Cronica Vrancei XI, 2011

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Muzeul Vrancei

Cronica

Vrancei XI

Coordonator: Horia Dumitrescu

Editura PALLAS Focşani

2011 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Consilier editorial:

C 'ulegere text:

( 'orectura:

( 'operta şi tehnoredactare:

Horia Dumitrescu

Aurora - Emilia Apostu

Horia Dumitrescu Aurora - Emilia Apostu

Paul Oprea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Cronica Vrancei, voi. 11 Coordonator: Horia Dumitrescu

Editura Pallas, Focşani, 20 li ISBN 978-973-7815-37-8

Volum editat cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

CUPRINS

Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . ...... . . . . . . . . . . . . . . . 7

Aurora - Emilia Apostu Mic sondaj arheologic în satul Risipiţi, comuna Milcovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Mădălina Stănescu Începuturile Evului Mediu în Vrancea. Cultura Dridu . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . 22

Horia Dumitrescu Un putnean pe tronul Moldovei : Ştefan Tomşa al II-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5 , 1 62 1 - 1 623) .. . . . .. ........ .. .. . ... . ... . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . .. . .. .. ... . . . . . . 3 6

Horia Dumitrescu Eustratie Dabija Vodă ( 1 9 129 septembrie 1 66 1 - 1 1 12 1 septembrie 1 665) ........................ 52

Mihaela Boldeanu Din Catalogul că1iii vechi româneşti. Cărţi rare la Muzeul Vrancei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 66

Mădălina Stănescu Contribuţi i la istoricul Biserici i "Sf Nicolae" din Tăbăcari ... . . .. . . .. .. .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . .. . . ... .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . 74

Ramona Miron Congresul Asociaţiunii Române pentru înaintarea şi răspândirca ştii nţelor - Focşani, 1 909 . .. . . . . . . . .. . . . .. .... .. .. .. . . . . . . . . . . . . . .. ... ....... .. .. .. .. .. ..... 84

Horia Dumitrescu Bustul lui Petre Liciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Il 1

Horia Dumitrescu Bustul lu i Nicolae Săveanu . . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .. ... . . . . . . ... ... ... . 140 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Maria Mihăilescu Regina Maria şi "Societatea pentru profilaxia tuberculozei şi asistenta tubercu/oşilor săraci din România" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 158

Maria Mihăilescu Societatea ,,Principele Mircea" . . . . .. . . . . . . .. . .. .. . . . . . . . .. . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . ... .. 177

Ramona Miron Aspecte ale FocşaMilor în anii dictaturi i carliste ( 1 938 -1940) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 87

Gheorghe Miron Aspecte privind activitatea Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Putna ... . . . .. . . . . . .. . .. . . .. . . . . 205

Gheorghe Miron Aspecte privind viaţa comunităţii putnene între anii 1941 - 1945 .. . ... . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. ............... 245

Ramona Miron Prima grădini ţă publ ică din Focşani (Şcoala Frobel iană) . . . . . . . . . . . . . . . . 296

Ionuţ lliescu Calea ferată Focşani - Odobeşti ( 1 893 - 1 948) .. .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . .. . 314

Horia Dumitrescu Doctorul Marcu Câmpeanu ( 1872 - 1 948) ... ...... . . .. . . . . .. .. .... .. ... .. .. .... 327

Ionuţ lliescu Calea ferată Mărăşeşti - Tecuci . Mărturii documentare .. . .. . . ... . .. . . . . . . 3 64 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

� �-�· �4m ca un

� ��Cda� o- �� u �·� rk �.

e � �� tk � �

u-ak?<ea- � j-e-· -�a�

��e� �-ătk ��cemce

??UZ-e-· ?7UM<e tk �- �- e-�· in

�.1-e-·��-.3 •

tJ neceat0de � tZUd tk �

� -uh��-1� �-.3

e � ��m� �;(0?- �·a�·�-��. ca �a�- �-�ae-·

�-�: � nerAUJ.dăţe. � :UZ- � �

?UHUZ- � a�-�. ,, -e?<O-?U-l-A /lf/ . " P'�. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

� � �-�. �� -1� �4a

/ o- �d d��t<ă- a ��- :t-e-' /t'�ur· A

crdk�-�1�af�:��-�-W � �u· eP-e?UHU-?t4, CHV/ne?U. � d-ea??Ui k �

ken«/e, �naf<-�- �� ?Midak� �4u.1��. �dr.c�. de t?t/tM{t:Wuz?d. de cedt�.

de uU'J-?UM'ne?de/e de cr�/t de ·l�ee. _,

tJ edelă?n Je· ca -� ca, t?t- u�, .. �'N??uea Y�· ".1ă- �� (?- � � a ��/u/ur· a� u-1r.â�. r.#� &t- v-r.iz(.a

udta� - j4'e?t(�d a rzce4ha' -� JU7� http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

MIC SONDAJ ARHEOLOGICÎN SATUL RISIPIŢI, COMUNA MILCOVUL

JUDEŢUL VRANCEA


În anul 1 997, în urma unor cercetări de suprafaţă (periegheze) 1 efectuate pe maluri le râu lui M i lcov şi ale pârâului Râmna (pe terasele inferioare ale acestor cursuri de apă), între 4 - 1 8 august şi până la 15 septembrie. s-a efectuat un mic sondaj arheologic - informativ. în punctu l ,.urădina casei Ştefan'' din satul Risipiţi, comuna Mi lcovul .

Cercetările arheologice d in anu l 1 997, desfăşurate pe întreaga suprafaţă dintre comunele Răstoaca şi Mi lcovu l - între satele Risipiţi şi Lămoteşti -, cât şi pe pot1iunea de teren de pe malul drept al râu lu i Putna. s-au derulat ca urmare a practici i arheologice de specialitate efectuată de studenţi i - pe atunci - ai Facultăţii de I storie d in Iaş i . La perieghezele de pe malurile Mi lcovului , Râmnei spre râu l Putna, am pat1icipat numai eu împreună cu respectiv i i studenţi .

Cercetarea de teren a început de la vest către est, d in satul Ris ipiţi. pe tot terenul, spre confluenţa d intre râuri le M i lcov cu Putna, respectiv, confluenţa d intre pârâul Râmna cu râu l Putna. Întreaga suprafaţă cercetată se află la o a ltitudine de 30 - 3 5 m faţă de nivelul mări i (vezi hat1a topografică ataşată), având o suprafaţă de aproximativ 6 .000 mp, acoperită în întregime ( la vremea respectivă) cu porumb înalt de peste 2 m. Prin unele locuri, pe unele porţiuni de teren cercetate. suprafaţa era acoperită de pomi fructiferi, grăd ini de

1 periegheză = în arheologie. tip de cercetare de suprafaţă a terenului. cu atenţie, în spec ial a unei zone bine definite şi colectarea materialului descoperit la supral�l\a solu lu i . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


zarzavat şi butuc i de viţă de vie (vezi harta topografică de mai sus) . Suprafaţa cu cele mai mu lte descoperiri a fost po11iunea de teren d in lanul cu porumb înalt de peste 2 m, aflat în imediata apropiere dintre local ităţi le Răstoaca şi Risipiţi, pe malurile drept al M i lcovului şi stâng al Râmnei.

În urma descoperirilor arheologice de suprafaţă, efectuate pe suprafaţa terenul�i de cercetat (fragmente ceram ice întregibi le, stic lă, fier, căni cu 1 fără toartă şi străch ini aproape întregi etc . ), s-au propus trasarea şi efectuarea sondajulu i arheologic informativ. într-un punct în care era posib i lă descoperirea celor mai multe materiale imp011ante din punct de vedere arheologic. După piesele deosebit de va loroase descoperite în urma perieghezelor, s-a stabi l it că, este vorba de o veche aşezare destul de mare, aparţinând Evu lui Mediu dezvoltat şi târziu, despre care era firesc să se ştie întrucât, terenul în întregime, este datat - cel mai vechi posibi l - în secolele al XVI I-lea - al XIX-lea.

S-a a les ca punct de sondare "Grădina casei Ştefan" din satul Risipiţi , comuna Mi lcovu l, punct aflat la circa 600 - 700 m de Biserica d in sat, cu hramul .. Sfintii impăra{i Constantin şi Elena", pe d irecţia nord, nord - estică şi la circa 200 - 300 m faţă de râu l Mi lcov, pe malul drept al acestuia, la altitudinea de 35 m faţă de nivelul mări i . Punctul respectiv, ,.Grădina casei Ştefan", se află pe terasa inferioară a M i lcovu lui - singura terasă, de altfel, a râu lui -, pe proprietatea pa11iculară a fami l iei Ştefan d in comună. Ceramica întreagă descoperită, importantă din punctul de vedere al tipu lu i de vase, al formei şi dimensiun i lor acestora şi cea ne 1 întregibilă (smălţuită atât pe interior, cât şi pe exterior), la fel de importantă, ne-au determinat stabi l irea acestu i loc pentru sondare, fiind şi situat în grădina unuia d intre studenţi i aflaţi în practică. Fiul proprietaru lui locu lui a les, respectiv Florin Ştefan, a participat efectiv la săpătură, împreună cu ceilalţi colegi de facultate, aflaţi în practica de vară.

În final , după vreo două săptămâni de teren, singurul student participant la întreaga cercetare arheologică de special itate, a rămas Florin Ştefan, fiind şi cel care a contribuit pe depl in , la final izarea cercetări lor de suprafaţă, la final izarea secţiuni lor trasate şi săpate, a 1 0 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Mic sondaj arheologic în satul Risipiţi, comuna Milco\'UI judeţul Vrancea

casetelor adiacente ce urmau a fi cercetate. a tuturor p lanşelor desenate (planul de s ituaţie, profi luri le stratigrafice, p iese scoase d in teren etc .), cât ş i a colectării (spălare, d istribuire pe categori i de ceramică, datare, c lasare etc . ) materialu lu i rezu ltat în urma sondajulu i efectuat.

Sondajul respectiv a constat în trasarea unei secţiuni mari, începând cu data de 6 august 1 997, denumită S 1 1 1997 2, de următoarele d imensiun i : câte 1 m - laturi le nordică şi sudică şi câte 3 m - laturile estică şi vestică. A fost marcată şi trasată la d istanţă de 5 ,50 m para lelă, faţă de temel ia construcţiei învecinate din partea sud ică şi la 1 ,90 m pe d i recţia est - vestică, astfel încât, să cadă perpend icu lar pe celela lte două laturi (forma unui paralelogram cu laturi inegale) . În acest loc (capătul est - vestic), am marcat punctul

zero (O) al şanţu lu i S 1 1 1 997 (ce corespunde intersecţiei d intre laturi le est - vestică cu cea de 1 m de pe d i recţia nord - sudică), atlându-se perpendicu lar, astfe l : la o distanţă de 1 ,90 m faţă de teme lia casei vec inului şi la 5,50 m de extremitatea vestică a construcţ iei respective. Au urmat. după marcări le 1 trasările d in teren ale primei secţiuni (S 1 1 1 997), la o distanţă de 1 m de aceasta, o prelungire a şanţului spre direcţia est - vestică cu câte încă O, 75 m 1 1 ,80 m, trasând trei mici casete adiacente şanţu lu i in iţial, astfel încât, întreaga latură est - vestică apare paralelă cu direcţia de curgere a râulu i Mi lcov, fi ind. în tota l, trasată de 5 m lungime. Latura trasată astfel apare, nu numai paralelă cu d irecţia de curgere a râu lui , dar, este marcată şi pe malul drept al acestuia, în dreptul zonei de curbură a râu lu i (unde face un cot), sch imbându-şi cursul de curgere, mai spre sud. Este vorba de o zonă deosebită din punct de vedere geografic. morfologic, stratigrafic etc . . după aspectul şi modul (felul) de curgere, învolburaf odată, al râului, acolo, Într-un loc oarecare, unde se poate observa "clar" malul drept foarte abrupt şi malul stâng apărând sub forma unei terase aplatizate . Este vorba de o terasă foarte erodată şi

2 Scara la care au fost efectuate toate planşele (planul de sittiaţie, p lanşele cu descoperiri le arheologice, profiturile stratigrafice etc . ) a fost stabi l ită l a 1: 1 O.

Il http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


coborâtă faţă de nivelul peretelui drept al Milcovului, care, la un moment dat (se poate, de asemenea, foarte bine observa), a fost acoperită, odată, de foarte multă apă. Altitudinea relativă a platoului este de aproximativ 35 m (vezi planşele alăturate).

��

Fig. nr. 1

În linii mari, cu acest prilej, au fost atinse mai multe niveluri suprapuse de locuire 3, toate datând din perioada Evului Mediu dezvoltat şi târziu (secolele al XVIII-lea- al XIX-lea), cu următoarele descoperiri importante din punct de vedere arheologic: un cuptor de ardere al ceramicii de dimensiuni mari, cu două guri de ardere, un fragment dintr-o boltă a cuptorului de ars oale, cu ceramică, o vatră de foc - cu foarte multă ceramică arsă -, ceramică ne 1 întregibilă, bucăţi din fier, sticlă, oase întregi şi fragmente de oase de animale

3 Aşa cum au fost descoperite atunci, la nivelul anului 1997, a fost vorba de patru straturi suprapuse (niveluri ale Evului Mediu), toate aparţinând secolelor al XVIII-lea- al XIX-lea. 12 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Mic sondaj arheologic în satul Risipiţi, comuna Milcovul judeţul Vrancea

mici 1 mari de casă, fragmente de tencuială alb - cenuşie, puternic arsă, de interior, micro-conglomerate, fragmente de cărămidă 1 cărămidă întreagă pentru construcţie, arsură, bolovani de râu etc. (vezi planşele desenate: planul de situaţie desenat - pe cele patru niveluri suprapuse, de locuire atinse în săpătură şi planşa desenată cu nivelurile distincte, atinse în săpătură).

Fig. nr. 2

Complexele arheologice descoperite au fost, în principal, după locul exact şi după adâncimea la care acestea au apărut, următoarele:

- începând de la - 0,32 m, până la - 0,89 m, cât şi de la - 0,98 m, până la - 1,55 m, un cuptor mare de ars ceramica, cu două guri de ardere (vezi planşa desenată), construit din straturi succesive de bolovani masivi de râu (din râurile Milcov şi Putna).

Fig. nr. 3



- o vatră de foc, începând de la-0,98 m, până la- 1 ,55 m, constituită dintr-o alternanţă de fragmente din cărămidă roşiatică, subţire, arsă, cu straturi foarte subţiri din cărbune ars, construită din bolovani masivi de râu (ca şi mai sus), ce-i dau forma exactă, de vatră de foc.

- în interiorul cuptorului, tencuit uşor cu un var de culoare alb - negricios - de

·la arderea intensă - şi cu frecvente unne, foarte

întinse, de arsură (vezi planşa desenată), au fost descoperite fragmente de străchini, oale arse, căni cu 1 fără o toartă - de forme diverse, întregibile şi ne 1 întregibile, fragmente de fier - foarte corodat, fragmente de sticlă, cât şi bucăţi de oase de animale mari 1 mici de casă sau schelete mici întregi de animale (iepuri, păsări mici etc.), pentru hrană.

Fig. nr. 4

Dintre acestea, ceramica prezintă cele mai clare urme de arsură (fiind vorba de un nou centru de prelucrare - ardere a

ceramicii de secol XVIII, atribut dat şi de prezenţa cuptorului de ars oale descoperit aici, a vetrei de foc etc., în punctul cercetat în anul 1 997, "Grădina casei Ştefan". Sticla foarte lucioasă şi foarte bine şlefuită, descoperită aici nu mai poate tăia 1 răni pe cineva sau şlefui în continuare, deoarece a stat mult timp în pământ, căpătând un aspect lucios, translucid, irizant şi foarte neted, în acelaşi timp. Resturile fragmentare din fier 1 bucăţile aproape întregi de cuie, piroane, lacăte, balamale etc., descoperite, au fost foarte corodate, neputând fi restaurate în Laboratorul de restaurare - conservare al Muzeului

Vrancei. Sticla, de altfel, o parte din ceramica foarte arsă, corodată, fierul ruginit- întortocheat, cărămizile de construcţie etc. au constituit, 14 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


de asemenea, material pentru acest studiu. Ceramica prezentă este, în principal, constituentă a străchinilor, cănilor cu o toartă, a vaselor de tipul castroanelor, cu pictură interioară şi smălţuite cu un strat de angobă \atât pe interior, cât şi pe exterior.

În general, multe dintre obiectele descoperite au fost găsite la următoarele adâncimi:

- pe latura estică, între - 0,23 m, - O, 30 m, -0,48 m, bucăţi de fier corodat şi ceramică ne 1 întregibilă

- pe latura sudică, între -0,26 m, - 0,42 m, - 0,46 m, bucăţi de fier uzat şi ceramică de tipul cănilor cu o toartă etc.

- de la, aproximativ,-0,30 m-0,40 m, bolta din cărămizi a cuptorului de ars oale

- tot de la- 0,30 m- 0,40 m, bucăţi (fragmente) din temelie etc. (vezi planşele desenate).

Fig. nr. 5

4 angobă = înveliş de argilă opacă, de obicei colorat diferit de suport, care acoperă vasul ceramic după ce acesta s-a uscat, prin înmuiere într-o suspensie de pulbere fină dizolvată în apă (Radu Florescu, Hadrian Daicoviciu, Lucian Roşu, Dicţionar enciclopedic de artă veche a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 980, p. 32).



Stratigrafia generală a secţiunii S 1 1 1 997: - n ivelul de călcare (stratul de suprafaţă) - strat de pământ negru, ce conţine fragmente ceram1ce

întregi b i le - strat format d in micro-conglomerate, d in piatră cimentată - stratu l de pământ negru, ars, în care se iveşte bolta d in

ceramică a cuptoru lu i de ars oale - stratul negru, în care se formează vatra de foc - strat de culoare negru - cenuşie, cu fragmente d in cărămidă

de construcţie, de cu loare roşiatică şi bucăţi de fier corodat, sticlă etc. - un strat masiv (gros) de arsură, ce continuă stratul de

deasupra şi pe cel de dedesubt. pierzându-se înspre laturile de nord şi sud (eti lează)

- strntul a lcătuit d in bolovani de râu, ce formează temelia vetrei de foc şi a cuptoru lui (:::: - 1 ,00 m)

- penult imul strat de pământ galben, în care s-au mai găsit fragmente de căn i cu o toartă, de vase ne 1 întregibi le d in pastă de lut ars, de cu loare neagră - de la ardere, străchin i etc.

- stratul de pământ de cu loare galbenă săpat. în unele locuri, la :::: - 1 ,60 m - 1 ,65 m adâncime.

Profilurile stratigrafice ale secţiunii S 1 1 1997 şi ale

casetclor trasate În prelungire:

S 111997: profil perete estic (vezi planşa desenată)

- de la O m la - O, 1 6 m, pământ arabi l , amestecat (de cu loare negru cu ga lben)

- până la - 0,32 m, pământ negru cu pete galbene şi urme de arsură

- până la - OA2 m, pământul brun, cu pete galbene şi care prezintă, d in loc în loc, găuri de animale mic i de casă (vezi planşa), inclusiv urme de arsură

- un strat subţire de pământ brun - gălbui, cu fragmente ceram ice (de oale, căni , străchini , fier etc . }, până la- 0,50 m

1 6 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Mic sondaj arheologic in satul Risipiţi, comuna Milcovul judeţul Vrancea

- spre partea nordică, de la-0,50 m, la- 0,72 m, respectiv, -

0,82 m, pământul galben -loessoid, ce, în unele locuri coboară până la - 0,87 m, iar în partea sudică, spre secţiunea propriu - zisă, până la - O, 72 m, pământul brun - gălbui, loessoid, cu fragmente ceramice, urmat de stratul de pământ galben - argilos, de culoare brună, până la -0,87 m

- un strat foarte subţire de pământ de culoare roşie, foarte oxidat, cu pete negre, ce coboară de la -0,82 rn, din nord, până la -1,20 m, spre sud, fiind într-o coborâre aproape perpendiculară, de următoarele grosirni: spre nord-de la-0,82 m la-0,85 m, iar spre sud, de Ia- 1, Il m la- 1,20 m (atât cât s-a săpat spre sud). Deasupra acestui strat, în partea sudică, apare un strat de pământ de culoare galben -loessoidă (brun), ce urcă la-0,95 m, un strat de pământ brun

-negricios, cu urme de tencuială, de la-0,98 m la- 1,02 rn şi stratul de pământ galben-loessoid (brun), ce urmează pe cel argilos

- în partea nordică, �ub stratul subţire de pământ roşu puternic oxidat, se poate observa un strat de pământ galben - loessoid, ce coboară până la - 1,20 m, urmat de pământul viu (galben) săpat până la- 1,27 m (vezi planşa desenată).

S 111997: profil perete sudic (vezi planşa desenată)

Fig. nr. 6



-de la O m, la- O, 16 m, stratul de pământ arabil, amestecat, de culoare galben - negru

- până la - 0,32 m, un strat de pământ brun - negricios, cu urme puternice de arsură, ceramică etc.

- stratul de pământ de culoare brună, cu pete de culoare galbenă, steril, din punct de vedere arheologic, ce coboară până la -

#

0,45 m -până la-0,52 m, pământ brun-gălbui, cu pete puternice de

arsură şi stratul de tencuială albă - de la - 0,52 m la - 0,65 m, pământ brun - negricios, cu

ceramică, fier, sticlă etc. şi cărămidă de culoare roşie - urmează un strat de pământ de culoare galbenă, cu pete

brune, presărat de oxizi feroşi şi tencuială albă etc., ce coboară până la -0,87 m, cu amestec din unnătorul strat de pământ

- stratul de pământ brun -gălbui, cu pete de oxizi şi tencuială albastră şi roşie, ce intersectează pământul amestecat cu tencuială albă, strat ce coboară până la- 1 ,06 m

- stratul de pământ de culoare roşie, puternic oxidat, cu pete negre, săpat până la- 1,25 m (vezi planşa desenată).

Fig. nr. 7 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Casetă: profil perete estic (vezi planşa desenată) - de la O m la - 1 ,00 m, pământ curat, de culoare neagră, steril

din punct de vedere arheologic, cu uşoare urme de oase, fragmente de vase etc.

- stratul negru de pământ, cu tencuială de culoare albă, ce acoperă un strat masiv de bolovani de râu, strat ce coboară până la -1,50 m (baza cuptorului de ars oale din ceramică)

- pământul de culoare brun - negricios, săpat numai până la -

1,57 m (vezi planşa desenată).

Fig. nr. 8

Casetă: profil perete nordic (vezi planşa desenată)

- de la O m la - O, 17 m, stratul de pământ arabil, amestecat (galben cu negru)

- sub acesta, până la - 0,32 m, un strat de pământ de czlo e neagră, cu pete galbene şi urme de arsură

- pământ de culoare brună, cu fragmente de cărămizi rse şi foarte multă arsură neagră, strat ce coboară până la-0,42 m (intră în bolta cuptorului)

- 0,49 m, stratul de arsură neagră (pământul negru de la arsură), cu foarte multe fragmente de ceramică arsă .

- stratul de tencuială albă cu negru, ce suprapune 1 intersectează 1 înconjoară, în acelaşi timp, cuptorul foarte bine zidit cu



cărămizi şi bolovani de râu (de dimensiune mare), cuptor ce a fost descoperit între adâncimile: - 0,32 m (bolta acestuia) şi - 0,89 - 0,90 m (baza lui)

- stratul de culoare neagră, alcătuit din bolovani de râu, ce coboară până la - 1,25 m, de unde nu s-a mai săpat (s-a intrat în pământul galben- viu)- vezi planşa desenată -.

#

Fig. nr. 9

Materiale arheologice rezultate: În urma acestui mic sondaj arheologic, informativ 5, efectuat

în anul 1 997, au fost descoperite următoarele obiecte importante din punct de vedere arheologic, aparţinând Evului Mediu dezvoltat: căni cu o toartă (peste cinci tipuri de căni), ceşti, ceramică de tipul străchinilor (de două feluri: smălţuite pe exterior şi interior 1 nesmălţuite), vase din sticlă (pahare, boluri etc.), obiecte din fier

5 În anul 1997, nu se trecuse incă la clasificarea cercetărilor arheologice din România: cercetări arheologice de suprafaţă, cercetări arheologice preventive, supravegheri arheologice, cercetări sistematice etc. Exista posibilitatea efectuării unor sondaje arheologice (informative), in funcţie de importanţa acestora şi de propunerile venite din partea colaboratorilor, cât şi in funcţie de posibilităţile financiare ale instituţiilor participante la săp!turile de specialitate. 20 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


(piroane, zale, cuie etc.), tencuială de interior (albă, albastră şi roşie), cărămizi de construcţie (roşiatice ), bolovani de râu utilizaţi în construcţie (de mărime mijlocie) etc.- vezi fotografiile ataşate- .

Fig. nr. 10

Toate materialele arheologice descoperite, în urma supunerii lor la operaţiunile de restaurare - conservare în cadrul Laboratorului de restaurare - conservare al Muzeului Vrancei, au contribuit, alături de celelalte materiale existente, la îmbogăţirea patrimoniului judeţean al Muzeului Vrancei, odată cu descoperirea, în acelaşi timp, a unor noi centre de prelucrare ale ceramicii (de ars oale, de prelucrare etc.), în zona de la Curbura Carpaţilor, aparţinând secolelor al XVIII-lea -XIX-lea d.Ch.

Vestigiile arheologice descoperite în teren fac obiectul expoziţiilor permanente ale muzeului sau sunt expuse în cadrul unor expoziţii temporare, itinerante între muzee. În cazul în care, aceste obiecte sunt de o importanţă foarte mare (naţională), ele pot face parte din expoziţiile ce se organizează la nivel european (în vechiul spaţiu carpato- danubiano- pontic).


ÎNCEPUTURILE EVULUI MEDIU ÎN VRANCEA. CULTURA DRIDU

Mădălina Stănescu

Uni i arheologi înglobează toate descoperirile din secolele X - XIV, aparţinând populaţ iei locale din interfluviul de l im itat de Prut şi N istru, în aşa numita Cultura ba/cana - dunăreană, termen prin care alţi special işti români şi străini desemnează numai Cultura Dridu (secolele V III - X I) . Pentru această Cultură s-a mai folosit şi denumirea de Cultura carpato dunăreană. ba/cana - carpatică sau

Cultura primului {arat bulf!ar 1• Săpături le efectuate în ultimele deceni i au vizat în mai mare

măsură obiective arheologice din perioada de evoluţie a Culturii Dridu, punându-se accent îndeosebi pe cercetarea arheologică a aşezări lor, numărul necropolelor fiind redus.

La originea întregi i dezvoltări a acestei culturi stă Cultura daca - romană şi cea Jn·m·incială romana- bizantină�. Asemănările ce se pot constata pe arii geografice mai largi decât nordul şi sudul Dunări i , decurg d in ongmea comună provincială bizantină. Elementele de Cultură romano - bizantină sunt răspândite atât la nordul , cât şi la sudul Dunări i . Conceptul de Cultură Dridu trebuie înţe les pentru med i i le cu caracter rural a le secolele lor V I I I - X I'.

1 Victor Spinei. Moldova in secolele XI - XI, Editura Ştiinţifică şi Encic loped ică, Bucureşti 19 82, p. 83. 2 Eugenia Zaharia, Sâpliturile de la Dridu. Contributii la arheologia şi istoria perioadei de formare a poporului român, Editura Academiei R. S . R . .

Bucureşti 1967, p. 97. 'Ibidem. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Începuturile Evului Mediu în Vrancea. Cultura Dridu.

Situarea în timp a Cu lturii Dridu este făcută pe baza ceramici i . prin analogie cu descoperiri le tăcute la Dinogeţia şi Păcuiul lu i Soare. unde s-au găsit alături de ceramică (asemănătoare cu cea descoperită la Dridu) şi monede 4•

O a doua problemă legată de această Cultură o constituie apartenenţa ei etn ică. Această problemă a provocat aprinse controverse în rându l spec ial işti lor, fără a se forma un consens al opini i lor exprimate. Soluţi i le unilaterale, de felu l celor prin care se apreciază ca exhaustiv ro lul unei s ingure populaţii la geneza acestei cu lturi, ignoră ştiri le oferite de izvoarele scrise. De altfel, o un itate etn ică a spaţ iu lui atât de vast în care este răspândită Cultura Dridu, înglobând regiuni foa11e întinse de pe ambele maluri ale Dunări i , este contrară real ităţi lor istorice. Se poate admite. după cum afirma Ion Nestor. că preponderenta elementulu i romanic este mai mare la nordul fluviului . în timp ce între Dunăre şi Balcani elementul dominant era cel slavo - bu lgar 5• Cercetători i bu lgari socotesc că această Cu ltură este o creaţie slavo - bulgară, iar prezenţa ei la nordul Dunări i se expl ică prin extinderea în secolele IX - XI a Ţaratu lui Bulgar în aceste regiuni 6.

Cercetătorii români nu sunt de acord cu afirmaţi i le celor bulgari, descoperi ri le arheologice de la începutu l ani lor 1960, în zona de sud a Român iei, confirmă această teorie. Între secolele VI - X, la nordul Dunări i se constată complexe de locu ire ale populaţiei locale, de caracter romanic. care au intrat în contact cu slav i i de la sud de Dunăre. Aceştia au împrumutat e lemente de Cultură de la localn ici -reprezentanţii unei cu lturi şi c ivi l izaţi i net superioare. Revelatoare sunt descoperiri le de la l poteşti. Boziei - Cândeşti, Vadul Săpat. IzvoruL Târgşorul şi de la numeroasele aşezări de lângă Bucureşti . Descoperiri le d in aceste local ităţi aduc dovada existenţei unei populaţ i i romanice locale. înainte şi după instalarea slavi lor în

4 Ibidem p. 1 35 . 5 Victor Spinei, op. cit. , p . 85 . 6 Eugenia Zaharia, op. cit . . p. 1 39.



regiuni le Dunări i . Aflate la nord şi la sud de Dunăre, ele alcătuiesc fondul cu ltural din care se dezvoltă Cultura Dridu 7•

Grupul Dridu face parte d in aspectele Culturii provinciale bizantine şi nu este o creaţie proprie statului bulgar. Continuând a aduce argumente pentru a demonstra originea romano - bizant ină a Cu ltur i i , se ap)lează la ceramică. atât prin formă şi mai ales prin decor. Din punctul de vedere al origin i i. forma oalei Dridu, ca şi decoru l format din striuri orizontale continue sau d istanţate, ve1ticale sau în val, derivă din oala romană 8 .

I dentificarea culturilor existente între epoca romană şi secolul a l X - lea, cu lturi care sunt fondul etnic ş i cultural pe baza căruia s-a format Cultura Dridu, vor răspunde la semnele de întrebare legate de originea etn ică a acesteia.

Existenţa Culturi i Dridu la nordul cât şi la sudul Dunării se expl ică prin fondul tracic comun care a existat în tot acest spaţ iu şi pe care s-a petrecut romanizarea între secolele 1 - VI I . proces continuat apoi de Imperiu l roman de răsărit. Argumente majore pentru confirmarea continu ităţ i i Cu lturi i în ţara noastră, se găsesc în aşezarea de la Bratei (secolele V - VI) . În spaţ iu l Daciei şi al celor două Moesi i , roman izarea a avut drept rezultat dezvoltarea unei cu lturi comune. Peste acest fond etn ic ş i cultural la sud de Dunăre s-au aşezat slav i i şi bu lgari i în secolele VI - V I I . Aceştia au adoptat o Cultură ale cărei origini ş i începuturi, prin urmărirea continu ităţ i i culturii materiale din secolul al I l - lea până în secolul a l XIV - lea, sunt cu câteva sute de ani mai vechi decât apariţia lor la Dunăre. În această perioadă, pe tot teritoriul ţări i noastre se dezvoltă Cultura Dridu 9.

Aşezările Culturi i Dridu sunt situate de obicei pe terasele inferioare ale râurilor, pe pantele joase din preajma unor dealuri, pe

7 Ibidem, p. 1 44. s Ibidem, p. 1 47 . 9 Ibidem. p. 1 65 . 24 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


podişurile şi în hârtoapele scunde, rar pe terasele medi i 10• Sunt de obicei nefortificate, de t ipul satelor şi târgurilor, uneori chiar aglomerări de sate şi chiar început de v iaţă urbană - exemplul cel mai elocvent fiind cetăţ i le de la Dunăre.

Ca locuinţă, populaţia Culturii Dridu folosea bordeiul şi semibordeiul, locu inţele de suprafaţă fiind foarte rare. Forma locuinţelor era dreptunghiu lară, pătrată, rectangulară şi, mai rar, forma rotundă. Dimensiuni le sunt cuprinse între 3 - 8 m (caz rar întâlnit), media fiind de 4 1 4 m.

Bordeiele erau prevăzute cu vatră şi unele cu cuptor. Vatra era aşezată de regulă într-un colţ, având d imensiuni mari, aproape 1 m, forma rotundă, înconjurată de pietre. Aşezările erau prevăzute cu podea din lut bătut 11•

Bordeiele din faza a doua a Culturi i au dimensiuni mai m ic i , laturile având aproximativ 3,5 m şi adânc ime cuprinsă între 0,5 m şi 0,8 m, formele fiind aceleaşi .

La toate fazele Cultur i i , locuinţele erau înă lţate de pe margini cu stâlpi groşi pe care se sprij inea acoperişu l . Gropile bordeielor sunt săpate în trepte cu pereţ i i uşor încl inaţi, forma fi ind mai strâmtă la fund, scopul urmărit era o rezistenţă mai mare a pereţi lor.

Diferenţa dintre cele două n ivele de locuire a aşezări lor Dridu constă în instalaţi i le pentru foc . În cele d in perioada mai veche se găsesc vetre iar în cele d in perioada mai recentă se găsesc pietrare. O a ltă deosebire constă în faptul că pentru bordeiele d in primul nivel, podeaua este lutu ită 12•

Pietrarele sunt construite la suprafaţă, având forma unui cub de pietre ridicat pe o talpă din pietre mari aşezate pe trei laturi, fo losind drept vatră locul cuprins între pietre.

10 Ioan Mitrea, Cultura Dridu între CarpaJi şi Siret, în Carpica. Culegere de studii şi comun icări , Bacău. 1 972, p. 1 1 7. 1 1 Ibidem, p. 1 1 9 . 12 Ibidem, p. 1 20.



Necropolele sunt prezente în toate aşezările Culturi i , numărul lor d iferă de la o zonă la a lta. Dacă pentru teritoriul Munten iei şi zona Dunării acestea sunt destul de răspândite, în Moldova numărul acestora este mic. Necropolele sunt de incineraţie şi de inhumaţie. Cele de incineraţie sunt puţin numeroase şi apar pentru etapa cea mai timpurie a CultLJri i , iar cele de inhumaţie predomină în etapele următoare ' ' . Înhumările erau făcute ori în poziţie chirc ită, ori în poziţie întinsă, orientate după ritual creştin. în gropi ova le sau rectangulare. cenotafe şi tumul i . Inventarul morm intelor este destul de bogat. Cele mai frecvente obiecte descoperite sunt fragmentele ceramice, catarame, apl ice, butoni , cercei, inele, p iese de harnaşament, cuţite.

Ceramica Culturi i Dridu este de origine romană, fapt doved it de forma ş i decorul vaselor, ş i cuprinde două grupe, notate cu grupa A şi grupa B .

Vasele d i n prima categorie sunt d i n pastă c u nis ip mult ş i p ietricele, lucrate l a roata înceată de mână, prezentând uneori ş i ocru roşu. În interiorul vaselor se pot observa urmele instrumentului d in lemn cu care au fost neteziţi pereţ i i . Ornamentarea ceramic i i este formată d in incizi i rea l izate cu ajutorul unui p ieptene care lasă în pasta moale a suprafeţei vasului benzi de şănţu leţe mai late sau mai fine. Elementele care formează ornamentica sunt trei striuri orizontale, vert ica le sau obl ice, benzile în val şi împunsături le, toate tăcute cu acelaşi instrument. Din aceste tre i , doar striurile orizontale şi benzi le în val pot forma singure decorul unui vas, în timp ce împunsături le se

- A • 14 gasesc m asoc tere . Striuri le orizontale sunt nel ipsite la toate n ivelele şi fazele

Cu lturii Dridu. ele acoperind întreaga suprafaţă a vasulu i . Acestea pot constitui s ingure decorul vaselor.

n Victor Spinei, op. cit., p. 85. 14 Valeriu Sârbu. Consideraţii privind tipologia şi terminologia ceramicii locale din secolele IX - XI. zona Dumirii de jos, în Studii şi comuniciiri, voi . ! I l . Focşani, 1 980, p. 94 - 95 . 26 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


O altă caracteristică a Culturi i îl constituie şi decorul real izat din striuri orizontale peste care s-au trasat l in i i în benzi ve11icale sau obl ice.

Un u ltim element caracteristic îl constituie benzi le de împunsături sau trăsături mai late, făcute de d inţi i pieptenului sau cu rotiţa d inţată, acestea nu apar niciodată singure pe vas 15•

Grupa B a ceramici i cuprinde vase cu torţi sau fără torţi şi sunt lucrate din pastă fină, fără nis ip, lustruite şi decorate cu l in i i verticale, oblice sau în reţea. Se mai întâ lneşte şi decorul format d in benzi de l in i i incizate, orizontale sau în va l , caneluri sau dungi în re l ief. Pentru această grupă de vase au fost notate patru forme princ ipale:

a) vase fără tm1i - oa le b) vase scunde, de formă globulară, cu două torţi m 1c1

aşezate între gât şi umăr c) amfore - vase cu două torţi care coboară de pe gâtui înalt,

c i l indric cu umeri rotunzi ca o cupolă d) cana cu o toa11ă

Decorul grupei 8 cuprinde patru tipuri: 1 ) decor format d intr-o reţea de l in i i lustruite cuprinse între

benzi de l in i i incizate 2) decor cu l in i i lustruite, uneori cuprinse între benzi d in

câteva l in i i incizate 3) amforele nu prezintă decor complex ci doar l in i i lustruite,

verticale sau în reţea 4) decor format din l in i i incizate continui i făcute cu

pieptenele, asemănător celui d in grupa A 16•

15 Dan Gh. Teodor, Contrihu(ii la cunoaşterea Culturii Dridu pe teritoriul Moldo1·ei. în Studii şi Cercetâri de Istorie Veche. (în continuare se va cita: S .C . I .V.), numărul 2. Tomul 1 9. Editura Academiei Republici i Social iste România, Bucureşti. 1968. p. 268- 269. 16 Eugenia Zaharia. op. cit . . p. 85 - 86.



Uneltele

Metalurgia fierului este atestată în aşezările acestei Culturi atât prin descoperirea bucăţi lor de zgură sau chiar a lupelor de fier, cât ş i prin bogăţia obiectelor. Cele mai des întâlnite obiecte din fier sunt uneltele agricole, agricu ltura fi ind ocupaţia principală a acestor comunităţi 17• Di!,1tre acestea amintim seceri le, brăzdarele, cuţitele de plug, cuţite pentru v ie, dar şi alte obiecte din fier precum cuie, săgeţi , verigi, cuţite, scări de şa 18• Descoperirea lupelor din fier sau a bucăţilor de zgură în aşezări, atestă prelucrarea locală a minereului, o a ltă ocupaţie a acestor comunităţi 19•

Din bronz, alamă sau argint erau prelucrate obiectele de podoabă întâln ite atât în aşezări cât şi în necropole. D intre acestea am intim brelocuri de pandantive, cercei, inele, butoni . Destu l de rare pentru această perioada sunt obiectele din sticlă, material folosit pentru fabricarea mărgelelor.

Un a lt material folosit de comunităţi le Dridu pentru confecţionarea obiectelor de uz casnic era osu l . Din el se fabricau împungătoarele, mânerele, fluiere, ace . Alături de aceste obiecte din os s-au găsit numeroase fusaiole din lut de formă ci l indrică aplatizată sau b itronconică, unele fi ind ornamentate 10.

Legături le comunităţi lor Dridu, cu lumea bizantină sunt i lustrate de descoperirile monetare, care, deşi rare, punctează cu certitud ine o activitate economică dezvoltată cu aceasta. Monedele care au c irculat sunt în majoritatea cazuri lor d in bronz. Pe teritoriul Vrancei singurele descoperiri monetare din această perioadă s-au făcut

17 Ioan Mitrea, op. cit., p. 1 2 1 . 1 8 Dan Gh. Teodor, op. cit. , p. 238. 19 Gheorghe Constantinescu, Unelte folosite pe teritoriul judefului Vrancea in sec. IV - XII, 1n Vrancea Studii şi comunicări, voi . V I I I - X, Focşani, 1 99 1 , e· 1 1 2 . _o Ibidem, p. 1 39 . 28 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


întâmplător în zona Panciu, şi sunt datate începând cu secolul al XI -lea până în secolul al X IV - lea 21•

Cele două ocupaţii principale ale comunităţilor Culturi i Dridu erau agricultura şi creşterea animalelor. Fragmentele de seceri, brăzdare şi de râşniţe din piatră, alături de p leava şi paiele tocate folosite la fabricarea chirpici lor, dovedesc o practicare regulată a agriCulturi i . Creşterea animalelor, ca şi ocupaţie principală, este susţinută de numărul semnificativ de oase de cornute mari şi mici , porcine, găini şi gâşte descoperit în fiecare locuinţă 22. Torsul şi ţesutul erau ocupaţi i casnice, răspândite în toată zona de extindere a Culturii, fapt dovedit de prezenţa fusaiolelor în locuinţe.

Printre meşteşuguri le special izate şi avansate, metal urgia fieru lui şi olăritul sunt cel mai bine documentate.

Toate aceste caracteristici, sublin iate mai sus, sunt bine reprezentate în întreaga zonă de Curbură a Carpaţi lor, numărul descoperirilor arheologice trecând de 42 de puncte, aşezări şi necropole.

În zona Vrancei, aşezările Culturii Dridu erau răspândite pe toate treptele de re l ief. Cele mai importante descoperiri s-au tăcut la Bârseşti şi Spu lber - pentru zona de munte, la Budeşti , Dragos loveni. Domneşti şi Jariştea în zona colinară pe terasele inferioare ale apelor. La Adjudul Vechi, Vârteşcoiu, Crucea de Sus - Panciu, Lespezi ( Homocea, aşezările apar pe terasele superioare ale apelor, iar în zona de şes, unde regăsim faza finală a Culturi i, la Răstoaca, Câmpineanca, Gugeşti, Tâmboieşti, Obrej iţa, Voietin 23 .

Tipurile de locuinţe nu diferă de la o zonă la alta, ele sunt aceleaşi pentru toate regiuni le în care este atestată cultura.

La Spulber şi la Bârseşti, au fost descoperite întâmplător n ivele de locuire încadrate cronologic cu ajutorul fragmentelor

21 Anton Paragină, !'iese din secolele XI - XIV descoperite in ;onu de Curbură a Carpaţilor, în Musaios, voi. IV, partea 1, Buzău, 1 994, p. 223. 2 2 Eugenia Zaharia, op. c:il . . p. 1 64 . 2 ] Anton Paragină, op. cit . . p. 34.



ceramice în secolele IX - XI . Nu au fost efectuate cercetări s istematice�4.

La Budeşti au fost descoperite întâmplător, în 1 964, câteva piese d in fier - două brăzdare de plug, o scară de şa, trei cuţite de plug, un cârl ig şi o bară de fier. În 1 978, în apropierea locu lui unde a fost descoperit tezaurul de unelte, au apărut numeroase fragmente ceratmce cu· decor striat sau în reţea, fragmente de conductă, cărămizi, dar şi urmele unei lo�uinţe, care după formă şi d imens iuni este un bordei . Locuinţa era prevăzută cu cuptor. Piesele descoperite în cele două puncte îşi găsesc analogi i în aşezările de la Dridu. Bucov. Bucureşti , Dragosloveni, Răstoaca, Dinogeţia.

Principalele ocupaţii ale locu itorilor din Budeşti, după cum o arată piesele descoperite. erau agricu ltura şi prelucrarea metalelor, nefiind străini nici de creşterea animalelor.

Aşezarea se încadrează cronologic între secolele IX - XI , perioada de înflorire a Culturi i Dridu �5.

Dragosioveni. În 1 963 în urma unor lucrări agricole a fost descoperit, pe terasa mij locie a malului drept al râu lui Râmna, un depozit de unelte şi arme din Evu l Mediu timpuriu . Obiectele descoperite - 60 de piese - întregi sau fragmentare, sunt unelte agri�ole, unelte de fierărie, arme şi piese de harnaşament.

Obiectele nu au făcut parte d in inventarul vreunui bordei sau ate l ier meşteşugăresc, ele formau un depozit aflat în cadru l aşezării feudale timpuri i . În apropiere de locul descoperiri i lor existau complexe din epoca feudală timpurie. fapt confirmat de descoperirea în punctul .. La ARuzi" a unei aşezări de secol X, pe baza ceramici i cu decor d in l in i i orizontale asociate cu grupuri de l in i i verticale sau obl ice d ispuse d in loc în loc pe umărul vasului, dar şi unele fragmente d intr-o conductă de apă. Un a lt indiciu este şi descoperirea unor

�� lhidem. �5 Gheorghe Constantinescu. Descoperiri arheologice din secolele IX - XI pe feritoriul lucalitti{ii Bzuleşfi. în Studii şi comunicâri. voi. III. Focşani. 1980. p. 7 1 . 30 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


fragmente de u lc ioare amforoidale lucrate din pastă fină, specifice secolu lui al X -lea.

Număru l mare de piese descoperite, brăzdare de plug, cuţite de plug, n icovale. topoare de luptă, piese de harnaşament, demonstrează gradul rid icat de dezvoltare la care ajunsese meşteşugul prelucrări i fieru lui şi agricu ltura în secolul al X - lea pe teritoriu l ţări i noastre şi mai ales în zona cuprinsă între Munţii Vrancei şi S iret �6•

Cu ocazia unor lucrări agricole în satul Jariştea, au fost descoperite întâmplător două piese d in fier, un cuţit de tăiat la vie şi un topor. Cuţite asemănătoare au mai fost descoperite şi în a lte aşezări d in Moldova fi ind încadrate cronologic între secolele X - XL iar toporu l după d imensiune, forma şi modul de prindere al cozii este atribuit secolului al XI - lea. Descoperirea acestor piese au o imp011anţă deosebită deoarece atestă ca ocupaţie principală v it icu ltura, ocupaţie care se menţine până în zi lele noastre �7.

La Adjudul - Vechi a fost descoperit întâmplător un n ivel de locuire contemporan Culturi i Dridu . Cea mai semnificativă piesă descoperită este un engolpion d in bronz cu inscripţia în l imba greacă "Sfântul Gheorghe" datată d in secolele X - XI �K.

În satu l Vârteşcoiu, cu ocazia înfiinţării carierei de argi lă au fost descoperite unele vestigi i arheologice apa•1inând Epoci i bronzu lui şi feudalismului timpuriu. Primele cercetări sistematice au început în 1 986 pe terasa sl:perioară dreaptă a râu lu i Mi lcov, unde. pe un promotoriu de peste 2 ha, au fost evidenţiate mai mu lte nivele de locuire începând din Neolitic până în Evu l med iu timpuriu. Cel mai

26 Maria Comşa. Gh. Constantinescu, Depo:::itul de unelte şi arme din Epoca feudalci timpurie tbmperit la Dragosl01·eni, în S. CI. V., tomul 20, voi. 3. Editura Academiei R. S . R. , Bucureşti, 1969, p. 433 - 434. 2 7 Anton Paragină. Dmtii piese de metal dinfeudalismul timpuriu descoperite În comuna .Jariştea,jude(ul Vrancea. în Studii şi comunicări, voi. 1, Focşani . 1978, p. 82 - 83 o

2H Alexandru Artimon, Anton Paragină. Descoperirile arheologice de la Adjudul Vechi şi semnifica(ia lor istorică, în Vrancea. Studii şi comunicări. voi . IV. Focşani, 1 98 1 . p. 1 50 .



semnificativ strat de Cu ltură aparţine Epoci i bronzului cu trei n ivele de locu ire 29.

Peste stratu l de Cultură d in Epoca bronzu lu i se suprapune un strat de Cultură sporadic, care aparţine feudal ismului timpuriu, mai exact secolele XI - X I I I . Au fost identificate cinci locuinţe adâncite. Locu inţele au . forma rectangulară cu colţuri le rotunj ite şi sunt prevăzute cu vatră, doar unul d in bordeie are şi cuptor. Materialu l arheologic descoperit este a lcătuit d in : - fragmente ceramice apar1inând unor vase borcan de mici d imensiuni , amfore. lucrate la roată d in pastă de bună cal itate cu decor constând din l in i i paralele incizate pe pântecul vasu lui; numeroase cu ie din fier; o lamă de cuţit; un vârf de săgeată; zgură din fier şi câteva za le 10.

Materia lu l arheologic descoperit în cele cinci locuinţe îşi găseşte analogi i la Dunărea de Jos ş i la Păcuiul lu i Soare 1 1 .

În zona Panciu au fost descoperite întâmplător opt monede, bătute d in bronz, de formă sch ifată. Monedele se încadrează cronologic pe o perioadă relativ scurtă, secolele XI - XIV. Descoperirea monedelor bizantine în această zonă demonstrează faptul că relaţi i le cu lumea bizailtină nu au fost întrerupte în timpul u lt imi lor . . �, mrgraton ·

- . Aşezarea de la Lespezi Homocea a fost descoperită cu ocazia

unor cercetări de salvare şi se încadrează cronologic între secolele V I I I - IX. Săpături le efectuate cu această ocazie au dus la dezvelirea unei locuinţe de tip bordei de formă rectangu lară, având un cuptor d in piatră. Inventarul descoperit este format d in ceramică lucrată cu mâna şi ceramică lucrată la roată. Decorul este simplu format din benzi de striuri drepte şi vălur ite . Pe baza ceramici i descoperite şi a formei

�9 V ictor Bobi, Anton Paragină, Sanlierul arheologic de la Vârteşcoiu -Cercetlirile din anii 1 986 - /Y88, în Vrancea. Studii şi comunicâri. voi . V I I I - X. Focşan i, 199 1 , p. 46. >o Ibidem. p. 47. 3 1 Ibidem, p. 48. 3� Anton Paragină. Piese din secolele XI - XIV descoperite in zona de curhurâ a Carpatilor, în Mousaios. voi. IV, partea 1, Buzău 1 994, p. 223 . 32 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Începutu rile Evului Mediu în Vrancea. Cultura Dridu.

bordeiului . aşezarea aparţine primei etape a Culturii Dridu, secolu l IX33 •

În local itatea Câmpineanca, cu ocazia desfundări i unui teren în vederea plantări i cu v iţă de v ie, s-au descoperit întâmplător câteva obiecte din fier şi mai multe fragmente ceramice. În 1 973 au început cercetări le sistematice la Câmpineanca în locu l care părea a fi o aşezare Dridu . Au fost descoperite locuinţe de tip bordei, care erau prevăzute cu cuptor sau pietrar. Inventaru l descoperit în locuinţe şi în stratul de Cultură este numeros ş i constă în fragmente ceramice, l ucrate la roată, fragmente de cărămizi, un cuţit, o săgeată, bucăţi de zgură de fier, fusaiole, o n icovală, un topor de luptă 34.

Ceramica cuprinde două categori i : vase fără tor1i ornamentată cu motive rea l izate cu pieptenele formând striuri . benzi în val şi împunsături şi o a doua categorie, vase cu sau fără torţi lucrate din pastă fină decorate cu l ini i lustruite şi mai rar cu l ini i incizate sau canelur i . Cele mai importante fragmente ceramice găsite sunt şase funduri de vase care au ştampi le în re l ief. Pe unul din fundurile de vase apare o ştampi lă în formă de stea care apare şi pe ceramica descoperită la Dridu 35 .

În urma anal ize i materia lu lu i descoperit se pare că locu itorii acestei aşezări se ocupau cu agricu ltura, creşterea animalelor, pre lucrarea fieru lu i şi confecţionarea ceramic i i . Întregul complex cercetat. ana l iza tipu lu i de locu inţă, a ceramici i . a unelte lor încadrează aşezarea în perioada de înflorire a Cu lturi i Dridu (secolele X - XI) şi îşi găseşte analogi i în aşezarea de la Dridu .1r. .

Se pare că în secolele IX - X, în zona oraşu lu i Focşani a existat o for1ificaţ ie. Existenţa aşezări lor Dridu de jur împrejurul

D Ioan Mitrea, Cerct!tliri arheologice privind secolele IV - XI În judetul Vrancea, în Vrancea Studii şi comunicliri. voi. L Focşani, 1 978, p. 5 1 -52. 3� Ioan Mitrea. V ictor Ni:'lmoloşanu. Cercetiiri arheologice in aşezarea de la Câmpineanca, în Studii şi cercetc'iri ştiin{ijice. (Seria istorie - filologie), Bacău. 1 974. p. 6 1 . .1s lhidem. p. 67. 36 lhirlem, p. 69.



Focşaniulu i . a descoperirilor întâmplătoare încadrate cronologic între secolele IX - XI prezintă o analogie de situaţie cu descoperirile de la S ion - Prahova, Bucov - Plo ieşti, Bucureşti, Radovanu n Se presupune că această fmtificaţie avea ca funcţie principală păzirea unui drum comercial care făcea legătura Moldovei cu Dunărea. În apropierea �ocşaniu lu i acest drum se despărţea în trei ramuri . Prima ramificaţie se îndrepta spre sud vest, către Bucureşti ş i mai jos spre Dunăre, a doua mergea spre sud - est până la confluenţa râu lu i Buzău cu S i retu l unde se despărţea în două, prima mergând spre Brăi la, iar a doua făcea legătura cu cetăţi le de la Dunăre. Capidava, Arubbium, Beroe, ajungând până la Durostorum. A tre ia ramificaţie mergea spre Galaţi 38 •

În ansamblul lor. cercetările arheologice din judeţul Vrancea, la care ne-am referit, v in să puncteze. cu dovezi de necontestat, o continu itate de v iaţă a popu laţiei autohtone, d in epoca cristal izării romanităţi i orientale, secolele IV - VL până târziu, în secolele X - XI, când poporul român era pe depl in constituit .w .

Pentru zona judeţu lu i Vrancea se pare că princ ipalele activ ităţi ale comunităţilor Cu lturi i Dridu erau agricu ltura şi prelucrarea fieru lu i . Această populaţie îşi valorifica surplusul de cereale şi animale lumi i sud - dunărene, acest lucru fi ind demonstrat de monede şi ceramica de influenţă romană descoperite în aşezări . Practicarea agriCulturi i în această zonă a fost posibi lă datorită organizări i soc ial economice superioare a obşti i săteşti autohtone. Aceasta, spre deosebire de populaţ i i le migratoare rămase până târziu genti l ice, erau

37 Maria Comşa, Un drum care lega ţinutul Vrancei de Dunăre şi existenţa unui cnezat pe Valea Putnf:'i În secolele IX - X: în Vrancea. Studii şi comunicciri, voi . V - V I I ( 1 982 - 1 984), Focşan i, 1 984, p. 39 - 40. 38 Ibidem p. 4 1 . 39 Ioan Mitrea, Cercetciri arheologice privind secolele IV - XI În judeţul Vrancea, în Vrancea. Studii şi comunicciri, voi . 1, Focşani, 1 978. p. 59 - 60. 34 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


constJttute teritorial pe criteriu l proprietăţi i private l iberă şi al o - o o ·10 propnetaţu comune .

În această perioadă satele se mutau destul de des de pe o vatră pe alta, revenind totuşi după un anumit număr de ani pe acelaşi perimetru . Deplasările se făceau cu scopul găsiri i de noi pământuri arabi le.

Numeroasele descoperiri arheologice d in judeţ atribu ite Cu lturii Dridu, relevă stadiu l dezvoltat al organizării soc ial-economice a comun ităţi lor locale şi producţiei, datorată creşteri i animalelor, agriCu lturii şi meşteşugulu i prelucrării fierului . Toate acestea confirmă sedentarismul populaţiei româneşti, pe deplin cristal izate, în zona Vrancei în secolele IX - XI .

�o Gheorghe Constantinescu, Unelte folosite pe teritoriul jude(ului Vruncea . . . , p. 1 1 4 .


UN PUTNEAN PE TRONUL MOLDOVEI: ŞTEFAN TOMŞA AL II-LEA

(161 1 - 16 1 5, 1621 - 1623)

Horia Dumitrescu

Istoria Vrancei a consemnat pentru secolul al XVI I -lea un fapt unic. dar cu totul remarcabi l : doi boieri putneni au deven it domn i a i Mo ldove i .

Primul d intre ei a fost Ştefan Tomşa. Acesta se dădea drept fiu al voievodulu i Tomşa 1 , cel care înlăturase pe Despot � şi isprăvise tăiat de Ieşi l a Lwow (Lemberg), în mai 1 564, sub pretextu l că făcuse nişte prădăciuni în Polon ia, la începutul domniei sale, fi ind înmormântat în biserica ortodoxă din local itate. F i l iaţia e însă nesigură. Dacă într-adevăr, a fost fiu l lu i Tomşa. atunci n-a putut fi decât fiu nelegitim � .

1 Ştefan Tomşa 1. Domn al Moldovei de la 9 august 1 563 - între 20 februarie şi 4 martie 1 564. În B iserica din Buneşti în Suceava se află o inscripţie:

. . Acest aer 1-u jâcut piosul domn /o Ste/im Voievod . .fiu al rliposatului Tomşa Voievod şi al so(iei suie Acsinia, şi s-a dat bisericii domneşti din laşi, anul / 6 / 3 " (Apud Octav - George Lecca. Familiile boiereşti române. Istorie şi genealogie (dupli i::voare aute/1/ice). Cu adnotări. completări şi desene de Mateiu Caragia le, Ediţie de Alexandru Condeescu. Editura Litera, Bucureşti. p. 555) . 2 Iacob Heraclidc Despotul (Ioan - Voievod) a domnit între 18 noiembrie 1 56 1 - 9 noiembrie 1 563 . reprezentând în istoria românească prima domnie a unui străin (Vezi Adina Berciu - Drăghicescu, O domnie umanistci in Moldol '(l. De.IJ)()f - Vodli. Editura Albatros. Bucureşti, 1 980, passim). 1 Constantin C . G iurescu, Istoria Românilor, vo i . I I I , Partea Întâi, Dela moartea lui Mihai Vitea::ul piinii la sfârşitul Epocei Fanariote (1601 - /821), Cu 1 43 de figuri în text şi 7 hărţi afară din text, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă. Bucureşti. 1 942, p. 1 6 . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

U n putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al Il-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 162 1 - 1 623)

M iron Cost in îl arată . , dirept moldovan, din sat din Oteşti, de pre pirăul ce să chiamă Răcătăul, În tinutul Putnei " 4•

Tomşa a avut o tinereţe aventuroasă. Bun ostaş, el a luptat ca mercenar prin multe părţi, ajungând până în Pirinei, unde a luat parte în armata franceză a lu i Henric al IV-lea5 la ased iul cetăţ i i Jaca, împotriva armatei spaniole a lui F i l ip al l i - lea 6•

Din ace le meleaguri apusene adusese e l pe întîia sa soţie, Ginevra 7. Nu s-a întors în ţară, ci s-a angajat ca lefegiu în slujba lui Ştefan Bathori, regele Poloniei 8, după cum spune chiar un cronicar polon, Piasecki . Din Polonia a trecut la I stanbul, legând mare prietenie cu ienicerii, alături de care a luptat împotriva perş i lor 9 •

Curaju l şi v i rtuţ i le lu i ostăşeşti i-au fost pe plac marelu i vizir Mehmed - paşa Giorgianul 10 •

� Miron Costin. Letopise(ul Ţlirii Moldm·ei, Ediţie îngrij ită ş i prefaţată de Emi l Boldan. Editura Tineretu lui . Bucureşti. 1 956. p. 5 7 . 5 Henric al IV-lea. Rege al Navarrei ( 1 572 - 1 6 1 0) şi al Franţei ( 1 5 89 -1 6 1 0) .

6 Filip al 1 1-lca. Rege al Spaniei ( 1 556 - 1 598). rege al Neapole lui. Sici l iei şi Portugaliei ( 1 5 80 - 1 598). 7 C. Ganc. Trecute \'iefi de doamne şi domnife, vo i . 1. Ediţie îngrij ită de Victor Leahu, Editura Jun imea. Iaşi, 1 97 1 , p. 1 85 . � Ştefan Bat hori. Voievod (25 mai 1 57 1 - februarie 1 576) şi principe ( 1 576 -1 5 83) al Transi lvan iei . rege al Poloniei ( 1 4 decembrie 1 575 - 1 3 decembrie 1 5 86).

9 Ri'\zboiul dintre I mperiul Otoman şi Persia a început în anul 1 578 pentru suprematie în Anatolia răsăriteană şi pentru satisfacerea aspiraţi i lor de glorie ale unor paşale. A durat. cu unele întreruperi. câteva decen ii . cu victorii şi înfrângeri de o parte şi de alta. Pacea s-a încheiat în 1 639 ca urmare a vestitelor campan ii ale sultanului Murad al I V -lea ( 1 O septembrie 1 623 -9 februarie 1 640) asupra Erevanului ( 1 63 5) şi Bagdadului - 1 63 8 ( Vezi Mustafa Al i Mehmed, Istoria Turcilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 976, p. 22 1 . 1 0 Nic . Densuşianu. Domnii glorioşi şi clipitanii celebri ai Ţărilor Române. Breviar istoric pentru rli:::boaiele mari şi Învingerile strcilucite ale oştilor române, voi . 1 , R.eg,aul României (Ţara Româneascci şi Moldm·a). Scriere postumă publicată d in însi'\rcinarea . . Asociafiunii Pentru Literatura Română


Horia Dumitrescu

Nemulţumit de copi lu l - voievod Constantin Movi lă 1 1 , care era prea devotat poloni lor, su ltanul Ahmed 1 1� 1-a trimis în locul său, ca domn, pe Ştefan Tomşa (după I l noiembrie 1 6 1 1 ) care, în timpul acesta, se afla ca reprezentant al Movi leşt i lor la Constantinopol.

Aşadar, e l îşi începe domnia nu ales de boieri, ci impus de la Constantinopol, cu ajutorul unei oşti turca - tătare - muntene, numărând 20.006 de oameni .

La aflarea veştii că Tomşa primise domnia de la Poartă

" boieri ca log�fătul Stroici, Nicoară Prăjescu, Dumitru Buhuş, Pătraşcu Ciogolea şi mulţi altii se sumeţeau să i se împotrivească " 1 3 . Atitudinea boieri lor se datora şi faptului că " se auzise că Tomşa ar fi fost nespus de aspru, beutor şi muieratic, precum şi multe alte vorbe

1 . d . d . . 1 4 re e , scorntte pe rept on pe ne rept . Vornicul Nestor Ureche - tatăl cronicaru lu i Grigore Ureche

şi paharnicul Costea Bucioc au fost trimiş i la regele Poloniei pentru a cere ajutor. Apropierea iern i i crea greutăţi în a strânge oastea, aşa că Doamna El isabeta, văduva lu i Ieremia Mov i lă 15 Constantin şi fraţi i săi , însoţiţi de uni i boieri s-au retras la Hotin, închizând porţile cetăţi i gata a suporta un asediu. Ştefan Tomşa găs i că nu face să atace femei le, copi i i şi bătrâni i ce se refugiaseră acolo. Dispreţuitor, i-a scris regelu i Poloniei că nu are de gând să urmărească pe Constantin . . un

şi Cultura Poporului Român " de Alex. U\pedatu, l nst. de Arte Grafice Carol Gobl, Bucureşti, 1 9 1 2, p. 1 78 . 1 1 Constantin Movilă. A domnit în Moldova în două rânduri: 30 iunie 1 1 O iu l ie - 20 1 30 iul ie 1 606 şi 1 1 1 2 1 decembrie 1 607 - 2 1 1 3 1 decembrie 1 6 1 1 . 1 � Ahmed 1 . Fiul lui Mehmed I I I (27 ianuarie 1 595 - 22 decembrie 1 603), sultan între 22 decembrie 1 603 - 22 noiembrie 1 6 1 7. n Pompiliu Tudoran, Domnii /recei/oare - Domnitori uila(i, Editura Fac la. Timişoara. 1 983 . p. 2 1 4 . 1 � Ibidem. 1 5 Ieremia Movilă. Domn al Moldovei între 25 august 1 4 septembrie 1 595 -8 1 1 8 mai 1 600 şi 6 1 1 6 septembrie 1 600 - 30 iunie 1 1 O iu l ie 1 606. 38 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

U n putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al l i-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

tînăr ce nu putuse Învă(a a domni " 16 • De la Hotin. fugari i s-au refugiat la Cameniţa, peste N istru 1 7 .

Vreme de aproape jumătate de an , până la expediţia lu i Constantin Movi lă pentru redobând irea scaunului domnesc. Ştefan Tomşa a stăruit pentru stabi l irea de re laţ i i bune cu Polonia. deschiderea drumurilor comerciale spre ţările d in jur şi atragerea boierilor din gruparea Movi leştilor rămaşi în Moldova. care. în acest răstimp. nu au avut n im ic de suferit 1 8 •

Ef01turile sale au fost zădărnicite de Constantin Movi lă şi de boieri i din juru l lu i . E i se bucurau de sprij inu l politic şi bănesc al regelui Poloniei 1 9 ş i al hatmanului de câmp Stanislav Zolkiewski, cu a căru i poruncă, Ştefan Potocki. care ţ inea în căsătorie pe Maria, sora lu i Constantin Movi lă, a strâns pe socotea la sa o oaste " ca vreo 6. 000 de oameni strânsură " �0 : poloni, cazaci şi oamen i i de ţară.

Împreună cu Constantin Movi lă şi cu fratele acestuia Alexandru 2 1 , hatmanul Stanis lav Zolkiewski şi pan Potocki au intrat în Moldova .. să mă( cu izhîndele ce făcuse .fra{ii lui aice Într-aceste (ări " ��. înaintând , .fără nice o tocmală, .fără străji a puterea hi, fără limbi, să ştie ce feal sau ce samă de nepriatini are, unde merge şi avînd şi oaste str Însură " 2� .

1 r' C. Gane. op. cit. , p. 1 52 . 17 Pompiliu Tudoran. op. cit. , p. 2 1 4. I K Acad. Virgil Cândea (coord.). Istoria Românilor. voi . V. O epocă de innoiri in �piri/ european (160 1 - 1 71 1 1 1 716), Editura Encic lopedică, Bucureşti. 2003, p . 73 . 1 9 Sigismund I I I . Principe suedez. fiul rege lui Suediei Johann I I I ( 1 568 - 1 592). Mare cneaz a l Lituaniei ( 1 587). rege a l Suediei ( 1 592 - 1 599). La 1 9 august 1 587 a fost ales rege al Poloniei ( 1 587 - 1 632), întemeind dinastia Vasa. 20 Miron Costin. op. cit. , p. 58 . 2 1 Alexandru Movilă. Domn al Moldovei după prima domnie a lui Ştefan Tomşa ( 1 2 1 22 octombrie 1 6 1 5 - 23 iulie 1 2 august 1 6 1 6). 22 Miron Costin. op. cit . . p. 58. ! J Ibidem, p. 58 - 59.


Horia Dumitrescu

Pregătindu-se să ţină piept oastei poloni lor, Ştefan Vodă Tomşa a chemat . . oastea (ării " după obiceiul voievozi lor înaintaşi . A chemat la e l şi pe vestiţii căpitani ai lu i M ihai V iteazul : Mîrza, Gheţa şi chiar şi pe Raţ, cel scăpat din temniţele transi lvane 2� . Se mai putea bizui pe tătari i lui Cantemir - bey, bunul său prieten. La rândul lor, turc i i i-au trimis pe Magyar - oglu - paşa şi Hussein - aga 2 5 •

În lunea • Prutului , între " Cornul lui Sas " la nord şi Popricani lângă J ij ia la sud ( 1 1 1 1 - 3 1 1 3 iu l ie 1 6 1 2) 26 . . intr-acela loc au făcut oştile lui Ştefan Vodă şi tătarii la Ieşi năvală. Şi n-au tinut războiul leşii nimică, cît În cela război, aşe de sîrg s-au spăimat şi s-au amestecat leş ii, cit ni ce tunurile odată n-au apucat să slohoadză " 27 •

Cal ic imea lu i Tomşa a făcut un adevărat măcel printre poloni . O statistică arată că au murit în bătă l ie peste 8 .000 de nobi l i poloni ş i vreo 1 0 .000 de ţărani 2x . Potocki şi Alexandru au fost prinşi şi trimişi imediat pentru a fi întemniţaţi la Ed i Kule.

Dacă hatmanul Zolk iewski a scăpat cu fuga, nu acelaşi noroc 1-a avut Constant in Vodă care a căzut în mâini le unui mârzac * tătar. Acesta, " \'rînd să-şifacă cinste la hanul, ferindu-se de Cantemir " 29, a fugit cu Constant in şi cu un comis al acestu ia, Mihăilescul, ajungând la Daşău '0 . Aici. au găsit o luntre mică şi s-au suit toţi în ea să treacă N ipru l. în drum spre Crimeea. În faţa Oceacovu lu i, cetate tătărască, .. s-au scornit vint şi s-au umplut luntrea de apă şi aco/ea s-au înecat Constantin Vodă in Nipru " ·1 1 .

2� Pompil iu Tudoran. op. cit . . p. 2 1 4 . 25 !hidem. 26 Acad. Virgi l Cândea (coord .). op. cit . . p. 73; [Constantin C. Giurescu. op. cit. , p. 1 6 ş i Pompil iu Tudoran, op. cit . . p. 2 1 4, consideră că lupta de la . . Comul lui Sas " a avut loc pe 1 9 iul ie 1 6 1 2]. 27 Miron Costin. op. cit. , p. 59. 2K C. Gane, op. cit. , p. 1 53 . * mârzac = nobil tătar. �·> M iron Costin, op. cit. . p. 59 . . >o Daşău = Daşov, cetate la vest de Bug. aproape de Marea Neagră. J 1 Miron Cost in. op. cit. , p. 59. 40 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Un putnean pe tronul Moldoni : Ştefan Tomşa al Il-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 162 1 - 1 623)

Contemporanul Matei al Mirelor scria cu acest prilej : . . Să-i tragă păcatul hoiarii ce I-au îndemnat să se dea afundu, boiarii nesătura(i. carii vrea să domnească sub numele lui ca să poată be iarăşi sÎngele orfanilor şi suge măduva bietei (ări. cum o sugea şi mai Înainte " 32 .

Oastea polonă . , toată au cădzul În robie la tătari. �· s-au Î�ecat �nai multi În Prut "

. '3• iar cei

. care �� reuş�t s� fu�ă a�•

. . ��t rin şi

ŞI aduş1 la Tomşa Voda ŞI .,pre mm mul(l 1-au ŞI uc1s (aranu · .

Mulţi d intre boieri i care ţineau .. de casa !ere miei vodă " ŞI veniseră cu oastea polonă căzură ş i e i prinşi ş i fură aduşi în faţa lui Tomşa, care a poruncit să l i se taie capul : . , de-i prinseră de vii si-i aduseră legati Înaintea lui Stefan, care i mustră infricosiatu si nu vru să prinu!scă aurulu si mărgăritariele ce-i oferia ca să le lase vietia, ci-i trăsnise pe toti să le taie capulu " 3 5 . Au pierit atunc i logofătul Vasile Stroici. hatmanul Balica - ctitorul Mănăst irii Frumoasa, postelnicul Ch iriţă Paleologu l, a cărui soţie era rudă cu Constantin Movi lă, stolnicul M iron şi alţ i i . 32 la număr cu toţi i .

. . Iară pre Vasilie Stroici - povesteşte Miron Costin - Îl iertase Stefan Vodă, numai Învă(ase pre Nicori(ă armaşul * să-I ducă să vadză perirea celorlal(i, să-i hie grijă mai pre urmă de moarte, că era om tÎnăr Stroici şi din casă mai vechi şi cinsleş decit toate casele În (ară. Ce dzilele lui cele .�ftrşite, cum să dzice cuvÎntul. vădzÎnd că merge la perire şi nu-i spusesă armaşul povestea, s-au apucat de sabia unui dărăban, să moară cu răscumpărare, că era om din hirea lui inimos. Ce, I-au Împresurat Îndată dărăbanii şi n-au apucat să scoată sabia. Care lucru dac-au spu.� armaşul lui Stefan Vodă, Îndată

32 Matei al Mire lor. Istoria celor petrecute in Ţara Romineascii în Al . Papiu l larian, Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu din vechiu tipârite câtu şi manuscripte cea mai parte străine. adunate, publicate cu prej'a(iuni şi note ilusstrate, tomul 1 , Tipografia Naţională a lui Ştefan Rassidescu, Bucuresci, 1 862. p. 339. 33 M ' C . .

60 1ron ostm. op. c:t . p. . 34 Ibidem. 35 Matei al Mirelor. op. cit. , p. 338 .


Horia Dumitrescu

au pus de I-au omorît şi pre dînsul. răcnind: .. A i, ciinele au vrut să moară cu sotii ". Şi pre cî{i-şi aducea, prea loJi ii omora, pănă şi in slugi şi prostime " 36.

Boierii s-au rugat de Tom şa să-i cruţe v iaţa unui d iac * . . că este cârturariu bun ". 37 Vodă a răspuns că . . Mai cărturar decit dracul nu este altul. Şi !oluşi !-au omorit şi pre acela " :;s_

Miron Costin povesteşte de călăul lu i Tomşa . . tigan gros şi mare la trup " 39, care de multe ori striga domnulu i arătând pe boier i : . . S-au îngrăşat, doamne, berbecii, buni sint de giunghiat ". Ştefan Vodă rîdea la aceste cuvinte şi dăruia bani {iganului " 40.

Tomşa avea dreptul să-i omoare, deoarece se rid icaseră împotriva domniei . Cu boierii se purta aspru, fi indcă, aşa cum arată mitropolitul contemporan Matei al Mire lor, .. aceştia era nedrepti câtră serăcime " 41•

Aşa stând lucrur i le, nu sunt de mirare cele ce s-au întâmplat în toamna anulu i 1 6 1 5 , când boierii . . s-au vorovit cu /o{ ii şi au tras slujitorii to{i În partea sa şi pre Mărzeşti, şi intr-o noapte au ieşit cu lo{ii la sat, la Cucuteni, şi de aco/ea au poruncit lui Ştefan Vodă, cu bine să iasă din scaun, că nu poate nime a suferi domnia lui, cu atite vărsări de sînge ". 41 Printre cei răzvrătiţi se aflau vei - logofătul N ichifor Beldiman, vei - vornicul Baldovin, vei - hatmanul Sturdza, biv - vei - v istiernicul Boul şi, mai cu seamă, vei - vornicul Mârza cu oştenii lui. Erau cu toţ i i boieri făcuţi de însuşi Tomşa 43 .

* armaş = comandant a l arti leriei care mai avea sub autoritatea sa închisorile din ţară ş i care da curs sentinţe lor capitale. 36 Miron Costin. op. cii . . p. 60 - 6 1 . * diac = scrib în cancelaria domnească. 37 M' C

. . 6 1 1ron ostm, op. cii . . p. . 38 Ibidem. 39 Ibidem. �o Ibidem. 4 1 Matei al Mirelor, op. cit. , p. 338 . 4' M ' C

. . 6'J - 1ron ostm, op. ctf., p. - ·

4 3 Pompi l iu Tudoran. op. cit . . p. 2 1 7 . 42 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Un putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tom şa al Il-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 62 1 - 1 623)

Vodă Ştefan Tomşa avea de partea sa pe dărăbani i unguri, cărora le plăti solda înainte; angajă pe tîrgoveţi i care voiau să lupte contra plată; îi ma! veniră în ajutor şi n işte steaguri de călăraşi din Ţara de Jos care tocmai sosiseră la Tomeşti, " la căutare ", adică pentru a fi inspectaţi .

S luj itori i , adică armata de ţară, când au auzit că Vodă . . strigă in leafă " �4• au început să vină în oastea lui Tomşa.

Lupta s-a dat la marginea laşi lor, la . . Fîntîna lui Păcurar " (ante 1 O 1 20 octombrie 1 6 1 5) ş i boierii răzvrătiţi au fost învinş i . Mu lţi d intre ei au căzut în mâna domnului , între alţi i vornicu l Bărboi ş i fiul său. Primul a fost tras în ţeapă chiar pe locul bătăl iei, iar al doilea a fost spânzurat în faţa casei părinteşt i .

În total au pierit 72 de boieri, a le căror capete au fost umplute . 4 5 cu pate .

Alţi trei mari boieri, logofătul Beldiman, hatmanul Sturdza şi vist iernicul Boul , care izbutiseră, după luptă, să fugă în Ţara Românească, au fost prinşi din ordinul marelui vizir Kara - Mehmed Paşa 46, prieten cu Tomşa şi trimişi în obezi acestuia, număru l celor tăiaţi s-a rid icat la 75 47 . . . Cu dreptul dară hoiarii ce se sculaseră asupra lui Stefanfurăjudecati la marte " 48 - scria Matei al Mirelor.

Ca răsplată pentru sprij inul dat, orăşeni i din l aşi au beneficiat din pattea domnului de un privi legiu de scutire de toate dările în natură 49•

După 20 septembrie 1 6 1 5 , Ştefan Tomşa, fără nici un fel de judecată, dar apl icând normele recunoscute ale obiceiului pământului,

44 Miron Costin. op. cit . . p. 63. 4 5 Constantin C. Giurescu. op. cit . . p. 1 8 . 46 Kara - Mehmed Paşa. poreclit Oki.iz (Boul) a ocupat funcţia în două rânduri : 1 7 octombrie 1 6 1 4 - 1 7 noiembrie 1 6 1 6 ş i 1 8 ianuarie -

23 decembrie 1 6 1 9 . 47 Constantin C. G iurescu. op. cit . . p. 1 8 . 4K Matei al M irelor. op. cit. , p. 339. 49 Istoria României, voi . I I I . . . , Editura Academiei R. P. R., Bucureşti. 1 964, p. 1 30 .


Horia Dumitrescu

fără a cere sfatu l sau av izu l cu iva, a confiscat proprietăţi le boieri lor răsculaţ i, precum şi ale rudelor acestora, moşi i le de zestre ale soţ i i lor lor şi chiar moş i i le donate mănăstiri lor de către boierii răscu laţi, înainte de 20 septembrie ' 6 1 5 . În plus, Ştefan Tomşa a trimis prin toată ţara oamen i credincioşi cu ord inu l de a confisca bunurile mobi le şi privi legi i le depuse la mănăstiri de către boieri i v ic len i'' 50.

Abia s:a isprăvit răscoala boierilor ş i o altă primejdie îl ameninţa pe Tomşa. Doamna El isabeta care dorea să aşeze pe scaunul Moldovei pe cel de-al doi lea fiu al ei , pe Alexandru, porni cu armată spre laş i . Comandant era ginerele ei, ducele M ihail Wisn iowiecki (căsătorit cu Chiajna - Regina) şi printre căpeteni i , se afla şi v i itorul ginere, principele Samuel Korecki (căsătorit cu Ecaterina -Margareta).

Lupta s-a dat la satu l Tătăreni , în ziua de 1 2 1 22 noiembrie 1 6 1 5 , începând d is-de-d imineaţă. A11i leria lui Tomşa a bătut prea depa11e, comandantu l ei trădând pe domn. Călărimea nu a putut rezista şi s-a împrăştiat.

Dărăbani i , rămaşi singuri, s-au retras la o râpă, deasupra Tăuteşti lor, apărându-se. Erau un corp de e lită, căruia Tomşa îi acordase o deosebită atenţie: .. Era la Stefan Vodă dărăbanii .foarte îmhrăca(i hine, după credinţa cel! a ce făcusă, de stătusă cu dînsul la rădicarea boierilor, cwn n-au fost nice la o domnie [{rijită bine pedestrimea, cu haine lot de fidiandrăş, cu nasturi şi cu ceprage de argint. În pilda haiducilor din Ţara Leşască, cu pene de argint la comănace şi cu table de argint la şo/dure pre /ădunce " 5 1 •

Polon i i le-au cerut să le predea armele ş i le-au făgăduit v iaţa. După ce dărăbani i - încrezându-se în cuvântul dat - au depus armele . . leş ii au intrat cu săbiile intrinşii şi au perit to(i aco/ea " 5�.

50 N. Grigoraş. lnstitu(ii feudale din Moldova. /. Organizarea de stat pâmi la mijlocul sec. al XVIII-lea, Editura Academiei R. S. R . . Bucureşti, 1 97 1 . p. 68. 5 1 M ' C

. . 6·' 1ron ostm, op. c11. , p. .., . 5� Ibidem. 44 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Un putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al l i-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5 , 162 1 - 1 623)

Tomşa s-a retras spre Ţara Românească şi aproape de Focşani I-au întâmpinat ccauşi i împărăteşti cu cei trei mari boieri ( logofătul Beldiman, hatmanul Sturdza şi v istiernicul Boul) în obezi, cărora

" îndată li-au tăiat capetele şi li-au aruncat trupurile În Siretiu " 53 . Înfrânt a doua oară, în apropierea Tecuciului , l a 24 ianuarie

1 6 1 6, Ştefan Tom şa a trecut în Ţara Românească 54. Alexandru Movi lă. un tânăr de 1 4 ani, a fost proclamat domn al Moldovei. dar adevăratu l cârmuitor al ţări i era marele boier Nestor Ureche.

Ca răzbunare împotriva orăşeni lor d in Iaşi, au fost prădaţi toţi negustorii din oraş. Oastea care 1-a însoţit pe Alexandru Movi lă 55 a prădat cumpl it şi satele Moldovei, provocând reacţi i puternice din

� . , 56 pa1tea ţaram or . În prima sa domnie, Ştefan Tomşa a luat parte la d isputa

dintre Gabriel Bath01y 57 şi Gabriel Bethlen 58 pentru tronul Transi lvan iei .

În sprij inu l lui Gabriel Beth len - numit de sultanul Ahmed 1 59 princ ipe al Transi lvaniei - au venit Skender paşa de S i l istra şi cei doi domni român i : Radu Mihnea 60 şi Ştefan Tomşa. În faţa trupelor

5 1 Ibidem, p. 65 . 5 � Constantin C . G iurescu. op. cit . . p. 1 8 . 55 Alexandru Movilă. Domn al Moldovei între 1 2 1 22 octombrie 1 6 1 5 -23 iulie 1 2 august 1 6 1 6. 56 1 · R • . .

1 1 1 1 1 " O sforta omamet, vo . . . . , p. _, . 57 Gabriel Bathory. Principe al Transi lvaniei între 5 martie 1 608 27 octombrie 1 6 1 3 . 5K Gabriel Bethlen. Principe a l Transilvaniei între 2 7 octombrie 1 6 1 3 -1 5 noiembrie 1 629. 59 Ahemed 1 . Fiul lui Mehmed I I I . sultan între 22 decembrie 1 603 -22 noiembrie 1 6 1 7 . 60 Radu M ihnea. Domn al Ţării Româneşti în trei rânduri : 12 / 22 octombrie 1 60 1 - 5 / 1 5 martit 1 602. 23 martie / 2 apri l ie - 1 9 / 29 mai 1 6 1 1 şi 1 9 / 29 iul ie 1 6 1 1 - 1 3 1 23 iulie 1 6 1 6. A domnit şi în Moldova în două rânduri: 26 iulie 1 5 august 1 6 1 6 - 9 1 19 februarie 1 6 1 9 şi septembrie 1 623 - 1 3 1 23 ianuarie 1 626. (N icolae Iorga 1-a apreciat ca . . om de cu/turci neobişnuilli " -Vezi Istoria Rominilor in Chipuri şi icoane, Editura Ramuri S. A., Craiova, 1 92 1 , p. 32 1 ).


Horia Dumitrescu

otomana - tătăreşti - moldo - muntene, Gabriel Bâthory a fugit la Oradea, unde a căzut victimă căpitanului haiduc Andrei Geczy, d in porunca căru ia a fost ucis 6 1 •

La 23 octombrie 1 6 1 3 , stările transilvănene I-au ales pe Gabriel Beth len principe al Transi lvaniei . La cererea sa au rămas şi peste iarnă în Transi lvania trupe turco - tătăreşti, dar şi d in cele două ţări române, pentru a-1 ajuta la consol idarea domniei .

Peste o lună, la 25 noiembrie 1 6 1 3 , în tabăra de la Oprişani, principele Gabriel Bethlen a dat mâna cu cei doi domni - Ştefan Tomşa şi Radu M ihnea - . ,jurindu-şi reciproc că vor .fi cafra(ii şi se vor ajuta pînă la moarte " 62.

Pentru întărirea legăturilor şi relaţi i lor de prietenie d intre cele trei ţări s-au încheiat şi tratate de al ianţă. Domnul muntean Radu M ihnea a încheiat un astfel de tratat cu Gabriel Beth len, la care a aderat şi Ştefan Tomşa. Scopul acestei al ianţe era sprij inul reciproc împotriva oricărei primejd i i .

Refugiat în Ţara Românească, Ştefan Tomşa nu a încetat să încerce redobândirea scaunului Moldovei .

În două rânduri, orheieni i aţâţaţi de Ştefan Tomşa se răsculară şi de amândouă ori au fost învinşi, puşi pe fugă şi Tomşa alungat, d in nou, în Muntenia 61 .

Miron Costin consemna că .. Sedea Stefan Vodă În Ţara Muntenească În bejenii, la Radu! Vodă şi lovea oamenii lui pănă la Birlad, pănă la Vaslui, ce lotu-i Împingea leş ii ". 64

În anul 1 6 1 6, Ştefan Tomşa şi-a pus în gând să mai încerce o dată soarta armelor pentru redobândirea scaunului pierdut. Tomşa a trecut Siretul , având alături de el pe domnul muntean Radu M ihnea şi pe vestitu l Skender paşa de Si l istra.

6 1 Dr. Petru Bunta, Gabriel Berhlen ( 1 6 1 3 - 1 62 9), Editura Mi l itară, Bucureşti. 1 98 1 , p. 36. 6� Ibidem. p. 42. 61 C. Gane. op. cit . . p. 1 58 . (.� M iron Costin. op. cit . . p . 65 . ..t6 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

U n putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al I I-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 62 1 - 1 623)

În februarie, la Ştefăneşti, oastea compusă d in munteni . tătari şi turci au zdrobit armata moldo - polonă 65 .

Către sfârşitu l l un i i martie 1 6 1 6, armata lu i Skender Paşa s-a apropiat de Hotin, iar oastea lu i Alexandru Movilă a ieşit din cetate pentru a o întâmpina în câmp deschis. În mai puţin de trei ceasuri au pierit circa 1 2 .000 turc i , tătari şi munteni, iar cei ce au scăpat vi i , s-au împrăştiat, cuprinzând în fuga lor pe Tomşa şi Skender Paşa 66.

Ştefan Tomşa şi Radu M ihnea s-au oprit în lagăr la Buzău şi se bucurau că au rămas în v iaţă. Masa mare, întinsă pe pajişte, cu miei fripţi şi belşug de v inuri a fost stricată de vestea că moldovenii şi polonii se apropie în număr mare de tabăra celor doi domni .

Radu M ihnea a fugit spre Târgovişte, iar Tomşa s-a îndreptat spre Dunăre. Ceata de ostaşi trimisă după el nu 1-a putut prinde, căci voievodul trecuse fluviu l la Brăi la 67 .

În iu l ie 1 6 1 6 a fost organizată o nouă expediţie turco -munteană pentru curmarea definitivă a ambiţi i lor Movileşti lor. Înfruntarea decisivă a avut loc la Drăcşani (23 iu l ie 1 2 august 1 6 1 6) .

Plecarea neaşteptată înaintea bătăl ie i a lefegi i lor cazaci, trădarea paharnicu !u i Costea Bucioc - comandantul oşt i i Movi leşti lor şi întârzierea ajutoru lu i mi l itar pe care îl aducea Radu Şerban 68 din ţinuturi le imperiale, trupe d in care făcea parte şi un corp de francezi, au condus la înfrângerea lui Alexandru Movilă şi la stingerea " casei " lu i Ierem ia. Văduva acestu ia, Doamna El isabeta de Lozna cu fii i săi Alexandru şi Bogdan au fost capturaţi ş i duşi la Constantinopol 69• Cei doi tineri s-au turcit, pentru a-şi salva v ieţi le, în timp ce mama lor

65 C. Gane. op. cit . . p. 1 59. 66 Ibidem. p. 1 60 . 67 Ibidem. p. 1 62 . 68 Radu Şerban. Domn al Ţări i Româneşti în trei rânduri: 7 1 1 7 octombrie -22 octombrie 1 1 noiembrie 1 60 1 , 1 7 1 27 iul ie 1 602 - I l 1 2 1 decembrie 1 6 1 O şi 1 9 1 29 mai - 1 9 1 29 septembrie 1 6 1 1 . 69 Acad. Virgil Cândt':t (coord.). op. cit . . p. 75.


