vadetermina, de obicei, prin:

a) abordarea bazată pe active (ANC, ANL) b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului netc) alegerea valorii mai mari, rezultată prin aplicarea metodelor a) şi b)d) nici unul din cele de mai sus

4. Care din relaţiile de mai jos este corectă:a) valoarea capitalului acţionarilor (VCA) > valoarea capitalului investit (VCI)

b) VCI + credite pe termen lung = VCA

c) VCA – credite pe termen lung = VCId) VCI – credite pe termen lung = VCA

5. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori

b) din anul anterior c) dintr-un an viitor d) oricare din variantele de mai sus

6. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fiestimată:

a) la orice nivel b) ca fiind mai mare decât rata de actualizarec) ca fiind fluctuantă anuald) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB

7. Corecţiile asupra veniturilor şi cheltuielilor se refer ă la:a) elemente excepţionale

b) modificări viitoare sigurec) ajustarea pentru a reflecta o situaţie normală d) toate cele de mai sus

8. Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvată:

a) în scenarii (pesimist, normal, optimist) b) în stadii (trepte) de evoluţiec) într-o singur ă variantă d) nici unul din cele de mai sus



36

9. Evaluarea mijloacelor fixe din afara exploatării se va face la:a) activul net de lichidare

b) valoarea de înlocuirec) valoarea de utilitated) valoarea realizabilă netă

10. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA), este:a) dividende distribuibile acţionarilor

b) resurse totale pentru dezvoltarec) rezerved) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus

11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI), ar fi:a) dividende distribuibile acţionarilor

b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plataserviciului datoriei

c) rezerve plus profit netd) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus

12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultatefinanciar ă, dar redresabile, este:

a) fluxul de numerar net la dispoziţia acţionarilor b) fluxul de numerar net la dispoziţia capitalului investitc) fluxul de numerar brutd) marja brută de autofinanţare

13. Investiţiile previzionate în metoda DCF se refer ă la:a) active corporale

b) active necorporale

c) active financiared) active corporale şi necorporale

14. În perioada de previziune explicită, investiţiile anuale, faţă de amortizarea anuală, deobicei, este:

a) egală b) mai mică c) mai mared) oricare din situaţiile de mai sus

15. În perioada de previziune nonexplicită, investiţiile anuale, faţă de amortizarea anuală, deobicei, este:

a) egală sau puţin mai mare b) mai mică c) mai mared) oricare din situaţiile de mai sus

16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net,necesar aplicării metodei DCF, este:

a) de menţinere b) de înlocuirec) investiţie în mijloace fixed) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate

17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă:a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferite

b) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantă



37

c) în orice situaţied) nu este aplicabilă o astfel de formulă

18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este:a) costul de înlocuire minus deprecierea

b) capitalizarea supraprofitului generat de marcă c) metoda economiei de redevenţă

d) capitalizarea economiei de cheltuieli generate de marcă

19. Un brevet de invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologicedin întreprinderea titular ă, se evaluează, de obicei, prin:

a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea economiei de redevenţă generate de brevet

b) costul curent de înlocuirec) comparaţia de piaţă d) costul recreării minus deprecierea

20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii:

a) capitalului propriu b) capitalului împrumutatc) capitalului permanentd) companiilor care au un coeficient β = 1

21. Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este:a) venit brut vs. venit net

b) pachet de control vs. pachet minoritar c) creşterea sperată a venituluid) profit net vs. flux de numerar actualizat

22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar trebuie să fie:a) 5 ani

b) 10 anic) durata unui ciclu economicd) până la atingerea unui nivel normal şi mentenabil pe termen lung al ratei

rentabilităţii capitalului investit

23. Care abordare este cea mai relevantă, în evaluarea unei mărci:a) prin piaţă

b) prin venitc) prin costd) prin uzanţe

24. Costul mediu ponderat al capitalului trebuie să fie calculat:a) pe baza valorii contabile a componentelor capitalului investit

b) pe baza structurii optime a capitalului investit, la valoarea de piaţă a componentelor c) pe baza structurii curente a capitalului investitd) oricare din cele de mai sus

25. În metoda DCF, valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării este redată subformă de:

a) încasări din vânzarea de active

b)

nu este luată în calculc) flux de numerar net din afara exploatăriid) valoare terminală



38

26. În următorii 3 ani, firma SANTECH va înregistra următoarele rate de creştere a profiturilor: 20% (în anul 1), 30% (în anul 2) şi 15% (în anul 3). După această perioadă decreştere, firma are caracteristicile de profitabilitate şi dezvoltare viitoare, asemănătoare cucele ale principalului său concurent, firma ECOTECH. Pe piaţa de capital, PER-ul firmeiECOTECH este 10. În aceste condiţii, ştiind că profitul curent al firmei SANTECH este100.000 euro, valoarea terminală a capitalurilor sale proprii, după cei trei ani dedezvoltare, va fi de:

a) 1.000.000 euro b) 1.790.000 euroc) 9.000 eurod) 1.200.000 euro

27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata deactualizare reflectă:

a) costul mediu ponderat al capitalului b) costul capitalului propriuc) costul capitalului tranzacţionat pe piaţa de capital

d) costul unui plasament f ăr ă risc

28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizarereflectă:

a) rata rentabilităţii exploatării b) rata nominală a dobânziic) rata de bază f ăr ă riscd) costul capitalului propriu (acţionarilor)

29. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:a) din exploatare

b) financiarec) din afara exploatăriid) nici un r ăspuns corect

30. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:

a) din exploatare b) financiarec) extraordinared) din activitatea normală

31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei)va depinde de următorii indicatori:

a) FNN şi rata de capitalizare b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totalec) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a activelor

din afara exploatăriid) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare pe termen scurt

32. Prin metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), poate rezulta:a) valoarea capitalului investit

b)

valoarea capitalului acţionarilor c) valoarea unei acţiunid) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit



39

33. Pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar, optica unui investitor se bazează pevaloarea rezultată din:

a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a pachetului de acţiuni

b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzarec) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitated) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune

34. Din fluxul de numerar brut previzionat, în metoda DCF, nu se scad:a) dividendele disponibile pentru acţionari

b) investiţiile necesarec) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN)d) ratele de plată pentru creditele primite

35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:a) puterea de cumpărare realizabilă

b) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinarec) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectivd) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv

36. În cazul evaluării unei întreprinderi, care funcţionează pe baza concesiunii unei resurseminerale, epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin:

a) capitalizarea profitului net b) capitalizarea FNNc) activul net de lichidared) activul net corectat

37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor, se calculează:a) valoarea capitalului investit (firmei)

b) valoarea capitalului acţionarilor

c) valoarea netă a activelor corporaled) fondul comercial total al afacerii

38. Care din categoriile de risc, de mai jos, sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,comparativ cu o întreprindere cotată:

a) financiar b) investiţionalc) de lichiditated) credibilitate a previziunilor

39. Care din categoriile de risc de mai jos, sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,comparativ cu o întreprindere cotată:

a) financiar b) investiţionalc) calitatea managementuluid) credibilitate a previziunilor

40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,comparativ cu o întreprindere cotată:

a) calitatea managementului b) poziţia / segmentul de piaţă c) bariere de intrare pe o anumită piaţă d) toate cele de mai sus

41. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,comparativ cu o întreprindere cotată:a) financiar



40

b) investiţionalc) poziţia / segmentul de piaţă d) credibilitate a previziunilor

42. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,comparativ cu o întreprindere cotata:a) financiar

b) investiţionalc) diversificarea / flexibilitatea activităţiid) credibilitate a previziunilor

43. Pentru estimările care se fac într-o monedă constantă, rata de actualizare se va exprimaîn:a) termeni nominali

b) termeni realic) termeni nominali şi/sau termeni realid) nu are legătur ă cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală

44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizăriivenitului:a) de dificultate financiar ă

b) de redresarec) de creştere rapidă d) de stabilitate economico-financiar ă

45. Dacă în formula Gordon – Shapiro, venitul previzionat în termeni nominali secapitalizează cu o rată nominală, iar venitul previzionat în termeni reali se capitalizează cu o rată reală de capitalizare, valorile capitalului rezultat trebuie să fie:a) egale

b) inegalec) apropiate ca mărimed) oricare variantă de mai sus

46. Creşterea medie anuală pe termen lung a P.I.B.-ului este previzionată în:a) termeni nominali

b) termeni realic) în ambii termenid) nici un r ăspuns corect

47. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, creşte când:a) se fac investiţii b) se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulantec) rata rentabilităţii capitalului investit este > rata de actualizared) rata rentabilităţii are tendinţa de creştere

48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când:a) nu se fac investiţii

b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelerează c) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizared) rata rentabilităţii se menţine constantă

49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când:a) investiţiile se diminuează

b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează



41

c) rata rentabilităţii scaded) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare

50. Primul indicator care trebuie previzionat în aplicarea metodei DCF, este:a) volumul investiţiilor necesare

b) modificarea anuală a fondului de rulment netc) cifra de afaceri

d) creşterea perpetuă a venitului

51. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture, durata de previziune va fi:a) 5 ani

b) 8 anic) nu este necesar ă d) durata r ămasă a contractului

52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul β seaplică la:a) rata de bază f ăr ă risc

b)

rata rentabilităţii pe piaţa bursier ă c) prima de risc pe piaţa bursier ă d) rata medie a rentabilităţii unui domeniu

53. Metoda capitalizării fluxului de numerar net se aplică în situaţia:a) în care firma se află în faza de stabilitate economică

b) în care firma este în faza de declinc) în care firma este la începutul activităţii saled) oricând, indiferent de faza în care se află firma

54. În previziunea fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit, NU se

previzionează:a) modificarea anuală a fondului de rulment net b) intr ările şi ieşirile de credite pe termen lungc) investiţiile necesared) cheltuielile generale ale întreprinderii

55. În care tip de flux de numerar net (FNN), se previzionează intr ările şi restituirile decredite pe termen lung:

a) disponibil pentru investitori b) disponibil pentru acţionaric) ambele tipuri de FNN

d) nici unul din cele de mai sus56. În care tip de flux de numerar net se previzionează investiţiile necesare:

a) disponibil pentru investitori b) disponibil pentru acţionaric) ambele tipuri de FNN de mai susd) nici unul din cele de mai sus