Horia Dumitrcscu

d ispărea în baremul unui agă, lăsându-şi cosiţele castani i tăiate ctitoriei Mov i leşti lor de la Suceviţa, unde se păstrează şi astăzi 70.

N ici Ştefan Tomşa nu a scăpat de pedeapsa turci lor. Un ceauş, * trimis de v izir, a sosit la Brăi la, iar oameni i lui I-au înşfăcat pe Tomşa, I-au legat de mâin i şi de picioare ş i I-au trimis la Constantinopol . .

Matei al M irelor nota că " După ce robiră pre D6nmă şi pre copiii ei. destituiră şi pre Ştefan. Mazilitu, acesta se duse in Bizantiu unde .fit .f6rte batjocori tu, pentrucă se lăsase să-lu calce o muiere, şi nu fitsese În stare să se lupte cu densa " 7 1 •

Peste câţiva ani . norocul i-a surâs d i n nou lui Tomşa. Încercând să profite de slăbiciunea Poloniei, su ltanul Osman II 72, în vârstă de 1 7 ani, a organizat o . . expeditie imperială "

, cu întreaga putere a împărăţiei . Armata otomană, d ispunând până şi de elefanţi, a porn it de la Constantinopol la 1 1 1 2 1 mai şi la 22 august 1

1 septembrie 1 62 1 a ajuns la Hotin B . Campan ia a durat !)ână l a 9 octombrie 1 62 1 când s-a încheiat

pacea. Hotinul ocupat de poloni şi pe care turc i i nu au reuşit să-I cucerească, a fost totuşi restituit Moldove i . A lexandru l l iaş 74 a fost mazi l it (septembrie 1 62 1 ) şi în locul său a fost numit Ştefan Tomşa, care . . se nemerise În oastea turcească " 75• Se pare că la Poartă avusese de luptat cu pretendentul ital ian Locadel lo 76.

70 Ibidem. * ceauş = paznic sau însoţitor al prizonierilor. 71 M t

. 1 M ' 1 .

34"' a CI a II'C OI'. op. CII. , p. - ·

7� Osman I l . Fiul lu i Ahmed 1, su ltan între 26 februarie 1 6 1 8 - 20 mai 1 622. 73 Acad. Virgi l Cândea (coord.), op. cit. , p. 78. 7 � Alexandru ll iaş. Domn al Moldovei în două rânduri: 1 O 1 20 septembrie 1 620 - septembrie 1 62 1 şi 5 1 1 5 decembrie 1 63 1 - aprilie 1 63 3 .

7 5 N . Iorga, Istoria Românilor. 1'01. V, Vitejii, Bucureşti. 1 937, p. 4 1 8 . 76 Octav - George Lecca. op cit. , p. 556. 48 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Un putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al II-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 162 1 - 1 623)

. . Cu mila lui Dunmedzău. s 'au aşedzat În Scaunul Măriei Sale şi au alina! toate răută{ile ", aşa scrie un informator moldovean despre noua domnie a l u i Ştefan Tomşa 77 •

. , Amu mai blÎnd" 78, Ştefan Tomşa părea de nerecunoscut: . . era (ara În pace şi în tol bivşugul, cÎt părea hie cui că nu este domnia acelui domnu dintăi, tot în zarve " 79 .

În cea de-a doua domnie, a terminat ş i sfinţit Mănăstirea Salca ( 1 622), începută la sfârşitul anului 1 6 1 2 .

De asemenea, a fost zidită Biserica .. �f Voevozi " d in Roman, precum şi B iserica Domnească . . de pe poartă ", adică de la intrarea în Cllltea Domnească .

La 5 decembrie 1 62 1 , Tomşa comanda trei c lopote la B istriţa; de acolo adusese şi pe meşteru l ţiglar 80.

Tom şa a fost căsătorit cu fosta soţie a unui .. negustor grec de frunte şi bogat "; informaţia o avem dintr-un izvor unguresc care adaugă şi detal iu ! că această soţie i-a fost dată de su ltan 8 1 •

După M iron Costin, sfârşitu l domniei lui Tomşa 8� s-a datorat uneltirilor lu i Radu Mihnea la Poa1tă: .. Numai, nice Într-un chip nu-l lăsa În pace Radu/ Vodă, domnul muntenesc, ce săpÎndu-1 totdeauna şi as!ădzi şi mÎne. i-au venit lui Ştefan Vodă mazilie iară. În care i s-au prilejit şi moartea În Ţarigrad. Şi avufia ce au avut. /oală au luai-o Împără( ia " 8 1 .

7 7 N . Iorga, op. cit., p. 4 1 8 - 4 1 9. 78 Miron Cost in, op. cit . . p. 1 O 1 . 79 Ibidem. "° Constantin C. Giurescu, op. cit. , p. 40. 8 1 Ibidem; C. Gane opinează că a fost însurat cu o moldoveancă, Doamna Elena (C . Gane, op. cit . . p. 1 85), de aceeaşi părere fi ind şi Octav - George Lecca (op. cit. . p. 555). "� A doua domnie s-a desHişurat în perioada octombrie 1 62 1 - septembrie 1 623 . 83 Miron Costin. op. cit. , p . I 05 .


H oria Dumitrescu

Ştefan Vodă Tomşa ., mare vărsătoriu de singe, gros la hire şi " M� f' b • • 1' " 85 . 1 1 prostatec , a ost . , un atrm .foarte crunt , .. trranu ace a care

speria Iaşul treCÎnd pe străzile podite cu loadbe de lemn În fruntea gărzii lui înnarmate şi care măce/ăria pe boieri ca distractie şi ca

· " H6 precaut nme . Atitudin�a lu i Ştefan Tomşa faţă de boieri este şi ea d iferit

interpretată. La luarea domniei, era " domnu bunu şi intieleptu . . . bunu mai alesu pentru seraci, dară a!lpru câtră boiari, pentrucă acestia era nedrepti câtră serăcime " 87.

Boieri i erau cei care . . mânca pre seraci ca nisce lupi .flămândi " şi " storcea biela ti eră fără nici o indurare . . . carii despoia pre bietii omeni mai reu de câtu telharii, intrecându-se care de care să răpescă mai multu, care de care să se impăuneze maifrumosu . . . "88•

La j udecăţi . . era nepărtinitoriu şi dreptu, dară camfuriosu 89 . Pornirea lui era Însă numai asupra boieri lor asupritori ş i

n ic idecum asupra ţărani lor, cărora le asculta necazurile. Tărani i , la rându l lor, . . Îl socoteau cu adevărat domnul lor -

voievodul săracilor ' ". 90 Domn al Moldovei la începutul unuia d intre cele mai

frământate secole ale istoriei Principatu lui , dom inat de interese, ambiţ i i , conjuncturi pol it ice interne şi externe, Ştefan Tomşa s-a înscris în rândul numero�; i lor domni a căror soartă a fost implicit determinată de rea l itatea t impulu i .

Dacă pentru istoria Principatului Moldovei scu1tele lui domni i nu au lăsat urme adânci în scurgerea ei temporală, pentru istoria locală, au constitu it even imente cu rezonanţă, dată ti ind originea sa.

B� Ibidem. BS N. Iorga, Istoria Românilor in Chipuri şi Icoane . . . , p. 32 1 . 86 Ibidem. p. 322. 87 Matei al Mirelor, op. cii , p. 338 . HK Ibidem. 89 Ibidem. 90 Pompi l iu Tudoran, op. cit. , p. 2 1 6. 50 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

U n putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al li-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 62 1 - 1 623)

Mai mult, apartenenţa la aceste meleaguri, cunoaşterea stărilor şi rea l ităţilor sociale i-au determinat o anume atitud ine, concretizată prin acţiuni şi intervenţ i i d irecte în raporturi le d intre straturile de sus şi de jos ale societăţi i , în favoarea celor năpăstu iţi .

Cu siguranţă, raporturile avute cu cei de peste M i lcov, trebuie să fi fost undeva, pe planul conşt i inţei apartenenţei de neam, influenţate de ind iscutabila real itate putneană - Ţinut aflat la întâlnirea celor trei provinc i i româneşt i : Moldova, Ţara Românească şi Transi lvan ia.


EUSTRATIE DABIJA VODĂ (19 1 29 SEPTEMBRIE 1661 - 1 1 1 21 SEPTEMBRIE 1665)

Horia Dumitrescu

După moartea neaşteptată a tânăru lui Ştetăniţă 1 , stingerea " casei " l ui Vasile Lupu a îngăduit unei părţi d in boieri să-şi aleagă domn pe unul d in rândul lor, bătrânul vornic al Ţării de Sus, Eustratie Dabija .

1 Ştefăniţă Lupu sau Ştefan al X-lea Lupu. Născut la 1 4 iunie 1 64 1 ca fiu al lui Vasile Lupu (apri l ie 1 634 - 3 1 13 apri l ie 1 653 şi 28 apri lie 1 8 mai - 8 1 1 8 iulie 1 653) şi al Ecaterinei, cea de-a doua sa nevastă. Poreclit , .Shibcinogu/" (Hroiot), a ocupat în două rânduri scaunul Moldovei : noiembrie 1 659 -1 7 1 21 ianuarie 1 66 1 , respectiv 1 7 1 27 februarie - 1 9 1 29 septembrie 1 66 1 . În timpul primei domni i . u secetă cumpl ită a pârjol it meleagurile dintre Carpaţi şi Dunăre. Foamete:� ce a urmat i-a adus pe bieţii oameni în situaţia de a mânca . . pâine de rân.wi · · (coajă de copac) şi de papura. iar mamele îş i vindeau copi i i . Lumea nu 1-a uitat şi i-a zis în bătaie de joc Papură Vodă.

Pe când se aştepta cel mai puţin. un ceauş de la Poartă i-a adus porunca să plece alături de paşa de la Si l istra. tocmai la apa N iprului . Acolo, împreună, aveau să-I ajute pe hanul tătari lor M uhammad Ghira i I V ibn Selamet ( 1 64 1 - 1 644, 1 654 - 1 666) s ă întărească o cetate împotriva cazaci lor.

N-a mers cale lungă, căci a trebuit să se oprească la Luteni, pe apa Bâcului, nu departe de Tighina.

Acolo a căzut grav bolnav ş i , la 29 septembrie 1 66 1 , s-a stins din viaţă, odată cu boierul Dumitraşcu Draguţescu. Ca a murit de febra tifoidă, de c iumă sau a fost otrăvit de boieri. contează mai puţin. ( Pompil iu Tudoran, Domnii treccitoare - Domnitori uitati. Editura Facla, Timişoara, 1 983, p. 246 - 252; Acad. Virgi l Cândea (coord.), Istoria Românilor, voi. V, O epocii de înnoiri în spirit european ( /601 - 1 71 1 1 1 7/6), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, p. 278 - 280). http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Eustratie Dabija Vodă ( 1 9 / 29 septembrie 1 66 1 - 1 1 / 2 1 septembrie 1 665)

Boierii au trimis la Poartă pe Chiriţă Dracon Ruset şi pe postelnicul � Alexandru Costin ca să dea . , ştire de moartea lui Ste.făni(ă vodă şi să arate mare rugămintea {ărîi pentru domnu de {ară şi să pomenească îndată de Dabijea vornicul " 3.

Eustratie Dab ija nu avea fec iori cu care să întemeieze o nouă fami l ie domnească şi a ajuns să fie acceptat atât de boierii moldoveni , cât ş i de către Poartă, la stăruinţele grupării Ruseteşti lor (Cupăreşti lor), prin capuchehaia 4 Constantin Ruset cuparul 5 , nepotul

� Postelnic. La început a fost un dregător de curte. prestând servici i personale domnului : avea grijă de patul şi de camera lui de culcare. Putea intra la domn oricând.

1 s-a dat apoi ş i atribuţia de a primi pe trimişi i străini şi a-i introduce în audienţă la domn; de aceea trebu ia să cunoască limbi străine. În secolele XV - XVI, era menţionat ultimul dintre membrii sfatului domnesc. În secolele XVI - XVI I , rolul său de m ijloc itor între domn şi trimişi i statelor străine i-a sporit imp01tanţa; din dregător în serviciul personal al domnului, marele postelnic a devenit unul din cei 1 2 mari dregători ai ţării (Ovid Sachelarie, N icolae Stoicescu ( coord.), Instituţii feudale in Ţările Române. Dic(ionar, Editura Academiei R.S .R. , Bucureşti, 1 988, p. 3 7 1 - 372). 1 Miron Costin, Opere, Ediţie critică cu un studiu introductiv, note, comentarii. variante, indice şi glosar de P. P. Panaitescu. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti. 1 958, p. 20 1 . � Capuchehaie. Agent permanent al domnului, la Constantinopol care, în cazul Moldovei. se numea Bogdan capuchethUdasî. Primii agenţi ai Moldovei datează din a doua domnie a lui Petru Rareş (9 sau 1 6 februarie 1 54 1 - 2 1 3 septembrie 1 546). Capuchehaia reprezenta pe domn atât faţă de Poartă, cât şi fa\ă de ambasadorii străini din Constantinopol şi trebuia să-I informeze de toate intrigile care se urzeau împotriva lui ş i de orice evenimente care priveau ţara şi domnia. Capuchehaia făcea de obicei plata tributului şi a mucarerului (= dare plătită Porţii pentru confirmarea domniei).

Poziţia de om de încredere a domnului prezenta un m are risc : în caz de hain ire a domnului , putea să-şi piardă viaţa (Ovid Sachelarie, N icolae Stoicescu, op. cit., p. 70). 5 Cupar. Dregător secundar, care avea grijă să umple cupele cu vin ale domnului şi oaspeţilor săi, fi ind . . paharnicul de toate zilele ". Amintit în documente pentru prima dată în secolul al XVI-lea (Ibidem, p. 1 30).


Horia Dumitrescu

vornicului Toma Cantacuzino ŞI v istiernicului Iordache Cantacuzino.

Din porunca vizirulu i Kopri.i l i.i - Mehmed Paşa 8, boieri i moldoveni au mers d in nou la Poartă. Între e i se afla şi vorn icul Dabija care . , ne mică nu ştie, nici În gind nu-i era · · 9.

Numirea domnulu i fi ind deja aranjată, învestirea a decurs foa1te repede: , , 'Ce cum Întrară boierii În casă la viziriul, .fiind lucrul tocmit şi aşedzat cu cupariul, şi întrebă viziriul care este Dahije. Şi arătîndu-1 boierii, I-au şi îmbrăcat cu ca.ftan de domnie " 10•

Cronicarul Ion Neculce prezintă astfel venirea la tron a noulu i domn : . . Vinit - au Dabije-vodă în scaonul domnescu in laşi, tuturor cu bucurie de bună părere pentru domn bun de hoieriu de {ară. Şi era tuturor cu hine. Şi nu era nici un boieriu în prepus sau În minciuni la acest domnu, nici {ara nu era Împresurată cu dările pre acee vreme "11. N ic i pungile de galbeni nu au l ipsit. Peste 200.000 au fost împrumutaţi de la samsari fanarioţi şi vărsaţi în mâin i le paşalelor.

În decembrie 1 66 1 Dabija sosi la laşi cu tu iuri le domneşti .

6 Vornic. Termenul a fost folosit pentru desemnarea marelui dregător, mai marele curţii domneşti. Este primul mare dregător care apare în documente, atât în Moldova. cât şi în Ţara Românească. Atribuţi i le au fost precumpănitor judecătoreşti . În Moldova. în secolul al XVI-lea. apar doi mari vornici : al Ţării de Jos şi al Ţării de Sus. Primul avea reşedinţa la Bârlad şi în jurisd icţia sa 1 2 ţ inuturi : cel de-al 2-lea avea reşedinţa la Dorohoi şi 7 ţinuturi (Vezi deta l i i în Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu, op. cit. , p. 5 1 1 - 5 1 2). 7 Vistier (vistiernic). În Moldova funcţia apare la I l februarie 1 400. În afară de sarcina strângerii veniturilor ţării se ocupa şi de procurarea şi păstrarea pentru domn a obiectelor de lux vestimentar (blănuri. stofe, mătăsuri etc . ) pentru uzul său şi pentru daruri necesitate de protocol. (Vezi detal i i în Ovid Sachelarie, N icolae Stoicescu, op. cit. , p. 502 - 503). 8 Albanez de origine, a deţinut funcţia de mare vizir în perioada 1 4 septembrie 1 656 - 3 1 octombrie 1 66 1 .

9 Ion Neculce, Letopise(ul Ţ1irii Moldovei şi O sam(i de cuvinte, Text stabilit, glosar. indice ş i studiu introductiv de Iorgu Iordan. Ediţia a 1 1-a, revăzută, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Bucureşti, 1 959, p. 3 1 . 10 Ibidem. 1 1 Ibidem, p. 32 . 54 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Eustratie Dabija Vodă ( 1 9 / 29 septembrie 166 1 - 1 1 / 21 septembrie 1 665)

Domnul era boier de ţară, de fel din Ţinutul Putne i, unde neamul său avea moşie în Soveja 12 . Neamu l Dabija era de fel din satul Căpoteşti, sat vechi de podgorie, care se întindea între moşia Căpoteşti lor ş i apa Putne i u . Uni i istorici îl consideră ca fi ind "fiu/ lui Sava Cîrste Dahija, popă of Cruce, de bun neam de boieri moldoveni " 1 4 • Alţ i cercetători îl socotesc că "era de loc din satul Păuneşli, tinutul Putnei. frate cu Dumitru Dahija şi cu căminarul Erimia, acesta din urmăfost şi el pârcălab al (inutului Putna" 1 5 • Fără a enumera toate funcţ i i le pe care le-a deţinut ca boier, subl in iem că la 1 635 , în timpul domniei lu i Vasi le Lupu, Eustratie Dabija era staroste de Putna H•, iar la 7 martie acelaşi an cumpăra parte din moşia Stoeşti i . pe gârla din sus a Putnei 1 7 •

În anul 1 655 . domnul Gheorghe Ştefan 1 8 1-a investit în îna lta demnitate de mare vornic al Ţării de de Sus.

1 2 Constantin C. G iurescu. Istoria Românilor, voi. I I I . Partea Întâi, Dela moartea lui Mihai Viteazul pântl la sfârşitul Epocei Fanariote (/ 601 - 1821}, Cu 143 de figuri in text şi 7 hiirti afarti din text. Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1 942, p. 1 35 . 1 3 ldem, Istoricul podgoriei Odoheşti din cele mai vechi timpuri pâmi la 1 918 (Cu 124 de documente inedite - 1626 - 1864 - şi 3 reproduceri), Editura Academiei R. S. R., Bucureşti . 1 969, p. 47. 1� C. Gane. Trecute vieti de doamne şi domnite. voi . I l , Ediţie îngrij ită de Victor Leahu, Editura Jun imea, laşi, 1 972, p. 6. 1 5 C. Constant inescu - M irceşti, Ion Dragomirescu, ,,Marginea Ţării ". Aspecte caracteristice in zona hotarului dintre Moldova şi Ţara Românească, in Studii şi articole de istorie, voi . IX, Societatea de Ştiinţe Istorice şi Fi lologice din R. S . R. , Bucureşti, 1 967, p. 89. 1 6 Staroste. Dregător domnesc in Moldova, cu atribuţii de şef administrativ al unui ţinut. Termenul se întâlneşte în documente încă din t impul lu i Ştefan cel Mare şi desemna pe pârcălabii Ţinuturilor Cernăuţi şi H otin de la graniţa Poloniei. Mai târziu, această denumire s-a extins şi în a lte Ţinuturi: Putna, Trotuş, Tecuci (Ovid Sachelarie, N icolae Stoicescu, op. cit. , p. 453) . 1 7 Dimitrie F . Cai&n. Istoricul Oraşului Focşani. Scris cu prilejul Jubileului de 40 de ani de domnie a Majestă{ii Sale Regelui Carol /, Tipografia, Legătoria de cărţi ş i Steriotipia Gh. A. Diaconescu, Focşani. 1 906. p. 56. 1 8 Gheorghe Ştefan a domnit în două rânduri în Moldova între 3 1 1 3 apri l ie - 28 apri l ie 1 8 mai 1 653 şi 8 1 1 8 i u l ie 1 653 - 3 1 1 3 martie 1 658 .


Horia Dumitrescu

Paul de A lep 19, a fost găzduit în casele sale într-o zi de joi din luna septembrie 1 656 . P lecând de la Mănăstirea Bogdana, unde fusese la proprietatea domnului Gheorghe Ştefan 10, Paul de A lep scria că . , Seara am ajuns într-un sat aparfinind marelui vornic al cărui nume este Dabija; aici. potrivit poruncilor domnului, ni s-a arătat mare cinste după cum ni s-a arătat şi În ziua următoare, intr-un alt mic sat apartinind aceiuiaşi <boier>, unde se află un palat mare, [probabil Domneşti] aşezat pe malul unui râu lat, pe un loc inalt şi vesel . . .

Acest vornic avea c u e l pe sotia serdarului pe care Vasile Vodă îl osîndise odinioară la moarte " 1 1 •

Domnia lui Dabija Vodă începe sub cele mai bune auspic i i . Noul domn era bun ş i mi lo<>tiv ş i " ave obicei, cind şide la masă şi vide niscaiva oameni săraci dvorind prin ogradă, învă{a de lua câte doao, trii blide de bucate din masa lui şi piine şi vin şi le trimite acelor oameni acolo În ogradă, de mînca acei oameni. Şi dzice cătră boieri: <<De mult or fi dvorind ei şi ar fi .flămindzi, neavind de cheltuială> > 11 .

19 Paul de Alep ( 1 627 - 1 669). Adevăratul său nume era Bulos ibn az -Za ' im. Tatăl său era preotul Yuhanna ibn az - Za ' im, ales episcop de Alep ş i apoi patriarh al Antiohiei ( 12 1 22 noiembrie 1 64 7). Diacon în 1 642, a fost promovat de patriarhul Antiochiei, Meletie, la rangul de arhidiacon de Damasc, Alep şi al tuturor ţărilor arabe. În îndoita sa cal itate de arhidiacon şi de secretar patriarhal, Paul şi-a însoţit părintele - patriarhul Macarie - într-o lungă şi grea călătorie în ţările ortodoxe din răsăritul şi nordul Europei spre a cere ajutor ş i sprij in pentru biserica sa vrăj măşită de turci. A dat curs inv itaţiei domnului Moldovei. Vasile Lupu. care in calitate de ocrotitor al ortodoxiei tăgăduia să-I ajute să-şi plătească datoria de 1 3 .000 de piaştri pe care Patriarhia Antiohiei o datora turcilor. Călătoria a durat şapte ani (9 iul ie 1 652 - 2 1 apri l ie 1 659). 10 Gheorghe Ştefan. Fost logofăt şi om de încredere al lui Vasile Lupu, s-a ridicat împotriva domnului său şi a ajuns pe tronu l Moldovei în două rânduri: 3 1 1 3 apri l ie - 28 apri l ie 1 8 mai 1 653 ş i 8 1 1 8 iulie 1 653 - 3 1 1 3 martie 1 658 . 2 1 Călători striiini despre Ţiirile Române, voi. VI , Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. 1 976, p. 1 59 . 22 Ion Neculce, op. cit., p. 32 . 56 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Eustratie Dabija Vodli ( 19 / 29 septembrie 1661 - 1 1 / 2 1 septembrie 1665)

Ţinea dese d ivanuri de judecată, uneori întreaga zi, pentru ca împricinaţii să nu aştepte prea mu lt, iar atunci când nu mai erau cauze urgente . . trebuiau să umhle fustaşii domneşti prin tîrg să strîngă pe ... o • • " ..., , 1mpncma(1 -· .

Divanurile .. den amiadzădzi în desară nu căde toate pre de laudă. Aşijdere el be vin mai mult din oală roşie decât din păhar de cristal, dzicînd câ-i mai dulce vinul din oală decât din păhar " 24 •

Curtea lu i_ Vodă Dabij a era veselă " cînd se Încingea cheful de la chindie şi (inea pînă În zori, cînd în completă stare de inconştienfă, Vodă se supăra pe boierii lui şi poruncea cu o domnească autoritate: "să spînzuri pe vornic, să tai capul hatmanului " . . . iar a doua zi, cînd se trezea din somn nu mai ştia nimic. Veneau vornicul şi hatmanul să se inchine lui, şi Dabija îi primea cu un zîmbet binevoitor, .fără a bănui măcar că scurtă vreme înainte îi condamnase la moarte " 25 .

Având nevoie de ban i, deşi era . ,de locul lui din tinutul Putnei, şi ştiindu elu încă din boierie că au oamenii săraci dobîndă bună din vie " 26, a introdus o nouă dare numită pogonărit 27• Este interesant de reţinut că prima menţiune documentară despre podgoria Odobeşti se referă la domnia lu i Dabija. Actul respectiv - un zapis de cumpărătură - s-a pierdut; s-a păstrat însă amintirea lui într-un document inedit din 22 noiembrie 1 8 1 7 28.

23 C. Gane, op. cit., voi. I I . p. 8 . 2 4 Ibidem. 25 C. Gane, op. cii. , p. 7 . 26 Ion Neculce, op. cii. , p. 32. 27 Pogonărit. Dare asupra v i i lor, plătită pe pogon. Era plătită de proprietarii vi i lor, cu exceptiile create de domn în beneficiu l anumitor categorii sociale. Socotită ca o dare nedreaptă, întrucât 'Vii le erau impuse şi la vinărici şi vădrărit, darea a fost desfi intată ş i reînfiintată de repetate ori. Cuantumul pogonăritu lui a fost fixat de Dabij a la 1 leu de pogon (Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 367). 28 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 75.


Horia Dumitrescu

După moartea lu i Gheorghe Râk6czi al I I - lea (7 iunie 1 660)29, în Transilvania au început luptele între Ioan Kemeny 30 susţinut de Habsburgi şi M ihai l Apafi 3 1 , omul turc ilor. Lupta dintre împărat şi su ltan pentru cucerirea Ardealu lu i ţ inea de mai bine de 1 00 de ani . Principelui numit de turci i se apunea regulat prinţu l susţinut de german i . Adunând oaste putemică, Y izirul ş i-o trimise împotriva lui Kemeny pentru· a sfârşi odată cu necontenitele hărţu iel i între cei doi riva l i 32 .

Eustratie Dabija a fost nevoit să participe la campani i le turceşti în Ungaria Superioară, alături de domnu l muntean Grigore Ghica, ( 6 1 1 6 decembrie 1 660 - 20 1 30 noiembrie 1 664, 23 martie 1 2 apri l ie 1 672 - 1 7 / 27 noiembrie 1 673) .

Cei doi domni au primit poruncă de la Poartă să-şi strângă oşt i le şi să treacă în Trans i lvania pentru a asedia cetatea Erszek -Ujvar sau Neuhause l (Ocna Mureşului , j udeţu l C luj ) apărată de Ioan Kemeny. Se prevedea o campanie lungă şi, într-adevăr, aşa a fost. Numai ased iu! Ujvarului a durat 43 de zi le 33. Pornite de la m ij locul lun i i iu l ie, trupele moldo - muntene s-au putut întoarce în ţările lor de abia în decembrie 1 663 " aducând carii încărcate de haine şi de multe lucruri " 34.

În primăvara anului următor - 1 664 - cei doi domni au fost d in nou chemaţi să p lece la Leva cu Sari Husein Paşa, în timp ce Kăprii lii

�9 Gheorghe Râkoczi al 1 1-lea. Princ ipe al Transilvaniei ( I l octombrie 1 648 - 7 iunie 1 670). '0 Ioan Kemeny. Principe al Transilvaniei ( 1 ianuarie 1 66 1 - 22 ianuarie 1 662). 31 M ihail Apa fi 1 . Principe a l Transilvaniei ( 1 4 septembrie 1 66 1 - 1 5 april ie 1 690). 32 C. Gane, op. cit., voi. 1, p. 3 1 5 . 33 Neculai Şandru, Vulturul Cantacuzin, Editura Albatros, Bucureşti, 1 975, p. I l . 34 Ion Necu lce, op. cit. , p. 3 3 . 5 8 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Eustratie Dabija Vodă ( 1 9 1 29 septembrie 1661 - I l 1 2 1 septembrie 1665)

- zade Fazîl Ahmed Paşa Js se îndrepta spre Bosnia, împotriva comandantu lui german Zusa J6 .

Deşi numărul români lor şi turci lor era dublu (alături de ei luptau ş i 30.000 de tătari) 3 7 , - oastea moldo - munteană - turca - tătară - a fost învinsă la Sankt Bened ikt, lângă Leventz (Leva), o mică cetate s ituată la miazăzi de râu l Gran (9 1 1 9 iul ie 1 664 ). În această luptă, moldoveni i şi munteni i nu au luptat a lături . Centrul armatei turce era alcătuit din ien iceri şi spahi i . Contingentul d in M untenia, sub comanda domnului Grigore Ghica, care s-a retras de la începutul bătăl iei , se afla în aripa dreaptă, iar moldoveni i lui Dabija luptau, împreună cu tătari i , pe aripa stângă. La Leventz, trupele creştine se aflau sub comanda mareşalului Conte de Souches. Alături de ei se mai găseau circa 8 .500 de oameni din Brandenburg şi Saxonia, infanterie şi arti lerie, conduşi de ducele August de Holstein Js. Cu acest pri lej , trupele saxone au cucerit chiar un steag al oastei lu i Dabija cu chipul Mântuitoru lui , steag care s-a întors în ţară după o înstrăinare de 273 de am

Cei doi domni, care nu luptaseră din toată inima, au fugit fără ştirea Vizirului şi au trecut în Ţara Românească.

Marele postelnic Stamati 1-a sfătuit pe Dabija . , Să nu fugi, măriia ta, ce să te intorci Înapoi la viziriul, că apoi poa/e să viie din

35 A lbanez de origine, a ocupat funcţia de mare vizir între 3 1 octombrie 1 66 1 - 3 noiembrie 1 676. 36 Octav - George Lecca, Familiile boiereşti române. Istorie şi genealogie (dupâ izvoare autentice), Cu adnotâri, completilri şi desene de Mateiu Camgiale, Ediţie de Alexandru Condeescu, Editura Libra, Bucureşti, p. 258 ; Marele vizir va fi învins în batăl ia de la St. Gotthard d in 22 iu l ie 1 1 august 1 664, la care domni i români şi ostaşi i lor nu au luat parte. 37 Ion Neculce. op. cit . . p. 3 3 . 3 8 Constantin 1 . Karadja. Steagul românesc al lui lstratie Dabija Voevod (pierdut in anul 1 664, redobândit in anul 1 93 7), I mprimeria N aţională, Bucureşti, 1 937 , p . 5 . 3 9 Ibidem, p . 8 .


H oria Dumitrescu

urmă poroncă la rară să te prindză, ce să laşi pe Gligorie - vodă să facă el ce ştie " 40.

Dabija s-a întors şi a scăpat de acuzaţii dând bani V iziru lui 4 1 , în timp ce Grigore Ghica a fugit în Ital ia, la Veneţia , .de au zăbăvit în streinătate 7 ani, pân ' ş-aufăcut pace la turci " 42.

Numit s�aroste şi pârcălab de Hotin sub Ştefăniţă Vodă Lupu, cronicaru l Miron Costin a continuat să deţină aceeaşi dregătorie sub Eustratie Dabija (până în 1 664 inclusiv). El a fost trimis în solie la regele Poloniei, Ioan (Jan) Il Cazimir ( 1 648 - 1 6 septembrie 1 668) să explice acestuia cauzele pentru care domnul nu i-a făcut cunoscut oficial urcarea sa pe tronul Moldovei la timpul potriv it . Avea vârsta de 29 de ani. Alături de domn, a luat parte, în 1 663 şi 1 664, la cele două campani i turceşti în Ungaria. A văzut cu această ocazie rămăşiţele podului zidit de Apolodor din Damasc pentru Legiunile lui Traian şi a fost îmbrăcat, la Belgrad, de către marele v izir, cu caftan. A fost martorul ocular la cucerirea cetăţi i Ujvar sau Neuhausel , la 24 septembrie, când oastea moldovenească s-a împărtăşit d in . . dobânda " luată de la nemţi, aducând în ţară care întregi încărcate cu lănci i , sul iţe, săbi i , coifuri ş i platoşe, dar şi la înfrângerea de la Sankt Benedikt 4 3 .

O real izare notabilă a domniei lui Dabija este reînfi inţarea bănăriei sau monetăriei de la Suceava. Dabija a început să bată monedă, după aproape şase decenii de întrerupere în acest domeniu.

Î l precedase, în 1 658 , Mihnea al III-lea Radu (23 februarie 1 5 martie 1 65 8 - 23 noiembrie 1 3 decembrie 1 659) în Ţara Românească cu monedă măruntă de un şi l ing 44

40 Ion Neculce, op. cit. , p. 33 - 34. 41 Octav - George Lecca, op. cit. , p. 258 . 42 Ion Neculce, op. cit. , p. 35 . 43 A lexandru 1 . Gonţa, Miron Cos/in în Studii de Istorie Medievală, Texte selectate şi pregătite pentru t ipar de Maria Magdalena Szekely şi Ştefan S. Gorovei , Cu un cuvânt introductive de Ioan Caproşu, Editura "Dosoftet'', laşi, 1 998, p. 379 - 3 80. 44 Acad. Virgi l Cândea, op. cit. , p. 28 1 . 60 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Eustratie Da bija Vodă ( 1 9 1 29 septembrie 1661 - I l 1 21 septembrie 1 665)

S-au bătut monede de un şi l ing ( lat. solidus) de aramă (0,60gr) în câteva emisiuni, cu numele ş i i niţialele sale şi însemne domneşti .

Până în prezent s-au descoperit şapte tipuri de asemenea monede. Diametru! lor e de 1 4,5 mm; au pe avers un călăreţ galopând spre stânga, dedesupt capul de bour şi, de jur - împrejur, inscripţia IOHANN. !STRAT. D.B .V .V . � 5 • iar pe revers cuca domnescă, împodobită cu trei pene, dedesupt două buzdugane încrucişate şi inscrpţia: SOLIDUS SAC. B .M .D. 1 8 . La alte tipuri. pe revers e o coroană şi cu d iverse l itere, ca monogramă.46

În afara acestor emisiuni oficiale, d in d ispoziţia sa s-au mai bătut ş i numeroşi ş i l ingi (germ. Sch i l l ing) falşi, imitând piesele de acest fel polone, l ituane, prusiene, ai oraşelor Elbing şi R iga 4 7 • În popor, aceste monede au fost numite . , şalăi " 48 .

Emiterea acestora a continuat şi în vremea prim i lor doi urmaşi ai săi în scaun, Gheorghe Duca (noiembrie 1 665 - 2 1 1 3 1 mai 1 666, decembrie 1 668 - decembrie 1 67 1 , ianuarie - 1 O 1 20 august 1 672 şi decembrie 1 678 - noiembrie 1 683) şi Iliaş Alexandru (2 1 1 3 1 mai 1 666 - noiembrie 1 668) .

Eustratie . (Eustatie, lstrate) Dabija a fost căsătorit cu Da fina -Ecaterina, fata lu i lonaşcu Jora 49. Doamna era de loc din satul Ţigăneşti, judeţul Tecuci 50.

Femeie de o mare frumuseţe, Datina a fost căsătorită de trei ori . În timpul domniei lu i Vasile Lupu, între 1 630 - 1 640, Datina a fost măritată cu marele vistiernic Dumitru Buhuş. Din această

�5 . . Johanes Istrati Dabija Voevodae. soli dus ducis Moldaviae, 1666 " (Vezi Octav - George Lecc11, op. cit . . p. 258) . 46 Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor . . , p. 1 37 - 1 3 8 . 4 7 Acad. Virgil Cândea. op. cit. . p. 28 1 . 48 Şalău. Reprezenta valoric 1 1 225 dintr-un ducat de aur, 1 1 1 35 dintr-un taler de argint, 1 1 3 dintr-un gros şi 1 1 4 dintr-un .. ban bun " (Ovid Sachelarie, N icolae Stoicescu, op. cit. , p. 463). 49 C. Gane, op. cit. , voi. I I , p. 5 . 50 Octav - George Lecca, op. cit . . p. 259.


H oria Dumitrescu

căsătorie s-a născut o fată, Anastasia, care, măritându-se cu Gheorghe Duca 5 1 , a ajuns şi ea doamHă a Moldovei .

În 1 647, murind Buhuş, Datina s-a recăsătorit cu serdarul 52 Ştefan, cu care a trăit sclll1ă vreme, fi indcă soţul ei, intrând în conspiraţia logofătului Gheorghe Ştefan şi a fraţi lor C iogolea împotriva lui Vasile Lupu, işi pierdu capul .

Rămasă văduvă pentru a doua oară, Datina, femeie cu temperament, s-a remăritat cu vornicul Dabija, cu care mai avu o fată, Maria. În zestrea ei va intra şi moşia Răcăciuni pe care Dabija o cumpărase de la Ştefăniţă Vodă. Acesta confiscase toate moşi i le lu i Gheorghe Ştefan, sub pretextul că fostul voievod datora, de pe când era boier, 200.000 de taleri lu i Vasile Lupu 51.

Doamna Datina a căsătorit-o pe domniţa Maria în 1 675 cu lordach i Ruset, fiul lui Constantin Cuparul, pentru a avea sprij inul acestu i puternic neam.

Aceasta era o copilă de 1 4 ani, care 9 luni mai târziu, muri în dureri le facerii 54 • A fost înmormântată la Mănăstirea Bârnova. Pe mormântu l ei este următorul epitaf în greceşte: " Monumentul acesta contine pe Maria, fiica vestitului Duce Dabija, Domnul Moldovei, răpită în .floarea tinereţii. Putin a trăit cu viteazul Georgiu, care s-a bătut contra cetă{ii regeşti a Litvanilor " 55 •

5 1 Gheorghe Duca. A domnit de trei ori în Moldova (noiembrie 1 665 -2 1 1 3 1 mai 1 666, decembrie 1 668 - decembrie 1 67 1 şi ianuarie - 1 O 1 20 august 1 672) ş i o dată în Ţara Românească (6 1 1 6 decembrie 1 673 - 28 noiembrie 1 8 decembrie 1 678). 5� Serdar. În Modova, dregătoria a fost creată de Vasile Lupu ca să apere marginea de răsărit a ţări i împotriva tătari lor din Bugeac şi din Crimeea. Serdarul avea sub comanda sa directă pe călăraşi i ( . . călliraşi de margine ") din trei Ţinuturi: Orhei, Lăpuşna şi Soroca. De la Î[!fiinţare şi până la reforma lu i Constantin Mavrocordat, serdarul a fost un mare dregător. M iron Costin îl considera . . hatman al doilea " sau . . un fel de hatman de câmp " (Ovid Sachelarie, N icolae Stoicescu, op. cit., p. 434 - 435) . 5' C. Gane, op. cit., p. 293 . 54 Ibidem, voi. 1 1, p. I l . 55 Octav - George Lecca, op. cit., p. 259 . 62 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Eustratie Dabija Vodă ( 1 9 / 29 septembrie 1661 - I l / 2 1 septembrie 1665)

Copi lu l supravieţuitor era o fată numită tot Maria, care a primit ca zestre Bârlădeni i la căsătoria ei cu I l ie Catargiu. Satul a fost revendicat după mu lţi ani de Anastasia, soţia lui Gheorghe Duca Vodă şi mama lui Constantin Duca 56.

În t impul domniei sale, Eustratie Dabija a ctitorit Biserica cu hramul " Adormirea Maicii Domnului ". A fost zid ită între anii 1 66 1 -

1 664, cu rol de parac lis al caselor domneşti pe care fami l ia Dabija le avea în apropiere (case d ispărute). Afectată de intervenţi i le (de altfe l secundare) din 1 742, când marele vorn ic Costache a vrut să .,.fitre " ctitoria lui Dabija, prezentându-se în pisania de piatră ca singur ctitor, biserica din Domneşti este un valoros edificiu, foa11e caracteristic pentru arhitectura d in Moldova în secolul al XVI I-lea 57 .

De plan triconc, are pridvorul deschis amplasat pe latura sud ică, cu arcade semicircu lare susţinute pe coloane de cărămidă. Restul încăperilor - a ltar, naos şi pronaos -, urmează axa est - vest. Sistemul constructiv este obişnuit, cu soc lu l şi pereţii realizaţi d in zidărie portantă de cărămidă cu mortar de var şi nisip, pereţii ajungând până la 1 ,60 m înălţime 58 .

Ea se află situată în Domneşti - sat, o aşezare atestată în documente din veacul al XVI-lea . Locul cunoscut sub numele de . . Cetatea ", unde s-au păstrat ruinele . ,palatului " construit de domn, ar putea fi locul unde au avut casele domneşti cei d in fami l ia domnitoare Dabija.

5 6 Constantin Duca a domnit în Moldova între mai 1 693 - 8 1 1 8 decembrie 1 695 şi septembrie 1 700 - iunie 1 703 . Anastasia va muri la scurt timp după mazil irea fiului ei ( 1 696). 57 Vasile Drăguţ, Traditiile ctitoriceşti la Curbura Carpatilor. în Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpatilor. Sub îngrij i rea Dr. Antonie Plămădeală. voi. II, Buzău, 1 983 , nota 73, p . 1 74 . 58 Vezi detal i i Le l ia Pavel. Biserica din Domneşti, în Cronica Vrancei, voi. IV, coordonator: Horia Dumitrescu, Editura Pal las, Focşani. 2003, p. 39 - 44.


Horia Dumitrescu

Doamna Dafina a ctitorit Biserica Domnească, cu hramul Cuvioasa Paraschiva din F ocşani, între anii 1665 - 1670 59• Îşi datorează supranumele de ,,Domnească" datorită faptului că la început a fost construită din lemn de văduva lui Dabija. Arsă în două rânduri, a fost reconstruită din zid de către Iancu Razu, biv vei spătar, o parte din cheltuieli fiind acoperite de către oamenii cartierului 60.

În hotărnicia cimitirului bisericii din 1 4 noiembrie 1 7 85, făcută de biv vornicul de poartă Stavăr se precizează că " vechile acte ale bisericei au perit in timpul răzmîriţi/or, şi că biserica a fost întăi făcută de lemn de către răposata Doamna Dafina a răposatului Domn Eustraţie Dabija Voevod. . . " 6 1 •

Vodă Dabij a a domnit aproape patru ani .. cu pace şi cu domnie aşedzată, cu ţară întemeiată ". 62 .

Dar, "fiindu şi om bătrân, au plătit şi el datoria ce de opştie, de-au muri tu " 63 •

Începută la 19 1 29 septembrie 166 1, domnia lui Dabija s-a încheiat, odată cu obştescul sfârşit al domnului, la 1 1 1 2 1 septembrie 1665 .

Nicolae Iorga scria că .. Istrati Dabija, un bun bătrîn beţiv, muri in Scaun pentru că vrâsta-i era prea înnaintată ca să-I mai poată atinge nenorocirea maziliei " 64•

De mult nu se mai întâmplase în Moldova ca un domn să sfârşească astfel, în scaun. Doamna Dafina 1-a înmormântat la

59 Dimitrie F. Caian, op. cit., p. 59; Biserica a fost demolată în anul 1 977 şi pe locul ei s-au ridicat magazinele şi blocurile de locuinţe situate între intrarea în Piaţa Moldovei şi Strada Mare a Uniri i . 611 Vasile Drăguţ, op. cit. , nota 1 29, p . 1 8 1 . 6 1 Ibidem, p. 83. 6 � Ion Neculce, op. cit., p. 36. 63 Ibidem. 64 N . Iorga, Istoria Românilor i'n Chipuri şi Icoane, Editura Ramuri S.A. , Craiova, 1 92 1 , p . 24. 64 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Eustratie Dabija Vodă ( 1 9 1 29 septembrie 1 66 1 - I l 1 2 1 septem brie 1 665)

Mănăstirea Bârnova, ctitoria lui M iron Barnovschi (>5, ale cărei lucrări au fost term inate . de Dabija. Pe mormântul său se citesc următoarele rânduri : , ,Acea.<:lă piatră a făcut-o şi Împodobit-o Doamna Dcţjina Domnului ei. răpuJatul Jo Evslralie Dahija Vuevod, Domn al Ţerii Moldovei, şi s 'a pit.\· in ctitoria lui, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Birnova in anul 7 1 7 4 ( 1665) luna lui Septemhre in I l, ceasul al doilea " r.r •.

Pentru istoria ' locală, simplul enunţ că Dabija Vodă îşi avea obârşia în Ţinutul Putnei rămânea doar o simplă consemnare . Depăşirea acestui stad iu însemna, pentru cercetarea istoriei vrâncene. nu numai o provocare, ci ş i o neces itate.

În acest sens. răsfoind documentele vremi i şi pagin i le marilor istorici, am încercat şi - în mare măsură - credem că am reuşit. prin rândurile de mai sus, să proiectăm noi fascicule de lumină asupra uneia d intre pagini le ac.este ia: omul şi domnul Eustratie Dabija.

r.s M iron Barnovschi. Domn al Moldovei în două rânduri: 1 3 1 23 ianuarie 1 626 - august 1 629 ş i apri l ie - 22 iunie 1 2 iul ie 1 63 3 . 66 N . Iorga. op. cit. , r:. 25 .


DIN CATALOGUL CĂRŢII VECHI ROMÂNEŞTI . CĂRŢI RARE LA MUZEUL VRANCEI

Mihaela Boldeanu

În condiţi i le în care între 1 588 şi 1 640 nu se mai tipăreşte nici o carte românească, venirea la tronul Ţării Româneşti a lui Matei Basarab a însemnat o adevărată revoluţionare a fenomenului cultural , în general şi a celui a l tiparului , în pm1icular.

Se marca astfel o reluare �i o înflorire a vieţi i cu lturale începând cu 1 632 . Patrona domnul luminat apariţia unei prime lucrări, un Moliftelnic s lavonesc, iar la 1 642 începea tipărirea Evangheliei

învăţătoarc, tradusă de Udrişte Năsturel , procesul continuându-se odată cu mutarea la Dcalu a tipamiţei, lucrarea făcându-se uti lă preoţ imii pentru tâlcuirea Noului Testament în l imba română.

Recunoscută drept una din cărţile cu rosturi însemnate în promovarea limbi i române 1 , Basarab însuşi îi fixase menirea în prefata semnată de el, înţelegând această tipăritură ca un dar dumnezeiesc, "aceastil carte pre Iim ha rumuneascâ", ce avea rostul de a ajunge la înţelegerea tuturor credincio�i lor. Udri�te Năsturd, cumnat al domnului Matei Basarab este un exponent al curentului rusesc al vremii 2 �i aşa cxplicându-se a legerea că11urarului pentru a traduce Evanghelia după o variantă slavonă.

Cel pe care domnul se bazează în iniţiativele sale de reintroducere şi înnoire a tiparului în l imba română este Meletie,

1 Acad. Virgi l Cândca (coord .), Istoria românilor, O epocă de innoiri in spirit european ( 1601 - 1 71 1 1 1 71 2), voi . V, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003 . p. 880. 2 Alexandru Eti·emov, Primul peisaj Je concepţie occiJentalâ in pictura Je icoane din Ţara Româneascâ. în Revista muzeelor şi monumentelor, 1 , 1 974. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Din Catalogul cărţii vechi româneşti. Cărţi rare la Muzeul Vrancei.

recunoscut drept "ispravnicu depre izvodului scripturi şi cuvintele tocmitori acestui dumnezeiască carle multu greşitul erumonah Meletii Machedonul, proegumen al Govorii . . . "

Evanghel i a a ajuns d in depozitul central de pc lângă Protoieria Focşani în expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie. Ea provi ne d in parohia Coteşti, fapt confirmat de însemnarea contemporană de pe interiorul copertei 1 . "Cartea este a bisericii din satul Coteşti, judeţul Râmnicu Sărat unde slujeşte preotul T Barbă(lată)" . Este vorba de preotul Tcodor Barbălată care într-adevăr a s luj it la B iserica "Sfinţii Voievozi" din Coteşti , construită l a 1 839 pe locul uneia de lemn.

Autorii monografiei comunei Coteşti .1 consemnează obiectele de preţ şi cu valoare i storică d in inventarul B iseric i i "$finţii Voievozi", alături de un Triod de 1 798, amintind o "Cazanie din timpul lui Matei Basarab - 2 septembrie 1 644".

Ştim despre exemplarul în cauză că la un moment dat ajunsese la Mănăstirea Bordeşti, cum rezultă d in însemnarea d in pagin i l e 27-47. Este vorba despre ctitoria de epocă brâncovenească d in ani i 1 698- 1 699 a lu i Mănăi lă căpitan 4 care avea ca staret pe un Ghenadie la momentul însemnări i : "Să se ştie că această sfântă şi dumnezeiască carte ce se cheamâ Tâlmâcirea Evangheliilor este al meu, şi mi I-au dăruit egum [en] Ghenadie o/ Bordeşti şi era numai tă[ iat] şi eu l-am legat, dând la legător tla]/[eri] 32 şi cine Îl va stăpâni În urmă să mă pomenească şi să zicâ Dumnezeu sâ-i ierte păcatele. Preot Zaharia ! 1 779 ".

O altă însemnare (p.788) păstrează n umele celor care, probabi l , au contribuit la cheltu iel i le de legare: ,.Această sântă şi cinstită şi lăudatâ carte Mărgărit truditu-s-au aceşti creştini de oameni anume Crâciun, Stoica, Radu/, Ariton, Hilachi. Tudor, Opriş,

.l Petre Râpcanu, I l i e Dumitrescu, Coteşti. 500 ani de existenţă, Bacău, 1 972, p. 1 1 0 . 4 Vasile Drăgu\, Tradiţiile ctitoriceşti la Curbura Carpaţilor, în Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpaţilor. Sub îngrij irea Dr. Antonic P lămădeală, vo i . I l , B uzău, 1 9X 3 . p. 1 69.


Mihaela Boldeanu

Peia. /ano, Petco, Neacşul, Arilon, Hilachi. Barbu/, Siarhan, Nia�ul. l\pas, Chicvş, Dobria lui Caracaş ". N-am putul verifica dacă amintitul preot Zaharia cel ce primeşte cartea este din Coteşli, se pare Însă că nume ca ale celor inşirui(i În/re donatori sunt prezente şi azi În zonă (Caracaş, Petcu). Comenmate sînt la Ion Conea 5 Caracaş ca şi Petcu. "

Exempraru lu i expus îi l ipseşte fi la de titlu identificarea tăcându-se şi după însemnarea de pe fi la de gardă . . . Titlul este copiat de preotul Niculae !vi. Popescu MA.R. azi 24 ianuarie /947 · •.

Este cel care însemna: ,.Această carte cu lipsuri la inceput, Înăuntru şi la sfârşit este Cazania tipărită la Mănăstirea Dealului in 16-14" şi copia din Bib l iografia Românească Veche datele despre Evanghel ia învăţătoare.

Trebuie să spunem că este vorba despre profesorul de Istoria B iseric i i Române la Facultatea de Teologie d in Bucureşti . Este membru corespondent al Academiei Române ( 1 O iunie 1 920) ş i membru titular (5 iun ie 1 9::3 ) . Între 1 93 8 - 1 939, a fost subsecretar în Min isterul Cultelor şi A1te lor h . A fost şi vicepreşedinte al Academiei Române (30 mai 1 93 9 - 1 i unie 1 942) ş i repus în drepturi ca membru titu lar al foru lui academic în 3 i u l ie 1 990 7 •

Despre modu l î n care acesta a ajuns să facă o însemnare pe o cmte atlată în zonă, n-am găsit niciun element concret.

Tipărituri i deţinute de Protoieria Focşani îi l ipseşte fi la de t it lu . ti le de la 1 la 1 1 şi altele d in interioru l b locu lui căi1 i i , paginarea ajungând la 788 .

Diferenţele ce au putut fi identificate se suprapun celor sublin iate de B ianu şi 1-lodoş, în BRV, număru l de rânduri d iferă în

5 Ion Conea. Vrancea. Geografie isforicci, topontnue şi terminologie geografici/. Editura Academiei Române. Bucureşti. 1 993. p. 72. 1 ' l . -Atn·el Candrea. Gh. Adamcscu. Dic(ionarul enciclopedic ilustrat . . Cartea Româneascii . .. Editura Cartea Românească. Bucureşti. 1 926 - 1 93 1 p. 1 8 1 8 . 7 Dorina N . Rusu. Membrii A c.:udem iei Române. 1866 - 1996. Mic dicţionar. Editura A 92, laşi, 1 996. p. 290 - 29 1 . 68 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Din Catalogul cărţii vechi româneşti. Cărţi rare la M uzeul V rancei.

1 9 şi 28, cerneala folos ită este neagră şi roşie (cerneala roşie este mai puţin folosită) .

Pentru primele 385 pagin i s-au folosit coalele din Cazania tipărită la Govora ( 1 642), iar de la pagina 404 titluri le ş i in il ia lele sunt real izate în roşu, cerneala roşie fi ind în mai mare măsură folosită decât în prima par1e.

Al doi lea exemplar expus este Evanghelia scoasă sub girul lu i Antim lvireanu. ce l adus de domnul Constantin Brâncoveanu să reorganizeze şi să dezvolte tiparul în Ţara Românească.

Se încadra această preocupare a domnulu i muntean în deschiderea rea l izată în Ţara Românească în secolul al XVI - XVI I . care determină apariţia unei no i concepţ i i asupra cu ltur i i , ca element ce ducea la lărgirea orizontu lu i de cunoaştere al omulu i .

Opera cu ltura lă începută de Constantin Brâncoveanu ş i continuată în sccolu l a l XVI I I- lea a marcat, între alte le, ş i dezvoltarea omului medieval , intr-unul ce manifestă tendinţa spre modernitate.

Tiparu l, cu rolu l său evident cu ltura lizant nu putea l ipsi d intre preocupări le vremi i .

În reînnoirea artei grafice în Ţara Românească, expresie tocmai a acestei ter:dinţc spre modernizare. în epoca lu i Brâncoveanu figura centra lă este în mod evident Antim lv ireanu 8 .

Chiar la înfiinlarea t iparniţei în 1 697 la Snagov apărea ŞI Evanghelia aceasta, la un an după ce Antim este numit egumen a l aşezământu lui de a ic i .

În această postură n i-l dezvăluie şi colofonul , fi la care îl cuprinde păstrându-se în exemplarul nostru: "La anul de la spăşenia lumii 1697 de smeritul între ermonahi Antim lvireanu ".

La Protoieria Focşani s-a păstrat această tipăritură care consemnează prin însemnările pe care le poartă, că fusese cumpărată

K Lidia Demeny. Cornelia Papacostea - Danielopolu. Carte şi tipar în societatea ronuineascci şi sud - est europeani'i (sec. XVII - XVIII). Ed itura Eminescu, Bucureşti. 1 985 , p. 1 02 .


Mihaela Boldeanu

de un logofăt Ştefan Drăgoncea şi dăru ită B iserici i cu hramul "Cuvioasei Paraschiva cea nouă" de la S I imnic.

La fi la 66 verso s-a scris: ,.Această .�fantă Evanghelie e compărată robul lui Stefan Drăgoncea, drept t(a)leri 7 şi-au dat-o aci/a la sfânta biserică, unde se prăznuieşte hram 4ânt (. . .) la SI imnic şi am scris preot Manea, la dichemvrie în 1 5 a lunii 1 796".

Cel care' face majoritatea însemnări lor este preotul Zaharia . Ele se constitu ie într-o cronică în mic a întâmplări lor prin care trece el şi comunitatea păstorită de e l .

La 1 805 este numit preot la această parohie. D in însemnare rezultă că pentru el grija faţă de această "sfântă carte" este deosebită de vreme ce consemnează: ,,la care .fiindcă era foarte învechit, şi stricată această .�fântă carte a!ll dat-o la un legător de căr(i la Focşani şi au legat-o dându-i plată lui drept t[ . . . ]/ 12 adică doisprezece lei, bani din cutia sfintei biserici, adică din milostenia pravoslavnicilor creştini 181 O octombrie 1 9". (f. gardă).

La aceeaşi dată va completa ş i l ipsuri le din text: ,�\·ă se ştie că pe unde au fost stricată, această evanghelie, adică pe unde s-au scris cu mâna, am scris eu robt�l lui Dumnezeu Zaharie preotuf' (f. l 76), iar în 1 8 1 8 oc[ton ]v[rie] 1 9 zi miercuri va consemna . ,când am dres aicea preot Zaharia rob hojâiu".

Fi la a doua de gardă consemnează atât evenimente ce îl privesc pe preot, cum ar ti moaJtea soţiei sale prezvitera Anastasia, la 1 8 1 O, sau a soacrei sale, dar mai ales evenimente cu impact asupra întregi i Ţări Româneşti: ., Să se ştie de când au fost lăcuste în Ţara Românească În 1 799 ".

La 1 802 este consemnat cutremurul de pământ "Să se ştie de când s-au cutremurat pământul foarte tare 1802 oct[ om vrie] 14 ", ori ocupaţia rusească: "Să se ştie când au venit masca/ii În Ţara Românească la leat 1806 decemvrie 6 ".

Epidemia de c iumă este întâmplarea pe care preotul Zaharia înţelege să o lase spre şti inţă, aşa cum rezultă d in următoarele: ,.Si ca să ştie Însemnată, că pe la aceşti ani au murit creştini multi În Ţara Munteneascâ şi În Ţara Moldova, din pricinâ că boala ciumei pe care 70 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


sâ o alunge domm1/ de la creştini, şi sâ o trimitâ la pâgâni aceasta 1814 octombrie 2. Zaharia preotu ", ori, câteva file mai depa11e:

"Sâ se ştie de când era moarte nâpra=nică În Bucureşti adică de ciumă, ci era mare frică i pă ai cea, pă la noi pe tot locu. rugăciunile să curetascâ Însă acea boală a ciumei. 1813 septembrie 12 (/.' 49). "

Din categoria însemnărilor ce se referă la fenomene naturale este şi cea de la fi la 34 : "Să se ştie de când au perit sorile Într-o vineri, la lei 7292(1 781)" .

Preotul acesta Zaharia va însemna că: ,.Sâ se ştie de când au răposat protopop Vlasie al plăşii Focşani la leal 1810 noemvrie. şi s-au ÎnKJ"opat la biserica din Cândeşti la .�fânta Troi{ă ".

Dacă de la S l imnic, componentă a comunei Tâmboieşti din fostu l judeţ Râmnicu - Sărat ajunge această carte în păstrarea Protoieriei, ce se întâmplase cu ea d in 1 697 până la 1 796 când o cumpărase logofătul Drăgoncea nu putem să ştim.

Chiar dacă la fi la. 1 77 verso o a ltă însemnare arată că: • . Si am scris eu diacon Dumitraşco oi Sfintii Gheorghie de la Podul Ungurului", loca l izarea aceasta e greu de făcut.

Deşi are fi le mu lte l ipsă, unele rupte sunt întregite rud imentar, cu text adăugat de mână, cartea mai păstrează încă frumuseţea de început chiar dacă ea mai poate fi abia ghicită.

Acest exc •nplar din Evanghelia ivireană de la Snagov este legat în piele şi tăb l i i de lemn. Blocul cărţ i i are dimens iuni le 29 x 20

cm. Coperta 1 are în medal ion central ..Învierea'', plus patru evanghe l işti în colţur i l e chenarulu i dublu .

Primul chenar este rea l izat din elemente vegetale sti l izate. al doi lea este sub fo!'mă de frânghie. Toate sunt aurite. Cotoru l este marcat de palru nervuri ce formează c inc i casete cu elemente ornamentale.

Coperta 1 este în acelaşi mod ornată cu motivul .,Învierii", iar în cele patru colţuri sunt desenate flori sti l izate .

În ceea ce priveşte conţinutu l, putem spune că acesta corespunde descrieri i d in BRV 1 ( 1 03 , p. 343 - 344), atrăgând atenţia ti·umuseţea şi complexitatea i lustraţiei - ca în gravurile evanghel işti lor


Mihaela Boldeanu

- dată de folos irea perspectivelor, atenţia acordată fizionomi i lor ş i decoru lui (f. 2 1 . versa: Matei ; f. 56 : Luca sau f. 99: Marcu) .

Frontispic i i le ş i t it :uri le sunt deosebit şi tl·umos real izate. iar punerea în pagină şi tiparul dau măsura stad iu lu i la care ajunsese această artă.

N u putea să fie a ltfel de vreme ce Mănăstirea Snagov cu tiparniţele ei pentru carte de cult şi de învăţătură rel igioasă se bucură de o atenţie deosebită d in pattea lu i Constantin Brâncoveanu 9•

Dintr-un alt centru tipografic al Ţări i Româneşti aflat sub patronaju l cultural al domnulu i Constantin Brâncoveanu, anume de la Buzău, provine şi exemplaru l d in Apostolul de 1 704 .

N umărându-se între osten itori i căt1 i i bisericeşti în l imba română 10. Damaschin "Dascăluf' Voinescu va continua de pe poziţia de episcop al Buzăulu i ( 1 702 - 1 708) opera lui Antim lv ireanu .

În spiritul ivirian se va înscrie activitatea cărturărească a lu i Damaschin şi după 1 708 când va trece în episcopatul de Râmnic, până la 1 725, recunoscut fiind drept cel care a reuşit "a preface căr(ile din limba grecească şi slavonească În limba noastră simplă şi a le da la lumină ".

Damaschin rămâne în rându l oameni lor de cultură drept cel mai impmtant susţinător a l introducerii l imbi i române în b iserică 1 1 şi de la el primeşte acest Apostol proprietaru l , aşa cum rezultă din însemnarea de pe ti la 3 nP-numerotată a Predosloviei. la anul 1 7 1 O când Damaschin este deja episcop de Râmnic : ,Această sfântă carle datu-mi-s-au de iuhitoriul de Dumne::eu Damaschin, episcopul Râmnicului care s-au şi iscălitu pe alocurea ca să se ştie la leal 7218(1 710). "

9 Mitropol itul Seratim, /sihasmul - traditie şi culturâ r01winească. Editura Anastasia. Bucureşti , 1 994, p. 69. 10 Dan Rîpă - Buicl iu, Cartea românească veche. Studia bibliologica, Editura Alma. Galati . 2000, p. 96 1 . 1 1 Alexandru Dutu. Coordonate ale culturii româneşti in sec. XVIII. roo - 18l l . (Studii şi texte), Editura pentm literatură, Bucureşti, 1 968. p. 1 23 . 72 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Dacă cel care primeşte de la prelat această danie nu se identifică, din următoarele însemnări aflăm că aj unge ca1tea la Schitu l Greci, identificabi l , probab i l în zona Tutova - Vaslu i . ,.Dată iaste această carle .\·chitului de la Greci unde se prăznuieşte hramul celor fără de trup ". (f. l . nenumerotată).

La 1 78 1 îl găs im la Schitul de la Varniţa: . . Această .�fantă carle ce se cheamă Apostol este a schitu/ui de la Varni(a ( . . . ) 1 7RI",

tot aici găsind-o şi războaie le ruso-austro-turce, când preotu l Vasile Argea, ce s lujea aici, va consemna: "in vremea bejeniilor când era urdia turcească la Străoane [în Putna] in ziua de Paşti ambla vă/eal 1 7R9 ap[ri l ie] R ".

Relativ bine păstrat acest Apostol este legat în p iele. pe tăb l i i de lemn. cotorul cu cinci nervuri marcate are inscripţia .Apostol" . Coperta 1 are central un medal ion . . isus Hristos cu Maica Domnului şi Ion Botezătorul". iar coperta I l este presărată cu flori .

Din i lustraţie, care vorbeşte prin ea 1nsaş1 despre perfecţionarea la care ajunsese arta tiparului în Ţări le Române. am a les foaia de titlu cu p01ta lu l complex rea l izat, stema "prealuminatului domn, Jo Constantin Basarab voievoda", ,.Soborul Maicii Donmu/ut"' de la fila 26, semnată Joanich ie, în care atrage atenţia diversitatea fizionomii lor apostol i lor dar şi xi logravura ce-l reprezintă pe Luca (a lui Luca zugrav) deosebită prin atenţia acordată deta l i i lor ş i man iera de real izare a mantiei personaju lu i .


CONTRIBIŢII LA ISTORICUL BISERICII "SFÂNTUL NICOLAE" DIN TĂBĂCARI


În partea de vest a oraşu lui Focşani , pe strada Ghioceilor la numărul 9, într-o cutte largă, se rid ică un monument cu înfăţişare modestă - Biserica "Sfăntul Nicolae" .

Se ştie că în vechime, fiecare breaslă d in oraşele sau târgurile româneşti, îş i rid ica, după posibi l ităţi, o biserică sau în cazuri excepţionale o mănăstire . Aşa se face că la sfărşitul secolu lu i al XVI I I -lea. în micul oraş de gran iţă - Focşani , apar trei biserici rid icate de cele mai importante bresle din oraş. Breasla Săpunarilor construieşte B iserica Săpunari la 1 783 , Breasla Ceprăzarilor şi Sih len i lor ridică Biserica Ceprăzarilor şi S ih leni lor (din păcate biserica nu mai exista nici măcar în 1 906) 1 şi Breasla Tăbăcari lor înalţă Biserica .,.�fântul Nicolae".

Deşi în mahalaua Tăbăcari existau două biserici şi o mănăstire (Mănăstirea Oviden ia) � . Breasla Tăbăcari lor îşi construieşte propria biserică. În acest fel, biserica se înscrie în rându l lăcaşuri lor de cult semnificative pentru procesul de emancipare al mici lor târgoveţi . Înă lţarea biserici i apare menţionată într-un document d in 1 872: "Clădirea Bisericii Sj.' Necolaiu este de trei lilvri adică: ( 'ă/inu Tăhăcaru, Mihaiu Curcâ şi Racovi{ă, dar şi cu alte agiutoare de

1 Dimitrie F . Caian, Istoricul Oraşului Focşan. Scris cu prilejul Jubileului de 40 de ani de domnie a Majeshi(ii Sale Regelui Carol 1, Tipografia Legătoria de cărţi şi Steriotipia Gh. A. Diaconescu. Focşani, 1 906, p. 1 23 . 2 Ibidem, p. 9 1 . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Contribiţii la istoricul Bisericii "Sfântul Nic(}/ae" din Tăbăcari.

milostenie şi in .fine reparată de Dlu /bagi Necolaiu Călinu În starea ce se găseşte · · "'.

Lăcaşul de cult nu d ispune de o pisanie şi nici de un document care să ateste cu exactitate anul în care a fost construit, dar sti lu l arh itectonic şi faptu l că acesta nu apare pe Harta Statului Major Austriac de la 1 789. conduc la concluzia că biserica a fost rid icată în intervalu l 1 789 - 1 796. Existenţa în patrimon iul biseric i i a două icoane " Maica Domnului cu Pruncul", pe care s-au inscripţionat ani i 1 796 şi 1 797 şi a clopotului turnat în anul 1 786, cum apare scris pe el " Teodor Mihai 1 786" 4, constitu ie argumente în favoarea datării b iserici i în intervalu l mai sus - menţionat.

B iserica ti ind foarte săracă, nedispunând de mc1 o proprietate5 , s inguru l ei venit îl constitu iau bani i proveniţi din dan i i le şi mi la enoriaşi lor ş i din bugetul anual alocat de Primăria Focşani 6• Cu toate acestea în anul 1 893 , a fost a leasă ca biserică parohială deş i : " . . . in Mahalaua Tăhăcari existau şase hiserici jiind contopite intr-o singură Parohie şi Biserica filială a fâst aleasă ,�f. Necolaiu deşi aceasta era fbarte mică şifără venit iar preotu servitorfoarte hătrâ 7 •

Într-un a l t document. d in 1 875, de fapt un inventar a l averi i biserici i , care constă în veşm inte şi câteva obiecte de cu lt, demonstrează încă o dată că biserica făcea parte d in rândul celor sărace: " /1. fnventariu de mobile Biserici din santul Altaru:

Îmbrăcămintea de pe Sf Pristolu de Dămască; Un .�fAntimisu nouă; Una cruce imhrăcată cu argintu veche; Un rându de .�"fintele vase de arj{intu şi o copie de o(elu; Două cădelni(i una de argintu Cinci sfeşnice dC' alamă mici

J Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va c ita: A. N. Vn.) , fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 25 1 1 872, f. 89. '1 Dimitrie F. Cai an , op. cit . , p. 1 09 . 5 A. N . Vn., fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 3 0 1 1 900, f. 33 . 6 Ibidem , dosar nr . 25 1 1 872, f. 85 . 7 Ibidem, dosar nr . 3 7 1 1 893, f. 45 .



Patru rînduri de veşminte preofeşli dintre care unu este datu de Măria sa Carol 1 de stofă două rinduri lot de stofă mai vechi şi un rîndu de dămască; afară de acestea mai sunt vechituri

Uă Evanghelie Îmbrăcată cu argintu Uă cruce mare de lemn răstignirea Un acru . . . . . . . . . . . . . " � .

" III. Mobile din Biserică Patru corone de argintu şi şase miini de sfintele Icoane Două policandre di! alamă unu micu şi a/tu mare Uă Iconă Maica Domnului îmbrăcată cu argintu Două sfeşnice de alamă mari Două candeli de argintu Un serafimi zugrâ\"itu cu candelă de argint Optu candeli de wyint fu sfintele lcone

Un pruporu Două felinare Trei candeli de argint

III. Căr(ile din Bisaică 1. Uă Evanghelie: 2. Un Apostol: 3. Uă Leturghie; 4. Unu

Meneiu mare: 5. Un Octoiu mare: 6. Uă Cazanie: 7. Un Triadu; 8. Un Penticostaru: 9. două Psaltiri: 10. Două Ceslove; 1 1. Două Catovasiere: 12.Două Moli/ii!lnice: 13. Trei căr(i Vie(ile Sfrn(ilor: 14. Un dulapu vopsilu: 15. Două cărti a lui .\floanu Gură dl! auru; 16. Sapte .�feşnice de lemn mijlocii: 1 7 Trei-spre-zece .�·frntele lcone·· 9.

Valoroase ni se par câteva d intre cărti le detinute în inventar, pe pagini le cărora fie preoti i , tie dascăl i i sau chiar anonimi au făcut unele însemnări despre evenimente social - pol itice sau despre boli şi incendi i ce s-au succedat de-a lungul timpu lu i ş i au afectat atât oraşul,

8 Ibidem. dosar nr. 25 1 1 872. f. 89. 9 Ibidem, dosar nr. 25 1 1 872. f 89 verso. 76 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Contribiţii la istoricul Bisericii "Sfântul Nicolae" din Tăbăca ri.

dar mai ales pe locuitori i săi . Pe un "Penticostar" d in anul 1 773 apare o însemnare făcută de preotul Pavel în care pomeneşte de constru irea şi sfinţirea unei b iserici " . . . şi cându am făcut biserica au umblat la leat 7252 ( 1 744) şi s 'au .�fintitu această .�fantă biserică În ziua de ,Veti Dimitrie şi s 'au prefăcut această biserică sfîntă şi Dumnezeiască În zilele preluminalu domn al Ţării Moldovei dimitri Moruz voevoda de dumnealui căpelanul Mihalache de peatră'' 1 0 . Într-un ,.Ceaslov" din 1 829 apare menţionată o epidemie de c iumă " Să să ştii de cJnd uu dat ciunw ce mure la oraş Focşani de s 'au prăpădit multime de oameni la 1829, JJiartie 26" 1 1 , iar pe un altu l , tipărit la Braşov în 1 835 , c itim . . . . . Stiut să fii că la leatul 1R52 au vinitu ruşii i'n Ţara Valahiia cindu Uii avu/u războiu cu Turcu pesti Dunări la Silislra cetate şi nu au luai u ce s 'au Înapoi atu În Rusi ia la leatul 1854 . . . " 1 � . O alta menţionează incend iul care a afectat oraşul distrugând tot târgu i : " . . . ându au ars Focşanii la Munteni şi au ursu tot târgu, ulita ce Mare şi mahala/ele toate şi patru biserici şi clopone(a la sfintul ioan. În 4 ciasuri'' 11 • Pe fi lele unui . . Octoih'' şi ale unui . . Molirtelnic'' şi-au înscris nume it- cei ce au donat aceste cărţi biseric i i 1 4 • Din păcate. majoritatea obiectelor enumerate în inventar nu mai există în patrimoniu l biseric i i de astăzi, acestea fi ind p ierdute sau distruse de-a lungul timpu lu i .

În sch imb, m icuţa biserică d in mahala, încercată de timp, cutremure, războaie şi , mai a les, de l ipsa banilor necesari reparaţi i lor, rămâne în pic ioare. Monumentu l se rid ică zvelt, în m ij locul unei curţi impunătoare, după un plan tretlat cu pridvor. pronaos, naos şi altar,

10 Yirgi l iu P. Arbore lnsemniiri culese de pe marginea dir(ilor bisericeşti din oraşul Foqani. în . . Milcovia ' " . Revistă regională de stud i i . Anul I l . vol .2. Focşan i. 1 93 1 , p . 243 . 1 1 ldem. lnsemmiri culese de pe marginea dîr(ilor bisericeşti din oraşul Focşani, (Veacul al XIX -lea). în "lvlilcovia" . Revistă regională de studii . Anul I I I . voi. 1 - 2, Focşani. 1 932 . p . 6 1 . 1 � Ibidem . anul IV . vo i . 1 - 2 . Focşan i, 1 933 , p. 60 - 6 1 . 13 Ibidem. p. 6 1 . 1 4 Ibidem. p. 62. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


dispuse ca la mai toate lăcaşurile de cult pe axa est - vest. Biserica a fost construită din cărămidă, pe o fundaţie înaltă din bolovani de râu, cu pereţi din zidărie pmtantă, având grosimea de 1 m. . ceea ce-i permitea ca în vremuri de restrişte să fie un bun adăpost pentru cei ce se refugiau aic i . Amintim în acest sens de faptu l că biserica dispunea de un s istem de închidere a uşi i masive d in fier, printr-o bară ce se fixa în pereţi i latera l i , blocând accesul d in afară.

Pe latura de vest a ed ific iu lu i se accede în interior printr-un pridvor in iţial deschis, prevăzut cu coloane, din cărămizi, de formă octagonală, ce susţin arcade în tri lob 1 5 • Tavanul este boltit în calotă semisferică, sprij in ită pe arce d ispuse etajat. Pridvorul,actualmente închis, primeşte lum ină de la două ferestre d in lemn ce încadrează uşa masivă din metal .

Pronaosul prezintă planul dreptunghiu lar, accesul d in pridvor făcându-se printr-o uşă d i !l lemn. Pe latura de sud este amplasată o fereastră care asigură i lum inatul în interior, iar pe latura de nord, printr-o deschidere în perete, se pătrunde în spaţ iu l casei scării care face legătura cu turnul clopotniţă amplasat peste pronaos.

Accesul spre naos se face printr-o deschidere acoperită de o arcadă sprij in ită pe stâ lpi semiangajaţi . . Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semic irculare în interior şi pol igonale la exterior.

O boltă semicircu lară, sprij inită pe arce şi console, acoperă naosul . Acesta este luminat de cele două ferestre amplasate în golurile de pe laturi le de nord ş i de sud ale absidelor. Legătura naosu lui cu altarul este asigurată de cele trei deschideri tăiate în catapeteasma de zid ce desparte cele două încăperi . În cele trei desch ideri s-au montat uşile împărăteşti şi cele diaconeşt i .

Altaru l are forma semiel iptică, în plan şi pol igonală în exterior, cu proscomidie st:b formă de nişă în grosimea zidului şi o

15 Lelia PaveL Dum itru Huţanu. Apostu Emi l ia - Aurora, Horia Dumitrescu, Patrimoniul cultuml na(ional construit din jude(ul Vrancea, Editura Pallas. Focşani. 2008, p . 1 4 5 . 7 8 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Contribiţii la istoricul Bisericii "Sfântul Nicolt1e" din Tăbăcari.

alta a vesmântaru lui aşezată pe latura de sud . Este luminat de o fereastră d ispusă în axul abs idei altaru lu i, spre răsărit.

B iserica a fost pictată în frescă, dar fumul de la lumânări şi eroziunea produsă de igras ie au dus la degradarea e i . Actualmente urme ale acestei p icturi mai sunt vizibile în naos şi pe catapeteasmă. Nu ştim cu siguranţă dacă pictura este contemporană cu biserica sau a fost refăcută în întregime mai târziu, aşa după cum reiese d intr-un document din 1 9 1 5 , prin care enoriaşi i cereau bani Primăriei pentru: " . . . reparaţii de zidărie, la pere fi, tencuială, lemnărie. vopsitorie. pictură, reparafiuni la acoperământ, facerea turnului . . . " 1 (J .

Decoraţia exterioară a edificiu lu i este foa11e simplă. De pe fondul a lb al tencuie l i i se detaşează un brâu median din cărămizi aşezate pe colţ, mărgin ite de un tor, care împarte faţadele în două părţi ega le. Faţada vestică este marcată de arcade trilobate d in tencuială ce urmăreşte l in ia vechi lor deschideri . Deasupra uşi i de intrare în biserică, brâul median este întrerupt de o nişă dreptunghiulară în care se află pictată icoana de hram.

Biserica e<:te înconjurată de un soc lu înalt mărgin it de un tor. În partea �uperioară. sub streaş ină se află cornişa formată d in

retrageri succesive rea l izate din tencu ială. Pe pronaos se îna lţă, în trepte, turla biseric i i . Primul nivel. de

formă prismatică. rrezintă atât pe latura de sud cât ş i pe cea de nord. câte două ocniţe. Următoru l n ivel, d in zidărie, primeşte decoraţie neoclasică, cu n !şe pentru i luminat, în axul tiecărei laturi. U ltimul nivel. tot de formă prismatică, rid icat din lemn ş i înve l it cu tablă, prezintă ferestre pe toate laturi le . Turnul prezintă un acoperiş sub formă de bulb.

Trecerea timpu lu i . numeroasele cutremure. războaiele şi , mai ales, faptul că biserica era săracă. fără un ven it permanent, care să-i permită efectuarea de reparaţ i i la timp. a dus la degradarea e i . De-a lungul timpu lui . au fost necesare ş i s-au succedat mai mu lte etape de reparaţ i i . O dovadă în acest sens stau numeroasele cereri a le

1 6 A. N. Yn. fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 88 1 1 9 1 5, f. 60. 79 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


epitropi lor şi enoriaş i lor adresate Primăriei Oraşului prin care solicitau fondurile necesare reparări i biseric i i . Primele reparaţi i majore s-au făcut începând cu anul 1 894, după cum se menţionează intr-un document : " Subsemna{ii epitropi ai parohiei bisericii Intrarea În Biserică (0videnia) din Tăbăcari cu filialele Sf Necolae şi Sf Voievozi convocându-ne astăzi spre a statua asupra facerii repara(iunilor aÎât În interioru bisericii cât şi În exterior la biserica .filiulă Sf Neco/ai cât şi facaea unui ventilator deasupra bisericii. Având În vedere că Înăuntru această biserică peretii sunt parte negri din causa .fimm/ui lumânări/or iar .�feşnicarele, În număr de 12 sunt cu totul stricate" 1 7 • Nu se ştie cu exactitate dacă s-au finalizat reparaţi i le d in anul 1 894, dar sigur biserica a avut d in nou de suferit de pe urma cutremuru lu i din 1 908, afirmaţie susţinută de faptul că doar câţiva ani mai târziu. mai precis in 1 9 1 5 se solicitau noi fonduri Primăriei pentru reparaţ i i . Din documentul aflat in arhiva Primăriei, datat 1 9 1 5 , reiese că epitropia biseric i i cerea 7000 lei pentru aceasta:" Biserica Sf Necu/ai din acest oraş. suburbia Tăbăcari, in care se serveşte regulat sfânta !ilurghie are absolulă nevoie de a i se face repara(iuni şi a o restaura. În acesl scop este Întocmit un deviz În valoare de lei 7000 . . . către Primăria Focşani lucrări care constă din reparatii de zidcirie la pereti. tencuială. lemnărie, vopsitorie. pictură. repara(iuni la acoperămânr, facerea tur/ei" 1 H .

Nici in anul 1 9 1 9 biserica nu se afla intr-o stare mai bună, ceea ce i-a făcut pe enoriasi să se adreseze primarulu i oraşului cu noi cereri de fonduri necesare reparaţii lor: ,, Această biserică având absolută nei'Oie de reparaiiuni În interior şi exterior şi cum dânsa este lipsită de fonduri. Avem orore a vă ruga să binevoifi a ne da o sumă cât veti crede, din fondurile comunei În expusul scop'' 1 9 •

Un an mai târziu incep lucrări le de restaurare. Dar nic i de această dată biserica nu este reparată in intregime din cauza :

1 7 Ibidem, dosar nr. 33 1 1 894, f. 5 1 2 . 1 8 Ibidem, dosar nr. 88 1 1 9 1 5 , f. 60. 1 9 Ibidem, dosar nr. 1 08 / 1 9 1 9, f. 80. 80 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Contribiţii la istoricul Bisericii "Sfântul Nicolae" din Tăbăcari.

" . . . scumpe/ii materialelor şi mâna de lucru am rămas cu turla nelerminată. Pentru continuarea lucrării ar mai fi necesar sunia de lei 15000", cum se consemnează într-un alt document �0.

Până în anul 1 927 s-au tot cerut fonduri Primăriei pentru final izarea lucrărilor de restaurare începute cu ani în urmă, până când, în sfârşit, s-au găsit bani i necesari aşa cum reiese d in altă adresă către Primărie :" . . . in cursul anului 1927, s ·a Început lucrările de repara[ii radicale şi au continuat in anul 1928. executându-se următoarele: s 'a scos din zidărie cărămizile cu egrasie Înlocuindu-se cu altele noi. s 'a refăcut tencuiala În interior la Întreaga biserică şi vopsit, s 'a refăcut acoperământul din lemnărie şi acoperit Întreaga biserică cu tablă nouă asemenea făcându-se jghiaburi şi burlane noi" � 1 • La finele acestui amplu proiect de restaurare, biserica se înnoieşte şi cu un clopot nou " făcut cu cheltuiala Primăriei Focşani, În anul 1 929, pentru biserica cu hramul Sji. Neculai din Mahalaua Tăbăcarr' � � . În anul 1 93 1 Primăria primea de la Parohia din Tăbăcari un "deviz estimativ În sumă de lei 20000, costul materialelor necesare pentru instala(ia luminei electrice'' 21•

Forurile super[oare, solicitând Primăriei, în anul 1 939, un deviz a l cheltu ieli lor întreprinse pentru reparaţi i , aceasta răspunde printr-o adresă însoţită de un deviz estimativ al acestor cheltuie l i în valoare tota lă de .)4 .500 de le i : ,.Ca răspuns la dresa .Wi. Voastre. avem onoare a ni Înainta, aici anexat. În triplu exemplar, deviz estimativ şi caiet de sarcini În sumă de lei 34500, pentru reparatiunile necesare la bisericile Sji. Nicolae Tăbăcari şi Vovidenia din Tăbăcari. vizate de către serviciu tehnic al judetului Putna, conform ari 23 din legea apărării patrimoniului public" �4•

�o Ibidem, dosar nr. lJ3 1 1 920, f. 1 00 . � 1 Ibidem, dosar nr . 94 1 1 928. f. 88. �� Ibidem, dosar nr . 1 0 1 / 1 929, f. 1 43 . � 3 Ibidem, dosar nr. 9 9 1 1 93 1 . f. 20. �4 Ibidem, dosar nr. 85 1 1 939, f. 7 1 .



Cutremurul din 1 940 a avariat ş i mai mult lăcaşul, care nemaiputându-se repara, începând cu anul 1 950 a fost dezafectată. S ituaţia s-a perpetuat până în zilele noastre.

După 1 977, când B iserica ",�f Ioan Botezătoruf' afectată grav de cutremur, a fost închisă, iar B iserica Sf. N icolae d in Tăbăcari, s-a transformat în depozit pentru bunuri le de cult ale b iserici i sus -menţionate.

Treizeci de ani mai târziu, micuţul monument din Tăbăcari este redat cu ltu lu i . Deşi era într-o stare critică de degradare, preotul începe să slujească în ea, urmând demersuri pentru restaurarea monumentulu i . În anul 2009 biserica intră în cele mai ample lucrări de restaurare.

Cu această ocazie se fac şi primele cercetări arheologice, atât în interiorul biserici i cât <>i în exteriorul ei, în jurul fundaţiei şi sub aceasta, deoarece monum�ntu l avea nevoie de lucrări de consol idare prin subzidire cu beton şi fier.

În urma cercetări lor arheologice s-au descoperit peste zece morminte de adulţi, d intre care trei morminte colective, posibi l reînhumări . În interiorul hiseric i i , atât în pronaos, cât ş i în naos, s-au descoperit morminte întregi nederanjate. În altar, pe latura sudică, lângă catapeteasmă, s-au !!-ăsit câteva fragmente osoase, amestecate. Se pare că au existat două cimitire. Peste unul mai vech i s-a înălţat biserica, fapt dovedit de mormintele găsite sub fundaţia monumentului ş i de monedele de secol XVI. În al doi lea c imitir s-au găsit morminte de secol XIX. Cercetări le au dat la iveală, pe lângă monedele datate între anii 1 5 86 - 1 864, şi fragmente ceramice şi obiecte de podoabă (verighetă, cercei, pandantivi) şi de vestimentaţie (nasturi, butoni, catarame).

Tot în timpul cercetări lor s-a constatat că în interioru l biserici i , deasupra stratului de moloz a existat o pardoseală din cărăm izi .

După consol idarea încheiată la finele anu lui 2009, monumentul a intrat într-o nouă etapă de restaurare, de refacere a


Contribiţii la istoricul Bisericii "Sfântul Nicolae" din Tăbăcari.

zidăriei pereţilor, a tencuie l i lor interioare şi exterioare, urmând să se refacă acoperişul şi pictura.

Ctitorie modestă, atât ca d imensiune cât şi ca rea l izare ' artistică, l ipsită de rafinamentul şi perfecţiunea efectelor decorative întâlnite la alte biserici d in epocă, B iserica "S,f Nicolae" din Tăbăcari rămâne un martor important în istoria locală, probând elanul creator al ctitorilor local i d in veacul al XVI I I-lea.


CONGRESUL ASOCIAŢIUNII ROMÂNE PENTRU ÎNAINTAREA ŞI RĂSP ÂNDIREA ŞTIINŢELOR.

FOCŞANI - 1909

Ramona Miron

Cu mai bine de un secol în urmă a luat naştere în ţara noastră, inspirată după modelul asociaţii lor s imi lare din Anglia (British Association for the Advancement of Sc ience, 1 83 1 ) ş i din Franţa (Association franc;aise pour l'avancement des sciences, 1 872), la in iţiativa dr. Constantin 1 . Istrati 1 , Asociaţi unea Română pentru înaintarea şi răspând irea şti inţelor � .

1 Constantin 1. Istrati ( 1 850 - 1 9 1 8). Om de ştiinţă şi pol itic român. doctor în Medicină şi Chimie. A studiat la Academ ia Mihăi leană d in laşi. la Şcoala Naţională de Medic ină şi FJ!·macie din Bucureşti. de unde s-a transferat la Facu ltatea de Medicină din Capitală. în para lel frecventând ş i cursuri le Facu ltăţi i de Ştiinte. Sectia Chimie a Universităţii bucureştene. Asistent bugetar la Laboratorul de Chimic al Facultăţii de Medicină Bucureşti ( 1 872); l icenţiat în chimie ( 1 879); tondatorul Societăţii Studenţilor in Medic ină ( 1 875) şi preşedinte ( 1 876 ) ; doctor în Medic ină ( 1 877); medic de regiment clasa I l (echivalent cu gradul de căpitan) şi şef al Secţ iei I I I sanitar - mil itară in Războiul de Independenţă; decorat cu . . Virtutea !1/i/itani". Ordinul rusesc .,Sf. Ana" şi cu medalia turcească "Medgidie" pentru devotamentul dovedit pe câmpul de luptă: doctor în Chimie ( 1 885): membru corespondent ( 1 apri l ie 1 889) şi titular (7 apri l ie 1 899) al Academiei Române ; profesor la Facu ltatea de Medicină şi la Catedra de Chimie Organică a Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţi i Bucure�t i : întemeietorul şi preşed intele Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti ( 1 890): fondatorul Asociaţiunii Române pentru înaintarea şi răspând irea ştiinţelor ( 1 90�); inspector general al Învăţământu lui : secretar general al Ministeru lui Instrucţiuni i : ministru al Lucrărilor Publice ( 1 899 - 1 900); ministru al Cu ltelor şi I nstrucţiuni i Publ ice ( 1 900, 1 907); vicepreşedinte ( 1 8 apri l ie 1 907 - 25 mai 1 9 1 O) şi preşedinte (25 mai 1 9 1 3 - 28 mai 1 9 1 6) al Academiei Române; primar al Capitalei http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociatiunii Române pentru Înaintarea şi RAspândirea Ştiin(elor. Focşani - 1 909.

Ideea înfi inţării Asociaţ iuni i Române pentru înaintarea şi răspând irea şti inţelor a prins contur ca urmare a necesităţii coordonării activităţii organismelor şti inţifice existente în, prima jumătate a secolului al XX-lea.

La 27 octombrie 1 90 1 , Dragomir Hurmuzescu ' i-a transmis lui Constantin 1 . Istrati o scrisoare în care era prezentată argumentaţia

( 1 9 1 3 ) ; m m1stru al Industriei ş i Comerţu lui ( 1 9 1 6 - 1 9 1 7) ; desemnat ,.ofi(erul lnslruc{iunii Publice" ş i medal iat cu aur la Expoziţia internaţională de la Paris pentru descoperirile realizate în domeniul chimiei : membru al Societăţilor de chimie in Berlin şi Paris şi al Societăţii de biologie din Londra. O mare parte a muncii sale a consacrat-o cunoaşterii bogăţi i lor solu lui şi subsolului , a unor produse al imentare româneşti. a nomendaturii chimiei organice: . . Anali::.a de mimolurr' ( 1 876). "Composilion chimicJue du se/ gemme de Roumanie' ' ( 1 889), "Sarea gemâ şi in special cea rolltlÎmi" ( 1 892), .. Sarea din sarni(ele României' ( 1 894 ), ,.Cum şi cu ce lrehuie .�ti ne /minim" ( 1 9 1 1 ) . . . El ude sur la nomenclalure de la chimie 01xanique" ( 1 896 ) . .,Siudiu re/ali\' la o nomendalul'li genera/ci in chim ia organic.:ci'' ( 1 9 1 3 ). S-a preocupat şi de problemele legate de igiena publică. balneologie şi hidroterapie, înfiinţând la Bucureşti ş i Sinaia. stabi l imente hidroterapice. O latură deosebită a activităţii sale o constituie preocupările istorice şi l iterare - a adunat o colecţie de obiecte vechi româneşti. a întocmit o serie de monografii ale unor înaintaşi ( Davila, Bechamp. Bacaloglu. Ion Ghica, Arnan. Asachi). Pe lângă numeroasele articole şi studii de specialitate apărute în broşuri, bu letinele societăţilor ştiinţifice şi în analele Academiei Române. a publicat . . O paginci din isloria medicală a Românier' ( 1 880) şi un . . Trai al de chimie'' apărut în mai multe ediţi i ş i întrebuinţat ani de-a rândul în şcol i le româneşt i . (Dorina N . Rusu. op. cii., p. 1 78; Dic{ionurul Enciclopedic 1/uslral . . Car/ea Romtinea.1·câ " . . . , p. 1 . 703 ). � Vezi detal i i Elv ira Botez, Scurt istoric al Asociaţiunii Române pentru înainlareu şi rci.lpândirea ştiinţelor, în . ,Noema'', voi . IV, nr. 1 , 2005 . p. 143 . ' Dragomir Hurrr:uzcscu ( 1 865 - 1 954). Fizician român, fondator al învăţământului electrotehnic ş i al publ icaţiei periodice "Analele ştiin(i{lce ale Universilti(ii Al. /. Cu::.a'' . A studiat la Bucureşti şi Paris. unde, şi-a luat l icenţa în fizică ( 1 890). fiind admis să lucreze în Laboratorul de cercetări al profesorului G. Lippman: doctor în Fizică ( 1 896); conferenţiar de fizică -matematică la Facu ltatea de Ştiinţe din l aşi ; profesor de fizică şi chimie la Liceul , ,Internat" d i1 1 Iaşi şi d irector ( 1 897 - 1 900); profesor suplin itor la Catedra de Gravitate, Căldură şi Electricitate a Facultăţii de Ştiinţe din cadrul


Ramona M iron

care reprezenta temeiu l înfiinţării unei asemenea Asociaţiuni : ,,Ideea unui Congres ştiin(ţjic. la noi În (ară, cu puterile şi mijloacele noastre, mi se pare minunată; de aceia m-am Întrebuin{at cu entuziasm pentru a aduce cât mai mulji aderen{i şi lucrări de comunicat" 4 •

În zilele de 2, 3 Şi 4 iunie 1 902 s-a desfăşurat la Iaşi, prin contribuţia "Societă{ii de Medici şi Naturalişti" ( 1 833 ), a "Societă{ii Române pentru Ştiin(ă" ( 1 890), a " Societă{ii Ştiin[ţjice şi Literare" ( 1 888) şi a "Societăţii de Ştiinţe" ( 1 90 1 ) , primul Congres şti inţific, cuvântul de desch idere apat1inându-i dr. Constantin 1 . I strat i . Cu acest pri lej a fost prezentat, în plen. scopul întemeierii Asociaţiuni i Române pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor: ,,A stimula cercetările ştiin(ifice din (ara noastră ca sol, ape, climă, .floră, faună şi etnografie; a constitui un centru de lumină În domeniul ştiinţelor către care să .fie atraşi nu numai Românii de pretutindeni, dar care să .fie

Universităţii ieşene ( 1 897); membru corespondent al Academiei Române (2 1 mai 1 9 1 6), întemeietorul Institutului Electrotehnic din Bucureşti, în cadrul căruia a funcţionat primul post de radiodifuziune din ţară ( 1 926); preşed intele Societăţ i i Române de Radiodifuziune ( 1 922) şi al Asociaţiei Prieteni lor Radiotelefoniei ( 1 924 ). A tacut cercetări asupra radioactivităţii petrolului şi a apelor minerale din România, principalele studii ş i articole pul icate fi ind: "Dielectrina, un nou tip electroscop Hurmuzescu" ( 1 894 ), , .Câldurci şi electricitate'' ( 1 900), ,.Radioactivitatea petrolurilor române" ( 1 907), , .Radioactivitatea apelor minerale din România" ( 1 909), " Viitorul industriei electrice in România" ( 1 9 1 9), "Electricitate generalii şi aplicatii" ( 1 934) etc. ( Dorina N. Rusu. Membrii Academiei Române 1866 - 1 996. Mic Dictionar. Fundaţia Academică ,.Petre A nclrer·. Editura A 92, l aşi. 1 996, p. 1 65 : Dictionarul Enciclopedic Ilustrat . . Cartea Româneascii ", Partea 1 Dic{ionarul Limbii Române din trecut şi de astiizi de 1 . - Aurel Candrea, Profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti. Partea II Dictionarul Istoric şi Geografic Unil'ersal de Gb. Adamescu. Profesor, Membru Corespondent al Academiei Române. Editura "Cartea Româneascli", Bucureşti, 1 93 1 , p. 1 .687). 4 Petre Dan. Asociatii, cluburi, ligi, societliti. Dictionar cronologic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. B•Jcureşti, 1 983 , p. 252. 86 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociaţiunii Române pentru Înaintarea şi Rfispândirea Ştiinţelor. Focşani - 1 909.

simpatic şi popoarelor vecine şi astfel neamul Românesc să arate lumii destoinicia sa şi în această directie'' 5 .

Lucrările Congresului, desfăşurate pe c inc i secţ i i (matematică, ştiinţe fizice, şti inţe naturale, medicină şi geniul c ivi l şi mi l itar) au fost d irijate de Petru Poni r., în cal itate de preşedinte. secondat de vicepreşedintele Constanti n 1 . Istrati şi secretarii Dragomir Hurmuzescu, George Munteanu - Murgoci 7 ş i Botezatu .

5 Ibidem. . 6 Petru Poni ( 1 84 1 - I 925). Pol itician român, chimist şi mineralog. A studiat la laşi (Drept ş i Litere), continuându-şi pregătirea în chimie. fizică, matematică ş i m ineralogie la Sorbona ş i la Col lege de France din Paris ( 1 859 - 1 865). Profesor de chimie ş i fizică la Liceul "Naţionaf' ( 1 865) ş i la Şcoala Mi l itară ( 1 866) din laşi; profesor de chimie m inerală la Facultatea de Şti inţe ( 1 878 - 1 920) şi la cea de Medicină ( 1 878 - 1 9 1 2) a Universităţii ieşene; decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţ i i din l aş i ( 1 88 1 ); membru corespondent al Academiei Române ( 1 3 septembrie 1 877), membru titular (30 iunie 1 879) ş i preşedinte ( 1 apri l ie 1 898 - 26 martie 1 90 1 . 28 mai 1 9 1 6 -1 2 iunie 1 920), ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice ( 1 89 1 . 1 895 -1 896, 1 9 1 8); fondatorul Casei Şcoalelor; membru al Societăţii de şti inţe naturale din Moscova. A publicat cărţi didactice precum "Curs de chimie elemenlarif' ( 1 869), , .Noţiuni de .fiziclî' ( 1 874 ), "Elemente de .fizidi'' ( 1 885), "Curs de chimie elemen/al'(i fondat pe teoria a/amicii" ( 1 886), "Curs de chimie" ( 1 887), tipărite în numeroase ediţii, care au servit multor generaţi i de şcolari; fondatorul revistei . ,Annales scientifiques de I'Universite de Jassy"; a real izat studii asupra m ineralelor din România şi mai ales asupra petrolului -.. Apa minerahi de la Mânâstirea Neamţulut' ( 1 877), "Analiza apelor minerale de la Târgui Neamţulut' ( 1 889), "Cercetâri asupra compozi(iunii chimice a petrolurilor române", 2 volume ( 1 900 - 1 902); a întocmit o cercetare istorică referitoare la răzeşi. (Dorina N . Rusu, op. cit., p. 287 - 288; Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat . . . , p. 1 .8 1 7). 7 George Munteanu - Murgoci ( 1 872 - 1 925) . Geolog. geograf şi pedolog român. A urmat studiile l iceale la Brăila şi pe cele universitare la Bucureşti (Facu ltatea de Ştiin\e. secţi i le de matematică şi şt i inţe fizico - chimice). în 1 895 devenind l icenţiat în şti inţele fizico - chimice. Ş i-a continuat pregătirea la MUnchen şi Paris, obţinând în 1 900 titlul de doctor în Geologie, iar în 1 903 devine doctor docent în M ineralogia apl icată. Şef de lucrări Ia Catedra de Mineralogie, predând în paralel fizica la Şcoala de Telegrafie şi Poştă din Bucureşti ş i la Liceul "Petru şi Pavef' din Ploieşti; profesor de geografie


Ramona Miron

Cel de-a l doi lea Congres organizat de Asociaţiunea Română pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor a avut loc în Bucureşti, în perioada 2 1 - 25 septembrie 1 903, şi a acoperit mai multe secţ i i decât precedentul (numărul acestora dublându-se). Congresul a fost însoţit de o expoziţie structurată pe domeni i de activitate, precum geografie, fizică, chimie, matematică, medic ină (umană şi veterinară). zootehnic şi petrol . De asemenea, mai trebuie menţionat faptu l că din expoziţie au făcut parte şi diverse exemplare de an imale obţinute în urma încruc işări i dintre speci i, lucrări tehnice şi de grădinărit, dar şi lucrări ştiinţifice 8•

La începutu l secolului XX, s-au desfăşurat congrese şt i inţifice, sub patronajul Asociaţiun i i Române pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor, în Iaşi , Bucureşti, Constanţa, Craiova.Focşani, Târgovişte şi Galaţ i . Congresele Asociaţiuni i începeau fiecare cu câte

aplicată la Universitatea Bucureşti: profesor de mineralogie şi geologie la Şcoala Naţională de Poduri �i Şosete ( 1 908) şi apoi la Şcoala Politehnică, unde a ocupat Catedra de Mineralogie la secţia de mine şi metalurgie ( 1 920); fondatorul Asociaţiei pentru inaintarea ştiinţelor geologice în Carpaţi ( 1 922),

al şcol i i româneşti de pedolcgie şi al "Revue du petrole" ( 1 908), pe care a condus-o până în 1 9 1 2 : preşedinte al Secţiei de cartografierea soluri lor din cadrul Asociaţiei Internaţionale pentru Ştiinţa Solurilor şi director al Hărţii pedologice a Europei ( 1 924): împreună cu N icolae Iorga ş i Vasile Pârvan a pus bazele l ntitutulu i de Stud ii Sud - Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei !\omâne (6 iunie 1 923). A elaborat o serie de manuale, între care , .Geog.'"afia României pentru clasa IV de liceu", considerată drept prima lucrare ştiinţifică generală asupra geografiei României, pecum şi un ,,A tlas geografic" . A desfăşurat o intensă activ itate ştiinţifică, concretizată în peste 200 de lucrări şi studi i ; a colaborat cu numeroase publ icaţii ale vremii ("Convorbiri literure'', .. Revista români/', "Revista românâ politicâ şi literanT. "Senuinâtoruf') în care a semnat articole de popularizare a şti inţei . A real izat studii precum "Terţiarul din Oltenia cu privire la sare. petrol şi ape minerale"' ( 1 907), "Zăciimintele de petrol de la Biilteni"' ( 1 9 1 0), "Cercetciri geologice în Dobrogea nordicâ, cu privire specialci la roci le paleo:oice şi eruptive'' ( 1 9 1 1 ), "Studii hidrologice" ( 1 9 1 2), . . Kristallographische Bestimmungen" (Viena, f. a). (Vezi Dorina N. Rusu, op. cit., p. 239 - 240: Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat . . . , p. 1 .770). 8 Petre Dan, op. cit. , p. 252. 88 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociatiunii Române pentru Înaintarea şi Rilspândirea Ştiintelor. Focşani • 1 909.

un Te-Deum, ca să nu se creadă că şti inţa întoarce spatele re ligiei strămoşeşti. În cuvântările sale la Congresele de la Iaşi şi Bucureşti, dr. Constantin 1. I strati a făcut referiri la relaţia ştiinţă - rel igie: ,,Să nu uităm că prin credinţa noastră nestrămutată în Dumnezeu, neam şi religia strămoşească ne-am păstrat atât de miraculos În vremurile de grea cumpănă. (. . ) Religia şi ştiin(a pot converge spre aceeaşi (intă. sunt aceeaşi credin(ă. [ Iaşi , 1 902]. Ştiin(a e religia adevărului. progresului necontenit şi ne(ărmurit: ea duce tot mărind inchipuirea noastră. până În fine, Într-un moment vom putea concepe creatorul şi opera sa. Iată religia adevărată, numai prin ea vedenr că materia şi viata sunt în constantă evolu(iune. Numai prin ea vom avea dezlegarea misterelor crea{iunii. Ştiin{a e religia viitorului! Ea ne duce la adevărata credin{ă. Prin ea numai, Dumnezeirea va putea .fi În{eleasă în toată măre(ia ei'' [Bucureşti, 1 903] 9•

La 9 octombrie 1 908. Asociaţiunea a comunicat Primăriei Oraşului Focşani intenţia acesteia de a organiza Congresul din 1 909, la Focşani. pentru celebrarea a 50 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române. În Adresa înaintată autorităţi lor locale se preciza că durata Congresu lui va fi de maximum cinci zile, perioada de desfăşurate fi ind s ituată în intervalul 20 septembrie 1 909 -

1 octombrie 1 909. Însă, fixarea exactă a datei şi a duratei , precum şi a programului acestu i impmtant eveniment urmau a se stabi l i după ce Asoc iaţiunea Română pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor primea un răspuns oficial de la Focşani .

Congresul de la Focşani urma celor care se desfăşuraseră în 1 902 la laşi , 1 903 l a Bucureşti, 1 904 l a Craiova. 1 905 l a Constanta şi în 1 906 din nou în Capitală şi "va avea o importanţă excep(ională de oare-ce in anul 1 909 să implinesc 50 de ani de la săvârşirea celui mai mare act national şi politic: Unirea Ţărilor Române. Iată de ce

9 Elv ira Botez. op. cit . . p. 1 47 - 1 48 . 89 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ramona Miron

Asocia{iunea (ine mult ca acest Congres să se de.1jăşoare asţfe/ pentru ca să.fie la Înăl{imea Însemnătă{ei acestei date memorabile" 1 0 •

Statutul Asociaţiun i i a fost adoptat în cadrul Congresu lui de la Bucureşti , acesta prevăzând pe lângă publ icaţ i i ş i premii , sprij in bănesc pentru instituţ i i sau spec ial işti cu rezultate în cercetare, institu irea de conferinţe şi cursuri serale pentru popularizarea şti inţelor şi apl icaţi i lor acestora, ţinerea unui Congres anual într-un oraş d in ţară, însoţit de organizarea unei expoziţi i locale şi prezentarea de conferinţe publice pe înţelesul tuturor, chest iuni organizatorice (biroul Asociaţ iuni i , cal itatea de membru etc). Asociaţiunea s-a dovedit deschisă faţă de toţi aceia care se ocupau cu o ramură teoretică sau apl icată a şti inţelor, dar ş i faţă de a lte societăţ i . Au văzut lumina t iparu lu i aproape integral lucrări le primelor două Congrese, şi doar în m ică măsură ale u lt imi lor două. Lipsa de fonduri a împiedicat această tradiţie, astfel încât doar relatările presei cotidiene sau unele note strecurate prin d iverse reviste şti inţifice amintesc de importanţa Asociaţiei Române pentru îna intarea şi răspândirea şti inţelor 1 1 •

Conform statutelor Asociaţ iuni i Române pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor, în cadrul unui Congres, pe lângă l ucrările cu caracter general, se mai prezentau şi "situatii cu starea economică a localită(ii În care se (ine Congresul. dar şi mişcarea culturală din acel oraş. Cu ocazia Congresului din 1 903, Asocia(iunea a chemat la lucru cu deosebire factorii economici şi culturali ai Capitalei şi judeţului Ilfov, cât şi În 1 906, când acelaşi lucru s-a făcut pentru (ara Întreagă. de statul nostru. cu ocazia Expozi(iunii'' 1 2 • În consecinţă, oraşu l Focşani. precum şi întregul j udeţ Putna, .Jrebuesc să se manifeste deci, mai pe larg şi ele, cu această ocaziune. Şcolile locale. publice sau particulare IŞI vor prezenta în detaliu activitatea lor. Administra( ia jude(eană sau a comunelor urbane, clerul, Direc(iunile

10 Arhivele Naţionale Vmncea (în continuare se va c ita: A .N.Vn.), fond Primăria Oraşului Focşani. dosar nr. 66 1 1 908, f. 1 . 1 1 El vira Botez, op. cit. , p. 1 44. 1 � A.N .Vn. , fond Primăria Or;Jşu lu i Focşani. dosar nr. 66 1 1 908 f. 1 versa. 90 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociaţiunii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor. Focşani - 1 909.

respective ori care ar .fi cu deosebire acelea ale căilor de comunica(iune, de ori ce natură din această parte vor trebui să arate activitatea lor de la 1 R59 până la 1 909. Marii proprietari. crescătorii de animale domestice şi cu deo.sebire vestitele D- Voastre podgorii, cultivator ii de pometuri sau zarzavaturi, administra(iunile pădurilor şi cu deosebire toate industriile mari, mici sau de casă. vor trebui să arate produsul aclivită{ii lor actuale, precum şi modul lor de desvoltare dela inceput şi până astăzi" 1 3 .

Ca ş i în cazul Congreselor organizate în an i i anteriori ş i pentru ce l de la Focşani , Asociaţiunea a hotărât să se organizeze o expoziţie locală, pentru care era necesar "să se construiască barace provizorii simple şi pu(in costisitoare, care să dureze 20 zile, de oare ce cea ce ne interesează nu e fastul şi cheltuiala inutilă, dar absolut numai natura obiectelor ce vor fi expuse Înăuntru" 1 4 .

Petru Pon i, preşedintele Asociaţiuni i Române pentru înaintarea şi răspândirea şt i inţelor, a transmis autorităţi lor oraşului de pe Mi lcov, ca în bugetul pe anul 1 909 să fie incluse şi sumele necesare 1 organizări i Congresului, pentru care "vor putea contribui şi persoanele avute şi patriote din localitate" 1 5 •

O altă menţiune a lu i Petru Poni făcea referire la a legerea unui comitet local care să se ocupe de organizarea expoziţiei locale. În cal itate de preşedinte era desemnat prefectu l judeţu lu i Putna, iar ca vicepreşed inte primaru l oraşului Focşani, acestora a lăturându-li-se. de drept. protoiereu l judeţu lu i Putna, d irectori i de l iceu, cei de şcoală profesională, cei ai şco l i i de apl icaţie, personalităţi ale învăţământu lui public şi privat inspectorul şcolar, comandantu l Garnizoanei Focşani , medicul primar ş ! veterinarul judeţului Putna. med icul primar şi veterinaru l oraşu lu i Focşani. arhitectu l Focşani lor, inspectorul inginer al regiuni i , inginerul judeţu lui , preşedintele Camerei de Come11 şi Industrie Focşani , precum ş i reprezentanţii de vază ai sectoarelor

1 3 Ibidem. 14 Ibidem. f. 3 . 1 5 Ibidem.


Ramona M iron

agricu ltură, zootehnie şi întreprinderi industriale. În · consecinţă, dorinţa Asociaţ iuni i Române pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor era aceea ca în comitetu l local să fie "reprezentate, cât mai pe larg. toale industriile casnice, industriile mici, precum şi societă(ile

. . " , (, D '

. 1 1 econonuce sau cooperaltve . e asemenea, mtreg matena u documentar adunat (date statistice, p lanuri, memori i , descrieri etc. ), indiferent de sfera de activitate, va fi introdus în Darea de seamă întocmită pentru congres.

Cu ocazia Congresului "se va cinsti şi memoria marilor patrioti care au contribuit la înfăptuirea măre{ului act de la 1�59" 1 7 , drept pentru care Petru Poni sol icita autorităţi lor locale ca 1 00 mp. d in partea centrală a locaţie i care va găzdui expoziţia locală să fie rezervaţi "pentru oricine care dorea să prezinte obiecte relative la acest eveniment: documente, .fâtografii, autografe sau alte obiecte" 1 8•

La 1 2 noiembrie 1 908, reprezentanţ i i Primăriei Oraşului Focşani, împreună cu cei ai Prefecturi i Judeţului Putna s-au întrunit în şedinţă "pentru a studia chestiunea şi a stabili chipul În care trebue să lucrăm cu totii. pentru ca .Jude(ul şi oraşul să se manţj'esteze cât mai pe larg cu această ocaziune" 1 9 . În urma acestei întrevederi, Primăria a hotărât că , .a admis a se da numai suma de 2. 000 lei ca cheltuieli

necesare la (inerea Congr,>,wlui şi ridicarea expozitiei - ce va avea loc in anul 1909 luna Septembrie in oraşul Focşani'' �0, mai mult neputându-se acorda, datorită l ipsei fonduri lor.

Onorat ti ind de hotărârea luată de Asociaţiunea Română pentru îna intarea şi răspândirea şti inţelor de a ţine Congresul d in 1 909 la Focşani , prefectul Judeţu lu i Putna i-a adresat preşed intelui Petru Poni următoarele rânduri :

16 Ibidem.

17 Ibidem. f. 3 verso. IH Ibidem.

1 9 Ibidem. f. 4. �o A.N.Yn., fond Prefectura Judeţului Putna., dosar nr. 1 67 / 1 908, f. 9. 92 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociati unii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiintelor. Focşani - 1 909.

,.Ne dăm wama de importanţa excep{ională a Congresului din 1 909, care are loc la o dată aşa de memorabilă a aceia a Împlinirei a 50 ani de la unirea ţărilor Române, după cum ne dăm seama şi de datoria ce are Jude{u Putna şi oraşul Focşani. alese pentru {inerea Congresului, de a se manţfesta sub toate raporturile cât mai bine şi mai pe larg cu această ocaziune. Pentru a lucra doar În spiritul statutelor - din care vă rugăm să binevoi{i a ne trimite un exemplar - sesizându-ne şi de vederile Dvs. în privinta organizărei unei expozi{iuni locale cu ocaziunea Congresului, În urma consjătuirii {inută la Prefectură s-a hotărât alcătuireJ unui comitet" 2 1 .

La 22 noiembrie 1 908, odată c u fel icitări le adresate administraţiei locale pentru impl icarea sa în organizarea acestu i impm1ant even iment. Asociaţiunea Română pentru înaintarea ş i răspândirea şti inţdor a exped iat ş i cele două volume _ale Congresulu i apărute până la av.·a dată. în volumul I l . la pagina LX. regăsindu-se statutele Asociaţ iu ! l i i .:> � .

La 29 noiembrie 1 908, Asoc iaţia a transmis cuvinte de mulţumire şi către Prefectura Judeţu lui Putna "pentru tol concursul binevoitor şi patriotic ce \'oi(i a da lucrărei noaste'' 2� . tot atunc i fiind comun icat şi numele delegatu lu i Asoc iaţ iuni i în comitetul local şi anume N icu N. Să\eanu �4• secretar general al Min isteru lu i de Interne,

2 1 lhidem. f. 7. 22 A.N.Vn . . fond Primăria Oraşului Focşani. dosar nr. 66 1 1 908, f. 6. 2'1 ldem. fond Prefectura Judeţulu i Putna, dosar nr. 1 67 1 1 908, f. 8. 2� N. N. Săveanu ( 1 840 - 1 922). Om politic l iberal. A condus timp de o jumătate de secol viaţa publică din Focşani şi fostul judeţ Putna, fi ind ales in nenumărate rânduri deputat, senator, prefect, primar şi pentru un timp preşedinte de vârstă a l Camerei Deputaţilor. Între 1 3 apri l ie 1 907 -30 septembrie 1 907 a fost ales preşedinte al Comisiei lnterimare Focşan i. iar in 1 909 a fost delegatul Asociaţ iuni i Române pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor in comitetu l de organizare a sărbătoririi unei jumătăţi de secol de la Unirea Principatelor Române de la 24 Ianuarie 1 859, la Congresul desfăşurat la Focşan i. unde au partic ipat Spiru Haret. ministrul I nstrucţiuni i Publ ice şi profesorul un iversitar Petru Poni . A ţinut conferinţe in cadrul Ateneului ş i al Societăţi i Ştiinţifice . . Milcovur' . (Valeriu Anghel. A lexandru Deşl iu . Voca(ie


Ra mona Miron

căruia "chiar astăzi Îi comumcam răspunsul D- Voastre, cu rugămintea de a lucra Împreună" 15 .

La 25 noiembrie 1 908, preşed intele Asociaţiunii Române pentru îna intarea şi răspândirea şti inţelor a lansat un Apel către toţi românii doritori să partic ipe la Congresul de la Focşani , scopul fiind acela de a face �unoscut tuturor. marea acţiune ce urma a se desfăşura în oraşul de pe Mi lcov:

,.,Asociatiunea Română pentru inaintarea şi răspândirea ştiin{elor este o institutie cu caracter cultural, economic şi national. Ea a fost creată in 1 902 şi a inaugurat activitatea sa, prin Congresul dela laşi, din acelaşi an. S'a ales atunci laşul, de oarece in acest oraş se crease, la 1883, cea mai veche Societate culturală română: Societatea medicilor şi natura/iştilor din Moldova, care există şi astăzi. Dela acea dată Asocia{iunea a mai {inul intrunirile sale in Bucureşti la 1903. când. sub all.lpiciele ei a avut loc şi Expozitiunea de pe Splaiul General Magheru No. 2. În urmă, la / 904, ea s 'a intrunit la Craiova; În 1 905 s 'a {inul Congresul la Constanta. iar la 1 906, Congresul a avut loc din nou. În Bucureşti. cu ocaziunea marei manţfestaţiuni culturale, economice şi nationale, care a fost, Expozi{iunea Generală Română din 1 906, Întocmită cu prilejul serbării de 40 ani a domniei MS. Regelui Carol !.

La anul. În toamna anului 1909, se va {ine viitorul Congres. În oraşul Focşani, Între 20 - 25 Septemvrie. De astădată, oraşul Focşani era locul indicat pentru Întrunirea ei şi acest Congres va avea o Însemnătate specială deoarece. În 1909 se impline.sc 50 ani dela unirea terilor surori: Moldova şi Muntenia.

Copiii din 1859, sunt astăzi bătrânii terii: micile principale dela acea dată au dat naştere Regatului Român: multi dintre vrednicii patrioti dela /856 - 1859, din fericire, mai trăesc încă; poporul putin cult, aflat atuncea sub suzeranitatea Turciei. este incontestabil mult

şi destin. 600 fişe - portret pentru un tablou spiritual - istoric al jude{ului Vrancea, Editura Terra. Focşani, 2000, p. 263 .)

2 5 A. N . Vn . . fond Prefectura Judeţului Putna, dosar nr . 1 67 1 1 908, f. 8 . 94 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asocialiunii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiintelor. Focşani - 1 909.

mai cult, mai libr'r, mai fericit, de sine stătător şi conştient de misiunea sa.

Unirei a două (eri surori, urmează În prezent, unirea stţfletească a neanmlui întreg. El nu poate, deci, la această dată. să nu cale un moment Înapoi. De acolo va putea el căpăta experienta trecutului şi din .faptele inimoase dela 1821, 1848 şi cu deosebire din cele petrecute Între 1856 şi 1859, Românii vor putea să-şi croiască mai sigur. o cale hotărâtă şi demnă, prielnică unităţii culturale a neamului şi Întăritoare Regatului Român.

Stiintele sunt la baza fericirii şi puterii popoarelor. Ele, numai. le asigură viitorul şi rostul, În lume, în mod nemdoelnic. Armata. poporul armat chiar, În prezent şi viitor, numai atât vor pre(ui cât vor valora starea lor culturală şi puterea lor economică. ...

Iată de ce la orice năzuintăfăcută la noi pe căile culturale şi economice, inimile cală să se Încălzească şi orice judecată românească să se Înalte. deoarece am ajuns timpul. când mai mult ca ori În ce altă Împrejurare. trebue să ne Încredinţăm, od(Jtă, că numai într'acolo ne este scăparea şi isbânda.

Congresul A.wcia{iunii Române pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor urmăreşte în prima linie acest scop şi iată dece ducându-ne fa Focşani şi dându-ne:

. . . . . mână cu mână. Cei cu inimă română! . . . . .

Vom contribui ş i de astă dată la o lucrare sănătoasă. lată ce urmăreşte Asocia{iunea: Pe acest tărâm nimeni în lume nu poate a ne opri de a lucra

pentru inăf(area neamului. uni(i În cuget şi voin(ă. La Focşani dar. şi pentru a răspunde scopului ce urmărim

facem cunoscut prin aceasta tuturor celor ce voesc şi pot, precum şi multora ce trebue să poală şi să voiască, să se pregătească de cu vreme cu studii şi memorii, să pregătească cercetări noi. sau să rezume pe cele ce le au în curs, şi fo{i să aducă acolo lucrările ce au dat /a lumină.


Ramona Miron

Un Congres de această natură şi care se tine mai ales după 50 de ani, dela un fapt istoric, atât de hotărâtor pentru neamul românesc, trebue să .fie un fel de examen public, dovada ce trebue să facem despre bunul nostru mers şi de.1pre cele ce trebue să urmeze pe viitor. fată şi cu noi Înşine şi .fată de alte neamuri, din jurul nostru, pe care trebue să le. convingem despre a noastră vrednicie.

Comitetul Asocia(iunii, conj(mn statutelor aceştia, a hotărât prin un proces - verbal următoarele:

Se decide ca. cu această ocaziune, să se facă o Expozitie locală şi pe lângă alte chestiuni generale şi speciale ce se vor trata cu această ocaziune. să se Însărcineze anumite persoane cu tinerea a câtorva con,ferin(e publice relatire În chestiuni ce interesează mai direct localitatea.

Cu ocaziunea deschiderii Congre.\'lllui se vor mai tine Încă trei conferinte. cu următoarele subiecte:

1) Unirea teri!or. 2) Domnia lui Cuza - Vodă. 3) Progresele făcute În aceşti 50 de ani, din punctul de vedere

cultural, national şi economic. S'a decis de asemenea următoarele, prevăzute in adresa către

auloritătile locale: Având În vedere şi caracterul special al acestei serbări şi

(inând să se reamintească tol odată şi cele petrecute În preajma anului 1859 şi să se cinstească, şi cu această ocaziune, memoria marilor patrioti cari au contribuit la acel important act, tinem a vă ruga ca În constructiunea ce urmează să destinati expozi(iunei. să rezervati un loc cam de 1 00 m.p. , În partea centrală a construc(iei, in care va expune, ori cine va roi şi ori de unde va fi, obiecte relative la acea memorabilă dată, ca: documente, fotografii, autografe sau alte obiecte cari vor putea pune in wdere actul unirei sau comemorarea patriotilor ce l'au săvârşit.

Românii trebue.1·c să se afirme pe calea ştiintelor şi să ia parte În mod neindoios În m·ântul mişcării pe toate directiunile altor neamuri. Aceasta e o datorii! de onoare, nu numai către omenirea din 96 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociatiunii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiintelor. Focşani - 1 909.

care facem parte. dar mai mult încă o sfântă datorie de îndeplinit, fată cu neamul nostru chiar şi pentru asixurarea existentei sale în viitor.

Muncind numai cu rost. adică cu pricepere, gratie mijloacelor pe cari .)'fiinta modernă ni le pune la dispozi{iune. lucrândfără prexet, in orice direc{iune prielnică nouă, vom putea să ne emanicipăm şi economiceşte. fără care emaniciparea politică e iluzorie.

Numai punând în valoarea lor absolută, calităţile mari ale neamului nostru şi avu{iile pământului bine cuvântat de Dumnezeu pe care trăim, vom putea să devenim mai mari, iar România mai sigură de ziua de mâine şi cu rost în ale mersului celorlalte popoare cu care ne invecinăm.

Sunt fericit a face cunoscut, că Prefectura de Putna şi Primăria qraşului Focşani s 'au grăbit a ne răspunde. în modul cel mai favorabil. propunerii noastre şi că delegatul nostru in localitate, d-nul N. Săveanu e insufletit de dorul de a j'ace astj'el ca pregătirea locală să.fie cât mai desă1·ârşită.

Cu inceperea anului 1 909 se va publica programul general al Congresului, iar ordinea de zi, se va face cunoscută, ca şi alte detalii, cel mai Întârziat la 15 Maiu, până când aşteptăm sosirea adeziunilor şi anuntarea lucra; ilor ce urmează a se comunica" 26.

Conform instrucţiuni lor primite din pa1tea Asociaţ iuni i Române pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor, oficial ităţ i le locale s-au preocupat de. înfiinţarea comitetu lu i local, scop în care au transmis invitaţi i de participare către toate persoanele de vază ale judeţu lu i . În comitet au fost înscrise 1 77 de persoane, reprezentante ale d iferitelor sectoare de activitate: primarul Focşani lor, protoiereul judeţu lui Putna. revizorul şcolar, comandantul Garnizoanei Focşani, med ic i i primari şi veterinari i oraşu lui ş i cei ai judeţului, ingineru l - şef a l judeţu lui , preşed intele Camerei de Comerţ şi Industrie Focşani, preşedintele Sucursa lei Băncii Naţionale, admin istratorul financiar, preşedinţi i Soc ietăţi lor "Economia" şi "Frătia", d irectorul Băncii "Putna'', şeful şi subinspectoru l de Ocol S i lvic, inspectorul agricol,

��. ldem, fond Primăria Oraşului Focşani. dosar nr. 66 1 1 908. f. 1 O - 1 2 . 97 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ra mona Miron

preşed intele Cons i l iu lu i Judeţean Putna, şeful pepin ierei d in Petreşti, preşedintele Corporaţiei Meseriaţilor, d irectorul Orfel inatu lu i, deputaţi, senatori, d irectori de şcoli , profesori. preoţi, mari proprietari, arendaşi, agricultori, vit icu l tori, hmticu ltori d in judeţu l Putna, cofetari, tipografi , tâmplari, croitori, c izmari, locuitori d in tot judeţul cu d iverse îndeletn iciri (olărit, împlc t i rea papurei, dogărit, real izarea de cergi, procoviţe, lăvic;re, iţari, cojoace, sarici , sumane, cămăşi naţionale, bete, căciul i ) etc . 11 .

Din dorinţa de a realiza un album cu cele mai frumoase zone ale patriei , în care să fie incluse şi locur i le p itoreşti putnene, pentru ca acestea să fie cunoscut.: de români i d in toate colţurile ţării, la 27 ianuarie 1 909, Petru Poni a transmis Prefecturii Judeţu lu i Putna o Adresă, prin care se aduceau la cunoştinţă următoarele: "Cunoaşte(i hine deprinderea celor mai mul(i Români de a nu călători decât În streinătate şi a lăsa în complectă necunoştinţă localită(ile şi oraşele Ţării noastre. Răul acesta provenind din faptul că cei mai mul(i dintre noi nu-şi dau seamă de frumuse(ile pământului românesc. subsemnatul, - in dorin(a de a incerca o îndreptare - am ob(inut o concesie de la Direc(ia Căilor Ferate Române de a depune in toate vagoane/e de el. 1 şi Il un ALBUM, in care să fie descrise şi fotografiate, rând pe rând. toate localită(ile şi rămăşi(ele noastre istorice mai importante. Dislrictul D V , Domnule Prefect, fiind unul din/re cele mai bogate in pante pitoreşti şi rămăşi(e istorice, ar trebui, cred, să ocupe câ!eva pagini in acest album, şi lucrul atârnă de la DV., hinevoind a contribui la această lucrare cu o indemnizare pentru acoperirea cheltuielilor de tipar, de transport. de cercetări locale, de luări crochiuri şifotografii, indemnizare pe care o las la dreapta DV. apreciere şi care mi-arfi liberală după ce v i s 'ar depune ALBUMUL În primele zile ale lunii Mai viitor. Dacă, cum sper, ve(i apre(ia şi DV. atât scopul urmărit de subsemnatul cât şi folosul ce o asemenea lucrare va aduce Districtului D V. Prin faptul că zilnic mii şi mii de călători români şi s/reini I'Or .fi indemna(i de a vizita Districtul DV.

� 7 l dem, fond Prefectura Judl:tu lui Putna" dosar nr. 200 1 1 909, f. 9 - 1 O. 98 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociaţiunii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor. Focşani - 1909.

veti binevoi a Înscrie cifi·a fixată de D V in bugetul anului viitor şi a-mi confirma aceasta printr-o scrisoare spre a putea incepe investigatiile mele asupra Districtului DV. " 2 K .

La 1 7 apri l ie 1 909, prefectu l judeţu lu i Putna, 1 . Panaitescu, a trimis invitaţii către primaru l oraşu lui Focşani, lorgu Poienaru. Constantin 1 . Istrat i , fost ministru, actual secretar a l Asociaţ iuni i Române pentru înaintarea ş i răspândirea şti inţelor ş i N . N . Săveanu, secretar general a l M in i steru lu i de Interne şi delegat al Asociaţiuni i în comitetul local pentru organizarea expoziţiei, pentru "a se alătura la o şedintă a comitetuiui, care se va de.�făşura la 19 aprilie 1 909, ora 1 după - amiază in localul Prefecturii" 29.

La 6 mai 1 909, Prefectura a adus la cunoştinţă Primăriei hotărârea Asoc iaţ iuni i de a organiza Congresul de la Focşani în perioada 20 -25 septembrie 1 909, ocazie cu care se va rea l iza şi o expoziţie locală în care se vor regăsi exponate d in toate sectoarele de activitate. Aslfel , Primăria Oraşului Focşan i era solicitată să pa11ic ipe

"cu toate produsele D-voastre şi tot odată a stârni pe lângă toti cunoscutii D-voastre să expună şi D-lor. Toti D-nii care vor bine Prelecturei Putna, cu ce lucruri voeşte să participe, dacă le trebue teren şi cât anume. cum şi a cere ori ce relatii la Prefectură. Expozitia va avea loc la Orlelinatul din Focşani şi pe terenul de vis-a-vis. În această Expozitie se admite şi obiectele care au fost trimise la Expo=itia generală din Bucureşti din anul 1906" 30.

La 1 5 iun ie 1 909. Asociaţiunea Română pentru înaintarea şi răspândirea şti inţe lor a făcut public Programul Congresului care urma să aibă loc în perioada următoare, în Focşani :

"Duminică 20 Septembrie. ora 1 O dimineata. se va deschide al 6 - lea Congres, al Asociatiunii Române pentru Înaintarea şi răspândirea ştiintelor, În oraşul Focşani, in sala mare a liceului din localitate.

lK Ibidem. f. 1 5 . 29 A.N.Yn., fond Primăria Oraşulu i Focşani, dosar nr. 66 1 1 908, f. 8 . JO Ibidem, f 9.


Ra mona Miron

Solemnitatea se va face in modul următor, în .fara autorită(ilor locale, a membrilor congresului şi a publicului local:

1) Discursul de deschidere al domnului profesor P. Poni, preşedintele Asocia(iunii.

2) Discursul domnului Panaitescu, prefectul jude(ului Putna. 3) Discursul domnului primar al oraşului Focşani. 4) Darea de seamă a domnului doctor C. /. lstrati, secretarul

general al Asocia(iunii. in aceiaşi zi la ora 3 p. m. , va avea loc, În aceleaşi conditiuni,

solenmitatea deschiderii expozi{iunii locale, ce s 'a organizat cu această ocaziune în coprinsul şcoalei de Surdo - mu(i.

Se va proceda in felul următor: 1) Cuvântarea domnului P. Poni, preşedintele A.socia(iunii. 2) Cuvântarea domnului N. N. Săveanu, delegatul

Asociaţiunii În localitate. 3) Cuvântarea reprezentantului agricultorilor din localitate. 4) Cuvântarea reprezentantului industriaşi/ar din localitate. La ora 9 seara, va avea loc În sala deschiderii Congresului,

conferin(a publică asupra desvoltării noastre culturale Între 1859 -1 909, (inutâ de domnul profesor Onciu ' 1 .

' 1 Dimitrie Onciul ( 1 856 - 1 923) . Istoric român, născut în Bucovina. A studiat la Cernăuţi (cursuri le l iceale şi universitare - Istoria şi Geografia) şi V iena (stud i i de epigratie latină. diplomatică, paleogratie şi sigi lografie), unde a activat în cadrul în cadrul societăţi i studenţilor români "România junâ" ; în studenţie s-a nuntărat printre membrii Societăţi i ,.Arboroa.w": in iţ iator. fondator şi preşed !nte al Societăţii studenţeşti "Junimea" : doctor în I storie ( 1 884): profesor de istorie şi l imba română la Liceu ( 1 885 - 1 886) şi la Şcoa la Normală din Cernăuţi ( 1 887 - 1 896); profesor de istorie veche la Facultatea de Litere a Universităţ i i Bucureşti ( 1 896 - 1 923); decan al Facultăţi i de Litere ş i F i losofie a Universităţii din Capitală ( 1 9 1 9 - 1 923): director al Arhivelor Statului Bucureşti ( 1 900 - 1 923); membru corespondent ( 1 apri l ie 1 889), membru titu lar ( I l apri lie 1 905), vicepreşed inte (25 mai 1 9 1 3 - 28 mai 1 9 1 6, I l iunie 1 9 1 9 - 12 iunie 1 920) şi preşedinte al Academiei Române ( 12 iuni..: 1 920 - 6 iunie 1 923); preşed intele Comisiei Monumente lor Istorice ( 1 9 1 9 ) ; întemeietorul şi primul preşedinte al Comisiei 1 00 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociaţi unii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor. Focşani - 1 909.

În zilele următoare Congresul va lucra pe sectiuni conform celor ce urmează, iar serile vor fi consacrate conferintelor generale şi speciale după cum este indicat mai la vale.

Lucrările pe sectiuni vor avea loc În zilele de Luni 21 şi Marti 22 Septembrie şi numai în mod exceptional pentru unele sectiuni cari ar.fi Încărcate cu prea multe lucrări şi Mercuri 23.

În fiecare după amiază din zilele de 21 şi 22 Septembrie, vor avea loc escursiuni În Împrejurimi, fie la marii cultii 'Utori. la industriaşi, sau .\pre a se vedea monumentele sau localitătile mai importante ale regiunii.

consultati ve heraldice ( 1 922). precum şi al şcolii cnt1ce în istoriografia românească. S-a preocupat de istoria diferitelor provincii româneşti Bucovina (, .Ziir Geschichte der Bukowina··. 1 887). Maramureş (,.Din istoria românilor din Maramureş''. 1 890). Banat ( .. Date istorice despre Banat", 1 9 1 9). Dobrogea ("Date istorice asupra Dobrogei'. 1 9 1 9); a publ icat o serie de documente descoperite în arhivele v ieneze ( .. Acte privitoare la instalare{j episcopului Dosopei in Cernliufi la 30 ian. (/O febr.) 1 782. Culese din Arhiva Ministerului /. R. de nisboiu din Viena'', 1 890; "Documente inedite privitoare la istoria românilor. /. Sucem•a. 18 novembe 1 392. Roman Vodci dciruieşte .fi'a(ilor lui Toader şi .fratilor lui Dumitru, Petru, Mihail şi Giurgiu un sat pe Suceal'CI". 1 894; "Un act românesc de la muma lui Mihai Vitea:uf'. 1 90 1 ) ; alte sud ii şi articole de referinţă - , .Teoria lui Rosler. Studii asupra stâruinţii românilor din Dacia Trai anii" ( 1 885), . ,Radu Negru şi originile Principatului Ţârii Romcineşrt' ( 1 890 - 1 892) . . .Ideea latinitâfii şi a unităţii nationale" ( 1 9 1 9), . . Tradiţia istoricii in chestiunea originilor române" ( 1 906 - 1 907), "Originile Principatelor Române" ( 1 899), ,.Biserica Domnească de la Argeş'' ( 1 9 1 6), • .l:.:pocele istoriei române şi impiir{irea d' ( 1 906), . ,Fazele desvoltiirii istorice a poporului român" ( 1 920). "Zece Maiu" ( 1 899), .,Ştefan cel A/are şi Mihaiu Viteazuf' ( 1 904) • . . Domnia Regelui Caror' ( 1 9 1 4). "Mihail Kogcllniceamt'' ( 1 9 1 8), "Mircea cel Bcllrân" ( 1 9 1 8) etc . (Dorina N. Rusu. op. cit .. p. 262; Academia Republici i Populare op. cit . . p. 585 ; Dic(ionarul Enciclopedic Ilustrat . . . , p. 1 792.)

1 0 1 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ramona M iron

Luni seara la ora 9 va avea loc În aceiaşi sală a liceului. a 2 -

a CO!?ferintă publică, asupra desvoltării noastre economice, dela 1859 până la 1909, {inută de domnul pr�fesor Al. Xenopol 32 dela laşi J.1.

J� Alexandru D. Xenopol ( 1 84 7 - 1 920). Istoric, sociolog şi economist român. A urmat cursurile Academiei M ihăilene şi ale I nstitutului academic din laşi . Ş i-a continuat pregătirea. în 1 867 devenind student al Facultăţ i i de Drept din Berl in. audiind. în paralel ş i cursuri de istorie şi fi losofie; a obţinut doctoratele în Drept la Berl in şi în F i losofie la Giessen ( 1 87 1 ) . Procuror de secţie ( 1 87 1 ) şi prim - procuror ( 1 872) în laş i ; profesor titular al Catedrei de Istoria Români lor la Universitatea d in I aş i ( 1 883) şi supl initor de istorie universală critică, medie şi modernă; director al revistei .,Arhiva" ( 1 894 -1 903, 1 906 - 1 908); membrt; corespondent ( 1 apri l ie 1 889) şi membru titular al Academiei Române ( 1 l martie 1 893); membru correspondent al Institutu lui Franţei ş i profesor onorific la Sorbona; membru al Academie des Sc iences Morales et Politiques din Paris. al Societăţ i i de arheologie d in Bruxelles, a l Societăţi i academice române din Cernăuţi ş i al I nstitutului internaţional de sociologie. A debutat cu articole istorice şi economice în .. Convorbiri literare" ( 1 868 ); a fost autorul celei dintâi opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporu lui român - . .Istoria românilor din Dacia Traiam/" ( 1 3 volume. 1 896 - 1 9 1 2). lucrare premiată de Academia Română şi varianta ei in l imba franceză . ,Histoire des Roumains de la Dacie Trajane" (2 volume. 1 896), premiată de Academie des Sciences Morales et Pol itiques din Paris : a elaborat lucrări importante, precum: . . Războaiele Între ruşi şi turci şi Înrâurirea lor asupra (c"irilor române" (2 volume, 1 880), . , . Teoria lui Rosler. Studii asupra stc"iruin(ei românilor din Dacia Traiană" ( 1 884), apărută şi în l imba tl·anceză - . . Une enigme historique. Les Roumains au moyen - age" ( 1 885). , .Pierre le Grand et les Pc�ys mumains (Brancovan et Cantemir) ( 1 886), .. Domnia lui Cuza V odei" (2 volume. 1 903), , .Lupta dintre Drclculeşti şi Diineşti" ( 1 907). . .Istoria partidelor politice din România'' ( 1 9 1 O - 1 9 1 1 ) . . . Românii şi A ustro - Ungaria" ( 1 9 1 4 ). , .Istoria lui J'v!ihai Viteazu(' ( 1 9 1 4 ); studi i de istorie veche - , .Dacia suh romant' ( 1 884 ) . .. Les guerres daciques de l'empereur'' ( 1 886), "Observations sur /'origine des Daco - Roumain.�·· ( 1 895); stud i i de istorie medie - , ,intemeierea (iiri/or române'' ( 1 885), .. Epoca fanario(ilor" ( 1 885), . ,Istoricul rela(iilor dintre proprietari şi (ârani de la ref(mnele lui /vlavrocordat pâml la Regulamentul organic'' ( 1 895); studi i de istorie modernă - .,Riizboiul din 1828 - 1829. Pacea de la Adrianopole" ( 1 892). "Domnia lui Mihail Sturdza În Moldova" ( 1 893), "Primul proiect de constitu(iune a Moldovei din 1822" ( 1 897), . . Al. 1. Cuza" ( 1 902); lucrări dedicate istoriei oraşelor - ,.Oraşul laşi. Schi(e 1 02 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociaţiunii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiintelor. Focşani - 1 909.

Mercuri 23 Septembrie. orele 3 p.m . . va avea loc şedin(a de inchidere a Congresului. in sala i'n care se vaface şi inaugurarea.

Din partea Asocia(iunii, va vorbi preşedintele ei. domnul P. Poni.

Închiderea expozi(iunii se va face Duminică 4 Octonn'l'ie ora 10 diminea(a, În incinta şcoalei de surda - mu{i, când va avea loc şi decernarea premiilor.

Va vorbi preşedintele Congresului sau de/egalul său, un reprezentant al expozanţilor. prefectul judefului şi primarul oraşului Focşani.

istorice şi administralive" ( 1 904), ,,lnsemncitatea istoricci a laşulztr' ( 1 908); a acordat o atentie aparte strângerii şi publ icării izvoarelor istorice -"Documente inedite din arhivul Sl Spiridon din laşi"' ( 1 876}, , .Documente privitoare la rtipirea Bucovinei de austried' ( 1 887), .,Documente privitoare la .fâmilia CallimacM' ( 1 897), "Documente privitoare la domnia lui Cuza" ( 1 903); a avut preocupări de fi losofia culturii ("Criticismul, Panteism, Realism şi idealism"), filosofia i storiei ("Caracterul ştiinţific al istoriei"', "Les principe.\· .fimdamentaux de 1 'histoire", "La theorie 1 'histoire", .. Caractere scienli(icjtte de / 'histoire''), sociologie ("Sociologia e storia", . , /1 determinismo ne/la sociologia", .. Le leggi de// 'evolu:ione.mciale"), etnogra tie şi fo lclor ( . . Ceva despre literatura poporamî', . . incerctiri asupra versului român'') , drept (. ,De.1pre ideea .fimdamentalti a dreptului' . . . Studii asupra \'echilor noas/re aşeztiminte'', "Seculari:areu . rn·rilor mtimistireşti din punct de vedere juridic"), economie polit ică . . \'It/rea noastrti economicti", .. Studii economice", ,.Agricultura şi comerciu· · . . . S'tarea noastrâ agricolâ in asemânare cu alte state"), pedagogie ("Despre invti{ământul şcolar În genere şi indeosebi despre acel al istorid', , ,Şcolile de agriculturii", "Memoriu asupra invă{cimântului superior din Moldova"), filologie ("Limba româneasdi", "Din neologismele " Vietii Româneşti"', "Teatrul şi Iim ha româmi", "Ortografia românească"); s-a afirmat şi în l iteratură, publicând impres i i de călătorie ( . .Medahia. lmpresiuni de ctihitorie" . . . Amintiri din trecut"), a îngrij it ,,Scrierile'' lui Ion Creangă ( 1 890) şi "Poe: ii complete" de M ihai Eminescu ( 1 893), a tradus din Goethe. (Dr. Dorina N. Rusu. op. cit . , p. 390: Dictionarul Enciclopedic Ilustrat . . . . p. 1 943). 33 lhidem . f. 1 4 .

1 03

. ,

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ra mona Miron

Excursiuni pe specialităti şi in localităti mai depărtate. se vor puteaface de membrii Asocia{iunii şi in zilele de 24 şi 25 Septembrie.

În afară de lucrările pe sectii şi de conferintele publice cu caracter general, Asociatiunea Română a găsit de cuviinţă, având in vedere mai ales situatia şi importanta economică a regiunii, să dispue facerea unor anumite conferinte cu caracter practic şi cu anumite subiecte, indicaie de împrejurări. Pentru aceasta, Asociatiunea a căpătat puternicul sprijin al Ministerului de Domenii, căruia tine ai multumi cu această ocaziune, in mod cu totul special.

lată şi programul acestor conferinte: Luni 21 Septembrie ora 9 diminea(u. va vorbi domnul

Nicoleanu George, directorul agriculturii din lvfinisterul Domeniilor şi Awiculturii, despre: Importanta varietii{ilor de vi{e streine, introduse in reconstituire şi perfec{iunile introduse in vi/ieu/tura noastră ca o consecin(ă a ivireifiloxerei în {ară.

La ora 1 0 Y2 va vorbi domnul Gorciu Constantin. şeful pepinierei Pietreşti, Focşani, despre: Mersul reconstituirei viilor in regiunea Odobeşti/or şi starea actuală din punctul de vedere al culturii.

La ora 3 p. m. , I'U vorbi domnul Brezeanu V. , subdirectorul agriculturii, din Ministerul Domeniilor, de.\pre: Perfecţiunile in fabricarea vinuri/ar.

Marti. 22 Septemvrie ora 9 dimineata. va vorbi domnul Dediu Alexandru, horticultor, de.\pre: Un mijloc de nobilizare şi regenerare repede a arborilor noştri roditori, sălbateci sau if!feriori.

La ora 10 � l'a vorbi domnul Viorescu Mihail, şeful pepinierei dela Vişan, laşi. asupra: Celor mai bune varietă{i de fructe de răspândit i'n regiunea pumeturilor.

Mercuri, 23 Septemvrie, ora 9 dimineata. va vorbi domnul Ciiruntu. impector agricol, despre: Rezultate comparative intre grânele româneşti şi streine. studiate timp de 6 ani lafermele Statului.

La ora 1 0 �. va vorbi domnul Sandu A/dea, directorul şcoalei de agricultură dela Herăstrău, despre: Agronomia in viata practică.


Congresul Asociaţiunii Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor. Focşani - 1 909.

Joi 24 Septemvrie. ora 9 dimineata. va vorbi domnul Nitescu Al. , dirigintele sta(htnei sericicole dela Cotroceni, despre: Să cultivăm viermii de mătase?

La ora iO �. va vorbi domnul Voinescu 1. , cap de birou, despre: Stupii şi Albinele noastre În regiunea de munte.

Bine mteles că toate aceste cursuri practice sunt destinate cu deosebire persoanelor direct interesate din localitate şi care ar face astfel bine să se Înscrie de cu vreme la cestiunile care îi interesează mai mult.

Sectiunile Congresului ce vor.fimc(iona sunt următoarele: SECŢIUNEA i - a SECŢIUNEA 7 - a Matematicele. SECŢIUNEA 2 - a Fisica. SECŢiUNEA 3 - a Chim ia. SECŢiUNEA </ - a Mineralogia. Petrografia şi Geologia• SECŢiUNEA 5 - a Botanica, Zovlogia şi Fisiologia. SECŢIUNEA 6 - a

Medicina Umană. SECŢIUNEA 8 - a

Medicina Veterinară. SECŢIUNEA 9 - a

Farmacia. SECŢIUNEA iO - a Agricultura

şi Silvicultura. SECŢIUNEA ii - a

Geografia. SECŢIUNEA i2 - a

Geniul civtf şi militar. Ştiinţele sociale şi economice.

În afară de aceste secţiuni, se va putea inaugura oricare alta, cu caracter ştiinf!fic. din momentul când 5 membri vor face o cerere specială preşedintelui Congresului.

Persoanele doritoare de a lua parte la congresul dela Focşani. vor trebui cât mai În grabă, să trimeată adesiunea for, la adresa următoare:

Domnului doctor C. !. l5trati, secretarul general al Asocia(iunii pentru înaintarea şi răspândirea ştiin(elor, Bucureşti, splaiul General Magheru 2.


Ramona Miron

În această cerere vor fi indicate cu exactitate, numele şi pronumele. adresa poşta/ii. sectiunea la care voeşte a se înscrie, comunicatiunea ce doreşte aface şi dacăfiind în localitate, doreşte a expune şi anume ce, sau dacă având obiecte relative la epoca şi oamenii ce aufăcut unirea, doreşte a le expune conform celor indicate de noi, prin apelulfăcut la 25 Noemvrie 1 908.

Taxa de inscriere ce urmează a se trimite prin poştă, odată cu aceasta este redusă numai la 5 lâ

imediat după primirea taxei se va înainta petitionarului, certţjicatul de identitate, pentru a putea obtine pe căile ferate române, reducerea de 50 % pentru persoana sa sau şi pentru obiecte sau animale.

Tot În virtutea acestei taxe, va putea căpăta în urmă, pe jumătate pref, volumul Congresului.

Dacă va dori a lua parte la excursiunile ce vor urma în urmă, va putea să se înscrie la birou, În ziua deschiderii Congresului, la Focşani, când se vor cunoaşte amănunt it, ce anume excursiuni se vor face şi cât anume vor costa ele pe membrii.

Tot atunci se va distribui membrilor şi lista comunicări/ar ce vor urma a se desvolta in .fiecare secfilme.

15 iunie 1 909. Secretar general, Dr. C. /. JSTRATF''-4 •

La 27 august i 909, prin Adresa nr. 63 , academicianul Petru Poni - preşed intele Asociaţiun i i Române pentru înaintarea ş i răspândirea şt i inţelor - 1-a informat pe primarul din Focşani, că manifestările pri leju ite de organizarea Congresului vor aduce în oraşu l de pe Mi lcov aproximativ 200 de persoane, care să fie "găzduite În mod convenabil, iar pref!:rile otelurilor şi ale birturilor să nu fie crescute cu ocazia acestei aglomerări. Cum otelurile din localitate pot să nu fie la un moment dat Îndestulătoare, vă rugăm să .fiii bun aface să mi se trimită o listă de persoanele particulare care ar avea huna voin(ă a ne găzdui. punându-ne la dispozitie câte un pat pe pretul de

>� Ibidem, f. 27 - 29. 1 06 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asocia(iunii Române pentru Înaintarea şi Răspândi rea Ştiin(elor. Focşani • 1 909.

2 - 3 lei pe noapte'' 1 5 . De asemenea, în ideea că printre pat1icipanţ i i la Congres se vor număra şi studenţi şi învăţători, Petru Pon i a mai solic itat autorităţi lor locale să se ocupe de amenajarea unui număr de 20 de paturi, într-unul din i nternatele existente în oraş.

În răspunsul înaintat. la 29 august 1 909, Primăria Oraşu lu i Focşani a transmis Asociaţ iun i i un tabel cu hoteluri le d in local itate. camerele d ispon ibi le, precum şi tarifu l lor pe noapte. În cazu l în care numărul era insufic ient. Primăria, în colaborare cu Poliţia locală, va asigura cazarea în casele particu larilor (Karnabatt, A. Myl ler, Voinescu, dr. Al . Zelecum, dr. N icolau, 1. Hăseganu, dr. Onciul, ing. l l iescu '6) . Referitor la învăţători şi studenţi, acestora le erau puse la d ispoziţie, gratu it, saloanele de dormit de la Orfel inat şi Cazarma de P . . 17 ompten · .

Hotelurile din Focşani, cu camere d isponibi le pentru oaspeţi i Congresu lui , erau în număr de şase:

1) "Bristol", antreprenor A. Gottesman

2 saloane - 5 lei 1 noapte 1 cameră - 3 lei 1 noapte 2 camere - 2 ,50 le i 1 noapte 2) ,,Regaf', antreprenor H. Steiner

1 salon - 5 lei 1 noapte 2 camere - 4 lei 1 noapte 4 camere - 2,5 lei 1 noapte 3) ,.Dacia", antreprenor H. Steiner

1 2 camere - 2,5 le i 1 noapte 4) ,,Luptm", antreprenor 1. lşver

1 cameră - 3 le i 1 noapte 5) "Trmulajiruf', antreprenor Kăhănescu

1 salon - 5 lei 1 noapte 2 camere - 4 le i 1 noapte

·15 Ibidem. f. 1 9 - 1 <> · ·erso. 36 lhidem. f. 25. n Ibidem. f. 20.


Ra mona M iron

3 camere - 3 ,50 le i 1 noapte 6) "Centmf', ant!'eprenor Moritz Calma novici

1 salon - 7,5 lei 1 noapte 1 cameră - 4 lei 1 noapte 1 cameră - 3 ,5 lei 1 noapte 5 camere - 2 lei 1 noapte 38. La 1 8 septembrie 1 909, Prefectura Judeţului Putna a solic itat

conducerii C .F .R. Focşan i să-i fie puse la dispoziţie două trenuri speciale, cu vagoane de c lasa 1 şi a I I - a, necesare celor 1 80 de pa11icipanţi la marele eveniment organizat la Focşan i pentru celebrarea împlinir i i a 50 ani de la Unirea Princ ipatelor Române, care vor călători pe traseul Focşani - Mărăşeşti, Focşani - Odobeşti ş i retur, în zilele de 2 1 ş i 22 septembrie 1 909 w.

Cu prileju l Congresului OI'gl\nizat la Focşani, în perioada 20 - 25 septembrie 1 909, a fost real izată o lucrare, cu concursul revizoru lui şcolar a l judeţu lui Putna. Teodoru. al lui C . G. Teodorescu şi M. Rainu, care reprezenta o radiografie a j udeţu lui Putna, intitu lată ,.Privire asupra judetului Putna" . În cele 90 de pagini ale sale. tipărite, în 1 909. Ia Tipografia ,.Alexandru Codreanu", din Focşani, se regăsesc titluri precum: . . Din trecutul judetului", "Limite, relieful solului, orografia, geolof!,ia'', "Diviziunea administrativă'', "Populatiunea şi mişcarea ei", "invă(ământul public", "Cultul", . .Agricultura, Industria, Comerciul şi starea economică", "Serviciul sanitar'', "Statiunea balneară Vizantea şi climaterică Soveja", ,,Gendarmeria", , ,Poştă, telef!.raf şi telefon", "Situatia .financiară a

judetului şi comunelor", ,.Asociatia comunelor rurale din judetul Ptllna", "Căiferate", "Serviciul drumurilor" 40.

În onoarea congresiştilor s-au dat spectacole de teatru, spectacole şcolare sau concerte. acţiunea încheindu-se cu un banchet.

38 Ibidem, f. 2 1 . 39 A.N.Yn . . fond Prefectura Judeţulu i Putna" dosar nr. 200 1 1 909, f. 62. 40 Ibidem, dosar nr. 208 1 1 909, f. I l verso - 1 2 . 1 08 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Congresul Asociatiunii Române pentru Înaintarea şi Răspânllirea Ştiinţelor. Focşani - 1 909.

Lucrările prezentate în cadru l Congresului au fost tipărite la Tipografia "Alexandru Codreanu", tot aici fi ind real izate şi afişele pentru serbarea şcolară, precum şi cele pentru conce11ul susţinut de Societatea Fi larmon ică "Doina Vrancei", meniurile pentru banchetul organizat de autorităţi le locale şi 1 00 de brevete care au fost înmânate persoanelor pmtic ipante la expoziţie cu obiecte, deosebite, de lucru manual 4 1 . La Tipografia • .Aurora" au fost realizate numeroase broşuri, programe, dar şi 29 de vederi cu aspecte din judeţu l Putna, incluse în două albume, prezente în expoziţia locală, tipărite la Tipografia "Koroschetz". Albumele, cu legături de lux ş i margini aurite, au fost executate de către Societatea Anonimă "Socec & C'' din Bucureşt i . La Atel ierul artistic de gravură "M Gerscovici'' din Capita lă au fost real izate 50 de medal i i d in metal , cu d iametru( de 50 mm şi grosime de 2Y� mm, d in care 20 de bucăţi aurite, 20 argintate şi 1 O bronzate, necesare premierii expozanţi lor 4 � . De asemenea, autorităţ i le loca le au comandat la Institutul de Arte Grafice Bucureşti 400 de planuri cu oraşul Focşani , în care era trasat hotarul d intre Moldova şi Munte.n ia 4� .

Even imentul organizat în oraşu l de pe Mi lcov a fost prilejul perfect pentru ac0rdarea medaliei ş i a diplomei de onoare oraşului Odobeşti, precum şi Focşani lor.

Impl icarea focşăneni lor în desfăşurarea evenimentelor istorice ale ani lor 1 848 - 1 866, marcând afirmarea năzu inţei de un itate naţională şi statală. lupta şi împl inirea idealului , reunite şi concretizate prin Unirea Principatelor Române, la 24 Ianuarie 1 859, istoria seculară a oraşu lui , separat de hotarul de pe Mi lcov în Focşani i Moldovei ş i Focşani i Munteniei , au făcut din numele său, pentru totdeauna, un simbol al U niri i .

Unde. decât în Focşani, puteau, în anul Sem icentenaru lui Uniri i , să gândească şi să organizeze Congresul Asociaţ iuni i lor

�1 Ibidem, dosar nr. 200 1 1 909, f. 72 - 73 . �� Ibidem. dosar nr. 9 3 1 1 9 1 O , f. 56, 58 - 59, 7 1 . 43 Ibidem, f. 46 - 47.


Ramona Miron

şti inţ ifice şi patriotice, renumiţi i savanţi şi mari oameni de cu ltură ai timpulu i?

Eforturi le făcute pentru pregătirea Congresului , desfăşurarea lucrări lor întocma i cu vrerea organ izatori lor, entuziasta pa1ticipare a locuitorilor la momentele acestuia, probează, peste timp, capac itatea oraşului de a se ti rid icat la înă lţimea evenimentulu i , persistenta unor s imţăminte pe care nic i t impul, n ic i v ic is itud in i le i storiei nu le-au putut risipi .

Congresul d in 1 909 organizat de Asociaţiunea Română pentru înaintarea şi răspândirea şti inţelor la Focşani a fost şi a rămas o însemnată pagină în istoria locală, cu reverberaţi i naţionale incontestabi le .

I l O http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

BUSTUL LUI PETRE LICIU

Horia Dumitrescu

Motto: ,,Actoritl nu e profesiune ci misiune"

Petre Liciu

Personal itate emblematică a Vrancei, Petre Liciu s-a născut la 1 9 mat1ie 1 87 1 1 , fi ind a l doilea copi l din cei zece ai prim -preşed intelui Tribuna lului Focşani, Gheorghe Liciu şi al Mariei, născută Hoc iung, fi ică de magistrat. A absolvit premiant Şcoala Primară Nr. 1 Munteni din oraşu l nata l . C lasele I - Il le-a urmat la G imnaziul ,.Dimitrie Caniemir'' din Bucureşt i .

În anul 1 883 - 1 884 îl găsim pe Liciu în c lasa a treia a Liceului "National" din Iaşi, fi ind coleg de c lasă cu N icolae Iorga ş i cu Gheorghe Gh. Longinescu, focşănean ca şi Liciu.

1 ,,Actu de Naştiri Dinu anul uno mie oplu sute şapti deci şi unu luna Martie diaua două

deci şi dou 6ra unsprideci de dimineafii. -Aclu de Naştiri alui Petrachi Religiunea ortodocsii de secsu

hiirhiite.1·cu născutu a/altă eri ânu oraşufocşani la casa la nousprideci martie cinci ore după ameadă ănu casa Dlui Vasili Veruşu din mahalau cotu Bumhacului cu N. 52 7. fiu aDlui Gheorghi Licizt etatea trei deci ani profesiunea func{ionar Domiciliul focşani şi aDnei Maria Liciu etatea douii deci şi trei ani profesiunea decasi'i Domiciliul focşani. - Dupi'i declaratia făcută de tatăl cari ne-au limţfă(işatu copil Întl'll martur D. Eni Belea etatea apiu deci şi unu ani profesiunea Comersanlu Domiciliul focşani şi D. Alicsandru etatea trei deci şi optu ani profesia Profesor Domiciliul focşani cari au sub scrisu acest actu iimpreună cu noi şi cu Declarantili. Con.�lalatu după legi de noi Costachi Ardeleanu oficiar Sttiri Civil Comuni focşant' (Colecţia Registre Stare Civ i lă Focşani , dosar nr. 48 1 1 87 1 . doc. nr. 1 26, f. 64 verso ). http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

În toamna anului 1 888, după absolvirea Liceului, Liciu a deven it student al Facultăti i de Drept (aceasta ca să facă pe placul tată lu i ). dar şi, e lev în aPu l întâi la C lasa de artă dramatică de la Conservatorul d in Iaşi . avâ 1 1d ca profesor pe M ihai l Gal ino 2 •

Gheorghe Liciu ti ind înaintat cons i l ier la Înalta CUI1e de Casaţie, întreaga fami l ie s-a mutat la Bucureşt i . Petre Liciu s-a înscris în primul an al c"onservatoru lui, având ca profesor de artă dramatică pe Ştefan Yellescu � .

� Mihail Galino (? - 1 mai 1 897). Născut în Bucovina. M ihail Gal ino s-a indreptat de timpuriu spre teatru. A studiat la V iena cu reputatul Davidsohn. În teutrul ieşean, se integrează l in iei realiste imprimate de Matei M il lo. A debutat în 1 856, alături de Gabriela şi de Neculai Luchian. Din 1 860 devine profesor al c lasei de declamaţie la Conservutor, cal itate pe care o deţine peste 30 de ani, fără intrerupere nic i chiar in t impul (scurt) cât Conservatorul a fost desfiinţut. Este un mare interpret. la început de amorezi, apoi de roluri principale, mai ales in drame istorice. În 1 863 dădea o reprezentaţie de beneficiu (. ,Orbul şi nebuna", traducere de Matei Mi l lo şi Mihai l Pascaly), "ca subventie pentru cci/(itoria sa În strc'iincitate, spre a face studii dramatice'' . Lucrează cu Lewinsky de la Burgtheater şi cu profesorul Ferschter (Mihail Be lador). În 1 860 devenise şi profesorul de teatru de la Conservatorul organizat de N. Istrati la Rotopăneşti (Suceava). Pe v i itorii actori ii educă in spiritul de:tvoltării propri i lor însuşiri, fără a le impune felul său personal de u zice sau de a fi - arăta ş i Aglae Pruteanu în volumul său de . . Amintiri din teatru" . Dintre rolurile interpretate c ităm : Ducele de Ferrara din "Lucre{ia Borgia'' , Horaţiu In "Fântâna Blandu:id', Petru cel Mare din ,, ]'arina sau Moartea lui i'<:tru cel Mare" de Eugene Scribe, August în "Ovidiu", rolurile titu lare din , .Radu al III-lea" de Gheorghe Bengescu şi . ,Moartea lui Constantin Brâncoveanu·· de Antonin Roques etc. Printre elevii săi s-au numărat Petre Liciu, Aglae Pruteanu, State Dragomir, Petre Sturdza Doria, Constantin B. Penel, Vlad Cuzinschi, M ihai Popovici şi alţ i i (Istoria teatrului În România, voi . l l , 1849 - /9/8, Editura Academiei R. P. R. , Bucureşti. 1 97 1 , p. 523; N . !3arbu, Dicţionarul actorilor Teatrului Naţional , , Vasile Alecsandri"'. laşi. 18 16 - 1976. Editura Junimea, laşi, 1 976, p. 1 84). 3 Ioan Massoff. Petre Licizt şi vremea lui, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 97 1 , p. 22. 1 1 2 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Bustul lui Petre Liciu

În iu l ie 1 89 1 , studentul în Drept, Petre Liciu a făcut parte din delegaţia Universităţ i i b ucureştene ce a participat, la laşi , l a înmonnântarea lu i M ihai l Kogălniceanu 4 .

Încă elev l a Conservator, Lic iu a fost angajat, l a 1 7 august 1 892, la Teatml Naţional din B ucureşt i .

În ziua de 6 i un ie 1 893 a avut loc la Ateneul Român examenul - producţie a l elevilor din u l t imul an al Conservatomlu i . Liciu a absolvit Conservatorul cu premiu l întâi pentru comedie, celălalt premi u întâi , la dramă, fiind acordat absolventului Aristide Demetriade 5.

La un spectacol cu "Rabagas", comedia lu i Victoricn Sardou, în care Liciu interpreta rolu l l ui Cami l le Dcsmoulins, a asistat şi Takc Ionescu, ministru al Instrucţiun i i . Entuziasmat de jocu l lu i Liciu, ministrul a venit pc scenă, 1-a fel ic itat pe interpret ş i i-a promis o bursă de trei ani , in scopul completării studi i lor la Conservatoru l din Paris .

La 1 2 mai 1 894, Takc Ionescu a semnat "Deciziunea" prin care Petre Lic iu era trimis în străinătate pentru a-şi completa studi i le "în arta declama(iunii" 6 •

La Paris, Liciu a studiat in perioada iunie 1 894 - 1 896. A avut şansa ca prietenul său Petre Sturdza 7 să vină la Paris şi amândoi ,

� Ibidem, p. 2 3 - 24. 5 Ibidem, p. 28 - 29. c. lhidem, p. 32. 7 Petre Sturdza - Doria ( 1 869 - 1 933) . A urmat cursuri le de artă dramatică ale Conscrvatorulu i din laşi , l a c lasa profesorulu i Mihail Gal ino. A făcut stud i i la Paris, cu Eugene Charles Joseph S i lvain ( 1 85 1 - 1 930) de la Comedia Franceză. Sturdza a debutat în 1 890, la Teatrul N aţional din Iaş i ; cele mai multe din creaţi i le sale au fost însă realizate pe scena Teatrulu i Naţional din Bucureşti. I nterpret al comediei c lasice: Vah::re d in Şcoala bârba{ilor, Clitandrc d in Georges Dandin şi Leandre din Doctorul.fără voie, de Mol iere, actorul a fost îndeosebi creatorul recunoscut al roluri lor din dramele sociale ş i piesele de idei: Doctorul Stockmann din Un duşman al poporului şi Pastorui Manders din Strigoii, de Henrik I bsen, Luka din A:ilul de noaple de Max i m Gorki şi altele. A semnat d irecţia de scenă a unora din aceste spectacole. A t radus n umeroase p iese de teatru din l i teratura universală


Horia Dumitrescu

aud itori la Conservator şi !a Sorbona, nu se mu lţumeau numai să as iste la spectacole, dar îşi l uau note şi sch iţau punerea în scenă K. În iunie 1 895 a sosit la Paris şi Constantin 1 . Nottara, trimis pentru a stud ia modul de interpretnr� şi punerea în scenă a operelor c lasice ce urmau să fie jucate în v i itoarea stagiune a Teatru lu i Naţional d in B . 9 ucureştt .

Liciu a renunţat să mai stea încă un an la Paris, cât i-ar fi îngăduit bursa şi s-a întors în ţară, dorn ic să-şi înceapă lucru l .

A fost reangajat In Teatrul Naţional . la 28 februarie 1 896 1 0 • În întreaga sa carieră, Petre Liciu a interpretat aproape 60 de roluri. reuşind interpretări remarcabile în mu lte d intre acestea.

Membru încă din primul an al fiinţări i Ligii Culturale -

24 ianuarie 1 89 1 - şi v icepreşedinte al Secţiei Bucureşti, Liciu a fost ne l ipsit d in programele artistice ale Lig i i . Crizele de rinichi au început, d in toamna anului 1 907, să fie din ce în ce mai dese şi îi luau puterile. Liciu a fost sfătu it să-şi sch imbe Jelui de viată'', dar menirea sa de actor îl făcea să se dedice total at1ei interpretative şi să-şi negl ijeze sănătatea.

Deşi sănătatea îi devenea d in ce în ce mai şubredă, Liciu era hotărât să ducă la capăt un mai vechi gând al său - acela de a întreprinde un turneu în Bucovina. Cu un ansamblu format din 1 5 persoane (Aristizza Romanescu. Cazimir Belcot. Cristian Duru lescu 1 1 • Alexandru Mihalescu etc . ). începând cu 1 5 iunie 1 9 1 O, timp de 24 de zile a susţinut 1 9 spectacole 1 � .

Cu atât ma i mare a fost meritul l u i Petre Liciu, sublin iază Iorga, cu cât în acest timp, el a ştiut ,.cu fapta care ascunde ohoseala,

şi în spec ial dramele lu i Henrik Ibsen. A publicat un volum de memori i . Amintiri . ./0 de ani de teatru (Istoria teatrului in România, voi. I l . p. 530). H Ioan Massoff. op. cit . . p. 36. Q lhidem. p. 38. 10 lhidem, p. 42. 1 1 Cristian Duţulcscu a fost unul din parteneri i de scenă al lui Liciu . El apare în prima producţie c inematog:·afică românească în rolul unui ţăran. 1 � Ioan Massoff, op. cit . . p. 1 78 - 1 80. 1 1 4 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


sărăcia, boala - căci el juca În Bucovina Între două din crizele care-i distrugeau rinichii, r.:olindând târg de târg. (inul de (inul, dus de mână parcă de cineva mai mare decât noi to(i, de cineva care n-a creat natiunile pentru ca să .fie roabe, pentru ca să se ctţfimde În umilintă fată de surorile lor mai tari, şi pentru ca să piară" 1 3 •

Un lucru care 1-a pasionat pe Liciu a fost înfi inţarea unei cinematografii româneşti . Între altele, el este coautor (împreună cu Constantin Nottara şi Grigore Brezeanu, regia Aristide Demetriade şi Grigore Brezeanu) al scenariului filmului ,Jndependenta României. Răsboiul Româno · - Rusa - Turc 1877'' pe care, boala şi moartea prematură, I-au împiedicat să-I vadă terminat 1 4 •

Liciu se simţea d in ce în ce mai rău, chinuit de dureri nefritice . La Bucureşt i . medic i i opinau pentru intervenţie chirurgicală, dar Liciu o tot amâna pretextând că nu are timp, că-şi luase pe vară obl igaţi i de la care nu se putea abate 1 5 •

În 1 9 1 1 , cu trupa ,.Liciu - Nollara", formată d in 30 de persoane, începe, la 1 5 iunie, un nou turneu în Bucovina. La 9 mai, Liciu îi scrisese lu i Iorga: "Iubite Iorga. Eu pregătesc un turneu în Bucovina cu piesele lui Delavrancea şi Caragiale. Am de luptat cu unele greută(i. Cele materiale Însă Întrec puterile mele. Aş mai putea căpăta ce1•a de la Ligă ? Când şi unde să le întâlnesc ?" 1 6 • Printre cei care I-au însoţit s-au numărat Aristizza Romanescu, Tony Bulandra etc.

Spectacoh.:ie au debutat la Suceava (2 1 iun ie), ti ind continuate la Gura Humoru l u i . Câmpulung ş i. d in nou. la Suceava 1 7 •

1 1 N . Iorga. În amintirea lui Petre Liciu, în Oameni cari au fost, Ediţie îngrij ită. prefaţă şi note de Ion Roman, Editura pentru Literatură. Bucureşti, 1 967. p. 308. 1 4 Ioan Massoff. op. cit. , p. 1 80 - 1 8 1 . 1 5 Ibidem. p. 1 83 . 1 6 Ibidem, p. 1 86 . 1 7 Ibidem. p. 1 86 - 1 �8 .


Horia Dumitrescu

În ziua de 1 7 1 30 august 1 9 1 L Liciu a fost prezent la Blaj , cu pri leju l împl in irii a 50 de ani de la înfiinţarea .Astrei" - Asociaţia trans i lvană pentru l iteratura şi cu ltura poporu lu i român.

Erau prezenţ i : Aristizza Romanescu. N icolae Iorga, Aurel Vlaicu. Caragiale, Ol impia şi Zaharia Bârsan. Vasi le Goldiş, Octavian Goga. �rogramul de recitări a fost susţinut de Liciu şi soţ i i Bârsan 1 8 .

Drama lu i Liciu a început - cea adevărată -, a început în toamna lu i 1 9 1 1 , odată cu pregătir i le pentru noua stagiune.

Pentru a da stră lucire spectacolelor Teatru lu i Naţional din Craiova, directorul nou numit, scri itorul Emil Gîrleanu, 1-a invitat pe Liciu pentru o serie de reprezentaţ i i la Craiova. La a l tre i lea spectacol, Liciu a jucat pradă unor dureri cumpl ite, cu o temperatură de 40 de

d 1 9 gra e . A ic i , la Craiova. Liciu a jucat pentru u ltima dată. În speranţa salvări i . Liciu a acceptat să fie internat la

Sanatoriul ,.0/cowsky" din Calea Călăraş i lor. La 23 ianuarie 1 9 1 2 , ş i-a făcut testamentu l care se încheia cu : ,Multumesc acelora care miaufost prieteni sinceri. La toată lumea m-am arătat aşa cum sint'' 20•

A fost operat în ziua de 28 ianuarie 1 9 1 2. când din rinichiu l stâng i-au fost extraşi doi ca lcu l i mari.

Lucruri le păreau să meargă spre bine şi în ziua de 1 9 ma1tie, când împl inea 4 1 de ani, Liciu a primit multe vizite. Spre seară, în mod brusc, I-au luat dureri le în pa1tea dreaptă şi actorul a început să strige: .. Scăpa(i-mă ! Nu e păcat să mor atit de repede '!" 2 1 . S-a procedat la o nouă intervenţie. dar s-a constatat că rinichiul drept era condamnat.

1 8 Ibidem, p. 1 88 - 1 89. 1 ' ' Ibidem, p. 1 92 . � o Ibidem. 21 Ibidem, p. 1 93 . 1 1 6 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


S-a vorbit stăruitor despre o gravă greşeală a medicului chirurg, s-a dus o adevărată polemică prin presă, la care va partic ipa ş i fostul său coleg şi prieten statorn ic, N icolae Iorga.

În cea din urmă zi, au venit să-I vadă Alexandru Davi la 22 ş i Petre Sturdza. L ic iu de abia a putut să articuleze, chemându-1 pe .. Nicu Iorga'' 2 3 . Profesorul l ipsea d in Bucureşti, dar a venit spre seară: s-a aplecat să-şi sărute vech iu l prieten. dar acesta nu-l mai vedea şi-i p ipăia cu mâinile tremurânde barba. Câteva minute după miezul nopţi i , spre 1 apri l ie, i-a închis och i i Petre Sturdza "cel cu care pornise pe drumul ce ducea la implinirea visului lor in artă. Afară ningea, deşi in ajun fusese primăvară. A avu/ atîta via( el şi a trăit atit de pu(in !" 24 .

Ca textier, Petre Liciu a lăsat teatru lui românesc opt monologuri de un umor irezist ibi l . cu e fect comic de cal itate: ,,Tam -Tam" . . . Misiune grea·· . . ,Drăgan", .]rei puncte de vedere" şi altele 2 5 .

Petre Liciu a tăcut parte din a cincea generaţie de actori, ce au punctat cu prezenţa lor istoria teatru lui românesc : Aristide Demetriade, N icolae Soreanu, Vasile Maximi l ian, Petre Sturza, Ion Livescu, Constanta Demetriade, Lucia Sturdza 8 1 d M . G . 'c. u an ra, ana turgea - .

Adânc impresionaţi de moattea marelu i lor concetăţean ,Jocuilorii oraşului de pe Milcov s-au decis să-i imortalizeze memoria prin ridicarea unui hust În oraşul său nataf' 21•

�� Alexandru Da vila ( 1 2 februarie 1 862 - 1 9 octombrie 1 929). Dramaturg şi om de teatru. fiul doctoru lui Carol Davila. Director al Teatru lui National din Bucureşti ( 1 februarie 1 905 - 13 martie 1 908 ş i 1 9 1 2 - 1 9 1 4). A înti intat prima companie parti.:ulară de teatru: "Compania Davila'' . 23 Ioan Massotf. op. âl. , p. 1 93 . � � Ibidem, p . 1 94. 25 El isabeta Merica, Peire Liciu, în Coordonate culturale vrâncene. Culegere de note şi c:omunicâri. Focşani, 1 97 1 , p. 42. �6 Ioan Massoff, op. cir . . p. 202. 2 7 Elisabeta Merica. op. cif. , p. 42.


Horia Dumitrescu

În fruntea acestei in iţiative s-a aflat Secţia Focşan i a Ligii Culturale. Pentru strângerea fondurilor, a organizat şezători. a lansat l i ste de subscripţie, a apelat la toate autorităţi le Statu lu i şi la notabil ităţile putnene d in acel moment.

Suma necesară rid icări i bustulu i s-a dovedit a fi anevoios de strâns. Casierul comunal. Constantin Gheorghiu, înapoia Primăriei Oraşulu i Focşani: la 5 ianuarie 1 9 1 4, "Lista no 3 pentru Statuia artistului Petre Liciu" şi rapm1a "că nu s-a putut aduna nici o ofi·andă, de vreme ce publicul Focşenean, a contribuit pentru ajutorul săracilor lipsiti de hrană" '8 .

Adresa pe care Secţia Focşani a Ligi i Pentru Unitatea Cu lturală a tuturor Român i lor o adresa lu i Theodor Bassarabeanu ]9, primaru l oraşu lui Focşani, avea acelaşi conţinut ca şi cele trimise tuturor celor de la care se aştepta un ajutor financiar:

"Stimate Domn, indurerati de moartea marelui artist şi bun Român Petre

Liciu, care a umplut de adâncă mâhnire sufletele noastre, a tuturor, Liga Culturală .. Sectia Focşani " ca un pios tribut de recunoştintă şi răsplată pentru acela care, viata Întreagă şi-a sacrificat-o pentru arta românească şi pentru pregâtirea Siţfletelor noastre, pentru unirea culturalâ a tuturor românilor, a luat hotărârea ca in incinta teatrului comunal . . Maior Gheorghe Pas/ia " să ridice un modest bust. celui care totuşi a f'ost aşa de mare.

Pentru Îl?făptuirea acestui scop, in numele Ligei Culturale facem apel /a to{i bunii români şi admiratori ai ilustrului artist de a-şi da obolul lor.

�M Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va cita: A . N . Vn.). fond Primăria Oraşului Focşani. dosar nr. 8 1 / 1 9 1 4, f. 3 . �·· Theodor Bassarabeanu a fost primar a l oraşului Focşani între 1 6 martie 1 9 1 1 - 4 ianuarie 1 9 1 4 (Maria Dum itrescu. Horia Dumitrescu, Primarii din Focşani între unii / 862 - f ()J 7, în Cronica Vrancei, voi. I I I , coordonator: Horia Dumitrescu, Editura Pa: las. Focşan i. 2002, p. 220). 1 1 8 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


lrimia St. Pană, D-r Ioan Panea, Theodor lordănescu, Preotul Pantelimon Romanescu, 1. P. Rădulescu - Rânmic, Cons. N T/

., • p l') ( '/ . . •. , 30 . ,., ast eseu şt . J. un{a .

Acţiunea Secţiei Focşani a fost sprij in ită şi de actorii Teatru lui National din Bucureşti, care au dat în seara zi lei de 1 3 noiembrie 1 9 1 4. în sala Teatru lu i .,Gheorghe Pastia" din Focşani , un festival a1tistic, închinat memorie i talentatu lui lor coleg, iar fonduri le real izate au fost donate pentru rid icarea bustu lu i 3 1 •

Focşăneni i au putut să urmărească evoluţia scenică a marilor actori : Ol impia 31 şi Zaharia Bîrsan 33, Cazimir Belcot, C . Dumitrescu şi Cristian Duţulescu 34.