57. Calcularea valorii terminale a unei întreprinderi nu este necesar ă când:a) durata de previziune explicită este foarte lungă

b) este necesar ă în toate cazurilec) FNN disponibil pentru acţionari

d) nici unul din cele de mai sus

58. Rata dobânzii la obligaţiunile guvernamentale pe termen lung este o rată:a) nominală



42

b) reală c) şi nominală şi reală d) nici una din cele de mai sus

59. În cazul întreprinderilor în dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este:a) mai mică decât ar fi fost într-o situaţie normală

b) mai mare decât ar fi fost într-o situaţie normală

c) aceeaşi cu cea din situaţia normală d) preluată de pe piaţă

60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se refer ă la:a) riscul de obţinere a creditelor

b) factorii de risc la nivel macroeconomicc) riscul pierderii oamenilor cheied) riscul de nelichiditate

61. Un factor de risc sistematic este:a) modificarea cursului de schimb valutar

b) riscul privind vocaţia la creditec) riscul nediversificării producţieid) riscul de nevânzare a acţiunilor

62. Un factor de risc sistematic este:a) riscul privind vocaţia la credite

b) modificarea ratelor dobânziic) riscul pierderii oamenilor cheied) riscul nerealizării previziunilor

63. Un factor de risc sistematic este:a) riscul modificării volumului cererii de consum

b) modificarea ratelor dobânziic) modificarea cursului de schimb valutar d) toţi cei trei factori de risc de mai sus

64. Investiţia netă de capital este finanţată din:a) amortizare

b) profit net, credite şi aport de capitalc) ambele surse de mai susd) nici un r ăspuns corect

65. Investiţia brută de capital este finanţată din:a) amortizare

b) profit net, credite şi aport de capitalc) ambele surse de mai susd) nici un r ăspuns corect

66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:a) întotdeauna mai mare

b) întotdeauna mai mică c) egală sau mai mare

d) întotdeauna egală

67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi:a) întotdeauna mai mare



43

b) întotdeauna mai mică c) egală sau mai mică d) întotdeauna egală

68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă derata de actualizare:a) da

b) nuc) uneorid) între ele nu există o relaţie de mărime

69. Limitele metodelor înscrise în abordarea prin venit sunt:a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă

b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabilec) necesită un aparat matematic complicatd) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei

70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat, este:

a) o medie aritmetică a FNN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de numerar b) un FNN al unui an reprezentativc) un flux de numerar brut din exploatared) un FNN contabil raportat în ultimul an

71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atât ponderea valorii terminaleactualizate în valoarea întreprinderii va fi:a) mai mică

b) mai marec) nu este influenţată d) fie mai mică, fie mai mare

72. Dacă rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:a) 1,24

b) 0,76c) 4,16d) 41,6

73. Ce informaţii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:a) informaţiile asupra veniturilor raportate de firmă

b) informaţiile macroeconomice care au impact asupra creşterii venituluic) informaţiile furnizate de firmele concurente referitoare la intenţiile lor d) toate cele trei categorii de informaţii de mai sus

74. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată deevaluare pe bază de venit, este:a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării

b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizăriic) metoda fluxului de numerar actualizatd) metoda valorii la termen

75. Raportul procentual care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii, senumeşte:

a) rata de capitalizare b) rata a rentabilităţii costurilor c) rata globală d) rata de actualizare



44

76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizăriichiriei, forma chiriei care se capitalizează, este:a) chiria de contract

b) chiria de piaţă c) chiria în surplus, faţă de cea de piaţă d) chiria din ofertele de chirie

77. Profitul extraordinar, în metoda DCF, este inclus în:a) profitul total

b) profitul curentc) nu este inclus şi previzionatd) este inclus în mod distinct

78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din:a) abordarea prin venit

b) abordarea prin piaţă c) costul de înlocuire net

d) abordarea pe bază de active

79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prinmetoda capitalizării venitului:a) FNNA şi FNNCI

b) profitul netc) fluxul de numerar brutd) dividendele

80. Care dintre elementele următoare se refer ă la definiţia capitalizării:a) transformarea venitului în valoare

b) transformarea ratei de creştere a profitului net în valoarea activelor redundantec) transformarea profitului în valoarea capitalului acţionarilor d) a) şi b)

81. Care din următoarele afirmaţii este corectă, în legătur ă cu estimarea ratei de capitalizare:a) atât în abordarea prin venit, cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este,

în mod uzual, estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut învedere

b) atât în abordarea prin venit, cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare esteestimată, în mod uzual, calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus

rata de creştere a venituluic) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, ca inversulmultiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere, iar în abordarea prin piaţă,rata de capitalizare se estimează calculând costul capitalului pentru respectivulvenit minus rata de creştere a venitului

d) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, calculândcostul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar înabordarea prin piaţă, rata de capitalizare se estimează ca inversul multiplicatoruluicorespunzător venitului avut în vedere

82. Referitor la relaţia rata de actualizare / capitalizare care afirmaţie este corectă:

a) înseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili b) rata de actualizare = rata de capitalizare minus rata de creştere a venituluic) rata de capitalizare = rata de actualizare minus rata de creştere a venituluid) nici un r ăspuns corect



45

83. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor ipoteze (evaluarea unui pachetminoritar):- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7%- prima de risc pe piaţa bursier ă: 7,0%- coeficientul ß: 1,10- prima de risc pentru lipsă de lichiditate: 35%

- creşterea anuală pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0%a) 15,9%

b) 17,9%c) 19,9%d) 14,4%

84. Ce nivel al valorii poate rezulta din aplicarea metodei DCF:a) valoare pe bază minoritar ă

b) valoare pe bază majoritar ă c) fie o valoare pe bază minoritar ă, fie pe bază majoritar ă

d)

nici unul dintre r ăspunsurile anterioare nu este corect85. Rata anuală de creştere a venitului:

a) poate fi mai mare decât rata de actualizare b) poate fi cel mult egală cu rata de actualizarec) nu poate fi mai mică decât rata de creştere a sectorului sau a economieid) nici un r ăspuns corect

86. Eliminarea din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere a impactului activelor din afaraexploatării, se refer ă la:a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor, la linia de finanţare

curentă b) corecţii aferente activelor din exploatarec) corecţii pentru diferenţele de curs valutar, la firmele care desf ăşoar ă activitate de

exportd) nici un r ăspuns corect

87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra:a) veniturilor generate de acel activ

b) cheltuielilor generate de acel activc) ratei de actualizare / capitalizare utilizated) a) şi b)

88. În evaluarea activelor necorporale, este prioritar ă:a) abordarea prin costul de recreare

b) abordarea prin venitc) abordarea prin piaţă d) nu este prioritar ă nici o abordare

89. Calculul valorii unui activ necorporal, pe baza formulei:

VAN = ERMA x m

ERMA = economia de redevenţă medie anuală m = factor corespunzător unei rate de x % şi perioade de y ani

a) reprezintă o tehnică bazată pe capitalizarea venitului b) reprezintă o tehnică bazată pe actualizarea venituluic) reprezintă o tehnică bazată pe metoda comparaţiei directed) este o formulă incorectă



46

90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cerută de un investitor pentrucomponentele capitalului investit, este:a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale

b) active necorporale, active corporale , fond de rulment netc) fond de rulment net, active corporale, active necorporaled) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii

91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este ovariantă a:a) metodei costului de înlocuire

b) metodei contribuţiei la profitc) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comerciald) metodei DCF

92. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:a) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate

b) estimarea valorii unei întreprinderi prin capitalizarea unei forme de venit, care va

înregistra o creştere perpetuă constantă c) estimarea valorii terminale (metoda DCF), în condiţiile unui flux de venit care vaînregistra o creştere constantă, în perioada de previziune non-explicită

d) b şi c

93. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care

înregistrează o creştere constantă doar în perioada de previziune explicită b) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotatec) estimarea valorii terminale, în condiţiile unui flux de numerar care înregistrează o

creştere constantă, după perioada de previziune explicită d) toate cele de mai sus

94. În situaţia unei întreprinderi recent înfiinţate, evaluarea:a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatorului

b) ar putea utiliza planul de afaceri al întreprinderii, cu o examinare critică aimportanţei acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvate

c) se bazează exclusiv pe previziunile întreprinderii, în primul an de previziune, după care estimează cele 3 stadii de evoluţie

d) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale

95. În evaluarea unei întreprinderi în dificultate, dar redresabilă, se recomandă utilizarea:a) fluxului de numerar la dispoziţia capitalului investit (FNNCI)

b) fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA)c) capitalizarea profitului netd) capitalizarea dividendelor

96. Care din următoarele relaţii este corectă:a) flux de numerar actualizat la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) < flux de

numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA) b) Profit net > Cheltuieli de exploatarec) FNNA, de regulă > Cifra de afacerid) nici un r ăspuns corect

97. Care dintre următoarele informaţii NU sunt cuprinse în formula de calcul a valoriiîntreprinderii sau unor active necorporale separate, prin metoda capitalizării fluxului denumerar:a) fluxul de numerar net



47

b) rata de capitalizarec) rata de creştere a fluxului de numerar netd) rata de rentabilitate economică

98. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau indirect, în formula decalcul a valorii întreprinderii sau unor active necorporale separate, prin metoda DCF:a) rata de actualizare şi fluxul de numerar

b)

rata de capitalizarec) rata de creştere după perioada explicită de previziuned) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatării

99. În elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă:a) evoluţia pieţei pe care operează întreprinderea

b) diagnosticul întreprinderiic) ratele de profit realizate pe piaţă d) a) şi b)

100. Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită:a) da, pentru că o durată mai scurtă determină o valoare terminală mai mare

b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali)c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadiid) nici un r ăspuns corect

101. În metoda DCF, investiţiile previzionate sunt:a) investiţii care asigur ă coerenţa între capitalul de lucru şi cifra de afaceri

previzionată b) investiţii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionată c) investiţii care întotdeauna generează creşterea productivităţii muncii, prin

înlocuirea vechilor mijloace fixe

d) investiţii care înlocuiesc activele din afara exploatării

102. Pentru o întreprindere care este scutită de plata impozitului pe profit şi recurge lafinanţarea prin credite, costul creditului este:a) rata dobânzii x (1 – TVA)

b) rata dobânzii la creditele primitec) costul capitalului propriud) rata dobânzii f ăr ă risc

103. O firmă deţine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se vaestima, în mod normal, pe baza relaţiei:

a) FNN (N+5) / rata de capitalizare b) PN (N+5) / rata de capitalizarec) FNN (N+6) / rata de capitalizared) nici un r ăspuns corect

104. În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa Rm – Rf exprimă:

a) rata rentabilităţii de bază (f ăr ă risc) b) prima de risc pe piaţa de capitalc) rata medie a rentabilităţii financiare în ramur ă d) prima de control pentru lipsa de lichiditate