Jo Arh iva Muzeului Vrancei (în continuare se va cita: A. M. Vn.) . dosar nr. 8 1 / 1 9 1 4, f. 6 . ·1 1 El isabcta Merica, op. cit . . p. 42. 1� Olim pia (Braşoveanu) Bâ rsan (? - 25 octombrie 1 9 1 9). Căsătorită in 1 906 cu Zaharia Bârsan. A studiat la Conservatorul din Bucureşti. iar din anul 1 908 a fost angajată la Teatrul Naţional din Capitală. A lături de soţul său. a desfăşurat o activitate de sprij in ire ş i întemeiere a teatrului românesc în Transi lvania, înainte de 1 9 1 8 . La laşi a făcut parte din trupa teatrelor reun ite în cursu l stagiunii 1 9 1 7 - 1 9 1 8 . A rămas în continuare în colectivul Naţionalului din laşi, deoarece. datorită c l imatului politic. soţu l său nu putea reveni la Bucureşti înainte de p lecarea trupelor ocupante. În acest an a jucat în ,.Se fi1ce :illii'' de Zaharia Bârsan. A trecut la Cluj odată cu înfiinţarea Teatru lui Naţional ş i la 1 decembrie 1 9 1 9 a rostit pe scena ardeleană: . . Poemul Unirii" de Zaharia Bârsan . Actriţă de multiple valenţe, a excedat mai ales în drama istorică românească (Doamna Clara din " VIa ieu Vodă" şi în tragedia clasică ..A nti�ona'' de Sofocle. Decedată la 25 octombrie 1 9 1 9 la Cluj (N. Barbu, op. cit. , p. 1 7 1 ). D Zaharia Bîrsan ( I l ianuarie 1 8 1 8, Braşov - 1 3 decembrie 1 948. Cluj) . Actor. dramaturg. reGizor. Ca elev a l G imnaziu lui superior greco - o1todox român din Braşov ( 1 389 - 1 895) a fost coleg şi prieten cu Ion Scurtu. Sextil Puşcariu. Octavian Coga, Horia Petrea - Petrescu. Examenul de bacalaureat 1-a susţinut la Lin.:ul "Gheor�he La:lir" din Bucureşti . Absolvent al Conservatorulu i de Artă Dramatică din Bucureşti. Clasa condusă de Constantin 1 . Nottara ( 1 90 1 ) . Turnee teatrale în principalele oraşe din Transi lvan ia în 1 903 . 1 906 - 1 9 1 3 . Cu bursa acordată de Societatea pentru fond de teatru român. studiază la Viena şi Berlin, iar în stagiunea 1 905 -


Horia Dumitrescu

Avocatul Alexandru Lascarov - Moldovanu '5 a susţinut, în noiembrie 1 9 1 4, conferinţa "Petre Liciu", care, t ipărită (conţinea 32 pagin i ) avea ca preţ de vânzare, 1 leu .

De la bun început, el subl inia : "in Mai, când inchideam tot aici seria şezători/ar pe care Biblioteca publică din Focşani le ţine În .fiece iarnă. spuneam că in programul activităţei noastre viitoare aveam o datorie' de mdeplinitfafă de amintirea unui mare român. faţă de amintirea unuia dintre cei mai desăvârşifi reprezentanţi ai stţfletului românesc, faţă de amintirea lui Petre Liciu. Şi această datorie o în{elegeam În sensul că o anumită activitate a noastră trebuia pe viitor, să tindă În adunarea sumelor necesare pentru ridicarea bustului său care încă de multă 1•reme aşteaptă să.fie turnat in bronz. Astăzi căutăm să ne plătim acest tribut de recunoştin(ă, -

1 906 va practica o scurtă asistenţă pe lângă celebrul Ermete Novel l i , la F lorenţa. La laşi a jucat rolul Crişan din ,.Se ,lt1ce =iui'f ' . În ianuarie 1 9 1 9 joacă l a Bucureşti în .,!'o(; ·c•lfcie" de Corneil le (cu Ana Luca). Director al Teatrulu i Naţional din Clu i . odată cu în fiinţarea acestei instituţi i - 1 9 1 9. Va deţine această cal itate între ani i 1 9 1 9 - 1 927 ş i 1 93 1 - 1 936 . Pensionat în 1 938 , va continua. ÎJH.:ă doi ani . doar activitatea de profesor la Conservatorul din Cluj . începută în 1 9 1 9 . În 1 945 a fost declarat director onorific al Teatrului Naţional din Cluj . investire singulară în istoria teatrulu i românesc. Este înmormântat în C imitirul .,Sf.' Vineri' din Bucureşti, alături de soţia sa, Ol impia Bârsan (Ibidem). J � Bulefinul Ligei Cu/turcile. Sec{ia Focşani, Publica! sub direc(ia Comifefului. Anul ! , No. 1 , Focşani, Mai 1 9 1 6, Tipografia V. Nanu, Focşan i, 1 9 1 6, p . 1 2 . Js Alexandru Lascarov - Moldo\·anu ( 1 885 - 1 97 1 ). Jurist. avocat. prozator şi public ist, om politic. Născut la 5 apri l ie 1 885 la Tecuci . La Liceul . . Ghe01xhe Roşcu Codreanu'' din Bârlad a fost coleg cu A lexandru Vlahuţă şi N icolae Petraşcu. Studi i : Facu ltatea de Drept a Un ivers ităţi i Bucureşt i . Admin istrator de plasă în judeţul Covur lu i . S-a numărat printre întemeietori i primdor bibl ioteci publice d in Tecuci ( 1 907) şi Focşani ( 1 9 1 0). A pm1icipat la Campania din Bu lgaria ( 1 9 1 3 ) şi la Primul Război Mondial. Membru a l Pa11idului Na\ ional - Democrat al lu i Iorga. Senator 1 93 1 - 1 932. A lucrat la Fundaţia culturală , .Principele Caror'. la Direcţia Educaţiei Poporului şi la Radio . . . Licen(iaf din serviciu' · la 28 ianuarie 1 948. A încetat din viaţă la Bucureşti ( 1 8 apri 1 ie 1 97 1 ). 1 20 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


căutăm să ne facem datoria. Si noi, Focşănenii, avem - spre deosebire de al(ii - o datorie şi mai mare, .fiind-că aici, În Focşani, a văzut lumina soarelui, acel care a fost Petre Liciu" 36•

După ce prezintă copi lăria şi tinereţea sa. Lascarov -Moldovanu a ajuns la momentul debutu lu i pe scenă, când "Liciu sună la poarta templului zei(ei Tha/ia, cu Kânduri noui şi proaspete. cu szţflet cald şi bun, cu însuşiri pe care nici el Însuşi, - din cauza modestiei care, ca un semn al superiorilăţei lui, 1 'a înso{il totdeauna în via(ă, - nu şi le credea aşa de mari şi mai ales aşa de complecte" 37•

Enumeră etapele prin care a trecut evoluţia lui Liciu până când "El .fit printre cei dintăi care-şi dădu seama de această luptă surdă, de rolul nou pe care trebue să-I aibă actorul de aici Încolo şi luând În mână, cu tărie, stindarul acestor dorin(e nouă, personifică el însuşi, prin toate acele superioare calită(i cu care era înzestrat. acest curent nou, aceste Începuturi care. mai apoi. aveau să însemneze Întronarea definitivă a şcoalei nouă" ' M .

Obstacolele, fireşti în asemenea împrejurări, au fost învinse de Liciu "unul câte unul prin răbdare şi mcăpă(inare, prin talenl extraordinar şi bunătate nemai pomenită. Le Învinse mai ales prin draKoslea lui pentru artă şi Încrederea in rolul ei" 39.

Vorbitoru lu i i-a rămas în memorie chipul mare lu i actor care a fost Liciu "chel, - o chelie din cele care fac pe cineva şi mai simpatic, cu bucle mari de păr de jur În jurul ei, o frunte mare şi mărită şi mai tare de chelia care con(inea fruntea, - ochii vii, sclipitori de o inteliKen(ă plină de modestie, surâzători şi ironiei, fără a .fi răutăcioşi, degajând o bunătate bărbătească şi o Îngăduin(ă de.filosc�l

Sprincenele caracteristic ridicate Într 'un unKhi pronun(at. păreau că vorbesc de frământarea veşnică din creerul acela aşa de armonie turnat şi preocupal de probleme aşa de frumoase. Nasul şi

36 Alexandru Lascarov, "Petre Liciu" . Conferinţă ţinută în Focşani, p. 5 - 6. 3 7 Ibidem, p . 8. 38 Ibidem, p. 1 2 - 1 3 . 39 Ibidem. p. 1 4.


Horia Dumitrescu

gura. aceste plastice auxiliare ale mimicei sale, aveau o frăgezime mereu Împrospătată. În abundenta lor cărnoasă, Liciu găsea in tol momentul prilej de a părea şi mai bun şi mai atrăgător. Chipul său se complecla cu o bărbie tăiată abrupt În două bulburi cărnoase şi cu urechile sfircoase, urechi ce păreau că au aceiaşi vibrati/itate, care se desprindea de pe Întreg chipul său'' 40.

Celor ·prezenţi, vorbitoru l le reaminteşte câteva roluri memorabile ale lu i Liciu : Moisi l ică d in "Lipitorile Satului", local izare de Vas i le Alecsandri după melodrama ,.Un usurier de village'' de A. Rol land şi Georges Batai l le cu adăugiri de Matei M i l lo, ls idor Lechat din ,.Banii" de Octave Mirbeau, Ştetăn iţă d in ,, Viforur' lui Delavrancea, Doctorul Nitobe Tokeramo din "Taifun" de Melchior Lengyel (premiera a avut loc la 1 5 martie 1 9 1 1 ) etc. 4 1 •

Patriot ş i bun român, Lic iu a întreprins u n turneu în Bucovina, unde "reprezenta{iile lui luară infătişarea unor reuniuni nationale, -grandioase şi insufletite. Se juca teatru Într 'o atmo.�feră de mare înăltare natională" 4 1 .

Aici, în Bucovina .Jşi Începu Liciu opera lui de consolidare a Sl{fletului românesc pe call!a artei sale specţjic românească. A fost un şir neîntrerupt de triumfiwi adeviirute şi adânci" 4� .

În încheiere, Alexandru Lascarov - Moldovanu spunea : ,.Iată pentru ce amintirea lui Licilt - acum când omul a pierit - capătă pentru noi o Însemnătate deosebită şi pentru ce această amintire trebue statornicită şi salvată de sub amenintarea cotropitoare a uitării, - ca o datorie .�fântă pentru noi fată de acela ce fo una din expresiuni/e cele mai superioare, cele mai curate şi mai luminoase a szţfletului Românesc" 44 •

40 Ibidem, p. 1 6 - 1 7 . � 1 Ibidem, p. 22 - '27 . �� Ibidem. p. 29. �J Ibidem. �� Ibidem, p. 32. 1 22 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Profesoru l Nicolae Iorga a venit la Focşani în ziua de 3 1 ianuarie 1 9 1 6 şi, în faţa unui public entuziast, a susţinut în Sala Teatrulu i Comunal "Maior Gheorghe Pastia", conferinţa "Onestitatea profesională", o "caldă şi densă evocare a actorului Petre Liciu, .făcută în oraşul său natal" 45 .

Adresându-se celor prezenţi, Iorga subl inia faptul că .,Liciu a fost cel d 'intîiu actor al nostru, un ne imitabil actor român .fiindcă s-a dăruit el i'ntreg artl!i sale. Am fost tovarăş de şcoală cu Liciu şi ştiu când a plecat de pe băncile ei. uimit de marele exemplu, de triun?ful lui Mana/eseu" 46.

Fi indu-i coleg şi prieten, N icolae Iorga ştia că "Liciu a muncit o viată Întreagă, de la capăt, o viată Întreagă Închis În arta sa. N 'a ştiut ce i'nseamnă plăcuta viată socială care ne adoarme pe tot i"47 .

Artist în adevăratul sens al cuvântu lui , Liciu .,n 'a ştiut de grija .\·ănătă(ii şi, după ce a pierdut 'o n 'a ştiut de durerea bolii, după ce era sigur că moartea Îi stă Înnainte. n 'a vrut să ştie nici de frica mortii. În chinuri se pregătia, ca invă(ătorul său Manolescu, pentru ceia ce trebuia să îndeplinească înnaintea lumii: acolo era alt om, mergând pănă la capăt, pentru ca numai în dosul scenei să fie doborÎt de dureri'' '1 M .

În sti lu l său caracteristic, Iorga sublinia: "Şi d-voastră nu ridicati o statuie unui actor. Nu. Nu ridicati vre-o statuie, mai la dreptul vorbind, niciunui om pentru caracterul indeletnicirii sale

45 Dumitru Hutanu. Lelia Pavel, Opere ale unor sculptori consacrati aflate in patrimoniul cultw·,i/ al oraşului Focşani, în Vrancea. Studii şi comunicliri. voi . V - V I I (1 9?1] - 1 984). Focşani , 1 987, p. 227. �6 N. Iorga, Onestitatea profesionahi. Con(erinfâ (inutii la Focşani in ziua de 3 1 lanuar 1 916, penlru sporirea fondului ridiclirii unui monument lui Petre Liciu. Tipografia "Ncamul Romiine.1·c", Vălenii - De - Munte, 1 9 1 6. p. 22. H Ibidem. �M Ibidem. p. 23 .


Horia Dumitrcscu

sociale sau pentru talentu-i sinRur, ci statuia se ridică eroismului cu care cineva a ştiut să îndeplinească toată chemarea sa" 49.

Din "produsul"' 50 acestei conferinţe s-au completat cele din urmă sume, cu care s-a terminat bustu l . Autorul acestei lucrări este sculptoru l Ion Mateescu 5 1 care "a reuşit, printr-o tratare realistă a chipului, să-i redea bronzului acea căldură lăuntrică a omului Liciu, acea privire blânaă, cuprinzătoare a actorului insetat de cunoaytere, explorator fin al sufletului omenesc. Pălăria cu barurile largi, seninătatea privirii, zâmbetul intelept abia perceptibil, redau imaginea unui om cu o structură interioară de un romantism sănătos, optimist, aşa cum s-a manifestat În via{ă Petre Liciu" 52 .

Paraschiv Bogdan Chiriţă, senatorul Secţiei Focşani a Ligii Cu lturale, a les la 28 noiembrie 1 9 1 4, s-a deplasat la Vraţa (Bulgaria) de unde a adus piatra pentru soc lu 5' .

După mu lte amânări, justificate de l ipsa fondurilor, i naugurarea bustului a avut loc duminică, 3 apri l ie 1 9 1 6. Primăria Oraşului Focşani primea, la 1 5 ma1tie 1 9 1 6, următoarea solic itare semnată de Alexandru Lascarov - Moldovanu: "În ziua de 3 Aprilie a. c. urmând a se desveli bustul . . Petre Liciu ", Comitetul a hotărât ca in seara acelei zile să se dea un fi:stival la Teatrul comunal.

Vă rugăm deci să hinevoi{i ca să ne puneti la îndemână sala Teatrului pentru acea seară, pe un pret mai redus, având În vedere scopul festivalului şi anume preÎntâmpinarea cheltuelelor de

49 Ibidem. p. 24. 50 BuleTinul Ligei Culturale . . . , p. 1 2 . 5 1 Ion Mateescu ( 1 876 - 1 95 1 ) . Sculptor şi pictor român. Frate vitreg al lu i George Topîrceanu şi prieten cu Otilia Cazimir. A studiat la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. Profesor de desen şi cal igrafic la Colegiul Naţional. "Roman - V odei" din Ro mar. ( 1 905 - 1 906). unde Calistrat Hogaş. profesor de istorie şi română, a fost director între 1 89 1 - 1 896. Profesor la Academia de Arte Frumoase din laşi. A mai realizat busturile lui Eminescu. Delavrancea. Costache Negruzzi (toate în Grădina Copou). 52 Dumitru Huţanu. Lelia Pav:?l. op. cit. , p. 228 . 5 3 A. M . Yn . . fond Paraschiv 13ogdan Chiriţă. nr . inv . 35044, f. 5 . 1 24 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


desrelire'' 54 . Rezoluţia primaru lu i a fost una normală: ,.Se aprobă in mod gratuit" 55 •

O zi mai târziu, Alexandru Lascarov - Moldovanu se adresa Primăriei Oraşului Focşani : "Lucrările bustului . . Petre Liciu " luând -�fârşit, Comitetul Ligei a hotărât ca să desvelească acest bust În ziua de 3 Aprilie a. c. ora 1 O a. m.

Cum bustul urmează a .fi incredintat autorită(ei municipale, arem onoarea, Domnule Primar, a vă im·ita la această Solemnitate. pentru a asista şi primi acest bust.

Tot cu această ocazie vă rugăm a invita din parte - ne atât intregul Consiliu comunal, cât şi pe Domniifunc(ionari ai Primăriei.

De asl!menea ne ve(i comunica dacă Dvs. sau un alt delegat al Dvs. va vorbi la i!laugurare.

Rugându-1·ă a primi multumirile noastre pentru concursul ce ne-ati dat, punând la indemână locul pe care se ridică bustul. vă incredintăm. Domnule Primar. de considera(iunea noastră'' 5(1.

Rezoluţia primarulu i Ştefan Graur : "Ni se va comunica discursul ce are a se tine de comitet, după care se va desemna şi de/egalul Primăriei la serbare. Se vor invita toti Domnii consilieri la solemnitate, punându-se in vederea şi a Domnilor jimc(ionar�· 51 .

Inv itaţia adresată consi l ieri lor comunal i a fost semnată de primaru l Ştefan Graur şi secretarul Primăriei Focşani, D. Neagu, la 2 1 mat1ie 1 9 1 6 58 .

În d imineaţa zilei de 3 apri l ie 1 9 1 6, s-a desfăşurat solemnitatea dezveliri i bustu lu i actorulu i Petre Liciu. Pe lângă cetăţeni i focşăneni şi putnen i au fost prezenţi : Petre Locusteanu 59 -

5� A. N . Vn., fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 1 0 1 1 1 9 1 6. f. 3 . 5 5 Ibidem. 56 Ibidem, f. 1 . 57 Ibidem. 58 Ibidem. f. 2 . 5 9 Petre Locusteanu ( 1 883 - 3 martie 1 9 1 9). Prozator. gazetar ş i autor dramatic. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti la clasa lui Nottara şi s-a înscris şi la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti


Horia Dumitrescu

subdirector al Teatrelor, ca delegat al Teatru lu i Naţional d in Capitală, George Ranetti 60 din pa11ea Comitetului Central a l Ligi i Culturale, artistul Alexandru Demetrescu - Dan 61 din pa1tea Teatru lu i Naţional Craiova, State Dragomir 6�, Mihai Popovic i 63, Constantin Momuleanu

(şi-a luat l icenţa abia în 1 9 1 7). A jucat pe scena Teatrulu i Naţional din Craiova şi a Naţi<>nalu lui din Bucureşti, unde, în 1 9 1 5, a fost numit subdirector al acestei instituţ i i în care a activat şi ca secretar l iterar şi director de scenă. 60 George Ranetti ( 1 875 - 1 928). Poet, traducător, gazetar şi umorist. A condus publicaţi i le , ,Moş Te acel' ( 1 899 - 1 90 1 ) ş i "Zeflemeaua" ( 1 90 1 -1 904) şi a Pc\ cut gazetărie la .. Mofiul român" revista lui Ion Luca Caragiale. Împreună cu N . D. Ţăranu a editat revista satirică "Furnica" ( 1 904 - 1 9 1 6, 1 9 1 8 - 1 930). 6 1 Alexandru Demetrescu - Dan ( 1 870 - 1 948). Coleg cu Liciu, Demetriade şi Livescu la Conservatorul de muzică ş i declamaţie. clasa Ştefan Vellescu. A debutat la Craiova în 1 892. Din 1 9 1 O. director de scenă al Teatru lui Naţional din Craiova. În zi le le de 1 5 - 16 decembrie 1 924. trupa condusă de el , a prezentat, pe scena Teatrului Comunal "Maior Gheorghe Pastia". spectacole cu piesele "Dansul morţii'' de Strinberg şi . ,Masca Satanei"' de Czimer ( Ionuţ l l iescu, Horia Dumitrescu, Ctitoriile Maiorului Gheorghe Pastia, Editura Pali as, Focşan i , 2004, p. 1 O 1 ) . 62 State Dragomir ( 1 870 - 1 920). Actor cu o sol idă formaţie intelectuală; profesor de istorie şi fi lozo1ie la Liceul "Nationaf' din laş i ş i la Institutele Unite, a desfăşurat şi o activ itate de publicist ş i traducător ("Hamlet", "Macbeth". ,,Ana Karenina" etc . ). adaptând de asemenea pentru scenă opere ca .. Sârmanul Dionis" şi .,Fât Frumos din lacrimâ", de Eminescu, sau scriind piese originale. Angajat la Teatrul Naţional din laşi în 1 890, va fi parteneru l constant al Aglaei Pruteanu. Roluri de seamă: Romeo. Hamlet, Karl Moor, Armand Duval, Raskolnikov. Karen in. Actorul (,.A:::ilul de noapte"), Ovidiu, Horaţiu etc. În arta interpretat ivă a fost influenţat de Aristizza Romanescu şi Grigore Manolescu. A dinam izat activitatea Teatru lui Naţional din laşi . în cal itntca sa de director de scenă şi profesor la Conservator (Istoria teatrului În România. voi. I l . p. 523 ). 63 Mihai Popovici ( 1 884 - 1 9 1 8). Născut la l aşi în 1 865, este e lev al lui Galino, la Conservntor. M ihai Popovici este angajat înainte de a absolvi. Chiar de atunci începe a fi pnrtenerul Aglaei (Feodora) Pruteanu, mai întâi la examenul de sfârşit de an. apoi într-un spectacol dat pentru strângerea de fonduri în scopul constituiri i Ateneului din Bucureşti . A j ucat atunci în

"Ode/ la Eli:::a'' . Cu un fizic agreabi l. o ţinută impecabilă, t imbru şi putere de 1 26 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


64 şi Jeana Popovici 65 din partea Teatrulu i Naţional Iaşi, artiştii Petre Sturdza, Cazimir Belcot M•, M aria C iucurescu 67, regizoru l Vasile

concentrare, actorul era parcă predestinat rolurilor de june prim pe care le joacă fără crispări. cu dist incţie ş i e leganţă. După un stagiu de nouă ani ca gagist la laşi şi un an la Craiova, este promovat societar. Îşi exercita cal ităţile în multe roluri din repertoriu l curent de drame, melodrame, vodevi luri, fi ind pregătit astfel pentru rolurile marelu i repertoriu pe care le joacă: Mercuţio ("Romeo şi Julieta"), Răzvan ("Răzvan şi Vidni'), Faust (în versiunea franceză a lui d ' Ennery), prinţul Nekludolf ("Învierea'') de Tol.toi, apoi Romeo, Ruy - Blas. Galus ("Fîntîna Blandu:ziet'). ş i multe altele. A jucat alături de marii actori ai epoc i i : Matei Mi l lo. Agatha Bârsescu. Constantin Nottara. Aristizza Romanescu. Grigore Manolescu, până la generaţia lui A urei Gh iţescu, C. Ramadan. Costache Antoniu. Calboreanu. Din 1 9 1 5, ca societar e l . L i s-a dat în cadrul Com itetului şi atribuţia de casier, pe care o păstrează şi după război. În 1 9 1 8 este pensionat, dar continuă să joace, de câte ori este nevoie. rolurile în care a avut mari creaţi i : Mercuţio în 1 923 , Ruy - Blas în 1 924. şi chiar până în 1 928 . A funcţionat şi ca profesor la Conservator, între ce le două războaie. ca suplin itor a l lui Mihai Codreanu. A murit în j urul anului 1 960 (Ibidem. p. 205 - 206). 6� Constantin Momuleanu . Născut la laşi. în 1 864, a fost primit în teatru mai întâi ca elev şi scri itor de roluri. Treptat, a devenit util itate, ajungând cu vremea societar şi membru în Comitetul de direcţie. Artist de mare şi variată experienţă scenică, � avut realizări de fină concepere în piese româneşti şi străine: Polonius ("Hamlet' '), Laurenţiu ( . ,Romeo şi Julieta"), Moş Arbore ( "P{istori(a Carpa{iior"), Agamiţă Dandanache (,,0 scrisoare pierdlllci" "). Telemac Dum itraşcu. Prefectul ("Ginerele d-lui prefer.:('. local izare de Paul Gusti). N issim Cohanovici ("Manasse'' de Ronetti - Roman. Oltescu ( .. 0 câsnicie'' de Ursachi), apoi, în timpul trupelor reunile când joacă în "Banii"' de Mirbeau. alături de Vlad Cuzinschi, Romald Bu lfinschi, Ion Manu ş. a . ori în .,De:zertoruf' de M ihai ISorbul (premiera absolută. în octombrie 1 9 1 7), cu Maria Ciucurescu . Ana Luca, Iancu Profir ş. a. În 1 9 1 8 a fost pensionat. dar iv indu-se necesitatea, a mai jucat în continuare unele din rolurile în care era neîntrecut. A murit subit la 23 martie 1 923 (N . Barbu, op. cit . . p. 1 97). 65 Jeana Popovici. Un bogat şi impetuos început de carieră are, în primele două stagiuni de după război, această elevă a lui State Dragomir şi a lui Mihail Codreanu. dovedind pătrundere psihologică şi cal ităţile necesare pentru a domina scena. Creează, un interesant conte l rmsky în . . Viforuf' de Delavrancea (cu Şt. Braborescu - Ştefăniţă. Aglae Pruteanu - Oana,


Horia Dumitrescu

Enescu toţi d in Bucureşti, o delegaţie din partea Societăţii ,,Scena" a artişti lor pribegi în frunte cu veteranul Răiciu lescu ş i Dimitrie Marmel iuc, din pat1ea refugiaţ i lor bucovinen i . Din partea fami l ie i au asistat sora lui Liciu şi soţul ei, doctoru l Penescu. Au vorbit: Ioan P . Rădulescu - Râmnic, d in partea Secţiei Focşani a L ig i i Culturale,

Sorana (Ţopa TanaJ, apoi, pe rând. Alma ("Onoarea" de Sudermann). Iul ia Lehr ( fiica) din . . Vinovat" de R. Voss (cu V lad Cuzinschi). Benjamina (,,/ntimii noştd' de V. Sardou cu Aglae Pruteanu), Domnica din poemul dramatic al lui Eugen Herovanu : ,.Dragoste şi răzbunare", Tincuţa ("Administratorii de plasli"' , după Valabreque - cu Vernescu - Vilcea). În continuare. astfel pregătită să întâmpine solicitările unui mare repertoriu, actrita se transferă la recent înfiinţatul Teatru N aţional din Cluj , unde se strânseseră elemente de va loare de la toate celelalte teatre ale ţării (Ibidem, p. 205). c,c, Cazimir Belcot ( 14 apri l i e 1 885, Ploieşti - 19 mai 1 9 1 7, Bucureşti). A studiat at1a dramatică la Conservatorul din Bucureşti ( 1 902 - 1 906) şi cu Constantin 1 . Nottara. Bucurtindu-se de preţuirea lui Alexandru Davila, a fost angajat la Teatrul Naţional, unde a debutat în piesele "Rii::van şi Vidra" şi .,Fâmâna Blandu:::iei" . Prin fineţea ş i precizia creaţi i lor sale, s-a remarcat ca un actor original al şcolii moderne de compoziţie. Apreciat de Nottara, Petre Liciu, N icolae Iorga şi Tudor Arghezi. Cazimir Belcot a interpretat, printre altele, ro lurile: Don Mendo H idalgo în ,,Judectitorul din Zalameea", M işu în .,Romeu şi Julieta la Mi:if'. lJoctorul Cesena in "Apus de Soare", Wilibald Beck în "Prostuf', Agamip Dandanache, H i lmar Ttinnesen in ,,51tâlpii societii(it', Thomsen (Aslakscn) în "Un duşman al poporulut', La Borderie în .,Sapho" de Alphonse Daudet şi Adolphe Belot. În timpul Primului Război Mondial a contractat t ifosul exantematic care 1-a răpus la 1 9 mai 1 9 1 7 . Este înmormântat la C imitirul Bel lu (Istoria teatrului În România, voi. I I . . . . p. 52 1 - 522). c.7 Maria Ciucu rescu ( 1 866 - 1 939) . A fost considerată "urmaşa" Frosei Sarandi. Soră cu Eugenia Ciucurescu. a studiat arta dramatică la Conservatorul din Bucureşti, cu Ştefan Vel lescu . A j ucat la Teatrul Naţional d in Bucureşti. dar spre sfârşitul carierei apare ş i pe alte scene particulare. Actriţă de comedie mult apreciată de Caragiale, Maria Ciucurescu a jucat în comedii le acestuia (Ziţa ş i Veta în . ,0 noapte jill'tunoasti'', Coana Joiţica in "0 scrisoare pierduti'i", Mita Baston în "De-ale carnava/ulut') şi in comedii le repettoriului universal (Dorina în "Tartuffe", Toinette din "Bolnavul Închipuit". de Mol iere), ca şi in alte comedii , moderne, cu acelaşi mare succes (Ibidem. p. 522). 1 28 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Ştefan Graur 68 - Primăria Focşani, George Ranetti, Petre Locusteanu, State Dragomir, Alexandru Demetrescu - Dan, Ionescu şi dr. Dimitrie Marmel iuc .

Redăm în întregime numai două cuvântări, singure le care au ajuns până la noi :

Profesorul Ioan P. Rădulescu - Râmnic, preşedinte al Secţiei Focşani a Ligi i Culturale din 28 noiembrie 1 9 1 4, a evocat personal itatea celui d ispărut:

,,Azi 3 Aprilie se implinesc 4 ani de când corpul nein.nţfletit al lui Petre Licht a fost coborât Între peretii reci şi umezi ai unui mormânt din cimitirul Belu, iar sufletul său şi-a luat de sigur sborul către regiuni. unde după cuvântul scriplurei " nu este nici întristare, nici durere. nici su.\pin. ci viatăfâră de sfârşit ".

Si acei cari? 1 'au cunoscut numai, şi acei care ca prieteni au putul sâ-i cântâreascâ mai hine calitâtile dupâ justa lor valoare, sguduiti profimd de restea neaşleplalâ a mortii bunului lor prieten şi marelui artist şi român, Petre Liciu, se grăhirii a-l Întovărăşi cu totii până la ultimul locaş, lâsând.fiecare sâ picure din ochi câte o lacrimă caldă, de iubire şi durere.

intr 'adevăr, in vremea aceasta de adânci prefaceri În societatea românească, când in goana ametitoare după situatii de lot felul, meritate şi mai ales nemeritate dar comode, când rolul individualitătilor, singurele in stare să creeze idei şi curente, pare cu desăvârşire şters. - Petre Liciu privit la lumina senină şi liniştită a istoriei, ne apare ca o figură impunătoare prin măretia ei.

Fiindu-i hârăzit să vază lumina zilei chiar în oraşul nostru, in acest coltişor al Unirei. după ce-şi complectă cunoştin{ele prin studiile liceale şi universitare prin luarea licentei in drept, sim(indu-şi vocatia sa in domeniul artei. işi perfectionă talentul in această ramură, devotându-se in urmă teatrului, cu tol sufletul său ales.

6K Ştcran Graur a fost primar al oraşului Focşani între 16 martie 1 9 1 4 -

26 decembrie 1 9 1 7 (Maria Dumitrescu, Horia Dumitrescu, op. cit . . p. 220). 1 29 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

Atât pâmi la teatru cât şi Îll teatru, el a inteles mai mult de cât oricare altul, că talentul oricât de puternic ar .fi, n 'ar putea lăsa urmele de care e capabil, decât printr 'o muncă neobosită şi titanică, intovărăşită de o voinţă nestrămutată în a rezista tuturor ispitelor, care {inându-1 în loc, 1-ar fl îndepărtat de înaltul tel ce urmărea.

Deşi a avut de luptat cu munlte greută{i În scurta dar rodnica sa via{ă şi a încercat multe amărăciuni. isvorâte din patimile inerente .firei omeneşti, nici odată nu s 'a descuraja/, ci veşnic senin şi zâmbitor. trecând peste toate ca peste nişte accidente .fatale În viata oricărui om, n 'a ştiut decât de drumul ce-şi croise şi care singurul ducea către cele mai Înalte culmi ale artei româneşti. - Si nu s 'a înşelat. - Atât în comedie cât şi mai târziu în dramă, când reuşise să-şi desăvârşească talentul printr 'o bogată experien{ă de via{ă, care i-a Îngăduit să pătrundă pJnă in cele mai ascunse eule ale sufletului omenesc, ne-a lăsat tipuri ca .. Moise " din .. Lipitorile satelor ", Ste.fănifă Vodă din Vij"orul şi D-rul Tocheramo din drama Taţfim, care vor rămânea de-apururi nepieritoare. Dar nu numai atât.

Născut În oraşul Unirei, acest cuvânt mtrgic, care vrăjise şi aprinsese inimele generatiei dela 48, in.nţflându-i acel eroism ce avea să culmineze in crearea României contimporane, nu putea să rămână .fără răsunet la coardele atât de variate şi de delicate ale sufletului său de elită.

Dispretuitor de situatii şi onoruri, nu le-a dorit şi nu le-a căutat nici când. O singură dată, un mănunchiu de prieteni i-au pus fără voe candidatura de deputat la colegiul al II de I(fov: iar el a ră.!lpuns la această chemare neaşteptată printr 'o aproape complectă dezertare dela luptă.

Astfel în{elegea el să-şi împlinească nobila sa misiune in via{ă.

Singură calea artei, vedea el, că ar putea să-/facă de un folos real şi imediat nu numai pentru {ară, ci pentru întregul neam din toate unghiurile pământului ro111ânesc.

N 'a fost maniji:·srare a Ligei Culturale pentru unitatea neamului, Încă de pe când nici nu .figura în comitetul ei central de 1 30 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


conducere şi pe care să nu fi incurajat-o şi cu cuvântul şi cu fapta. Era destul să i se facă un apel de către oricare din sectiunile ei, pentruca imediat injghebându-şi o trupă din artiştii cei mai buni, să dea câte o reprezentatie sau cel putin câte un festival În folosul scopului mare, pe care această institutie il urmăreşte.

Glasul sângelui său nobil Îi făuri în suflet un neastâmpăr. care nu încetă, de cât când injghebându-şi o asemenea trupă de tovarăşi distinşi, se văzu În măsură să colinde printr 'o parte din tările române subjugate, .\pre a descreti măcar o clipă fruntile amărâte şi descurajate ale nenorocitilor noştri frati. Primirea adevărat triumfală ce i s 'a .făcut în Bucovina in 1 91 0 şi 1911, când işi făcu apariţia in Câmpulung intr 'un echipaj împodobit cu ghirlande de .flori Împletite de domnişoarele de acolo, fu singura şi cea mai mare răsplată, pe care a avut-o În toată cariera sa pentru humorul, naturaleţa, sinceritatea şi neintrecuta interpretare a rolurilor sale, Într 'o limbă românească de cristal. aşa cum nu mai auzise şi până azi n 'avea să mai audă din gura cuiva. populatia din acest colt al romanismului, astăzi atât de Îndoliat.

Cât de puternice urme tre b ue să .fi lăsat prezenţa sa pe acolo, se poate vedea şi din acea că multi tărani chiaburi, în frunte cu Calinic Crăciunescu, negăsind îndestulătoare aceste dovezi de iubire şi recunoştin{ă, cu toată mândria lor vestită, trecând drept cavaleri ai ţărănimii române din aceste tinu/uri, merseră până acolo Încât îi sărutară chiar mâ!1a; iar chipul lui este {inul la locul cel mai de onoare, de către aceia care au avut norocul să-I capete.

Aceste_dovezi de simpatie constituesc simbolul cel mai înalt de conservare a geniului său creator şi cuceritor, de stţflete, procurând lui Liciu clipele celei din urmă, dar şi celei mai mari fericiri, cu care-şi Încoronă scurta sa viaţă de sbucium, pentru a-şi desăvârşi talentul, cu care il inzestrase, şi pe care avea să şi-/ dedice cu atâta abnegatie pe altarul artei şi in serviciul intregului neam românesc.

Omul faptelor şi nu al vorbelor deşarte, Petre Liciu, cu sufletul său de o bunătate fără pereche, n 'a cunoscut prieten în


Horia Dumitrescu

durere, pe care să nu-/fi mânxâiat, n 'a văzut mizerie, pe care să nu se fi silit s 'o îndulcească. de multe ori lipsindu-se pe sine până şi de strictul necesar.

De acea când simti că moartea îl doboară la o vârstă atât de fragedă de 42 ani, nu avu de cât un singur regret, că nu i se dă răgaz să mai reverse cu dărnicia. de care numai el era capabil, comorile nepre(uile ale suJ!etului şi in imei sale mari.

Acestea sâni În câteva cuvinte motivele pentru care Liga Culturală, secfia Focşani, Încă de acum trei ani s 'a gândit să facă apel la xenerozitatea atât de des pusă la incercare a publicului Focşănean, pentru a imortaliza În formele neperitoare ale bronzului, chipul scumpului nostru concelă(ean, Petre Liciu.

Un fapt crednic de remarcat este concursul aproape dezinteresat al stima/ului 111eu prieten şi colex. D-1 /. Mateescu. azi profesor la şcoala de helle arte din Iaşi. care cu talentul său superior. reuşind a-/ reda admirabil de bine În ghips, ne îndemnă şi ne încurajă să nu ne oprim aci. ci să-1 /urnăm şi În bronz.

De asemenea /rehue menţionată marea bună - voin(ă, cu care actualul Primar al oraşului, D-1 Stefan Graur. ne-a pus În câteva rânduri la dispozitie frumoasa sală a teatrului Maior G. Pastia. Aci s 'a {inul acum doi ani un prim festival cu câţiva artişti talentati şi inimoşi dela National, În frunte cu bunul român şi artist - poet D. Zaharia Bârsan. cu care ocazie prietenul meu d. avocat Al. Lascarov a {inul şi a tipărit lot În acest scop o frumoasă conferinţă despre Petre Liciu; iar la 31 lanuare acest an, cel mai mare şi mai bun român, d. Profesor N. forxa a finut o magistrală conferinţă despre «Onestitatea Profesională» tipărită În broşură abia zilele acestea tot pentrufondul Liciu.

Cu aceste mijloace, cu interesul depus de d. V. Antonescu pe atunci membru În comitet, dar mai ales mul{umită largei Dv. bunevoinfe, am reuşit a aduna suma de mai bine de 2. 000 lei, cu care am Înăl{al această modestă slatue, În locul cel mai potrivit, alături de acest frumos templu de lumină şi cultură, pe care Petre Liciu le-a reprezentat cu atâta demnitate şi vrednicie. 1 3 2 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Si acum ca inchiere, stimati concetăteni, pot să mai adaug că astăzi când se desveleşte statuea lui Liciu, ave(i dreptul să vă sim(i(i mândri. pentrucă 1' 'ati văzut cei dintlÎi implinit un dor scump inimilor noastre tuturor. Pllleti dar zice ca poetul: «Ne-am văzut visul cu ochii».

Iar modeslia statuei nu trebue să ne amărască, căci şi prin oraşele noastre, caşi prin alte tări se întâlnesc adesea statui mult mai mari de cât oamenii pe care îi simbolizează. A noastră. deşi mică, are marele merit că imortalizează o figură mare ca un luceafăr, care din fundul zări/ar îndepărtate ale văzduhului era hărăzit să-şi termine razele sale luminoase nu numai peste leagănul copi/ciriei sale. dar peste tol cuprinsul (ării. ba şi mai mult încă, până la hotarul graiului şi simtirei române şi i.

De a=i inuinte \' 'o incredintăm dar, Domnule Primar. cu rugămintea ferbinte, ca atâta vreme cât l'ă \'e(i numilra ca cel dintâi cetătean al ei, să ne-o păstrati ca pe un talisman nepretuit. si711hol al iubirei şi recunoştintei ce concetătenii săi Îi poartă memoriei lui, ca unul ce inăltându-se pe sine i-a inăl(at deopotrivă şi pe ei; precum şi ca o pildă vie că talentul şi munca rodnică pentru binele celor multi nu rămân la Focşani niciodată neră:;p/ătite. cel putin după moarte" 69•

Doctorul Dimitrie Marmel iuc 70, profund recunoscător pentru turneele întreprinse în Bucovina de marele dispărut, a subl in iat în cuvântarea sa recunoştinţa bucovineni lor faţă de patriotismul actoru lu i :

69 Buletinul Ligei Culturale . . . , p. 1 3 - 1 6. 70 Dimitrie Ma rmeliuc ( 1 886 - 1 970). A absolvit şcoala primara şi l iceul la Suceava ( 1 898 - 1 906). iar stud i i le universitare la V iena. Doctor în filologie c lasică ( 1 9 1 3) . Ş i-a început cariera ca profesor secundar. În 1 925 a fost titularizat profesor In Facultatea de Litere a Universităţ i i din Cernăuţi, unde va fi şi decan până în 1 930. D irector al Teatru lui Naţional din Cernăuţi ( 1 925 - 1 926). Din 1 940 va fi profesor la Un iversitatea din Bucureşti. de unde va fi înlăturat. funcţionând ulterior, în cal itate de cercetător la Institutu l de Lingvistică al Academiei Române ( 1 952 - 1 966).


Horia Dumitrescu

"F r a ţ i r o m â n i, Înainte de toate multumesc din suflet Onora/ului Comitet al

Ligei Culturale din Focşani pentru deosebita cinste ce/i-a făcut-o Bucovinenilor cari petrec În România, invitându-i să ia parte la desvelirea bustului lui Petre Liciu.

Pentru un pribeag, care simte într 'adevăr realitatea, sguduitoarea rea/1/ate a durerii celor ce se petrec pe pământul părăsit de dânsul, ieşirea sărbătorească în public e foarte grea, chiar atuncia, când se f'ace o sărbare de recunoştinţă.

Prăznuirea D-voastră de astăzi · face totuşi o excepfie. Căci dacă Petre Liciu n 'ar merita din partea Bucovinei o recunoşlintă. al cărei tribut nu ştiu de i se va putea plăti vr 'odată în Întregime, glasul frânt pe durere al pământului, pe care el 1-a iubit atât de mult, n 'ar răsuna azi plin de multumire la această sărbare a lui.

Pentru D-voastră, domnilor, Petre Liciu a f'ost un mare artist, un artist creator cu o uriaşă putere de tramformare; a fost un .wjlet distins şi mare, pătruns de adevărurile vecinice ale exi.\·ten(ei acestui neam; a fost, În rugina materialistă, care copleşeşte În mare parte sufletul societăfii noastre de sus şi În politicianismul conducător al acestui neam, un glas smuls din eternitatea sufletească a natiunii noastre Întregi, - pentru Bucovina Însă el a fost, întemeiat pe aceste calituti mari ale sale. un mare apostol, care În mijirea vietii noastre culturale a adus făşii de lumină, de.\prinse din talentul său, a adus raze de căldură ale sufletului său.

Deaceea ziua de 2 Aprilie 1912, cândjirul telegrqfic aduse la Cernăuti ştirea că Petre Liciu a murit la miez de noapte, a fost o zi de mare durere pentru Bucovina, al cărei suflet s 'a infăşurat Într 'un des zăbranic de doliu.

Şi cu drept cuvânt ! D-voastră, cari avefi ocazie, să sorbiti zilnic şi din belşug din isvorul culturii nationale, nu ştiti. ce însemnează, nu cunoaşte{i setea aceea după graiul rostit pe scenă, precum locuitorul dumbrăvilor cu isvoare cri.\·taline nu ştie ce e setea călătorului prin pustie. 1 34 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Petre Liciu a mteles însă acest sbucium al sufletului românesc din Bucovina, şi 1 'a inteles intr 'un timp, când era mai necesar. Căci din 1885, când veni În Bucovina pentru ultima oră trupa A . [ristizza] Romanescu - C. [onstantin] Nottara. şi pânLi În 1910, printr 'un sfert de veac, Românilor din acest sfânt col( de pământ românesc, atât de indurerat astăzi, nu li s 'a dat să asculte frumoasa noastră limbă de pe scena vre-unui teatru, şi dacti li s 'a dat. a fost mai mult trupe de diletanţi cu pretentii de artişti. cari ne arcitau, Clflll nu se face artă la Bucureşti. În timpul acesta guvernul din ( 'ernciu{i introdusese cam până prin 1 905 cea mai sistematică goană după tol ce era românesc: bărbati care îşi manifestau sentimentele româneşti erau persecutati în tol chipul, drapele româneşti erau rupte şi târâte in noroiu, elevi in costume româneşti şicana(i şi prigoniţi. Pentru aceea străinii erau promovati pe toată linia, dar mai cu samă in privinta culturală. Nem(ii, Polonii, Rutenii, ba chiar şi Jidanii aveau teatrele lor stabile şi amhulante. Cât de mare trebuia să ne .fie durerea, când o trupă ruteană a îndrăsnit să dee, sub protectia guvernului, reprezentări in cele mai româneşti (inuturi, la Suceava şi la Rădău(i !

Românii. cari n 'au cedat presiunii şi alintării gtn1ernului, îşi indreptau ochii s1we Bucureşti, de unde aşteptau un cuvânt de mângâiere. Dar Bucureştii nu voiau să ne sprijinească nici in privinta culturală, cum nu ne-au ajutat nici in politica noastră de apărare contra cotropirii străine� care se întetia şi mai mult, după ce guvernului ii reuşise să împartă prin 1 904 sufletul românesc in două tabere vrăşmaşe, pentru a lovi în una cu cealaltă şi a slăbi asţfel resisten(a noastră. Lupte urâle întrefra{i începură, lipsa de orientare se ivi la un loc cu decăderea oricărui progres national, realizat până a/uneia cu atâtea jertfe.

in situatia aceasta numai un indemn cultural puternic mai putea aminti Românilor din Bucovina, cine sunt, ce au de apărat şi cu cine trebue să ducă lupta.

Marele prieten de fapte şi idei al lui Liciu, profesorul N. Iorga, care voi să vină in Bucovina şi a cărui inrăurintă. chiar


Horia Dumitrescu

numai in urma simbolului concretiza/ în persoana lui, ar fi fost covârşitoare, a fost oprit /a 1 iunie 1909 /a granifă. Ni se Închidea în piatra stâlpi lor dela hotare via lumină a culturii nationale.

Şi atunci la o scrisoare a «Societăfii pentru Cultura şi Libertatea poporului român din Bucovina» sufletul mare a lui Petre Liciu tresări: el J'ăzu. că acolo, peste hotar, îl aşteaptă o menire. La 15 Iunie 191 O şi-a inceput tumeul.

Dar ogorul era aici părăginil prin 25 de ani. Trebuia un lucrător priceput şi harnic, ca să-I des{elenească. Şi Petre Liciu şi-a inteles rostul. Pentru a redeştepta gustul artistic atât de neglijat, el a luat in repertoriu numai comedii. Şi a destelenil tarina atât de hine. incât in 1911 sosirea lui era aşteptată ca o mare şi adevărată sărbătoare. Când în Iunie 191 1 porniră dela gara din Cernăuti camioanele cu decorurile pentru lrilogia lui Delavrancea, vedeai par 'că artileria grea venind să ocupe o redută înstrăinată a culturii româneşti.

Şi a ocupat-o ! Î11 seara reprezentării ., Vifi:Jrului ", stţfletul Bucovinei, înduioşat de grandioasa evocare a trecutului şi de frumusetile graiului românesc, a isbucnit in plâns in sala teatrului din Cernău{i, un plâns de revedere a unui odor, pe care-I credeau perdut.

De aici înainte Petre Lici11 avea pe lângă menirea sa aici in {ară menirea de apostol la noi in Bucovina, menire ce şi-a indeplinit-o, cât a trăit, nu numai prin graiul neÎntrecut al artei. Căci n 'a existat aproape nici o institutie românească în oraşele bucovinene, În care dânsul a dat reprezentări, căreia Petre Liciu să mt-ifi lăsat o parte din venitul realizat in respectivul oraş, n 'a existat cotlon istoric. Înaintea căruia el să nu-şi fi plecat cu smerenie genunchiul. Nici odată, de câte ori a fost în Bucovina, n 'a dat drumul trupei sale, până ce nu făcea un pelerinaj la Putna, pentru a se inchina amintirii Aceluia. pe care-I Înviase pentru câteva clipe în Înstrăina/a căpitală a {ărişoarei, pe care o străjueşte.

Astăzi tu, suflet mare, petreci alăturea de ceilalti apostoli ai neamului şi. părticicâ aleasă a Întregullti suflet românesc, te sbuciumi, văzând surda frământare a neamului tău în viziunea 1 36 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


nelămurită încă a idealului de scăpare şi întărire na(ională. În oraşul tău natal (i s 'a adus acuma, în cele mai grele zile istorice prin care trece neamul tău, spre cinstirea concetă(enilor tăi, întăiul prinos de recunoştin(ă prin c:ternizarea amintirii tale într 'un bust de bronz. S 'ar fi putut să lipsească şi un .fiiu al pământului, pe care tu l-ai iubit atât de mult şi pe care, pe patul de moarte, i-ai rugat pe prietenii tăi să nu-/ Iese În părăginire ?

Pentru lot ce-ai făcut pentru Bucovina, pentru sufletul mare ce l-ai adus cu tine acolo şi indemnurile ce-au isvorât din faptele şi exemplul persoanei tale, primeşte, te rog, acolo, unde eşti, o lacrimă de recunoştinfă din partea unei frânturi a indurera/ului suflet bucovinean, un cuvânt de mulfumire din partea Bucovinei, astăzi atât de nefericite, al cărei .fiecare bulgăre de pământ freamătă de inâl(ătorul glas al unui erou de pe vremuri imprelinat cu durerosul geamăt a/ unui martir din =ilele noastre" 7 1 •

Nu putem să nu evidenţiem faptul că bustul lu i Liciu a fost prima statu ie (monument) ce s-a rid icat unui actor într-o piaţă publ ică7� .

La 3 apri l ie 1 9 1 6 "se face cu mare fast inaugurarea statuei lui Petre Liciu, aşezată in grădina teatrului, tipărindu-se cu acest prilej şi un buletin al sec( iei, în care s 'a reprodus între altele, discursul inaugural al preşedintelui, precum şi cuvântarea ocazională a d. Marmeliuc, astâzi pr�f universitar la Cernăufi; iar seara a avut loc unfoarte reuşitji:sli1•a/ cu artişti dela teatrul Na(ionaf' 13 .

N icolae lorga a consemnat şi el even imentul : ,La Focşani, dumineca trecutiJ. s-a dezvelit bustul care înfă(işează, intr-o

7 1 Ibidem, p. 1 7 - 1 9. 7� Ioan Massoff, op. cit. , p. 2 1 1 . 73 1 . Rădulescu - Râmnic, Liga Culturale/, Sectia Focşani. Viata şi activitatea ei, în Milcovia. Re1·istl'i regională de studii, Anul I I , voi. 1 , T ipografia "Cartea Putnei ", Focşani, 1 93 1 , p. 60.


Horia Dumitrescu

zîmbitoare tinerefă, chipui de bunătate şi inteligentă a lui Petru Liciu. A . • 1 � � 1 . " 74 cew zn oraşu carora s-a nascut nu -au utlat .

Au trecut şi vor trece ani i păstrând în memoria loculu i, asemenea bronzulu i, chipul luminos a l artistului ca o mărturie a unui trecut în care ne vom regăs i totdeauna izvorul şi energia faptelor noastre prezente şi vi itoare.

�

74 N . Iorga, Bustul lui Petru Liciu, în Oameni cari au fost, Ediţie îngrij ită şi note de Ion Roman, Editura rentru Literatură, Bucureşti , 1 967, p. 51 . 1 38 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Câţiva ani de zile au fost d iscuţii inutile în legătură cu bustul actorului Petre Liciu, despre care se credea că dispămse. În realitate, el exista în depozitele Muzeulu i Vrancei, iar special iştii instituţiei I-au conservat şi I-au expus în Secţia de Istorie, care funcţionează în imobi lu l situat pe Bulevardul Gării .

Este meritul donmului inginer Gabriel Decebal Bacinschi -primaml Municipiului Focşani , că bustul lu i Petre Liciu şi-a regăsit amplasamentul , în faţa Teatrului Municipal " Maior Gheorghe Pastia ".


BUSTUL LUI NICOLAE SĂ VEANU

Horia Dumitrescu

În u lt imi le trei deceni i ale veacului al XIX-lea, idei le l iberale câştigă teren în Vrancea ş i în jurul ani lor 1 879 - 1 880 ia ti inţă Organizaţia Judeţeană Putna a Partidu lu i Naţional Liberal, având ca preşed inte pe avocatu l Gheorghe Orleanu.

Fost primar a l oraşului Focşani . în perioada 25 martie 1 880 -1 5 decembrie 1 88 1 şi preşedinte al Comisiunei lnterimare între 24 octombrie - 30 decembrie 1 895 1 , fost magistrat al Curţii de Apel din Focşani (mutată defin itiv la Galaţi, în anul 1 887), fost senator în mai mu lte legislaţ i i , el a condus pe l ibera l i i vrânceni timp de 1 8 ani .

A l doi lea preşed inte al l ibera l i lor vrânceni a fost N icolae Săveanu ( 1 840 - 1 922). denumit . . Cancelarul de fer al Putnei " de ziaru l adversari lor săi . . Conservatorul Putnei " . Fruntaşul l iberal a condus destinele pa1tidului putnean din 1 897. peste 25 de ani, transformând . . organizatia sa politică Într-o adevărată fortărea{ă " ,

dovedind reale cal ităţi de om pol itic, acţionând cu mu ltă energie ca un adevărat gospodar. Timp de cinci deceni i el a controlat practic dest inele putneni lor � .

Aceste cal ităţi i-au fost recunoscute până şi de către adversarii săi pol itic i , lucru subl iniat într-un interesant portret de epocă real izat de un vremelnic coleg de partid. Nicuşor Şt. Graur, fiul avocatului Ştefan Graur, născut în Străoane, l ideru l ţărăniştilor vrânceni :

1 Maria Dumitrescu, Horia Dumitrescu, Primarii din Focşani Între anii 1R62 - 1 93 7, în Cronica Vrancei, voi. I I I , coordonator: Horia Dumitrescu, Editura Pallas. Focşan i . 2002, p. :. 1 9. � Eduard Lambrino, Ionuţ : ! iescu, Bogdan Constantin, 130 de ani de istorie liherahi În Vrancea, Editura Terra, Focşani . 20 1 O, p. 39. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Bustul lui N icolae Săveanu

" Închid ochii şi-mi fac În minte tabloul bătrânului Săveanu de acum câfi-va ani; o fafă sbărcită, Îmbătrânită, cu doi ochi scăpără/ori de inteligentă. ce nu mai au astâmpăr şi privesc necontenit În toate părtile, spatele putin Încovoiat de greutatea, par 'că, a prea multor afaceri, şi un mers sgomotos ritmat de tăcăniturile bastonului său.

Ofortă. un caractr.>r, un om ! Dacă ar ji să caut cari! afost ce/ mai de marcă politician care

1-a avut România - Veche, de sigur, că n 'aş sta o clipă la îndoială, şi aşi pune degetul pe numele bătrânului Săveanu.

A fost un politician, a acumulat întrânsul toate calitătile unui adevărat politician; are tot pentru a.fi un politician de marcă şi numai aşa putem să ne dăm seama cum marele bătrân a ştiut, a putut mai bine să tină În jurul său, pe toti membrii partidului liberal, să-i facă să-i execute ordinele .fără discutie, şi să plece să lupte pentru el .fără şovăire.

Bătrânul Sâveanu avea o enormă autoritate; cuvântul său era cuvânt şi nu Îlltelegea ca ce a ,\pus astăzi, să dezică mâine şi ce a lepădat eri, să imbrătişeze azi.

Un pe!:f'ect cunoscător de oameni, care pentru un bun 0111 politic este conditiunea « sine qua non » a existentei sale; un psiholog de primul rang, care din două trei cuvinte, Îşi face părerl!a, despre un 0111.

Dar dacă arta de a cunoaşte oamenii o posedă la perfectie bătrânul Săveanu, Î/7 schimb nu o cunoaşte de locfiul său Nicuşor.

De alţfel, Între bătrânul şi tânărul Săveanu e o enormă dţferentă: toate marile calită{i le-a acumulat primul, pentru ca să nu mai rămâie celui de al doilea nimic sau prea putin.

Un lucru e cert: tânărul Săveanu n 'ar fi Însemnat nimic fără tatăl său, şi faptul acesta capătă pentru mine certitudinea, când azist la spectacolul trist de a vedea pe N. N. Săveanu cum singur nu ştie şi nu poate eşi din încurcătură, cum singur nu poate să se mai mentină: remorca fără de tramvai a rămas in drum !

Bătrânul Săveanu, lipsit de cultura cu care se lăuda sgomotos orice tânăr cu pretentii, a făcut lucruri uimitoare În judetul şi 'n oraşul


Horia Dumitrescu

nostru. - Avea strânse le�ături cu potentatii partidului dela centru. unde era respectat ca atare şi unde cuvântul său nu era asvârlit in vânt; nu era uşă de ministru sau minister care să nu i se deschidă, nu exista om politic sau politician. din partidul său, sau din cel advers, care să nu-l senească, ştiind că prin aceasta a câşti�at un drept la recunoştinta lui.

Nu făcea ·par/e din �aleria acelor politiciani - păpuşi, cari Înainle de alegeri promil lotul şi a doua zi după, nu mai fac nimic; orice s 'ar fi Înlâmplal, promisiunea bătrânului era Îndeplinită cu exactitate, :>·i nu voia să dea ocazia să.fie tratat ca neserios.

Dacă parlidul libeml de aici a avut zilele lui de glorie, zile de strălucire, cari nu se vor uita atât de curând, aceasta se datoreşte numai bătrânului Săveanu, care a zidit aici o cetate liberală, care era una din cele maiformidabi/e din fară.

A ici la bătrânul Săveanu veneau de se alegeau personalităfile de marcă ale {ărei noastre, aici veneau un Filipescu, un Delavrancea şi altii să se aleagă în Parlament, ca acolo să-şi de.�făşure activitatea politică; şi astfel autoritatea bătrânului şef căpăta proportii uriaşe, devenind stăpân indiscutahd al.fiefului său electoral. - A avut în via{ă sa foarte mulţi amici: a avut şi foarte multi duşmani; epitetele de « bătrânul satrap », de « suveică » de « vulpe bătrână », de « hoti de cai » cu care era tratat bătrânul, nu le-am uitat.

Astăzi stă de oparte: stă În Capitala Ţărei singur şi trist, departe de oraşul său, unde Îi sunt Îngropate amintirile, departe de oamenii săi cari îi erau credincioşi ca bătrânii servitori din poveştile medievale, departe de judetul unde a lucrat atâta timp, unde s 'a zbuciumat atâta vreme, pentru care s 'a .\'lrăduit atâta, ca acum să .fi exilat dinrrânsul. să fie îndepărtat de tot ce a avut mai drag şi mai sfânt pe lume. şi să .fie as(fi!l condamnat să-şi petreacă ultimii ani din viaţă, fără ca să fi văzut pentru ultima oară măcar frumoasele locuri în care era stăpân odinioară . . � .

3 N . St. Graur, Figuri politice pzttnene, Tipografia, Librăria şi Legătoria de Cărţi Alexandru N. Leon & Co, Focşani, 1 920, p. 55 - 57 . 1 42 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Bustul lui Nicolae Săveanu

Intrat în pol itică, N icolae Săveanu a fost ales în Parlamentu l Român iei ca reprezentant al Vrancei, pentru prima oară în 1 882, mandatul de deputat fiindu-i reînnoit în 1 886, an în care i s-a oferit ş i Prefectura Judeţu lui Putna, funcţie administrativă pe care a ocupat-o în perioada 4 iu l ie 1 886 - 30 martie 1 888 . Ca prefect, a încurajat dezvoltarea agriculturi i şi v iticu lturi i , atât în ceea ce priveşte tehn ica. cât ş i instrumentarul uti l izat.

A fost reales deputat în urma a legeri lor din 1 888, 1 89 1 , 1 892, 1 895 şi 1 90 1 . În 1 899, N i colae Săveanu devine senator. A fost primar în Oraşul Unir i i , între 23 septembrie 1 884 - 5 iu l ie 1 886, 3 1 decembrie 1 895 - 22 apri l ie 1 899 ş i preşed inte al Comisiunei lnterimare ( 1 3 apri l ie - 30 septembrie 1 907, 5 ianuarie - 1 6 martie 1 9 1 4) 4 •

În Parlament, N icolae Săveanu nu a străluc it prin cal ităţi oratorice, însă d;1torită influenţei sale de necontestat şi a relaţiei privi legiate cu 1. C . Brătianu - preşedintele naţional a l l ibera l i lor, a reuşit obţinerea giru lu i pentru mu lte proiecte remarcabi le, atât pentru focşăneni. cât şi pentru locu itori i judeţu lui Putna : înfi inţarea unei pepin iere de v iţă c.mericană în zona Petreşt i , tranşarea definitivă a problemei apei de hăut în Focşani , rea l izarea primului plan sistematic de al in iere a stră?:i lor. Apogeul carierei sale parlamentare a fost numirea în onoranta funcţie de preşedinte de vârstă al Adunări i Deputaţi lor 5 •

Nicolae Săveanu a încetat d i n viaţă î n octombrie 1 922. Au existat d intotdeauna, în devenirea temporală ş i istorică a unui crâmpei de pământ românesc, oameni care. prin fapte şi cuget, au sfinţit locul obârş iei, s-au dăruit semeni lor. Un asemenea om, pentru Focşani şi Vrancea, a fost şi N icolae Săveanu. Des luşindu-i personal itatea, prin revelaţ ia documentu lui şi mărturi i lor t impului ,

4 Maria Dumitrescu, Horia Dumitrescu. op. cit . . p. 2 1 9 - 220. 5 Eduard Lambrino. Ionuţ l l iescu, Bogdan Constantin, op. cit. , p. 39 - 4 1 , 45 - 47; Cezar Cherciu, Focşanii - O istorie in date şi mcirlurii (sec. XV/ - 1 950) , Editura A ndrew, Focşani, 20 1 0, p. 1 80.


l loria Dumitrescu

prin trăinicia rodulu i acţiuni i sale, redescoperim , şi după scurgerea deceni i lor, rădăcini le adânci şi vibrânde ale locului cu seva căruia şi-a hrănit spiritu l, cugetul şi fapta. Din această perspectivă, gestul comunităţ i i vrâncene de a-i rid ica un bust, de a-i dăltu i în bronz chipul, era nu numai firesc, ci şi expresia preţuirii, recunoştinţei şi nevoi i de a oferi vi itorimi i o undă d in luminozitatea personal ităţi i sale.

In iţiativa ridicării unui bust lui N icolae Săveanu a aparţinut lui N icolae D. Chirculescu 6•

Prin Deciziunea nr. 30, punctul 1 4, din 8 octombrie 1 922. Comisiunea l nterimară a oraşu lu i Focşani " admite a se face un bust deceda/ului N. Săveanu care a fost multi ani Primar al acestui oraş, Prefect al judetului Put nu şi reprezentant a/ judetului şi oraşului În Parlament, .făcând În timpul .fimctionării sale multe lucrări de edilitate. atât În jude/. cât şi În oraş şi cari există Încă, cu toată invazia duşmană din recmtul răzhoiu, iar bustul să se aşeze in grădinita din Bulevardul Lascăr Catargi de lângă casele cari sunt azi proprietatea Dlui Anton A/aci.

Fiindcă comuna 1111 dispune de fonduri pentru executarea unui atare bust, dl. Preşedinte este autoriza/ a deschide liste de suhscipfii,

6 Nicolae D. Chirculescu. Născut la 20 februarie 1 874, la Ariceşti, in Prahova. S-a consacrat carierei juridice, deven ind magistrat în 1 904 şi s-a inscris în Barou! avocaţilor focşăneni . Deputat de Putna din partea l iberal i lor ( 1 907). ulterior ti ind ales senator. Prefect de Putna (20 ianuarie - 1 4 martie 1 922). Ministrul Muncii , Cooperaţiei ş i Asigurărilor Sociale (3 noiembrie 1 923 - 29 martie 1 926) în guvernu l prezidat de 1. 1. C. Brătianu ( 1 9 ianuarie 1 922 - 29 martie 1 926). Raportor al Constituţiei din 1 923, an în care, în cal itatea sa de deputat, propunea un proiect de lege pentru sprij inirea martirilor din 1 9 1 7 - grupul Vas i le Chi l ian. Preşedintele Monopolului Alcoolului ( 1 932 - 1 93 8). Preşed intele Casei Centrale a As igurărilor Sociale ( 1 933 - 1 938). A condus Organizaţia Judeţeană Putna a Partidului Naţional Liberal între anii 1 9 1 9 - 1 934. A încetat din viaţă la Braşov, la 9 ianuarie 1 944, în vârstă de 70 de ani (Eduard Lambrino. Ionuţ l l iescu, Bogdan Constantin, op. cit. , p. 1 02; H oria Dumitrescu, Gheorghe Miron, Ionuţ l l iescu, Viata politicâ În Vrancea Între anii 1880 - 1948, Editura Pallas, Focşani. 2009, p. 233 - 234). 1 44 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


pe care le va Încredin{a orăşeni/ar şi conjudeteni/or ce ştiu a aprecia valoarea defunctului N. Săveanu, care a fost neadormit apărător atât al intereselor statui!ti, judetului şi comunei, cât şi al celor obijdui(i " 7 •

Au trebuit să treacă doi ani pentru ca propunerea l iberalului Chircu lescu să devină realitate. În bugetul pe anul 1 924, Comis iunea lnterimară prevăzuse suma de 25 .000 lei pentru "facerea unui monument bust regretatului dejimcl Necu/ae Săveanu " 8•

S-a constituit un comitet de iniţiativă format din: Teodor lordănescu 9, Anton A laci 10 şi dr. N . Do ne seu 1 1 •

7 Arhivele Naţionale . Vrancea (în continuare se va c ita: A. N . Vn.), fond Primăria Oraşulu i Focşani, dosar nr. 83 1 1 922, f. 94. 8 Ibidem, dosar nr. 1 1 8 1 1 924, f. 1 . 9 Teodor lordănescu ( 1 2 februarie 1 872 - 1 939). S-a născut într-o fami l ie de învăţători din Alexandria. local itate în care a absolvit c lasele primare ( 1 88 1 - 1 884). A urmat cursurile Seminarului ,.Nifon Mitropolituf' din Bucureşti. pe care 1-a absolvit în noiembrie 1 892 . Absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti ( 1 897) şi al Facultăţi i de Drept din Bucureşti ( 1 900). Încă din perioada studi i lor a funcţionat pe postul de copist la Căile Ferate Române (Serviciul mişcare) şi apoi la Serviciul medical din cadrul aceleaşi Direcţiuni a CFR. la Constanta ( 1 89 1 - 1 897) ş i contabil la D irecţi unea Portu lui Constanta. Între anii 1 90 1 - 1 903, la Universitatea H al le, urmează şi absolvă Seminari ile de gramatică comparată şi l imbi orientale (sanscrita şi persana). A avut ca profesori pe Richards P ischel şi R. Schm idt. La 9 iu l ie 1 904, după susţinerea examenelor la l imbi le latină, germană şi franceză, devine cadru d idactic, funcţionând deceni i bune la Focşani . A predat la Liceul . . Unirea · · btina şi e l ina. Director al Liceului între 1 907 - 1 9 1 O ş i 1 9 1 3 - 1 9 1 9. În 1 928 a susţinut o comunicare şti inţifică în cadru l Congresu lui de Oriental istică de la Universitatea Oxford pe tema ,.Rolul ţiganilor in literatura populară". Din sanscrită a tradus şi a publicat câteva povestiri inspirate d in viaţa poporulu i indian. Cunoştea: franceza, germana. engleza. ital iana, greaca, latina, sanscrita şi persana. Preşedinte al Consi l iu lu i de Admin istraţie al Bănci i Popu lare " Cultura Popnrului " care a luat fi inţă în mai 1 927 şi s-a transformat în Casa de Ajutor Reciproc (C. A. R.) în 1 946. A predat la Liceul . . Unirea " până la ieşirea la pensie, când s-a stab i l it la Bucureşti, ca să studieze la bibl ioteci le mari de acolo, alcătuind cel mai bun dicţionar de l imbă lntină de până atunci . A fost recompensat cu decoraţi i şi medal i i : "Coroana României"', "Steaua României in grad de Cavaler", Medalia jubil iară .,Avântul ŢclriF' şi "Rclsplata Muncit"' (Fiorinel Agafiţe i ,


Horia Dumitrescu

Pentru executarea acestu i monument (soc lul de 3 m şi bustul de 1 ,50 m), comitetul de in iţiativă 1-a angajat pe Ioan Mateescu, profesor la Şcoala de Belle Arte d in laş i 1 �, care avea obl igaţia ca până la sfârşitu l luni i octombrie 1 924 . , să predea bustul şi soclul de piatră pentru aşezarea În grădini(a din Bulevardul Lascăr Catargiu, col{ cu strada Tăhăcari. proprietatea comunei " 1 3 . Sculptorul urma să primească suma de 1 00 .000 lei la predarea ş i recepţia lucrări i .

Sculptorul Ioan Mateescu, prieten cu prof. 1 . P. Rădulescu -Râmn ic, preşed intele Secţiei Focşani a Ligi i Culturale. real izase deja bustul regretatului actor Petre Liciu - coleg la Liceul Naţional din laşi cu Nicolae Iorga ş i prieten al acestuia atât t imp cât a trăit -, dezvel i t în grăd ina Teatrulu i Comunal . . Maior Gh. Pustia ", în ziua de 3 apri l ie 1 9 1 6 1 4 •

Un mare orientalist la Focşani - Teodor /ordiinescu. Director a l Liceului Unirea intre anii f 9() 7 / 1 9 1 0 şi 1 9 1 3 / / 9 1 9. în . . Jurnal de gherihi ". 30 ian. - 5 febr. 2009. p. 1 8 ; Tudora Ciobotaru, Monografia Colegiului National Unirea Focşani. Editura Andrew. Focşani. 2007. p. 47). 10 Anton Alaci, armean de origine. proprietar. a fost prefect de Putna între 2 septembrie 1 9 1 5 - 28 apri l ie 1 9 1 8. 1 decembrie 1 9 1 8 - 6 octombrie 1 9 1 9 şi 1 mai 1 925 - 3 1 martie 1 926 l Cezar Cherciu. op. cit . . p. 1 8 1 ) . 1 1 Dr. Nicolae Donescu ( 1 870 - 1 926), era medicul - şef al Spitalului Judetean. unitate san itară dotată cu . . 30 paturi bugetare şi un pavilion de boale epidemice ". Absolvent al Facultăti i de Medicină din Bucureşti. Doctor în medicină. Medic în Focşani de la 1 octombrie 1 909. El înlocuise în functie pe dr. Liviu Buteanu. decedat de t ifos exantematic. în februarie 1 9 1 9. boală pe care o contractase chiar în spitalul pe care îl conducea. A decedat la 29 septembrie 1 926. ( Dr. M. Câmpeanu. Oraşul Focşani din punctul de vedere al serviciului sanitar şi a/ asistentei sociale in anul / 923, Tipografia . . Cartea Putnei " Alex. Pan. Alexandrescu. Focşani . 1 924, p. 1 2 ; ldem. :!8 de ani de serviciu meclico - sanitar la oraşul F ocşani 1 90 7 - / 9 35. Tipografia şi Legătoria Ziarului . . Sentine/a ". p. 1 7; A. N . Vn . , fond Serviciul San itar al Oraşului Focşani, dosar nr. I l 1 1 928, f. 24 vers o). 1 � A. N. Vn . . fond Primăria Oraşu lu i Focşani. dosar nr. 1 1 8 1 1 924, f. 1 9. 13 Ibidem. 1� Buletinul Ligei Culturale. Secţia Focşani. Publ icat sub d irectia Comitetu lui , Tipografia V. Nanu, Focşani. 1 9 1 6. p. 1 5 - 1 6. 1 46 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


La fondurile insuficiente se mai adăuga o problemă care v iza amplasamentul bustu lu i .

Şeful Serviciului Tehn ic a l Primăriei Focşani, inginerul arh itect Jack Korner, înainta la 2 iunie 1 924, preşedinte lu i Comisiunei lnterimare, lorgu G . Poienaru 1 5 referatu l înregistrat cu nr. 499:

" Domnule Preşedinte Pentru amenajarea pia(etei din str. Gărei din .fafa proprietă(ii

Dlui Anton A/aci. in scopul de a se aşeza acolo statuia deceda/ului N. Săveanu, este absolut necesar să rectţficăm forma neregulată a acestei piafete. într-un triunghi cu două laturi şi unghiurile de bază egale. pentru ca statuia să fie aşezată în mod simetric şi grădina ce o amenajăm in spatele statuei, deasemeni.

Cum pia(eta prezintă neregularită{i În spre proprietatea Dlui A . A/aci. o rectificare se impune tocmai aici, in sensul de a se păstra punctul de unire al pia(etei cu proprietatea A/aci din str. Gărei. in schimb Însă să se !/Iute cel din strada Tăbăcari cu 4. 25 in spre oraş. -

Fâşia tri11nghiulară ce rezultă din această rectificare în suprafa(ă de circa 72. 25 m. p. trebuie impusă Dlui A/aci care o va plăti cu o sumă stabilită de o comisiune Însărcinată cu evaluarea locului şi asistată şi de subsemnatul.

Vă rog să bine voiţi a decide În consecinfă " 1 6 • Acest referat. împreună cu un altul care propunea . . onor

( 'onsiliului ( 'om unei improprietărirea D-lui A . A laci cu fâşia triunghiulară ce rezultă din alinierea .făcută pentru deschiderea străzei " 1 7 se regăsesc pe ordinea de zi a şed inţei Comisiunei lnterimare din ziua de 1 7 iunie 1 924.

1 5 l orgu G. Poienaru a fost primar al Focşanilor (29 apri l ie 1 90 1 -22 decembrie 1 904. 1 octombrie 1 907 - 5 ianuarie 1 9 1 1 ) şi preşedinte al Comisiei lntcrimnre între 1 9 februarie - 28 apri lie 1 90 1 . �8 ianuarie 1 9 1 9 -1 februarie 1 9�0 şi 29 ianuarie 1 922 - 1 9 apri l ie 1 926 (Maria Dumitrescu. Hori<l Dumitrescu. op. cit . : p. 220 - 22 1 ). 16 A. N. Vn., fond Primăria Oraşu lui Focşani, dosar nr. 1 1 8 1 1 924 f. 2 . 1 7 lhidem. f. 5 .


Horia Dumitrescu

Decizia acesteia nr. 1 6, punctul 6, prevedea că: "Aprohă a se executa În regie lucrările pentru amenajarea squarului din Bulevardul Lascăr Catargiu colt. cu strada Tăhăcari, pentru aşezarea hustului decedatului N. Săveanu.

De asemeni aprobă Împroprietărirea D-lui Anton A/aci cu suprafa{a de circa 72, 25 m. p. teren din zisul squar, spre a se deschide şi alinia stradele proiectată a se executa despre proprietatea D-lui A/aci.

Comisizmeafixează la 150 lei (una sută cinci zeci lei) metrul pătrat de teren care se cedează D-lui A/aci.

După .facerea plă{ei terenului Împropriat D-1 Preşedinte v-a face cunoscut act de vânzare " 1 s .

Preţul fixat de consil ierii Comisiunei lnterimare a fost considerat exagerat de Anton Alaci, acesta înaintând, la 23 iunie 1 924, o petiţie, înregistrată cu nr. 6523 1 1 924, în care făcea următoarele precizări :

., Domnule Preşedinte, Pentru a răspunde solicitărei ce mi-ati făcut, am convenit să

fiu eu împroprietărit cu 72 m. p. din terenul apar{inând comunei din pia(eta ce urmează să ia .fiin(ă la intretăerea stradelor /. C. Brătianu, cu B-dl L. Catargiu, şi să plătesc comunei valoarea reală a terenului.

Aflând Însă că onorata comisiunei interimare discutând asupra pretului ce urmează să plătesc l-a fixat la suma globală de Lei zece mii opt sute treizeci şi şapte 50 b.

Am onoarea a văface cunoscut că găsesc exagerat acest pre(, pentru că:

1) nu eu am caut să fiu Împroprietărit Întru cât nu aveam nevoie de acest teren şi convenind la această improprietărire, am .făcut un serviciu comunei, cheltuind câteva mii de lei cu mutatul gardului şi a pfanta(iifor, cheltuieli pe care de altmintrelea nu aşi .fi fost nevoit să le fac.

I H Ibidem, f. 4 versa. 1 48 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


2) Pentru ca chiar dacă vre-o lege sau regulament nu-ar obliga ca fără voitJ mea să convin la aceasta improprietărire Încă pretul ce mi se cere este exorbitant pentru ca acest teren nu este propriu a se clădi pe el, şi comuna a vândut cu pretul ce mi se cere mie pe metrul pătrat terenuri bine situate şi proprii pentru constructii.

Fată de aceste consideratiuni văfac cunoscut ca ofer pentru acest teren suma de lei 3600 (trei mii şase sute) şi voi.fi nevoit a muta gardul pe vechile limite În cazul când pretul oferit nu este admis de comisia interimară " 1 9 .

Comisiunea Interimară se reuneşte la 30 iun ie 1 924 ş i luând în discuţie petiţia şi oferta lu i Anton A lac i, decide să revină .. asupra deciziunei luată de comisiunea interimară prin procesul verbal N. /6 punctul 6 dela 1 7 Iunie /924, În ce priveşte ficsarea pretului terenului În suprafată de 72, 25 m. p. cu care se impropriază proprietatea de alături a Dlui Anton A/aci din Bulrd Lascăr Catargiu, pret pe care-I .ficsează la 3600 (trei mii şase sute) În total ' ' �o.

După o lună de zi le, la 30 iul ie 1 924, lui Anton Alaci i se comunică oficial din pat1ea Primăriei Focşani că s-a aprobat oferta sa ş i era rugat . . a achita suma ca Casieria ( 'omunală. după care se va elibera cuvenitul act de vânzare " 2 1 •

În aceeaşi zi, Casieru lu i comunal i se comunica oficial de Primăria Focşani acest lucru ş i era invitat . . a Încasa să face venit in casa comunală suma de lei 3600, comunicând Primăriei numărul şi data recipisei de incasare " �� .

A doua zi , Anton A laci a depus " în casa comunală " întreaga sumă, iar cas ierul raporta Primăriei Focşani efectuarea plăţ i i ş i numărul rec ipisei �-' .

1 9 Ibidem, f. 6, 1 8 . 20 Ibidem. f. 7. 1 8 verso. 2 1 Ibidem, f. 8 . 22 Ibidem. f. 9. 2J Ibidem, f. 12 .


Horia Dumitrescu

Între primăria Focşani şi Anton Atac i se încheie actul de vânzare a terenului în cauză: " Subsemnatul /orgu Gh. Poienaru Preşedintele Comisiunei /nterimare a oraşului Focşani, În baza autorizaţiunei dată de Comisiunea Interinwră prin deciziunile No. 16 punctu/ 6 şedinfa dela 2,f Iunie 1 924 şi No. 17 punctul 5 şedinfa dela 30 Iunie a. c. declar prin aceasta că Primăria Focşani a vândut D-lui Anton a/aci un loc din acest oraş situat in Bulevardul Lascăr Catargiu (fostă strada Gărei) În suprafafă totală de 72, 25 metri pătraţi, delimitat cu ro şu în alăturata schiţă de plan întocmită de D-l lnginer Comunal şi vizată de D-1 Preşedinte al Comisiunei Interimare. -

Terenul ce comuna vinde este situat Între ,\'/rade/a ce leagă Bulevardul Lascăr Catargiu cu strada Tăbăcari dela squarul unde s 'a ridicat bustul defimctului N. Săveanu şi intre imobilul D-lui Anton A/aci din Bulevardul Lascăr CatarRiu. -

Pretul acestui teren În sumă totală de lei 3600 (trei mii şase sute) s 'a achitata integral /a Cassieria Comunală de D-1 Anton A/aci cu rece pisa No. 1282 din 3 1 Iulie a. c. in valoare de lei 3600. -

PREŞEDINTELE COMIS/UNEI INTERIMARE A ORAŞUL UI FOCŞANI

Subscrisul Anton A/aci consimt şi mă mulţumesc cu vânzarea ce mi se .face prin acest act. - " 24 •

La 2 august 1 924. rreşedintele Comisiunei l nterimare solic ită inginerului Korner să înamteze Primăriei Focşani devizu l " care să cuprindă toate lucrările inclusiv facerea grilajului " 25, fiind autorizat ca lucrări le să fie executate în regie, fără să depăşească suma de 60.000 lei. care reprezenta creditu l deschis de Comisiunea l nterimară în şed inţa din 1 O iu l ie curent 2 6 .

�� Ibidem. f 2 1 . 25 Ibidem, f. I l . 26 Ibidem. 1 50 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Peste o lună de zile, la 1 3 septembrie, Primăria Focşani primea devizu l est :mativ �7 cerut prin adresa 6596 1 1 924, în valoare de 77.720 lei, sumă ce reprezenta " costul materialelor pentru facerea .fimda{iei şi a soc/ului din beton cu ciment şi a grilajului de fier " 2M .

Totodată, ingineru l arhitect Jack Korner ruga pe lorgu Gh. Poienaru să aprobe devizu l pe suma de 77 . 720 lei, să av izeze deschiderea unui credit de 1 7 .720 lei şi să d ispună ordonanţarea unui acont de 50.000 lei "pentru plata materialelor. lucrările fiind in curs de executare · · �9.

În fapt, până la 27 noiembrie 1 924, lucrări le au costat 77.6 1 3 , 90 lei d in care: 50 .000 acont c u ordonanta d e plată nr. 1 27 1 , iar pentru diferenţa de 27.6 1 3 ,90 lei , Jack Korner îl ruga pe lorgu Gh. Poienaru, tot în ziua de 27 noiembrie, să d ispună em iterea ordonanţei de p lată :w .

Pentru justificarea sumei de 77.6 1 3 ,90 lei, inginerul arhitect al comunei înainta un borderou cu 7 acte justiticative, în care sunt menţionaţi comercianţi i de la care s-au cumpărat materialele necesare: Soare Nămoloşanu, Negutz et. Co, A. Grtinberg, H. Bacher, Vanghele Atanasiu, Dăn i lă I l ie şi Fodor Gabor (u lt imul era proprietaru l Fabrici i de împletituri şi ţesături de sârmă) � 1 •

Activităţi le focşănene doreau ca inaugurarea monumentu lu i să aibă loc în ziua de 2 1 noiembrie 1 924. În acest scop, lorgu Gh. Poienaru trimi tea, la 1 2 noiembrie, o telegramă profesorulu i Ioan Mateescu, d in laş i . pentru a veni de urgenţă la Focşani, întrucât muncitori i au pkcat, neşt i ind ce să facă �� . Pentru a justifica sumele obţinute pe l istele de subscripţie, preşedintele Comisiunei lnterimare, afişa o Dare de seamă, al cărui conţinut îl redăm în întregime:

�7 Ibidem, f. 14 . � " Ibidem. f. 1 3 . �,, Ibidem. 30 Ibidem, f. 23 . 3 1 Ibidem, f. 24 - 26, 32 . 3� Ibidem. f. 22.


Horia Dumitrescu

· DARE DE SEAMĂ

Pentru executarea unui bust În memoria lui Neculai Săveanu, fost mu/Ji ani Primar al oraşului Focşani, Prefect al judetului Putna şi reprezentant al oraşului şi jude(ului În parlamentul (ărei, s 'a adunat sumele arătate maijos:

.

Nr. NUMELE ŞI PRONUMELE Nr. listei SUMA cor. Lei B.

1 Iorgu G. Poienaru 1 2100 2 Anton A/aci 4 1 0 760 3 V Mamigonian 5 1 000 4 Ştefan Graur 10 1000 5 Irimia Pană 12 1 000 6 Anton Cristo_f 13 2200 7 Dr. R. Rosin 14 200 8 T. Iordănescu 1 6 100 9 N. Iordan 1 7 250

10 Pr. Vasile lgnat 21 160 1 1 Sache Georgescu 22 1000 12 Froim Landau 24 2900 13 Neculai G . Păcuraru 25 750 14 Colonel C 'onst. Barca 2 7 50 15 Solomon Mintzer 28 180 1 6 Meer Abramovici 29 760 1 7 Panaite Martac 30 500 18 Ferhat St. Ferhat 31 740 1 9 Al. N. Leon 33 1000 20 N. Chirilă .�ăveanu 36 500 21 Herman l. Kirmaer 3 7 1000 22 Napoleon Romanos 38 1300 23 V N. Nicolau 39 120 24 Al. Marosin 41 600 25 Panaite Alexandrescu 43 500 26 Ştefan Moiseanu 44 8000 2 7 Dr. N. Donescu 45 560



28 Gavrilă N. Secară 4 7 1 000

29 Pr. Mihalache Nedelcu 40 500

30 Const. Şerbănescu 49 220

31 Mitu Ionescu 50 3000

De reportat. 43950

Nr. NUMELE ŞI PRONUMELE Nr. listei SUMA cor. Lei B.

Re port 43950

32 Stelian Stănescu 52 1 00

33 Ştefan Raşcu 56 1 00

34 Dumitru Haină - Roşie 5 7 1 000

35 Ilie Mărgăritescu 60 5 75

36 Ioan H. Nicolau 62 210 50

37 G. Balan 63 155

38 ioan Luca 64 408

39 Dumitru Oancea 65 2 1 0

40 N. Sterian 6 7 500

41 M Bandrabur 69 62

42 G. Popescu 70 200

43 Preotul Macarie 75 230

44 Preotul Macovei 76 505

45 Const. Gorciu 81 1 000

46 G. Belinschi 82 1 70

4 7 Con.�/. Lăzărescu 86 50

48 Tache Grigore 88 1 1 95

49 Spint Crăciunescu 90 585

50 D. Pătrăşcan 92 200

51 V. Gagiu 93 210

52 !. N. Costescu 94 1 130

53 Pr. !. Miron 95 340

54 N. Melinte 97 1 00 55 Const. Filote 98 100

56 Pr. N. Diaconescu 99 Joo· 5 7 Adolf Căpăţină 1 00 300

58 Dr. Ştefan Rădulescu 34 400


Horia Dumitrescu

59 Tache C. Nistor.fără listă 1000 60 Culi{ă C. Nistor idem 500 61 Primăria Focşuni idem 25000 62 Teodor CinCI: idem 1000

Total Lei. 81, 385,50 50 Cheltuielile efo!ctuate până la 12 Noemhrie 1 92". Lei 75. (!00 D-luf proj'esor Ioan Mateescu În comptul

executării lucrărei, 1 . 500 achitat D-lui Osvald Zuliani pentru lucrări de

zidărie, 5. 522 achitat tran.\portul bustului cu scrisoarea de

trăsură Nr. 324.

Lei 81. 022 Total. D-1 Profesor Mateescu. a fost angajat să execute lucrarea cu

preţul de una sută mii plătihilă compleei după recep{iune. Prietenii cari încâ nu au depus listele ce li s 'au trimis, sunt

rugaţi a le restitui cu obolul lor cât mai curând. 1 G P o •• ' ' orgu . otenanr · · .

Casieru l comunal îl informa pe Iorgu G . Poienaru, prin referatu l înaintat la 1 decembrie 1 924 că . . Din creditul prevăzut la ari. 1 00 al bugetului de cheltuieli pe anul corent, augmentat la suma de Lei i l R. 000, s-a ordonanţat până în prezent Lei 1 16. 32 7, 1 O şi mai este di.\ponibilă numai suma de Lei 1672, 90, care nu acoperă 1·aloarea lucrărilor cerute a se mandat a prin prezenta " .,4 •

Rezoluţia preşed intelui Comisiunei lnterimare era concisă şi avea în vedere l ipsa fonduri lor necesare: " Se va mandata suma disponibilă şi restu se va Înscrie la datorii pe 925 " Js.

Dezvel i rea bustu lui a avut loc în ziua de 2 1 noiembrie 1 924.

J J Ibidem, f. 34. 1� Ibidem, f. 23 verso. 15 Ibidem. 1 54 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Baza soclului avea d imens iuni le de 2,33 x 2,40 m, iar înălţimea 3,50 m. Bustul era de 0,90 x 0,80 m, iar lungimea totală a scuarului era de 25,70 m. Suma cheltuită de Primăria Focşani a fost de 1 20 .000 lei 3 6 .

În anul 1 925, Primăria Focşani s-a îngrij it pentru " instalarea unei guri de apă la grădinifa statuei N. Săveanu "

37 ş i " vopsitul cu coloare de o/oi a grilajului de fier dela statuia N. Săveanu : · 38.

Pentru rezolvarea problemelor apărute la bustul lu i N icolae Săveanu (vopsirea grilajului de fier de la grădina statui i , completarea tencuiel i i de la baza soclu lu i şi vopsi rea inscripţiei d in faţă), inginerul arhitect Jack Kărner era însărcinat de preşedintele Comisiunei I nterimare încă din ziua de 2 mai 1 925 39.