105. O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când:a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei



48

b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv21%

c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinatcreditorilor

d) previziunile sunt fundamentate pe analiza pieţei

106. Creşterea fondului de rulment net (FRN) determină:

a) creşterea fluxului de numerar din exploatare şi implicit a valorii prin DCF b) scăderea fluxului de numerar din exploatarec) creşterea profitului net (PN) şi implicit a fluxului de numerar din exploatared) scăderea PN şi implicit, a fluxului de numerar din investiţii

107. În cazul în care rata de actualizare este 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului denumerar net este 3%, rata de capitalizare va fi:

a) 20 % b) 23 %c) 17 %d) 19,7 %

108. Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este:a) mai mare

b) mai mică c) egală d) oricare din relaţiile de mai sus

109. Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitaluluiinvestit, pe de o parte, şi pe baza rentabilităţii cerute a categoriilor de active, pe de altă

parte, este:a) egal

b) diferitc) mai mare cel pe baza structurii capitalului investitd) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor

110. Dacă evaluarea se face pe baza actualizării / capitalizării dividendelor, se poate aplica:a) primă de control

b) discount pentru minoritatec) ambeled) nici o corecţie

111. Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare, atunci când:

a) rata de creştere g = 0 b) g este negativă (scăderea venitului)c) g > cd) g > 0

112. Rata de actualizare şi rata de capitalizare, preluate de pe piaţa comparabilelor, suntexprimate în termeni:

a) nominali b) realic) nominali şi realid) în nici una din cele două exprimări

113. Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda DCF, este o valoare:a) pe bază minoritar ă

b) pe bază de control



49

c) fie pe bază minoritar ă, fie pe bază de controld) nici una

114. Abordarea prin venit are ca fundament:a) principiul anticipării

b) principiul substituţieic) principiul cererii şi ofertei

d) toate cele trei principii

115. Abordarea prin venit este axată pe:a) teoria valorii-muncă

b) teoria utilităţiic) ambele teoriid) pe nici una

116. Dacă există informaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează prin:

a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon)

b) DCFc) ANCd) capitalizarea profitului net

117. Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare:a) rata de capitalizare (c) = rata de actualizare (k)

b) k > cc) c > k d) c < k

118. În metoda capitalizării venitului generat de un activ necorporal, schema evoluţiei viitoare

a venitului poate fi:a) o anuitate constantă la infinit b) o anuitate crescătoare, cu o rată constantă la infinitc) o anuitate descrescătoare, cu o rată constantă la infinitd) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare, pe durata de viaţă utilă r ămasă

119. În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat (corectat), valoarea rezultată este pe bază:

a) de control b) minoritar ă c) fie de control, fie minoritar ă d) nici o variantă

120. Costul capitalului utilizat de o întreprindere este reflectat de:a) rata de actualizare

b) rata de capitalizare minus creşterea perpetuă a venituluic) rata de actualizare minus creşterea perpetuă a venituluid) rata de capitalizare

121. Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net(FRN), se poate face pe baza următoarelor rate financiare:

a) rata lichidităţii generale b) rata lichidităţii rapide (imediate)c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor d) ponderea FRN în cifra de afaceri



50

122. Factorul de capitalizare este:a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului în valoare

b) raportul 1/(1 + k), în care k este rata de actualizarec) un divizor utilizat pentru convertirea venitului în valoared) nici una din cele trei variante de mai sus

123. Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi, în ansamblul ei, şi evaluarea unui activ

necorporal separat, prin metode bazate pe venit, se refer ă în primul rând, la:a) durata r ămasă de viaţă economică b) mărimea venitului supus actualizării / capitalizăriic) riscul asociat cu o investiţie într-o întreprindere versus într-un activ necorporal

separatd) a) + b) + c)

124. Un indice de corecţie de 0,9, aplicat asupra valorii rezultate prin DCF, reprezintă:a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit

b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de 10% din ANCc) o apreciere profesionistă a raportului cerere - ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţi

d) nici un r ăspuns corect125. Un indice de corecţie de 1,25, aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea

profitului, reprezintă:a) un coeficient de încredere al evaluatorului, în scenariul construit pentru estimarea

profitului net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării) b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANCc) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramuriid) nici un r ăspuns corect

126. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:a) profit / rata de capitalizare = valoarea capitalului

b) (profit minus rata de creştere g) / rata de capitalizare = valoarea capitaluluic) profit x multiplicator = valoarea capitaluluid) multiplicator = 1/ rata de capitalizare

127. Care din următoarele relaţii este CORECTĂ:a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată = Valoarea capitalului

b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată = Valoarea capitaluluic) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării =

Valoarea capitaluluid) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării =

Valoarea capitalului

128. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:a) flux de numerar net x multiplicator = valoare terminală

b) (flux de numerar net minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare = valoareterminală

c) flux de numerar net/ rata de capitalizare = valoare terminală d) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare = valoare terminală actualizată

129. În evaluarea unei întreprinderi (ultimul an de previziune explicită = n), valoarea terminală se determină pe baza formulei:

a) (profitul din anul n+1 x multiplicator) minus rata g de creştere după n+1

b) (profitul din anul n+1 minus rata de creştere g)/ rata de capitalizarec) (flux de numerar actualizat din anul n+1 x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de

creştere după n+1d) nici un r ăspuns corect



51

130. Rata de capitalizare reflectă relaţia dintre valoarea întreprinderii şi:a) capitalul propriu investit

b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativc) încasările viitoare anualed) patrimoniul net al întreprinderii

131. Rata de capitalizare este:a) identică cu rata de actualizare b) o rată de rentabilitate a activelor c) o rată de venitd) o rată de creştere a venitului

132. Care din următoarele afirmaţii, privind indicatorul PER, este adevărată:a) este sensibil la variaţiile cursului bursier

b) nu este afectat de practicile contabile „creative” („cosmetizare” a profitului ob ţinutde către întreprindere)

c) se aplică pentru societăţile care au pierderi

d) reprezintă rata rentabilităţii capitalului investit

133. Valoarea de piaţă a capitalului investit este:a) capitalizarea bursier ă a firmei

b) activul net corectat + credite pe termen lungc) valoarea de piaţă a capitalurilor proprii + valoarea de piaţă a împrumuturilor pe

termen lungd) activul net corectat

134. În anul N de activitate, firma TERAP a obţinut un profit curent net de 100 mil. USD.Investiţiile (de menţinere şi dezvoltare a capacităţilor de producţie existente), ce au fostrealizate de întreprindere în acest an, s-au ridicat la suma de 175 mil. USD, în condiţiile încare nivelul amortizării echipamentelor existente trecută pe cheltuieli, a fost de 25 mil.USD. Aceste investiţii au implicat o majorare a activelor curente nete cu 15 mil. USD şicontractarea unei datorii suplimentare către bancă, în sumă de 80 mil. USD, la o rată dedobândă de 15%. În aceste condiţii, care este nivelul fluxului de numerar disponibil pentruacţionari, în anul N?

a) 53 mil. USD b) 65 mil. USDc) 95 mil USDd) 15 mil. USD



52

ABORDAREA PRIN PIAŢĂ

1. În abordarea prin piaţă, întreprinderile comparabile trebuie să fie:a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate

b) similare şi relevantec) identice şi în aceeaşi ţar ă d) cu acelaşi profit net

2. Sursele uzuale de informaţii, folosite în compararea întreprinderilor, sunt:a) pieţele organizate de valori mobiliare

b) piaţa de fuziuni şi achiziţiic) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluatd) toate cele de mai sus

3. În abordarea prin piaţă, întreprinderea relevantă r ăspunde la:a) dorinţele şi aşteptările cumpăr ătorului probabil

b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramur ă c) caracteristicile întreprinderilor cotated) cerinţa existenţei unei pieţe active, pentru comparabilele similare selectate

4. Abordarea prin piaţă foloseşte rata:a) preţ / profit

b) cifra de afaceri / numărul de salariaţic) numărul de salariaţi / active imobilizate

d) valoarea adăugată / activ net

5. Abordarea prin piaţă foloseşte ratele:a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii

b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporalec) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ netd) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social

6. Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţiacu cursul recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare, la întreprinderi similare cotate

NU se va aplica:

a) prima de control b) discount pentru lipsa de lichiditatec) discount pentru pachet minoritar d) b) şi c)

7. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:a) informaţii de la vânzători şi cumpăr ători

b) analiza datelor statistice ale pieţeic) informaţii de la consultanţii financiarid) toate cele de mai sus

8. În metoda comparaţiei directe, se ajustează, întotdeauna, preţul pentru:a) întreprinderile comparabile, faţă de cea de evaluat

b) întreprinderea de evaluat



53

c) întreprinderile comparabile între eled) nici unul din cele de mai sus

9. Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fisimplificat prin multiplicarea valorii de bază cu:

a) 1,15 b) 0,15

c) 0,85d) 0,085

10. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor seajustează cu:

a) 0,65 b) 0,75c) 1,35d) 1,25

11. Pentru a determina valoarea unui pachet majoritar, care dintre următorii multipli NU sunt, în

mod uzual, utilizaţi în abordarea prin piaţă:a) valoarea de piaţă a capitalului propriu / profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT) b) preţul acţiunii / profit net pe acţiunec) valoarea de piaţă a capitalului propriu / cifra de afacerid) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara

exploatării)

12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structuriicapitalului investit al întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat alcapitalului):

a) situaţiile financiare medii pe ramur ă (pe baza valorii contabile ale capitalurilor

proprii şi împrumuturilor pe termen lung) b) situaţiile financiare medii pe ramur ă (pe baza valorii de piaţă a capitalului şidatoriilor)

c) rapoarte anuale de firmă (RMA, Dun & Bradstreet)d) a) sau b)

13. Conform precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin piaţă:

a. se iau în considerare numai vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă deschisă

b. se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi

tranzacţionate pe o piaţă deschisă c. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă

deschisă, ca şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similared. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă

deschisă, vânzările înregistrate de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din presa de specialitate

14. În abordarea prin piaţă, raportul Preţ / CA:a) este preferat faţă de Preţ / Profit şi Preţ / AN contabil, pentru că nu poate să fie

niciodată negativ b) este preferat, pentru că este mai puţin influenţat de deciziile managementului,

comparativ cu Preţ / Profitc) este preferat, pentru că este mai puţin influenţat de inflaţie, comparativ cu Preţ / ANcontabil




54

15. Utilizarea ratei Preţ / Profit:a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distribuţie a

dividendelor b) este preferată ratei Preţ / AN contabil, pentru că apare mai frecvent în literatura de

specialitatec) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmeid) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici

16. Dezavantajul utilizării ratei Preţ / AN contabil este:a) valoarea contabilă poate fi influenţată de deciziile managementului şi alţi factori

(inflaţia, sistem de contabilitate etc.) şi deci, ratele nu sunt comparabile când politicile şi practicile contabile sunt diferite

b) rata nu poate avea o valoare negativă c) permite comparabilitatea între ţări cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate

din ţări dezvoltate, în evaluarea de întreprinderi din ţări în curs de dezvoltare)d) nu este relevantă pentru firmele capital intensive

17. Abordarea prin piaţă:

a)

utilizează datele tranzacţiilor înregistrate de cabinetele notariale b) se bazează pe raţionamentul ce corespunde modului de gândire al participanţilor pe piaţă

c) este recunoscută de toate autorităţile publice, valorile de piaţă fiind cele înscrise în bilanţurile contabile ale agenţilor economici şi instituţiilor

d) b) şi c)

18. În abordarea prin piaţă, folosirea multiplului curs/ cifra de faceri pe acţiune, este adecvată când:

a) ponderea cheltuielilor de exploatare în CA, este asemănătoare b) valoarea activelor corporale este mică

c) vânzările întreprinderii se fac cu plata în numerar d) toate r ăspunsurile de mai sus

19. În abordarea prin piaţă, un principiu fundamental este cel al substituţiei, care spune că:a) un cumpăr ător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar,

ca mărime şi risc, cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluatec) un cumpăr ător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF, la o rata de

21%d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul contribuţiei

20. În abordarea prin piaţă, un principiu fundamental este cel al substituţiei, care spune că:a) un cumpăr ător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă,

având în vedere un nivel mediu în ramur ă, al raportului Preţ / AN contabil b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea realizabilă netă a

activelor din afara exploatăriic) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar, ca

mărime şi risc, cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată d) toate cele de mai sus

21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profituluicomparabilelor, multiplul selectat va fi:

a) preţ / profit net pe acţiune b) preţ / profit brut pe acţiunec) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune)d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii



55

22. În abordarea prin piaţă, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a realizat înfamilie, evaluatorul trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru:

a) caracteristicile fizice ale proprietăţii b) utilizarec) condiţiile de vânzared) condiţiile pieţei

23. În abordarea prin piaţă, folosirea multiplului curs/ profit net pe acţiune (PER) este adecvată când:

a) profitul net este sensibil mai mare faţă de amortizare b) impozitarea venitului este aceeaşic) nu sunt necesare investiţii de dezvoltared) toate r ăspunsurile de mai sus

24. În abordarea prin piaţă, folosirea multiplului curs/ profit brut pe acţiune este adecvată când:a) profitul net este sensibil mai mare faţă de amortizare

b) cota de impozitare a venitului este diferită c) profitul brut este foarte micd) a) şi b)



56

ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.RECONCILIEREA REZULTATELOR. OPINIA

EVALUATORULUI

1. Criteriile de stabilire a valorii finale sunt:a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului

b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimatec) diferenţele între rezultatele obţinuted) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală

2. Valoarea capitalului acţionarilor, estimată prin metoda fluxului de numerar net, trebuie să fieapropiată de:

a) activul net corectat

b) activul net de lichidarec) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabild) nici una din cele de mai sus

3. Dacă ANC = 6 mil. euro, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mil. euro, iar activul net de lichidare este 5 mil. euro, valoarea finală propusă va fi:

a) 6 mil. euro b) 4 mil. euroc) o medie ponderată a celor trei valorid) 5 mil. euro

4. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:a) ponderarea valorilor diferite obţinute

b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul obţinut din aplicareametodelor de evaluare

c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluared) precizarea unei valori minime

5. Valoarea de piaţă a unei întreprinderi vs. valoarea ei de investiţie este:a) egală

b) mai mică c) mai mared) oricare din situaţiile anterioare

6. Activul net de lichidare vs. valoarea de piaţă, calculată prin metodele de capitalizare/actualizare, poate fi:

a) mai mică b) mai marec) egală d) mai mică, egală sau mai mare

7. Valorile diferite, obţinute în urma unei evaluări, se reconciliază prin:

a)

media aritmetică b) media ponderată c) eliminarea valorilor minime şi maximed) selectarea unei valori



57

8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:a) se refer ă la întreaga lucrare de evaluare

b) este pasul final al procesului de evaluarec) atât a), cât şi b) sunt corected) nici un r ăspuns de mai sus nu este corect

9. În exprimarea valorii de piaţă finale, este mai important:

a) rezultatul din formulele financiare b) rezultatul din abordarea prin piaţă c) rezultatul din abordarea bazată pe actived) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare

10. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzăriiacestuia, este:

a) DCF b) capitalizarea fluxului de numerar netc) Activul Net Corectatd) metode combinate

11. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când:a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare

b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii credibilec) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii verificated) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării

12. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală, este:a) capitalizarea rentei funciare

b) parcelareac) extracţiad) reziduală

13. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate:a) valorile rezultate prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea

fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor, vor fi apropiate b) valorile rezultate prin metoda ANC şi AN contabil, vor fi apropiatec) valorile rezultate prin metoda AN contabil şi capitalizarea profitului, vor fi

apropiated) valorile rezultate prin metoda ANC şi ANL (activul net de lichidare), vor fi

apropiate

14. În evaluarea întreprinderilor mici, un element important în raţionamentul evaluatorilor este:a) credibilitatea informaţiilor financiar-contabile este redusă

b) structura capitalului investit este complexă c) nu au fost operate reevaluările legale asupra mijloacelor fixed) toate cele de mai sus

15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este:a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor

b) accesul dificil la surse de finanţarec) structura capitalului investit este simplă d) nici unul din cele de mai sus

16. Valoarea capitalului acţionarilor, calculată prin metoda ANC, este egală cu valoareacalculată prin actualizarea/ capitalizarea unei forme de venit:

a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării



58

b) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investitc) când firma înregistrează o creştere constantă g, cel puţin la nivelul creşterii PIBd) când se estimează corect rata de actualizare / capitalizare

17. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă, atunci când:a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazier ă)

b) previziunea veniturilor reflectă aşteptările şi percepţiile participanţilor pe piaţă

c) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţilerestanted) previziunea veniturilor reflectă o rentabilitate corespunzătoare

18. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi, afirmaţia că “valoarea estesubiectivă” se traduce prin:

a) valoarea este expresia unei selecţii subiective, realizate de evaluator, a rezultatelor mai multor metode aplicate

b) valoarea se refer ă la un anumit subiect (întreprindere), la o anumită dată şi înanumite circumstanţe

c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpăr ători şi acelaşi subiect, dar piaţa este

alcătuită din suma acestor decizii subiectived) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv

19. Reconcilierea rezultatelor înseamnă:a) analiza unor rezultate alternative, pentru a ajunge la estimarea valorii finale

b) selectarea unei valori între ANC şi DCFc) utilizarea unor formule tehnice şi financiare, pentru estimarea finală a valoriid) realizarea unor teste de coerenţă, prin care evaluatorul elimină rezultatele unor

metode insuficient fundamentate

20. Criteriile fundamentale, prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale, sunt:

a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor b) coerenţa, precizia şi perioada de diagnosticc) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilor d) scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative

21. În estimarea valorii finale, criteriul “adecvării” se refer ă la coerenţa:a) fiecărei abordări cu scopul şi destinaţia raportului

b) fiecărei metode, la condiţiile limitative din raportc) fiecărei abordări, la cantitatea de informaţii disponibiled) fiecărei abordări, la pregătirea evaluatorului

22. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se refer ă la:a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifr ă sau un interval între două valori

b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrelec) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicated) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şi

fundamentarea informaţiilor utilizate

23. În evaluarea unei întreprinderi, o eroare fundamentală este:a) construirea unui scenariu în ipoteza preţurilor constante şi utilizarea unei rate de

actualizare, ce incorporează o rată a rentabilităţii f ăr ă risc, de 25% b) neaplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF, pentru

evaluarea unui pachet majoritar, la o firmă necotată c) adăugarea valorii activelor din afara exploatării, la valoarea rezultată prin

capitalizarea profitului netd) a) şi b)



59

24. În evaluarea unei întreprinderi, o eroare este:a) aplicarea unei prime de control asupra valorii capitalului acţionarilor, rezultate prin

capitalizarea fluxului de numerar net corectat, când scopul evaluării este pachetulmajoritar al unei firme cotate

b) includerea valorii realizabile netă a activelor din afara exploatării, în fluxul denumerar net din exploatare, în primul an al perioadei de previziune explicită (metoda DCF)

c) construirea unui scenariu pe 5 ani, care, în estimarea ratei de actualizare, porneştede la o rată a rentabilităţii f ăr ă risc corespunzătoare rentabilităţii la obligaţiunileemise de stat, pe termen de 5 ani

d) toate de cele de mai sus

25. Este o eroare, în evaluarea unei întreprinderi:a) omisiunea metodei activului net contabil

b) omisiunea aplicării corecţiei pentru lipsa de lichiditate, la o firma cotată la bursa devalori

c) omisiunea aplicării unei corecţii asupra creditelor pe termen lung, contractate încondiţiile pieţei

d)

realizarea unei corecţii negative, la activele necorporale separate, cu valoareacheltuielilor de constituire

26. Un crematoriu pentru gunoaie, din patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare), se vaevalua:

a) pe baza comparaţiei directe b) prin costul de înlocuire netc) ca diferenţă între DCF şi ANC (exclusiv acest activ)d) la activul net de lichidare

27. Când acţionează în ipostaza de consultant pentru un potenţial investitor, expertul evaluator va propune:

a) valoarea de lichidare şi valoarea de ipotecare, pentru a-l ajuta pe client să ia odecizie inteligentă

b) valoarea de asigurare şi valoarea de piaţă, pentru a-l ajuta pe client să ia o decizieinteligentă

c) valoarea de investiţie şi valoarea de piaţă, pentru a-l ajuta pe client să ia o decizieinteligentă

d) valoarea prin DCF (fluxul de numerar actualizat) şi prin ANC (activul net corectat), pentru a-l ajuta pe client să ia o decizie inteligentă



60

COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE.RAPORT DE VERIFICARE

1. Raportul de evaluare este un document care înregistrează:a) instrucţiunile pentru o anumită misiune de evaluare

b) tipul de valoare şi scopul evaluăriic) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoaread) toate cele de mai sus