Abia la jumătatea lunii septembrie 1 925, Iorgu G . Poienaru era informat că " s-a văpsit cu coloare de o/oi grilajul de fier dela

36 Ibidem. dosar nr. 5 8 1 1 936, f. 32. 37 Darea de seamă despre administrarea Comunei Focşani pe anul 1 925 prezentată Comisiunei lnterimare de Domnul Jorgu G. Poienaru Preşedinte, Librăria, Tipografia Gh. Bogdan & G. D. M ircea, Focşani, p. 30 . 38 Ibidem, p. 28. 39 A. N . Vn. , fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 1 1 8 1 1 924, f. 3 3 .


Horia Dumitrescu

grădina statuiei Săveanu, rămănând ca tencuitul soc/ului statuei şi văpsitul inscrip(iei să se facă În primăvara anului viitor " 40•

Serviciul Technic al Comunei Focşani achitase, la 29 iu l ie, suma de 4.800 lei lui Vas i le Pătraşcu, reprezentând , .plata pentru văpsitul cu coloane de o/oi a grilajului de fier şi soc/ului de beton dela grădini{a unde este aşezată statuia deff. N. Săveanu, pe lungimea de 120 111. /., socotit a 40 lei pe m. 1. " 4 1 •

În preajma desfăşurării Congresulu i Ligi i Cu lturale l a Focşani din zilele de 1 3 - 1 4 septembrie 1 93 1 , în oraş, alături de statuia lu i N icolae Săveanu, se găseau puţine monumente : Monumentul Eroilor Putneni d in Războiu l de Independenţă 1 877 - 1 878 ( inaugurat la 29 iunie 1 9 1 6), statu ia lu i N icolae F i l ipescu (dezvel ită la 1 O noiembrie 1 928) ş i bustu l lui Petre Liciu (3 apri l ie 1 9 1 6) s ituate în faţa ş i în grădina Teatru lui Comunal . . Maior Gheorghe Pastia " şi bustu l lu i Gheorghe Apostoleanu (9 iunie 1 9 1 3) 4 2 . Bustul lu i N icolae Săveanu a continuat să figureze în inventarul Primăriei Focşani şi în 1 942 4', pentru ca la sfârş itu l celui de-Al Doi lea Război Mondial să d ispară din peisaju l arhitectonic a l oraşului , în condiţi i neelucidate până în prezent, aşa cum a d ispărut ş i bustu l d in bronz al lu i Dui l iu Zamtirescu d in Grădina Publică.

În prezent. pe amplasamentul unde a existat bustul lu i N icolae Săveanu, situat lângă Secţia de Istorie a Muzeulu i Vrancei, s-a rid icat bustul d in bronz, pe un soc lu placat cu piatră, al lu i Ştefan cel Mare şi Sfânt, inaugurat în anul 1 993, fi ind opera artistu lu i Florin Musta.

Frământatul şi durerosul deceniu cinci al secolului a l XIX- lea s-a răsfrânt nu numai asupra oamenilor, a istoriei noastre, ci şi asupra monumentelor epoc i i .

� o Ibidem, f. 36. � 1 Ibidem, f. 37. �2 N. Al . Rădulescu, Ciiliiu::a Oraşului Focşani, în "Milcovia". Revistă regională de studi i , Anul I I I , voi. 1 - 2, Tipografia « Cartea Putnei », Focşani, 1 932, p. 1 2 1 . 43 Cezar Cherciu, op. cit. , p. 479. 1 56 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Bustul a d ispărut de pe soclu, fie printr-un gest necugetat fie d intr-un raţionament politic.

Adevărul a rămas consemnat în documente. Ş i trebuia încă o dată readus la lumină.

Din datoria de cercetător de istorie dar, mai ales, din obl igaţia de a-1 păstra şi transmite mai depa11e, fie şi numai prin s lova aşternută pe hârtie, ne-am aplecat asupra personal ităţ i i lui N icolae Săveanu.

U itarea ar fi fost nedreaptă, pentru că N icolae Săveanu a fost, este şi va fi parte din istoria Focşani lor şi a Vrancei .


REGINA MARIA ŞI "SOCIETA TEA PENTRU PROFILAXIA TUBERCULOZEI ŞI ASISTENTA TUBERCULOŞILOR SĂRACI DIN ROMÂNIA"

Maria Mihăilescu

,Acest neam va trăi, trehuie să trăiască, roi munci pentru asta din tot stţfletul, chiar dacă ar trebui ca strădania mea să mă frângă În bucă(i" 1

Regina Maria

Tuberculoza " boală spasmodică, fără sminteală. Înl'ederată, neprimitoare de hranâ, sfaşietoare de puteri, uscătoare de trup şi de via{ă scurtă/oare ", aşa avea să o caracterizeze în 1 846, Şt .V.Episcopescu, este şi va rămâne şi la sfârşitul secolului XX, cu aceleaşi insufic iente mij loace de combatere, în c iuda evoluţiei sale dramatice în rândul popula� ie i !.

Boala cu un puternic răsunet în evoluţia sănătăţi i populaţiei în Moldova, ajunge în a doua j umătate a secolulu i al XIX-lea, să producă în mediu l urban peste 400 decese la 1 00.000 locu itori � .

"Societatea pentru profilaxia tuberculozei din România", a fost recunoscută ca persoană morală la 4 apri l ie 1 904, sub Înaltul

1 Maria Regina României , Povestea vietii mele, voi. I I I , traducere de Margareta Mi l ler - Verghy, Editura Moldova, 1 99 1 . p. 363. ! V irgil Paragină. Va leria Paragină, Medicina şi fârmacia din Ţinutul Pulnei - pe masa de di.I'I!C{ie u istoriei. voi. 1 1 . Editura Porto - Franco, Ga laţi, 1 994,

� ,.., p . .) _ , 3 Ibidem, vo i . 1 . p. 86. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi ,.Sociela/ea "e111ru projilaxia /uberculo:ei şi r/Sisltllfa /ubercrrloşilor sărrrci di11 Româ11ia"

Patronaj al Majestăţi i Sale Regele Ferdinand şi sub Preşed inţia de Onoare a M .S . Regina Maria 4 •

Numeroase sunt documentele care vorbesc despre strădan ia soc ietăţ i i , alături de o a ltă soc ietate, sub acelaşi patronaj , cea de

"Crucea Roşie". După Primul Război Mondial, nenumărate sunt dovezi le de

caritate, de sprij in ale reginei Maria care şi-a făcut un crez d in ajutorarea celor bolnavi, recunoscând că "bunăstarea săracilor şi a srţj'erinzilor ajunsese grţja mea cea mare" 5 •

Astfel că , imediat după conflagraţie, cea care era numită cu dragoste şi "mama răni(ilor" lansează un emoţionant Apel de ajutorare a celor bolnavi de o boală necruţătoare, tuberculoza. Reproducem mai jos conţinutul acestuia:

,.CHEM4RE PENTRU TUBERCULO�

DE MAJESTA TEA SA REGINA MARIA Adeseori Mi-am ridicat glasul vorbind de cei ce SZţj'eră,

cerând iubire, cerand ajutor şi niciodată sămân(a cuvintelor Mele n 'a căzut pe pământui nerodnic. Am găsit urechi gata să asculte. mâni care, să dea inimi pregătile ca să priceapâ.

De orf'ani \'Orbit 'Am, de răniti. de invalizi, de prizonieri de război, de mame care aşteaptâ. de văduve care plâng, de lăcaşuri nimicite şi de fiecare dată vorbele Mele au fost ascultate. niciodată nu amfăcut o chemare În zadar.

Astăzi aş l'rea să vorbesc de o altă su,ferin(ă, de aceea a ojiicoşi/or de aceşti nenorociti. copleşi{i de o boală cumplită, care le mistuie puterile, le ,\·oarbe via{ a, făcând dintr 'mşii o primejdie pentru cei cu cari trăesc.

� Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va cita: A.N . Vn.) . fond Servic iu l San itar al Oraşului Focşan i, dosar nr. 3 1 1 920, f. 1 1 3 . 5 Maria Regina României. op. cit. , p. 378 .


Maria M ihăilescu

Si aceştia sunt victime de ale răsboiului. Fără îndoială adese ori purtau intr 'inşii sămân(a boalei, dar Kreută(ile pe cari le-au Întâmpinat, ji-igul, osteneala, nenumăratele nop(i in tranşee, toată munca Krea la cure aufosl puşi, a înle�mil desvoltarea boalei care ar .fi putut .fi Împiedicată, prin odihnă, Îngrijire de aproape, aer curat şi hrană bună.

Si totuŞi ce deosebire Între Întoarcerea unui tuberculos şi a unui ., mare rănit " decorati când sosesc, În satul lor . . .

Amândoi şi-au făcut datoria, amândoi s 'au jerţfit pentru (ara lor, amândoi sunt victimile acelor/aşi împrejurări, dar asupra unuia din ei sunt atintite toate privirile. El culege toată cinstea şi lauda, pe când celălalt se târăşte nebăgat în seamă - numai piele şi oasele -lăudat de prea putini, ocolit de al(ii, sărmanul, care nu mai are dinaintea ochilor lui decât un viitor de suferin(e.

De mult, de când eram tânără de tot, problema o.fiicei M-a preocupat şi chiar Înainte de răsboi. M-am străduit să adun Împrejurul Meu bune - vointe cari să-Mi ajute să stăvilesc grozava boală care se întindea În proportii Îngrijorătoare amenintând populatia oraşelor şi satelor.

Dar problema este mare şi toată Ţara, toti până la unul trebue să o Înfătişeze cu grţje - căci de vom .fi numai câţi-va nu vom putea tine piept. Va f una din luptele cele mai grele, În cari vom trebui lupta pentru binele obştesc.

După ultimele stuiislici, lu noi În Ţară, tuberculoza merKe crescând, În străinătate ÎnsJ, unde (�fiica afost mai aprigă ca la noi, a scâzut simtitor, În urma marilor sfortări depuse pentru a opri molipsirea.

Ne rămâne deci u căuta să muncim aşa precum s 'a muncit Într 'alte (ări. Cu mijloacele noastre restrânse, munca noastră va .fi Krea, dar dacă ne unim cu totii În aceeaşi sfortare, dacă depunem o .�fântă şi statornică vointă de a învinge ori şi ce greutate, atunci nimic nu e cu neputin{ă.

De aceea vă chem pe to{i, vă zic "Ajutati-Mi, Sprijiniţi-Mă "


Regina Maria şi "Societatea pe11tru projilaxia tuberculozei $i asistell(tl tuberculo$ilor stiraci di11 Româ11ia"

Avem doctori vrednici, cari au studiat boala, cari işi jerţfesc timpul şi puterile pentru această cauză. Ei pot să ne arate calea ce trebue să urmăm, dar fiecare dintre noi, trebue să ajute. trebue să dea tot ce poate da.

Cât a (inul răsboiul. cu toată grija ce o purtam celor răni(i, unul din spitalele la care mergeam mai des era tocmai acel al tuberculoşilor şi poate din toate jalnicele privelişti ce Mi s 'au il�fă(işat, .\pitalul acesta era cea mai jalnică.

Bolnavii, unii zăceau culca{i, altii când Mă vedeau se ridicau în paturile lor, cu fetele szipte şi sarbede, Îngrozi/ori la vedere. biete stafii omeneşti. urmăreau fiecare din mişcările Mele. cu ochii holha(i şi sticloşi, În a căror privire se citea mereu aceeaşi Întrebare . . .

Sărmanii atinşi de această boală nu au clipe de inconştien{ă care să le poată uşura suferintele din când În când; mintea lor e totdeauna trează şi ageră.

Vai de bietii nenorociti printre care am trecut dela un pal la altul, silindu-Mă ca ochii Mei să nu le destăinuiască nemărginitajale ce priveliştea lor. deştepta in inima Mea îndurerată.

Şi mai to(i tineri, tineri de tot! . . . Aveau încă a trăi o viaţă lungă alături de cei ce 'i iubeau şi pe care-i lăsase în urmă-le, cu nume duioase şi uneori chiar cu neveste şi copii care-i aşteptau. O dacă a{i cunoaşte, privirea acestor ochi patetici, cari se pironeau cu lăcomie asupra-Mi ca să Mă roage, să Mă înduplece! . . .

Aceste tinere vie{i, vai! Ştiam că nu le mai pot scăpa, pentru aceştia era prea târziu! . . .

Toate aceste amintiri au rămas o povară pe s11fletul Meu, o povară ce nădăjduiesc că Voiu isbuti s 'ă uşurez odată, cu qjutorul vostru al tuturora.

Nu putem reda via{a acelor ce zac sub pământ, acelor tinere suflete jerţfite, în timpurile grele ale răsboiului, nu putea reda mamelor pe .fii, sotii/ar pe bărbati. copiilor pe părinţii lor.

Ce-a .fost a fost! . . . Dar viitorul e înaintea noastră. Cu si/inţe urâte putem să ne străduim în uşurarea unui rău care amenin(ă populatia noastră, putem prin muncă şi iubire să scăpăm mii de


Maria Mihăilescu

scumpe vieti În care fara îşi pune nădejdea. căci nu trebue uitat niciodată că oftica este o boală ce se poate tămădui.

Nu Eu trebue să desluşesc în rândurile mele în ce fel vom întreprinde o luptă atât de mare, las această însărcinare altora mai competinfi.

Dară cw� în zilele de restrişte Mi s-a dat un nume care Mi-e drag. acela de . . Mama Tuturora ". sunt incredintată că nici unul din voi nu va găsit nepotrivit ca glasul Meu să se ridice zicându-vă:

Dati fiecare cât vâ lasă inima. cât vă dă mâna, dati pentru aceşti nenorociti pe care suntem datori, să-i redăm nâdejdei, vietei, sânătăţei. vetre/ar şi Ţărei lor.1 • • •

Se poate îndeplini! . . . Încetul cu incetul. boala poate fi stăvi/ită, dar .fiecare trebuie să ajute - orişicare bărbat. femee sau copil, să dea cât de putin, dar să dea să.fie mână în mână cu Mine, În această mare întreprindere pentru binele obştesc.

Dati, dar, pentru nenorocitii tubercu/oşi în zilele alese, zilele .�·finle ale Moşilor, când tot românul dă de stţflet, când nu e casă cât de săracă unde să nu se dea pentru unul mai sărac În zilele .�finle ale Rusaliilor.

Voi, cari veti da, veti rămâne necunoscuti de Mine, dar În ceasul în care vom număra darurile adunate din comoara sufletelor voastre, mulţumirea Mea şi bine cuvântarea lui Dumnezeu, care toate le vede, va.fi asupra voastră, chiar dacă darul este neânsemnat. căci dacă e de o lăscae ştim ce a zis Christos de obolul văduvei.

Aşa dar În numele tuturor nenorocitilor pe cari nu-i cunoaşteti. 1•ă rog încă odată: Dati de bună voe, dati cu credintă şi cu dragoste

l A · " (, w1ar1a . Măsurile care au fost luate pe plan naţional îşi găsesc ecoul la

Focşani, prin fi l iala Societăţ i i care a luat fi inţă în anul 1 920 şi care nu a rămas insensib i lă la CHEMAREA Reginei Maria.

6 A.N.Yn. , fond Prefectura kdeţului Putna. dosar nr. 9 1 1 9 1 8, f. 2 1 6 - 2 1 6 vers o. 1 62 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi .,Societatert pe11tru proji/axia tuberculozei şi rtsistell(a tubercu/oşitor săraci lli11 Româ11ia"

Adresa Fi l ialei Focşani, către conducerea Prefecturii Judeţu lu i Putna pentru strângerea de fonduri este edificatoare în acest sens:

. . Domnule Prefect, ('a in fiecare an Majestatea Sa Regina face câtre marele

public apelul său pentru a ujuta opera combaterei tuberculozei. În cele două zile ale Rusaliilor se va face vânzare a floricelei.

trţfoi cu patru foi, pentru a aduna sumele necesare. Vă adresă;,, un călduros apel pentru ca să binevoiti a da

pretiosul Dvs. concurs pentru organizarea acestei cheie in tot cuprinsul judetului Dvs. călăuzindu-vă de următoarele norme:

1) Veti binevoi a Întruni un comitet compus din: Prefectul judetului Primarul Medicul Primar Comandantul garnizoanei Protoereul şi Capii celorlalte culte Două sau mai multe doamne 2) Penlru judet acest comitet va fi ajutat de subcomitete

comunale ce veti găsi necesar a constitui. 3) Cu două sau trei zile inainte de ziua Rusa/ii/ar veti

binevoi a lua măsuri pentru distribuirea pe străzi a chemărei Majestătii Sale Regina. afişând-o totodată În toate localurile publice.

Această distributie se va face prin organele prefeclurei pentru a evira abuzurile cari s 'au mai ivit În a/fi ani luându-se publicului obolul său anticipat.

4) În Întelegere cu Prefectura. Politia. suu cu Comandamentul garnizoanei veti binevoi a rezerva aceste zile exclusiv pentru această chetă neacordându-se nici o altă autorizatie similară.

5) in intelegere cu S.S. Mitropolitul. Preotii vor citi În toale Bisericile. după slujba Rusa/ii/ar. apelul Majestătii Sale Regina, indemnând pub/ic11l la cât mai multă dărnicie.


Maria Mihăilescu

6) Doamnele şi Donmişoarele vor .fi rugate să binevoiască a da nepretuitul concurs, primind să cheteze pe străzi, in locurile publice, bănci, gări, etc.

Cheta se va face În cutii Închise, sigilate de prefectura politiei, pentru Capital/i şi de Prefectii de judete în judete şi distribuite de însăşi Prefer./ tura. Vor purta semnul " Societătei pentru Profil ax ia Tuberc·ulozei ", adică o cruce roşie dublă. Cutiile vor .fi numerotate.

Doamnele vor pur/a ca semn distinctiv o brasardă cu crucea roşie dublă ştampilată de Prefectura şi de Centrul Societătei. Persoanele cari au luat cutii vor .fi Înscrise pe o listă in dreptul numărului cutiei primite.

7) Se va insista pe lângă Doamnele Vânzătoare să nu cheteze de două ori la persoanele cari poartă floarea iar publicul e rugat cu insistentă să poarte floricica pentru a arăta că a dat deja obolul său. Deasemenea Doamnele Vânzătoare vor.fi rugate să lase la bunăvoinţa publicului suma ce voeşte a dona recomandându-li-se cu această ocazie săfacă apel /a toti trecătoriifără vreo distinctie.

8) ·1fişele. Apelurile, Brasardele şi Floricelele, cari se vor vinde vor.fi trimise din Bucureşti în cursul săptămânei.

După terminarea chetei banii se vor număra la Prefectură fafă.fiind întregul comitet, se va da o chitanfă de descărcare Doamnei care a chelal, iar suma rezultată se va trimite imediat prin ingrijirea Prej"ecturei, Casieriei Regale pe numele Majestătii Sale Regina.

9) Despre operatiunile sigilărei şi desigilărei cutii/ar precum şi despre rezultatul bănesc al colectei se vor încheia procese verbale semnate de prefectul judefu/ui şi un delegat al societăfei din care un exemplar se va lua de de/egalul Socielăfei, un exemplar se va inainta de către Prefectură Ministerului Muncei, Directia Asistentei Sociale şi un exemplar se va înainta Casieriei Regale odată cu suma colectată.

Încredin(ate de râvna pe care o vefi depune desigur în această ocazie vă multumim dinainte pentru sprijinul Dvs. şi vă rugăm Domnule Prej"ect a primi asigurarea inaltei noastre consideraţiuni. 1 64 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi "Societatea pmtru projilaxia tuberculo:ei fi asisttll{a tubercu/oşilor săraci di11 Romn11ia"

Delega/a M S . Regina Elisabeta Soutzu Preşedinta Soc.[ietătii] pentru Prof[ilaxia] Tuberculozei Maria Balş " 1 Din Procesul - verbal încheiat pe 4 iunie 1 920 de către

Prefectura Judeţului Putna - Serviciul Administrativ, reiese faptul că, în urma chetărei a �ezultat suma de 1 6 .0 1 O lei ce a fost trimisă reginei Maria 8 .

Casa M . S . Regina prin secretarul particu lar. trim ite pe 1 O iunie 1 920 o scrisoare de mulţumire:

. , Domnule Prefect Maiestatea Sa Regina, adânc înduioşată de generosul dar al

populatiei oraşului Focşani şi a judetului Putna, a binevoit a mă autoriza să trimit Domniei Voastre. precum şi tuturor donatori/or. viile Sale multumiri.

Recipisa N0. 1 903, in valoare de lei 16. 010, a .fâst trimisă Domnului Administrator al Curtii Regale, pentru a fi incasată şi vărsată la fondul Societă{ii pentru Profil ax ia Tuberculozei " Y.

Autorită{ile judetului Putna, cu sprijinul populatiei, au făcut ca În fiecare an să se mobilizeze pentru strângerea de fonduri necesare ., Societă{ii pentru profil ax ia tuberculozei ".

Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, prin Adresa nr. 6862 din 7 iunie 1 921, face cunoscută autorizarea chetei pentru mărirea fondurilor Societă{ii 10.

Pe 1 8 iunie, acelaşi Minister trimite următoarea Adresă: . , Domnule Prefect, Avem onoare a vă face cunoscut că am autoriza/ Societatea

pentru pro.filaxia Tuberculozei, să organizeze o chetă În Întreaga {ară, in zilele de 1 9 şi 20 Iunie a.c. În scopul mărirei fondurilor Societă{ei.

7 Ibidem. dosar nr. 22 1 1 920. f. 1 5 - 1 7. 8 Ibidem, f. 4. 9 Ibidem, f. 1 . 1 0 Ibidem, f. 6 .


Maria Mihăilescu

Cutiile in care se vor cheia vor fi sigilate şi desigilate În prezenta unui delegat al D-voastră şi al Societă(ei, dresându-se procesul verbal de rezultatul bănesc al acestei chetări.

O copie de pe el se va inainta Ministerului în termen de 10 zile.

Ministru, .

S.S. indescifrabil Director General Vlădescu .. 11 . Rezultatul chetări i reiese din Procesul - verbal încheiat la data

de 5 iu l ie 1 92 1 de către membri i comitetului care s-au întâlnit în localul Prefecturii şi au desfăcut cuti i le cu sumele strânse:

. , La Foeşani În cutia Doamnei Alice Gheorghiu . . . . . . . . . . . . . . 3512 - "- D-şoarelor Tas!aoana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2380 - "- Doamnei Galin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2591 - "- D-relor Faur şi Rădulescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 972. 70

9455, 70

La Odobesti În cele două cutii . · . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 747, 50 La Panciu Într 'o singură cutie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . / / 09 La Adjud Într 'o singură cutie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 703, 40 La Mărăşeşti Într 'o singură cutie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 909

TOTAL 14924. 60 Din această sumă s 'a depus În contul Ministerului Muncii şi

Ocrotirilor Sociale taxa de 1 O % În suma de lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1492,40 Dţjerenta 13432.20

Suma de 13432, 20 s 'a depus la Administratia Financiară Putna sub recipisele No. 2869 şi 2997 la dispozitia M S. Regina.

1 1 Ibidem, f. 6 . 1 66 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi "Societater1 pmtru proji/axia tuberculozei şi asiste11(a tuberculoşilor săr11ci rlin Româ11ia"

Drept care am incheiat prezentul proces verbal. Prefectul judetului s. s. indescifrabil Medic Primar al Judetului s. s. indescţj"rabil Protoereul judetului Ioan Toma Petrescu

Comandantul GarnbJanei s. s. indescilrabil

Preşedintele Comisiei lnterimare Preşedinta Crucii Roşii s.s. indescifrabil Caterina General Bottea " J : Un an mai târziu, conform "Chemării pentru tubercu loşi'' a

reginei Maria, Comitetul a lcătuit d in prefectul de Putna, Vattan Man igonian, protoereul judeţu lu i Toma Petrescu, preşedintele Comisiei l nterimare, comandantul Garnizoanei colonel Barcu, preşedinta Cruc i i Roşii şi Profi laxiei - Caterina General Bottea, d ispune la strângcrea de fonduri în zilele de Rusal i i " .

Rezul tate le chetării făcută cu multă seriozitate şi însufleţire, aduce mu lţum iri, tr:msmise de Casa Regală:

. . Casa M.S. Regina N. 198 Domnule Prefect.

Aducând la cunoştintă Maiestătii Sale Reginei că ati binevoit a colecta pentru profilaxia tubercu/oşi/or şi depune la Administratia Financiară - Putna suma de lei 15. 350, Maiestatea Sa a binevoit a mă Însărcina să vă comunic călduroasele Sale multumiri, atât D-voastră cât şi tuturor celor ce au contribuit la aceastăfrumoasă şi .folositoare operă de ajutorare.

Primifi vă rog, domnule Prefect, asigurarea deosehitei mele consideratiuni .. 14.

Adresa poartă s igi l iu l cu stema regală a secretarulu i particular al M . S. Regina, G. Denize 15•

1� Ibidem, f. 2. 1 3 Ibidem, dosar nr. 22 1 1 922, f. 4 . 1� Ibidem, f. 1 8.


Maria Mihăilescu

În preajma sărbătorii Rusal i i lor d in anul 1 924, M. S. Regina Maria lansează o nouă Chemare în vederea strângerii de fonduri necesare ajutorării celor bolnavi de tuberculoză:

. . CHEMARE PENTRU TUBERCULOŞJ Rusaliile se apropie şi cu ele ziua aleasă de noi În folosul

tuherculoşilor. Glasul Meu se ridică din nou, spre a vă cere ajutor! Mă bucur de tot binele ce-l putem face Împreună, celor mai

nenorociti dintre cei care suferă, acelor tuberculoşi, al căror număr creşte ingrozitor.

Munca ce o avem de săvârşit e anevoioasă! Trebue să clădim sanatorii, să izolăm bolnavii, să Îngrijim

copiii! Dar ne trebue bani! Viafa e scumpă, stţferinfele sunt mari şi

nenumărate. Voi care suntefi sănătoşi, gândiJi-vă la cei ce suferă. Da(i pentru dânşii, dafi din adâncul inimei! Nici un dar nu e prea mic, prea neânsemnat, .fiecare firimă e

primită cu bucurie. Binecuvântarea lui Dumnezeu, a Mea şi a miilor de suferinzi

va.fi cu voi. Dumnezeu vă va răsplăti in ceea ce aveti mai scump.

Maria " Jr, Chemarea a avut un ecou, astfe l că pe 1 4 iu l ie 1 924, secretarul

patticular al M. S. Reg :na Maria, autorizat de aceasta, trimite următoarea scrisoare:

" Maison de S.M la Reine 14 /u/ie 1924

Domnule Prefect, Aducând la cunoştinfa Maiestătii Sale Reginei că D-voastră

afi binevoit a colecta şi trimite suma de lei 20. 679 (douăzecemii

15 Ibidem. 16 Ibidem, dosar nr. 24 1 1 924, f. 1 O. 1 68 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi "Societatetl pe/1/TII projilaxia tuberculozei şi t1siste11(a tuberculoşilor stiraci di11 Româ11ia"

şeasesute şeaptezeci şi nouă) pentru profi/axia tuberculozei, Augusta noastră Suverană a binevoit a mă autoriza să vă comunic călduroase le Sale multumiri, atât D- Voastră cât şi tuturor celor cari au contribuit /a această frumoasă operă de eţjutor.

Binevoiti vă rog, Domnule Prefect, a primi incredintarea deosebi/ei mele consideratiuni.

G.Denize " 1 7 Pe versa acestui document, prefectul judeţu lui , menţionează la

23 iu l ie acelaşi an: " D-nei Alice R. . Gheorghiu, D-nei Elisa Luculescu, D-nei

Marica Missir, Primarii Panciu, Crucea de Jos, Adjud, Mărăşeşti şi pol. Mărăşeşti.

Trimitându-se Casei Regale suma de 20. 679 lei ce s 'a colectat de Dvs şi de către alte persoane pentru profilaxia tuberculozei, M S. Regina şi-a exprimat călduroasele sale multumiri pentru concursul ce i s 'a dat şi ne 'a autoriza/ a vă aduce acea.�ta la cunoştintă.

Prefect " 18 Găsim în documentele vremi i că, în fiecare an, prin chetă, s-au

strâns importante snme de ban i . Pentru cheta de Rusal i i a anului 1 929, " Societatea pentru

profilaxia tuberc1tlozei " - fi l ia la Focşani, hotărăşte ca " in loc de .floricele verzi să se vândă o insignă cu e.figia M S. Regina Maria Înalt a noastră protectoare " N_

Cu toate eforturile întreprinse stat istici le sunt îngrijorătoare . Pe data de 3 mai 1 929, Societatea trimite conducerii

Prefecturi i o Adresii semnată de preşedintele ei, doctor 1. Cantacuzino, prin care se arată ::ă în ţară la noi 50.000 de oameni mor anual de tuberculoză şi 400.000 suferă de această crudă maladie 20:

1 7 Ibidem, f. 1 6. I K Ibidem, verso f. 1 6. 1q Ibidem. dosar nr. 20 1 1 929. f. 1 . 20 Ibidem, f. I l .


Maria Mihăilescu

., Societatea pentru combaterea tuberculozei " se străduieşte din răsputeri pentru a ujuta pe aceşti nenorociti. Dacă însă luptu intreprinsă pentru combaterea acestui .flagel, este dusă cu cea mai mare bunăvoin(ă de persoana binevoitoare În fruntea cărora stă M S. Regina Maria, această luptă insă trebue ajutată materialiceşte pentru a.fi de folos " 21.

Ministerut Sănătăţi i şi Ocrotirilor Sociale prin Adresa cu nr. 3 79 1 2 1 929 trimisă Prefecturi i Judeţu lu i Putna, specifică că în conformitate cu . ,publicatia făcută in Monitorul Oficial nr. 71 din 28 martie a. c. s 'a acordat zile de chetă in intreaga Ţară. societă(ilor de binefacere cu caracter general " 22.

Sunt menţionate următoarele soc ietăţ i : " 1) Societatea inra/izilor de Răsboi, Duminica Tomei, În

intreaga [ară 2) Societatea . , Principele Mircea ", 23 Aprilie în Întreaga

{ară 3) Asociatia Cercurilor de Gospodine, 21/ Aprilie in

intreaga Ţară, afară de Bucureşti, Ploieşti şi Giurgiu. 4) Liga pentru unilatea culturală a tuturor românilor,

1 O Mai În intreaga (ară af'ară de Bucureşti 5) Soc. Pentru Profilaxia, Combaterea şi Izolarea

Tuberculozei, Rusaliile. Îli 1i1treaga (ară. 6) Soc. Cultul ErlJi!or, Înăltarea in intreaga (ară 7) Soc. Ocru.' !rea 01janilor de Răsboi, 21 Mai in

intreaga (ară 8) Soc. Na[ională de Cruce Roşie a României,

1 6 Noiembrie in intreaga (ară 9) Asociatia Română pentru propaganda aviatiei,

20 Iulie În întreaga (ară " : ;.

� 1 Ibidem. �� Ibidem, dosar nr. 42 1 1 929, f. 1 5 . �' Ibidem. 1 70 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi ,.Sorietatt·a pmtru projilaxia tuberculo:ei şi asistmţa tuberculoşilor stiraci tli11 Ronrâ11ia"

În legătură cu starea igien ică şi san itară a oraşu lui Focşani pentru anu l 1 930, s-a făcut un bi lanţ din care reiese că un capitol important a fost acordat bol i lor sociale (tuberculoza. s ifil isul). dar. cu toate eforturi le, rezultatele rămân departe de a fi mulţum itoare:

.. Trecând În revistă numărul populatiei, natalitatea, mortalitatea, căsătoriile, bolile epidemice (scarlatina, difieria. pojarul, febra tifoidă. dizinteria, orionul, erisipel. febra puerperală), vaccinarea, asistenta medicală (spitale. di.1pensare), farmaciile şi drogheriile, igiena şcolilor, igiena alimentară, igiena industrială. prostitutia, salubritatea oraşului; un capitol important este acordat bolilor sociale (tuberculoza, sifilisul).

Făcând bilantttl anului 1 930 se trage concluzia că numărul cazurilor de tuberculoză şi a mortilor prin tuberculoză este În creştere. Înrăutătirea conditiilor de traiu a populatiei de jos, datorită conditiilor economice şi sociale, insalubritătei locuin{elor, promiscuitatea din camerele de dormit a populatiei nevoiaşe şi o lipsă aproape totală de ajutoare atât materiale cât şi sanitare face ca numărul cazurilor să crească inevitabil " 2-1_

Se mai arată în această radiografie a stări i de sănătate că: . . În Focşani nu avem unde izola un tuberculos, nu avem măcar un preventoriu unde s ·ar putea face măcar helioterapia sau vreo cantină pentru şcolarii debili şi nevoiaşi cărora li s 'ar putea face o Îmhunătătire a alimentării " 15.

Se cere crearea unui spital pentru izolarea şi tratarea tuberculozei. un ambu latoriu pentru anal ize şi continuarea vacc inări i noi lor născuţi c1.1 v<1�.:cinul B .C .G. 26 .

În legătură cu vaccinarea noi lor născuţi cu vaccinul B .C .G. , Ministerul Munc i i . Sănătăţi i ş i Ocrotiri lor Sociale, informează conducerea Primăriei Focşan i .. că Institutul de seruri şi vaccinuri, Prof Dr. /. ( 'antacuzino. că vaccinul a dat rezultate foarte bune dar

�4 A.N.Yn . . fond Primăria Oraşului Focşan i. dosar nr. 76 / 1 93 1 . f. 1 09. �; Ibidem. ��. Ibidem. f. 1 1 6.


Maria Mihăilescu

că nu sunt mijloace materiale suficiente? pentru a face .fată cerintelor, solicitând ajutor material · li.

Se face precizarea deloc de neglijat că " in momentul de fată din toale statele europene, România ocupă primul rang, după Fran{a, În aplicarea operei de permuni{iune antituberculoasă prin această metodă " 28.

Medicul : şef al oraşulu i Focşani, informează conducerea Comisiei lnterimare a oraşului " că din iunie 1929 până in 1931 inclusiv, aufost vaccina{i 8.:12 copii În primele 10 zile de la naştere 2�.

Adunarea de fonduri prin chetă în zilele de Rusal i i , a devenit o tradiţie, sumele adunate fiind absolut necesare şi . . intre{inerei neferici{ilor bolnavi În Sanaloriile de tuberculoşi ce vin din toate jude{ele Jării cunoscând că la noi În {ară, cum men{ionează Societatea pentru projilaxia tuberculozei, 50. 000 oameni mor de tuberculoză, iar 400. 000 suferă de această crudă maladie " .w.

Sanatori i le existente în acel timp erau: Sanatoriu l F i laret d in Bucureşti, Sanatoriul Taria din judeţul Trei Scaune, Sanatoriul Societăţ i i C.T.C. din Techirghiol, Sanatoriul Bâmova d in j udeţul Vaslui şi sanatoriul Bisericani d in judeţu l Neamţ 3 1 •

Conducerea Prefecturii Judeţului Putna se adresează pe data de 1 apri l ie 1 933 32 Ministeru lu i Muncii şi Ocrotiri lor Sociale, solic itând sprij inul în deschiderea unei secţi i cu bolnavi de tuberculoză în cadru l Spitalu lui de la V idra, deoarece în spitalele din judeţ, nu există niciun pat pentru aceşti bolnavi :

" Dintre spitalele din judef, spitalul Vidra e cel care core.\punde mai mult cerintelor pentru În.fiin{area unei sectiuni pentru tuberculoşi, fiind o clădire compleei renovată, cu circa 40 camere (parter şi etaj), având şi o mică uzină electrică proprie, pentru

27 Ibidem, dosar nr. 6 1 1 1 930, f. 2 1 . 28 Ibidem. 29 Ibidem, dosar nr. 1 1 1 93 1 , f. 236. 3 0 Ibidem, dosar nr. 1 1 2 1 1 934, f. 67. 3 1 A.N.Vn. , fond Prefectura Judetu lui Putna, dosar nr . 1 04 1 1 932, f. 26. n Ibidem, dosar nr. 1 1 1 93 3 , f. 29. 1 72 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi ,.Societate11 pentru projilaxia tuberculozei şi llsistellfa tuberculoşilor s1ir11ci 11i11 Româ11i11"

iluminat şi eventual pentru un mic aparat Răntgen cu care să poată urmări aplicarea pneumotoraxului cu tratament la tuherculoşi. În afară de aceasta Spitalul Vidra mai e şi aşezat. aşa că pozi(iunea lui .fată de a celorlalte spitale din }ude(, e cea mai potrivită pentru tuherculoşi.

Urmând să facem negreşit sec(iunea pentru tuberculoşi la Spitalul Vidra, iar pe de altă parte veniturile judetului nepermitându-ne să ducem la bun sfârşit aceasta. vă rugăm să hinevoiti a ne da sprijinul Domniei Voastre pentru aceasta În primul rând pentru Înzestrarea acestei sectiuni cu aparatele necesare şi apoi cu un fond de ajuto'· pentru intretinerea acestei sectiuni.

Pentru descoperirea, trierea şi tratarea tuherculoşilor ce se poate să nu .fie spitaliza(i. am prevăzut in bugetul judetului pe 1933 1 934, o sumă de lei 200. 000 cu care să organizăm şi punem În

functiune şi un dispensar pentru tuherculoşi În Focşani. Fără aparatele strict necesare Însă, un Riintgen mic şi un

aparat pentru pneumo/orax. pe care judetul nu are posibilitatea de a le procura, această sectiune nu poate /ua.fiin(ă.

Eventual această instala(iune va folosi şi pentru examinarea celor cari vizitează Soveja şi alte localită(i climaterice din jurul

o o 1 " i i acestui splla · - .

Răspunsul M inisteru lui Munci i ş i Ocrot irilor Sociale din 1 2 iu l ie 1 933 către Prefectura Putna este favorabi l , aprobându-se deschiderea în cadrul Spita lu lu i V idra a unei secţi i pentru cei bolnav i de tuberculoză cu 20 de paturi 34•

Numeroasele demersuri ce s-au făcut poattă în toţi an i i stăruinţa neobosită a M. S . Regina Maria, soţia regelu i României Ferd inand 1 .

D Ibidem. 34 Ibidem, f. 74.


Maria Mihăilescu

Astfel că în anul 1 932 lansează un nou Apel, pentru cumpărarea .,Timbru lui Antituherculos" menit în a strânge fonduri pentru salvarea a mi i de v ieţi 1 5 .

" TIMBRUL ANTITUBERCULOS DA ŢI PENTRU TUBERCULOSII DIN ROMÂNIA Pentru apărarea celor sănătoşi, pentru marea durere a

tuberculoşilor cer obolul tuturor. Bogatul să dea din prisosul lui. săracul din puţinul pe care Îi

are; să dea pentru alinarea celor mai nenorociţi dintre bolnavi; pentru stăvilirea boalei cure se intinde, ne cotropeşte, ne amenin{ă de o potrivă pe to{i

Maria " sr._ Acest Apel apare in documentele vremi i în fiecare an, însoţit

de fotografia reginei Maria îmbrăcată în uniformă de soră de caritate, uniformă purtată şi în timpul Primului Război Mondial, când, fără a ţine seamă de propria-i viaţă în spitale, pe front al ina suferinţele

� . '1 17 ramţ1 or - .

Majestatea Sa a fost imortalizată în aceeaşi uniformă alături de regele Ferd inand în uniformă de mareşal, pe Cupola Gloriei din exteriorul Mausoleului de la Mărăşeşti .

Comitetu l Central pentru " Difuzarea şi Vânzarea timbrului Antituberculos " cu sediu l în Bucureşti, aflat în cadrul " Societă{ii pentru profilaxia tuberculozei ", recunoscută ca persoană morală, pusă sub Preşedinţia de Onoare a M. S. Regina Maria, a emis un timbru benevol " Antituberculos '', care prin d ifuzarea lu i către toţi cetăţeni i d in întreaga ţară să contribuie la " ospitalizarea şi ingrijirea celor stţj'erinzi de tuberculoză " 38.

>s lhidem, dosar nr. 1 04 1 1 932. f. 26. Jh lhidem, f. 27. > ? lhidem. dosar nr. 56 1 1 936. f.2 . J K A.N .Vn . . fond Primăria Oraşu lui Focşan i, dosar nr. 9 1 1 1 935 , f. 3 89. 1 74 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Regina Maria şi .. Societateu pe111ru profilaxia tuberculozei şi rrsisterr(rr tuberculoşilor sdrrrci rli11 Romii11ia"

Campania organ izată în întreaga ţară, pentru vânzarea

" Timbrului benevol antituberculos ", a fost puternic susţinută în judeţul Putna.

Apelul " Societă(ii pentru profil ax ia tuberculozei " de sub Îna lta Preşedinţie de Onoare a M . S. Regina Maria este edificator:

" Având i'n vedere că dintre toate bolile, care primejduiesc mai grav sănătatea popula{iunii, cea mai răspândită este tuberculoza, care recrutează zilnic numeroase victime, mai ales În popula{iunea săracă.Având În vedere scopul umanitar şi social ce se urmăreşte prin aplicarea acestui timbru şi că este o datorie colectivă de a contribui .fiecare cu obolul său. la stârpirea acestui periculos flagel" 3�.

Primări i le a numeroase oraşe decid aplicarea timbrulu i pe toate actele şi cererile, pe autorizaţi i , facturi, ordonanţe, certificate, permise, acte de stare civi lă, ch itanţe, recipise '10 •

Prefectura Judeţu lu i Putna, emite pe data de 22 mai 1 935 o Decizie privind vânzarea ., Timbrului antitubercu/os ", conform d ispoziţiei M inisteru lui de Finanţe şi a Min isterului Munci i , Sănătăţi i ş i Ocrotiri lor Sociale

4 1 •

Se lua în considerare că prin vânzarea acestui timbru, sumele strânse vor fi întrebuinţate pentru ajutorarea bolnavi lor de tuberculoză.

Se avea în vedere . . însemnătatea operei sociale la care se lucrează prin aplicarea acestui timbru. cari aduc un aport insemnat in lupta contra boale lor sociale " -/2.

S-a decis ca acest timbru să fie apl icat pe următoarele acte: 1 ) Pe paşaport - 20 le i 2) Pe permise de armă şi vânătoare câte 1 O lei 3 ) Pe autorizaţi i de l iberă trecere - 20 lei 4) Pe certificate, autorizaţ i i, bi lete de vite ŞI once alte

acte e l iberate de Prefectură câte 20 lei 4 3 .

J<> /hidem, dosar nr. 1 1 3 1 1 93 5 , f. 1 2 1 . 40 lhidem, f. 1 22 . 4 1 kN .VN. fond Prefectura J udeţulu i Putna. dosar nr. 52 1 1 935 . f. 2 . 4� lhidem.


Maria Mihăilescu

Preşedintele . . Societăţii pentru profil ax ia tuberculozei ". dr. 1 . Costinescu face în anul 1 938, anul săvârşirii din viaţă a reginei Maria. un stăruitor Apel pentru cumpărarea şi răspândirea timbrulu i :

" Ne trebue.s·c de urgen(ă institufiuni înzestrate cu utilaje moderne!

Este timpul ca şi la noi În (ară initiativa particulară să intre În activitate, căc�i sute de mii de suflete se prăpădesc sub ochii noştri fără a le putea veni în ajutor.

" Societatea pentru projilaxia tuberculozei şi asisten(a tuherculoşilor săraci din România " recunoscută persoană morală, sub Înalta Preşidenţie de Onoare a M S. Regina Maria. având drept scop ÎJ?fiin(area de sanatorii, precum şi ospitalizarea şi ingrijirea celor stţjerinzi de tuberculoză, a emis pentru înfăptuirea vastului program statutar un timbru benevol "ANTITUBERCULOS ".

Fac un stăruitor apel către toate institu(iunile publice şi particulare, precum şi către to(i cetăţenii din Întreaga Ţară, să primească, să cumpere şi să răspândească acest timbru.

Da(i cât mai mult pentru combaterea tuberculozei, Preşedintele Societă(ei pentru projilaxia tuberculozei Dr. /. Costinescu " ·�. Punându-şi amprenta pe toate operele de binefacere în timpul

Marelui Război pentru Întregirea Ţări i ş i după, prin multele societăţi înfi inţate, menite să fie în s lujba celor loviţi de nevoi, regina Maria s-a impl icat până la sfirş itul v ieţi i acestor nobi le scopuri .

�3 Ibidem. 44 A.N.Vn., fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 87 1 1 93 8 , f. 1 23 . 1 76 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

SOCIETATEA "PRINCIPELE MIRCEA"

Maria Mihăilescu

Societatea, cu numele complet "Principele Mircea pentru Protecţia copiilor în România", a fost fondată în anul 1 9 1 9, din in iţiativa ş i sub protecţia reginei Maria, îndurerată fi ind atât de pierderea u ltimului său fiu, Mircea, la doar 4 ani în 1 9 1 6, cât şi de nenoroc irile ş i dramele umane generate de război 1 •

Alături d e alte societăţi patronate d e regină ca: Societatea

" Ocrotirea mamelor", ,.Ocrotirea orfanilor de război", Societatea

" Surdo - Mu(ilor din România", Societatea "Pentru profilaxia tuberculozei" ş. a . , s-a gând it, înfiinţând Societatea "Principele Mircea" ,.să ia sub Înalta Sa Ocrotire, grţja copiilor din toată (ara, revărsându-şi asupra lor toată dragostea şi, tot dorul ce-l poartă În suflet dupăfiul pierdut" � .

Având ca scop protecţia mamei şi a copi lu lui , a avut la Focşani o fi l ială, înfiinţată în anul 1 923 , avându-1 ca preşedinte pe doctor C. Faur 3 .

Reproducem în continuare Statutul Societăţ i i : ,.Cap. /

Scopul Societă(ei Art. l . - Societatea " Principele Mircea " pentru Protec(iunea

copiilor in România, sub inalta Preşiden(ie a M Sale Reginei, are ca scop ocrotirea copilului - oricare ar .fi situa{ia lui - a femeiei Însărcinate şi a mamei lehuze sau care alăptează.

1 Arhivele Nationale Vrancea (în continuare se va cita: A .N.Yn.}, fond Prefectura Judetu lui Putna, dosar nr. 48 1 1 9:!7. f. 28 . � lhidem. J A.N.Yn . . fond Prefectura J udetului Putna, dosar nr. 1 04 1 1 932. f. 1 . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Maria Mihăilescu

Art.2. - Sediul Societătei este în capitala Ţării. Ari. 3. - Societatea se ocupă cu: a) infiintarea de consultatiuni pentru copii (Gaulle de

laiO. crearea de leagăne, de azi/uri, de grădini de copii, de canline, de căminuri pentru femei lehuze, de cur.wri de puericultură, de educatie fizică, de colonii de vară etc.

b) Intervine pentru ca, pe cale de /egţferare, de reglementare, sau de măsuri administrative, să asigure protec[iunea mamelor şi a copiilor in toate împrejurările in care sunt puşi, in stare de inferioritate, stăruind pentru crearea unei legisla[iuni privitoare la protecţia lor juridică.

c) Stăruieşte pe lângă autorităti pentru reglementarea şi aplicarea controlului alimentelor. dându-le la nevoie şi, un ajutor electiv.

d) Răspândeşte prin toate mijloacele cunoştintele de higienă, profilaxie şi puericultură.

e) Caută să grupeze 'Împrejurul ei toate Societă(ile cu scop similar pentru o mai strânsă colaborare cu ele .

.f) intreprinde orice actiune pentru îmbunătătirea stărei şi, prolec[iunea copiilor şi, mamelor, ocupându-se În special de copii orfani, părăsiti. moralmente abandonaţi şi if!firmi.

Cap. Il Alcătuirea Societătei Ari. 4. - Societatea se compune din: a) Membrii fondatori, care donează Societătei odată

pentru totdeauna o sumu de cel putin 5. 000 - lei sau care iau angajamentul de a plăti o contributie anuală de cel putin !. 000 lei.

b) Membrii activi, care admişi de comitet, plătesc o cotizatie anuală de cel putin 100 - lei şi, mamele care au frecventat vreunul din aşezămintele societătei plătind o cotizatie de cel pu[in 12 1ei pe an.

c) Membrii de onoare care sunt proclamati ca atare de comitet sau de adunarea generală.


Societatea "Principele Mircea"

Cap. III Administratia Societă{ei Art. 5. - Societatea este administrată de un comitet, prezidat

de M Sa Regina şi, compus din 14 membri aleşi, cu vot secret pentru un termen de 2 ani, cu majoritatea absolută a membrilor prezenti în adunarea generală ordinară.

Din comitet fac parte, în mod obligatoriu cel putin 2 medici, un jurisconsult, un economist, un pedagog şi cel puţin trei doamne.

Pe lângă persoanele de mai sus, fac parte de drept din Comitet Ministrul Sănătătii Publice şi Ocrotirilor Sociale, Primarul Capitalei, prefectul Politiei Capitalei, Directoratul Serviciilor Sanitare şi Directorul Asistentei Sociale.

Art. 6. - Comitetul se constitue singur alegând din sânul său: 2 Vicepreşedinti 1 Secretar General 1 Casier 1 Delegat .Juridic Împuternicit să prezinte Societatea Înaintea

Justitiei Aceştia alcătuiesc biroul permanent de conducere. Semnătura

unuia din Vice Preşedinti sau a Secretarului General cu a unuia din membrii biroului angajează Societatea.

Pe lângă Comitetul Administrativ se va forma un comitet de ajutor condus din persoane care vor da concursul în mod continuu în operile de asisten{il ale Societătei.

Persoanele cari compun acest comitet vor .fi desemnate de M S. Regina dupâ jiecare adunare generală.

Ari. 7. - Comitetul se Întruneşte oridecâte ori va fi nevoe; el va .fi convocat de unul din Vice Preşedinti sau de o treime din numărul membrilor Comitetului.

Hotărârile luate cu majoritate de voturi, sunt consemnate intr-un proces-verbal semnat de membrii prezenti.

Art. 8. - Membrii Comitetului absenti.fără motiv bine legitimat sunt considerati ca demisionati, după trei absente consecutive.


Maria Mihăilescu

Art. 9. - În caz de descompletare a Comitetului, ivită in cursul anului. se poate completa prin cooptare suh rezerva aprohărei celei mai apropiate Adunări General Ordinare.

Art. / 0. - Comitetn.1 poate infiinta oriunde nevoia cere .filiale ale Societă(ei, atât li1 oraşe cât şi la sate. Aceste .filiale sun/ administrate de Comite/eli! leKall!, conform dispozi(iunilor prl!văzute m regulament.

.

Cap. IV Fondurile Societăfei Art. /3. - Mijloacele .financiare se compun din: a) Cotiza(iune şi subscrip{iuni h) Dona(iuni. ofrande şi, legate c) Subven{iuni d) Produsul taxelor. eventual liifiin{ale prin regulament e) Produsul serbărilor. al chetelor, etc. " �. Fi l iala Societăţ i i .. Princ ipele Mircea'', a desfăşurat o intensă

act1v1tate care se reflectă şi în Darea de Seamă pentru anul 1 93 1 , semnată de preşedinte le ei dr. C . Faur 5 :

" În cursul anului expirat s 'au dat 4. 639 con.wltatii la 2. 584 copii bolnavi, distribuindu-se şi medicamente gratuite in valoare de lei 31 .819, in afară de acestea, s 'au mai distribuit la consulta(iile noastre duminicale, zahâr pentru 1 7. 671 lei şi săpun pentru 1 J. (J76

lei " ". Sumele de ban i strânse au fost real izate din subvenţi i . donaţii ,

cotizaţi i , chete, un bal mascat în luna februarie, un ceai dansant organizat în luna decembrie la Cercul Mi l itar 7 .

Se aduc m continuare mulţumiri " doamnelor şi, domnişoarelor cari au chelal benevol pentru Societate, in ziua de 4 Iunie 1 931 cum şi, tuturor persoanelor, cari şi-au dat obolul, s 'au

� lhidem. dosar nr. 83 1 1 938 , t� 83 - 84. � lhidem. dosar nr. 1 04 1 1 932 f. 1 . 6 lhidem. 7 lhidem. 1 80 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Societatea "Principele /Uircea"

au muncit cu hătnicie, pentru buna reuşită a serbărilor date de societate pentru mărireafondurilor " 8•

Se aduc mulţumiri conduceri i Prefecturii şi Primăriei ce au înscris în buget suma de 5 .000 lei, respectiv 1 2 .000 lei, conducerii Băncii Naţionale pentru donaţia de 3 .000 lei, Bănci i " Credilul Putnean ., de 2 . 1 00 le i şi numeroaselor persoane particu lare 9 .

Darea de seamă a gestiun i i financiare pentru anul 1 93 1

cuprinde încasările d in :

" Cotiza tii lei 5. 651 Donatii: dela Dna Arisfi(a Oravetz

- /1 - Elena Olga Cosfescu - 11 - D-1 Pericle Vernescu

LEI - !/ -- 11 -

- 1/ - Colecta Se. Primare Nr. 4 Fete - ;/ -

K Ibidem. '' Ibidem.

- 11 - Banca " Creditul Put ne an " - 11 -- 11 - D-ra Cleo Stănescu - /1 -

Subventii: Ministerul Sănătă(ii Publice Pref'ectura Judetului Putna Primăria oraşului Focşani Suhven(ia Centrală (pe 6 luni)

LEI 1 0. 491 - 11 - 5. 000 - 11 - 12. 000 - 11 - 3. 300

Venituri rroprii: Din vânzarea obiectelor la Bazar - 11 - vânzarea căr(ilor poştale - 11 - - 11 - măr(işoarelor - /1 - cântăritul copiilor la dispensar - /1 - diverse încasări

LEI 1 6. 3 70 - 11 - 760 - 11 - 7. 200 - 11 - 3. 563 - 11 - 1 .850

29. 743

1 . 000 1. ()()() 3. {)()()

-100 500

200 8. 200


Maria Mihăilescu

Cheie şi serbări: Cheia din 4 Iunie 1 93/ Cheia dela Panciu Conferinta d-lui Proj'esor Ştefănescu Balul mascat din 28februarie 1 931 Ceai dansant din 28 Decembrie Şezătorile pe 1 931

De reportat Banca Natională: Încasări in cont cuvenit Totalul încasărilor La care se mai adaugă soldul

LEI 1 0. 420 - 11 - 1. 755 - 11 - 9. 220 - 11 - /6. 889 - 1/ - 24. 153 - 11 - 14. / 98

76.635 LEI 151. 019

LEI 12. 050 LEI 163. 069

- /1 - 40. 759,50 LEI 203.828, 50 "10

Un obiectiv impo1tant al Societăţii " Principele Mircea ", .fi l iala Focşani, era ridicarea Leagănului de copi i , dar cu amărăciune se consemnează că: " În cri=a morală şi, materială. prin care se zbate societatea de azi, cu greu ne mai putem gândi la înj'ăptuiri noi, cum ar .fi leagănul de copii, atât de visat de noi to{i, pentru a putea adăposti pe bietii copii ai nimănui abandonati. sau unele mame, ce câştigă xreu pâinea - În orele de muncă, să aibă cui Încredin{a micile odrasle " 1 1•

Conducerea Societăţii face apel la ajutorul Prefecturii judeţu lui : . ,Având Încredere În Dumnezeu, care nu va putea abandona o operă atât de folositoare, eu mă pot bizui şi, pe concursul nepretuit al D-voastră, a tuturor, pentru a duce la capăt opera grea. la care ne-am îndatorat " 11.

O altă iniţ iativă a Societăţi i ., Principele Mircea ", ce poartă semnătura v icepreşedintei ei , Lia Brătianu, a fost organizarea în cursul luni i mai a fiecărui an, a unei săptămâni de propagandă intitulată

1 0 Ibidem, f. 1 , verso. 1 1 Ibidem. 1 2 Ibidem. 1 82 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


.. Săptămâna Copilului ", prin care se urmărea evidenţierea tuturor problemelor în legătură cu copi lu l 1 3 .

În Adresă se menţionează că în cursul săptămâni i de 20 - 27 mai 1 934, se va căuta prin toate m ij loacele . . prin presă, manifestatii, afişaj, predici, Întrebări judicioase puse şcolarilor, să discutăm importanta care trebue să se dea mai cu seamă creşterii copilului " 1� .

.. Cu ace.H prilej .fiind răspândite afişe de propagandă, cu perceple de igienă şi educatie, solicitând în acest scop. sprijinul conduceriijude(ului " 15 .

. , Săptâmâna copilului din 23 - 30 mai 1 93 7, tratează şi, lista subiectelor pentru şcoli:

Pentru cw:,1·ul primar Cum Îmi ură/ dragostea fată de părinti şi, frati? Cu ce

greşescfată de ei şi cum aş putea să mă îndrept? Pentru şcolile secundare (curs inferior) Fapta cea mai frumoasă pe care am făcut-o eu Însumi sau

vreunul din colegii mei, În cursul acestui an. Pentru şcolile secundare (curs superior) in ce măsură şi. suh ce formă aş putea lucra la vârsta mea şi,

În situatia În care mă găsesc pentru a mă face folositor societăfei în mijlocul căreia trăesc şi, Patriei mele? " 16.

Pe data de 1 O mai 1 934, Societatea .. Principele Mircea " pentru Protecţia Copi i lor în România, fi liala Focşani, adresează o inv itaţie Primăriei Focşani, pentru a participa la Te Deumul organizat de Societate, pentru deschiderea . . Săptămânii Copilului ", . . Duminică 20 Mai ora 1 O a. m. la Catedrala Sf Ioan şi, la festivalul, ce-i va da Societatea, Duminică 2 7 Mai ora 1 1 p. m. la Teatrul Pastia "1 7.

n Ibidem. dosar nr. qg 1 1 934, f. 3 5 . 1 � Ibidem. 15 Ibidem. 1 6 Ibidem, dosar nr. ! 7 1 1 1 937. f. 7 1 . 1 7 A.N.Yn., fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 1 1 2 1 1 934, f. 75 .


Maria Mihăilescu

În sprij inul strîngeri i de fonduri necesare, M inisterul Munc i i ş i Ocrotiri lor Sociale, face cunoscută prin Adresa d in 3 1 martie 1 932, către Prefectura Judeţu lui Putna, că ., s-au acordat zilele de chetă in intreaga (ară, societă(ilor de asisten(ă cu caracter general " 18

Alături de Societatea Naţională " Crucea Roşie ", pe 4 apri l ie ,

" Asocia( ia Cercurilor de Gospodine ", pe 24 apri l ie (de Flori i ), Societatea .. lnl'cÎli::ilor de Război '', pe 8 mai (de Duminica Tomi i ) . Liga pentru " Unitatea C11!turală a tuturor Românilor ", pe 1 O mai, Societatea " Cultul Ei-oilor " pe 9 iunie (de Înălţarea Domnulu i ), Societatea .. Profil ax ia, Combaterea şi Izolarea Tuberculoşilor ", pe 1 5 - 20 iunie (de Rusal i i) , Societatea "Ocrotirea Orfanilor d in Război'", pe 8 septembrie (Sf. Maria), Societăţ i i " Principele Mircea " fi indu-i fixate zi lele de 23 - 24 apri l ie 1 9 •

Astfel că, în fiecare an, Societatea a organizat cheta, având ca scop strângerea de fonduri .

Pe 4 apri l ie 1 934 .. v icepreşedinta ei, Lia Brătianu apelează la conducerea judeţu lu i . , cu călduroasa ri!Răminte de a binevoi a primi sâ organizati - in folosul operei Majestâ(ii Sale Regina - cheia şi in cuprinsul .!ude(ului Dvs.

V 'am ji profimd recunoscători dacă şi de data aceasta ne vom bucura de .1prţjinul Dvs. , atât de pretios.

Ne permitem totodată - a vă trimite prin poştă medalioanele de chetă.

A vând in vedere şi convingerea Domnule Prefect, că ve(i fi alături de noi in opera de ocrotire a tineretului , pe care o urmărim vă rugăm a primi odată cu viile noastre mul(umiri, expansiunea sentimentelor noastre cele mai alese · · 10.

1" ldem .. fond Prefectura Judeţu lui Putna, dosar nr. 1 04 1 1 932, f. 4. 1 ' ' Ibidem.

�o lhit!em. dosar nr. 98 1 1 934, f. 1 6 . 1 84 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


În vederea răspândiri i cunoştinţelor de igienă şi educaţie Societatea . . Principele Mircea " a întemeiat şi şcoli de . . Surori de Ocrotire sub inalta Preşiden{ie a Reginei Maria " �1.

Se precizează că . , Surorile fac legătura Între Şcoală, Biserică, Serviciul Sanitar şi Familie " 22.

Înfi inţate în toamna anului 1 930, Liceul Sanitar şi Institutu l Surori lor de Ocrotire · d in Bucureşti ., după modelul celor din străinătate, pregătesc elemente pentru organizarea sanitară modernă .... . . " 'J l a {aru noastre - · .

Se face apel la conducerea judeţului în vederea prim irii de eleve la Liceu şi ! a Institut. pentru ca părinţii doritori să poată da fi icelor lor posibi l itatea de a avea o existenţă demnă şi frumoasă având în vedere că . . prof'esoratul şi alte cariere au divenit astăzi aproape o imposibilitate, dat fiind numărul mare de licen(iate, normaliste şi diplomate, părin(ii vor putea .fi multumiti. că prin noua organizare sanitară s 'a deschis posibilitatea unei cariere frumoase şi utile copilelor lor " :•.

Se mai precizează în Adresa ce poartă semnătura vicepreşed intei Li a Brătianu, către conducerea judeţului Putna că:

. , La acest Liceu se vor primi eleve care vor urma trei ani trecând apoi la Şcoala de Specialitate intitulată .. Şcoala Superioară a Surorilor de ocrotire " În care vor urma încă trei ani, eleve le .fiind interne " �5.

Se precizenă în Prospectul trimis de Societate că: " A. Se primesc absolvente ale cursului inferior de liceu cu

capacitate sau absolvente a IV clase Şcoală Normală. B. Vârsta dela 15 - 18 ani

� 1 Ibidem, dosar nr. 98 1 1 934. f. 1 6 . 22 Ibidem. �1 Ibidem, f. 42. 24 Ibidem. 25 Ibidem.


Maria Mihăilescu

C. Actele necesare: 1) certţficatul de studii şi adnotarea direc{iunei asupra calităţilor szţfleteşti

2) Extractul de naştere 3) Certificatul de nationalitate 4) Certificat medical 5) Actul de vaccin 6) Certi/icatul de moralitate din partea Comunei şi a

preotului " :r.. Ca urmare a absolviri i cursurilor, vor fi alături de medici în

opera de asistenţă socială, contribuind în cea mai mare măsură cu noţiuni le căpătate ş i mai ales cu sufletul format, la educarea poporului nostru şi la ridicarea nivelului lu i sanitar ş i moral � 7 •

Societatea " Principele Mircea ", de sub protecţia reginei Maria ş i cu aportul autorităţ i lor locale, s-a străduit ş i şi-a adus contribuţia la amel iorarea şi refacerea destinelor celor mulţi şi anonimi, după Războiul pe"ntru Întregirea Român iei .

�6 Ibidem, f. 43 . �7 Ibidem. 1 86 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

ASPECTE ALE FOCŞANILOR ÎN ANII DICTATURII CARLISTE ( 1938 - 1940)

Ramona Miron

Evoluţia v ieţii democratice d in Român ia a fost stopată, în 1 93 8, de insta larea regimului de autoritate monarhică, Regele devenind principalul factor decizional de pe scena pol itică, fapt urmărit de acesta încă de la reîntoarcerea în ţară, în 1 930.

Guvernul Goga - Cuza, format la 29 decembrie 1 937, nu a rezistat la putere decât 44 de zi le, netezind, astfel, drumul instaurării Dictaturi i Regale la 1 O februarie 1 938 . În fruntea Consi l iu lui de Miniştri a fost numit patriarhul M iron Cristea, cu scopul de a atrage Biserica în acţiunea de influentare a populaţiei în favoarea noului regim.

Într-o primă etapă, guvernul prezidat de M iron Cristea s-a preocupat de restabil irea ordini i şi institutionalizarea regimului de autoritate monarhică, în acest spirit fiind introduse cenzura şi starea de asediu, autorităţile mi l itare având dreptul de a face percheziţi i, s-a revocat convocarea corpului electoral, au fost numiţi noi prefecţi a leşi din rândul mi l itariior activi, s-a elaborat un nou pachet de legi de ord in politic, socia l , economic, administrativ ş i cu ltural 1 •

Astfel, în cursul luni i februarie 1 93 8, o comisie a e laborat textul noii Constituţi i , prin care, deşi era menţinut principiul potrivit căruia toate puteri le statu lui emană de la naţiune, precum ş i cel al separări i puteri lor în stat în realitate acestea au fost concentrate în mâna Regelui , care, conform art. 30, era declarat "capul statului". Spre deosebire de Constituţia d in 1 923 , noul act nu mai acorda

1 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu. Istoria românilor in secolul XX (1918 -

1 948). Editura Paideia, Bucureşti, 1 999, p. 344. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ramona M iron

prioritate puteri i executive, Parlamentu l, despu iat de principalele lui atribuţi i , devenind un organ decorativ 2 •

La 2 1 februarie 1 93 8, Prefectura Judeţu lui Putna a transmis Poliţiei Oraşu lui Focşani 800 de exemplare d in "Proclamatia M S. Regelui ( 'a rol II către (ară", pentru a fi afişate î n tot oraşul, c u scopul de a informa cetăţeni i despre menirea noii Constituţii şi anume "să aşeze temelii ma( .wlide şi mai drepte statului nostru şi să indrume viata obştească pe o cale mai sigură, mai liberă şi mai sănătoasă. Prin această nouă Constitutie se proclamă hotărât intâietatea natiunii. Se statorniceşte şi se lămuresc mai hine datoriile şi drepturile cetă(enilor'' 3 .

La 24 februarie 1 93 8, noua Lege fundamentală a ţări i urma să fie supusă votu lui cetăţeni lor, Poliţia având sarcina să vegheze ca "toale institu(iile publice şi localurile publice de orice jid să fie închise" 4, deoarece "În uceastă zi se va proclama un plebiscit către popor pentru aprobarea noii Constitutii'' 5. Această zi era considerată "o zi de sărbătoure natională" şi toţi cetăţeni i erau obligaţi să pmticipe la vot. Plebiscitul era programat să înceapă la ora 8 d imineaţa, odată cu tragerea c lopotelor la toate biserici le. comun icarea rezultatelor urmând a se face în aceeaşi zi, la Prefectura Judeţu lui Putna, până la orele 1 6 6.

Pentru acest even ;ment, în Focşani au fost organizate secţii de votare în următoarele puncte :

Secţia 1 - în localul Primăriei, din Bulevardul P. P. Carp, nr. 1 7

Secţia a I I-a - la Şcoala de Fete nr. 2 din Calea Cuza - Vodă, nr. 1 4

� Aron Petric (coord.) , Istoria României intre anii 1918 - 1981 . Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1 98 1 , p. 1 45 . ' Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare s e va cita: A.N . Yn.), fond Prefectura Judeţu lui Putna. dosar nr. 1 08 1 1 938, f. 62. � Ibidem, f. 65. 5 Ibidem . 6 Ibidem. f. 74. 1 88 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte ale Focşanilor în anii dictaturii carliste ( 1 938 - 1940)

Secţia a I I I-a - la Şcoala de Fete nr. 2 din strada Sublocotenent Botescu, nr. 6

Secţia a IV -a - la Şcoala Primară de Băieţi nr. 4, d in strada Regina El isabeta, nr. 1 2 Î .

Rezultatele plebiscitului d i n 24 februarie 1 938 , pentru oraşu l Focşani, au fost următoarele : alegători înscrişi pe l iste le electorale -567 1 , alegători votanţi - 433 1 , alegători "pentru'' - 4328 şi a legători

• . ." 3 K "tmpotnva - . La 26 februarie 1 93 8, Prefectura Judeţu lui Putna transmitea

către Ministerul de Interne o Dare de seamă. prin care autorităţi le centrale erau informate de modul cum s-a desfăşurat plebiscitu 1 . Conform acestui document. la 22 februarie 1 938. toţi pretori i , notarii şi primarii din judeţu l Putna primiseră instrucţiuni de pregătire a plebiscitu lui, au avut loc consfătuiri cu şefii de autorităţi de pe raza întregului judeţ, precum şi cu personalul corpului didactic secundar şi primar d in Focşani, s-au pavat străzi le, s-a arborat tricoloru l, iar "in judet domneşte liniştea, populatia îşi caută de treabă, nemaffiind agitată de oamenii politici" 9 •

Constituţia a fost promulgată la 27 februarie 1 93 8 şi publ icată în Mon itorul Oficial la 28 februarie 1 938 .

Conform unei Decizi i emise în luna martie de Ministerul de Interne, exclusivitatea editări i broşuri i "Noua Constitutie Regele Carol II " o dc t i nea Liga Pentru Un itatea Cu lturală a Tuturor Români lor, nicio a ltă editură nemaiavând acest drept.

De asemenea, Liga Pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor s-a preocupat şi de editarea unei variante de lux a acestei broşuri, scrisă pe hâ1tie velină, legată în pânză şi piele, care cuprindea, pe lângă textul oficial, ş i personalităţi le sub care avuseseră loc promulgarea şi punerea în aplicare a noului aşezământ constituţional . În acest sens, şi pn·fectului de Putna i se sol ic itase o fotografie . Bani i

7 Ibidem. f. 1 00 . s Ibidem. f. 1 1 2 verso. 9 Ibidem, f. 1 22 .


Ramona Miron

rezultaţi din vânzarea publ icaţiei cu noua Constituţie urmau să fie donaţi "Fondului Carol lf' 1 0 •

La 5 ma11ie 1 938. Prefectura Judeţu lui Putna a primit d in partea min istru lui de Interne Armand Căl inescu o Adresă prin care era argumentată semnificaţia· zilei de 24 februarie 1 93 8, precum şi impm1anţa regimului instaurat la 1 O februarie 1 938 :

"În ziua de 24 februarie, în ţară, s-a rostit Într-o desăvârşire libertatea asupra noii Constituţii. Pentru întâia oară în istoria vieţii noastre publice 92 % din Corpul Electoral a participat efectiv la vot. Pentru Întâia oară o consultare populară s-a de.�făşurat fără inregistrarea celui mai mic incident. Este, desigur, În primul rând meritul poporului nostru, care intr-un ceas istoric a găsit in sine Înţelepciunea trebuitoare. Noul regim instaurat la 1 0 februarie numind în fruntea judeţelor şi oraşelor ofiţeri şi magistrati de care sunt legate indisolubil noţiunile de autoritate, legalitate şi impartialitate a schimbat prin aceasta faţa administraţii/or noastre locale. De pretutindeni, toate ecourile care vin Ministerului arată că în urma acestei prefaceri au dispărut din Prefecturi şi Primării c/ientelele politice, iar functionarii pot presta nestingheriti serviciul lor" 1 1 •

Încă de la 1 7 februarie 1 938, în "Monitorul Ojiciaf' a fost publ icat Înaltul Decret Regal nr. 870, care obl iga funcţionarii publici să declare dacă au făcut politică, având la dispoziţie şapte zile pentru a demisiona din partide sau grupări pol itice 1 � . Până l a 6 martie 1 938, toţi funcţionarii urmau să depună jurământul după noua Constituţie n _

Tot de la Bucu;·(:şti, autorităţi le locale au primit d ispoziţii conform cărora la con.:lucerea primări i lor trebuiau să fie numiţi "oameni absolut nepilta(i, r:are nu au fost angajati în luptele trecute

1 0 ibidem, dosar nr. 6 1 1 1 93 8 , f. 65 . 1 1 ibidem. dosar nr. 44 1 1 938, f. 1 8 1 . 1 2 ibidem, dosar nr. 1 09 1 1 933 , f. 5 . 1 3 ibidem. f. 492 . 1 90 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte ale Focşanilor în ani i dictaturii carliste ( 1 938 - 1940)

de partid şi care :wl nu dea asţfel impresia vreunei reveniri În orice formă la vechile .\:tiiri'' 1 4 •

În fiecare comună a fost numit câte un primar ales din rându l demobil izaţi lor cu ce l ma i mare grad în armată sau d in rândul ofiţerilor în rezervă, care nu activaseră în organizaţii politice şi nu avuseseră cal itatea de primar în trecut. Pentru Focşani a fost a les în funcţia de primar magistratul M ihai l Ţincu, născut în anul 1 900, doctor în Drept, cai·e nu făcuse pol itică, iar în armată avusese gradu l de sublocotenent 1 5 .

La 30 ma11ie 1 93 8, Prefectura Judeţu lui Putna a înaintat Ministerului de I nterne Darea de seamă nr. 3 .908, în care era prezentată activitatea principalelor partide politice d in Focşan i. în perioada februarie - martie 1 938 .

Astfel , . ,partidul care s-a aruncat fătiş in luptâ" a fost cel Naţional - Ţărănesc, ai căru i membri au difuzat în judeţul Putna un d iscurs ţinut de Iu l iu Maniu la întrunirea Comitetului Executiv al partidului în ziua de 1 2 februarie 1 938 , precum şi o scrisoare adresată de acesta, patriarhului României, M iron Cristea. Pol iţia locală a reuşit să-I prindă pe cetăţeanul Cursband, care a declarat că a răspândit câteva astfel de manifeste. Persoanele care au primit astfe l de manifeste, au fost chemate la Poliţie pentru a le returna.

S-a suspectat că pe teritoriul judeţului Putna ar fi fost răspândite şi exemplare d in discursurile susţinute, în ziua de 1 2 februarie 1 938 , de N icolae Lupu şi Ion M ihalache. După cercetări făcute pe teren, Pol iţia nu a găsit niciun document de acest gen . În această Dare de seamă, se mai specifica faptul că uni i membri ai Pai1idulu i Naţional - Ţărănesc "Încercau să ră.\pândească ştiri contra regimului car/isi, având un aer provocator" 1 6 •

Acelaşi document mai nota faptu l că membri i Partidului

Totul Pentru Ţară au ezitat la început să voteze Constituţia, dar în

1 � lhidem. dosar nr. 4.:1 1 1 938 , f. 1 8 1 versa . 15 lhidem. dosar nr. 62 1 1 938, f 50, 57. 1 6 lhidem. dosar nr. 44 1 1 938 , f. 1 84 - 1 84 versa.


Ramona Miron

fi nal s-au pronunţat . ,penlnr'' . Începând cu 20 mat1ie 1 93 8, partidul şi-a reluat activ itatea. după o pauză de două săptămâni . În zi lele de sărbătoare. membri i Partidului Totul Pentru Ţară se întâ lneau la biserică, "cuvântul de w·dine fiind purtat din om în om" 1 7 • Mulţi d intre e i erau nenufl ;umiţi deoarece pe unele funcţii erau numite persoane care activaseră, <iaterior, în Partidul Liberal . Un exemplu în acest sens îl rep;·ezentau Camera de Comet1 şi I ndustrie şi Camera Agricolă, unde se considera că "s-au instalat persoane care nu au

. . . . . . , . 1 8 prest1g1u ŞI mc1 autonlate · .

Cât priveşte Partidul Naţional Liberal, acesta "nu ac/iva jâ(iş. însă lo(i oamenii săi de vază, zilnic, circulau pe ruta Bucureşli Focşani" 19 şi "când dij'en:ele numiri puneau oamenii partidului lor, aveau aerul că au lriumFII'" �0. Celela lte formaţiuni politice nu se manifestau în n iciun feL fi ind considerate ca şi inexistente.

Un alt factor care a contribuit la instituţional izarea nou lui regim a fost realegerca patriarhului Miron Cristea în fruntea noului guvern, după dem isia acestuia la 30 martie 1 938 . La 3 1 martie 1 938 , Prefectura Judeţu lu i Putna a transmis o Adresă către preturi, primării şi Chestura Pol iţiei Focşani prin care se aducea la cunoştinţă faptul că "prin liwlt Decret Regal nr. U/8 1 30 marlie 1 93/-/ s-a primit demisia guvernului şi !Îwlt Prea S. S. Dr. Miron Cristea Palriarhul României a j(Jst numit preşedinle al Consiliului de Miniştri şi însărcinat cu formarea noului guvern. Prin Înalt Decret Regal nr. 1 41 9 1 30 martie 1 938 au j(Jst numi(i minişlrii noului guvern" � 1 •

Tot în ziua de 3 0 mat1ie 1 93 8 a fost emis ş i Decretu l privind dizolvarea pm1idelor pol itice, acesta fiind unul d in obiectivele regimului carl ist. Cu acest pri lej, pe raza judeţul Putna a fost răspândit următorul manifest: ,,Am socoiif indispensabil să creem o stare de

1 7 Ibidem. f. 1 85 . I H Ibidem. 1 '' Ibidem. �o Ibidem. � 1 Ibidem. dosar nr. 1 06 / 1 9 l 8, f. 263. 1 92 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte ale Focşanilor în anii dictaturii carliste ( 1 938 - 1 940)

spirit nouă, eliberând pe toti de disciplinele strâmte impuse de grupuri sau partide. Ţara Întreagă a simtit nevoia unei ere de linişte şi pacificare a sufletelor" n. Decretul de d izolvare a pa1tidelor pol itice a fost urmat de o vehementă campanie împotriva acestora. concretizată în închiderea sed i i lor, confiscarea bunurilor sau suspendarea presei de partid .

O altă măsură iniţiată d e regimul monarhie a fost cenzurarea presei, prin Decizie Ministerială înfiinţându-se un Serviciu de Presă care avea următoarele atribuţ i i : centralizarea şi rezumarea informaţi i lor şi articolelor apărute în ziarele din Capitală şi d in provincie, transm iterea materialelor care Ulmau să fie publ icate, real izarea cenzuri i presei şi trim iterea de informaţi i către Societatea de Radio - Difuziune.

De asemenea, la toate prefecturile din ţară urma să se deschidă un Birou al Presei . care avea rolul de a selecta materialele înainte de a ajunge la tipografie 1' .

La 3 1 martie 1 938 , Serviciul Presei, condus de prim -procurorul mi l itar It. - col . Romulus Hottineanu, a transmis Prefecturi i Judeţulu i Putna un exemplar din broşura "lnstruc{iunile pentru executarea cenzurii puhlica{iilor streine". Două săptămâni mai târziu, autorităţi le putnene au confirmat primirea acestei broşuri, menţionând şi persoanele desemnate pentru controlul presei interne Ion M. Dimitrescu şi al celei externe - Constantin Tenov şi Petre Stanciu 14.

Instrucţiuni le prevăzute în broşură erau următoarele: 1 ) Biroul de Cenzură a presei străine verifica toată presa

străină de orice natură sosită în judeţ, fiind sub controlul Prefecturi i Judeţu lu i Putna

11 Ibidem. f. 277 verso. 13 Ibidem, dosar nr. 1 1 2 1 1 938 , f. 1 7 . 14 Ibidem. f. 28 - 29.


Ramona Miron

2) Acest birou funcţiona pe lângă oficiul poştal de reşedinţă sau chiar în incinta acestuia şi era condus de un de legat al Prefecturii, care era prezent în momentul desfacerii sacilor cu publ icaţi i străine

3 ) Publ icaţ i i le străine erau c lasate în trei categori i : a ) cele interzise a fi răspândite în ţară, care erau confiscate de

B iroul de Cenzură b) cele care' urmau a fi difuzate, după ce fuseseră verificate de

B iroul Central al Cenzurii din Bucureşti c) cele cenzurate de b irourile din provinci i 25 o

Dintre publicaţ i i le locale care au fost supuse cenzuru amintim: . ,Sentinela", "Mâna Mântui/oare", A o ,"26 gnco o

"Ghiocei", "Frământări Didactice", , ;Oastea Creştină" sau "Îndrumătorul

În anul 1 93 8, în j udeţul Putna existau şapte tipografii, d in care una la Adjud, una la Panciu şi cinci în Focşani ("Sentine/a" condusă de Tiţa Pavelescu, "Cartea Putnei" a lui Alexandru Alexandrescu, "Cultura" aflată sub patronajul lui 1. Jacobshon, "Gh. Do Mircea" condusă de Gheorghe Do Mircea şi tipografia " V. Nanu" care purta

1 o 1 o '7 nume e propnetaru u1 - o

Librării le şi depozitele de ziare din Focşani nu importau cărţi, reviste sau ziare de peste hotare, ci le procurau de la l ibrări i le d in ţară, unde erau deja verificate şi selecţionate: l ibrăria "Lumina" aducea reviste franţuzeşti de la Agenţia Română ,,Hachelle" din Bucureşti, depozitul de ziare "Gheorghe Duca" făcea comandă de ziare şi reviste germane la Cernăuţi sau la l ibrăria "Cartea Românească" din Bucureşti, iar l ibrăria " Vasile Go Grigoriu" apela la aceleaşi surse menţionate mai sus, pentru a procura reviste franţuzeşti ş i nemţeşti 280

25 Ibidem, f. 3 1 - 320 26 lbidem, f. 1 85 , 1 87, 1 89, 2 1 4, 2 1 9, 2340 27 Ibidem, fo 820 28 Ibidem, f. 1 46 0 1 94 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Un alt pas al regimului de autoritate monarhică 1-a constituit adoptarea unei noi reforme administrative, în vara anului 1 938 , prin care au luat fiinţă ţinuturile.

Astfel, au fost create 1 O ţ inuturi în fruntea cărora au fost numiţi rezidenţii regal i , care se bucurau de largi prerogative, iar .,principala lor sarcină era aplicarea hotărâri/ar guvernamentale, asigurarea ordinii şi liniştii publice în finutul respectiv 29.

Judeţu l Putna apat1inea de Ţinutul Dunărea de Jos, cu reşed inţa la Galaţi. Prin Îna ltul Decret Regal nr. 2920 1 1 93 8, pentru acest ţinut, a fost numit rezident regal V ictor Cădere, în cal itate de min istru plenipotenţiar, iar prin Înaltul Decret Regal nr. 292 1 1 1 93 8 a fost ales secretar general M ihail Mi loteanu 30. Ulterior, la 1 februarie 1 939, Victor Cădei·e a demisionat, istoricul Constantin C. Giurescu deven ind nou l rezident regal al Ţinutu lu i Dunărea de Jos 3 1 •

Pentru a scoate tineretul de sub influenţa legionari lor. la 1 5 decembrie 1 93 8 regimul carlist a emis un nou Decret - Lege. prin care era reorganizată Straja Ţării . aceasta devenind o organ izaţie de Stat, din care făceau pa1te băieţi ş i fete cu vârsta cuprinsă între 7 şi 1 8 ani, respectiv 7 - 2 1 ani . Comanda supremă o avea Regele, considerat "marele străjer", faţă de care toţi membrii erau datori să depună jurământul de credinţă. Deviza organizaţiei era .,Credinfă şi muncă. pentru (ară şi Rege" 32 .

Pe teritoriul Focşani lor, organizaţi i le străjereşti s-au remarcat prin desfăşurarea unei bogate activ ităţ i .

În octombrie 1 939, străjerii Liceu lui "Unirea" au comemorat şase luni de la decesul profesorului universitar Gheorghe Gh. Longinescu, organizând o pioasă comemorare la care au luat

�" Ţinutul Duncirea de Jos 1 4 august 1 938 - 1 iunie 1 939, Monitorul Oficial şi l mprimeri i le Statu lui . Imprimeria Centrală Bucureşti, 1 939, p. 1 46 . 30 A.N.Vn. , fond Prefectura J udeţu lu i Putna. dosar nr. 4 1 1 1 938. f. 7. 3 1 l dem, fond Primăria Oraşului Focşani , dosar nr. 1 00 1 1 939, f. 1 . 3� Ioan Scurtu. Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 3 52 .


Ramona Miron

cuvântul directorul l iceu lui, profesorul Ion Diaconu, profesorul Gheorghe Dimitriu, precum şi e levul Mironescu '·' .

La 20 apri l ie 1 940, inspectorul Mirescu şi comandantu l Cohortei Focşani, Dumitru Beldie i-au v izitat pe străjerii Liceu lui , .Unirea". Au fost inspectate bibl ioteca, sediul organizaţiei străjereşti, c lasele de curs, sala de tir, muzeul ş i sala de repetiţ i i a fanfarei l iceu lui . La aceast� întrun i re, profesorul Ion Diaconu a prezentat oaspeţi lor activ itatea desfăşurată de străjeri pe sectoare:

1 ) Fanfara l iceu lu i număra un număr de 70 de străjeri coordonaţi de profesorul D . Rădulescu, iar instrumentele folosite aveau o valoare de 200.000 lei

2) Societatea Spottivă a Străjeri lor cuprindea trei secţiuni : fotbal, volei şi baschet şi era condusă de profesorii N icolae Grigorescu şi Eftimie Costeniuc

3 ) Societatea Şti inţifică de F izică şi Chimie organiza şed inţe publice săptămânale conduse de profesorul Vasile Bălănescu

4) La Cercul de Aero - Modele activau 22 de străjeri instru iţi de P. Codrescu

5) La Şcoala de Tir erau înscrişi toţi elevii cursului superior, avându-i ca instructori pe comandanţi i N icolae Grigorescu, Eftimie Costeniuc, C. Cocea şi Gheorghe Chiriac

6) Şcoala de Propagandă Culturală, condusă de profesorii Gheorghe Dimitriu şi Gheorghe Popescu (preot), şi-a extins activ itatea atât în cartierele mărginaşe ale Focşanilor, dar şi în restul judeţulu i Putna

7) Cercul Agricol număra 36 de străjeri, conduşi de profesorii Dumitru Popa şi Dumitru lanchevici

8) Cercul F i latel ist era condus de profesorul Spiridon Lăduncă, având un efectiv de 20 de străjeri

9) Societatea de Desen Tehnic, condusă de profesorul Alexandru Plopăcenel.

33 . . Focşanit'. Anul 1, Nr. 1 5 , Duminică, 1 5 Octombrie 1 939, p . 4. 1 96 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte ale Focşanilor în ani i d ictaturii carliste ( 1 938 - 1 940)

La finalul vizitei s-a coborât pav i l ionul naţ ional, moment la care a asistat şi întregu l corp profesoral 3� .

La 26 mai 1 940. a avut loc, la Liceul Industrial de Fete. solemn itatea străjerească a depuneri i jurământu lui, la care au participat corpul profesoral, în frunte cu profesoara Belcescu, d irector al l iceului. comandantul Tenescu şi un public numeros. S lujba a fost oficiată de preotul C iută, iar evocarea zilei a fost ţinută de Natalia Giurgea. Ceremonia a fost urmată de un program de jocuri şi

. � . 15 corun romaneştt · .

În vara anulu i 1 940, Legiunea de Străjeri Putna şi Societatea "Principele Mircea" au organ izat un ceai dansant sub patronajul generalului S ion şi al colonelului 1 . Petrescu (prefectul judeţu lu i ) . Suma adunată cu ocazia acestui eveniment ( la care au partic ipat personalităţi atât din Focşan i, cât ş i d in restul judeţu lui Putna) a fost de 200.000 lei . Banii adunaţi în urma acestui even iment au fost folosiţi pentru ajutorarea concentraţi lor 36.

La sfârşitul anu lui 1 93 8, rezidentul regal al Ţinutului Dunărea de Jos a cerut autorităţi lor putnene să pună la d ispoziţia unităţi lor străjereşti terenuri virane pentru a fi amenajate şi folosite, cu scopul asigurării desfăşurări i unei bune activităţi 37.

Din in iţiauva rezidentulu i regal Constantin C. G iurescu s-au înfi inţat la Soveja trei tabere străjereşti, aparţinând Legiun i lor de Străjeri Putna şi lsmai l . Cele trei tabere au fost inaugurate, la 1 5 iul ie 1 939, în prezenţa rezidentu lu i regal, a prefectu lu i judeţului Putna, Alexandru Cristescu, a profesorulu i N icolae Rădulescu, a primarulu i Focşani lor, Ştefan Dimitriu ş i a ajutorilor de primar, Romulus Negrutz şi maioru l Cojocaru . După inspectarea taberelor, s-a înălţat pav i l ionul

34 Ibidem, Anul I l , Nr. 40. Duminică, 28 Apri l ie 1 940, p. 4 . 351bidem, Anul l i . Nr . 44 , Duminică, 2 Iun ie 1 940, p . 2 . 3 6 Ibidem. Anul l i , Nr. 50 , Dum in ică, 21 Iu l ie 1 940, p. 4 . 3 7 A.N.Vn. , fond Prefectura Judeţului Putna, dosar nr. 4 1 1 1 938 , f. 287.


Ramona Miron

şi au luat cuvântul profesoru l Ioan FI01·ea, comandant al Legiuni i de Străjeri Putna, prefectul judeţu lu i Putna şi rezidentul regal Js .

În 1 939, comanc)antu l "Străjii Ţării" l-a informat pe rezidentu l regal despre faptu l că "dţjeri{i indivizi mişună prin oraşe şi cutreeră satele şi În numele "Străjii Ţării " răspândesc şi vând căr{i, broşuri, reviste, ziare, contractează abonamente şi plasează diverse reclame comerc'iale. În qfară de cărtile expuse În librării, literatura străjerească se distribuie numai de unită{ile străjereşti, orice altă persoană fără autorizatie de la Comandament neavând voie să practice comert clandestin, putând deforma imaginea acestei organizatii. Sub masca broşurilor străjereşti se strecoară ziare, diverse scrieri, reclame care pot deforma ideologia şi scopul institutiei prin scrieri vătămătoare, subversive şi dăunătoare sigurantei Statului şi ordinii publice" w_

Prin Îna ltu l Decret Regal nr. 432 1 / 1 5 decembrie 1 938 , publicat în "Monitorul Oficial" nr . 293 1 1 6 decembrie. a luat fiinţă unica organizaţie pol itică, contro lată direct de regele Carol al I I - lea, Frontul Renaşteri i Naţionale (F .R.N .), care în vara anului 1 940 s-a transformat în Partidul Naţiuni i . În Frontul Renaşteri i Naţionale se puteau înscrie toţi cetăţeni i români care împl in iseră vârsta de 2 1 de ani, iar orice altă act iv itate pol itică desfăşurată de către aceştia era considerată clandestină 4 0.

În concepţia reg'� lu i Carol al II - lea, această organ izaţie pol itică se dorea a fi o rep l ică la M işcarea Legionară, pe care, d in cauză că nu reuşise să ş i-o subordoneze. a scos-o în afara leg i i . După înfiinţarea Frontu lu i Renaşterii Naţionale, foarte mulţi oameni ş i-au exprimat adeziunea, aceasta reprezentând a doua manifestare de ataşament a poporu lu i (după plebiscitul din februarie 1 93 8) faţă de noua stare instaurată de Re.�e .

n "Focşanii', Anul l , Nr. 2, Duminică, 1 6 Iul ie 1 939, p. 4. J9 A.N.Yn., fond Prefectura Judeţului Putna, dosar nr. 4 1 1 1 938 , f. 290. �o Ibidem, dosar nr. 1 06 1 1 938 , f. 298. 1 98 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte ale Focşanilor în ani i dictaturii carliste ( 1 938 - 1 940)

Structurile m i l itare ale F rontului Renaşterii Naţionale erau Gărzi le Naţionale, r.u sarcini precise precum propaganda, informarea, asigurarea ordin i i în interiorul partidului şi colaborarea cu alte instituţi i ale Statu lu i . Garda Naţională avea rolu l de a propaga doctrina pol itică a Frontu lu i către toate categori i le socia le, ocupându-se, totodată, ş i de a lte aspecte ca: întărirea conceptului de fami l ie ca celulă socială, crearea unei vieţi sp irituale prin dezvoltarea credinţei creştine şi propăşirea materială prin obligativitatea şi cinstirea munc i i , precum şi spiritul de jertfă pentru Tron şi Ţară. Garda Natională informa organele Frontului cu privire la starea de spirit d in \arii �i la problemele de interes obştesc, proteja toate manifestări le organizate de Front şi colabora cu autorităţile c ivi le şi mi l itare în vederea pregăt irii populaţiei civi le pentru apărarea pasivă împotriva atacuri lor aeriene. Pe timp de război, membrii nemobil izaţi ai Gărzii Naţionale trebuiau să colaboreze cu organele mi l itare pentru menţinerea ordin i i ş i siguranţei publice.

La 1 6 iu l ie 1 939, la Şcoala Primară de Băieţi nr. l din Focşani, a avut loc o adunare a Gărzilor Naţionale Putna, care îşi aveau sed iul în incinta Prefecturi i Judeţu lu i Putna, la camera 34 4 1 , ocazie cu care comandantul Gărzii Naţiona le a judeţului Putna, Alexandru Bute a prezentat, printre a ltele, criteri i le de selecţionare a celor care doreau să devină membri, conform Regulamentu lui Gărzi i Naţionale, publicat în "Monitorul Oficial" nr. 95 1 1 939 . Pentru a fi selecţionaţi, doritorii trebuiau să fie membri ai Frontu lui Renaşterii Naţionale, să aibă cel puţin 23 ani şi să fie ştiutori de carte 4 2 •

Period ic, se organizau adunări ale Gărzilor Naţionale din Focşani, cu ocazia cărora se d iscuta despre importanţa Frontu lu i Renaşterii Naţionale, despre obligaţ i i le ce le reveneau membrilor Gărzi i , care, ulterior, a mod ificat regu lamentul de înscriere, fiind acceptate şi persm:;1ele trecute de 60 de ani (doar bărbaţi sănătoşi ş i fără defecte fizice).

4 1 "Focşanit', Anul l . Nr. 9, Dumin ică, 3 Septembrie 1 939, p. 3 - 4. 42 Ibidem, Anul ! , Nr. 2, Duminică, 1 6 I ul ie 1 939, p. 3 .


Ramona Miron

Întrunirile Gărzi i Naţionale vizau şi alte aspecte, precum: specula din comerţu l focşănean, educaţia, activitatea echipelor care însoţeau comisi i le numite de Primăria Oraşului Focşani , pentru a cerceta în teren situaţia concentraţ i lor şi a fami l i i lor sărace etc. 43 .

Avocatul şi deputatul în Adunarea Naţională, Petre Băeşu, a fost ales în funcţia de preşedinte al Frontului Renaşterii Naţ ionale Putna 4 4 , .,depunând o persistentă strădanie, animând şi observând operafiunile alegerilor de membri" 45 pentru organizarea cadrelor acestei organizaţi i din judeţu l Putna.

La 9 mai 1 939, a fost decretată o nouă Lege Electorală, care detal ia prevederi le Constituţiei, drept de vot având numai ştiutorii de ca1te. În luna iunie 1 939, s-au desfăşurat alegeri le pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat, la care au pa1ticipat numai candidaţ i i propuşi de Frontu l Renaşterii Naţionale, victoria fi ind adjudecată, normal, de Frontul Renaşterii Naţionale. Rezultatele a legerilor au fost următoarele: la categoria ocupaţii intelectuale cele mai multe voturi le-a adunat Micioara E. George din Focşani, la come11 şi industrie a câştigat Vasile Antonescu, tot din Focşani, iar la agricu ltură primul c lasat a fost viticultoru l Gheorghe V . Apostoleanu, din zona Panciu Tecuci . Deputaţi i şi senatorii aleşi erau obl igaţi să depună jurământul de credin\ă faţă de Rege şi să poarte uniforma Frontului Renaşterii Naţionale, conform unui Decret emis la 3 iunie 1 939 4c..

Între anii 1 93 8 - 1 940, viaţa cu lturală a Focşani lor a fost bogată în evenimente organ izate de d iverse instituţi i de profil, precum : Căminul Cultural "Regina Elisabeta", Căminul Cultural " Unirea", Fundaţi i le Culturale Regale, Asociaţia de jocuri şi cântece româneşti "Hora Unirii", Societatea Culturală "Dante Alighierf', Liga Culturală - Secţia Focşani, Asoci?.ţia Culturală a Femeilor Evreice, B ibl ioteca

4J Ibidem. Anul 1, Nr. 1 7. Duminică, 29 Octombrie 1 939. p. 2 . 4 4 Ibidem. Anul I l , Nr. 32, Duminică. 25 Februarie 1 940. p. 1 . 45 Ibidem, Anul l i , Nr. 42, Duminică, 1 9 Mai 1 940, p. 3 . 4 6 A.N.Vn. , fond Prefectura J11deţului Putna . dosar nr. 9 6 1 1 939, f. 294 - 295. 200 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte ale Focşanilor în ani i dictaturii carliste ( 1 938 - 1 940)

Publ ică şi Teatrul Comunal "Maior Gheorghe Pas/ia", Căminul Cultural , ,Duiliu Zunţfirescu" 41 .

În primăvara anului 1 93 8, sala Teatru lui "Maior Gheorghe Pa.�tia" a găzduit o reprezentaţie susţinută de artistul Teatru lu i Naţional Bucureşti, Ion Brezeanu, care se afla într-un turneu cultural -artistic cu ocazia împl iniri i a 50 de ani de activitate 4 K .

La 5 ianuarie 1 939, Teatrul Naţional a venit la Focşani cu piesa , ,Hamlet", d in distribuţie făcând parte şi artistu l Ion Manolescu, iar la 1 2 februarie 1 939, Marioara Ciuski ş i Elena Zamora au pus în scenă piesa "Opt la zero în.finaf' 49.

În martie 1 939, actorii Teatrulu i Naţional Bucureşti au prezentat la Focşani piesa "Patima roşie". În aceeaşi lună a anului 1 939, au urcat pe scena Teatru lui "Maior Gheorghe Pastia" şi actorii Teatru lui ,.,Alhambra" din Bucureşti, care au jucat în comedia , , Vulturul Mărit', cu participarea marelui actor Grigore Vasi l iu Birl ic50 .

La 4 noiembrie 1 939, la Teatru l munic ipal a fost pusă în scenă piesa "Paianjenuf'. în memoria regretatu lui A. Herz 5 1 •

O a ltă reprezentaţie gustată de publ icul focşănean, la 2 1 decembrie 1 939, a fost " Titanic Vals", în rolul principal fi ind Tudor Muşatescu 5} .

Nu de puţine ori, publicul focşănean a fost invitat la concertele cu piese c lasice susţinute fanfara Regimentului 1 O Dorobanţi Putna, sub bagheta d ir ijoru lu i căpitan Prisecaru 5� .

În cursul anului 1 93 8, prefectu l judeţu lu i Putna, colonelul Ion Arbore, a reluat iniţiativa, începută încă d in 1 932, de a ridica un bust scri itoru lui Dui l iu Zamfirescu. Statu ia a fost opera sculptorului

47 Ibidem, dosar nr . LI. J 1 1 938 , f. 60 - 6 1 . �8 Ibidem, dosar nr. I l O 1 1 938 , f. 1 20 . �q A.N.Vn. , fond Pri111ăria Oraşului Focşani, dosar nr . 90 1 1 939, f. 6, I l . 50 Ibidem , f. 52 , 63. 5 1 "Focşanit', Anul ! . Nr. 1 7, Duminică, 29 Octombrie 1 939, p. 4. 52 A.N.Vn. , fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 90 1 1 939, f. 1 50 . 53 "Focşanit', Anul l , Nr. 9, Duminică, 3 Septembrie 1 939, p . 2 .


Ramona Miron

Ion Ja lea, iar costurile real izării acesteia s-au rid icat la 1 00.000 lei . Această operă de at1ă, din bronz patinat, a fost dezvelită la 1 6 octombrie 1 93 8, în prezenţa unui public numeros format din membri a i fami l iei ş i d iferite personal ităţ i : Henriette N . Lenguceanu, Mariana Zamfirescu Rarincescu, Catrina Remer, Maricela Zamfirescu, Elena Zamfirescu, Gabriela Mincu, Ştefania Remer, Laura Zamfirescu: Eliza l. M incu, Marieta S lăvescu, M işu Bogdan, Marin S imionescu - Râmn iceanu, N. Z. Vasi l iu , Ion Marin Zaharia, Ion Pi l lat, Grigore Tancu, Tzigara - Samurcaş etc. În timpul ce lui de - Al Doilea Război Mondial, bustu l din bronz a d ispărut şi abia după 1 954 a fost reaşezată o copie, în Grădina Publică 54 •

Subsecţia de coPferinţe a Fundaţi i lor Culturale Regale, condusă de profesorul lor: D iaconu şi prim - procurorul Gheorghe Tatulescu, a ţinut în ziua de 28 martie 1 940, cea de a 49 - a reuniune, la care a pat1icipat profesorul universitar George Fotino, cu tema "0 boieroaică din vremea renaşterii româneşt - Zinca Golescu".

Tot în luna martie 1 940, Căminul Cultural "Duiliu Zan!firescu" a organizat o şezătoare l iterară intitulată "Şezătoarea primăverii", la care au patticipat scriitori grupaţi în jurul rev istei " Universul literar'·. Evenimentul a avut loc la Teatrul Comunal "Maior Gheorghe Pa.�tia'', luând cuvântu l personalităţi marcante ale l iteraturii române, precum: Mircea El iade. N icolae Crevedia, Theodor Scarlat, V irgi l Carianopol, Mate i A lexandrescu, Emi l Bolta, Radu Gyr, Ştefan Baciu etc . Bani i adunaţi în urma acestui eveniment au fost viraţi în contul fondului de ajutorare a concentraţi lor.

La 9 iunie 1 940, a avut loc, în localul Şcol i i Primare de Băieţi nr. 4, adunarea generală a Căminului Cultural "Regina Elisabeta", pri lej cu care profesorul Spiridon Lăduncă a menţionat faptu l că chiar dacă "din cauza vremurilor tulburi activitatea Căminului Cultural a trebuit să .fie cu mult mai restrânsă decât in a/fi ani, delegatia

54 A.N.Vn. , fond Prefectura Judeţului Putna, dosar nr. 1 32 1 1 93 8, f. 28, 36. 202 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


permanentă a organizat o serie de şezători culturale şi artistice care au fost mult gustate de public" 5 5 .

În luna april i e a anului 1 940, Min isteml de Interne a transmis Prefecturii J udeţului P utna, ca prin organele sale subalterne să dea ordine "tuturor trupelor şi înjghebărilor teatrale particulare şi În special celor minoritare, ca la sfârşitul spectaco/elor, executarea imnului regal să aibă loc deîndată după terminarea reprezenta(iei, cu cortina ridicată şi cu tofi artiştii care au luat parte la ultimul tablou, iar textele pieselor din orice categorie, odată aprobate de Direcţia Generală a Teatre/ar şi Operelor Române, urmează a fi executate Întocmaifără îngăduinţa de a se introduce nimic ulterior" 56.

Un alt aspect care frământa autorităţile focşănene l-a reprezentat problema edi l itară cu care se confrunta oraşul de pe M ilcov.

Ziaml "Focşanii" nota la 1 6 iulie 1 939, faptul că "de 20 de ani nu s-a făcut nimic in acest târg . S-au intors doar pietrele de pe străzi şi s-a aşternut pietriş pe ici, pe colea" .51

Oraşul avea 204 străzi cu o l ungime totală de 74 km, din care şoseluite 43 de km, fără şosea 5 km, cele pavate cu piatră cubică însumau 3 km, iar străzi le cu bolovani măsurau 23 km. La cei 74 de km de dmmuri existau doar 20 de căruţe care adunau gunoiul mcnajer, numărul acestora fiind insuficient ş i din această cauză Focşani i sufereau d in p unct de vedere sanitar. Se spera ca primarul Ştefan Dimitriu, secondat de Romulus Negrutz şi Ion Romanoaie, să schimbe aspectul oraşulu i .

Evenimentele de pe scena politică românească s-au precipitat în cursul anului 1 940, cedarea Basarabiei ş i a Nordului Bucovinei, a Cadri laterului , precum şi acceptarea Dictatului de la Viena au determinat fa l imentul regimului de autoritate monarhică şi la

55 "Focşanii", Anul l i , Nr . 47 , Duminică, 23 I unie 1 940, p. 3 . 5 6 A.N. Vn . , fond Prefectura Judeţu lu i Putna, dosar nr. I l O 1 1 93 8 , f. 98 . 5 7 "Focşanii", Anul 1 . Nr . 2, Duminică, 1 6 Iu l ie 1 939, p . 1 .


Ramona Miron

6 septembrie 1 940, regele Carol al l i-lea a lansat un Apel către români prin care îşi anunţa abdicarea.

Deşi restrânse la o perioadă scurtă de timp, atât cât a durat momentul d ictaturii regale în istoria naţională, mărturi i le documentare şi arh iv istice de mai sus capătă, pe de o parte, o semnificaţie particulară, pe de a lta, una generală.

O semnificaţie particulară, pentru că acestea schiţează adoptarea şi adaptarea organelor administrative locale la noua ş i inedita stare politică în care intrase România între an i i 1 93 8 - 1 940.

O semnificaţie generală, pentru că probează faptul că şi oraşul Focşani s-a înscris în coodonatele definitorii ale momentului, ca încă unul din argumentele cu care se poate opera în reflectarea istoriografică a României Î'l t impul d ictaturii regale.


ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA GĂRZII NAŢIONALE A FRONTULUI RENAŞTERII

NAŢIONALE DIN JUDEŢUL PUTNA

Gheorghe Miron

La 1 O luni după instaurarea d ictaturii regale prin lovitura de stat de la 1 O februarie 1 93 8, în urma căreia guvernu l condus de patriarhul M iron Cristea a fost adus la putere, obiectivele regelui Carol al l i - lea nu erau împl inite.

Răfuiala cu Garda de F ier era mai crâncenă ca oricând, iar vech i le partide pol itice, desfiinţate, cont inuau totuşi să existe. Crearea unui partid politic care să d irijeze viaţa de stat şi să facă o legătură între puterea politică şi mase devenise, pentru d ictatura regală, o necesitate ' .

La 1 6 decembrie 1 938 , prin Decret Regal, a fost înfiinţat Frontul Renaşteri i Naţionale, unica organizaţie pol itică în stat, având ca scop "mobilizarea conştiinţei naţionale in vederea Întreprinderii unei acţiuni solida."e şi unitare româneşti de apărare şi propăşire a Patriei şi de consolidare a Statului" � . Frontul nu era conceput ca un partid de tip clasic, c i se dorea a fi o m işcare, nu era reprezentantul unor grupuri de interese, al unei clase, ci reprezenta interesele colective ale Statului ş i ale naţiuni i însăşi . El avea drept sarcină formarea de noi el ite, era fundamentul vi itoarelor aşezăminte parlamentare, administrative şi profesionale, care, în timp, trebu iau să consol ideze regimu l . Orice a lt tip de activitate politică era considerată dăunătoare statului , iar autorii ei trebuiau pedepsiţi cu degradarea

1 Al. Gh. Savu, Dictatura regalci (1938 - / 940), Editura Politică, Bucureşti. 1 970, p. 1 92 . 2 Monitorul Oficiul nr. 293 1 16 decembrie 1 938 , p. 5 .972. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

civică între doi şi cinci ani 3. Autorizaţia de funcţionare a Frontu lui Renaşteri i Naţionale se acorda de către Ministerul Justiţiei, la solic itarea scrisă a unui număr de 25 de persoane, d intre care cel puţin 20 trebuiau să aibă cal itatea de actual i sau foşti min iştri ş i subsecretari de Stat.

Consi l ierii regal i deveneau membri de drept ai Frontu lui , iar toţi românii care împl iniseră vârsta de 2 1 de ani, cu excepţia mi l itarilor activi şi a magistraţilor, aveau dreptul să se înscrie 4 • Frontul Renaşterii Naţionale era format de un număr de 57 de personal ităţi polit ice, printre care amintim : Petre Andrei (P .N .Ţ.), Constantin Angelescu (P.N.L . ), Lucian B laga (P.N.C .), Sebastian Bornemisza (P.N .L.) , Ioan Bujoiu (Liga Antirevizion istă Română), M itiţă Constantinescu (P.N .L.), Si lviu Dragomir (Partidul Naţional Agrar), Ioan Flueraş (P .S .D. ), Grigore Gafencu (P .N .Ţ.), Constantin Garofl id (Liga Agrară), M ihai l Ghelmegeanu (P.N .Ţ.), Eftimie Gherman (P.S .D . ), Constantin C. Giurescu (P.N .L. Gheorghe Brătianu), Iu l iu Haţieganu (P.N .Ţ.), Alexandru Hodoş (P.N .C . ), V ictor Iamandi (P .N.L .) , Constantin Rădulescu - Motru (P .N .Ţ.), V iorel V. Tilea (Frontul Românesc ) . Cu excepţia legionarilor ş i a comunişti lor, toate partidele şi curente le pol itice din ţară s-au regăsit în Frontul Renaşteri i Naţionale . Au aderat la Front şi Comunitatea German i lor din România şi cea a Magh iari lor, denumiri sub care activau partidele minorităţilor respective 5 . Iu l iu Maniu, Ion Mihalache, dr. Nicolae Lupu şi Constantin 1 . C.. Brătianu au refuzat să îmbrace uniforma Frontu lui Renaşteri i Naţioaale şi nu au participat la lucrările nou lui Parlament, deschis la 7 iunie 1 939 .

Referindu-se la noua formaţiune pol itică, Iu l iu Maniu aprecia: "Partidul unic este un conglomerat hibrid, lipsit de program şi crez politic. E.ste o crea(ie artificială la care a aderat un grup eteroclit,

J Florin Mii l ler, Metamotfo::e ale politicului românesc. 1 938 - 1 944, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006, p. 1 99. 4 Ibidem, p. 200. 5 Ibidem, p. 220. 206 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind activilatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Pulna

mâna/ de considera(iuni oportuniste. precum şi unii care au că::ut În cursă" 6

Menit să creeze un suport pol itic propriu al d ictaturii regale, pa1tidul preconizat în decembrie 1 93 8 apărea ş i ca un mij loc important de dezmembrare în fapt a vechi lor pa1tide pol itice, prin recrutarea de cadre şi membri ai acestora 7 •

Frontul Renaşteri i Naţionale se înfiinţase pentru ca întreaga naţiune, manifestând conşti inţă de neam, să acţioneze în vederea dezvoltării şi apărării statulu i român. Frontul era condus de un Consi l iu Superior format din 1 50 membri, un Directorat a lcătuit din 30 de membri ş i trei secretari genera l i . În septembrie 1 939 a fost înfiinţat şi postul de min istru al Frontului Renaşteri i Naţionale, funcţia revenind lui Constantin C. G iurescu 8.

În ceea ce priveşte problema alegerilor parlamentare, a a legerilor administrative ş i profesionale, toţi candidaţi i proveneau din rândul Frontu lui .

La 20 ianuarie 1 940, Carol a l I I - lea a d ispus reorganizarea Frontu lui Renaşteri i Naţionale înfiinţând funcţi i le de preşedinte, vicepreşedinte şi 5ecretar general ş i inaugurând principiul alegeri i organelor de conducere la nivel central şi regional . Trei zi le mai târziu, d in ord ;nu l său, Alexandru Vaida - Voevod devenea preşed intele Frontului, Gheorghe Tătărescu vicepreşedinte şi Constantin C. G iurescu secretar general . Şefii ţărănişti lor ş i l iberal i lor, Iu l iu Maniu şi Constantin 1. C. Brătianu, au respins în continuare colaborarea cu Regele, protestând faţă de pol itica acestuia. Doar Ion M ihalache va accepta, l a 1 7 apri l ie 1 940, să devină consil ier regal9 .

6 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XY ( 1 918 -1 9.:/8). Editura Paideia, Bucureşti. 1 999, p. 352. 7 Al . Gh. Savu, op. cit . . p. 1 93 . 8 Ioan Scurtu, Gheor6he Buzatu, op. cit., p . 352. 9 Ibidem, p. 355.


Gheorghe Miron

Organi smul m i litar ataşat Frontulu i era Garda Naţională, care avea atribuţii legate de propagandă, i nformare, asigurare a ordinii în interiorul partidu lu i şi colaborare cu alte instituţii ale statului . Garda Naţională trebuia să propage în toate straturile sociale doctrin a politică a Frontulu i , întărirea famil ie i c a celu lă socială, crearea unei v ieţi spirituale prin dezvoltarea credinţei creştine şi propăşirea materială prin obÎigativitatea şi cinstirea munci i , precum şi spiritul de jertfă pentru Tron ş i Ţară. Garda Naţională informa organele Frontu lu i cu privire la starea de spirit d in ţară şi la probl emele de interes obştesc, proteja toate manifestăril e organizate de Front şi colabora cu autorităţi le civile şi mi l i tare în vederea pregătiri i populaţiei c iv i le pentru apărarea pasivă împotriva atacurilor aeriene. Pe timp de război, membri i nemobi l izaţi a i Gărzii Naţionale trebuiau să colaboreze cu organele mi l i tare pentru menţinerea ordin i i şi siguranţei publice.

În fruntea Gărzi i Naţionale, conform Regulamentulu i specia l de funcţionare, se afla un general - comandant, numit prin Înalt Decret Regal dintre foştii genera l i ai armatei , distinşi în cariera mil itară, pe baza propunerii Directoratului Frontulu i Renaşteri i Naţionale 10.

Unităţi le Gărzi i erau dispuse teritorial în unităţi : săteşti , comunale, orăşencşti , de p lasă, judeţene şi munic ipale . Acestea erau conduse de comandanţi numiţi dintre membri i Frontulu i , care se bucurau de prestigiu , de preferinţă ofiţeri în rezervă.

Comandantul Capitalei şi comandanţi i de ţinut şi j udeţ erau numiţi prin Înalt Decret Regal 1 1 • Elementele care compuneau unităţi l e Gărzi i erau de două fel uri : elemente la dispoziţie ş i e lemente de completare. Cele la dispoziţie reprezentau membrii care constituiau nucleele unităţilor, iar cele de completare, în caz de nevoie, sporeau numărul acestora. Înrolarea în unităţile de Gardă Naţională era benevolă, cu titlu provizoriu , rămânând definitivă după ce candidatul activa minim un an. Cei care aspirau la cal itatea de membru a l Gărzii Naţionale trebuiau să îndepl inească următoarele condiţi i : să fie valizi ,

1 ° Florin Mtiller, op. cit., p . 2 1 3 . 1 1 ibidem, p . 2 1 4. 208 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pri\'ind actil·itatea Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Putna

să aibă vârsta cuprinsă între 23 - 50 de ani , să fie ştiutori de carte şi să fi avut o bună purtare în societate.

Pentru servic i i le pe care membrii Gărzi i erau nevoiţi să le îndepl inească pe timpul în care erau sustraşi de la ocupaţi i le lor zi ln ice sau dacă pentru îndepl in irea unor sarcin i erau obligaţi să se deplaseze în afara local ităţ i i de reşed inţă. aceşt ia puteau primi o indemnizaţie, Garda Naţională având buget propriu. întreţinut din ven ituri le Frontu lu i .

Un ităţ i le Gărzi i Naţ ionale puteau fi înzestrate cu arme. Dreptul de a exploata fabricarea, imprimarea şi desfacerea insignelor, emblemelor, medal i i lor, paftalelor şi drapelelor necesare membrilor F .R.N . şi Gărzii Naţionale, apa11inea în întregime acesteia 1 2 •

La începutul lun i i apri l ie 1 939, min istrul de Interne. Armand Căl inescu, a înşt i inţat Prefectura Judeţu lu i Putna că. în conform itate cu a11icolu l 32 din Regulamentul pentru înfiinţarea Frontu lui Renaşterii Naţiona le. se vor înfi inţa un ităţi de Gardă Naţională, , , intrunit actiunea de reKenerare morală şi na{ională Întreprinsă de F. R. N. trebuie să.fie sprijinită de un orKanism mcriliar. care să colaboreze la Împlinirea scopului urmărit de acesta, adică să lucreze pentru Înăl(area patriei prin Întărirea ideii na(ionale şi să lucreze pentru inăl(area familiei ca celulă socială'' 1 ' .

Urmând a fi constitu ită din e lemente cu o înaltă ţ inută morală, Garda Naţională trebuia să contribuie la ridicarea n ivelu lu i intelectual şi economic al întregi i populaţ i i , dând concurs tuturor instituţ i i lor care aveau acelaşi scop . Pe timp de pace, un ităţ i le de Gardă Naţională trebuiau să urmărească menţinerea discipl inei soc iale, iar în cazul mobi l izării să se ocupe de apărarea pasivă. venind în sprij inul autorităţi lor mi l itare ş i adm in istrative.

1 2 /bidem, p. 2 1 5 . n Arhivele Naţiona le Vrancea (în continuare se va c ita: A.N .Vn.). fond Garda N aţională a Frontu lu i Renaşterii Naţionale - Putna, dosar nr. 2 1 1 939, f. 34.


Gheorghe Miron

Fi ind un instrument pentru păstrarea ordin i i şi disciplinei în interiorul Frontu lui , Garda Naţională era forţa pe care acesta se sprij inea în toate manifestările lu i . Autorităţi le locale trebuiau să sprij ine înscrierea cetăţeni lor în Gardă, iar membrii acesteia aveau datoria să propage doctrina Frontu lui în rândul maselor popu lare.

În fruntea Gărzi i Naţionale d in judeţu l Putna a fost numit la 24 apri l ie 1 939, ·colonelul în rezervă Alexandru Bute. În vârstă de 57 de ani la acea dată, acesta era absolvent al şcol i lor mi l itare şi l icenţiat în Drept a l Facultăţii din Bucureşti, promoţia 1 9 1 O 1 4 • De-a lungul carierei sale m i litare, Alexandru Bute a primit mai multe d istincţ i i , între care: ,,Coroana României cu spade şi panglică" ( 1 9 1 8), "Coroana României" ( 1 925) şi "Steaua Româniet' ( 1 930) 1 5 •

Pentru echiparea unităţi lor de Gardă Naţională, la 1 3 april ie 1 939, generalul comandant al Gărzii Naţionale a informat Prefectura Judeţu lui Putna că a fost aprobată confecţionarea a 1 3 uniforme complete şi 40 de pieptare pentru fiecare oraş capitală de judeţ, în vederea defi lării la parada de 1 O Mai 1 939. Cum organizarea unităţilor de Gardă Naţională suferise întârzieri în întreaga ţară, d in diferite motive, numărul de uniforme corespundea nucleelor constituite în fiecare judeţ: o grupă formată d in 1 2 oameni ş i un şef în uniforme complete şi un pluton de 40 de persoane cu pieptare. Grupa cu uniforme complete era recmtată din rândul orăşeni lor, iar plutonul d in rândul locuitorilor comunelor rurale d in apropierea capitalelor de judeţ 1 0 •

La 1 9 apri l ie 1 939, tot pentru echiparea unităţ i lor de Gardă Naţională, Comandamentul Gărzi i Naţionale a comun icat Prefecturii Judeţu lui Putna că Monet5ria Naţională confecţiona ins igne şi pafta le. Ins igna emai lată, rotund5, pentru butonieră, se comercial iza cu preţul de 22 lei bucata, iar ins igna emai lată, ovală, pentru bonetă şi căc iu lă, costa 27 lei. Paftalele pentru centuri erau şi ele de două tipuri : paftaua

1� Ibidem, dosar nr. 1 1 1 939, f. 1 . 1 5 Ibidem, f. 86. 1 6 Ibidem, dosar nr. 1 O 1 1 939, f. 1 . 2 1 0 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind acti\'itatea Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Putna

presată, d in tombac patinat, la preţu l de 24 lei şi paftaua d in tombac aurit, având o cruce albastră, emai lată şi Stema Ţării apl icate pe ea, la preţul de 50 lei . Autorităţ i le publ ice, instituţ i i le particu lare, croitorii, comercianţ i i sau membrii Frontu lui Renaşterii Naţionale puteau procura aceste însemne direct de la Monetărie, cheltuiel i le legate de ambalare şi expediere fiind suportate de către aceasta, însă comanda trebuia să depăşească număru 1 de 400 de bucăţi 1 7 .

În oraşul Focşani, la parada organizată cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 O Mai, au defi l at 33 de membri ai Gărzii Naţionale. 1 3 în uniforme complete. iar 20 cu pieptare şi costume naţionale. Aceştia din urină erau din comunele Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Nereju şi V idra şi fuseseră transportaţi la Focşani cu autobuzele, pe cheltuiala Prefecturi i . Masa a fost servită la Legiunea de Jandarmi Putna, fiecare pa1tic ipant ach itând câte 1 7 lei 1 8 .

La paradă au pa1ticipat doar membri i Gărzii Naţionale, căc i cei ai Frontu lui nu aveau uniforme. Comandantul Gărzii Naţionale din Putna, colonelul Alexandru Bute, care n-a defi lat nic i el , neavând uniforma confecţionată, arăta în privinţa uniformelor, care erau foarte scumpe, că "cei mai multi membri caută a se orienta asupra calitătii postavului şi pretitlui. precum şi croitorii cei mai avantajoşi" 1 9 Defilarea a fost descrisă şi în ziarul "România".

Cum l ipsa de fonduri era simţită pe toate p lanurile, la 27 apri l ie 1 939, Comandantul General Gărzii Naţionale a solicitat prefectu lui judeţu lui ca, , ,pentru moment, să aprobati functionarea Comandamentului Gărzii Nationale din judetul Putna Într-una din Încăperile Palatului Administrativ" 20, urmând ca mai târziu. când mij loacele materiale o vor permite, să se achiziţioneze un local propriu, împreună cu mobi l ieru l aferent. Tot provizoriu, s-a cerut şi

1 7 A.N .Vn. , fond Prefectura Judeţulu i Putna, dosar nr. 97 1 1 939, f. 85 . I K l dem. fond Garda Naţională a Frontu lu i Renaşterii Naţionale - Putna. dosar nr. 1 O 1 1 939, f. 1 verso. 19 Ibidem. dosar nr. 8 1 1 939, f. 7 . 20 A.N.Yn. , fond Prefectura Judeţulu i Putna, dosar nr. 97 1 1 939, f. 99.


Gheorghe Miron

detaşarea unui funcţionar al Prefecturii la Garda Naţională, care să îndepl inească funcţia de secretar � 1 •

În ceea ce priveşte impactu l avut de Frontu lui Renaşteri i Naţ ionale şi Garda Naţională asupra oamenilor de rând, A lexandru Bute arăta, la 1 5 mai 1 939, pe baza informaţii lor primite, că o mare pa1te d in public era sceptică în priv inţa rezultatelor care erau preconizate. Cu toate că masele populare priveau cu simpatie ş i entuziasm spre singura organizaţie pol itică permisă de lege, nu exista încredere în ceea ce priveşte v i itoru l . Eşecul era pus pe seama l ipsei de lămuriri care nu fuseseră date oamenilor ş i datorită faptu lui că un mare număr de cetăţeni de toate vârstele şi categori i le soc iale fuseseră legionari sau simpatizanţi ai acestora.

Colonelul A lexandru Bute arăta că ,.oamenii aşteaptă de la membrii Frontului ca ei să se ridice asupra slăbiciunilor omeneşti şi, cu toate riscurile provenite de la minti josnice, să facă cuno.\·cute nelegiuirile şi neRlijen(ele obşteşti şi, odată cu aceasta, să apară măsurile evidente şi cut<'gorice ca legalitatea să ia fiinfă, iar interesele obşteşti să.fie sutisfăcute'' �� . Pe lângă acestea, populaţia era extrem de nemulţumită de diferitele taxe şi impozite locale, majorate de aproximativ trei ori faţă de cele din 1 93 8. care. împreună cu scumpirea produselor de primă necesitate. au făcut ca viaţa să fie mai costis itoare decât cea d in Capitală. Pentru captarea simpati i lor unui număr cât mai mare de persoane, având in vedere că omul de rând percepea v iaţa pol itică prin prisma economicului . colonelul Alexandru Bute a propus revizuirea taxelor ş i impozitelor locale în raport cu situaţ ia reală a fiecăru i cetăţean. mai ales că recensăminte fiscale nu se mai făcuseră de mai mulţi ani , iar veniturile nu mai corespundeau cu cele declarate anterior 23 .

� 1 Ibidem. �� A.N.Yn .. fond Garda Natională a Frontului Renaşteri i Naţionale - Putna, dosar nr. 3 1 1 939, f. 1 1 6 . �3 Ibidem. 2 1 2 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pril'ind actil'itatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

La 22 ma1 1 939, la inv itaţia Garnizoanei Focşani. Garda Naţională a judeţu lu i Putna a pa11icipat la manifestările pri leju ite de Ziua Eroi lor. După oficierea Serviciului rel igios, săvârşit la Catedrala oraşu lui , Garda Naţională s-a încadrat în coloana principală, având în frunte pe comandantul Garnizoanei şi capi i autorităţi lor loca le. La Cimit iru l Nordic al oraşu lu i . Armata, Garda Naţională şi publicul au depus coroant: de llori la Monumentul Eroi lor�� .

În ceea ce priveşte numărul de membri, la sfârşitul luni i mai 1 939 existau în Focşani 30 de persoane care activau. iar pentru mărirea număru lui acestora, colonelu l Alexandru Bute ,.a luat contact cu majoritatea exponentilor oraşului şi toti au arătat hunăvoin(ă'' 1 5 , astfel încât. o lună mai târziu. numărul va creşte la 1 22 �6.

În ţară. au existat cazuri în care unele autorităţi locale nu au îngădu it funcţionari lor să se înscrie în Garda Naţională, deoarece se credea că, având o structură mi l itarizată, act ivităţi le acesteia, în special programul de instrucţ ie, să nu se suprapună cu programul de serviciu al funcţ ionarilor. După 29 mai 1 939, când Preşedinţia Consi l iu lu i de Min iştri a anunţat că programul de activităţi al un ităţilor de Gardă Naţională nu va afecta cu nimic îndatoririle funcţionari lor, ac�.:ştia n-au ma1 întâmpinat piedic i din pa1tea superiori lor �� .

Colonelul Alexandru Bute a comunicat membrilor Gărzi i Naţionale din Putna că instrucţia urma să se facă doar în t impul l iber, în special duminica, "căutând a se cunoaşte unii pe altii şi a se 4ătui in interesul obştesc şi inăltarea Patriei" 28.

În ceea ce priveşte uniforma, portu l acesteia era obligatoriu, însă, aşa cum am mai arătat, o uniformă costa foa11e mult şi foarte

�4 Ibidem, dosar nr. 8 1 1 939, f. 5 . 25 1bidem, f. 1 1 0. 26 Ibidem. 27 A.N.Yn. , fond Prefectura J udeţului Putna, dosar nr. 97 / 1 939, f. 1 64 . 2K Idem., fond Garda Naţională a Frontu lui Renaşterii Naţionale - Putna, dosar nr. 2 1 1 939, f. 1 24 .


Gheorghe Miron

puţmt membri IŞI puteau permite să-şi achiziţioneze una. În urma intervenţiei Comandamentului Gărzi i Naţionale la Ministeru l de Interne pentru soluţionarea acestei probleme, s-a d ispus ca aceasta să rămână în seama fiecărui funcţionar, iar acolo unde este posibi l, autorităţi le locale să contribuie l a achiziţionarea acestora 29•

La 25 iunie 1 939, membrii Gărzii Naţionale din Focşani s-au întrunit la Şcoaltl de Băieţi nr. 1 , unde colonelul A lexandru Bute a conferenţiat despre "F.R.N. În general şi Garda Na{ională, in .\peciaf', dând lămuriri cu privire la rostul Gărzii Naţionale şi misiuni le acesteia. Cele mai importante atribuţ i i ale acesteia erau: să servească ca organ de ordin în sânu l Frontului Renaşterii Naţionale, să informeze Frontu l asupra mersului administraţiei, să coopereze cu Straja Ţării şi Servic iu l Social, să coopereze cu autorităţi le mi l itare şi c iv i le pentru pregătirea populaţiei în vederea apărării pasive contra atacurilor aeriene şi pe timp de război, prin membri i rămaşi nemobi lizaţi, să coopereze cu organele mi l itare la menţinerea ordini i ş i l inişti i publ ice ' 0.

În ceea ce prive"?te problema informări i Frontului asupra mersu lui administraţiei, A. J .�xandru Bute preciza că "Garda Na{ională este obligată să stea În .mviciul F. R.N. şi să informeze cu privire la starea de spirit din {ară şi interesele de interes obştesc. În calea F. R.N. stau şi vor sta intotdeauna piedici. Conştiin{e rătăcite, moravuri ce nu core.\pund, tendinte de nejustificată ascensiune sunt de Întâlnit şi in viilor; acestea însă nu pot opri mersul firesc al noilor aşezări. Împotriva indivi::ilor care nu inteleg rostul lor şi care compromit institutiile se îndreaptă lupta noastră . . . răul a atins, pe lângă administratie, într-o oarecare măsură, şcoala, biserica şi via(a economică. Misiunea Gărzii este îndeplinită atunci când vom reuşi să determinăm func{ionarul să fie pătruns de conştiin{a datoriei, iar Învă{ătorul şi preotul să Înjeleagă nobilele lor misiuni şi rolul de

2'' Ibidem. dosar nr. 8 1 1 939, f. 1 07 . Jo Ibidem. dosar nr. 5 1 1 939, f. 24. 2 1 4 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pril·ind activitatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

făuritori ai mintilor şi trupurilor generatiilor de tineri Încredin(ale lor • . " J 1 ca pregat1re .

O atenţie d�osebită era acordată propagandei, pe care fiecare membru, căutând a fi un model în viaţa publ ică şi privată, era obligat să o facă. Pentru real izarea acestui lucru, subl inia Alexandru Bute, era necesară educarea membrilor prin conferinţe şi fapte vizibile : "educatia se va face pe oraş, comună, sat şi eventual plasă, în cadrul Gărzii sau a Căminelor Culturale. Legiuirile şi Regulamentele tării trebuiesc cât mai bine cunoscute şi expuse în mod regulat În cadrul Căminelor Culturale" 32.

La 29 iunie 1 939, în faţa membri lor Gărzii Naţionale din Focşani a conferenţiat preotul Bartolomei, profesor universitar, care a ţinut o prelegere despre viaţa apostol i lor Petru şi Pavel . Exagerând, desigur, preotul "a făcut o paralelă între puterea credintei, misionarismul acestor .�finti şi îndatoririle Gărzii Nationale în spiritul şi litera Comtitufiei şi Regele Carol al Il - lea . . . Expunerea sfin[iei sale a avut o puternică înrâurire asupra participan[ilor" 33 .

Toate adunările, convocări le sau şedinţele membrilor Gărzi i Naţionale se desfăşurau după un anumit ritual, respectat cu stricteţe. La sosirea pe teren sau la intrarea în sală a comandantului de Judeţ sau de Ţinut, cel mai mare în grad dintre cei prezenţi (comandant de pluton, companie sau batalion) dădea comanda "drep[t' şi prezenta raportul . Salutul ce lu i care rap011a şi al camarazilor prezenţi se făcea prin rid icarea braţului drept. După primirea raportului , comandantu l, dacă formaţiunea se afla pe teren sau în stradă, o trecea în revistă, oprindu-se la centru şi pronunţând urarea: "Sănătate!" În sală se pronunţa aceeaşi urare şi, imed iat, c ineva dinainte stabi l it trecea în faţa adunării ş i rostea: "Devizia Gărzii Na[ionale este: Regele şi Na[iunea, Munca şi Credin[a!" În conversaţi i le d intre ei, membrii Gărzi i Naţionale foloseau apelativul "camarad'', căutând să evite

�1 Ibidem, f. 25 . 3� Ibidem, f. 26 . �� Ibidem, f. 25 .


Gheorghe Miron

terminologia mi l itară, chiar dacă mulţi d intre ei sau şefii acestora erau sau făcuseră pat1e d in rândurile cadrelor mi l itare 34 •

În luna iu l ie 1 939, Garda Naţională din Focşani a avut o activitate foarte bogată, caracterizată prin întruniri , conferinţe şi propagandă pentru atragerea de noi membri, număru l acestora crescând la 1 89 la sfârşitu l lun i i . În zilele de 2. 9. 1 6, 23 şi 30 iu l ie, la Şcoala de Băi;ţi nr. 1 au avut loc întruniri ale membri lor, în cadru l cărora s-a d iscutat despre Legea şi Regulamentul F .R.N . , Legea şi Regulamentul Gărzi i Naţionale, au fost comentate conferinţele ţinute la Radio de către genera lu l comandant al Gărzii Naţionale şi "s-a explicat interesul articol ului 4 din Constitutie, în legătură cu schimbarea mentalită{ii, depărTând spiritele de la apucăturile lor individuale şi Îndreptându-le către realizări În folosul comunită{ii" 35 .

În scop de propagandă. căci dePlasarea în grup a membrilor Gărzi i Naţionale producea o putern ică impresie asupra publicului, în zilele de 20, 23 şi 30 iu l ie 1 939 aceştia au mers la biserică, vizitând succes iv trei lăcaşuri de cult d in oraş 3r'.

Odată cu sporirea numărului de membri ai Gărzii Naţionale din oraşul Focşani, au crescut şi d ificu ltăţi le legate de executarea d iferitelor ordine şi organ izare a unităţilor, colonelul Alexandru Bute cerând "angajarea de personal ajutător de care să mă potfolost' 3 7 .

Cum situaţia era s imilară în întreaga ţară, la 1 august 1 939, Comandamentul General al Gărzi i Naţionale a aprobat angajarea a câte unui secretar la tiecare Comandament de Ţinut sau Judeţ, care urma să fie plătit cu câte 3 .000 lei lunar. Aceştia nu erau destinaţi să îndeplinească doar funcţia de registrator sau dactilograf, ci trebuiau să fie ajutoarele directe ale comandanţi lor, în toate ramurile de activitate. Secretari i urmau să fie aleşi d intre ofiţerii în rezervă sau plutonierii

34 Ibidem, dosar nr. 7 1 1 939. f. � 5 1 . 35 Ibidem. dosar nr. 8 / 1 939. r. 30. J& Ibidem. , - lhidem. dosar nr. 1 1 1 939, f. 42. � 1 6 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pri\'ind acti\'itatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

destoinici , care aveau "o szţficientă pregătire spre a putea îndeplini În bune conditiuni rolul de ajutori ai Comandantilor de Ţinut şi Jude('�8•

La 8 august 1 939, A lexandru Bute 1-a propus pentru funcţia de secretar al Gărzii Naţionale d in Putna pe Chivu Manolache, care deja îndeplinea o pa11t: din atribuţii le aferente funcţiei încă din ziua de 1 5 mai 1 939, fără a fi plătit însă. F i ind unul d intre ce i dintâi înscrişi în Garda Naţională, Chivu Manolache "era initiat în lucrările de birou, cât şi În cele de pe teren" 39• În vârstă de 49 de ani, acesta avea gradu l de plutonier major în rezervă, iar ca educaţie avea doar câteva c lase de gimnaziu industrial, pe care d in motive financiare nu a putut să-I absolve. Pentru scurt timp, Chivu Manolache condusese o gazetă locală cu caracter informativ.

Din suma de 3 .000 lei cu care trebuia să fie plătit secretaru l, Alexandru Bute a decis ca acesta să primească doar 2.000 lei, iar restu l să fie folosiţi pentru angajarea unui curier, Gheorghe Săndulescu, în vârstă de 53 de ani, subofiţer în rezervă, aflat la dispoziţia Cercului de Recrutare Putna. Absolvent al Şcol i i de Notari, acesta îndepl in ise funcţia de secretar al Primăriei Oraşu lui Mărăşeşti40 .

Şi în luna august 1 939, Garda Naţională d in Putna a desfăşurat o vie activ itate de propagandă, în scop de a atrage cât mai mulţi aderenţi. La 6 august 1 939, un mare număr de membri din j udeţ au pa11icipat la serbarea organizată cu prileju l an iversări i luptelor de la Mărăşeşti, iar la 1 5 august 1 939, Alexandru Bute a vorbit membri lor d in Focşani despre realizările noului regim, după care s-a asistat la Serviciul re l igios la una din biseric i le oraşu lu i 4 1 •

La 20 m;gust 1 939, A lexandru Bute s-a dePlasat cu automobi lu l Pret�cturii la V idra, reşedinţa Plasei Vrancea, pentru a-1 instala pe comandantu l Gărzi i Naţiona le din această plasă. Solemnitatea s-a desfăşurat conform unui program bine stabi l it,

) K Ibidem, f. 43 . 39 Ibidem, f. 39. �o Ibidem, dosar nr. 8 1 1 939, f. 1 1 3 . � 1 Ibidem.


Gheorghe Miron

par1icipând toate autorităţi le de plasă şi cele comunale, în frunte cu pretorul şi un numeros publ ic . Ceremonia a avut loc între orele 9 - 1 2, urmând ca după - amiază să se facă şi instalarea comandantulu i P lasei Zăbala, cu reşedinţa la Năruja, însă timpul ploios a făcut ca această ceremonie să fie amânată pentru ziua de 1 O septembrie 1 939 .

La 27 august 1 939, în acelaşi cadru festiv, s-a făcut instalarea comandantu lu i Gărzi i Naţionale d in Suraia şi, de aici , A lexandru Bute s-a dePlasat la Odobeşti, pentru învestirea comandantului P lasei Gârlele. La toate aceste solemnităţi, pe lângă pretorii şi autorităţi le comunale respective, a partic ipat ş i un mare număr de localnici 41 .

La 3 septembrie 1 939, în prezenţa autorităţi lor locale, A lexandru Bute îl va insta la la Adjud, reşedinţa P lasei Trotuş, pe comandantul acestei plase, avocatu l Dumitru Pătrăşcanu, locotenent în rezervă, în vârstă de 57 de ani ş i preşedintele cooperativei locale. Cu această ocazie a fost numit ş i comandantu l Gărzii Naţionale d in Adjud, Constantin Hanga, sergent rezervist şi funcţionar la aceeaşi

. � 4 1 cooperatrva - . Dacă la oraşe, în ciuda propagandei făcute, Garda Naţională

nu se ridicase la înălţimea aşteptărilor, majoritatea membrilor fiind funcţionari care se înscriseseră fără prea mare tragere de in imă, intelectua l i i ocol ind cu desăvârşire această organizaţie, la sate, colonelu l Alexandru Bute _ s-a convins, cu ocazia instalării d iferiţi lor comandanţi de plasă, că locu itori i de aici acordau o mai mare încredere acestei structuri : ,,Am avut ocazia să constat la .fafa locului că populatia rurală dă o mai mare Încredere organiza/iei noastre decât populatia urbană. Mi-a făcut impresia că popu/afia rurală aştepta cu nerăbdare să ' ină cineva să o lămurească asupra noilor .\·tări de lucruri şi, În .\pecial, să aibă cui să-şi destăinuie bucuroşi sufletul, că au scăpat de vâltoarea intrigilor politice şi că, În sfârşit, Îşi pot vedea linişti!i de treabă. Foarte atenfi la ce li se vorbea, se

4� Ibidem. 43 Ibidem, dosar nr. 1 8 1 1 939, f. 68 . 2 1 8 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pril'ind actil'itatea Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii Nationale din judeţul Putna

putea vedea pe fetele lor o vădită mulţumire sufletească, pe care au împărtăşit-o şi celor de acasă" 44•

Pe lângă probleme interne, de organizare şi propagandă, Garda Naţională d in Putna s-a preocupat, în colaborare cu autorităţi le locale, şi de chest iuni care priveau întreaga comunitate.

Din in iţiativa lui Alexandru Bute, la 3 octombrie 1 939, s-au întrunit avocatul Ion Voicu, ajutor de comandant, Gheorghe Constantinescu, med icul şef veterinar al judeţului , Petru Pavelescu, secretarul Camerei de Comerţ şi Industrie ş i Radu I l iescu, preşedintele Oficiulu i Camerei de Muncă, pentru a d iscuta problema înfi inţării unui Comitet consultativ, compus d in exponenţii ramurilor de activ itate culturală, economică şi socială, cu scopul de a hotărâ asupra problemelor de actual itate. Acest Comitet urma să cuprindă reprezentanţi i tuturor autorităţ i lor ş i instituţi i lor publice din judeţ, care să numească delegaţ i pentru şedinţele acestuia.

Prima mibură luată de către acest Comitet a fost, "având în vedere importanta . 1părârii Pasive în Împrejurârile actuale, precum şi diferitele sisteme intrehuin(ate pânâ în prezent pentru propagarea cunoştintelor de apărare. sâ se publice o broşură, scrisă pe în(elesul tuturor, in care sâ se prevadă în mod precis pericolul pe care îl reprezintă atacul aerian şi sâ se dea instructiuni practice asupra

• '/ 1 d V " 45 niiJ oace ar e aparare . Garda Naţională d in Putna s-a implicat şi în lupta împotriva

speculei , fenomen care luase amploare în rândul comerc ianţilor şi ducea la nemuiţumirea persoanelor cu venituri modeste. Prefectura Judeţului Putna a dat sarcină de a constata şi reprima specula următorilor membri ai Gărzi i Naţionale: Alexandru Bute, comandantul Găr7. i i Naţionale din Putna, Negoiţă Constantin şi Gruia Ion, comandanţi de companie, Haralamb Manolescu, comandantul P lasei Gârlele, Constantin Cojan, comandantul Plasei

�� Ibidem, dosar nr. 8 1 1 939. f. 1 14 . �5 Ibidem, dosar nr . 7 1 1 939, f. 1 30 .


Gheorghe Miron

Mărăşeşti şi Ion Dragomirescu, membru al Gărzi i Naţionale din F o �6 ocşam .

Cum acest lucru se întâmpla în întreaga ţară, inevitabi l . un i i membri însărc inaţi cu reprimarea speculei sau chiar infractori care îşi arogau cal itatea de membri ai Gărzi i Naţionale, au încercat ş i uneori au reuşit, să înşele pe mai mulţ i comercianţi în perspectiva de a obţine un câştig rapid. •

Comandamentul Gărzi i Naţionale arăta că uni i comandanţi sau membri din întreaga ţară se foloseau de cal itatea ce o aveau în ceea ce priveşte controlul magazinelor, ch iar şi când intrau ca s impl i c l ienţ i . Mai precis, "aceştia exercitau un fel de presiune asupra negustorilor, pentru a-i determina să le servească mărfuri la pre( de cost sau chiar sub cost" �7 . Acelaşi document mai preciza că "indivizi care profită de situa{ie. cutreieră magazinele şi, dându-.�e drept membri ai Gărzii Naţionale, împulernici(i să dreseze procese verbale penlru abateri de la legea speculei, incep tratative cu vinovatul, care până În cele din urmă. se convinge că afost victima unor escroci" 48.

Pentru ca aceste cazuri să nu se mai repete, Comandamentul Gărzi i Naţionale a cerut comandanţi lor de judeţe să procedeze la atenta selecţionare a persoanelor însărcinate cu reprimarea speculei, iar comerc ianţ i i au fost s fătuiţi să legitimeze pe oric ine ar veni din partea Gărzi i Naţionale şi . . la cea mai m ică bănuială că ar fi victima unei înşelăciuni , să anunţe .1utorităţile.

În vederea popularizări i Gărzi i Naţionale în rândurile săten i lor. la 3 octombrie 1 939. Alexandru Bute a trimis comandanţ i lor de plasă din judeţ un m1măr de 1 4 exemplare d in Regulamentul Special pentru organizarea ş i funcţionarea acesteia. De asemenea, au fost trimise şi câte u n exemplar din "România Renaşterii", "România Veghează" şi "Legea Electorală din 1939" 49 .

46 Ibidem, dosar nr. 1 9 1 1 939. f. 32 . 47 Ibidem, dosar nr. 20 1 1 939, f. 64. 48 Ibidem. 49 Ibidem, dosar nr. 1 O 1 1 939, f. 56. 220 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pri\'ind acti\'itatea Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii Nationale din judeţul Putna

La 1 6 octombrie 1 939. membrii Gărzii Naţionale d in Putna, a lături de autorităţ i le c iv i le ş i m i l itare, au participat la sărbătorirea zi le i de naştere a Regelu i . Au fost prezenţi şi doi secretari ai Frontului Renaşteri i Naţionale ş i secretaru l pentru Agricu ltură de la Ţinutul Dunărea de Jos, Constantin Pană. Cei peste 800 de membri a i Gărzi i Naţionale şi ai Frontului , a lături de funcţionari i d in Focşani, au patticipat la un Tedeum la Catedrala oraşu lu i . De aici , organizaţi în unităţi şi subunităţi, membri i Gărzi i Naţionale au defi lat în faţa comandantului Garnizoanei Focşani şi a şefilor autorităţ i lor locale. La ora 1 6, la Teatru l "Maior Gheorghe Pastia", au asistat la un program întocmit ad - hoc, care a constat d intr-o cuvântare ţinută de Gheorghe M iciora, secretar a l Frontului Renaşterii Naţionale, care s-a adresat în primu l rând intelectual i lor, apoi coruri, dansuri şi recitaluri . Serbarea a fost deschisă ş i s-a încheiat cu Imnul Regal, intonat de

1 . . 1 " 1 d 50 e evu şco 1 or sec1111 are . Cu toate că Alexandru Bute a încercat să ridice

Garda Naţională la înălţimea aşteptări lor comandantulu i Gărzi i Naţionale a Ţinutu lu i Dunărea de Jos, organizarea acesteia în pripă, s laba selecţionare a cadrelor şi l ipsa de impl icare a e lementelor de reală valoare, în special a intelectual i lor, au făcut ca toate acestea să se răsfrângă asupra sa.

În luna noiembrie 1 939, comandantu l Gărzii Naţionale a Ţinutu lui Dunărea de Jos a cerut lu i Alexandru Bute schimbarea de urgenţă din funcţie a lui Bobeică Tănase, comandantu l Gărzii Naţionale a comunei Mândreşti - Munteni, "care are o cultură prea redusă'' 5 1 şi a lu i Sârbu Ioan, comandantul comunei Mândreşti -Moldoveni, . ,bătrân şi prea necăjit'' 52•

De asemenea, colonelu l A lexandru Bute era ave1t izat în legătură cu activitatea sa. care mt era pe placul superiorilor săi. mai ales în problemele legate de propagandă şi organizarea în teritoriu :

5 0 lhidem, dosar nr. 6 1 1 939. f. 48 . 5 1 Ibidem. dosar n r . 20 1 1 939, f. 5 . 5 2 Ibidem.


Gheorghe Miron

" Vă atrag, În .fine, aten{iunea asupra activităf ii dumneavoastră, care, cu deosebire În ultimul timp a lăsat mult de dorit, recomandându-vă o alta, mai intensă, mai hoîărâtă, mai tenace, mai energică, singura care ar mai putea remedia greşelile dumneavoastră din trecut" 5� .

O dovadă a faptulu i că atât Frontul Renaşteri i Naţionale, cât ş i Garda Naţională au fost creaţi i artificiale, menite să satisfacă orgol iu l nemăsurat a l regeiu i Carol a l r i - lea, este faptu l că înscrierile în aceste organisme s-au făcut fără cunoaşterea prealabi lă a doctrinei polit ice şi a ideologiei Frontu lui , principala metodă apl icată fiind înscrierea, uneori forţată, mai a les a funcţionarilor, şi abia apoi cunoaşterea idei lor pe care trebuiau să le reprezinte.

Un exemplu concludent este faptu l că, la 26 noiembrie 1 939, la Focşani, a avut loc o mare întrunire a membrilor Frontului Renaşteri i Naţionale din judeţ, în cadrul căreia aceştia "au auzit cuvântul de lămurire şi În(elegere a ideologiei F. R.N." 54 , la aproape un an de la înfiinţarea acesteia.

Pentru a intensifica propaganda, colonelul Alexandru Bute a acordat o atenţie deosebită depunerii jurământul de către noii membri ai Gărzi i Naţionale din Focşani, la 1 9 noiembrie 1 939, în Piaţa Uniri i , pe platoul din faţa Catedralei, în prezenţa autorităţilor publ ice şi a unui

bl . 55 numeros pu tc . La 30 noiembrie 1 939, Ioan P . Ioan, preşedintele Camerei

Agricole, îl înşti inţa pe comandantul Gărzii Naţionale d in Putna despre intenţia de a organiza, cu începere de la 1 5 decembrie 1 939, şcoli ţărăneşti cu o d 1 1 rată de 1 5 zi le, în comunele Păuneşti, Vrâncioaia, Vidra, Suraia, Coţofăneşti şi Movil iţa, "În scopul ră.�pândirii cunoştin{elor agricole printre săteni" 56• Alexandru Bute a

5' Ibidem. 5� Ibidem, dosar nr. 7 1 1 939, f. 69. 55 Ibidem, f. 56. 56 Ibidem. dosar nr . 5 1 1 939, f. 1 00. 222 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind activitatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

cerut organizaţ i i lor locale ale Gărzii Naţionale să acorde tot sprij inul pentru organizarea şi ţinerea cursurilor 57 •

În luna decembrie 1 939, Garda Naţională din judeţu l Putna s-a impl icat tot mai mult în instru irea cetăţeni lor cu privire la apărarea pas ivă. Cum timpu_I a fost nefavorabi l , pământu l îngheţat nepermiţând executarea şanţuri lor şi adăposturilor antiaeriene, membri i Gărzi i Naţionale au împărţit locuitorilor din comunele rurale broşuri despre apărarea pasivă, au ţinut cursuri pe aceeaşi temă şi au expl icat "cu amănuntul dispozitiile din diferite Ordonanţe date de prefectură sau

. � . " 58 prunane . La 1 6 decembrie 1 939, comandantul Gărzilor Naţionale d in

P lasa Trotuş anunţa pe A lexandru Bute că în fiecare comună au fost luate măsuri de încadrare a membrilor Gărzii Naţionale, nemobi l izaţi, în echipele de apărare pasivă, iar "aceste formatiuni sunt de un real folos, căci sunt oameni de la 50 ani in sus, care rămân În comună chiar şi în caz de mobilizare" 59 .

Pentru a nu mai permite accesul unor elemente îndoielnice în Garda Naţională, la 8 decembrie 1 939, Alexandru Bute a cerut comandanţilor de p lasă din judeţ "să se ia urgente măsuri şi să se pună În vedere comandantilor de Gardă Natională din Plasa dumneavoastră, că pentru moment ne oprim cu Înscrierea de noi membri. Fiecare membru deja Înscris va fi verţficat personal de noi, împreună cu dumneavoastră şi comandantul de comună" 60.

În aceeaşi lună, pentru a nu mai fi acuzat că nu se impl ică în organizarea activităţii Gărzi i Naţionale, Alexandru Bute a hotărât ca toţi comandanţii de comună să se prezinte, o dată pe lună, la Garda Naţională de plasă, pentru a primi instrucţiuni ş i a lua cunoştinţă de ord inele venite de la judeţ.

57 Ibidem. f 1 0 1 . 58 Ibidem. dosar 11r. 7 1 1 939, f. 1 70. 59 Ibidem, f. 1 72. 6 0 Ibidem, dosar nr. 1 8 1 1 939, f. 1 57.


Gheorghe Miron

Comandanţii de comune urmau să ţină permanent legătura cu cei de la sate, cărora le comunicau verbal ordinele prim ite de la plasă. De asemenea, comandanţi i de plasă trebuiau să v iziteze lunar gărzile d in comune şi plase, pentru a vedea dacă s-au înţeles ş i aplicat . . . , d h l Instrucţ iun i e ate .

Datorită faptu lu i că toţi comandanţi i de Gardă Naţională din ţară erau foste câdre mi l itare, sti lu l de v iaţă cazon se imprimase în compo1tamentul acestora de zi cu zi. mai ales în exprimare, folosind un ton poruncitor şi aşteptând executarea imediată a sarc in i lor date, chiar dacă pa1tea adresantă era un civi l , care, de multe ori, nefi ind obişnuit cu uzanţele mi l itare, se s imţea j ignit atunc i când i se adresau expresi i puţin mai tari şi pe un ton energic.

În acest sens, pentru a se evita conflictele apărute între uni i comandanţi de Gardă Naii;."lnală ş i autorităţi le c iv i le sau chiar membri i Frontu lui Renaşteri i Naţionale, la 22 decembrie 1 939, Comandamentul Gărzi i Naţionale a trimis o Circu lară adresată tuturor comandanţi lor de judeţe. în care erau sugerate modal ităţ i le de adresare către şefi i de autorităţi sau instituţ i i . Astfel , în contactele cu aceştia, comandanţ i i trebuiau să evite:

"Expresii tari sau termeni militari, .fie .\·cris sau verbal; Întrebuintarea fa(-:1 de şe.fii autoritătilor a tonuri/ar cu

caracter imperativ; Cel mai bun procedeu e să vă prezentati personal şi în

termeni de deferentă. cu stiiruin(e, asupra celor ce aveti de propus sau a cere;

Adresele scrise să .fie în termeni cât mai respectuoşi şi să nu .fie Întrebuin(ate decât În cazuri când nu potfi solutionate verbal;

În contactul cu membrii F.R.N. , evitati .fârmulele militare şi tonul imperativ, căci 1111 folosesc acestei institu(ii . . . În .fine. Întrebuin(a(i În toate ocaziile persuasiunea şi duhul blânde(ii. care ajută mai mult şi atrag pe ind ivit!' h2 .

61 Ibidem, f. 1 5 1 . 6� Ibidem, dosar nr. 1 1 1 939, f. 93. 224 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind acti\'itatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

În aceeaşi lună, Garda Naţională d in Putna a avut o activ itate foa1te intensă, axat:1, în special , datorită condiţi i lor internaţionale, pe acţiunea de strângere de fonduri şi bunuri pentru "Înzestrarea Armatei şi ajutorareafamiliilor concentra(ilor nevoiaşi" .

În fiecare comună trebuiau să se înfiinţeze Comitete formate din doamne, care în numele Gărzi i Naţionale să strângă donaţi i pentru "ostaşii noştri, care. sub asprimea vremii, stau de strajă la hotar, cu mâna inghe{ată pe armă şi picioarele adânc infipte În noroiul poteci/ar pe care le cutreieră, neinfrân{i in credinţa lor . . . să ne gândim la sănătatea lor, la cât le-ar .fi de folos o jlanelă de lână, un ciorap şi o mănuşă călduroasă . . . Nu cerem nimic de la cei ce nu au. Primiti tot ce vi se dă şi pe măsură ce se strâng, duceti-le la comandantul de plasă, care va da un bon de primire. Comandantul de plasă va face un pachet cu bunurile donate, pe care il va trimite la Depozitul Central de Echipament al Armatei" 63, se arăta în Circu lara adresată de către Comandamentul Gărzi i Naţionale comandanţi lor de judeţe.

Efectele acestui îndemn se fac imediat simţite. La sfârş itul luni i decembrie 1 939, Garda Naţională din Plasa Mărăşeşti î l înşti inţa pe colonelul Alexandru Bute că în urma ord inelor şi sfaturi lor date comandanţilor comunal i , au fost înfiinţate în câteva comune Comitete pentru strângerea de ajutoare pentru Armată. Astfel, în comuna Pădureni s-au colectat 3 1 .000 lei, iar în comuna Satu - Nou, 90.000 lei, bani care au fost vărsaţi în contul "Înzestrării Armatei". De asemenea, s-au strâns sume de bani şi a l imente pentru fami i le sărace, iar Depozitu lu i Armatei i-au fost trimise c inc i perechi de c iorapi şi cinci perechi de mănuşi d in lână. Cu ocazia convocării tuturor comandanţi lor de comune şi sate, pentru expl icarea pe larg a ord inelor legate de organizarea Gărzilor Naţionale, precum şi a datori i lor pe care le au, comandantul Plasei Mărăşeşti arăta că "am constatat şi zilnic imi capăt convingerea că cei mai multi dintre

63 Ibidem. dosar nr. 7 1 1 939, f. 72. 225 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

comandanti activează din convingere, in deplină armonie şi colaborare cu autoritătile locale" 64 •

În Plasa Gârlele au fost organizate de către Garda Naţională serbări, în cadrul cărora s-au lansat l iste de subscripţie pentru ajutorarea fami l i i lor concentraţi lor nevoiaş i . În comuna Făurei au fost ajutate 1 7 fami l i i ale căror capi au fost concentraţi , cu suma de 1 .588 lei, 2.2 1 O kg de făină, 3 .?30 kg de mălai, 4 76 kg de fasole, orez în valoare de 656 lei, zahăr de 8 1 6 lei , fidea de 564 lei şi săpun de 594 lei .

De asemenea, în comunele şi satele de podgorie, d in iniţiativa comandantului de plasă, a fost colectată cantitatea de 1 .960 l itri de vin, care a fost d istribuită soldaţilor din Regimentul 5 Artilerie Grea, care prin comandantul său, a adresat mulţumiri Gărzii Naţionale 6 5 •

Şi în Plasa Trotuş au fost organizate serbări, cu ocazia cărora au fost strânse sume de bani şi a l imente ce au fost d istribu ite fami l i i lor concentraţi lor. Comandantul Gărzi i Naţionale a Plasei Trotuş arăta că acţiunea de ajutorare a avut un impact pozitiv asupra populaţiei, în special a celei nevoiaşe, "care vede asţfel săvârşindu-se fapte umanitare şi caritabile ce nu le-a mai văzut până acum" M .

În Plasa Ciuşlea, care la sfârşitu l luni i decembrie 1 939 avea 9 1 de membri ai Gărzi i Naţionale. comandantul de plasă a ţinut o serie de şedinţe în satele Răchitosu, Doaga şi Strejescu, în cadrul cărora a făcut propuneri cu privire la înfi inţarea unor Comitete care să strângă donaţi i pentru Armată în numele Gărzii Naţionale.

În comuna C iuşlea. comandantul de aici se afla în posesia unor informaţi i referitoare la primarul comunei, Traian Bonţescu, căpătate de la membri i Gărzi i Naţionale, în virtutea dreptului de a veghea asupra "mersului administratiei" .

Primaru l Traian Bonţescu, deşi trebuia să se prezinte la Serviciul S i lvic pentru a prim i bonuri de lemne pentru fami l i i le

64 Ibidem. dosar nr. 8 1 1 939. f. 1 70 . 6 5 Ibidem. dosar nr . 6 1 1 939. f. 1 28 . 66 Ibidem. 226 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pri\'ind acth·itatea Gărzii Nalionale a Frontului Renaşterii Na!ionale din jude!ul Putna

concentraţilor, nu a tăcut acest lucru, lăsând oameni i , în toiu l iern i i . fără încălzire. De asemenea, nu luase n ic io măsură pentru colectarea de bani şi a l imente pentru cei sărmani . Pe lângă acestea, primarul fusese condamnat la 1 5 zi le de închisoare corecţională pentru calomnie şi injuri i adresate preotulu i D. Zugravu, având pe rol încă un proces pentru denunţ calomnios împotriva acelu iaşi preot. Tot pentru denunţ ca lomnios, împotriva învăţătoru lu i A lexandru Cristea, era acţionat în instanţă, având termen de judecată în ziua de 1 martie 1 940.

Acelaşi primar era v inovat de abuz, căci rechiziţionase, fără acte şi în folosu l său, mai multe bunuri ale locuitorilor. Pentru instigare contra Armatei, primaru l Traian Bonţescu avea un dosar pe rol la Regimentul 74 lnfanterie. În fine, era acuzat că nu a convocat comercianţi i d in comună pentru a le prezenta ordinele referitoare la reprimarea speculei ş i nu efectuase niciun control în acest sens.

T. P . Gavri lă, pensionar mi l itar ş i comandantu l Gărzi i Naţionale din Ciuşlea, s-a adresat lui A lexandru Bute, arătând că "deşi este culpabil de atâtea .fapte, primarul Traian Bon(escu nu a fost inlocuit, .fapt care nemul(umeşte şi demoralizează populatia aflată in suj"erin(ă"67 şi cerea înlocuirea de urgenţă a acestuia.

Ş i în Plasa B i l ieşti, Garda Naţională de aici, d ispunea de un serv iciu de informaţi i foarte activ. Comandantul de aici îl informa pe colonelu l Alexandru Bute, la sfârşitul lun i i decembrie 1 939, despre starea de spirit a locuitorilor, aflată în strânsă legătură cu evoluţ ia evenimentelor internaţionale şi s ituaţia economică a ţări i .

În comuna B i l i eşti, î n ceea ce priveşte activitatea pol itică, toată popu laţia aderase la Frontul Renaşteri i Naţionale, împreună cu fruntaşi i fostelor partide pol itice care, în v iziunea comandantu lu i , erau mulţumiţi că au sci'lpat de vechi le obligaţ i i politice, nemaifiind obl igaţi să încalce legea la ord inele şefi lor.

67 /hiclem. dosar nr. 8 1 1 939. f. 1 80. 227 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

O adevărată problemă o reprezenta starea economică, locuitorii d in întreaga plasă fiind foarte săraci, atât din cauza distrugerilor provocate de către germani în timpu l Primului Război Mondial, dar şi din cauza lipsei uneltelor agricole performante.

La toate acestea se adăugau dobânzi le mari la creditele agricole şi un lung şir de ani secetoşi . O mare greutate care era simţită de populaţia locală,.era l ipsa lemnelor de foc care se făcea simţită mai ales la fam il i i le celor concentraţi . În schimb, concentrări le, rechiziţ i i le, precum şi cantonarea trupelor în întreaga zonă a Plasei, deşi erau apăsătoare, erau privite ca o datorie ce se impunea pentru apărarea ţări i .

În problema pol it ici i externe, comandantu l arăta că "oamenii sunt mul{umi{i de politica de neutralitate ce se ducea fată de beligeran{i. O apropiere /ară de Fran[a şi Anglia este bine privită de populatia românească, oamenii manifestându-şi simpatiile lor fa[ă de ajutorul dat de către acestea in războiul trecut. O apropiere fată de Germania nu se concepe in mintea popula{ iei româneşti, care a suferit multe pagube din cauza politicii ei de agresiune. La fel fată şi de Ungaria. Starea de spirit este liniştită, sentimentele na{ionale şi patriotice sunt adânc inrădăcinate in inimile românilor, fiind to{i gata pentru orice sacrijiciufată de Rege şi Ţară" 6g.

La Focşani, accentul activităţii Gărzii Naţionale se punea pe instrucţia şi educaţia membrilor. Colonelul A lexandru Bute răspundea comandantului Gărzii Naţionale a Ţinutu lu i Dunărea de Jos cu priv ire la programul de instrucţie a membri lor Gărzi i Naţionale, care nu se desfăşurase conform planulu i . Colonelul motiva că " 70 - 80 % din membri sunt oameni trecuti de 40 de ani, mai greoi, cu griji de .familie, nevoiaşi în majoritatea lor, iar cei mai tineri, fiind concentra{i, la venirea lor din când În când în comună, în mici permisii, caută a-şi vedea de familiile lor, aprovizionându-le cu alimente, lemne etc . . . de aceea, nu s-au putut executa decât parţial directivele primite În legătură cu instructia şi educatia. Credem că va

68 Ibidem, p. 1 77. 228 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind acth itatea G!irzii Nationale a Frontului Renaşterii Naţionale din judetul Putna

mai trece timp până ce-i vom putea obişnui cu programe regulate de . .

A 1.

" 69 mstruc(te. ceasta este rea llatea . Pentru a compensa l ipsa instrucţiei, Alexandru Bute a căutat

să revigoreze activ itatea educaţională, printr-o serie de conferinţe şi îndreptarea membri lor către B iserică, pe care, afirma el, o u itaseră cu totu l . Astfel. membri i Gărzi i Naţionale asistau regu lat la s lujbele rel igioase, ascu ltând predica zilei ş i cuvântarea comandantulu i respectiv . Cu ocazia depuneri i J urământu lui , noi i membri au audiat o conferinţă despre ideologia Frontu l Renaşteri i Naţionale şi rostu l Gărzilor Naţionale.

La jumătatea luni i decembrie 1 939, generalul Constantin Barca a conferenţiat despre , ,injăptuirile celor doi Regi: Carol 1 şi Ferdinand f', în faia membrilor Gărzi i Naţ ionale din Focşani ş i a unui numeros publ ic . Pe lângă activ ităţi le educative, membrii Gărzi i Naţionale din Focşani au desfăşurat o intensă activ itate de ajutorare a fami l i i lor celor concentraţi . Constituiţi în comitete şi cercetând pe teren fiecare caz în pat1e, membrii Gărzii Naţionale au întocmit tabele cu cei aflaţi în suferinţă, pe care le-au prezentat Primăriei Oraşu lu i Focşani pentru soluîionare 70.

Încă de la 1 5 decembrie 1 939, plutonierul major in rezervă Firu Topor a fost "insărcinat, de către primarul oraşu lu i Focşani, cu conducerea Biroului de Ajutorare a fami l i i lor concentraţi lor. Principalele activ ităţi ale B iroulu i erau: înscrierea membrilor fami l i i lor concentraţi lor în Garda Naţională; extragerea celor 680 de concentraţi din tablouri le statistice ale celor 1 4 parohi i ş i trecerea lor într-un registru special repartizat pe străzi ; soluţionarea reclamaţi i lor scrise şi verbale ale fami l i i lor concentraţi lor ş i nevoiaş i lor.

Până la 1 februarie 1 940, s-au d istribuit ajutoare fami l i i lor concentraţilor, o dată la 543 de fam i l i i ş i a doua oară la 1 73 de fami l i i . De asemenea, fami l i i le nevoiaşilor, în număr de 80, au beneficiat ş i

6 9 Ibidem, dosar nr . 18 1 1 939, f. 1 78 . 70 Ibidem.


Gheorghe Miron

ele de sprij in . Fami l i i le concentraţ i lor ş i ale săraci lor cu mai mu lţi copi i au primit. pe lângă ajutoare în natură, încălţăminte şi ban i .

Plutonierul major în rezervă, Bratu Constantin a măcinat ş i d istribuit fami l i i lor sărace, l a 5 decembrie 1 939, 700 kg de porumb, iar la 1 4 decembrie 1 939 a luat parte la acţiunea de ajutorare cu lemne de foc a fami l i i lor concentraţi lor 7 1 •

Ş i în judeţ, Garda Naţională a întreprins o vie activitate pentru ajutorarea celor aflaţi în suferinţă, precum şi pentru aprovizionarea Armate i .

În Plasa Gârlele, î n comunele Vărsătura şi Jariştea, s-au colectat 1 .900 l itri de vin, trei perechi de mănuşi, 24 de ştergare, trei cămăşi , două perechi de izmene şi două perechi de ciorapi din lână, care au fost trimise Depozitu lu i Central de Echipament al Armatei . D in comuna Mera s-au strâns ş i distribuit către 1 2 fami l i i de concentraţi de aici 1 60 kg de porumb, 50 kg de fasole, 60 kg de prune uscate şi 8 kg de zahăr.

În P lasa Mărăşeşti, membri i Gărzi i Naţionale au donat cantinei şcolare d in comuna Neicu suma de 1 2 .000 lei . Din comuna Pădureni s-au strâns şi expediat, de către membri i Gărzi i Naţionale, Depozitu lu i Central de Echipament al Armatei, cinci perech i de ciorapi şi cinci perechi de mănuşi din lână. Membri i Gărzi i Naţionale din comuna Satu - Nou al! subscris pentru "Înzestrarea Armatei'' cu suma de 1 .000 lei, iar cei d in comuna Străoane de Sus au ajutorat fami l i i le concentraţi lor cu suma de 3 .2 1 7 lei .

În comunele d in Plasa Trotuş s-au colectat pentru fam i l i i le concentraţi lor şi nevoiaşilor: 4 .304 kg de mălai, 1 .249 kg de făină, 286 kg de fasole, 1 1 8 kg de ceapă, 1 kg de brânză, 85 de căruţe cu lemne ş i suma de 8 .459 lei . Comuna Păuneşti a contribuit cu 1 O kg de lână şi 1 40 de metri de pânză de casă pentru nevoile armatei ş i 60 kg de săpun, şase cămăşi, patru perechi de izmene, 400 kg de porumb ş i 2 .300 lei pentru fam i l i i le concentraţ i lor n .

7 1 Ibidem, dosar nr. 8 1 1 939, f. 1 90 . 7 � Ibidem, dosar nr. 7 1 1 939, f. 1 48 . 230 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pri\'ind acti1·itatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Putna

Au existat cazuri când comandanţii Gărzi i Naţionale d in diferite comune au distribuit inechitabi l ajutoarele sau nu ş1-au îndeplinit sarcini le în tota litate.

Astfel, în comuna Andreiaşu, comandantul local . în loc să distribuie lemne de foc fami l i i lor concentraţi lor şi sărac i lor, acesta i-a dat fiicei sale, al cărei soţ era concentrat, 1 8 căruţe cu lemne, deşi aceasta avea o situaţie materială destu l de bună.

Ştefan Marin, comandantu l Gărzi i Naţionale din Broşteni, a refuzat să dea lemne şi porumb femei lor Stanca Crăciun şi Ioana Stoian, ale căror soţi erau concentraţ i . În urma reclamaţ i i lor acestora, comandantu l de plasă a luat măsuri ca greşeala să fie reparată şi să nu s e mai repete.

În Tg. Sascut, Leonida BurJui , comandantul local, fost legionar, la fe l ca şi marea majoritate a membri lor, nu se afla pe p lacu l Jandarmeriei. Era acuzat că, la fiecare convocare a membrilor Gărzi i Naţionale, se folosea de ocazie pentru a ţine legătura cu foşti i legionari ş i că nu avea n iciun ataşament faţă de noul s istem politic.

Legiunea de .Jandarmi Putna arăta colonelului Alexandru Bute că "În Tg. Sascut sunt al(i locuitori de incredere pentru F. R.N. şifoşti gradati În armată. Din această cauză, populatia nu priveşte cu ochi huni actuala conducere a Gărzii Na(ionale din Tg. Sascut" 73.

La Panciu, Şerban Păvălache, cu ocazia unei conferinţe ţinute de către prefectul judeţului, promisese în publ ic să subscrie cu suma de 5 .000 lei pentru "Înzestrarea Armatd', bani pe care nu i-a donat nic iodată.

C. V . Cojocaru, comandantul Plasei Mărăşeşti, se adresa lu i A lexandru Bute, la 1 5 februarie 1 940, cu privire la Şerban Păvălache, arătând că "nu se poate lucra cu acesta, nu depune nici un fel de activitate, parcă nici n-ar exista În oraş un comandant de Gardă Na(ională. În ziua de 3 februarie 1 940 am dat ordin de convocare pentru to(i comandan(ii din plasă la 1 0 februarie, ora 10 diminea(a. Cu toale că primise ordinul şi în dimineafa de 10 februarie l-am

73 Ibidem, dosar nr. 8 1 1 939, f. 66. 23 1 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

invitat personal, acesta n-u venit, trimi{ând vorbă că are de târguit . . . Garda Na{ională din Panciu e aproape inexistentă, căci eu, În diferite ocaziuni şi nevoi ce am cu r:·âte un membru al Gărzii, nu-l găsesc, căci membrii Înscrişi din oraş nu ştiu dacă sunt 3 - 4. restul sunt din satele alipite Panciului" 74 . Colonelul A lexandru Bute este rugat să îl înlocuiască pe Şerban Păvălache "cu un altul care să se Înhame cu drag la muncii. căci multe mai sunt de făcut in oraş" 75• În urma acestui demers, la 23 februarie 1 940, în fruntea Gărzi i Naţionale din Panciu a fost numit Gheorghe Popescu 76.

Din motive personale, dar şi fi indcă nu era pe placul comandantului Gărzi i Naţ ionale a Ţinutu lu i Dunărea de Jos, la 28 februarie 1 940, colonelul A lexandru Bute a demisionat din funcţia de comandant al Gărzii Naţionale Putna, îndemnându-i pe membri i local i "să ducă mai departe lupta pentru Închegarea unită{ilor şi realizarea tuturor nevoilor obşteşti" 77.

În locul său a fost numit colonelu l Toma Nadolu. în vârstă de 55 de ani, absolvent al Şcol i i M i l itare de l nfanterie şi al Şcol i i Superioare de Război . Născut în comuna Roş i i le, judeţul Vâlcea. la 30 martie 1 885, Toma Nadolu a ajuns prin căsătorie la Focşani, benefici ind de o situaţie materială foarte bună: o casă dotală în Focsani, compusă din şase camere de locuit şi patru dependinţe ş i o fermă în Sascut. compusă din 25 de hectare de teren arabil . două hectare de vie, un hectar de pomi fruct iferi. hambar ş i cramă.

Distingându-se în cariera mi l itară, Toma Nadolu a fost foarte apreciat de către superiori i săi, fi ind decorat pentru faptele sale în numeroase rânduri : Medal ia ,.Avântul Ţărit', în 1 9 1 3 ,

"Crucea Comemorativă'', în 1 9 1 8, Ordinul .,Mihai Viteazuf', în 25 ianuarie 1 9 1 8, "Coroana României", în 1 922, Medalia

7 � Ibidem. 75 Ibidem. 7r, Ibidem. f 76. 77 Ibidem, dosar nr. 1 1 1 940, f. 1 43 . 131 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pril·ind actil·itatea Garzii Naţionale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Putna

"Semnul Onorţfic de Aur pentru 25 de ani de Serviciu În Armată", în 1 922 şi Ordinul "Steaua Româniet', în 1 93 5 78•

Adept înfocat al Frontului Renaşterii Naţionale, Toma Nadolu se adresa colaboratorilor săi apropiaţi din Garda Naţională Putna cu ocazia instalării în fruntea aceste ia, avertizându-i cu privire la pericolul extern ce pândea ţara şi îndemnându-i la un itate: "Gândi(i-vă la focul uriaş ce arde de jur împrejurul granitelor noastre şi dacă nu ştim să ne unim ca să-I stăvilim, uşor vom deveni scrum şi cenuşă" 79•

La scurt timp după preluarea funcţiei, Toma Nadolu a decis ca avocatul focşănean Ioan T. Voicu să fie numit în funcţia de ajutor de comandant al Gărzii Naţionale din judeţul Putna 80•

La 1 O ma11ie 1 940, Toma N adolu a ţinut o şedinţă în faţa unui mare număr de membri ai Gărzi i Naţionale, cerând acestora explicaţ i i asupra modulu i în care au activat până atunci .

Ştefan Gheorghe. membru al Gărzii Naţionale şi reprezentant al Bănc ii "Fră(ia'', raporta că el a întreprins o susţinută companie de a atrage noi membri, atât la oraşe cât şi la sate, şi a dat sfaturi oamen ilor în ceea ce priveşte igiena locu inţelor.

Constanti1i Mateescu fusese însărcinat să acorde sprij in Serviciului Sanitar pentru vaccinarea a 5 .000 de copii , s lujbă pe care o îndeplin ise foarte bine, acesta întocmind c itaţi i le prin care părinţii erau înşt i inţaţi să se pre7inte împreună cu copi i i lor, pentru vaccinare, după un anumit program. Operaţiunea a durat o săptămână şi se aprecia că, fără sprij inu l acordat de Garda Naţională, Serv ic iu l Sanitar ar fi întârziat cel puţin o lună în acest caz.

Sandu Pascu, prin sfaturile ce le-a dat confraţi lor săi negustori, i-a ajutat pe aceştia să-şi pună în ordine registrele şi l istele ce trebuiau afişate pentru combaterea specu lei .

Ioan Bobocea, pe lângă sprij inu l acordat Serviciului Sanitar, a activat în comitetul format d in preoţii şi institutorii din Focşani în

78 Ibidem, dosar nr. 1 1 1 939, f. 205. 7 9 Ibidem, dosar nr . 2 1 1 940, f. 1 46 . 8 0 Ibidem, f. 220.


Gheorghe Miron

vederea strângeri i fonduri lor necesare pentru funcţionarea unei cantine şcolare şi a participat şi la organizarea apărării pasive.

F iru Topor, membru al Gărzi i Naţionale din 1 5 mai 1 939, raporta că a fost delegat la Abatorul comunal pentru a asista la tăierea a două v ite, care au fost apoi vândute, i ar comisia desemnată pentru fixarea preţuri lor la carne a putut să afle media tuturor cheltuiel i lor legate de sacrifica�ea unui animal şi benefic iu l obţinut în urma vânzări i cărni i . Pe lângă aceasta, F iru Topor înlocuia la conducerea B iroulu i de ajutorare a f�mi l i i lor concentraţi lor şi nevoi aş i lor pe un funcţionar al Primăriei On�şu lu i Focşani, care era concentrat.

Ion Brătilă a adus la cunoştinţa autorităţi lor informaţii legate de săteni i care doreau să-şi vândă v itele la preţuri derizori i , "căci prin sate se zvonea că armata /� va rechizi(iona pe bonuri" 8 1 •

Pentru luna februarie 1 940, comandantul Gărzii Naţionale d in P lasa Gârlele arăta că fami l i i l e concentraţi lor d in oraşu l Odobeşti au primit ajutoare în valoare de 93 .297 lei, pe lângă următoare le donaţ i i : 6 metri de lemne, 500 kg de mălai, 5 kg de săpun, 43 de pâini, 33 kg de brânză şi 20 kg de fă ină. Corectitud inea cu care s-au împărţit aceste bunuri a făcut ca toate fami l i i le să fie mulţumite.

Tot pentru fam i l i i le concentraţilor, au fost constitu ite comitete comunale, însărcinate cu strângerea de fonduri şi lansarea l istelor de subscripţie pentru ajutorarea fam i l i i lor sărace. Încasările urmau să se central izeze la plasă şi , de aici , să fie împărţite comunelor cele mai sărace.