2. Un raport de evaluare este bun, când:a) este fundamentat exclusiv pe datele puse la dispoziţie de întreprindere

b) evaluatorul evidenţiază autenticitatea unor documente juridice, puse la dispoziţie deîntreprinderi

c) fundamentează diagnosticul şi previziunile pe analiza pieţei

d)

utilizează un singur scenariu de previziune

3. Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat:a) trebuie să refuze lucrarea

b) trebuie să declare acest lucruc) trebuie să menţină confidenţialitatead) trebuie să acţioneze neutru

4. O deficienţă a raportului de evaluare este:a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori

b) omisiunea includerii ipotezelor şi condiţiilor limitative

c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVASd) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali

5. Expertul evaluator solicitat să determine valoarea de piaţă:a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de client

b) se va situa pe poziţia investitorului mediuc) va respecta metodologia de evaluare dată de statd) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpăr ător

6. O deficienţă a raportului de evaluare ar fi:a) neprecizarea sferei de extindere a investigaţiilor

b) rezultatele aplicării metodelor de evaluare difer ă substanţialc) independenţa premiselor în cele 3 abordărid) toate cele de mai sus

7. Este lipsit de etică şi profesionalism:a) emiterea unei opinii asupra valorii, f ăr ă o investigare şi analiză completă a

proprietăţii b) acceptarea unei lucr ări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea

rezultată c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluared) toate cele de mai sus

8. Verificarea unui raport de evaluare se poate face:a) la cererea clientului



61

b) la cererea unei instanţe de judecată c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimated) toate cele de mai sus

9. Integritatea evaluatorului înseamnă:a) să realizeze o lucrare integral

b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţiic) să nu se bazeze pe colaboratorid) să accepte numai informaţii complete

10. Sunteţi consultat în legătur ă cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucr ărilor de evaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare, să fie angajaţi doi evaluatori, iar dacă valoarea estimată de evaluatori depăşeşte ± 5 %, să nu fie plătită contravaloarea lucr ărilor deevaluare.

a) respingeţi din start ideea b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie ± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să

nu fie plătiţi, dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limită c) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 %, evaluatorii să suporte

costul medierii sau arbitrajului unei ter ţe păr ţid) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare profesională

11. Competenţa evaluatorului:a) este dată de diplomele obţinute

b) este dată de vechimea în activitatec) este declarată în ofertă d) este evidenţiată de recomandările altor clienţi

12. La verificarea rapoartelor de evaluare:a) se pun în evidenţă toate erorile

b) se fac referiri la competenţa evaluatoruluic) se analizează raportul de evaluare, în relaţie cu misiunea şi standardele profesionaled) se refac acele păr ţi din raport care nu corespund

13. Un raport de evaluare bun:a) este redactat conform reglementarilor

b) este conform cerinţelor clientuluic) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziiled) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate

14. Verificarea unui raport de evaluare presupune:a) modificarea valorii

b) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluarec) folosirea retrospectiveid) nici unul din cele de mai sus

15. Raportul de evaluare trebuie să conţină:a) scopul evaluării

b) baza de evaluare, ipotezele şi condiţiile limitativec) declaraţia de certificared) toate cele de mai sus

16. Evaluatorul poate să lucreze, în acelaşi timp, pentru două sau mai multe păr ţi interesate de

rezultatul evaluării:a) niciodată b) întotdeaunac) numai cu acordul în scris al păr ţilor



62

d) este la latitudinea evaluatorului

17. În redactarea raportului de evaluare, expertul evaluator:a) va prezenta concluziile reale

b) va evita să evidenţieze incertitudinile, pentru a nu deruta clientulc) va prezenta numai elementele bazate pe documentele oficialed) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului

18. La stabilirea onorariului solicitat pentru evaluare, se are în vedere:a) valoarea întreprinderii

b) costul întreprinderiic) volumul de muncă necesar pentru realizarea misiuniid) veniturile generate de întreprindere

19. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentruun raport de evaluare:

a) complexitatea evaluării b) valoarea estimată

c) cheltuielile necesare evaluăriid) timpul necesar pentru realizarea raportului de evaluare

20. O diferenţă acceptabilă între două valori ale aceleiaşi întreprinderi / afaceri, este de:a) 5-20%

b) 10-50%c) 40-50%d) sub 50%

21. Verificarea unui raport de evaluare are scopul:a) de a stabili consecvenţa şi corectitudinea evaluatorului în funcţie de scopul

evaluării b) de a stabili consecvenţa şi coerenţa concluziilor, cu standardele de evaluare, a

informaţiilor conţinute în raport, cu alte informaţii cunoscutec) de a stabili abilitatea evaluatorului în aplicarea procedurilor şi standardelor

recunoscuted) toate cele de mai sus

22. Evaluatorul verificator trebuie:a) să aibă experienţă superioar ă faţă de cea a autorului raportului de evaluare

b) să aibă experienţă superioar ă faţă de cea a autorului raportului de evaluare şi să fie

membru acreditat ANEVAR c) să aibă o experienţă, cel puţin la nivelul autorului raportului de evaluared) să aibă o experienţă şi calificare corespunzătoare şi să nu aibă interese speciale în

obiectul evaluării

23. Raportul de verificare:a) sprijină clientul în deciziile lui de vânzare, cumpărare, închiriere etc.

b) ofer ă clientului o estimare corectă şi credibilă a valorii proprietăţii / afaceriic) ajută clientul să obţină un preţ mai bun în negocierea pentru vânzare, cumpărare,

închiriere etc.d) sprijină clientul pentru a verifica nivelul de pregătire şi de competenţă al autorului

raportului de evaluare

24. Dacă într-un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator:a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizării



63

b) va preciza necesitatea unei noi evaluăric) va include un capitol distinct în raportul de verificare, cu o declaraţie privind

condiţiile limitatived) a şi c

25. Prin transparenţă, în raportul de evaluare, se înţelege:a) comunicarea permanentă cu clientul

b)

dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoareac) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderiid) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului

26. Prin consistenţă, în raportul de evaluare, se înţelege:a) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date relevante şi exhaustive

b) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii verificabile şi relevantec) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date şi informaţii verificate şi

credibiled) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii exhaustive şi

verificabile

27. Prin coerenţă, în raportul de evaluare, se înţelege:a) selectarea metodelor în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi

în cadrul formulelor de calcul b) selectarea metodelor în funcţie de clientul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi

în cadrul formulelor de calculc) selectarea surselor de informaţii în funcţie de definiţia valorii şi corelarea

indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calculd) selectarea definiţiei valorii estimate în funcţie de scopul evaluării şi corelarea

indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul

28. Într-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:a) a obţine o primă de asigurare mai mică, de la firma de asigurare profesională b) a fundamenta valoarea de piaţă c) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatorid) a permite reconcilierea rezultatelor

29. Este lipsit de etică şi profesionalism:a) acceptarea unei lucr ări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x

tarif / zi consultant b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR, angajat independent

pentru aceeaşi evaluare

c) elaborarea în paralel, a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt pentru cumpăr ător d) nici un r ăspuns corect

30. Verificarea unui raport de evaluare:a) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al autorului raportului de

evaluare b) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al ANEVAR c) necesită întotdeauna inspecţia proprietăţii / afaceriid) nici un r ăspuns corect

31. Evaluarea retroactivă (la o dată anterioar ă elabor ării raportului) poate apărea:

a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare amanifestării unui risc asigurat

c) a) şi b)



64


32. În raportul de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:a) a proteja evaluatorul

b) pentru a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportuluic) în general nu se include o asemenea declaraţie într-un raport de evaluared) a) şi b)

33. Care din următoarele caracteristici trebuie urmărite la verificarea unui raport de evaluare:a) adecvarea şi relevanţa datelor utilizate

b) modul de editare a raportuluic) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul şi-a desf ăşurat muncad) nici un r ăspuns corect



65

LICHIDAREA ÎNTREPRINDERII

1. În estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar:a) se elimină elementele speculative

b) se consider ă numai elementele ce se păstrează pe termen lungc) se ia în considerare utilizarea curentă şi cele alternatived) toate cele de mai sus

2. Obiectivele lichidării societăţilor comerciale sunt:a) finalizarea operaţiilor comerciale

b) încasarea creanţelor c) plata datoriilor d) toate cele de mai sus

3. La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspecţia, identificarea, cuantificarea şi estimareagradului de depreciere sunt:

a) necesare uneori b) obligatoriic) inutiled) nici unul din cele de mai sus

4. În caz de lichidare, creanţele nerecuperabile se evaluează la:a) valoarea contabilă

b) un procent din valoarea contabilă

c) valoarea zerod) nici unul din cele de mai sus

5. Valoarea de casare este:a) f ăr ă legătur ă cu valoarea de lichidare

b) mai mare ca valoarea de lichidarec) limita inferioar ă a valorii activului net de lichidare, în absenţa valorilor negatived) nici una din cele de mai sus

6. În cazul întreprinderilor în dificultate şi neredresabile, metoda de evaluare adecvată este:a) metoda fluxului de numerar actualizat

b) metoda activului net de lichidarec) metoda capitalizării profiturilor d) nici una din cele de mai sus

7. Valoarea activului net de lichidare este estimată:a) numai când întreprinderea este falimentar ă

b) numai la cererea cumpăr ătoruluic) când proprietarul hotăr ăşte să închidă întreprinderead) pentru toate întreprinderile neprofitabile

8. În caz de lichidare, valoarea unei proprietăţi imobiliare este:a) întotdeauna mai mare decât valoarea terenului

b) cel puţin egală cu valoarea terenuluic) uneori mai mică decât valoarea terenului



66

d) cel mult egală cu valoarea terenului

9. În caz de lichidare, valoarea stocurilor:a) e mai mică decât valoarea contabilă

b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă c) poate fi şi negativă d) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie

10. În caz de lichidare, valoarea creanţelor:a) este mai mică decât valoarea lor contabilă

b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă c) este zero, pentru că debitorii nu mai pot fi obligaţi să plătească d) este mai mică, pentru că nu s-a încasat la timp

11. Valoarea participaţiilor la o altă societate, în caz de lichidare, este:a) propor ţională cu procentajul deţinut

b) propor ţională cu puterea de votc) influenţată de puterea de vot

d) nesemnificativă la lichidare

12. În caz de lichidare, creditele contractate:a) se reevaluează la data rambursării

b) se evaluează la data lichidăriic) se negociază separat cu banca creditoared) se trec la datoria publică

13. Conform standardelor de evaluare, activul net de lichidare este similar cu:a) valoarea de piaţă

b) valoarea de vânzare for ţată

c) valoarea de recuperared) valoarea de casare

14. Faza preliminar ă a evaluării pentru lichidare, cuprinde:a) inventarierea metodelor de evaluare

b) definirea sarcinilor şi echipei de evaluarec) obţinerea acceptului adunării creditorilor d) inventarierea bunurilor