În d imineaţa zilei de I l februarie 1 940, comandantul P lasei Gârlele, împreună cu secretarul de plasă şi cel al oraşulu i Odobeşti au fost în comuna Vărsătura, unde au fost bine primiţi de către locuitori . A ic i , după ce au vorbit despre menirea Frontu lu i Renaşterii Naţionale ş i a Gărzi i Naţionale, aceştia au ascu ltat doleanţele sătenilor şi au promis acestora să intervină la autorităţi le în drept pentru scutirea acestora de rechiziţi i , în spec ial a căruţelor cu boi, întrucât cele mai mu lte vite erau bolnave.

81 Ibidem, dosar nr. 8 1 1 939, f. 203 . 234 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pri\·ind acti\·itatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

În aceeaşi zi, la ora 1 6, a avut loc convocarea membrilor Gărzi i Naţionale din Odobeşti . După d iscuţi i le ţinute de secretarul de plasă ş i cel al Şcol i i Viticole, Gheorghe Constantinescu, preotul Danciu a vorbit dcpre rel igie ş i datoria creştinească faţă de Tron şi Ţară. Comandantul Gărzi i N aţionale a Plasei Odobeşti a vorbit depre bombardamentele de aviaţie, efectele devastatoare ale acestora şi modul de apărare împotriva lor.

În acest sens, între 1 2 - 1 7 februarie 1 940, în localul Primăriei comunei Gârlele s-au ţinut cursuri de Apărare Pas ivă cu toţi capii autorităţilor de aici , iar la sfârşit s-au dat teze pentru verificarea cunoştinţelor acumulate 82 •

Şi în Plasa Adjud. Garda Naţională de aici a avut o intensă activ itate în luna februarie 1 940. În colaborare cu autorităţi le locale, membrii Gărzii au întocmit tabele cu persoanele care aveau nevoie de seminţe, au fost numărate v itele de muncă şi s-a cercetat starea uneltelor în vederea începerii campame1 agricole. Fami l i i le concentraţilor şi sărac ilor au fost ajutate d in bunăvoinţa autorităţ i lor locale, iar d in in iţiativa pa11icu larilor s-a colectat şi trimis Prefecturii judeţului suma de 1 0 .000 lei pentru susţinerea financiară a concentraţi lor d in a lte părţi. Subscrierile pentru "Înzestrarea Armatei şi ajutorarea familiilor concentratilor nevoiaşi" s-au cifrat în Plasa Trotuş la peste două mi l ioane de lei, majoritatea sumei fi ind donată de către funcţionari, cei mai mu lţi făcând parte din Garda Naţională.

Cu sprij inul Gărzii Naţionale, în comunele Păuneşti şi Sascut şi în oraşu l Adjud s-a constituit câte un post de pândă pentru alarmă în caz de pericol aerian, toate posturile fi ind conectate la Centrala Apărări i Pasive din Focşani .

Pe lângă aceste real izări, Garda Naţională din P lasa Trotuş a întreprins o intensă campanie de culegere de informaţi i privind starea de sp irit a locu itori lor. Comandantul P lasei rap01ta colonelulu i Alexandru Bute nemulţumiri le săteni lor ş i cerea luarea măsurilor pentru îmbunătăţirf;'a situaţiei acestora: "În comunele Adjudu - Vechi,

K2 Ibidem, f. 1 93 . 235 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

AnKheleşti, Bâlca, Bereşti. Burcioaia, Copăceşti, Cornă{el, Cotofeneşti, Pănceşti. Niuneşti, Rugineşti, Sascut şi Urecheşti, locuitorii sunt hărjuiji mereu cu rechizijiile la coloana de lucru Căiuti, pentru şoselele nationale Adjud - Bacău, Adjud - Căiuji şi Adjud - Homocea. Vitele sunt bolnave de febră afioasă Încă din vară, dar cu toate acestea ei nu sunt slăbiti deloc cu rechizitiile şi multi dintre ei vând vit;le pe ascuns, pe prejuri derizorii, pentru că au mult de suferit. Locuitorii din Rugineşti au soldaji cantonati În comună şi suferă foarte mult, căci trebuie să dea din lemnele lor soldaţilor şi nu au bani să cumpere altele . . . '' 8' .

La sfârş itu l şed inţe i, Toma Nadolu a cerut membri lor Gărzi i Naţionale din Putna să-şi intensifice activ itatea de propagandă ş i să-i "dea ajutorul neprecupetit pentru a conduce această operă ce este pornită din dorinta M . S. Regelui Carol al Il - lea" 84 •

În luna martie 1 940, Comandamentul General al Gărzi lor Naţionale înşti inţa comandanţii de judeţe cu privire la decesul unor fami l i i întregi în toată ţara, de foame sau de frig ş i cerea acestora să se ia urgente măsuri ca astfel de cazuri să nu se mai repete: . .Aveti datoria să �fătuiti şi să îndruma{i pe membrii Gărzii ca. În zilele de sărbătoare, să cerceteze perţj'eriile oraşelor şi satelor şi, acolo unde vor găsi copii sărmani, bătrâni neputincioşi. bolnavi şi oameni infirmi, fără mâncare şi căldură, să li se vină În ajutor pentru a nu se mai Întâmpla ct:ea c.:e zilnic se Întâmplă. Vă recomand din nou, să asiKurati În permanentă asistenta socială pentru văduve, orfani, infirmi şi bătrâni năpăstuiti de soartă, ei şi numai ei având dreptul să

b d o �·· 85 se ucure e atentta noastra · .

Din fericire, în judeţu l nostru nu au existat cazuri de deces a vreunei persoane din cat�za frigu lui sau a foamei, comandanţi i Gărzi lor Naţionale de plasă conlucrând cu autorităţ i le locale pentru ajutorarea celor aflaţi în suferinţă.

83 Ibidem, f. 1 95 . 8� Ibidem, f. 203 . 85 Ibidem, dosar nr. 7 1 1 939, f. 235 . 236 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pri\'ind acti\'itatea Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Putna

Comandantul P lasei Vrancea, compusă din 1 4 comune, raporta că d in toate colectele organizate de către autorităţi le comunale, pe lângă sprij in irea celor fără posibi l ităţi materiale, s-au donat Depozitu lu i Centn:l de Echipament al Armatei cămăşi , izmene, ciorapi, batiste şi săpun, precum şi suma de 2 .560 lei 86.

Pentru "Înzestrarea Armatei" au subscris şi următorii comandanţi de plasă: Constantin V. Cojan d in Mărăşeşti, cu suma de 8 .000 lei, Teodor Trifescu, comandantul Plasei Zăbala, cu suma de 2 .000 lei , Maftei Andronic d in Năruja, cu 2 .000 lei , Vasile Buhuş, de la Garda Naţiona lă din Paltin, cu suma de 2 .000 lei , Vasi le Pepene, comandantul d in Plasa Reghiu, cu 2 .000 lei ş i fostu l comandant al Gărzii Naţionale d in Putna, tot cu 2 .000 lei 87 .

O mare problemă î n întreaga ţară era legată d e l ipsa uniformelor, pe care membrii Gărzii Naţionale nu puteau să şi le cumpere, ti ind prea scumpe. dar şi ţinuta acestora, care, uneori, lăsa de dorit . Astfel , în urma deti lări i la care au participat membrii Gărzii Naţ ionale d in fiecare oraş la 27 februarie 1 940. s-a constatat că aceştia s-au prezentat sub aşteptări : "Oameni bătrâni, lipsiti de vioiciune şi coeziune in mişcări, tinutci neglijentă, nebărbieriti. netunşi. Felul cum s-au prezentat a făcut in unele părti o impresie dezagreabilă, atât autoritătilor, cât şi publicului" 88 .

Pentru a preîntâmpina asemenea situaţi i , Toma Nadolu. comandantul Gărz i i Naţionale Putna, a d ispus ca oameni i care vor mai pa1tic ipa la detl li'\r! să fie aleşi d intre cei mai prezentabi l i, cu o ţinută îngrij i tă şi să fie din timp pregătăţi , căci "mai preferabil să defileze mai putini, dar mai bine prinşi in mână" 89 .

Printre primele măsuri luate de către Toma Nadolu au fost destituirea comandantului d in comuna Domneşti, Cristea Stoian, "stăpânit de viciul betiei şi care nu desfăşoară nici o activitate, fiind

86 Ibidem. f. 2 1 4. 87 Ibidem, f. 225. 88 Ibidem, dosar nr. 1 8 1 1 939, f. 207. 8 9 Ibidem.


Gheorghe Miron

ca şi inexistent, dând un urât exemplu prin viciul prin care este stăpânit"90 şi a lu i Vasile Robu, comandantul Gărzii Naţionale d in comuna Pufeşti, "destituit În 1 939 din funcţia de primar şi care nu corespundea menirii ce o avea în Garda Naţională, nu colabora cu administratia locală şi era ca inexistent în activită(i şi organizare" 9 1 •

Prin inte.rmediu l subordonaţi lor săi, care au întocmit rapoarte informative cu privire la starea de spirit a locuitorilor, Toma Nadolu a înţeles situaţia locuitori lor de la sate ş i grij i le care-i apăsau: "Se observă, ca şi În trecut, În ceea ce priveşte pătrunderea ideilor F. R.N. În masele populare, o rezervă, nu dezaprobare, atât din partea intelectualilor, cât şi din partea celorlalţi. Ţăranul e cel mai mulţumit; în vetrele satelor domneşte o linişte şi Întelegerefrătească. Politicienii vechi, rău fac astăzi, când se duc prin sate şi cu foştii lor partizani dau mâna, zâmbind, iar cu vechii adversari politici nici nu vorbesc. Masele nu ies din rezerva lor decât atunci când văd fapte. Din combaterea speculei, ajutorarea În mod larg a familiilor concentraţilor şi a celor nevoiaşe, măsurile sanitare, ofensiva agricolă, toate acestea sunt privite cu mult interes şi multă dragoste de către populatie. Pentru a obtine rezultate apreciabi/e Însă. mai ales in combaterea speculei, :e nevoie absolută de concursul tuturor, prin urmare, completa indepei1dentă a noastră În activitate. fără nici un amestec din partea celor interesati. În aşafel Încât să nu rămână nici urmă din cenuşa trecutului politic" 9 2 .

În ceea ce priveşte numărul de membri ai Gărzii Naţionale Putna, la 27 martie 1 940, colonelul Toma Nadolu a informat Comandamentul General al Gărzii Naţionale a Ţinutu lui Dunărea de Jos că în judeţul Putna există următoru l efectiv: în Focşani erau două companii a câte patru plutoane, totalizând 334 de membri, în P lasa Bi l ieşti existau opt plutoane, d intre care şapte formate d in două grupe şi unul format d intr-o grupă, total izând 790 de membri; în Plasa

90 Ibidem, dosar nr. 2 1 1 940, f. 1 8 . " ' Ibidem. 9� Ibidem, f. 1 4 . 2 3 8 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pril'ind actil'itatea Gilrzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

Gârlele era o compan ie, total izând 1 .287 de membri, dintre care 478 la d ispoziţie ş i 800 de completare; în P lasa Mărăşeşti erau 665 de membri, d intre care 3 3 7 la d ispoziţie ş i 328 de completare; Plasa Trotuş d ispunea de 1 . 1 25 de membri, 296 fiind la d ispoziţie, iar 829 de completare; în Plasa Vrancea erau 396 de membri, toţi fi ind d ispon ibi l i ; P lasa Zăbala avea 44 1 de membri, 352 la d ispoziţie ş i 89 de completare. Cu toate că Garda Naţională din judeţul Putna avea un efectiv destul de însemnat, n ic i măcar un singur membru nu poseda uniformă 93 .

În comuna Jorăşti, la sfârşitul luni i martie 1 940, comandantu l de aici, M ihalache Timir, i-a raportat lui Toma Nadolu activitatea membrilor de aic ! . Cu sprij inul autorităţilor locale au fost organizate mai multe serate în scopul ajutorării fami l i i lor concentraţi lor ş i sărac i lor. Comuna fiind mică, s-au strâns 1 .949 lei , însă, pentru a strânge mai mulţi bani, membri i Gărzi i Naţionale au colectat porumb de la săteni i mai înstăriţi, pe care apoi I-au vândut obţinând 1 .857 lei . Suma totală de 3 .706 lei a fost împărţită fami l i i lor cu greutăţi financiare. Pe lângă aceşti bani, la cererea lui Mihalache Timir, Primăria Comunei Jorăşti a mai donat d in fondul comunal suma de 4.000 lei , în acelaşi scop. Din partea Prefecturii Judeţu lui Putna au fost împărţite la 20 de fami l i i ale concentraţ ilor 600 kg de porumb 94 .

Cu toate că Garda Naţională a desfăşurat o intensă propagandă pentru a pregăti locuitori i să facă faţă pericolului reprezentat de bombardamentele aeriene, în urma exerc iţiu lui de apărare pas ivă desfăşurat la 1 4 mai 1 940, s-a constatat "că populatia nu e încă pătrunsă de grozăviile ce le pot cauza bombardamentele aeriene, căci în loc să caute un gang, o pivnifă, un ascunziş oarecare, oamenii tol se mai plimbau pe străzi şi ieşeau din case, făcând pe curioşii. ca să vadă ce se petrece: altii se ascundeau sub pomi, pe bulevarde sau se lipeau de zidurile caselor" 95.

93 Ibidem, f. 62. 94 Ibidem, dosar nr. 7 1 1 939, f. 26 1 . 95 Ibidem, dosar nr. 4 1 1 940, f. 1 06 .


Gheorghe Miron

O zi mai târziu, Toma Nadolu a comunicat comandanţi lor de plasă Ord inul Secret nr. 5 57 1 1 940 al Comandamentu lui General al Gărzi i Naţionale - Serv ic iu l Mob i l izări, cu privire la organizarea formaţiuni lor de mob i l izare.

AstfeL toţi membri i Gărzi i Naţionale care erau trecuţi de vârsta de 50 de api, rezervişt i i scutiţi , d ispensaţi sau reformaţi , în stare să poarte arma, erau mobi l izaţi în acele formaţiuni, erau consideraţi în servic iu l armatei, iar autorităţi le c ivi le sau mi l itare nu aveau drept de rechiziţie asupra lor. Cea mai mică un itate pentru mobi l izare era echipa, formată d in cinci oamen i şi un comandant, care trebuia să nu facă parte din cadrele active ale armatei sau să fie mob i l izat pentru lucru. Comandantu l un ităţi lor de mobi l izare putea fi chiar titularu l Gărzi i Naţionale d in satul respectiv, dacă îndepl inea cal ităţi le mai sus amintite. Dacă titularu l pe timp de pace nu îndepl inea acele condiţi i , un ităţi le de mobi l izare urmau să fie conduse de către ajutorul de comandant, care era obl igat să ia parte la toate programele de pregătire ale un ităţi lor respective %

La 1 7 mai 1 940. formaţiuni le de mobi l izare ale Gărz i i Naţionale din judeţul Putna numărau 1 .466 de membri 97, care între 1 şi 30 iunie 1 940 au avut un susţinut program de instrucţie 98.

Cu toate eforturile depuse de către colonelu l Toma Nadolu, pentru revigorarea Gărzi i Naţionale d in judeţul Putna, în luna iunie 1 940, într-un Raport îna intat Comandamentului General a l Gărzii Naţionale, acesta arăta eşecul pol itic i i de atragere a e lementelor de valoare din cadrul Gărzi i şi, impl ic it, ineficac itatea acesteia . Pentru o mai bună înţelegere a cauzelor care au determinat ca Garda Naţională din Putna să nu se rid ice la înălţimea aşteptări lor, redăm integral următoru l document:

"Războiul devine din ce în ce mai intens. amenin(ând să se extindă. Din modernismul războiului de azi se desprinde importanta

96 Ibidem, dosar nr. 1 1 1 940, f. 22. 97 Ibidem, f. 43 . ''K Ibidem, f. 1 8 . 240 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind activitatea Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii Naţionale din judeţul Putna

covârşitoare a organizării apărării spatelui frontului, în special contra paraşutiştilor sau a provocatorilor de panică. Acest rol îl au azi jandarmii, premilitarii şi Gărzile Nationale, care trebuie Înarmate şi pentru care s-a început organizarea şi executarea programului de instructie. Măsura e foarte bună, dar, insuficientă. Necesitatea cere ca toată natiunea să fie chemată şi pusă în stare să poarte o armă, adică să se servc:uscă de ea. Ori, în Gărzile Nationale avem putini înscrişi şi din aceşti putini, de tot felul. strălucind prin absen(ă intelectualii şi fruntaşii. Aceasta e realitatea! În Garda Natională avem insuficientă calitativă şi cantitativă. Cei care s-au înscri.� la început au fost elemente slabe, făcând-o din curiozitate, altii de teamă, unii crezând În oarecare avantagii (negustorii şi meseriaşii), prea putini fiind pătrunşi de importanta acestei organizaţii. Ori numai cu analfabetii, cu drojdia, cu toti agentii electorali, cu bătăuşii, nu se poate pune temelia solidă, din orice punct de vedere ar .fi privită chestiunea. Un exemplu: la Focşani n-avem înscrişi nici un profesor, nici un institutor, nici w1 intelectual, .fimctionarii .fiind înscrişi numai cu numele. neactivând. Avem pensionari grade inferioare, câtiva negustori şi meseriaşi, oameni fără profesiune, unii chiar cu dţj'erite vi(ii. În judet, la fel. Cu ocazia diferitelor manţfestatiuni nu ne putem impune, prestigiul suferă, toti ceilalţi stând deoparte, ca o ironie. S-au făcut apeluri la toate institutiile, Însă a-i convinge .\'Ufleteşte este o armă cu pufină e.ficacitate şi care reclamă timp. Trebuiesc luate măsuri restrictive. Sunt de părere ca, după cum orice functionar e obligat săfacă dovada înscrierii in F.R.N. să.fie obligat să activeze şi in Garda Natională: dovada activării în Garda Natională să i se ceară la avansare, tran.�'fer etc. Meseriaşii şi negustorii, de câte ori au de scos câte un act de la Camera de Comert sau Muncă, să prezinte dovada activării lor in Garda Naţională. Cei .fără profesiune să aibă obligatia de a prezenta dovada activării in Garda Nafională în toate ocaziile: la un proces, când au nevoie de vreun act etc. Numai asţf'el, avându-i înscrişi pe tofi, s-ar putea păşi la o reorganizare rapidă, s-ar putea descongestiona cafenelele care gem de patriofi la orice oră din


Gheorghe Miron

zi şi din noapte. Tot Românu/, valid şi înarmat, toti gata de datorie pentru Patrie, Neam şi Rege" 99.

La venirea sa în fruntea Gărzi i Naţionale din Putna, Toma Nadolu s-a arătat nemulţum it de s laba organizare d in j udeţ şi a încercat ca. prin v izitarea la faţa locului a organizaţi i lor locale să cunoască problef!1ele pe care le aveau şi să găsească o cale de a îndrepta lucrur i le.

În luni le martie. apri l ie şi iunie 1 940. cu toate greutăţi le cauzate de l ipsa m ij loacelor de transport ş i vremea instabi lă, în afară de câteva comune d in Plasa Zăbala, plasă de munte, cu drumuri impracticabi le, Toma Nadolu a vizitat aproape toate comunele d in judeţ. În luna april ie au fost vizitate 36 de comune, în mai - 48 de comune, iar în iunie - 30 de comune. În această perioadă nu s-au mai făcut recrutări de noi membri, Toma Nadolu încercând să facă selecţia celor care erau deja înscriş i : "( 'e/or care nu activează le-am dat deja răgaz de îndreptare; comandanţii de comune care nu activau sau aveau viţii au fost Înlocui ti . . . '' 1 00•

Existau câteva sate izolate, unde Garda Naţională n-a putut găsi membri nici măcar pentru formarea unei echipe. din cauza fam i l i i lor puţine la număr şi cu oamen i cu o vârstă foarte înaintată. Cu toate aceste încercări . datorită dezinteresu lu i arătat de către membrii Gărzii Naţionale rl in Putna, Toma Nadolu n-a reuşit să rid ice această organizaţie la nivelul aşteptat.

A lături de întreaga societate românească, Garda Naţională a judeţulu i Putna s-a implicat în ajutorarea refugiaţi lor basarabeni, care, în urma U lt imatumulu i sov ietic d in 26 iunie 1 940, au fost nevoiţi să-şi părăsească casele şi să fugă din ca lea cizmei bolşev ice.

Pentru uşurarea suferinţei acestora, în Gara Focşani a fost înfi inţată de către membri i Gărzi i Naţionale şi Legiunea de Străjeri

"'1 Ibidem. dosar nr. 2 1 1 940, f. 96. 1 00 Ibidem, f. 1 49. 242 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte pril'ind actil'itatea Gărzii Nationale a Frontului Renaşterii Nationale din judetul Putna

Putna o cantină, iar d in oraşele Focşani, Panciu şi Mărăşeşti a fost colectată suma de 1 40 . 1 40 le i 1 0 1 •

Pe fondul înrăutăţiri i s ituaţiei m i l itare de pe Frontu l Occidenta l. regele Carol al I I - lea a încercat să schimbe baza pol itică a regimului său, căutând să-i dea o formă nouă, "totalitară", care să fie aprec iată de către germani ca o sch imbare a orientării pol itice externe şi interne a regimului carlist. Astfel, la 2 1 iunie 1 940, a fost promulgat Decretul - Lege referitor la transformarea Frontu lu i Renaşteri i Naţionale în Partidul Naţiun i i , aflat sub conducerea

- R 1 . I O' suprema a ege UI - . Până la structurarea în teritoriu a noului partid, organizaţ i i le

ţinutale, judeţene şi comunale au fost girate de cadrele Frontulu i . Prin Îna lta Decizie nr. 6 d in I l iu l ie 1 940, Garda Naţională a Frontu lui Renaşterii Naţionale a trecut sub autoritatea Pa11idului Naţiuni i , d in care făcea parte integrantă, sub denumirea de Garda Pa11idului Naţiuni i . având de îndepl in it aceleaşi misiuni ca şi mai înainte. Generalul în rezervă Petre Georgescu a fost numit comandant general al Gărzi i Fartidului Naţ iuni i 1 03 •

La sfârşitu l lun i i august 1 940 eşecul politic i i carliste era tot mai ev ident, pretenţ i i le bu lgare şi ungare asupra Dobrogei de Sud ş i respectiv asupra Trans i lvan iei prevestind sfârş itu l inevitabil al unei i luzii a regelu i Carol al li - lea.

Un Rapm1 al Gărzi i Partidu lu i Naţiuni i din judeţul Putna despre starea de spirit a locuitorilor este mai mult decât elocvent despre ceea ce credeau oameni i simpl i în ceea ce priveşte pol itica dusă în ult imi i ani : "Populatia de la oraşe, dar mai ales cea de la sate, e complet derutată. Fiecare Îşi face următorul rationament: Dacă ne-am dat de partea Axei cu toată convingerea, căreia ii sati.�facem totul În ceea ce priveşte aprovizionarea, dându-i şi peste

1 0 1 Ibidem, dosar nr . 6 1 1 940, f. 27. 10! Florin Mtiller, MetamOJfoze ale politicului românesc. / 938 - / 944, Editura Universităţ i i din Bucureşti. Bucureşti, 2006, p. 267. IOJ Ibidem, p. 269.


Gheorghe Miron

disponibil din produsele noastre. atunci de ce ne lasă in vraiştea vântului? Cedarea Basarabiei şi a unei păr[i din Bucovina in condi[iile ştiute azi de copii, acum cedarea Dobrogei de Sud, chestiunea Transilvaniei nerezolvată şi pretenţiunile interminabile ale vecinilor ruşi . . . Dări pentru apărarea najională, cheltuieli enorme cu fortifica{iile, concentrare a de un an a ostaşilor . . . la ce au servit toate aceste sacrifidi? Scumpe/ea insuportabilă a vie{ ii, lipsa alimentelor şi articolelor de primă necesitate . . . Asţfel judecă poporul! Moralul este scăzut" 1 04 •

Dacă pe planul istoriografiei naţionale, regimul autoritar instaurat de regele Carol al I I - lea a fost prezentat, evaluat ş i rapottat la întreaga evoluţie modernă a statu lui român în strânsă corelare ş i determinare cu realităţi le economice, sociale ş i pol itice ale timpului, pe planul istoriografiei locale au rămas încă pagin i nescrise. Rezumându-ne doar la activitatea Gărzii Naţionale, ca mij loc de realizare a obiectivelor propuse prin crearea Frontu lui Renaşterii Naţionale, adăugăm mărturi i lor din ţară pe acelea oferite de documentele locale, dând posib i l itate c ititoru lu i de a intui trăsături le definitori i ale regimului •.: arl ist .

1 04 A.N.Vn. , fond Garda Naţională a Frontu lu i Renaşteri i Naţionale - Putna, dosar nr. 2 1 1 940, f. 243 . 244 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

ASPECTE PRIVIND VIAŢA COMUNITĂŢII PUTNENE ÎNTRE ANII 1 941 - 1945

Gheorghe Miron

În strictă şi ob iectivă interdependenţă cu partic iparea armatei române la desfăşurarea operaţiuni lor mi l itare de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial, starea i nternă a ţări i cu întreaga-i complexitate socio - economică, admin istrativă, politică şi morală, reflectă şi întregeşte tablou l general a l României anilor 1 94 1 - 1 945 .

Dacă războiul în sine, cu desfăşurarea, impl icaţi i le pol itice interne şi externe, efor1urile materiale şi umane, se regăseşte reflectat într-o vastă şi continuă literatură istorică. situaţia internă a ţări i a rămas încă o temă de cercetare.

Referiri le din lucrări le generale, cuprinzătoare pentru spaţ iu l naţional şi european. firesc. sunt dominate de statistică. de sinteze. din care situaţia ca atare, viaţa rămân la intuiţia cititoru lui , fără o cuprindere mai · adâncă a real ităţ i lor de la nivelul structuri lor administrative judeţene.

În ceea ce priveşte judeţul Putna, înainte de 1 989, tangenţial şi cu o puternică amprentă ideologică, cercetători i au surprins real itatea timpulu i .

Divers itatea documentelor de arh ivă ş i larga cuprindere a situaţi i lor şi aspectelor particulare spaţiului vrâncean, precum şi obl igaţia de a e l im ina substratul ideologic, arbitrar impus înainte de 1 989, ne-au condus la adâncirea cercetării ş i la prezentarea adevărului istoric, ca atare.

Repetabi l itatea mărturi i lor arhiv istice şi a conţinutu lu i lor au impus relatarea acestora pe ani , înlesn ind surprinderea d imensiuni i crescânde a consec inţelor războiulu i asupra realităţ i i vrâncene. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

De la rechiziţ i i le de animale şi mij loace de transp011, de la speculă ş i l ipsa celor mai e lementare şi necesare mij loace de trai, de la îngrijorarea faţă de mersul războiu lu i ş i teama de o a ltă ocupaţie rusească. până la unele nesemnificative manifestări pol it ice şi ideologice, totu l şi toate recompun imaginea unui timp restrâns geografic şi uman la aria judeţu lui , dar atât de sugestiv pentru imaginea sa istorică.

1941 La sfârşitul luni i ianuarie 1 94 1 , comandantu l Legiun i i de

Jandarmi Putna, maiorul Gheorghe Casian, a informat Prefectura Judeţu lu i Putna despre starea de spirit a locu itorilor j udeţu lu i , insistând asupra nemulţl! il1 i r i lor care, deş i nu prejud ic iau s iguranţa în stat şi n ic i ord inea publ ică. dădeau totuşi de gândit prin faptul că se puteau accentua şi degenera .

Penuria a l imentelor, în spec ial a porumbului şi a grâului . a fasolei. cartofilor. orezu lui . cepei se tăcuse simţită în acea lună, contribuind la starea de nemulţumire a populaţiei nevoiaşe, mai a les în regiunea de la vest de S i ret. zonă în care recolta fusese inundată cu un an în urmă, precum ş i în ··egiuni le montane, unde existau d ificu ltăţi mari d in pricina aprovizion:iri i .

L ipsa lemnelor de foc se resimţea tot ma i mult în P lasa B i l ieşti care, fi ind aşezată la d istanţă de zonele împădurite se găsea într-o s ituaţie critică. Imposib i l itatea transporturilor de lemne pe drumuri le înzăpezite şi starea materială precară a locu itori lor au dus la s ituaţia ca aceştia să nu se poată încălzi decât cu riscu l de a încălca legea, furând din pădurile statu lu i . În comuna Nămoloasa, cele două şcol i primare, nemaifi ind aprovizionate cu lemne, s-au văzut în s ituaţia de a tăia pomi i d in grăd ină pentru ca elev i i să nu îngheţe în c lase.

În ceea ce priveşte politica internă, rebel iunea legionară (2 1 - 23 ianuarie 1 94 1 ) a produs o impresie cu totul deosebită în rândul populaţiei rurale care, în majoritatea ei, condamna acţiunea rebel i lor. Maiorul Gheorghe Casian arăta că "in ceea ce priveşte opinia legionarilor, este prematur a se da o comunicare precisă. 246 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind viaţa comunităţii putnene intre anii 1 94 1 - 1 945

Se pare că de.�făşurarea evenimentelor i-a derutat În bună parte. Cu ocazia conrocă;·ii de la sediu/ legionar din ziua de 23 ianuarie, li s-a recomandat ordine şi linişte. În prezent, legionarii se abţin de la comentarii şi manl;estatii. Cât despre mişcarea comunistă, ea este ca inexistentă. În Focşani, În noaptea de 1 9 1 20 ianuarie 1 941 s-au răspândit câteva manifeste comuniste. Se poate verţfica informatia potrivi/ căreia o parte din femeile şi bărba{ii evrei poartă fu/are, căciuli şi cravate roşii" 1 •

Despre rebel iunea legionară informa ş i Pol iţia Oraşului Focşani , care menţiona că nu există niciun fel de fotografi i cu scene de luptă, deoarece în local itate şi în oraşele din cuprinsul judeţu lu i nu s-au produs asemenea acte. Nu au fost capturate grupuri de rebel i, nu au fost devastate instituţ i i publ ice, depozite ş i nici nu au fost furate mărfuri. Niciun ostaş sau cetăţean nu a fost rănit sau maltratat. În arhiva ridicată de la sed iul organizaţiei legionare d in Focşani nu a fost descoperit niciun document compromiţător � .

La începutu l luni i februarie 1 94 1 , min istrul Afacerilor Interne, David Popescu, considerând că o bună cunoaştere a stări i de spirit a locuitorilor este esenţială pentru menţinerea ordini i interne, cerea prefecţi lor ca activ itatea acestora să nu se mai desfăşoare în spatele biroului , ci în teritoriu, insistând însă "să nu mai vedeti multe comune În chip de musqfir, ci mai bine mai putine comune la o deplasare, insă cercetate În amănun{ime, slând de vorbă cu sălenii, explicându-le apelurile Generalului Antonescu şi implinind real, la fata locului, cât mai multe nevoi" '·

Conformându-se ord inulu i, la 22 februarie 1 94 1 , prefectul de Putna s-a deplasat în comuna Nămoloasa, unde Siretu l ameninţa să rupă şoseaua Focşani - Nămoloasa ş i a luat măsuri, împreună cu Serviciul Tehnic al Drumurilor Naţionale pentru consol idare şi

1 Arhivele Naţionde Vrancea (în continuare se va c ita: A .N .Yn.) . fond Prefectura Judeţului Putna. dosar nr. 1 48 1 1 94 1 . f. 1 3 . � Ibidem, dosar nr. 1 49 1 1 94 1 . f. 26. ' Ibidem. dosar nr 40 1 1 94 1 , f. 4 .


Gheorghe Miron

îndigu ire . Cinci zile mai târziu, prefectul a inspectat comuna Ţifeşti unde a constatat că ordinele primite nu erau respectate cu promptitudine, iar corespondenţa era ţ inută neîndosariată şi în dezordine. În schimb, a găsit starea sanitară foarte bună, iar pe cea de spirit a populaţiei. l in iştită.

În comuna Boloteşti, inspectată la 28 februarie 1 94 1 , şcoala şi d ispensarul erau · grav avariate de pe urma cutremuru lui d in 1 O noiembrie 1 940. La cantina şcolară serveau masa, o dată pe zi, 40 de copii, din fondul alocat de Cooperativa viticolă locală, iar pentru refacerea localului şcol i i prefectul a alocat bani d in bugetu l judeţu lui , restul fiind sup01tat de către comuna Boloteşti ş i Casa Şcoalelor. Şi aici, a găsit populaţia l inişt ită, iar starea de spirit bună 4•

La Panciu, oraş care fusese distrus în urma cutremurulu i, comerţul era foarte slab, funcţionând doar patru prăvăl i i cu al imente, care se aprovizionau cu mari greutăţi de la Focşani, Tecuci ş i Galaţi . Autobuzele nu mai făceau curse, iar trenurile mergeau anormal . În oraş existau doar două hrutării care făceau pâine pentru populaţie, cu sprij inul Primăriei Panc iu. care a pus la dispoziţia brutari lor grâu măcinat la moara din Focşani ) .

Pentru a controla cât mai bine toate compartimentele vieţ i i publice, pol iţia şi-a făcut simţită prezenţa din ce în ce mai mult . Cei bănuiţi că ar avea simpatii legionare sau care îşi exprimau public dezacordul cu politica antonesciană erau imediat arestaţi, pentru ca atitudinea acestora să nu contamineze şi restul populaţiei . Măcelarul Gheorghe Olaru d in Fbcşani a fost arestat pentru alarmism, pentru simplul fapt că "numitul a propaRal În public zvonul că dl. Genera/ Ion Antonescu va demisiona" 6 •

Pentru a nu stârni nemulţumiri în rândul popu laţiei, autorităţi le locale au luat măsura de a stabi l i preţuri maximale la

� Ibidem, f. 1 3 . 5 Ibidem, f. 70. 6 Ibidem, dosar nr. 1 48 1 1 94 1 , f. 1 34 . 248 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind viaţa comunităţii putnene între anii 1 941 - 1 945

produse le al imentare, un ofiţer delegat economic veghind ca acestea să fie respectate, lucru ce nu se întâmpla mereu.

La 22 martie 1 94 1 , N icolae Turtureanu, ofiţerul delegat economic, arăta prefectului că pâinea a reînceput să fie vândută cu I l le i , în loc de zece, preţul fi ind majorat chiar de către Primăria Oraşului Focşani . Mai mult, cu toate că Primăria, prin Ordonanţa nr. 4.457 d in 1 5 martie 1 94 1 , stabi l ise preţu l cartofi lor la 6,5 lei kg, N icolae Turtureanu 1-a depistat pe Satir N icolau. care vindea kg de cartofi cu 7 lei, acesta motivând că fusese autorizat ch iar de către primar să comercial izeze cartofii cu această sumă.

Ofiţeru l delegat economic a transmis prefectu lu i de Putna că "dl. ajutor de prinwr Neagu mi-a spus că Satir vinde cartofii care au fost cumpărati de către Primărie şi că l-a autoriza/ să vândă cu 7 lei. După lege, Satir Nicolau a fost găsit vinovat de către subsemnatul şi i-am încheiat cuvenitul proces - verbal la reprimarea sabotajului şi l-am Înaintat Parchetului local. Socant, domnule Prefect, că tocmai Primăria, care em1tând ordonanţe de .fixare a preturilor maximale, este cea mai îndreptătită a veghea la respectarea lor şi nu încuraja nerespectarea lor. Dacă pâinea este astăzi de calitate bună, se datoreşte permanentului control ce-/fac. iar nu dumnealor, ce-/fac cu totul superficiaf' 7.

La rându l său, prefectul s-a adresat primaru lui , arătându-i că "pretul pâinii nu poate fi mărit, mai ales acum când se amestecă 700 grame făină cu 25 % mălai. Pretul pâinii va fi calculat în raport cu greutatea acesteia, iar cartofii se vor vinde cu pretul stabilit În Ordonanta nr. 4. 457 1 15 martie 1 941" 8•

În luna mai a anului 1 94 1 , în judeţul Putna, scumpirea excesivă a produselor a generat nemulţumiri în toate straturile sociale, mai ales în rândul celor care erau nevoiţi să trăiască d intr-o leafă fixă, care nu ajungea pentru asigurarea unui trai decent. Autorităţi le considerau că preţurile mari la a1ticolele de bază erau cauzate chiar de

7 Ibidem. dosar nr. 1 49 1 1 94 1 . f. 22 1 . M Ibidem.


Gheorghe Miron

atitudinea cetăţen i lor care, în loc să-i denunţe pe speculanţi, preferau să p lătească mai mult numai să se poată aproviziona.

Funcţionarii erau categoria cel mai greu lovită de mărirea preţuri lor, încât ajunseseră să nu mai facă faţă, căci toate articolele, fără excepţie, se scumpi seră cu 1 00 %, iar salari i le crescuseră foarte

• 9 puţm . Prin pedepsirea drastică a speculanţilor se spera ca scumpirea

excesivă să poată fi stăvi l ită . Un alt motiv de îngrijorare a popu laţiei a fost lansarea unor

zvonuri conform cărora Rusia Sovietică avea pretenţi i asupra întregii Moldove şi că vor fi masate trupe în sudu l Basarabiei pentru o acţiune mi l itară în Delta Dunări i . însă prezenţa trupelor germane pe teritoriu l României reprezenta, pentru menta lu l colectiv, o garanţie că ruşi i nu vor îndrăzn i să atace.

Starea de spirit a elevilor şi studenţilor era considerată îngrijorătoare de către Pol iţie şi S iguranţă, căci se considera că nu exista o un itate sufletească între catedră şi elevi, care a fost provocată de independenţa organizaţi i lor Frăţ i i lor de Cruce, ale căror principi i ş i norme nu fuseseră puse de acord cu programa analitică şi d iscipl ina şcolară. Scoaterea tineretu lui de sub influenţa legionară era o prioritate pentru regimul antonesc ian : ,,Astăzi. acest tineret este o turmă .fără păstor, căci nu are unde să se manifeste, să-şi consume surplusul de energie specific vârstei. Credem că este absolut necesar să se vină cu o lege care să organizeze acest tineret, să-I ocupe in interesul şcolii şi a societă(ii şi nu a unor interese politice, aşa cum există organizatii tinereşti În Germania, Italia şi Cehoslovacia. Mai este necesar .să se impună profesorilor mai multă grijă pentru elevi, orele de cursuri să nu mai fie aşa de serbede şi să se caute a se intra în sufletul tineretului pentru a-1 îndrepta pe calea cea bună" 1 0 .

Atenţia autorităţ i lor se îndrepta mai ales asupra mişcărilor subversive, legionarii şi comunişti i .

9 Ibidem, dosar nr. 1 52 1 1 94 1 , f. 285 . 1 0 Ibidem, f. 256. 250 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind viaţa comunităţii putnene între anii 1 94 1 - 1 945

Dacă în cazu l legionari lor aceştia nu se manifestau în niciun fe l, iar în timpul rebel iuni i nu avusese loc nicio dezordine pe teritoriul judeţu lui , din partea comunişti lor se observa o acţiune de reorganizare a cadrelor, însă mărginindu-se doar la propagandă orală şi strângerea de fonduri pentru Ajutorul Roşu. Brigada de Siguranţă arăta că "organiza{ia se subven{ionează prin cotiza{ii de la simpatizanţi. Atitudinea fa{ă de orânduirea actuală este diametral opusă şi tinde la răsturnarea regimului ce ne-a Încadrat în Axă. Un pericol propriu -zis momentan nu se desprinde din această activitate, deoarece cei care lucrează în acest domeniu sunt pu{ini la număr şi persoane fără nici un pic de supra.fa{ă în societatea oraşului nostru. Rezultatul propagandei desfăşurate până acum este că s-au captat mai mul{i membri În organi::a(ie şi că s-au adunat 2. 500 lei, care au fost trimişi sub formă de colet şi numerar comuniştilor de{inu(i" 1 1 •

În cazul populaţiei minoritare, evre i i erau d ispersaţi şi , d in sp irit de prevedere. nu se man ifestau deloc, ch iar dacă prin d iferite legi le fuseseră restrânse drepturile. Confiscarea aparatelor radio şi interzicerea folosirii acestora de către evre i "au produs in rândurile lor o deprimare completă, pentru că singura mângâiere era de a asculta posturile de radio clandestine, ca adăposti{i la propaganda ce se duce contra Axei, să vină şi să comenteze aceste fapte, lansând lot felul de zvonuri pentru a crea un curent care să provoace nemul{umiri contra Axei" 1 2 •

Faţă de evenimentele d in Europa, populaţia judeţu lui Putna "era ca/mă datorită asigurărilor date de Conducătorul Statului German În ceea ce priveşte garantareafruntarii/or existente, oamenii privind cu incredere şi admira{ie spre Conducătorul Statului Român, în care şi-au pus toate speranje/e pentru recăpătarea teritoriilor pierdute" ' ·1 .

1 1 Ibidem. f. 287. 1 � Ibidem. u Ibidem.


Gheorghe Miron

La 22 iunie 1 94 1 , Germania, alături de România, Ita l ia, Fin landa ş i Ungaria a deschis Frontu l de Est prin atacarea Uniun i i Sovietice. Ion Antonescu a ordonat armatei române trecerea Prutulu i pentru a aduce la trupul ţări i teritori i le răpite cu un an în urmă, Basarabia şi Nordul Bucovinei .

La 7 iu l ie 1 94 1 a fost e l iberată Bucovina de Nord, Chişinăul la 1 6 iu l ie 1 94 1 , iar la 26 iu l ie 1 94 1 Armatele I I I şi IV au atins Nistru !, readucând la Patria - Mamă teritori i le răpite.

În aceeaşi lună, o comisie prezidată de prefectul judeţu lui , Valeriu Rusescu ş i ajutorul de primar al oraşului Focşani , Gheorghe Neagu, a organizat, din ord inu l M in isteru lu i Afacerilor I nterne, o chetă, pentru ajutorarea soldaţilor care au luptat pe front pentru e l iberarea Basarabiei şi Nordulu i Bucovinei . A fost colectată suma de 84 1 . 824 lei, din care 70.064 lei au provenit d in oraşul Focşani . Soldaţi i ş i ofiţer i i răniţi pe front s-au putut reface la hotelul din Soveja, prin grija Prefecturi i Judeţu lu i Putna ş i a Cons i l iu lu i Comunal din Soveja. Acelaşi sistem de ajutorare a răniţi lor s-a organizat ş i la Spita lul din Vidra 1 4 .

La sfârşitul luni i iunie 1 94 1 , Comisariatul de Pol iţie Panciu menţiona că popu laţia era l in iştită şi lucra cu intensitate pentru strângerea grânelor de pe câmp, căci timpul frumos şi ploi le d in u ltima par1e a lunii iunie făcuseră ca recolta să fie bogată.

Se remarca dorinţa oameni lor ca ora de interdicţie a c ircu laţie i pe străzi să fie schimbată, în sensul de a se admite o oră mai târzie, deoarece ora 2 1 , fixată de autorităţi, făcea ca populaţia să fie nevoită să plece mai devreme de la lucru l câmpului , p ierzând astfel o parte d in timpul ce ar fi putut fi folosit la muncă.

În oraşul Panciu, a l imentele de primă necesitate se menţineau la preţuri ridicate din cauza greutăţi lor de aprovizionare, iar multe d intre ele l ipseau, cum ar fi făina, orezul şi u le iul . Un alt neajuns era salarizarea insuficientă a bugetarilor, în u lt imul timp acest lucru

1 4 Ibidem. 252 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


devenind obiectul unor d iscuţi i frecvente în cercul funcţionari lor local i .

Ord inele de mobi l izare erau primite cu mult calm şi ch iar cu bucurie, toţi cei chemaţi plecând imediat l a un ităţ i . Foarte mulţ i oameni se prezentau s inguri la Comisariat, întrebând dacă nu le veniseră ord in de mobi l izare, ceea ce vădea un puternic sentiment patriotic ş i un curent popular pentru război ş i ducerea acestu ia până la capăt.

Comisariatul de Poliţie Panciu s intetiza atitudinea localnicilor faţă de even imentele politice astfe l : "Popula{ia are multă simpatie fată de germani, urăfafă de ruşi şi o totală neîncredere în evrei" 1 5 •

Ş i l a Focşani , Poliţia a constatat un puternic curent antievre iesc, atât din partea localnici lor, cât ş i d in partea ostaş i lor germani . Pentru prevenirea oricăror agitaţ i i , ale căror consecinţe puteau fi extrem de pericu loase siguranţei interne a statu lu i, Pol iţia cerea prefectu lu i "să dispuneti către Comandamentul Garnizoanei locale de a se m.fiin{a patrule, puse sub conducerea oji{erilor, care alături de personu/ul nostru. să vegheze la împiedicarea unor actiuni antisemite, patrull' care vor functiona atât ziua, cât şi noaptea, îndeosebi În cartie;·ele evreieşti: Strada Ştefan cel Mare, Concordiei, Grigore Bălănescu. Strada Mare a Unirii, Strada Sf Dumitru, Noptii, Brăilei şi Artelor" 1 6 .

Evrei i d in Focşan i nu aveau voie să-ş i facă cumpărăturile d in piaţa locală inainte de ora şapte d imineaţa. Pol iţ ia considera că până la această oră populaţia creştină, săracă, nu putea să se aprovizioneze cu cele necesare deoar�::ce ţărani i cereau preţuri excesiv de mari şi, cum ei ştiau că după ora şapte veneau evreii la cumpărături, singurii in măsură să ofere preţuri mari, chiar peste cele prevăzute de ordonanţele comunale, acest fapt provoca nemulţumiri şi diferite comentarii in rândul români lor.

15 Ibidem, dosar nr. 1 49 1 1 94 1 . f. 305 . 1 6 Ibidem, dosar nr. 45 / 1 94 1 , f. 1 3 8 .


Gheorghe Miron

În acest sens, Pol iţia a solicitat prefectu lu i "să se emită o ordonantă în care Jă se fixeze ora 8 ca oră când evreii Jă poată să se aprovizioneze din pietele publice, prevăzând pedepse pentru cei care vor fi găsi ti În pie(e Înainte de ora 8. Credem că prin această măsură, populatia română nevoiaşă nu va mai avea concurenta neloială a evreimii, care poate totdeauna să cumpere mai scump decât oricare

• . , .�. 1 7 categone socw a . Cum ora pentru c ircu laţia evrei lor era stabi l ită de Min isterul

Afaceri lor Interne şi nu putea fi modificată de către autorităţi le locale, prefectul judeţului a cerut Poliţiei "să observati cu strictete şi să se respecte preturile din ordonanta comunală şi să se dreseze acte contravenientilor, precum şi acelora care �{eră prefuri mai mari decât cele prevăzute" 1 8 •

Apropierea sezonu lu i rece a redeschis o veche problemă a oraşu lui Focşani şi a judeţu lu i Putna, pentru populaţie, care se vedea în s ituaţia de a nu-şi putea procura sau repara încălţămintea necesară. Talpa, principalul atticol necesar atât la confecţionarea încălţămintei noi, cât ş i la repararea celei uzate, se găsea în cantităţi foarte reduse, încât c izmarii nu puteau lucra decât câteva zile pe lună, iar c l ienţi i erau într-o continuă stare de agitaţie, văzându-se în imposibi l itatea de a-şi mai confecţiona sau repara încă lţămintea.

S ituaţia era cu muil mai gravă, căci încălţămintea d in cauciuc (şoşoni i ş i ga loşi i ), cu ajutoru l căreia se cruţa, iarna, aproape 50 % d in încălţămintea din piele, l ipsea.

Camera de Comet1 şi Industrie Focşani era ţinta tuturor rec lamaţi i lor şi plângeri lor venite din partea meseriaşi lor, instituţi i lor, funcţionari lor şi particu lari lor şi nu le putea oferi acestora decât ,,justificarea collfinuă şi farăfoloJ a împrejurări/ar actuale" 1 9

•

La 28 noiembrie 1 94 1 , Prefectura Judeţu lui Putna a înşt i inţat M in isterul Afaceri lor Interne cu privire la aprovizionarea defectuoasă

17 Ibidem, f. 1 4 1 . I M Ibidem. f. 1 42 . 1 9 Ibidem, dosar nr. 1 1 9 / 1 94 1 , f. 839. 254 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


cu lemne a populaţiei oraşu lu i Focşani, care fusese îndemnată, încă d in 1 4 apri l ie 1 94 1 , prin Publicaţia nr. 7 .088. să-şi achiziţioneze lemne de foc până la 30 iunie 1 94 1 . Prefectura ceruse Ocoalelor S i lvice Boloteşti ş i Soveja să prezinte tablouri pe comune cu mij loacele de transpmt necesare şi a dat d ispoziţi i organelor administrative şi Jandarmeriei din comunele respective pentru a pune la d ispoziţia Ocoalelor mij loacele de transport cerute, prin rechiziţii cu plată.

Prin Hotărâri le d in 2 iunie 1 94 1 . 8 octombrie 1 94 1 şi 1 5 octombrie 1 94 1 ale Comitetu lu i Ofic iului de Aprovizionare. s-a d ispus ca Primăria Oraşului Focşani să se îngrijească d in timp de aprovizionarea populaţiei cu lemne şi , în acest scop, să oblige pe depozitarii de lemne să achiziţioneze suficiente cantităţi pentru şcoli , inst ituţ i i şi persoane particulare, sub sancţiuni le prevăzute de legea sabotaju lu i economic dacă depozitarii nu se conformau 20.

Cu toate acestea, oraşul Focşani nu a fost suficient ş i la t imp aprovizionat. În primul rând, populaţia nu a dat nicio ascultare îndemnulu i autorităţi lor, datorită nesiguranţei create de starea de război . Rechiziţi i lc masive de căruţe cu cai ş i boi pentru deplasarea numeroaselor trupt· ce erau cantonate în oraşul de pe M i lcov, dar şi în restul judeţului , în comune nerămânând decât căruţele ş i v itele inapte pentru transpmturi grele, au tăcut ca lemnele de foc să fie transportate cu mare greutate.

Efectuarea · în judeţu l Putna a unor importante lucrări de fortificaţi i , drumuri strategice ş i l in i i telefonice mi l itare a însemnat, de asemenea, angrenarea, cu prioritate, a mijloacelor de transport destinate lemnulu i . Mai mu lt, pentru terminarea la timp a lucrări lor agricole au fost primite ord ine să se întrerupă orice altă activitate, stânjenindu-se astfel transporturi le cu lemne.

Lipsa mij loacelor de transport a fost determinată ş i de faptu l că acestea au fost puse la d ispoziţia Armatei, după e l iberarea Basarabiei. pentru transportul sârmei ghimpate şi a altor materiale de

20 Ibidem, dosar nr. 1 1 6 1 1 94 1 , f. 659. 255 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

fortificaţ i i . Un alt motiv a fost acela că mari cantităţi de lemne de foc au fost trimise în Transnistria şi în Capitală .

Cantitatea de 1 .000 de vagoane de lemne, angajată de către depozitarul Foghel de la Societatea "Gugeşti", pentru care prim ise anticipat bani de la populaţie, a fost blocată de către M inisterul Afaceri lor Intern� şi trimisă la Bucureşt i . Lipsa de pe piaţă a cuielor pentru potcovit, v itele neputând efectua transporturi grele şi pe distanţe mari, a fost un a lt impediment 2 1 •

Exploatatorul Rizescu, care se angajase să l ivreze Primăriei Oraşului Focşani 320 de vagoane cu lemne de foc şi primise şi un avans de 1 . 1 00 .000 lei, nu şi-a respectat contractu l . Cu toate că se obligase ca întreaga cantitate de lemne să fie l ivrată în gările Diocheţi şi Panciu, Rizescu nu a trimis nici măcar un singur vagon 22•

1942 Atenţia autorităţilor se îndrepta d in nou asupra mişcărilor

subversive. La 1 3 ma1tie 1 942, prefectul Mihail Papadopol era informat

de către Pretura Plasei Mărăşeşti că aici comun iştii erau i nexistenţi . Despre legionari, prefectul era înşti inţat că aceştia erau prezenţi în toate comunele d in plasă, însă nu mai activau. S impatizanţi i legionarilor erau nemulţumiţi că organele pol iţieneşti le întocmiseră caziere "ca membrilor legionari, deşi dânşii n-aufost decât elemente ce au aderat la mişcare in urma presiunii exercitate asupra lor când mişcarea era qficială şi hotăra de soarta .fiecăruia, în special a .fimc(ionarului, a cărui existen(ă era însăşi slujba ce o avea" 23 •

Pretoru l Plasei Mărăşeşti a cerut prefectului să se procedeze la o riguroasă verificare a celor bănuiţi că ar avea legături cu mişcarea, iar ce i care nu mai aveau nicio s impatie şi n ic i nu erau de acord cu idei le legionare să fie scoşi de sub urmărire, "căci altfel, sistemul

�1 Ibidem, f. 659 verso. �� 1 hidem, f. 660. �J Ibidem, dosar nr. 1 52 1 1 942, f. 1 69 . 256 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


întocmirii cazierelor s-ar putea să mărească numărul aderen(ilor, în 1 • 1 . ., '4 oc sa- micşoreze· - .

La sfârş itu l luni i martie 1 942, prefectul era informat că în Plasa Mărăşeşti chiar "unii conducători legionari au pierdut orice nădejde În viitorul mişcării, dar cei care mai speră la schimbarea situa{iei i'n favoarea lor nu au nici o influen{ă asupra maselor, dimpotrivă, sunt ocoliti peste tot, iar putinii membri devotati ce le-au mai rămas, se tem să mai men{ină contactul cu ei. Există însă şi comune, cum este Movili{a şi oraşul Mărăşeşti, unde unele elemente dintre cele mai credincioase menţin şi acum contactul Între ele şi chiar cu organizatii legionare din alte localită{i prin diferifi curieri şi elemente neidentţjicate Încă. Cu toate acestea, nu avem in plasă elemente legionare capabile de teroare şi oricum sunt tinuti sub

. • b . " ' 5 stncta o servatle - . O stare de îngrijorare era resimţită în toate comunele d in

plasă, în special d in cauza l ipsei de porumb şi , în general a seminţelor de primăvară, cum ar fi mazărea, orzul şi ovăzul, dar şi a zahărulu i ş i ule iului , care se distribuiau în cantităţi infime.

Mai mult, locu itori i se aşteptau ca şi anu l acesta seminţele să le tie distribu ite pe credit, ş i nu pe bani , aşa cum l i se pretinsese, astfel , cei mai mulţi nu ş i le-au putut procura, pericl itând vi itoarea recoltă �".

Înfiinţarea cantinelor şcolare a fost primită cu entuziasm în toate satele din judeţ, număru l copi i lor care serveau masa zilnic crescând de la 4 .000 la 1 2 .000. Unii părinţi au profitat de acest fapt, trimiţându-şi copi i i la şcoală nemâncaţi, considerând că şcoala era datoare să-i şi hrănească.

24 Ibidem. 25 Ibidem, f. 1 2 1 . 26 Ibidem.


Gheorghe Miron

La Mărăşeşti, în cadrul ceferişti lor se răspândise ideea ca, în loc de salariu, Statul să le dea îmbrăcăminte, locuinţe, haine ş i mâncare pentru e i ş i fam i l i ile lor 2 7 .

Nemulţum irile în legătură cu aprovizionarea cu al imente şi a celor necesare traiului s-au accentuat în primăvara anului 1 942. Porumbul, petrolul, săpunul, articolele de fierărie, îmbrăcăminte şi încălţăminte se găseau foarte rar sau deloc . În special funcţionarii erau cei care sufereau foarte mu lt. Săteni i erau foarte nemulţumiţi d in cauza raţiei de zahăr. Rechiziţi i le masive ale mij loacelor de transport pentru lemne au determinat frământări în lumea satu lui, căci "vitele au ajuns intr-o stare deplorabilă. Pentru a nu se compromite viitoarele munci agricole, a trebuit să iau măsura să nu se mai execute transporturi de lemne" 18, arăta pretorul Plasei Mărăşeşti la sfârşitu l luni i martie 1 942.

În ceea ce priveşte interesu l localnicilor pentru pol itică, autorităţi le erau foarte nemulţumite deoarece numeroşi oameni ascultau postul de Radio Londra "care .face o propagandă contrară intereselor noastre na(ionole prin defăimarea conducătorilor noştri, subminând liniştea sufletească a neamului'' 1� şi erau de părere că ar trebui bruiat. lăsând l iber doar postul naţional de radio.

La 1 4 iul ie 1 942, prefectul era informat că la Mărăşeşti legionarii se mărgineau doar la menţinerea contactu lui între ei şi la strângerea de ajutoare pentru cei din închisori. În schimb, la Movil iţa, legionarii speculau orice nemulţumire a săteni lor, creată de starea economică deosebit de grea. De câte ori organele comunale strângeau locuitorii la primărie spre a-i îndemna să iasă la prestaţi i şi la căratul lemnelor de foc, se găsea câte o voce de legionar care să-I apostrofeze pe primar sau pe notar ca, întâi să le vorbească oamen i lor de porumb şi mai apoi despre prestaţi i . Un alt mod de a activa al legionarilor d in Movil iţa, consta în faptu l că de câte ori unul dintre ei călătorea la Iaşi ,

27 Ibidem, f. 1 1 7. 2H Ibidem, f. 1 08 . 2 9 Ibidem, f. 1 69 verso. 258 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


acesta trimetea celor de acasă vederi cu următoru l conţinut:

"Salutări din Jaşul suferintelor noastre!" Starea economică a locuitorilor din P lasa Mărăşeşti era

deosebit de grea, l ipsa porumbulu i determinându-i pe mulţ i să plece în alte j udeţe, creându-se astfe l serioase dificu ltăţi lucrărilor de prestaţie şi transporturi lor de lemne. S ituaţia cea mai grea se găsea în comunele Movil iţa şi Fitioneşti lo.

În luna august 1 942, în judeţul Putna s-au accentuat nemulţumir i le legate de aprovizionarea cu materiale pentru încălţăm inte, cei mai afectaţi fi ind funcţionarii şi intelectual i i , în afară de cei d in oraşu l Panciu, unde aprovizionarea era mai bună.

Centru l de distribuţie Mărăşeşti, din cauză că nu i s-a repartizat material sufic ient ca să satisfacă cererea, a emis bonuri pentru încălţăminte gata făcută, în baza cărora posesorul se putea prezenta la orice magazin de profil d in ţară pentru a cumpăra. Posesorii acestor bonuri s-au prezentat la magazinele de încălţăminte din Focşani , însă aici li s-a declarat că fără acordul Primăriei Oraşulu i Focşani nu pot obţine n imic . Îndreptându-se spre Primărie, pentru a obţine acordul acesteia, oameni i au fost înşti inţaţi că nu l i aprobă el iberarea încălţăm intei, alegându-se doar cu timpul pierdut şi cu cheltuie l i inuti le făcute pentru deplasarea la Focşani .

Pretorul arăta că l ipsa articolelor de încălţăminte şi scumpirea peste măsură a a l imentelor în t imp ce salari i le funcţionarilor ş i pens i i le au rămas pe loc, au dus oameni i într-o s ituaţie atât de critică încât "îşi duc viata numai din Împrumuturi, iar pentru iarnă n-au să poată să se aprovizioneze cu nimic, devenindu-le situatia şi mai tragică'' 1 1 . Colonelul M ihai l Papadopol, prefectul judeţului Putna, era rugat să interv ină "cât mai urgent la locul În drept, fie pentru mărirea salariilor şi pensiilor, În special a celor mai mici . . fie pentru a se asigura aprovizionarea cu alimente şi articole de îmbrăcăminte la preturi proportionale cu salariile şi pensiile actuale, căci pentru

30 Ibidem, f. 268. ·1 1 Ibidem, f. 268 verso.


Gheorghe Miron

îmbrăcăminte, marea majorita1�' a func{ionarilor se serveşte numai din rezervele ce le aveau În astf"e/ de articole, care acum s-au epuizat. Muncitorii .fiind bine plătiţi şi având de lucru, nu manifestă nici o

1 . " 11 nemu {unu re · - .

Iarna timpurie d in anul 1 942 i-a surprins pe cei d in judeţul Putna neaprovizionaţi cu cele necesare. în spec ial cu lemne. Încercările autoritâţi lor de a asigura lemne de foc populaliei au eşuat în parte. Astfel , la Măraşeşti, stocul de lemne contractat pentru populaţie d in Gara Răcăciun i a fost rid icat de către armată, d in cauză că furn izorul nu a avut vagoane să le încarce 1"1 . În alte zone d in judeţ nu s-au putut aduce la tim? lemnele, d in cauza l ipsei de m ij loace de transport, care au fost util izate la muncile agricole.

Prefectu l judeţu lui Putna era înşti inţat în luna noiembrie 1 942 că în satele putnene "părhÎii nu-şi pot trimite copiii desculţi la şcoală pe timp de iarnă, iar şcoaia, conform ultimelor dispozi{ii, Întocmeşte liste cu cei absen(i, iar părin{ii vor .fi pedepsiţi cu muncă obligatorie În contul zilelor lipsite de la şcoală de către copiii lor" 14.

Un alt fapt care a mărit nemulţumirea oameni lor a fost hotărârea unor primări i de a aduce şi valorifica cartofi sătenilor, obl igându-i, de multe ori să cumpere cantităţi mai mari peste raţ i i le stabil ite, iar costul acestora să tie achitat odată cu rid icarea mărfii . Un i i locu itori, în special ct:i nevoiaşi, au refuzat să cumpere ca1tofi, iar alţ i i au preferat să îi aducă de la producătorii d in judeţul Roman, mai ieftin decât cei d istribuiţi de către primări i . Răspândirea zvonului că autorităţi le comunale, pentru a-i obl iga pe săteni să cumpere ca1tofi, le vor interzice acestora măcinarea porumbului, a dus la frământări în lumea satu lu i . Ţăran i i au măcinat porumb în cantităţi foarte mari, peste nevoi le lor de consumaţie, de teamă că li se va

n Ibidem. 33 Ibidem, dosar nr. 1 7 1 1 1 943 , f. 1 22 . 3 4 Ibidem. 260 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


interzice accesul la moară, iar mălaiul rezultat a început să se strice, oameni i neavând condiţii propice pentru păstrarea acestuia �5 •

La începutul luni i decembrie 1 942, noul prefect, Panaite N. Pavlu, arăta, într-o Sinteză înaintată Min isteru lui Afacerilor Interne, s ituaţia grea a putnenilor: "În judet există numeroase nemultumiri din cauza lipsei materialului de încăl{dminte. Functionarii şi copiii de şcoală o duc foarte greu în această privin{ă, căci nu vor mai avea cu ce să se încal{e. În atelierele comunale se lucrează la confec{ionarea saboţi/ar din lemn, totuşi este nevoie de mai mult material, în special opinci din piele sau din cauciuc pentru populaţia rurală şi copiii de şcoală, ai căror părin{i sunt puşi la munca de folos obştesc. Este nevoie să se distribuie mai mult .fier pentru reparatul căru(elor, pentru potcoave şi caiele. Transporturile de orice natură şi în .\pecial transporturile cu lemne suferă din această cauză. De asem�nea, aprovizionarea cu lemne ar fi mai bună dacă s-ar ordona Directiei Generale C.F.R. să trimită vagoane, statiile şi depozitele fiind aglomerate cu lemne care nu se pot transporta şi, drept consecintă. autoritătile, functionarii şi populatia vor avea de suferit. Datorită aprovizionării cu cartofi, recolta de.ficitară de porumb nu mai prezintă o problemă grea 36, iar abundenta de fasole, legume, fructe şi nuci completează ratia de hrană. Func{ionarii de la Oficiul Economic Judetean sunt foarte nemultumiti că de patru luni nu şi-au primit salariile şi sunt pe punctul de a-şi părăsi serviciul. Repetatele şi desele interven{ii scrise şi telegrafice ce am .făcut ca să .fie plăti ti. nu au avut nici un rezultat. Acest serviciu care se dovedeşte a .fi foarte folositor, pare a .fi lăsat În părăsire. lnvalizii şi mohiliza{ii care vin în concediu prezintă pretentiuni şi au o tinută nu foarte respectuoasă fafă de autorităţi, această atitudine injluen{ând şi pe al{ii, situa{ia devenind îngrijorătoare în momentul demobilizării şi îmi permit a propune studierea măsurilor ce ar trebui luate pentru ca reîntoarcerea

35 Ibidem, f. 1 03 . 36 Ibidem, dosar nr. 1 52 / 1 942, f. 289.


Gheorghe Miron

definitivă la vatră să nu dea loc la anumite fapte care ar periclita ordinea şi siguranta Statului. Sunt de părere a se suspenda activitatea Asociatiei Învăţătorilor, care În manifestările sale se ocupă şi de politică şi interpretează actiunile guvernului În ceea ce priveşte

A - - A f' �7 mvatamantu · .

În luna .decembrie 1 942, prefectul era înşt i inţat că în judeţ, oameni i mai înstăriţi , deveniseră refractari faţă de colectele de a l imente şi fonduri necesare funcţionării cantinelor şcolare, considerând că acest sistem ar încuraja lenea multor părinţi, care nu mai munceau pentru întreţinerea copii lor, lăsându-i în grija şcol i i .

O situaţ ie îngrijorătoare era semnalată şi în legătură cu preoţimea, căci "până şi omul de rând a Început să discute că preotii, În general, nu-şi mai fac datoria, preocupându-i mai mult starea lor materială, decât starea spirituală a locuitorilor" Js.

În ceea ce priveşte funcţionarii d in judeţ, prefectul era informat că recenta majorare a salari i lor nu a adus rezultatele scontate, căci preţurile atticolelor de primă necesitate erau cu mult mai ridicate decât cele de înainte de începerea războiu lui �9.

1943 La începutul anu lu i 1 943 . aprovizionarea populaţiei s-a

îmbunătăţit considerabi l . Pieţe le din judeţ erau încărcate cu: pâine, carne, legume, ca11ofi, fasole, varză, păsări. peşte proaspăt şi sărat, mălai, lapte, unt, brânză şi ouă. Raţia de ulei pentru populaţie, pe luni le noiembrie şi decembrie 1 942. a fost distribu ită, parţia l , la sfârşitu l luni i if}nuarie 1 943 .

La 28 ianuarie 1 943, prefectul era înşti inţat că în depozitele din oraşul Focşani se aflau pentru a ti puse la dispoziţia populaţiei, următoarele produse: 364 tone de grâu, 1 2,7 tone de făină amestecată cu orz, 258 tone de orz, 1 78 tone de mei, 69 tone de secară şi 50 tone

37 Ibidem, f. 289 verso. 38 Ibidem, dosar nr. 1 7 1 1 1 943, f. 1 08 . 3 9 Ibidem. �62 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


de fasole. De asemenea, pentru Odobeşti, Panciu, Adjud ş i Mărăşeşti erau dispon ibi le câte 40 de tone de grâu.

Depozitele din Focşani îşi completau aprovizionarea cu următoare le cantităţi de cereale şi legume : 1 O vagoane cu făină d in Brăila, 200 vagoane cu porumb d in j udeţele Cetatea Albă. Chi l ia Nouă şi Tighina, 360 dt: vagoane cu porumb, 400 cu ca1tofi. 42 cu mei. 70 cu orz din Transnistria, 67 de vagoane cu grâu din Basarabia şi 1 O vagoane cu orz din Cetatea A lbă. Peste aceste cantităţi, mai era nevoie de 600 de vagoane cu porumb şi 1 60 de vagoane cu cartofi.

Pentru o scu1tă perioadă de t imp, oraşul de pe Mi lcov avea asigurată aprovizionarea cu produsele a l imentare de bază, însă, pentru vi itor, dacă nu se putea aduce marfă d in alte zone, se întrevedea o serioasă criză a l imentară �0.

Aprovizionarea se făcea foarte greu din cauza l ipsei de vagoane, care erau folosite pentru nevoile armatei, dar ş i datorită faptu lu i că nu se puteau găs i mandatari care să d ispună de capital pentru a plăti anticipat costu l cerealelor. Prefectura şi primări i le locale nu d ispuneau de londuri, iar încercările prefectu lu i de a obţine un credit de 25 mi l ioane lei încă din 1 2 ianuarie 1 943, de la Creditu l Judeţean şi Comunal, până la sfârşitu l luni i ianuarie se doved iseră în zadar.

in vederea fucrări lor de primăvară. cele 70 de tractoare d in judeţ se dovedeau a fi insuficiente ş i se aştepta trimiterea de către Min isteru l Agriculturii şi Domeni i lor a încă 1 6, care urmau să fie folosite la aratu l pământurilor celor mobi l izaţ i . Pentru completarea braţelor de muncă ce urmau a fi folosite în agricultură au fost trimiş i 1 .200 de prizonieri 4 1 •

Vestea capitulării d e l a Sta l ingrad, l a 2 februarie 1 943, unde armata română a p ierdut peste 1 50 .000 de soldaţi, morţi, răn iţi şi prizonieri, a generat o vie îngrijorare în rândul populaţiei putnene. Brigada de S iguranţă Focşani arăta că "in urma succeselor Rusiei

40 Ibidem. dosar nr. 1 52 1 1 942, f. 3, 5 . � 1 1bidem, f. 3 1 6 .


Gheorghe Miron

Sol'ietice. precum şi cele ale armatelor anglo - americane în Africa, populatia evreiască s-a bucurat foarte mult, fără însă a se manţfesta pe fată. Nu s-a putul constata că evreii ar activa contra Sigurantei Statului. Populatia evreiască săracă nutreşte sentimente comuniste. Evreii care În trecut posedau imobile sau alte averi nu au sentimente duşmănoase fa({; de statul român şi nici sentimente comuniste. Toti aceştia trăiesc cu credinţa că războiul, în cele din urmă, va fi câştiga/ de către Englezi" 4�.

Într-adevăr, în oraşu l Focşani, 5 1 2 imobi le, cu 724 de apartamente, care aparţinuseră evre i lor, fuseseră preluate de către Comisia Naţională de Românizare şi închiriate români lor. Au mai fost preluate 50 de bunuri rurale. 49 dintre acestea fiind arendate români lor şi unul evreu lu i Ion Câmpeanu. Evrei i au mai fost deposedaţi ş i de 1 O bunuri industriale, între care o moară în Focşani, Antrepozitele "Kirmeyer", Fabrica de cherestea "Siretuf', Fabrica de cherestea "Ciungheşul" şi Moara "Energia". De asemenea, de la evrei i d in Focşani au fost confiscate 290 de aparate de rad io, care au fost d istribu ite un ităţi lor m i l itare pentru ascultarea emisiuni i

O 1 1 ." 43 " ra os aşu ur . Pol itica de românizare a comerţulu i dusă de regimul

antonescian a fost acceptată cu sto icism de către evrei, dar nu a avut rezultatele scontate căci, în comerţ, evrei i aveau aptitudini şi experienţă mult mai mari decât român i i . Camera de Comerţ şi Industrie Focşani s-a preocupat permanent de românizarea comerţului, stimu lând şi îndemnând elementele capabi le spre activităţi comerciale. Cum însă funcţionarii comercial i ş i ucenici i din comerţ nu-i apa11ineau admin istrativ, s-a intervenit la M inisterul Economiei Naţionale ca angajarea acestora să se facă numai prin Camera de Comerţ şi Industrie. . ,pentru că având eviden[a lor, să-i poată supraveghea. cultil·a şi îndruma spre rostul lor prefesionaf' 44 •

�� Ibidem, dosar nr. 32 1 1 943, f. 8 . � 3 Ibidem, f. 74. 4 4 Ibidem. 264 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Decl inu l comerţulu i este subl in iat şi într-o Dare de Seamă a Camerei de Comerţ şi Industrie Focşani, care aprecia că între luni le ianuarie şi martie ! 943 , activitatea comercială a fost continuu slabă, cu oarecare îmbunătăţire în luna martie. În judeţ rămăseseră importante cantităţi de vinuri , care nu fuseseră valorificate în toamnă, d in cauza greutăţ i lor de transpmt. Preţul v inului era în scădere. iar v iticu ltori i aveau n-�voie urgentă de bani pentru demararea lucrări lor de primăvară, care se preconizau a fi deosebit de scumpe.

Până în luna martie 1 943, au mai fost autorizate să funcţioneze trei firme, în total, în judeţ, existând 1 .85 1 de firme româneşti, 427 evreieşti ş i 50 străine. În general , activitatea industrială a avut de suferit din cauza l ipsei de materi i prime. Cele mai importante întreprinderi industriale d in judeţ erau: Fabrica de zahăr

"Danuhiana", Fabrica de produse chimice "Mărăşeşti" S.A., Fabrica de tăbăcărie "Fratii Nistor" d in Focşani, Fabrica de mezeluri N icolae N. N icolae din Focşani, Fabrica de mezeluri 8. Ştrulov ici , Fabrica de teracotă Gheorghe Steriade d in Focşani, Fabrica de tricotaje Handman şi Feldman d in Focşani, Moara "Focşant', Moara ,,Adjud" şi Fabrica de cherestea din Nămoloasa a lui Toader Dumitru 4 5 .

Pretorul Plasei Năruja îl informa pe prefectul judeţulu i, la 1 april ie 1 943, despre faptul că cei întorşi de pe front făceau propagandă, involuntar, Uniuni i Sovietice: "În tren, ofiterii vorbesc că n-au văzut În Rusia nici un copil descult şi că toti sunt incălta{i cu ghete. Personal mi-a vorbit un luptător Întors de pe front, cu entuziasm şi admiratie, despre progresele realizate de regimul Bolşevic În domeniul agricol, spunându-mi că au mers până acolo, încât au aclimatiza/ cultura grâului şi pentru regiunile }riguroase, cum este zona Murmansk. Asemenea poveşti produc confuzii În mintea celor care le aud şi, incetul cu Încetul, se face un proces de schimbare a impresii/ar avwe până în prezent despre regimul Bolşevic. care

45 Ibidem, f. 36. 265 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

începe să .fie privit Într-o formă mai favorabilă şi mai pu{in . . ... "46 pesrnusta . În luna martie 1 943 se resimţea tot mai acut l ipsa porumbului ,

mai ales în comunele Mănăstioara, Neicu şi Străoane de Sus, iar populaţia era revoltată pentru că, deşi s-au depus bani la Federala Putna pentru por!lmb, nu primise nimic în schimb. Astfel, comuna Mănăstioara depusese suma de 250.000 lei, Neicu 447 . 500 lei, iar Străoane de Sus suma de 6 1 4 .000 lei . Tot în aceste comune, articolele de primă necesitate care erau raţionalizate, cum erau zahărul şi uleiul , nu se primeau regulat. V iticu ltorii erau nemulţumiţi de preţu l exagerat pe care îl pretindeau zi l ieri i pentru munca lor şi cereau fixarea unor preţuri maximale şi la ziua de muncă, căci altfel riscau să rămână cu v i i le nelucrate sau să nu real izeze niciun profit în toamnă 47•

Şi în acest an, legionarii ş i comuniştii se aflau în atenţia autorităţi lor care nu slăbeau nicio cl ipă urmărirea celor bănuiţi că ar putea unelti contra siguranţei Statu lui .

La 25 februarie 1 943, Pol iţia Oraşului Focşani a înaintat Parchetului Cur1i i Marţiale Galaţi pe cunoscutul comunist Ştefan Mihăi leanu, cizmar d in Focşani , pentru del ictul de uneltire contra ordini i sociale, ultraj contra autorităţ i lor publ ice şi ameninţare 48.

În comuna Valea Seacă funcţiona preotul Chiorcea, legionar, transferat de la Cucova de către protoiereul Vasile Cojocaru, legionar şi el. La 27 martie 1 943 , Pretura Plasei Adjud i-a cerut prefectu lui să intervină la Ministeru l Cultelor pentru schimbarea acestui preot, căc i "scria actele numai cu cerneală verde, cu toate că i s-a atras aten{ia că prin această manţfestare o�lindeşte simpatia politică ce o are" 49•

În ceea ce priveşte politica externă, populaţia judeţu lu i era îngrijorată de faptul că sovietic i i vor începe ofensiva pe Frontul de

46 1bidem, dosar nr. 1 7 1 1 1 943, f. 48. 47 1 bidem, f. 1 O 1 . 4 M Ibidem, f. 36 . 49 Ibidem, f. 45 . 266 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Răsărit, iar anglo - americani i , după u ltimele succese obţinute, vor încerca o debarcare în Balcani .

Pe p lan intern, măsuri le luate contra evrei lor au dus la noi frământări. Birou l de S iguranţă Focşani arăta, într-o Dare de Seamă pe luni le apri l ie - iunie 1 943, că d ispoziţi i le autorităţi lor cu privire la evacuarea evrei lor d in oraşele nereşedinţă în capita lele de judeţe au produs teamă în rândul evreilor d in Odobeşti ş i Adjud, însă aceştia erau disc ip l inaţi ş i se supuneau măsurilor ce l i se apl icau . Măsura de a muta evrei i d in Adjud şi Odobeşti la Focşan i a adus mari prejudici i comerţului d in cele două oraşe nereşedinţă, d in cauză că abia câteva firme comerciale evreieşti au putut fi preluate de către români, pentru că, pe de o parte nu se găseau întreprinzători cu fonduri suficiente pentru preluarea afacerilor evreilor, iar pe de a ltă parte, pentru că nu se găseau elemente suficient pregătite pentru conducerea acestora.

Cei 800 de evrei evacuaţi la Focşani erau consideraţi

"că nu reprezintă o masă productivă ci una consumatoare şi vor .fi repercusiuni asupra pietei locale. Acest fapt va duce la scumpirea alimentelor şi chiriilor şi va ridica noi probleme de ordine şi siguran{ă. În general, evreii sunt foarte ingrijorati. având teama că mai devreme sau mai târziu vor .fi evacuati in Transnistria sau in altă parte. Ei trăiesc cu convingerea că după război problema lor va fi reglementată şi Îşi vor recăpăta unele drepturi" 50•

La scu11 timp după aducerea evrei lor la Focşani, oameni i nevoiaşi care locuiau cu chirie au început să se frământe, deoarece proprietari i, avizi după câştig, au ridicat preţurile în aşa măsură încât au devenit insuportabi le pentru ei 5 1 •

Tot în legătură c u evrei i , prefectul era înşt i inţat că populaţ ia era nemulţum ită datorită faptu lu i că evrei i intelectual i concentraţi la munca obl igatorie în satul Vadu - Roşea din comuna Vulturu, la îndiguirea malurilor râu lui S iret, "şi-au infiintat o popotă comună cu ofiterii, pentru a-şi servi mâncăruri bune şi alese, taberele dând mai

50 Ibidem. dosar nr. 32 1 1 943. f. 1 53 . 5 1 Ibidem, dosar nr . 1 7 1 1 1 943, f. 3 .


Gheorghe Miron

mult un aspect de colonie de vară decât a unor tabere de muncă. De asemenea, in detaşamentul de evrei de la Suraia nu se are deloc grija animalelor şi căru(elor rechizitionate iar caii, după ce sunt complet istovi(i, se restituie locuitorilor În aşa fel, că după câteva zile mor; asemenea şi căru{ele se restituie Într-o stare de ruină completă, nemaiputând fi Jntrebuin{ate. Locuitorilor nu li se achită costul rechizi(iilor" 51 .

În comunele de lângă oraşul Focşani se aflau peste 2.800 de evrei întrebuinţaţi la muncă obligatorie. Astfel, în satul V adu - Roşea erau 400 de evrei , în comuna Suraia erau 2 .000, iar la C iuşlea 480 de evrei (300 în satul Străjescu şi 1 80 în C iuşlea).

Cantonarea evre i lor s-a făcut de către comandanţii detaşamentelor de muncă respective, mai ales în casele văduvelor sau a le acelora care aveau bărbaţii mobi l izaţi sau concentraţi .

În problema cantonări i , organele comunale nu au fost consultate iar la Suraia şi C iuş lea aceasta s-a făcut contra voinţei autorităţi lor locale, neţinându-se cont de obiecţi i le primarilor şi notari lor. Prefectul arăta că "intr-un cuvânt, cantonarea s-a făcut ne{inându-se cont de nici o consideraţiune faţă de populaţia noastră rurală. ci s-a avut În vedere interesele evreilor, purtându-se toată grija ca săfie cantonaţi în conditiuni cât mai bune" 53 •

Fami l i i le concentraţi lor ş i mobi l izaţi lor erau mereu în atenţia autorităţ i lor căci , de cele mai mu lte ori, erau cele mai sărace d in sat, iar nemulţumiri le exprimate de către acestea în public puteau contamina şi pe restul săteni lor. Faptul că fami l i i le fuseseră impuse la cote mari, iar ajutorul primit din partea statu lu i era foarte m ic, ducea, de multe ori, la schimburi de replici dure între acestea şi autorităţi le locale.

Astfel, în comuna Mirceşti, satu l Rădu leşti, atunci când pretoru l d iscuta cu săteni i unele aspecte economice, Maria Cristache Munteanu, al cărei soţ era concentrat, revoltată că nu avea dreptul la

5� Ibidem, f. 1 4 . 5 ' Ibidem, f. 59. 268 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


un ajutor mai mare din partea Statului , a afirmat că "dacă e aşa, atunci e mai bine la colhoz" 54, poate şi datorită faptului că cei care se întorseseră în sat de pe front, răspândiseră zvonul că "situa( ia de acolo nu e chiar aşa de critică" 5 5 .

În urma acestui fapt, Legiunea de Jandarmi Putna a luat măsuri de cercetare şi supraveghere, mai ales a acelora care se întorseseră d in Transnistria, "deoarece sunt printre ei din acei cu sufletul contaminat de comunism" 5 6 •

Mai mult, atunci când cei de pe front se întorceau în satul natal în concediu sau erau lăsaţi la vatră, aceştia se arătau "nemulţumiti de cei mobilizaţi pe loc pentru lucru pentru cultura pământului, spundnd că cei săraci luptă şi apără pământul celor b o �" 57 ogat1. care stau acasa .

Discuţii aprinse s-au iscat şi în juru l problemei referitoare la pensi i le soţii lor de ofiţeri dispăruţi, decedaţi sau în rezervă, deoarece erau considerate prea mari de către fami l i i le ostaş i lor cu grade inferioare. Un agent acoperit al S iguranţei, care folosea numele de cod A.E.3 , informa că "in d(lerite cercuri şi ocaziuni se discută că n-ar mai trebui să se acorde sotiilor ofiterilor pensii atât de mari căci. in marea lor majoritate. sotiile nemaiavând ce face cu banii, se dedau la lux şi jocuri de cărti ce -�fidează familiile luptătorilor cu grade inferioare decedati sau dispăruţi pe front. Ar .fi mai bine să se reducă din pensiile văduvelor de o.fiteri şi să se mărească acelea ale văduvelor ai căror soţi au grade inferioare, care nu au alte surse d . o " 5 8 ecat pensw .

Acelaşi agent mai menţiona că funcţionarii şi pensionarii o duceau foarte greu, în special d in cauza l ipsei articolelor de încălţăminte care se scumpiseră enorm şi nu vedeau rezolvarea acestei

5� Ibidem. 55 Ibidem. 56 Ibidem. 57 Ibidem, f. 1 2 . 5 8 Ibidem, f. 20.


Gheorghe Miron

situaţi i decât prin înfiinţarea unor centre care să le furnizeze îmbrăcăminte şi încălţăminte 59.

Într-adevăr. încălţămintea l ipsea cu desăvârşire din magazine, iar cizmarii practicau o specu lă neomenoasă, cerând sume cuprinse între 1 4.000 şi 1 6.000 lei pentru o pereche de pantofi şi între 2 .500 şi 3 .000 lei pentru.pingelit 00•

Funcţionarii ş i pensionarii erau puşi într-o s ituaţie de inferioritate faţă de a lte categori i sociale, prin privaţiunile pe care erau s i l iţi să şi le impună, atât în domeniu l îmbrăcămintei şi hranei, cât şi al creşteri i ş i formării copi i lor, pe care d in l ipsa resurselor materiale, nu-i puteau îndruma spre o şcoală superioară.

Agentul mai arăta că oameni i erau preocupaţi doar de v iaţa lor cotid iană, doar intelectua l i i manifestând un oarecare interes în legătură cu evoluţia războiului , fi ind îngrijoraţi de căderea regimulu i fascist din I ta l ia şi de perspectiva bolşev izări i României . Ţăranul, omul s implu, era preocupat doar de munca ogorului şi de perspectiva unei pâini albe, făcută numai din făină de grâu, fără mălai sau tărâţe, aşa cum se anunţase că va fi de la 1 august 1 943 ° 1 .

Pentru a menţine l in iştea în lumea satului, prefectu l a ordonat pretori lor să efectueze cât mai multe inspecţi i şi să vegheze la apl icarea legi i fără pă11inire, căci funcţionari i administrativi, oameni cu pregătire sumară, de câte ori o lege îi afecta şi pe ei, nu o apl icau şi motivau atunci când erau prinşi asupra faptului că nu au înţeles textul, deoarece nu au decât patru clase primare.

Pretorul Plasei Adjud, în urma inspecţii lor efectuate în comunele din plasă între lun i le iunie - august 1 943, a constatat că funcţionarii adm inistrativi, cu excepţia a doi notari, aveau doar câte patru c lase primare. Pretoru l a cerut prefectului sch imbarea acestora cu elemente bine pregătite, care să aşeze administraţia pe un făgaş normal . Pretoru l mai comunica faptu l că funcţionari i "lucrează numai

59 Ibidem, f. 1 9. 60 Ibidem, f. 1 68 . 6 1 Ibidem, f. 1 9 . 270 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


din silă şi la desele observatiuni şi pedepse. Nu au conştiintă fată de sen1iciu, sunt vicioşi şi betivi. Cu toate bunele şi părinteştile îndrumări, nu se observă nici o îndreptare. Notarii existen{i, rămăşi{e ale politicienilor sunt nărăvi{i, întrucât prima lectie făcută pe teren administrativ a fost hotia şi inactivitatea în birou şi pe teren" 62. Pretorul a găsit corpul preoţesc demn, "cu excepţia preotilor Ioan Căciulă de la comuna Scurta, care este imoral şi che.fliu şi a lui Ioan Avram de la Sa.�cut, betiv în ultimul gra(J" 63 .

În luna septembrie 1 943, primarul şi notarul din comuna Păuneşti au fost suspendaţi pentru fapte de corupţie, iar învăţătorul Popa Iordache, spre hazul sătenilor, a organizat o fanfară cu câţiva ţigani, cântând în faţa Primăriei un marş funebru pentru primarul Sebastian Şerbănescu: "Du-1, du-/, că a furat destul! " 64 .

Între lunile iu l ie şi octombrie 1 943, în judeţul Putna activitatea comercială a evoluat într-un ritm lent datorită atmosferei de vacanţă, specifică veri i . P iaţa al imentară a fost tot timpul bine aprovizionată cu zarzavaturi, fructe, carne, mălai şi pâine de bună calitate. Peştele, în schimb, a fost găsit în pieţe foarte rar şi în cantităţi reduse. De asemenea, roş i i le, d in cauza grind inei care afectase culturi le. Piaţa vinuri lor a fost foarte slabă, cererea fi ind rezervată, ceea ce i-a îngrijorat pe podgoreni. care nu vedeau perspective de valorificare pentru v i itoarea recoltă şi riscau să piardă toţi bani i ş i munca investite în ult imul an.

În intervalul 1 iul ie - 1 octombrie 1 943 au existat în judeţ 2 . 1 8 1 de firme româneşti, 420 de firme evreieşti şi 49 de firme străine.

În aceeaşi perioadă au funcţionat în judeţul Putna un număr de 2 1 2 şcol i primare de băieţ i ş i fete şi grădin iţe de copi i . Învăţământul primar era deserv it de 487 învăţători, învăţătoare şi suplinitori. Din cei 32 1 de învăţători, 1 23 erau mobi l izaţi ş i înlocuiţi cu doar 25 de suplin itori, ceea ce a creat d ificultăţi în programul educaţiona l .

62 Ibidem, dosar nr. 32 1 1 943, f. 28 . 6 3 Ibidem. 64 Ibidem, dosar nr. 1 7 1 1 1 943, f. 1 60.


Gheorghe Miron

N umărul e levi lor din şcol i le primare era de 3 1 . 1 7 1 . De asemenea, existau ş i 1 27 de cantine şcolare 65 .

Toamna anu lu i 1 943 , a adus, d in nou, o veche problemă, în special pentru populaţia din zonele de la munte, mari nemulţumiri, pentru că era sezonul rechiziţ i i lor mij loacelor de transport pentru căratu l lemnelor . • Cum pentru trei transp011uri pe care le făcea până la Odobeşti, un locu itor d in Mera cheltuia pe potcovit ş i hrana animalelor 1 .200 lei, bani pe care nu şi-i recupera niciodată, oameni i , sub pretextul că îşi în locuiesc v itele bătrâne cu altele mai tinere, au început să le vândă. Adevăratul motiv era acela că voiau să scape de corvoada rechiziţ i i lor, ceea ce a alarmat autorităţile, cac1 aprovizionarea cu lemne de foc în d iferite părţi din judeţ era pusă în pericol 6r'.