15. Evaluarea pentru lichidare este înscrisă în abordarea:a) bazată pe active

b) bazată pe venitc) financiar ă d) prin comparaţia vânzărilor

16. Separarea activităţilor viabile, înseamnă:a) divizarea managementului

b) divizarea activelor c) asamblarea unor unităţi viabiled) fuziunea serviciilor

17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare defuncţionare:

a) se estimează valoarea de piaţă b) se estimează valoarea de casarec) se consider ă la cea mai bună utilizare



67

d) se consider ă şi utilizarea existentă

18. La evaluarea activităţilor viabile:a) valoarea este dată de abordarea prin venit

b) valoarea este dată de abordarea bazată pe activec) se consider ă numai valoarea activelor componented) nu se ia în considerare fondul de rulment

19. Evaluarea pentru lichidare:a) consider ă cea mai bună utilizare a fiecărui activ

b) consider ă cea mai bună utilizare în combinaţie a activelor c) ţine cont de hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor/ Asociaţilor d) ţine cont de deciziile judecătorului sindic

20. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale:a) se ia în calcul numai valoarea de casare

b) se compar ă cu preţurile obţinute la licitaţiile recentec) se consider ă preţurile oferite la cumpărare, de furnizorii acestor utilaje

d) se consultă cataloagele de utilaje la mâna a doua

21. Anumite activităţi din întreprinderea în lichidare sunt viabile, dacă:a) nu au nevoie de investiţii suplimentare

b) au nevoie de fond de rulmentc) au nevoie de managementd) sunt acceptate la Registrul Comer ţului

22. Obligaţiile speciale către salariaţi:a) nu se mai iau în considerare

b) r ămân să se achite după finalizarea lichidăriic) se evaluează la data lichidăriid) vor fi achitate de acţionari

23. Veniturile înregistrate în avans, în cazul lichidării:a) se restituie celor ce le-au constituit

b) se impozitează şi se trec la activec) se consider ă profitd) se anulează

24. Fondul comercial al societăţii în lichidare:

a)

se reevaluează ţinând cont de cursul de schimb leu/dolar, la data evaluării b) r ămâne la valoarea contabilă c) nu are valoared) se împarte propor ţional între acţionari/ asociaţi



68

MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL

1. Capitalul social al unei societăţi comerciale reprezintă:a) valoarea societăţii la un anumit nivel al preţurilor b) suma valorii nominale a acţiunilor / păr ţilor sociale ce apar ţin acţionarilor /

asociaţilor c) valoarea investiţiilor realizate de acţionari / asociaţid) a şi b

2. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:a) aport în numerar

b) aport în natur ă c) încorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferenţelor din reevaluare

d) una din căile prezentate la pct. a, b şi c

3. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:a) aport în creanţe asupra altor persoane juridice

b) aport în natur ă c) încorporarea rezervelor legaled) prin una din căile prezentate la pct. a, b şi c

4. În cazul major ării capitalului social, dreptul de preemţiune poate fi exercitat prin:a) aport în natur ă

b) aport în numerar c) încorporarea rezervelor legaled) în toate cazurile, conform Legii nr. 31/1990

5. Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie în cazul:a) aportului în numerar

b) aportului în natur ă c) încorpor ării fondurilor propriid) în toate cazurile



69

DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL

1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un pachet majoritar, elementul esenţial îl reprezintă:

a) dacă societatea este închisă sau deschisă b) nivelul valorii (pe bază de control sau minoritar ă), estimată în procesul de evaluarec) structura acţionariatului / asociaţilor d) nici un r ăspuns corect

2. Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinată prin:a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF, cu un procentaj bazat pe

raţionamentul şi experienţa evaluatorului b) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obţinute ca urmare a drepturilor

derivate din deţinerea pachetului majoritar c) capitalizarea dividendelor distribuite acţionarilor d) nici un r ăspuns corect

3. Valoarea unei acţiuni pe bază de control, poate fi determinată prin:a) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere

b) metoda ANCc) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor d) prin metodele de la pct. a) şi b)

4. Mărimea discontului pentru nelichiditate este influenţată de:

a) mărimea participaţiei – pachet minoritar sau pachet majoritar b) structura activelor şi gradul de lichiditate a acestorac) mărimea întreprinderiid) toate elementele prezentate la pct. a), b) şi c)

5. Valoarea unui pachet minoritar de acţiuni poate fi determinată prin:a) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor

b) metoda comparaţiilor cu valoarea de piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de oîntreprindere comparabilă

c) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdered) prin una din metodele de la pct. a şi b

6. Discontul pentru lipsa de control înseamnă:a) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în repartizarea profitului net

b) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în declanşarea procedurii defaliment

c) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa unora sau a tuturor drepturilor de control

7. Discontul pentru lipsa de lichiditate înseamnă:a) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata lichidităţii generale este mai

mică de 1,5

b)

o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata disponibilităţi / total active estemai mică de 2%c) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de lichiditate a investiţiei în firma

evaluată



70

d) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de decizie asupra fluxului de lichidităţigenerat de firma evaluată

8. Ordinea aplicării disconturilor, asupra unei valori pe bază de control a acţiunii uneiîntreprinderi necotate, este:

a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritate

c) nu se aplică discont pentru nelichiditated) orice ordine

9. Dacă se evaluează un pachet majoritar, soluţia cea mai adecvată este:a) calcularea valorii pe baze minoritare şi aplicarea unei prime de control

b) utilizarea unei metode de calculare în mod direct a valorii pe bază de controlc) utilizarea metodei capitalizării dividendelor d) oricare din cele două variante de mai sus

10. Care este diferenţa între valoarea unei acţiuni evaluată din perspectiva vânzării sale în cadrulunui pachet de control şi valoarea unei acţiuni evaluată din perspectiva vânzării sale în

cadrul unui pachet minoritar:a) prima de emisiune

b) fondul comercialc) prima de controld) valoarea prezentă a profitului reînvestit

11. În evaluarea unui pachet minoritar, o corecţie neadecvată se refer ă la:a) salariile managerilor/ proprietarilor

b) impozitul pe profitc) amortizared) nici una din cele de mai sus



71

EVALUARE PENTRU SITUAŢII FINANCIARE

1. Evaluarea în scopul întocmirii situaţiilor financiare are drept scop:a) estimarea valorii de piaţă a societăţii

b) recunoaşterea valorii activelor în bilanţul contabilc) determinarea discontului pentru pachet minoritar, prin comparaţie cu valoarea de

piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă d) toate r ăspunsurile de mai sus

2. Pentru recunoaşterea în bilanţ a activelor, acestea trebuie să îndeplinească următoarelecriterii:

a) să aibă un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil b) să genereze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte active

c)

să aibă o durată de viaţă utilă cuantificabilă d) toate criteriile de mai sus

3. Valoarea contabilă a unui activ imobilizat este reprezentată de:a) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune

b) valoarea de intrare rezultată în urma reevaluărilor administrativec) valoarea amortizabilă d) valoarea la care un activ este recunoscut după ce se scade amortizarea cumulată şi

orice pierdere cumulată din amortizare

4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost

utilizat şi amortizat par ţial, este dată de:a) valoarea contabilă (r ămasă de amortizat) înregistrată la vânzător b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpăr ător c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată la vânzător d) valoarea determinată printr-un raport de evaluare, la data achiziţiei

5. Valoarea de intrare (valoare amortizabilă) poate fi modificată prin:a) investiţii ulterioare

b) reevaluare ca urmare a influenţei inflaţieic) realizarea de reparaţii care să reducă gradul de uzur ă fizică d) unul din cazurile a sau b

6. Deprecierea unui activ reprezintă:a) pierderea de valoare cauzată de deteriorarea fizică

b) pierderea de valoare cauzată atât de deteriorarea fizică, cât şi de modificările îndomeniul tehnologic, economic, comercial şi juridic, în care întreprinderea îşidesf ăşoar ă activitatea

c) valoarea cumulată a amortizărilor înregistrate conform legislaţiei în vigoare

7. În accepţiunea IAS 36, valoarea recuperabilă a unui activ sau unitate generatoare de numerar reprezintă:

a) valoarea de piaţă a activului b) cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea

de utilizarec) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă)



72

d) valoarea de vânzare for ţată

8. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă, pentru aceasta:a) un activ corporal imobilizat în bilanţul său contabil

b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierderec) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabild) o diminuare a capitalurilor sale proprii

9. Încasarea facturilor de la clienţii întreprinderii reprezintă, pentru aceasta:a) o creştere a veniturilor sale totale

b) o diminuare a creanţelor salec) o majorare a profitului din exploatared) o scădere a cheltuielilor de exploatare

10. Contractarea unui împrumut de către întreprindere reprezintă pentru aceasta:a) o creştere a veniturilor sale financiare

b) un activ în cadrul bilanţului său contabilc) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabild) o creştere a cheltuielilor sale de exploatare

11. Plata de către întreprindere a ratelor de credit reprezintă:a) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere

b) o diminuare a resurselor sale împrumutate reflectate în cadrul bilanţului săucontabil

c) o creştere a cheltuielilor sale financiare cu suma de plată d) o diminuare a capitalurilor proprii ale acesteia

12. Cheltuielile cu amortizarea reprezintă:

a)

o ieşire de numerar din trezoreria întreprinderii b) alocarea sistematică a valorii depreciabile a unui activ, de-a lungul duratei deviaţă utilă

c) venituri pentru întreprindere, ce asigur ă recuperarea capitalului investit înactivele acesteia

d) cheltuieli înregistrate în avans, de către întreprindere, pentru recuperareacapitalului investit în activele sale

13. În accepţiunea IAS 2 – Stocuri, stocurile trebuie evaluate la:a) costul lor

b) valoarea realizabilă netă

c) valoarea justă d) valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă

14. Pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe consum, apelarea la metodaFIFO are ca efect (în condiţii de inflaţie):

a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprinderec) reflectarea în bilanţul întreprinderii, a unei valori curente a stocurilor cu materii

prime deţinute de întreprindered) reflectarea în bilanţul întreprinderii, a costului istoric a stocurilor cu materii

prime deţinute de întreprindere

15. Pentru reflectarea deprecierii activelor corporale deţinute de către întreprindere, apelarea lametoda de amortizare accelerată are ca efect:

a) scăderea resurselor întreprinderii sub formă de cash sau echivalente monetare



73

b) diminuarea valorii juste a activelor amortizatec) creşterea veniturilor din exploatared) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate

16. În cazul leasingului financiar, rata de plată:a) este considerată cheltuială de exploatare, pentru întreprinderea care l-a contractat

b) diminuează valoarea contabilă a activului luat în sistem de leasing financiar

c) este integral deductibilă din veniturile firmeid) este deductibilă par ţial din veniturile firmei (partea reprezentată de dobânda de plată)

17. În accepţiunea IAS 2 – Stocuri, stocurile includ:

a) materialele şi consumabilele destinate utilizării în producţie b) producţia aflată în curs de execuţiec) terenurile şi alte proprietăţi imobiliare deţinute pentru a fi revânduted) toate cele de mai sus



74

JURIDIC

1. Ipoteca convenţională:a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie

b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutată c) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care

garantează împrumutuld) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile, aflate în circuitul civil

2. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei:a) sunt comune indiferent de modul de dobândire

b) pot fi bunuri proprii, în anumite condiţiic) regimul juridic al acestora este stabilit de către soţi

d)

doar cele obţinute de soţi, prin cumpărare, sunt bunuri comune3. În cazul construcţiilor f ăcute de o persoană, cu materiale proprii, pe terenul apar ţinând

altcuiva:a) proprietarul terenului poate fi obligat să devină proprietarul construcţiilor realizate

b) constructorul poate fi despăgubit, chiar dacă proprietarul terenului nu doreşte să devină şi proprietarul construcţiilor

c) constructorul, care ştia ca nu-i apar ţine terenul, poate pretinde fie valoareamaterialelor plus preţul muncii, fie sporul de valoare dobândit de teren

d) doar constructorul de bună-credinţă poate pretinde o despăgubire, care poatereprezenta manopera şi preţul materialelor sau sporul de valoare

4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publică:a) bunurile mobile şi imobile apar ţinând persoanelor fizice şi juridice

b) doar bunurile imobile apar ţinând persoanelor fizicec) bunurile imobile apar ţinând persoanelor fizice şi juridice şi cele aflate în proprietatea

privată, apar ţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor d) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic

5. În cazul în care se vinde un teren pe care se găseşte o construcţie:a) nu este necesar ă formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare

b) contractul este valabil indiferent de forma actului

c) forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare este necesar ă doar pentruvânzarea terenului

d) dacă se vinde printr-un act sub semnătura privată, se dobândeşte doar proprietateaasupra construcţiei

6. În cazul ipotecării succesive a aceluiaşi bun, are drept de prioritate:a) cel care îşi înscrie primul contractul la cartea funciar ă

b) cel care a încheiat primul contractul de ipotecă c) contractul este nul deoarece bunul nu mai poate fi ipotecatd) creditorul a cărui creanţă are valoarea cea mai mare

7. În cazul constituirii unui drept de superficie:a) acesta se pierde prin înstr ăinarea construcţiei b) este valabil doar cel care este constat printr-un înscrisc) acesta se menţine numai pe durata existenţei construcţiei



75

d) acesta încetează prin vânzarea terenului

8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului:a) nu trebuie respectat de noul proprietar

b) este respectat de noul proprietar, doar dacă este înscris în cartea funciar ă c) dacă are o durată mai mare de 3 ani, trebuie înscris la cartea funciar ă pentru a fi

respectat de noul proprietar al imobilului, pe întreaga durată

d) trebuie respectat doar dacă are formă autentică

9. Bunurile care fac parte din patrimoniul statului:a) pot fi vândute în condiţii restrictive şi doar prin licitaţie publică

b) se pot vinde prin licitaţie publică numai cele din domeniul privatc) nu pot fi vândute, ipotecate sau concesionated) doar cele din domeniul privat al statului pot fi vândute similar celor apar ţinând

persoanelor private

10. În cazul coproprietăţii obişnuite:a) fiecare coproprietar poate vinde o parte din bun, f ăr ă acordul celorlalţi

b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalţi coproprietaric) fiecare coproprietar îşi poate vinde, în mod valabil, cota din dreptul de proprietated) înstr ăinarea bunului f ăr ă acordul celorlalţi, este sancţionată întotdeauna cu nulitatea

actului



76

INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU

1. În cazul evaluării unei întreprinderi a cărei activitate afectează mediul, prin emisia desubstanţe toxice în atmosfer ă, evaluatorul are obligaţia:

a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderiic) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intr ă în domeniul său de

activitated) toate cele de mai sus

2. Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta:a) valoarea de piaţă a întreprinderii, cauzată de reducerea vandabilităţii

b)

valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţiiextrabilanţierec) valoarea estimată pe baza venitului, din cauza reducerii fluxurilor de numerar d) toate cele de mai sus

3. Responsabilităţile evaluatorului faţă de client, în relaţie cu influenţa factorilor de mediuasupra valorii, sunt:

a) declararea competenţei faţă de toate aspectele potenţiale de mediu, care afectează valoarea proprietăţii

b) menţionarea rezultatelor investigaţiilor realizate şi a naturii celor de realizatc) nu are responsabilităţi în acest domeniu

d) punctele a) şi b), cumulat

4. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii demediu, riscurile asociate activităţii sunt:

a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu b) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediuc) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor d) nici una din cele de mai sus

5. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii este dată de:a) costurile directe necesare tratării şi remedierii

b) costurile indirecte necesare gestionării, calificării personalului si taxelor ecologicec) influenţa costurilor directe şi indirecte, precum şi a riscurilor asociate şi a pierderii

de vandabilitated) toate cele de mai sus



77

PROBLEME1. Profitul net anual din exploatare corectat al unei întreprinderi, pe o perioadă nedefinită în

viitor, este 100 mii. lei, rata de actualizare este 20%, iar rata anuală de creştere perpetuă a profitului net este 2%. Valoarea întreprinderii calculată prin metoda capitalizării profitului

va fi:a) 555,6 mii lei

b) 500,0 mii leic) 454,5 mii leid) 599,9 mii lei

2. Profitul net anual din exploatare corectat al unei întreprinderi, pe o perioadă nedefinită înviitor, este 100 mii lei, rata de actualizare este 22%, iar rata anuală de creştere perpetuă a

profitului net este 2%. Dacă valoarea activelor necorporale este 100 mii lei, valoareaîntreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi:

a) 555,6 mii lei b) 500,0 mii leic) 454,5 mii leid) 600,0 mii lei

3. Profitul net anual din exploatare corectat al unei întreprinderi pe o perioadă limitată (3 ani)este de 100 mii lei, rata de capitalizare este 20%, iar valoarea realizabilă netă a activelor lasfâr şitul celor 3 ani este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului vafi:

a) 210 mii lei b) 500 mii leic) 750 mii lei

d) 599 mii lei4. Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3

ani), este 1 mil. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea realizabilă netă a activelor, la sfâr şitul perioadei explicite este de 500 mii lei. Valoarea întreprinderii, prinmetoda DCF, va fi:

a) 1,289 mil. lei b) 1,500 mil. leic) 0,711 mil. leid) 0,868 mil. lei

5. Fluxul de numerar net actualizat pe perioada de previziune explicită (1 an) este 1 mil. lei.Afacerea nu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea realizabilă netă aactivelor, la sfâr şitul perioadei explicite este de 800 mii lei. Rata de actualizare este 20%.Valoarea întreprinderii, prin metoda DCF, va fi:

a) 1,8 mil. lei b) 1,5 mil. leic) 0, 7 mil. leid) 1,667 mil. lei

6. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei întreprinderi s-auvândut cu 10 lei/acţiune, în condiţiile: 50% plata cash şi 50% plata peste 1 an, f ăr ă dobândă.Conform definiţiei valorii de piaţă, la o rată de actualizare de 20%, valoarea unei acţiuni

este:a) 9,167 lei/acţiune

b) 11,833 lei/acţiunec) 10 lei/acţiune



78

d) 8,333 lei/acţiune

7. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei întreprinderi s-auvândut cu 5 lei/ acţiune, în condiţiile: 20% plata cash şi 80% plata peste 1 an, f ăr ă dobândă.Conform definiţiei valorii de piaţă, la o rată de actualizare de 20%, valoarea unei acţiunieste:

a) 5 lei/acţiune

b) 4,3333 lei/acţiunec) 4,1667 lei/acţiuned) 5,6667 lei/acţiune

8. O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi carenu mai poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de 1mil. lei, iar costurile deneutralizare a produselor respective sunt de 1,2 mil. lei. Corecţia aplicată asupra valoriicontabile a acelui stoc este de:

a) minus 1 mil. lei b) minus 1,2 mil. leic) minus 2,2 mil. lei

d) plus 1,2 mil. lei

9. O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de 1 mil. lei, care va fi încasată totuşi peste 1an. Rata de actualizare utilizată pentru scenariul construit este de 20%, iar rata inflaţiei

prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra creanţei în cadrulmetodei ANC va fi:

a) minus 333 mii lei b) minus 167 mii leic) minus 500 mii leid) plus 167 mii lei

10. Multiplicatorul PER la 5 întreprinderi similare şi relevante este: 3,1; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5.Profitul brut al întreprinderii evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe

profit de 16%, valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:a) 3,3 mil. lei

b) 2,77 mil. leic) 3,4 mil. leid) 3,1 mil. lei

11. Multiplicatorul PER la 5 întreprinderi similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,3; 2,4; 2,5.Profitul brut al întreprinderii evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile existentei unor active

necorporale cu o valoare estimată de 0,5 mil. lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cotade 16%, valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:a) 2,8 mil. lei

b) 2,3 mil. leic) 2,43 mil. leid) 3 mil. lei

12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este: 2,1; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0.Activul net contabil al firmei evaluate este de 10 mil. lei. Valoarea estimată prin metodacomparaţiei directe va fi:

a) 22 mil. lei

b) 51 mil. leic) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţiea valorii prin comparaţie



79

d) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem aveao indicaţie a valorii prin comparaţie

13. O firmă a dat cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de 1 mil. şi durata 1 an, în condiţiile încare pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1,5 mil. Această situaţie implică (costulcapitalului = 20%):

a) o corecţie cu minus 0,417 mil. lei asupra datoriilor

b) o corecţie cu plus 0,500 mil. lei asupra activelor circulantec) o corecţie de minus 0,417 mil. lei asupra activelor necorporaled) o corecţie de minus 0,500 mil. lei asupra clădirilor

14. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de 1 mil.lei şi durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1,5 mil. lei.Aceasta situaţie implică (costul capitalului = 10%):

a) o corecţie cu minus 0,454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra clădirilor c) o corecţie cu plus 0,454 mil. lei asupra activelor necorporaled) o corecţie cu minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor

15. Dacă rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi:a) 55,5

b) 0,555c) 5,55d) 4,45

16. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor informaţii:- rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 5%- coeficientul beta: 1,1- prima de risc pe piaţa bursier ă 6%

a) 11,6% b) 11,0%c) 11,5%d) nici un r ăspuns corect.

17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii:- fluxul de numerar net în ultimul an al perioadei de previziune explicită = 1 mil. lei;- rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 4%- coeficientul beta: 1,4- prima de risc pe piaţa bursier ă: 6%

-

rata de creştere g = 2%a) 9,61 mil. lei b) 10 mil. leic) 9,8 mil. leid) 8 mil. lei

18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi, pe o perioadă nedefinită în viitor, este500 mii lei. Rata de actualizare este 18%, iar rata medie anuală de creştere a profitului este2%. Dacă valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării este 350 mii lei, valoareaîntreprinderii va fi de:

a) 3,125 mil. lei

b) 2,775 mil. leic) 3,475 mil. leid) nici un r ăspuns corect



80

19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500mii lei, valoarea activelor necorporale este 500 mil. lei, valoarea netă de realizare a activelor,în anul N+3, este de 500 mii lei, iar valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatăriide 500 mii lei. Valoarea întreprinderii, la un cost al capitalului de 20%, va fi de:

a) 2,396 mil. lei b) 2,896 mil. leic) 3,296 mil. lei

d) 1,843 mil. lei

20. În condiţiile în care se evaluează o firmă necotată, de dimensiuni mici, care este rata deactualizare a fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA), ştiind că:• randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung = 6 %• prima de risc pe piaţa bursier ă = 5,5 %• coeficientul β al domeniului = 0,9 %• prima de risc pentru întreprinderi mici cotate = 5 %• prima de risc specific pentru întreprinderea necotată = 4 %• creşterea perpetuă sperată a FNNA = 5 %

a) 19,95% b) 14,95%c) 25,5%d) 19,5%

21. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală adobânzii este:

a) 4% b) 2%c) 3,77%

d)

4,53%

22. Dacă dividendul anual sperat / acţiune este 15 lei şi va creşte cu 2 % pe an, iar cursul acţiuniieste 105 lei, costul capitalului propriu va fi:

a) 14,2 % b) 16,2 %c) 12 %d) nu se poate calcula

23. Se cunosc următoarele informaţii privind trei tranzacţii cu întreprinderi comparabile:

Întreprinderea comparabilă Indicator X Y ZProfit net corectat (mil.lei / an) 1,1 1,45 1,2Preţ de vânzare (mil.lei)- corecţia preţului de vânzare pentru

condiţiile tranzacţiei- corecţia preţului de vânzare pentru

deprecierea echipamentelor

6,5-

-

7,4-

+15%

6,5+5%

+10%

Pe baza informaţiilor disponibile rezultă o rată de capitalizare de:a) 19,6%

b) 20,6%c) 19,9%d) 16,9%



81

R ĂSPUNSURI

STANDARDE INTERNAŢIONALE DE EVALUARE

1 - b 2 - c 3 - b 4 - b 5 - a 6 - c 7 - d 8 - c 9 - d 10 - b

11 - d 12 - a 13 - b 14 - a 15 - d 16 - a 17 - d 18 - c 19 - d 20 - d

21 - c 22 - d 23 - c 24 - d 25 - c 26 - d 27 - c 28 - c 29 - d 30 - b

31 - a 32 - b 33 - b 34 - c 35 - d 36 - b 37 - b 38 - d 39 - a 40 - c

41 - d 42 - a 43 - c 44 - a 45 - d 46 - d 47 - c 48 - b 49 - d 50 - d

51 - a 52 - a 53 - b 54 - a 55 - d 56 - c 57 - a 58 - b 59 - b 60 - c

61 - a 62 - d 63 - d 64 - d 65 - d 66 - b 67 - c 68 - b 69 - d 70 - a

71 - c 72 - a 73 - b 74 - b 75 - a 76 - b 77 - a 78 - b 79 - c 80 - c

81 - d 82 - a 83 - d 84 - c 85 - d 86 - a 87 - d 88 - b 89 - a

DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII

1 - c 2 - d 3 - b 4 - b 5 - a 6 - b 7 - a 8 - a 9 - d 10 - c

11 - c 12 - b 13 - c 14 - a 15 - d 16 - c 17 - b 18 - a 19 - d 20 - c

21 - a 22 - c 23 - d 24 - d 25 - c 26 - c 27 - b 28 - d 29 - a 30 - c

31 - d 32 - d 33 - b 34 - d 35 - b 36 - c 37 - d 38 - b 39 - d 40 - c



82

41 - a 42 - c 43 - b 44 - a 45 - c 46 - b 47 - b 48 - c 49 - a 50 - a

51 - c 52 - b 53 - b 54 - c 55 - c 56 - c 57 - c 58 - c 59 - d 60 - a

61 - b 62 - c 63 - d 64 - c 65 - b 66 - d 67 - c 68 - c 69 - c 70 - a

71 - d 72 - b 73 - b

ABORDAREA BAZATĂ PE ACTIVE

1 - d 2 - d 3 - c 4 - c 5 - a 6 - b 7 - a 8 - d 9 - d 10 - b

11 - a 12 - d 13 - a 14 - d 15 - c 16 - b 17 - a 18 - c 19 - b 20 - b

21 - d 22 - a 23 - b 24 - c 25 - c 26 - a 27 - c 28 - b 29 - b 30 - c

31 - a 32 - b 33 - d 34 - b 35 - a 36 - d 37 - d 38 - d 39 - d 40 - d

41 - c 42 - c 43 - c 44 - b 45 - b 46 - c 47 - b 48 - d 49 - c 50 - b

51 - b 52 - d 53 - b 54 - b 55 - a 56 - b 57 - d 58 - a 59 - b 60 - c

61 - b 62 - d 63 - c 64 - c 65 - d 66 - c 67 - b 68 - d 69 - a 70 - d

71 - b 72 - b 73 - b 74 - d 75 - b 76 - c 77 - d 78 - d 79 - d 80 - d

81 - d 82 - a 83 - b 84 - c 85 - c 86 - c 87 - d 88 - c 89 - c

ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI

1 - b 2 - c 3 - b 4 - d 5 - d 6 - d 7 - d 8 - b 9 - d 10 - a



83

11 - b 12 - b 13 - d 14 - c 15 - a 16 - d 17 - b 18 - c 19 - a 20 - a

21 - c 22 - d 23 - b 24 - b 25 - c 26 - b 27 - a 28 - d 29 - c 30 - c

31 - c 32 - d 33 - a 34 - a 35 - b 36 - c 37 - b 38 - c 39 - c 40 - c

41 - c 42 - c 43 - b 44 - d 45 - a 46 - b 47 - c 48 - c 49 - d 50 - c

51 - d 52 - c 53 - a 54 - b 55 - b 56 - c 57 - a 58 - a 59 - b 60 - b

61 - a 62 - b 63 - b 64 - b 65 - c 66 - c 67 - c 68 - b 69 - b 70 - b

71 - a 72 - c 73 - d 74 - c 75 - a 76 - b 77 - c 78 - a 79 - a 80 - a

81 - d 82 - c 83 - d 84 - c 85 - d 86 - d 87 - d 88 - b 89 - a 90 - b

91 - b 92 - d 93 - c 94 - b 95 - a 96 - d 97 - d 98 - d 99 - d 100 - d

101 - b 102 - b 103 - c 104 - b 105 - d 106 - b 107 - c 108 - c 109 - a 110 - a

111 - b 112 - a 113 - c 114 - d 115 - b 116 - a 117 - c 118 - d 119 - a 120 - a

121 - d 122 - a 123 - d 124 - d 125 - d 126 - b 127 - a 128 - b 129 - d 130 - b

131 - c 132 - a 133 - c 134 - d

ABORDAREA PRIN PIAŢĂ

1 - b 2 - d 3 - d 4 - a 5 - c 6 - b 7 - d 8 - a 9 - c 10 - c

11 - d 12 - b 13 - c 14 - d 15 - a 16 - a 17 - b 18 - d 19 - a 20 - c

21 - b 22 - c 23 - d 24 - d



84

ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.RECONCILIEREA REZULTATELOR. OPINIA

EVALUATORULUI

1 - a 2 - a 3 - d 4 - c 5 - b 6 - d 7 - d 8 - c 9 - b 10 - c

11 - d 12 - a 13 - a 14 - a 15 - b 16 - b 17 - b 18 - c 19 - a 20 - c

21 - a 22 - d 23 - a 24 - a 25 - d 26 - b 27 - c

COD DEONTOLOGIC. RAPORTUL DE EVALUARE.RAPORTUL DE VERIFICARE

1 - d 2 - c 3 - b 4 - b 5 - b 6 - d 7 - d 8 - d 9 - b 10 - c

11 - c 12 - c 13 - c 14 - b 15 - d 16 - c 17 - a 18 - c 19 - b 20 - a

21 - d 22 - c 23 - d 24 - b 25 - b 26 - b 27 - a 28 - c 29 - c 30 - d

31 - c 32 - d 33 - a

LICHIDAREA ÎNTREPRINDERII

1 - d 2 - d 3 - b 4 - c 5 - c 6 - b 7 - d 8 - c 9 - c 10 - a

11 - c 12 - b 13 - b 14 - b 15 - a 16 - c 17 - c 18 - a 19 - b 20 - c

21 - a 22 - c 23 - a 24 - c



85

MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL

1 - b 2 - d 3 - b 4 - b 5 - b

DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL

1 - b 2 - b 3 - d 4 - d 5 - d 6 - c 7 - c 8 - a 9 - b 10 - c 11 - a

EVALUAREA PENTRU SITUAŢII FINANCIARE

1 - b 2 - d 3 - d 4 - b 5 - d 6 - b 7 - b 8 - a 9 - b 10 - c

11 - b 12 - b 13 - d 14 - c 15 - d 16 - d 17 - d

JURIDIC

1 - c 2 - b 3 - d 4 - c 5 - d 6 - a 7 - c 8 - c 9 - b 10 - c

INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU

1 - b 2 - d 3 - d 4 - b 5 - c

PROBLEME

1 - a 2 - b 3 - a 4 - a 5 - d 6 - a 7 - b 8 - b 9 - b 10 - b

11 - c 12 - a 13 - c 14 - c 15 - c 16 - a 17 - c 18 - c 19 - d 20 - a

21 - c 22 - b 23 - d

Documents

culegere teste EI 2007