Tot în toamnă, înaintarea trupelor bolşevice pe Frontul de Răsărit a început să îngrijoreze populaţia urbană a judeţu lu i Putna, iar teama că ruşi i vor ajunge până la noi era tot mai mare.

Zvonul că România urma să i ntre în acţiune contra Ungariei , pentru dezrobirea fraţ i lor ardeleni, a generat vi i d iscuţi i în rândul intelectual i lor: " Toti abia aşteaptă această luptă pentru a răzbuna pe

fratii schingiuiti şi victimele mişeliilor provocate de către unguri" 67 . În luna septembrie 1 943, prefectul era informat că în P lasa

Panciu situaţia Frontu lu i de Răsărit era subiectu l cel mai dezbătut: "În toate conversatiile ce le poartă, oamenii analizează orice situatie; preferă să cădem sub oricare putere occidentală, numai sub ruşi nu. Nimeni nu-şi face nici o iluzie în această direcţie, atroc:ită{ile bolşe1·icilor fiind arhicunoscute din cele pătimite de românii din Basarabia şi Bucovina de Nord sub jugul bolşevic din 1 940 - 1 941"68 •

Succesele sovietice de pe front dădeau apă la moară comunişti lor local i , de aceea, încă d in luna ianuarie 1 943, comunişt i i

6 5 Ibidem, dosar nr. 32 1 1 943. f. 258 verso. 66 Ibidem, dosar nr. 1 7 1 1 1 943 , f. 1 54 verso. 67 Ibidem, f. 1 58 . 6 8 Ibidem, f. 1 62 . 272 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


cunoscuţi d in Focşani au fost invitaţi la B irou l S iguranţei, unde li s-a pus in vedere că în cazul in care în oraş sau in comunele învecinate vor fi răspândite manifeste sau se va observa vreo tentativă de organizare a unor acţiuni ce ar peric l ita siguranţa naţională, vor fi internaţi in lagăre. Acest avertisment, dar şi supravegherea continuă a comunişti lor, au avut rezultatu l dorit, căci nu au activat deloc.

În ceea ce priveşte evrei i , aceştia afişau un optimism accentuat de fiecare succes obţinut de către Al iaţi . Se fereau însă să-şi arate sentimentele făţiş şi nici nu făceau propagandă în favoarea inamicu lu i . Brigada de Siguranţă arăta că aceştia "totuşi comentează mersul războiului. Cu ocazia capitulării Italiei, s-a putut observa pe

fetele lor momente de satisfactie. Măsurile de evacuare din oraşele nereşedin(ă de judet În capitala judetului au provocat oarecare nemultumiri. Însă dispozitiile prin care au fost suspendate aceste evacuări au stârni/ o nespusă satisfactie în rândurile lor" 69.

În luna octombrie 1 943, Legiunea de Jandarmi Putna informa prefectul despre impactul pe care zvonuri le lansate de către soldaţi i întorşi de pe front il avea in sânul comunităţii rurale d in judeţ. Prin trenuri, prin gflri sau cârciumi, soldaţii povesteau oameni lor fapte imaginare sau auzite, d istorsionate, care provocau o stare de nelinişte în rându l săteni lor. Văduvele şi orfani i erau extrem de agitaţi, iar nemulţumirile acestora erau rezu ltatu l direct al d iscuţi i lor purtate cu ce i întorşi de pe front.

Cel mai adesea, ostaşi i vorbeau despre faptul că pe front sunt trimişi numai oameni sărac i , iar proprietarii de pământ, tineri şi apţi pentru a fi mobi l izaţi, erau scutiţi . N u numai proprietarii de pământ arabi l erau scutiţi de mobi l izare, ci ş i cei de v iţă de v ie, dacă depăşeau 5 ha.

Legiunea de Jandarmi Putna menţiona că exista şi un adevăr în relatările ostaşi lor: "În regiunea de podgorie, proprietarul a 5 ha de vie, scutit dlf mobilizare, este categorisit ca unul care se sustrage indatoriri/ar fată de (ară. A ici, se pare că au dreptate, căci via de

69 Ibidem, dosar nr. 32 1 1 943, f. 522. 273 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

5 ha nu poate fi rânduită alături de marile interese ale tării. Se vorbeşte că pe front se Îrimit numai oameni săraci, cei bogati fiind scutiti camuflat. Zvonurile de acestfel sunt primite de populatia de la (ară ca .fiind reale, din moment ce sunt aduse de soldatii care vin de pe front şi con,firmă faptul că în unită(ile respective nu se află decât soldati proveniti. din pătura tărănească, fără nici un orăşean sau vreunul cu stare materială bună. În legătură cu mersul războiului populatia este foarte Îngrijorată. În .\pecial de operatiunile militare de pe Frontul de Răsărit, căci ştirile aduse de ostaşii care vin de pe front spun că armata din Crimeea este expusă să fie încercuită ca şi la Cotul Donului" 70 •

O lună mai târziu, populaţia j udeţu lu i se mai l iniştise, poate ş i datorită faptului că aprovizionarea cu a11icole de primă necesitate era satisfăcătoare, în afară de uleiul comestibi l de care duceau l ipsă mai a les comunele rura le, deoarece nu se mai primise cota de mai multe luni .

La 2 1 decembrie 1 943, la Focşani, oameni i se frământau ş i d iscutau evenimentele de război. retrageri le de pe Frontul de Răsărit ale români lor şi germani lor aducând lupta mai aproape de graniţele noastre. Zvonul că "armati!le germane, În scurt timp, vor intrebuinta un nou armament şi noi inventii care vor distruge armatele bolşevice" 7 1 a dus la creşterea moralului popu laţiei . Acesta era întreţinut şi de speranţa că anglo - american ii se vor întoarce până la urmă, împotriva Uniuni i Sovietice, iar "România va ieşi învingătoare din actualul război, Întemeindu-se această credintă pe aceea că nu numai Germania, care ne este aliat, dar chiar şi Anglia are lot interesul ca după Război România să devină aici, in Răsărit, o (ară foarte puternică'' 72. Cât de mult se înşelau !

70 Ibidem. f. 762. 7 1 Ibidem, f. 784. 72 Ibidem. 274 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind viaţa com unităţii putnene între anii 1 94 1 - 1 945

1 944 În luna tanuane 1 944, prefectul era informat că populaţia

urbană din Plasa Panciu, mai ales i ntelectual i i ş i cei mai înstăriţi, erau foarte îngrijoraţi chttorită măsurilor l uate în vederea unei eventuale evacuări .

Oprirea înaintării trupelor sovietice a determinat autorităţi le locale să cheme locuitorii, şi , pr in i ntermed iul căm inelor culturale ş i a l adunări lor obşteşt i . să le expl ice "că măsurile luate nu au fost decât simple prevederi" 7 � .

La Odobeşti, pregătiri le pentru evacuarea populaţiei au fost întâmpinate cu calm şi "nu au fost nici motive de panică şi nici comentarii nefavorabile" 74 . Totuşi, Pol iţia locală a luat măsuri pentru reprimarea zvonuri lor.

În martie 1 944, când sovietic i i reocupă teritori i le s ituate la nord - est de l in ia Tighina - Chişinău - Iaşi, cetăţen i i bogaţi d in Panciu au reuşit să obţină vagoane pentru a-şi evacua averea, ceea ce a dus la revoltarea populaţiei sărace, care nu beneficia nic i măcar de căruţe în care să-şi încarce agoniseala de o viaţă . Comentari i le celor fără posibi l ităţi materiale îngrijorau autorităţi le :

"Se vorbeşte că i'n timp ce ostaşii luptă şi mor pe front, În fară se face mare lux, se luptă pentru moşieri, care obfin dţferite scut iri de a nu merge pe front. Locuitorii acestui oraş au Început să cumpere animale şi căru(e de la refugia/ii din Basarabia şi Bucovina ce trec prin Panciu, pe11!ru a avea posibilitatea de evacuare. Se Întreabă dacă nu cumva li se vor rechizifiona şi animalele ce le cumpără acum, rămânând iarăşif'iră mţjloace de deplasare" 75 .

Repl ierea unităţi lor mi l itare d in Transnistria, precum ş i convoaiele cu refugiaţi d in zonele cotropite de sovietici au făcut ca, o mare patte d in caii folosiţi la transport să moară d in cauza efortu lu i la care au fost supuşi . Cadavrele acestor animale au rămas pe drumurile

73 Ibidem, dosar nr. 1 7 1 1 1 943, f. 240. 7 � Ibidem, f. 24 1 . 75 Ibidem, dosar nr. 1 07 1 1 944, f. 1 .


Gheorghe Miron

din judeţ neîngropate, d in l ipsă de timp sau d in neglijenţă, existând pericolul izbucniri i unei epidemi i .

Pentru a evita acest lucru, Serv iciul Veterinar a l Comandamentului Sectorului 1 a solic itat prefectu lu i judeţu lu i Putna să ordone autorităţi lor locale să se ocupe de îngroparea acestora 76•

În primăvara anului 1 944, în judeţu l Putna s-a luat măsura ca premi l itari i să lucreze vi i le marilor proprietari, ceea ce a nemulţumit peste măsură populaţia, după cum se specifica într-un Raport al Jandarmeriei : "Se susţine că stăpânirea obligă copiii să muncească la boierii cu vii multe, care · au fugit din regiune, iar oamenii săraci, rămaşi pe loc, trebuie să muncească pentru ei. De aceea, propunem ca munca organizată de a·urorităti să se facă numai in interes public şi nu în folos particular. Ratiunile economice sunt rău intelese de

1 . " 77 mu tune . Au existat probleme în judeţ şi cu trupele germane cantonate

aici sau aflate în trecere. Astfel, în luna apri i ie 1 944, în comuna Pădureni, elemente d in

trupele germane aflate în trecere, sub ameninţarea armelor, au luat de la locu itori păsări, al imente, furaje ş i a lte bunuri . Impactu l negativ a l acestor fapte este sublin iat de către autorităţi le locale: "Se pare că in sânul populatiei noastre îşi face tot mai mult loc un simtământ de neîncredere în disciplina traditională a trupelor germane şi, implicit, în forta lor combativă" 7 8 .

Situaţia săteni lor din Pădureni era foarte difici lă, deoarece toate comunele din regiunea Panciu rămăseseră izolate de Focşani, d in ziua de 8 apri l ie 1 944, când a fost închisă l in ia ferată Mărăşeşti -Panciu.

În comuna Bereşti d in Plasa Adjud, ostaşi i germani s-au dedat la jafuri : de la Toader Grăjdeanu au luat 500 kg de porumb, 500 kg de fân şi lemne de foc, iar de la Ioana M itu au sustras 500 kg de porumb,

76 Ibidem, dosar nr. 22 1 1 944, f. 1 90. 77 Ibidem, f. 257. 78 Ibidem, f. 1 44. 276 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Aspecte privind viaţa comunităţii putnene între anii 1941 - 1 945

500 kg de paie, 3 00 kg de fân şi 30 kg de ovăz. Mai mult, în timpul nopţ i i au furat şi 1 5 găini d in sat. Pretorul V. Terţan raporta prefectu lui că faptele au fost aduse la cunoştinţa Comandaturii germane din local itate, fără n ic iun rezultat 79.

Tot în Plasa Adjud, germani i au creat neplăceri localnici lor, lăsându-şi cai i să pască prin lanurile de grâu şi lucernă, iar la intervenţi i le autorităţi lor comunale răspundeau că "pasc grâu/ cu caii pentru a nu rămâne În mâna ruşilor" 80•

Comerţu l d in judeţ a cunoscut o perioadă de revigorare odată cu stabil izarea frontulu i, populaţia recăpătându-şi calmul şi încrederea.

În mai 1 944, la Panciu, "carnea este abundentă, iar in chestiunea mieilor, căci măcelarii tăiau numai miei, pe care îi vindeau cu 250 kg, şi popula{ia săracă nu putea plăti această sumă pentru o carne, care, în definitiv, este mai puţin hrănitoare decât aceea de vită, i-am obligat ca pe lângă miei să taie şi vite, aşa cum este drept şi cinstit. Peştele, aşa după cum a{i putut constata personal, a fost intr-o aşa mare cantitate, că pescarul Gheorghe Nistor. la inspecţia ce i-amfăcut-o ieri, 22 mai, afost găsit cu două lăzi mari de crap, pe care ii despica, sărându-i, să nu se strice, fiindcă rămăsese nevândut. Mălaiul se găseşte in orice moment, doar orezul nu poate fi disponibif' H l , raporta primarul oraşulu i către prefect.

Odată cu avansarea sovietici lor pe Frontul de Est, s-a simţit o revigorare a propagandei duse de comunişti . Chiar comandantul Legiunii de Jandarmi Putna, aflându-se într-o regiune muntoasă din judeţ şi mergând în căruţa unui ţăran, d iscutând cu acesta despre s ituaţia pol itică de atunci ( luna mai 1 944) şi încercând să-I convingă că la noi nu-şi are rost un regim comunist, iar moş i i le fuseseră împărţite de la sfârşitul războiulu i trecut, săteanul i-a răspuns că mai

79 Ibidem. f. 1 8 1 . 80 Ibidem, dosar nr. 1 07 1 1 944, f. 4. 8 1 Ibidem, dosar nr. 22 1 1 944, f. 25 .


Gheorghe Miron

sunt de împărţit şi suprafeţele de v iţă de vie 8� , idee preluată probabi l de la comun işti .

Mai mult, la începutu l lun i i august, d in Panciu, prefectul era informat că atunci când toată lumea era îngrijorată, întrebându-se dacă vor mai apuca culesul v i i lor pe acele meleaguri sau în pribegie, "imposibili la toate acestea sunt muncitorii, printre care sunt elemente care 'discută că dacă vin bolşevicii, nu-i rău decât pentru boieri, iar pentru dânşii e hine" 83 •

O mare tragedie au trăit focşăneni i în ziua de I l iun ie 1 944, între orele 9 1 5 şi 1 O 30, când 1 00 de bombardiere americane, cu patru motoare, au atacat în valuri, ven ind d inspre Tecuc i . Bombardamentul a avut ca ţintă baza mi l itară din Focşani şi aerodromul mi l itar german de aic i . Au fost avariate cazărmi le Regimentelor 1 Căi Ferate, 5 P ion ieri, 1 O Dorobanţi, 5 şi 1 1 A1ti lerie, precum şi depozite le aferente. Cinci c lădiri m i l itare au fost d istruse, iar trei avariate. Străzi le din apropierea cazărmi lor au avut de suferit, 32 de case fi ind incend iate, iar 53 grav avariate. Dintre c iv i l i şi-au pierdut v iaţa doi bărbaţi, I l femei şi trei copi i , iar 89 de persoane au fost rănite. De asemenea, 43 de mi l i tari ş i trei ofiţeri au murit. Aerodromul mi l itar german a suferit pagube minore, fi ind distruse parţial doar 1 O barăc i, iar opt sanitari ş i-au pierdut viaţa.

Pagubele s-au situat la valoarea de 466. 1 20.224 lei, la care se adaugă încă 4 .704.622 lei. valoRrea a 30 de vagoane C .F .R. d i struse în timpu l ataculu i 84 . Durerea, spaima ş i lacrimi le provocate nu pot fi contabi l izate.

După lovitura de stat d in 23 august 1 944 şi înlăturarea mareşalu lu i Antonescu, putneni i au trecut prin momente groaznice odată cu intrarea trupelor sovietice.

K� Ibidem, dosar nr. 1 07 1 1 94t!, f. 1 9 . KJ Ibidem, f. 30. K� Gheorghe Miron. Bombardamentele aliate asupra judetului Putna in timpul celui de-Al Doilea Rci::.hoi Mondial, în Cronica Vrancei, coordonator: Horia Dumitrescu, Editura Pal las. Focşan i, 2006, p. 329 - 3 30. 278 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


La 26 august 1 944, Armata Roşie a intrat în Focşani , unde mea se mai dădeau lupte contra rămăşiţelor unităţilor germane, dezorgan izate . Din cauza panici i şi groazei provocate în rânduri le populaţiei civi le, cei care nu fugiseră din oraş s-au ascuns prin beciuri, pentru a fi la adăpost de bombardamente şi focurile de armă ce se trăgeau pe străzi .

La Prefectura Judeţu lu i Putna, în urma dispoziţi i lor scrise primite de la Comandamentul M i l itar a l Garnizoanei Focşani, funcţionari i au plecat în ziua de 25 august 1 944. ora 1 4. îndrcptânduse spre B laj , oraş ce era destinat pentru evacuarea acestei instituţi i . O altă pa11e d intre funcţionari, care era dispersată în comuna Păţeşti, a plecat de aici spre B laj , cu autocamionul instituţiei, marca "Polski Fiat'', nr. 487, în care s-au încărcat şi lăzi cu gestiunea curentă a Prefecturi i, a fostului Comitet de Patronaj Judeţean, valori, dosare de corespondenţă pe anul 1 944 şi câteva bagaje personale ale funcţionari lor. Subprefectul Aristide Gafencu a plecat spre Blaj d in clădirea instituţiei , fo losind autoturismu l marca "Steyer'', proprietatea Prefecturi i .

În schimb, prefectu l Panaite Pavlu era plecat la Bucureşti, de unde a a les să nu se mai întoarcă. Arhiva şi gestiunea Prefecturii fuseseră evacuate din timp la Alexandria, judeţul Teleorman, unde se aflau în siguranţă.

La intrarea trupelor sovietice în oraş, sediul Prefecturii era gol, neatlându-se nicio persoană înăuntru. Cu toate că uşi le nu fuseseră încuiate, au fost sparte de către soldaţi, care şi-au însuşit obiectele mai de preţ. Jaful a continuat timp de câteva zi le .

N icolae C impoescu, om de servic iu la această instituţie, s-a întors în ziua de 28 august 1 944 la slujbă, unde a găsit totul răvăşit: ,,După ce au spart incuietorile de la uşi, în voie se puteau introduce in local şi birouri ostaşii ruşi, care nu s-au /imitat ia ce au ridicat prima dată" 85.

K s A.N.Yn . . fond Prefectura Judetulu i Putna, dosar nr . 1 1 9 1 1 945, f. 420. 279 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe M iron

Neculai Stoian, intendentul Prefecturii, a fost şi el martor la prăpădu l făcut de ruşi : "Şi din cursul /unii septembrie, Înainte şi după instalarea dlui prefect şi reîntoarcerea dlor funcţionari la serviciu, s-au mai ridicat dţferite obiecte de inventar de către ostaşii sovietici. Mobilierul şi alte bunuri care n-au fost evacuate, au fost ridicate de către ofiterii şi ostaşii sovietici. Din camera nr. 30, unde .�e aflau depozitate 75 'de aparate de radio provenite de la evrei, obiecte şi materiale ale prefecturii, s-au ridicat 60 de aparate de radio, În bună stare de functionare, de către un maior şi câţiva ostaşi sovietici, În văzul lui Nicolae Cimpoescu şi a lui Toader Savin, gardian public. Din biroul secţiei M O.N. T a fost spart fişetul. S-au furat mai multe materiale de la Apărarea Pasivă, precum şi suma de 33.210 lei, bani care aparţineau primăriei oraşului Mărăşeşti" 86 .

Herman Iarovici, vi itorul secretar al comuniştilor locali , recunoştea că e l a fost acela care i-a îndrumat pe ruşi spre Prefectură.

Armata sovietică a fost întâmpinată la Focşani de către un Comitet Provizoriu, format din reprezentanţii tuturor partidelor, dar dominat de comunişt i . Profesoru l Trofin Lozinski, vorbitor de l imbă rusă, a fost numit ajutor de primar, Hagic Boos, reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc, devenea prefect al judeţu lui, iar Tuţă Marin, fost pol iţist destituit în timpul regimului antonescian pentru că îi favoriza pe comun işti, era numit ca şef al Poliţiei Oraşului Focşani.

La 27 august 1 944, Herman Iarovici, împreună cu Ştefan Mihăileanu, au format gărzile civi le, "din cauză că populaţia s-a dedat la prădăciuni" 87 • O zi mai târziu, au ajuns la o înţelegere cu Comandamentul sovietic în ceea ce priveşte întocmirea banderolelor pentru gărzile civile. La 30 august 1 944, gărzile civi le au fost completate cu elemente din Pol iţia Oraşului Focşani, care se întorseseră în oraş.

86 Ibidem, f. 42 1 . 87 A.N.Yn. , fond Comitetul J udeţean Putna a l P .C.R., dosar nr. 1 1 1 944, f. 4. 280 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Comitetu l Provizoriu a lansat un Apel, la 26 august 1 944, către cetăţeni i oraşulu i Focşani :

,,Armata Roşie a intrat ca liberatoare şi ca aliată în oraşul nostru. Autorilă{ile noastre laşe (cu excep{ia şefului po/ifiei locale), in loc să asculte ordinul guvernului nostru central, să stea pe loc şi să primească cum se cuvine pe aliaţii noştri de astăzi, au fugit În mod ruşinos, lăsând oraşul nostru în părăsire.

Ordinea trebuie restabilită în orice chip! O propagandă înveninată şi prostească a fost dusă ani de zile

impotriva aliatilor noştri din Răsărit, arătându-i în mod completamente eronat, în culorile cele mai negre, fapt care a pu� populafia paşnică in panică -până la a-şi părăsi gospodăriile.

Astăzi Însă Adevărul A Ieşit La Lumină! Epoca reac{iunii, a abuzului, a intoleranţei, a urii de rasă, de

etnicitate ele. trebuie s-o socotim intrată in domeniul istoriei. Soarele sfânt al liherlă{ii a răsărit pentru toată lumea. Populatia noastră are astăzi o importantă îndatorire: să privească cu Încredere în Armatele Uniunii Sovietice Ruse, care vin ca alia/ii noştri, iar nu ca duşmani. Neputând Încă avea legătura cu Guvernul Central, o mână de cetă{eni. ne-am adunat, ca În mod provizoriu să instituim o conducere care să înlăture anarhia provocată de lipsa autorilăfi/or, să punem ordine şi să asigurăm viata şi hrana locuitorilor. Cerem Însă calm şi concursul tuturor locuitorilor şi sperăm să readucem lucrurile la starea lor normală.

În numele Partidului National Ţărănesc -profesor H. Boos. in numele Partidului Comunist - Ştefan Mihăileanu in numele Partidului Naţional Liberal - avocat C. Cheie Din partea intelectualilor focşăneni profesor

'T r L . k ." 88 1 ro,1m oz ms 1 . La 30 august 1 944, Herman Iarovici, alături de tovarăşii

M ihăi leanu şi Ghimeş, au hotărât înfi inţarea Comitetu lu i local al Pa1tidu lu i Comunist. O zi mai târziu, Comitetul era format şi compus

KK ldem, fond Primăria Oraşului Focşani , dosar nr. 95 1 1 944, f. 1 . 28 1 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

d in : Herman Iarovici , Stcfiln M ihăi leanu, Ştefan Daşchievici , Sim ion Susnoschi ş i Costică Gh imeş. Toţi aceştia vor primi carnete de membru al P .C .R. la 4 septembrie 1 944.

În ziua de 5 septembrie 1 944 a fost primit în partid N iţă Dumitru, la 6 septembrie 1 944 se alăturau Ion Orzărescu, Ion Bobocea şi Ion Chiriţescu, iar la 8 septembrie 1 944, Comandamentul Sovietic a cerut tabelu l tuturor membri lor. Aceştia erau: Ştefan M ihăi leanu, Ştefan Daşchievici, S imion Susnoschi, Costică Ghimeş, Ion Oi·zărescu, Ion Bobocea, N iţă Dumitru, Ion Chiriţescu şi Herman I arovic i 89 •

În adunarea membrilor P.C.R. , fiecare d intre aceştia a primit câte o mis iune: Ştefan Mihăi leanu a fost numit ajutor de primar, S imion Susnosch i era însărcinat cu organizarea s ind icatu lu i funcţionari lor comercial i , Ştefan Daşch ievici cu ce l al meta lurgiştilor, Costică Ghimeş cu cel al tăbăcarilor, Ion Bobocea trebuia să îi organizeze pe c izmari, Ion Ch iriţescu a fost numit medic - şef al j udeţulu i Putna şi delegat în Cons i l iu l Judeţean, iar Herman Iarovici devenea secretar ş i casier a l partidu lu i 90.

Situaţia putnenilor s-a înrăutăţit considerabi l după luna august 1 944. Unităţi izolate ale armatei sovietice jefu iau nestingherite, săteni i nu mai ieşeau la munci le agricole şi trăiau în nesiguranţă. Cum în judeţ rămăsese o mare cantitate de vinuri nevândute, lucrurile s-au agravat, soldaţi i ruşi în stare de ebrietate fiind un real pericol.

Cu toate că funcţionari i erau la lucru, nesiguranta făcea ca randamentul să nu fie cel dorit. Prăvăl i i le erau deschise, dar negustorii au pierdut mult, căci ruş i i aveau obice iul să nu plătească marfa sau, în cel mai fericit caz, o achitau în ruble, cu care români i nu aveau ce face. Piaţa era bine aprovizionată, cu toate că sovietici i luaseră foarte multe oi , v ite etc . , în sch imb preţurile erau în creştere. Industria era aproape inexistentă, Fabrica de produse chim ice ,,Mărăşeşti" şi cea de zahăr de la Sascut nu funcţ ionau.

K<J A.N.Vn. , fond Com itetul Judeţean Putna al P .C.R. , dosar nr. 1 1 1 944, f. 4. 9 0 Ibidem, f. 5 . 282 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Încasările la buget nu se făceau aproape deloc. La începutu l luni i octombrie 1 944, prefectu l Hagic Boos

sintetiza starea lucrurilor din j udeţ: "Câtă vrc>me nu vom avea o deplină siguranţă În ceea ce

priveşte persoana şi proprietatea, nu se va putea face nimic serios. Unită(ile de jandarmi şi cele de poliţie sunt instţficiente fată de numărul trupelor sovietice În trecere, şi În special al celor izolate, care mişună prin toate comunele din judet şi din cauza cărora populatia este Într-o continuă stare de nesiguran(ă şi deprimare. Unităţile armatei române nu s-au prezentat Încă. Ar .fi de dorit ca toate abuzurile săvârşite de unităţi sau soldati sovietici să .fie exemplar sancţionate. La 2 octombrie 1 944, mai mulţi ofiteri şi În special un sergent major sovietic /-au terorizat pe subsemnatul În cabinet, sub motiv că nu le schimb rublele" 9 1 •

O oarecare îmbunătăţire s-a s imţit l a sfârşitu l lun i i octombrie 1 944, când rublele obţinute de către comercianţi de la ostaşi i sovietici în schimbu l mărfuri lor au fost depuse la Banca Naţională din Focşani ş i la cele două centre din Adjud şi Odobeşti pentru preschimbare.

S-a constatat o amel iorare şi a încasărilor la bugetele locale, datorită faptului că produsele de toamnă au fost vândute. Prefectul Hagic Boos concluziona: "in general, situatia este mai bună decât cea din luna precedentă, având În vedere că ni s-au trimis În judet unită(i militare care fac paza viilor de la Panciu şi Mărăşeşti. Unitătile române s-au Întors În garnizoană. Prin unele locuri din

judet se mai întâmplă cazuri, unde soldati sovietici comit abuzuri, luând bunuri ale locuitorilor, În special mâncare. E de dorit să se intervină la Comandamentul Sovietic pentru o sigurantă perfectă a populatiei şi a bunurilor locuitorilor" 92.

Şi totuşi, dacă aceste intervenţi i pe lângă Comandamentul Sovietic au fost făcute, n-au servit la nimic . În noaptea de 3 1 octombrie 1 944, trei ostaşi sovietici au pătruns în locuinţa Anicăi

9 1 A.N.Vn. , fond Prer�ctura Judeţului Putna, dosar nr. 1 07 1 1 944, f. 34. 92 Ibidem, f. 4 1 .


Gheorghe Miron

Chiri lă d in Focşani, strada Pia Brătianu, nr. 2 1 şi sub ameninţarea armelor, au furat mai multe obiecte. Fi ind surprinşi asupra faptului de către pol iţie, au deschis focul şi au fugit spre Cimitiru l Nordic 93 .

O zi mai târziu, în strada Griviţei, nr. 24, strada Tudor V ladimirescu, nr. 20, strada 1 . C. Brătianu, nr. 1 7 şi la magazinul lu i Ionel Bal ica din Strada Mare a Unir i i , nr . 1 3 5 din Focşani, au fost date mai mu lte spar�eri, autori i fi ind ostaşi sovietici , însoţiţi de către Ion Miron, d in comuna Mera, s ingurul care a fost arestat 94 •

La Adjud, Trifan N icolae, însoţit de doi soldaţi ruşi , a pătruns în casa lu i Constantin Anghelescu, de unde s-a furat suma de 20.000 lei. Tot aici, a fost jefu ită şi casa lui Vasile lr imia 95 .

În noaptea de 8 1 9 noiembrie 1 944, la Focşani , trei ostaşi sovietic i au intrat cu forţa în curtea comerciantulu i Gheorghe Pascu din strada Cuza - Vodă, f011ând uşa şi obloanele, au spart geamurile pentru a intra în casă, însă intervenţia unui gard ian ş i a santinelei de la Poştă i-a pus pe fugă . În aceeaşi noapte, probabil tot cei trei ostaşi, au jefu it locuinţa Mariei Andrei, din strada Bateriei, nr. 25, ş i au încercat să pătrundă şi în casa din strada Perjoi, nr. 1 5 , însă o patrulă de poliţie a reuşit să-i alunge 96•

La 24 noiembrie 1 944, mai mulţi soldaţi ruşi , în stare avansată de ebrietate, au provocat un scandal pe peronul Gării Focşani, s-au bătut între ei, folosind şi <:rmele, unul d intre ei fiind răn it mortal 97•

În ziua de 28 noiembrie 1 944, ostaşi i sovietici au atacat un camion civi l pentru a-i jefu i pe pasageri, împuşcând mortal pe unul d o O 98 rntre aceştra .

Ruşi i nu s-au sfi it să atace şi instituţi i le publ ice. Notarul comunei Orbeni arăta că "În ziua de 23 noiembrie 1 944, au venit În cancelaria primăriei opî ofiferi şi subofiţeri sovietici şi ne-au

93 Ibidem, dosar nr. 83 1 1 944, f. 6. 9 4 Ibidem, f. 7. 95 Ibidem, f. 9. 96 Ibidem, f. 1 3 . 97 Ibidem, f. 20. !JK Ibidem, f. 2 1 . 284 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


ameninţat că ne împuşcă pe motiv că în zonă a fost găsit un soldat sovietic împuşcat 'de garda cetăţenească. Unul dintre ofiţeri m-a luat pe mine şi m-a dus ia postul de jandarmi, unde am găsit pe domnul şef de Secţie în inspec'(ie şi pe plutonierul Arsenescu, care ştia ruseşte. Ne-au ameninţat că ne Împuşcă şi că vor da foc satului. Au venit şi ceilalţi sovietici aici, au luat toate armele din rastel şi munitia. I-au luat ceasul dlui şef de Sec fie şi 30. 000 lei, plutonierului Arsenescu i-au luat suma de 18. 000 lei, iar mie, că nu au găsit nici ceas şi nici bani, mi-au luat paltonul şi căciula. Au ieşit din post şi au Început să tragă focuri de armă. Pe drum au găsit un jandarm, i-au luat actele, arma şi suma de 1 O. 000 lei" 99.

Cobzan Radu, d in Focşani, a fost jefuit de suma de 3 .000 lei, fiind dezbrăcat ş i de haine 1 00, iar Solomon Vasile a fost împuşcat mortal, Dinu N icolae şi Cristea Din ică fi ind răniţi 1 0 1 •

Gardianul public de la Pol iţia Focşani, Gheorghe Lămotică, a fost dezarmat i s-au furat hainele şi banii de către trei ofiţeri sovietici 1 0� .

Atacuri le soldaţi lor sovietici asupra populaţiei c ivi le s-au înteţit în luna decembrie 1 944.

La Focşani, magazinele Anei Pascu, din Piaţa Moldovei , Fănicăi Stavăr, din strada Vâlcele, a lu i Marcu Gutenberg, d in Piaţa Daciei, Hotelu l "Bristol" şi Pescăria "Botez" au fost salvate de la jefuire de către organele pol iţieneşti care i-au pus pe fugă pe "aliaţi" . În schimb, magazinele lu i Iancu Raţă, Moise Grinfeld şi atel ierul de c izmărie al lui Grigore Spulber au fost prădate de obiecte de manufactură şi încă lţăminte.

Au fost ş i cazuri când locuitorii s-au opus agresorulu i . Vasile Popa, din Focşani, observând că ostaşul sovietic care-I agresa nu avea muniţie asupra sa, 1-a dezarmat şi predat Pol iţiei Focşani .

99 Ibidem. dosar nr . 48 1 1 944, f. 1 63 . 1 00 Ibidem, dosar nr. 89 1 1 944, f. 38 . 1 0 1 Ibidem, f. 40. 1 0� Ibidem. f. 4 1 .


Gheorghe Miron

În comuna Floreşti. cetăţeanul Spânu a împuşcat morta l doi ruşi care încercau să fure 1 03 . .

Gardianul public foan Căldărescu, întorcându-se la serviciu, a fost acostat de şase ruşi, care i-au cerut să le dea de băut, iar la refuzul acestuia, a fost bătut îngrozitor. Gard ieni i Gheorghe Munteanu, Ştefan Patulea, Anton Gavri lă, Muşat Hurmuzache şi Bădică Dobre au fost opriţi de o pâtrulă sovietică şi deposedaţi de bani şi ceasuri . Lui Gheorghe Ghibird ic, d in Mărăşeşti, i-a fost incendiată locuinţa. Tot la Mărăşeşti, c izmaru lui Haralambie J iglău i s-au furat 40.000 lei . David Anghelache, de la Poliţ ia Focşani, a fost împuşcat mortal în postu l său de pază. Primaru l comunei Călieni a fost împuşcat când se întorcea de la Focşani, iar adjutantu l Ioan Carp de la Corpul IV Armată a fost găsit împuşcat mortal în Gara Focşani 1 04 •

Cazurile sunt mult mai numeroase, însă ne l imităm doar la prezentarea acestora, care, credem, fac o imagine completă a tragediei pe care putneni i au trăit-o după 23 august 1 944 şi sosirea "aliatilor" sovietic i .

Ca o completare a tabloului suferinţelor îndurate de popu laţia judeţu lui Putna, prezentăm Memoriu l locuitorilor comunei Păţeşti către Prefectura Judeţu lu i Putna. în luna decembrie 1 944:

"Încă de acum trei săptămâni v-am expus situatia comunei Pă(eşti, sulerintele pe care de mult timp le îndurăm, suferinte şi lipsuri pe care le suportă în special comuna noastră. Am cantonat şi hrănit de la 29 august, neîntrerupt, mii de ostaşi sovietici, care in fiecare zi s-au scurs pe front şi trec încă prin comuna noastră. Ni s-au ridicat majoritatea vitelor cornute fără nici o formalitate, boi, oi, precum şi porcii şi păsările, iar comuna noastră, fostă fruntaşă, având acum aspectul de comună părăsită.

Sărbătoarea Crăciunului, care altădată era aşteptată de loti creştinii, având casa îndestulată şi porcul în curte. acum ne găseşte

1 03 Ibidem. dosar nr. 1 07 1 1 944, f. 50. 1 0� Ibidem, f. 50 verso. 286 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


fără alimente 105 şifără urmă de tihnă de sărbători. Comuna noastră, În(elegând rostul Conventiei de Armistifiu, a dat concurs şi am cărat până acum 90. 000 kg lemne pentru spitalele sovietice din Focşani. Tot comuna noastră, ca şi în ultimii patru ani, a fost cea care a dus greul cu rechizi(iile şi corvezile. Vitele din comună au rămas doar arătări, in fiecare zi fiind scoase la corvoadă la pădure, În timp ce alte comune, mai îndepărtate, nu cunosc ce este aceasta. Am ajuns În situafia de a ne vedea copiii goi, lipsiji de alimente şi căldură şi ducând greul viejii.fără nici un sprijin de nicăieri" 1 06 .

Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu, care permitea sovietici lor spol ierea legală a României, l ipsa lemnelor de foc, a at1icolelor de primă necesitate şi preţurile veşnic în creştere, au făcut v iaţa putnenilor un calvar, la sfârş itul anu lui 1 944.

1945 Greutăţile unui judeţ deficitar în ceea ce priveşte produsele

s-au accentuat, populaţia suferind foarte mult . Lipsa completă a unor articole, cum ar fi grânele, grăunţele, grăs imi le ş i arpacaşul şi epu izarea progres ivă a altora, a făcut ca aprovizionarea să fie foarte dificilă .

La ţară, furajele pentru animalele săteni lor au fost ridicate de către sovietici . v itele rămânând să moară de foame. Preţurile au crescut exploziv, lună de lună, ajungând ca în martie 1 945, un l itru de lapte să coste între 200 - 240 le i , carnea de v ită între 600 - 700 le i pe kg, iar cea de porc între 1 200 - 1 400 lei kg 107 .

O altă problemă pentru locuitorii judeţu lu i Putna a fost ord inul primit de la Comisia A liată de Control priv ind restitu irea v itelor pe care le primiseră în t impul Războiului din Răsărit d in Transnistria ş i alte zone d in U.R.S .S . Între an i i 1 94 1 - 1 944, prin Guvernământu l Transnistriei, prin Regimentul 5 Artilerie Grea şi prin

1 05 Ibidem, dosar nr. 48 1 1 944, f. 6 1 . 1 06 Ibidem, f. 6 1 verso. 1 07 A.N.Vn. , fond Delegaţia Comisariatu lui General al Executării Arrnistiţ iului , dosar nr. 4 1 1 945, f. 33.


Gheorghe Miron

intermediul unor part icu lari au fost aduse bovine, cabal ine şi ovine, care au fost distribu ite fami l i i lor nevoiaşe, în special văduvelor şi fami l ii lor celor mobi l izaţ i . O mare parte din aceste animale, datorită drumului din Rusia până aici , au murit, altele s-au îmbolnăvit, neputând ti uti l izate.

Animalele rămase. intrate în posesia văduvelor, invalizi lor ş i orfani lor de ră;boi, mulţi dintre ei neavând mij loace să le întreţină, au fost sacrificate imediat sau vândute .

Acum, ei erau obl igaţi să restituie animalele primite, iar în cazul în care nu le mai aveau, trebuiau să cumpere altele pe care să le predea. Faptul că cei care trebuiau să le restituie erau oameni l ipsiţi de mij loace de trai, abia asigurându-şi hrana de zi cu zi, ş i neputându-şi permite să cumpere animal.: cu care să le înlocuiască, a dus la proteste d in pa1tea locuitorilor.

B iroul pentru Apl icarea Armist iţ iului arăta că "autoritătile, persistând În a preda vitele, s-au produs mari nemultumiri în rândul acestor oameni, fapt ce a făcut să se prezinte În masă la preturi şi la prefectură, cerând să .fie scutiti să nu mai predea vitele. Vitele ce au fost predate pentru restituire s-au găsit Într-o mare mizerie, datorită faptului că locuitorii, din momentul ce au simfit că trebuie să le predea, nu le-au mai dat suficientă hrană şi Îngrijire. Din această cauză unele dintre ele au murit, chiar la predare, În special cabaline, iar cele ce se puteau îndrepta au fost oprite la Centrul de iernat, unde au fost supuse tratamentelor radicale şi îngrijirii adecvate, fiind salvate" 1 08 .

La 1 mai 1 945 a fost sărbătorită cu fast, după model sovietic, Ziua Munci i . Au fost organizate care alegorice, iar ţărani aduşi din toate zonele judeţului , îmbrăcaţi în costume tradiţionale, au participat cu "entuziasm". Steagurile roşi i şi tricolore au fost prezente în tot

1 d - . . 1 . 1 09 oraşu , upa t1p1cu comumst .

IOH Ibidem, f. 44. 109 A.N .Vn., fond Comitetul judeţean Putna a l P.C.R., dosar nr. I l 1 1 945, f. 1 . 288 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Ziua Victoriei a fost sărbătorită la 9 mai 1 945, armata română defi lând în faţa "alia/ului" sovietic 1 1 0 •

La 1 6 iunie 1 945 a fost organizată la Focşani primirea, printr-o defilare fastuoasă, trupelor sovietice şi române ce se întorceau de pe front 1 1 1 •

La 23 august 1 945 a fost sărbătorită "ziua eliberării de sub jugul fascist", festivităţi le fi ind organizate de către comunişti şi sub atenta supraveghere a Comisiei A liate de Control (Sovietice).

Discursul rostit de către fiecare oficialitate din judeţ este concludent pentru a înţelege drumul pe care România se înscrisese:

"Cetăfeni şi Cetă(ene! Astăzi, 23 August 1945, Întreg poporul român şi cu el toate

popoarele con/ocuiloare. Îşi serbează eliberarea de sub jugul sângeros al cotropitorilor nemti şi al clicei criminale care a vândut (ara nem(ilor.

S-a scurs un an de zile de când poporul român, săturat de atâta stţferin(ă avută În timpul războiului criminal al lui Antonescu, de atâta jaf şi crimă .făcute in (ară de către nemfi, de atât ea lacrimi vărsate de familiile lăsate În urmă.

S-a scun; 11n an de zile de când poporul român, conştient de menirea sa istorică a dus lupta hotărâtă pentru câştigarea unui regim cu adevărat deinocrat, regim care să dea posibilitatea de manifestare, de luptă şi organizare a maselor largi, populare, În spiritul democratiei.

Acest an, poporul român trebuie să-/ despartă În două etape. Prima etapă de la 23 august până la 6 martie, când poporul român. Înlpreună cu toate partidele şi grupările politice, au dus lupta hotărâtă Împotriva reacfionarilor partidelor istorice, care prin diferite manevre criminale au reuşit să acapareze posturi de răspundere în guvern. Criminali ca: A/dea, Penescu, Sănătescu şi

1 1 0 Ibidem, f. 2 . 1 1 1 A.N.Vn. , fond Prefectura Judeţu lui Putna, dosar nr. 1 34 1 1 945, f. 36. 289 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

Rădescu, ce s-au .făcut ecoul tuturor duşmanilor poporului, in fruntea cărora s-au aşezat Maniu şi Brătianu.

A doua etapă, de la 6 martie şi până astăzi, când poporul român a ştiut .�ă facă deosebirea intre duşmani şi prieteni, alungând clica de criminali şi cu vointa lui a dus un guvern izvorât din mijlocul poporului, guver!" cu adevărat democrat, guvernul dr. Petre Groza.

De la instaurarea guvernului Groza, poporul român şi cu el întreaga {ară, au intrat pe drumul democratiei, incadrându-se in marea familie a popoarelor libere, dornice de cultură şi progres, reuşind să-şi câştige increderea marilor State democrate, în fruntea cărora stă marea vecină de la Răsărit, Uniunea Sovietică.

Prin instaurarea guvernului Petre Groza, poporul român a primit o serie de drepturi ce au fost veacuri Întregi ascunse de duşmanii poporului, care au şters toată bogătia fării noastre, precum şi sudoarea tăranilor şi a muncitorilor.

Astăzi, prin regimul democrat ce il avem, am reuşit să facem Reforma Agrară, prin care fiecare tăran are bucata lui de pământ, .fără să .fie nevoit să muncească pe moşia boierului.

Prin increderea pe care Uniunea Sovietică ne-o arată, de asemeni in legile democratice făcute de guvernul Groza, se dau lovituri puternice celor care sabotează economia tării noastre. Legea blocării este un act ce nu dă posibilitatea speculan{ilor pentru ca să ieie produsul făranilor cu preturi exagerat de mari. Crearea cooperativelor este iar un gest de grijă a guvernului fată de masele largi populare, dându-le posibilitatea de a-şi procura cele necesare la preful maxima/.

Vorbind despre realizările guvernului Groza, nu putem uita marele act istoric înfăptuit prin alipirea Ardealului de Nord. ca o dovadă de incredere câştigată de Uniunea Sovietică fată de poporul român.

Astăzi, când poporul român Îşi sărbătoreşte aniversarea unui an de la eliberarea sa, fiecare cetăfean cinstit şi bun patriot, trebuie să-şi ieie angajamentul, pentru continuarea cu mai multă putere de luptă, pentru democratizarea tării, de sprijinirea guvernului 290 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Petre Groza, pentru desăvârşirea Reformei Agrare, pentru Întărirea şi apărarea dreplurilor câştigate până acum.

Sub semnul lui 23 August trebuie să ne luăm angajamentul penlru mărirea productiei, ca singurul fapt care poate să aducă redresarea economică a tării noastre, care a suferit şi mai suferă încă foarte mult de pe urma speculantilor şi a sabotori/ar. Să demascăm în fata poporului duşmanii reacţionari, ultimele rămăşife ale unui regim de )a}: teroare şi crimă.

Sub semnul lui 23 A ugust trebuie să ducem lupla penlru a întări alianta Între muncitori şi ţărani cu /oale popoarele conlocuitoare, ca singurul act ce poate garanta liniştea şi pacea deplină în rară pe drumul democratizării, progresului şi culturalizarea poporului român.

Trebuie să întărim alianta cu toate popoarele democrate vecine, În fruntea cărora stă Uniunea Sovietică, marea vecină de la Răsărit, care ne-a dat un ajutor nepretuit, vărsându-şi sângele poporului său pentru eliberarea noastră, ajutor fără de care noi astăzi nu am fi avut libertătile câştigate până acum.

Fiecare cetătean din România trebuie să simtă această zi ca una din cele mai mari sărbători nationale, care oglindeşte rezultatul luptei hotărâte a poporului român pentru libertate, democratie, cultură şi progres.

Trăiască 23 August, ziua de luptă a poporului român pentru eliberarea sa.

Trăiască M S. Regele Mihai 1, Regele României democrate. Trăiască Guvernul Petre Groza. Trăiască Generalissimul 1. - V. Stalin. Trăiască Statele democrate, A liaţii noştri sinceri, în frunlea

cărora stă Uniunea Sovietică, eliberatoarea poporului român" 1 1 2 • Ş i, oare, cât de bine trăia populaţia, în special cea de la ţară,

sub noul "guvern cu adevărat democrat", într-o Românie "integrată În marea familie a Statelor democrate"?

1 1 � Ibidem, f. 1 5 1 . 2 9 1 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Gheorghe Miron

Edificatoare sunt două Rapoarte Informative referitoare la starea de spirit din judeţ, întocmite în aceeaşi lună, septembrie 1 945, de către două instituţi i diferite: Pol iţia Oraşului Focşani, acaparată de t impuriu de către comunişti şi Legiunea de Jandarmi Putna, care nu fusese, încă, comunizată în tota l itate.

Măsuri le guvernului de blocare a unor produse ţărăneşti şi impunerea unor "preţuri maximale au provocat adânci nemulţumiri în rândul ţărani lor, cărora nu li se mai dădea posibi l itatea de a-şi vinde l iber produsele şi , drept urmare, de a-şi procura d in comerţ articolele de care aveau nevoie în gospodărie.

Cu toate acestea, Poliţia Oraşulu i Focşani aprecia că "făranii, în marea lor majoritate, care, au fost indreptătiti de actualul guvern prin reforma agrară, nutresc .\perw1te că şi de această dată, guvernul va veni în ajutorul lor, ştiind că dânşii au dat cel mai mare concurs pentru salvarea {ării după 23 A ugust 1 944, prin produsele lor ce au decăzut prin re.\pectarea Conventiei de Armistitiu. În rândurile lor s-a observat o neclintită încredere şi devotament pentru f!UVernul Domnului Groza" 1 1 3 .

Muncitori i erau ce l mai b ine văzuţi şi consideraţi "clasă socială oropsită până mai ieri şi a cărei situatie materială s-a ridicat la nivelul dorit sub actualul guvern" 1 1 4 .

S ituaţia economică gravă a ţări i, l ipsa unor produse ş i scumpirea excesivă a al imentelor părea că nu-i deranjează pe aceştia, "căci situatia economică se va redresa . . . singura lor dorintă de prezent este să li se sati.�"facă şi dezideratul măsurilor de

· · 1 d ţ· -1 · �" 1 1 S aprovtzwnare cu emne e .1oc ue rarna . Concluzi i le pe cart: le trage Pol iţia Oraşului Focşan i cu privire

la felu l în care oameni i priveau regimul, în c iuda sărăciei şi mizeriei în care se zbăteau, erau pe placul puteri i : "Starea de .\piri! a popu/afiei,

m A.N .Vn. , fond Delegaţia Comisariatu lui General al Executării Armistiţiului, dosar nr. 1 3 1 1 945. f. 84. 1 14 Ibidem, f. 85 . 1 1 5 Ibidem. 292 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


in general, indţlerent de clasă socială, ce decurge din măsurile luate de actualul guvern, atât pe fărâm extern, cât şi intern, este excelentă, din care motive se remarcă loialitate şi devotament pentru actuala conducere" 1 1 6 •

L ipsa cercalelor, a cartofilor, a încă lţămintei şi îmbrăcămintei, vânzarea zahămlu i cu preţul între 5 .000 - 7 .000 lei kg. a uleiului cu 4 .000 - 6 .000 lei kg, faptul că ţărani i îş i vindeau vitele pentru că nu aveau cu ce le hrăni, toate acestea erau aruncate în spinarea speculanţi lor, "indivizi lipsiţi de scrupule, care vor avea de dat seamă la timp de actiunile desfăşurate în dauna cetăţenilor cinstiti . . . " 1 1 7 •

Agitatori i . ce i care "lansau în public diferite ştiri alarmiste, cu scopul de a micşora Încrederea poporului faţă de guvernul Petru Groza" 1 1 8, cei care speculau l a maxim măsurile "ce se impun cetătenilor, În special agricultorilor" 1 1 9, bănuiţi a fi oamenii pa11idelor istorice, trebuiau depistaţi şi arestaţ i .

Astfel vedea lucruri le Poliţia Oraşu lui Focşani , prin och i i şefului e i , Tuţă Marin, apropiat al comun iştilor.

Al doi lea document, întocmit cu profesionalism ş i obiectiv itate de către comandantu l Legiuni i de Jandarmi Putna, căpitanul Popescu. arăta adevărata stare a lucruri lor:

"Căratul lemnelor in jude{ul Putna a devenit o problemă atât de importantă. Încât merită a .fi studiată cu toată atentiunea. Unitătile sovietice compuse din trupe operative, spitale, servicii, plus lagăre de prizonieri, au nevoie lunar de imense cantităţi de lemne. Drept exemplu. numai lagărul din Odobeşti primeşte, lunar, 7. 000 metri steri lemne de foc. Ţinând seamă că în judef mai sunt şi vreo 15 .formafiuni militare şi instilufii care scot lemne cu rechizi(ii, se poate uşor deduce la ce corvezi sunt supuşi făranii.

1 1 6 Ibidem. 1 1 7 Ibidem. 1 1 8 Ibidem. f. 86. 1 1 9 Ibidem.


Gheorghe Miron

Problema are o mare importanţă din punct de vedere social, (ăranii ajungând la disperare, incep să se uite cu duşmănie la autorităti. Jandarmii, primarii, executarii rechizitiilor au devenit odioşi. Democratia e privită cu neîncredere.

Ţăranii dau vitele, caii şi porcii pentru Armistiţiu. Ţăranii daufurajele şi grăuntele cu sau fără bani, cu sau fără

voia lor, pehtru intretinerea animalelor Armatei Sovietice. Pentru documentare, numai in Plasa Focşani se aflau, la 14 septembrie 1945, 1 O. 000 de cai căzăceşti.

Ţăranilor li s-au blocat produsele agricole; iar li se ia lâna de la oi; ei fac transporturile cu rechizifii; ei sunt victimele a 95 % din abuzurile săvârşite de elemente izolate ale Armatei Sovietice. Ei sunt aceia care nu pot fi apărafi cu ejicacitate şi cărora nu li se poate da concurs politienesc imediat de către jandarmi, din cauza lipsei de

/ 1 20 persona . Dar celelalte categorii sociale, afară de functionari şi

militari, care au ajuns să mănânce o dată pe zi, şi aceasta cu . ? economie . . . . În toate regiunile judetului, ţăranii sunt rupţi de foame,

sărăciti de război, arşi de secetă, roşi de boli . . . Pătura ţărănească, adică 84 % din populatie, a rămas marele semn de intrebare care trebuie rezolvat. Le cunosc mentalitatea, le ştiu nevoile, ştiu cum şi ce să vorbesc cu ei. Ştiu să citesc pe fetele lor. Autoritatea este privită cu duşmănie şi neîncredere. Noi ne străduim să găsim agilatorii, dar m-am convins că agitatiile vin de la burtă. Un terci de buruiene cu pu(ină făină de porumb care se mănâncă o dată la două zile, constituie hrana unor fărani vrânceni şi a familiilor lor pe timp de 48 de ore. Am văzut copii cu burta exagerat de mare din cauza verzăciunilor şi buruieni/ar mâncate. Toţi sunt livizi şi prostiţi de foame. În Negri/eşti, o mamă a şase copii plângea pe marginea unui şant, căci nu avea nimic de mâncare şi ii era ruşine să cerşească.

120 Ibidem, f. 88 . 294 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Bratele de muncă nu au căutare. Căru{ele, singurul lor mijloc de existentă. li se iau la rechizitie. Este adevărat că se plătesc, dar această plată nu acoperă nici hrana animalelor, nici nu constituie un mţjloc de câştig" 1 2 1 •

Mă1turi i le arhivistice, privind a doua jumătate a anu lui 1 944 şi întreg anul 1 945, prefigurează, cu c laritate, noul curs al istoriei noastre naţionale, început cu Actu l de la 23 August 1 944, continuat cu instaurarea Guvernului Petru Groza, cu ascensiunea Partidu lu i Comunist în v iaţa politică, pe suportul dur şi agresiv a l ocupaţiei sovietice, a l impunerii modelului stal in ist în evoluţia Român iei postbelice.

Un model ş i o realitate care aveau să părăsească scena istoriei odată cu Revoluţia Română d in decembrie 1 989.

1 2 1 Ibidem, f. 89. 295 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

PRIMA GRĂDINIŢĂ PUBLICĂ DIN FOCŞANI (ŞCOALA FROBELIANĂ)

Ramona Miron

La sfârşitul secolu lu i al XIX - lea învăţământu l românesc trecea prin dese încercări de organ izare a structuri lor şcolare şi de perfecţionare a conţinutu lui , în scopul apropierii acestu ia de nevoi le sociale a le ţări i d in acea epocă.

Acţiunea de modernizare a şcol i i româneşti a început prin Legea din anul 1 864, care a fixat cadru l instituţional de dezvoltare a învăţământului primar, secundar şi un iversitar. în acelaşi timp căutându-se noi forme de consol idare . Deşi nu se precizau condiţi i le materiale necesare pentru aplicarea ei , legea din anul 1 864 a contribuit totuşi, la procesul de unificare a instrucţiei publice.

În 1 896, Petru Poni , min istru al Instrucţ iuni i Publ ice, a îmbunătăţit programele de învăţământ pentru şcol i le normale şi a solic itat înfiinţarea de grădin iţe pentru copi i , iar în 1 909 min istrul Spin1 Haret a aprobat prima Lege destinată grădiniţelor, completată la 5 noiembrie 1 9 1 O cu "Regulamentul privind administrarea interioară a şcolilor de copii mici".

Începând cu această dată, în România, s-a trecut efectiv la înfiinţarea de grăd iniţe publ ice în localuri specifice, anume proiectate şi construite pentru copi i de la 4 la 7 ani , cu scopul ca aceste instituţi i să-i pregătească ş i pentru şcoala primară .

Denumirea de şcoală frobel iană este legată de numele pedagogu lui german Friedrich Frobel* , care a înfiinţat o asemenea şcoală, în Germania, în prima jumătate a secolului al XIX - lea. Teori i le sale au constituit baza educaţiei moderne fixată pe recunoaşterea faptului că preşcolarii aveau nevoi un ice şi capabi l ităţ i . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Prima grădiniţă pu blică din Focşani. (Şcoala Frobeliană)

Astfel, se inversa succesiunea tradiţională a învăţării , şi anume intuiţia, expl icaţia şi apl icarea, punând intu iţia ş i explicaţia pe locuri secundare, în favoarea jocului, care devenea cel mai important. Această nouă metodă pedagogică s-a răspândit din Germania în toată Europa, iar ideea necesităţii unor astfel de instituţ i i de învăţământ pentru copi i s-a resimţit în întreg s istemul educaţional european, acestea luând diferite forme şi denumiri .

Dacă în Germania s-a numit kindergarten (grădiniţă de copi i), în ţara noastră se întâlnesc denumiri precum "grădină de copii", "şcoalăfrăbeliană" sau "şcoală de copii mici" 1 •

Înainte d e 1 890 se înfiinţaseră î n oraşul d e p e Mi lcov două grăd in iţe particulare, conduse de fami l ia S igmund Gotffried, pentru copi i mai mici de Ş:\pte ani . La grădiniţa Gotffried erau înscrişi în anul

* Friedrich Frobel ( 1 782 - 1 852). pedagog german; a înfiinţat o şcoală la Kei lhau. Metodele aplicate de acesta, expuse în lucrarea "L 'educat ion de l'homme" ( 1 826). continuau ideile lu i Jean Jacques Rousseau şi ale lu i Johann Pestalozzi, care tindeau spre realizarea unui echi l ibru al facultăţilor la copi i . În 1 837, Frobel a fondat, la Blankenburg, în Turingia, sub denumirea de kindergarten, o şcoală de copi i mic i care va deveni prototip pentru instituţi i le de acelaşi gen. Metodele pedagogice a le lu i Frobel aveau rolul de a dezvolta capacităţile copi i lor prin exerciţi i , jocuri şi cântece în aer l iber. Marea l ibertate pe care acest s istem de educaţie o acorda cop ii lor a atras asupra lu i Friedrich Frobel atacuri ş i denigrări, mergând până Ia a fi suspectat de tendinţe ireligioase, drept pentru care, în 1 85 1 a fost interzis în Prusia şi Saxonia (Larousse du .YX Siecle en six volumes. Publie sous la d irection de Paul Auge. Tome Troisieme. Librairie Larousse, Paris, 1 930, p. 644; Grand Larousse en 1 O volume.\·, Tome 5, Librairie Larousse, Paris. 1 993, p. 1 . 327). 1 Dictionarul Enciclopedic Ilustrat . . Cartea Româneascii · ·. Partea 1 Dictionarul Limbii Române din trecut şi de astăzi de 1 . -Aurel Candrea. Profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti , Partea Il Dictionarul Istoric şi Geografic Unil'ersal de Gh. Adamescu, Profesor, Membru Corespondent al Academiei Române, Editura .,Cartea Româneascci", Bucureşti. 1 93 1 . p. 1 .649.


Ramona Miron

1 890 un număr de 48 de cop i i , băieţi ş i fete, împărţiţi în patru secţiuni, după gradul "de ştiin{ă ce au căpătat" 2•

La 1 apri l ie 1 9 1 2, a luat fi inţă în Focşani, din iniţiativa M inisteru lu i Instrucţiuni i Publ ice, o şcoală frobeliană, conform unei Adrese a Revizoratu lui Şcolar al Judeţu lu i Putna către Primăria Oraşului Focşani : "Pe ziua de 1 Aprilie a.c. Onor Minister al 1nstruc{iunei Publice a infiintat în acest oraş o şcoală Frobeliană (grădină de copii). Cu onoare Vă rog să binevoiti a se Închiria localul din strada Luminei, Nr. 4, proprietatea D-nei Ionescu în care a mai functionat o şcoală Frobeliană, cu care ocazie a fost amenejat pentru acest scop. Localul se găseşte În bune conditiuni din toate punctele de vedere. Pentru aceasta, Vă rog să dispuneţi a se prevedea in budgetul comunei suma de 1 . 500 lei pentru plata chiriei" 3 •

Potrivit Procesulu i - verbal Nr . 1 2 1 22 martie 1 9 1 2 a l Cons i l iu lu i Comunal a l Urbei Focşani, "s-a luat În de/iberare adresa Revizoratului Scolar Nr. 602, prin care comunică că pe ziua de una Aprilie anul curent, Ministerul lnstrucţiunei Publice a dispus a se infiinta în Focşani o şcoală Frobeliană (grădină de copii) şi că in consecinţă intervine a se inchiria de comună localul necesar acelei şcoli.

Consihul A vând În vedere importanta unei asemenea şcoli Decide Admite cererea de a se Închiria de Comună pe timp de un an

localul necesar În limitele pretului anual de lei una mie cinci sute, plătibil În două rate semestriale (/a 23 Aprilie şi 26 Octombrie), privind toate repara(iunile pe proprietar şi autoriză pe Dl. Primar a face Închirierea în aceste conditiuni, după aprobarea budgetului pe

� Ionel Budescu, Istoria învâţământului din judetul Vrancea de la origini până la 1 918, Editura Paideia, Bucureşti, 2003 , p. 1 25 . J Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va cita: A.N.Vn.), fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 25 1 1 9 1 2, f. 24. 298 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Prima grădiniţă publică din Focşani. (Şcoala Frobeliană)

esercitiul viitor, În care se va aloca creditul de lei una mie cinci sute"4 •

Aflată sub conducerea Hrissei Sambola, Grădina de copi i era amplasată într-un spaţiu generos, în centru l târgulu i, având, astfel, posibi l itatea, de a putea fi frecventată de cop i i d in toate cartierele

1 . 5 oraşu u1 . La 8 mai 1 9 1 2, Hrissa Sambola informa Primăria Oraşu lui

Focşani că "având nevoie de o firmă pentru Grădina de copii, am convenit cu Dl. Carp a-mi face o firmă de 3 m lungime şi am convenit cu suma de 20 lei (două zeci lei), pe cari vă rog să binevoi{i a-i achita întrucât. Dl. C. Carp a făcut şi aşezat la locul indicat de noi acea

firmă" 6 . La începutul luni i mai 1 9 1 2, Revizoratul Şcolar a l Judeţu lu i

Putna a cerut autorităţi lor locale achitarea a 50 lei, reprezentând p lata pe o lună a unui servitor ( 40 lei) ş i spezele de cancelarie ( 1 O lei), precum şi asigurarea din timp a lemnelor de foc necesare încălziri i şcol i i pe timp de iarnă 7• La 1 4 mai 1 9 1 2, Primăria Oraşulu i Focşani s-a adresat min istrului de I nterne, solic itând aprobarea deschiderii "din .fondul Înscris la ari. 101 al budgetului pe esercitiul 1 912 1 1913, a unui credit extraordinar de lei cinci sute cincizeci, spre a se servi la plata servitorului şi spesele de cancelarie pentru şcoala Frăbeliană. înfiintată anul acesta în acest oraş" 8.

Cinci zile mai târziu, la 1 9 mai 1 9 1 2, D irecţia Administraţiei Judeţene şi Comuna !e d in cadrul Ministerulu i de Interne a transmis : " Vă rugăm să ne daţi relatiuni pentru ce nu s-au prevăzut toate aceste cheltuieli în bugetul ordinar al Comunei pe exercitiul curent 1 912 1 1 913, cu ocaziunea votării şi Întocmirei lui" 9.

4 Ibidem, f. 25. 5 Ionel B udescu, op. cit. , p. 1 25 . 6 A.N.Yn. , fond Primăria Oraşulu i Focşani, dosar nr . 26 1 1 9 1 2, f. 4 . 7 Ibidem, f. 1 . 8 Ibidem, f. 2 . 9 Ibidem, f. 5 .


Ramona Miron

Răspunsul Revizoratulu i Şcolar al Judeţului Putna nu a întârziat să apară, menţionându-se că "şcoala a fost Întemeiată de Ministerul Cultelor după Întocmirea budgetului şi nu s-a cerul decât chiria" 1 0, iar "Consiliul a avut in vedere că Comuna are În sarcina sa numai şcolile primare aşa că cheltuielile pentru şcoala frobeliană le considera ca facultative şi ar fi de dorit dar ca aceste cheltuieli să.fie trecute În Întregime prin bugetul Ministerului Instruc{iunei Publice" 1 1 •

La 3 1 mai 1 9 1 2, Revizoratul Şcolar al Judeţului Putna era înşt i inţat de către Direcţia Admin istraţiei Judeţene şi Comunale a M inisteru lui de Interne, că pentru creditul extraordinar de 550 lei "să vă adresati Ministerului Cultelor şi lnstruc{iunei, Întrucât Comuna vine deja În ajutorul şcoalei cu Închirierea localului" 1 1 • În consecinţă, Revizoratul Şcolar s-a adresat, la I l iunie 1 9 1 2, min istrului Instrucţ iuni i Publ ice, însă răspunsul primit a fost unul sec: "nu se poate admite plata acestor cheltuieli care servesc pe primărie"D. În aceste condiţ i i , Primăria Oraşului Focşani s-a preocupat de ach itarea cheltu ie l i lor de la Grădina de copi i . Spre exemplu, la 30 iu l ie 1 9 1 2. aceasta din urmă a sol ic itat autorităţilor comunale plata servitoarei Vasi l ica Graur, pe luni le mai, iunie ş i iu l ie, în total 1 60 lei, precum ş i a sumei de 40 lei către Librăria Alexandru Codreanu, pentru acelaşi interval. reprezentând spezele de cancelarie (hârtie, peniţe, tocuri, gumă de şters, sugativă, cerneală, pl icuri, creioane, bureţi , cretă, ceară roşie, l in i i etc. ) 1 4 •

Prin Ordonanta de Plată Nr. 728 1 I l septembrie 1 9 1 2, Primăria Oraşului Focşani a acoperit suma de 25,80 lei, care însemna achiziţia a 1 5 kg de piatră vânătă, 20 kg de var alb şi 3 kg de rafie, pentru şcoala frobe l iană, precum ş i a 1 5 pâin i albe şi 2 kg brânză, pentru hrana muncitorilor care au lucrat aici 1 5 •

1 0 Ibidem. 1 1 Ibidem, f. 6. 1� Ibidem, f. 7 . 1 3 Ibidem, f. 8 - 9. 1 � Ibidem, f. 1 O. 1 2 . 15 Ibidem, f. 1 4 . 300 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Pri111a grădin iţă pu blică din Focşani. (Şcoala Frobeliană)

La 20 mattie 1 9 1 3 , Hrissa Sambola s-a adresat Primăriei Oraşu lui Focşani , cu Adresa Nr. 50, pentru "a se trimite regulat la Grădina de copii serviciul pentru ridicarea gunoaielor, Încunoştiin(ându- Vă că de aproape 3 luni de zile nu s-a ridicat gunoiul. Totodată rog a se trimite şi pentru cură(itul latrinelor, cât de curând, anun(ându-se cu o zi Înainte, pentru a nu se Întâmpla nici o dificultate" 1 6 •

La 8 decembrie 1 9 1 3 , ora 3 după - amiaza. conducerea Grăd ini i de copi i i-a convocat, la sediu l instituţiei. pe părinţii copi i lor, pentru şedinţă, prilej cu care s-au adunat şi contribuţii le şcolare. Au fost prezenţi 48 de părinţi, iar "restul adică cei 2 7 cari complectează numărul copiilor până la 75 sunt parte din ei O/fani, parte fra(i cu cei Înscrişi în listă, parte ştiu că părin{ii lor nu dispun

- - 'b ." 1 7 ca sa poata contn 111 . Cât priveşte condiţia socială a părinţi lor copi i lor, aceştia

proveneau din toate sferele de activitate, printre ei regăs indu-se preoţi, avocaţi, funcţionari, comercianţi, avocaţi, institutori, ingineri, doctori, tapiţeri, bărbieri, c ismari etc.

Lista părinţi lor preşcolarilor care figurau în evidenţa G răd in i i de copi i , prezenţi l a convocare era următoarea:

1 ) Doamna Tannenzaph - 2 copi i 2 ) Preotul A lexandru P lopeanu - 1 cop i l 3 ) M işu David - 1 copi l 4) Gheorghe Zanetti - 1 copi l 5) Elena Stoian - 1 copil 6) 1 . Mihăi ieanu - 1 copil 7) Dl. Borştein - 2 copi i 8 ) Cernica - 1 copil 9) Dumitru Ştefan - 1 cop i l 1 O) Herman Rosenberg - 1 copi l 1 1 ) Goldin Haim - 1 copi l

1 6 Ibidem. dosar nr. 22 1 1 9 1 3 , f. 1 . 17 Ibidem, f. 6 - 7.


Ramona Miron

1 2) Ioan Stoenescu - 1 copil 1 3 ) Solomon Gruni1erg - l copil 1 4) !o sef Kaler - L. cop i i 1 5) Costică Georgescu - 2 copii 1 6) S imion Ionescu - 1 cop i l 1 7) M ihai N icolau - 1 cop i l 1 8) Ştefan Basgan - 1 copi l 1 9) Cecman - 1 copi l 20) Toma Sevastella - 1 copi l 2 1 ) K lein Is i dor - 1 cop i l 22) Nicorescu Zoe - 2 23) Petrescu Toma - 1 copil 24) Stanciu - 1 copi l 25) Hoffmann Max - 1 copi l 26) Sfarţ Zeida - 1 copi l 27 ) Tonciu lescu - 1 copil 28) Ştrulovic i Mendel - 1 copi l 30) Roth Louisa - 2 copi i 3 1 ) Moritz Lazarovici - 1 copil 32) Preot Victor Banu - 1 copi l 33 ) Constantin V lădescu - 1 copi l 34) Jean Popescu şi Vas i l ichia Popescu - 2 copi i 35) Dl . Gol igher - 2 copi i 36 ) Usias Goldştein - 1 copi l 3 7) Segal - 1 cop i l 38 ) Fodor Gabor - 1 copi l 3 9 ) I srael Gheholfener - 1 copi l 40) Dernhard Cremnitzer - 1 copi l 4 1 ) Iancu Iancovici - 1 copi l 42) Ştefan Grigorit l - 1 copi l 43) Gaşpan losef � 1 copil 44) Niculae Anastasiu - 1 copi l 45) Popa lgnat - 1 copi l 46) D-na lspir - 1 copi l


Prima grădin iţă publică din Focşani. (Şcoala Frobelianll)

47) Căpitan Popescu Paraschiv - 1 copil 48) Berman - 1 copi l 1 8 În cursul aceleiaşi luni, la data de 3 1 , Hrissa Sambola

comunica Primăriei Oraşulu i că "localul în care se află Grădina de copii ar fi bun dacă aducându-se oare cari modţficări între cari mărirea să/ei de ciasă care să corespundă numărului elevilor, precum şi a altor inconveniente de mare necesitate ce s-ar putea îndeplini. Cum însă doamna proprietară nu convine şi cum în scurt timp termenul de închiriere va expira, vin a Vă face următoarea propunere: Ştiind că, comuna posedă casele din strada .�f Dumitru situate intre uzină şi atelierul de tâmplărie. m-am gândit că această şcoală s-ar putea invita in acele case, numai în cazul dacă dându-.�e şi tot locul unde se qflă atelierul de tâmplărie şi localul să se amenajeze pentru o asemenea şcoală. Aceasta ar aduce un bine tol oraşului, căci fiind în centru Grădina de copii, şcoala s-ar putea popula cu copii din toate unghiurile oraşulut' 1 9 •

La 29 ianuarie 1 9 1 4, autorităţi le comunale i-au transmis Hrissei Sambola că "observând localul În care se qflă astăzi Grădina de copii, din strada Luminei, Închiriat de la D-na Sofia G. Ionescu cu contract Nr. 1 . 987 din 1912 şi examinând şi casa primăriei de lângă uzină, închiriată D-lui S. Honig cu contract din 23 Martie 1912 am constatai că primele reprezintă o capacitate de 1 75 mp . . iar casele primăriei au o capacitate de numai 120 mp . . au lipsă de curte. de grădină, pe când acele unde se găseşte Grădina de copii au curte spaţioasă şi grădină întinsă. Amenajarea caselor primăriei pentru asemenea şcoaiă ar costa cel puţin 5. 000 lei, ne-am lipsi de atelierul care e.�te foarte util lângă primărie şi cu toate acestea nu s-ar putea obtine un local propriu .fiind la loc de desime şi lipsit de aerul necesar. Contractui cu casa D-nei Sofia G. Ionescu unde este Grădina de copii expiră la 23 Aprilie 1915. În interval ar trebui să se avizeze achiziţia unui imobil corespunzător cu trebuinfele şcoalei şi dacă s-ar

18 Ibidem. 19 Ibidem. f. 8.


Ramona Miron

pute Îll centrul oraşuiui pentru accesul copiilor din toate păr{ile 1 .

, , �o oraşu UL • Şi tot în luna ianuarie 1 9 1 4. conducerea Grădin i i de copii

informa Primăria Oraşu lui Focşani despre faptu l că soba sălii de c lasă era stricată, în aceste condiţi i fi ind imposibi l de a se ţine orele cu copi i . De asemenea, la această instituţie, "din suma acordată de comună s-a angajat o femeie pentru serviciul şcoalei. Sunt Însă servicii ca tăiatul lemnelor etc. care nu pot fi executate de ea şi pentru care directia este nevoită a plăti dela sine oamenii pentru tăiatul lemnelor 2 1 .

Situaţia a fost remediată la 22 ianuarie 1 9 1 4, conform datelor transm ise de arhitectul oraşului Focşani către primar: , ,Soba de zid a fost reparată de maistru/ Luca Teodor, costul.fiind de 8 lei, iar pentru tăiatul lemnelor s-au trimis oameni de la serviciul salubritătif' 22 •

Şi tot lucrătorii de la Serviciul salubritate s-au îngrij it, în vara anului 1 9 1 4, de via aflată în perimetrul locaţiei Grădini i de copi i . S-au cumpărat araci, mlajă şi ratie, "aducând-o În stare bună de a produce

." :::! :\ struguri . Printre activ ităţ i le desfăşurate de cadrele d idactice cu

preşcolarii înscrişi la Grădina de copii, documentele de arh ivă amintesc de excursia făcută la Crâng, drept pentru care, la 1 5 mai 1 9 1 5 , se solicita Primăriei Oraşu lui Focşani "a ne trimite azi după amiază tramcarul pentru a ne duce la Crâng. Si cum numărul nostru este mare, veti da ordin a se face două curse. Sperăm că rugămintea noastră va avea răsunet În inima Dumneavoastră şi cu totii Vă mul{ămim din suflet pentru Toate sacrificiilefăcute pentru noi" 24•

În 7 iunie 1 9 1 5 , Grădina de copi i a organizat o serbare în Grădina Publ ică. La bufetul de aici , elev i i au consumat prăj ituri şi alte

�� Ibidem, f. 8 verso. �1 Ibidem, dosar nr. 22 1 1 9 1 4 . f. 1 . �� Ibidem, f. 1 verso. �' Ibidem, f. 9. 24 Ibidem, dosar nr. 26 1 1 9 1 5 , f. 1 . 304 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


produse de cofetărie, în valoare de 30,35 lei, sumă pe care antreprenorul localului o cerea, la 27 iunie 1 9 1 5 , de la autorităţ i le comunale � 5 .

La 22 decembrie 1 9 1 5 , Hrissa Sambola a lansat o inv itaţie către primarul Focş�nilor, pentru "a lua parte la Serbarea Pomului de Crăciun a Grădinii de copii, care în lipsă de spafiu a şco/ei se va tine la Teatrul Comunal Pastia în ziua de 23 Decembrie" �6• Primăria a delegat pentru această acţiune pe V . Mamigonian, ajutor de primar.

În 1 9 1 7, în restul j udeţulu i Putna funcţionau două grădin iţe, una la V izantea, sub conducerea F loricăi Petroşanu, cu un salariu de 1 20 lei ş i alta !a Păuneşti , în localul Orfel inatulu i "Principele Mircea", condusă de Eleonora Dimitriu 27 .

Odată cu venirea războiu lu i , s ituaţia Grădin i i de copii a devenit incertă, deoarece .,cu prilejul ocupărei acestui oraş de armata germană, localul şco/ei a .fost ocupat de so/dafi, unde au instalat cai, după cum au pus şi în şcoala Nr. 4 de băiefi, localul de lângă primărie şi alte localuri publice" �8. Aceste rânduri se regăseau într-o Adresă înaintată Primăriei Oraşului Focşani, la 30 martie 1 9 1 7, de către Hrissa Sambola, care mai menţiona: "Eu am fost silită să părăsesc cu desăvârşire localul unde mai aveam mobilierul şcoa/ei şi din al meu. Cu mare greutate am putul salva pufine lucruri cu ajutorul D-lui Comandant, iar restul fusese pus pe foc şi refuzat de a mi se da. Ducând lucrurile în Strada Mare 268, unde locuiesc intr-o cameră dependinfă şi de acolo mi-au .fost aruncate În curte de a/fi soldafi. Am intervenit din nou şi de data aceasta răuşind cu greu a-mi recăpăta un loc pentru păstrarea lor, deşi sunt putine şi stricate. Odată cu aducerea la cunoştintă a situatiei şco/ei mele, vă rog să binevoifi a inten'eni să mi se permită deschiderea Grădinei de copii in

25 Ibidem, dosar Pr. is 1 1 9 1 5 . f. 47. 2r' Ibidem. dosar nr. ::::6 1 1 9 1 5 , f. 6 . 27 1onel Budescu, or. cit . , 1 25 . 2M A.N . Yn. , fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr . 32 1 1 9 1 7, f. 93 .


Ramona Miron

localul unde mă găsesc liber, dându-mi-se o cameră din cele ocupate ld . ,9 de so afl - .

În Adresa Nr. 72 1 1 3 septembrie 1 9 1 7, conducerea Grăd in i i de copi i informa Primăria Oraşului Focşani că : "Cursurile şcoalei Grădinei de copii au Început de la 1 Mai, la care urmează 48 de copii. Localul unde {in actualn!ente cursurile necorespunzând scopului in timp de iarnă, am luat C!l aprobarea Comandaturei localul din str . . �f Gheorghe 7, cu obligatia de a face repara(ia localului, care însemnează câteva sute de lei, cheltuieli ce urmează să le fac personal din micile cotiza(ii ce plătesc cop;; părin{ilor pentru invă(ământul ce predau. Fac această -�lor(are pentru ca şcoala care este injiin(ată de atâ(ia ani şi care a dat frumoase roade, fără a pretinde Primăriei de a plăti chiria localului ca În trecut 30. Pe lângă aceste cheltuieli mai sunt de suportat plata Sl rvitorului şcoalei, care urmează a face cură(enia în două camere de cursuri, antreu, cancelarie şi locuin{ă şi diverse servicii pentru copii. Din salariul meu cari fată de timpurile grele În cari ne găsim, nu este stţficient pentru a plăti servitorul şi spesele de cancelarie" 3 1 . În aceste condiţii, Hrissa Sambola cerea a se achita din bugetul comunei, cu începere de la 1 august 1 9 1 7, salariul servitoarei, de 40 lei lunar, precum şi cheltu iel i le de cancelarie de 1 O lei, aşa cum stabil ise Consi l iu l Comunal pentru toate şcol i le primare d in oraş 32.

În urma sol icitării Hrissei Sambola, Primăria Oraşu lui Focşani a cerut un raport cu veniturile şi cheltu iel i le şco l i i, precum şi cu cotizaţi i le lunare încasate de la părinţi .

La 23 septembrie 1 9 1 7, conducerea Grădin i i de copi i a transmis Primăriei situaţia financiară a instituţiei :

"Şcoala, Grădina de copii, şi-a redeschis cursurile la 1 Mai a. c. , urmează Între 40 - 48 elevi, de la care am Încasat cotiza(ii

29 Ibidem. 30 Ibidem. f. 94. 3 1 Ibidem. f. 94 verso. 32 Ibidem. 306 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


lunare de 3 - 4 - 5 şi 6 lei, având un număr de elevi pe care i-am dispensat de laxă. Chiria încasată până În prezent este de 460 lei, taxe pe lunile: Mai, Iunie, Iulie şi A ugust. Din acea.�tă sumă am plătit salariul servitoarei a -10 lei lunar, plus cheltuieli de cancelarie, registru chitantier vizat de tribunal 58, 40 lei, În total 248,40 lei. Deosebit de aceasta, în localul actual de unde am mutat şcoala În str. Sf Gheorghe 7, necesită reparatii absolut necesare În sumă de 300 lei din care am cheltuit 1 00 lei, bani ce i-am Împrumutat. Acest plus de chc-l!uieli trebuie să-I suport din salariul meu, ceea ce este imposibil, căci ar urma să rămân fără nimic 33 . Taxa şcolară nu se poate majora cu nimic, întrucât majoritatea părinţilor sunt functionari şi meseriaşi şi mobilizaţi 34 •

Consi l iu l Comunal luând la cunoştinţă cele raportate de Hrissa Sambola, a mai cerut, înainte de a se pronunţa, să se mai comunice "dacă şi-a valorificat drepturile pentru leqfa ce i se cuvine dela stat şi în caz afirmativ dacă a luat dispoziţiuni ca învăţământul să .fie gratuit ca şi pentru celelalte şcoli primare, D-sa neputând incasa În acelaşi timp şi salariul şi taxă dela părin{ii copiilor" 35.

La 8 octombrie 1 9 1 7, prin Adresa Nr. 77, Hrissa Sambola răspundea că "am primit şi făcut cerere ca să mi se plătească de la stat salariul de directoare a şcoalei de Grădini de copii din localitate a 100 lei lunar. Relativ la taxele ce plăteau părinţii lunar, s-au Încasat aceste taxe până În Septembrie inclusiv, iar de la 1 Octombrie Înainte cursurile se vor preda gratuit.fără nici o taxă" 36•

Hotărârea Cons i l iu lu i Comunal Focşani a fost aceea de a p lăti din bugetul comunei pe exerciţiu l financiar 1 9 1 7 1 1 9 1 8, cu începere de la 1 octombrie 1 9 1 7. 40 lei lunar reprezentând salariu l servitoarei ş i 1 O lei lunar, speze de cancelarie, pentru Grădina de cop i i 37 •

33 Ibidem, f. 1 02 . 3� Ibidem. f. 1 02 verso. J s Ibidem. f. 1 03 . J o Ibidem, f. 1 04 . 3 7 Ibidem, f. 1 05 .


Ramona Miron

La 24 iu l ie 1 9 1 9 a fost publ icat în "Monitorul 0/iciaf' Nr. 78, Decretu l Lege priv ind înfiinţarea şi organizarea comitetelor şcolare. Rolu l acestora era de ,,a se ingriji de intretinerea şi răspândirea cu/turei În popor" 38 . Din componenţa acestora făceau parte un reprezentant al Consi l iu lu i Comunal Focşani, un preot d in c ircumscripţia unde se afla şcoala, precum şi membri aleşi d in rândul părinţi lor, al c� lor care făceau donaţ i i către unitatea de învăţământ respectivă sau al foşti lor elevi . Persoanele desemnate a face parte d in comitetele şcolare erau alese pe o perioadă de patru an i 39.

Având în vedere că în comitetele şcolare, ce urmau a se institui pe lângă fiecare şcoală primară şi grădină de copi i din Focşani, trebuia să figureze ş i câk Lin reprezentant al Consi l iu lu i Comunal şi cum în oraş existau patru şcol i primare de băieţi, patru de fete ş i o grăd ină de copi i , iar "numărul membrilor ce compun Comisia lnterimară fiind numai de - cinci, urmează ca in comitetele şcolare să desemnăm ca reprezentanti din partea comunei câte un contribuabil la restul de şcoli unde nu se va ajunge din membrii Comisiei Jnterimare" 40, se specifica în Procesul - verbal Nr. 1 0.462 d in 4 septembrie 1 9 1 9 . Din pa11ea Primăriei Oraşulu i Focşani, pentru comitetul şcolar al Grăd in i i de copi i . a fost ales C. A. Florescu.

La 30 octombrie 1 9 1 9, autorităţi le comunale au transmis Hrissei Sambola Adresa Nr. 5 .932, prin care cereau "a ne comunica de urgen(ă dacă s-a instituit comitetul şcolar al Grădinei de copii, alăturându-ne numele şi prenumele persoanelor care il compun" 4 1 •

La 5 noiembrie 1 9 1 9, conducerea Grădin i i de copi i a comun icat Primăriei numele celor ce alcătuiau comitetul şcolar al acestei instituţi i de învăţământ şi anume: părintele Ştefan Basgan, reprezentantul Cons i l iu lu i Comunal Focşani C. A. F lorescu, avocatul

38 Ibidem. dosar nr. 30 1 1 9 1 9, f. 40. JIJ Ibidem. 40 1 bidem, f. 50. 4 1 1bidem, f. 97. 308 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Prima grădiniţă publică d in Focşani. (Şcoala Frobeliană)

Ernest Şubă, profesorul Cardaş, farmacistul Constantin Georgescu, funcţionarul M ite! Petrescu şi d i rectorul şco l i i Hrissa Sambola 4 1 .

În cursu l anului 1 9 1 9, documentele de arh ivă menţionează înfiinţarea unei noi Grădin i de copi i , condusă de Ana N ichitovic i . Astfel apare Grădina de copi i Nr. 1 condusă de Hrissa Păiş (Pă iş fiind numele după căsătorie) ş i Grădina de copi i Nr. 2 a Anei N ichitovic i 43 •

La 1 6 septembrie 1 92 1 , Primăria Oraşului Focşani 1-a înlocuit pe C. A . F l01·escu, din comitetul şcolar al Grădin i i de copi i Nr. 1 , cu Ioan Pelin 4� şi tot în acest an a fost înfiinţată ş i Grădina de copi i Nr. 3 din oraş, aflată sub conducerea Mariei Petroşanu 45 •

La 3 februarie 1 92 1 , conform Deciziei Comisie i lnterimare a oraşu lui Focşani , reprezentanţi i Comisiei î"n comitetele şcolare ale celor trei grădin i de cop i i erau: B. F l ittmann, la Grădina de copi i Nr. 1 , N . Serafim, la Grăd ina de cop i i Nr. 2 şi M . Zaremba, la Grădina d . . N 3 46 e cop 1 1 r. . ,

"În timp de trei ani de când.fimc{ionează comitetul şcolar al Grădinei de copii Nr. 1 s-a strâns În primul an din 20 de liste de subscrip{ii şi În cei doi ani din urmă din subscrip{ii henevole ale părin{ilor suma de 4. 705 lei. Din această sumă, 3. 468 lei au fost cheltuifi În interesul şco/ei, la care se găsesc acte justificative, râmânând suma de 1 . 238 lei, din care trebuie să cheltuiesc pentru cele necesare şco!ei şi lucru manual al copiilor n_ De asemenea, pe exerciţiul 1 922 - 1 923 era nevoie de bani pentru chiria localului , leafa servitoru lui , 40 m lemne de foc, bănci, un dulap pentru arhiva cancelariei, material d idactic, două table cu suport, o catedră, 1 7 geamuri noi, refacerea unei sobe de teracotă, văru itul şi l ipitul a două odăi şi repararea atenanselor. Acestea erau problemele cu care se confrunta Grădina de cop i i Nr. 1 , în primăvara anului 1 922.

41 Ibidem, f. 1 04 . 43 Ibidem, f. 93 verso. 44 Ibidem, dosar nr. 24 1 1 92 1 , f. 67 verso. 45 Ibidem, f. 1 67 . 46 Ibidem, dosar nr . 25 1 1 922, f. 20 . 4 7 Ibidem, f. 39.


Ramona Miron

La fiecare sfârşit de an şcolar, Grădina de copii Nr. 1 , la fe l ca restul instituţi ilor de învăţământ, organiza serbarea de încheiere, pri lej cu care erau inv itate şi ofl"cial ităţ i le oraşu lu i . Spre exemplu, în iunie 1 928, Hrissa Păiş a adresat o invitaţie primarulu i Focşani lor pentru a participa la festivitate:

"Duminică. 24 Iunie a.c. va avea loc serbarea de .fine de an a Grădinei de copii Nr. 1.

Programa 4 - 5: recitări - Divizia 1 (cei mici) 5 - 7: recitări, piese. coruri şi împărfirea darurilor 48 • Între 1 929 - 1 930, Primăria Oraşu lui Focşani a transmis

Revizoratu lui Şcolar al Judeţului Putna să întocmească statistici referitoare la numărul elevi lor înscrişi la şcol i le primare şi grădin i le de copii din oraş, numărul să l i lor de c lasă şi suprafaţa acestora şi componenţa corpului didactic de la fiecare instituţie.

Mărturi i le arhivistice d in această perioadă menţionează existenţa a celei de-a patra grădini de copii, condusă de Sofia Huhulescu.

Cât priveşte numărul preşcolarilor înscrişi la grădin ile de copii, situaţia era următoarea:

1929 1930 Grădina de copii Nr. 1 +-+ copii 1 60 1 40 Grădina de copii Nr. 2 +-+ copii 1 62 1 24 Grădina de copii Nr. 3 +-+ 60 copi i 60 58 Grădina de copii }; r. 4 +-+ 70 copii 70 49 50 50 • Corpul d idactic corespunzător fiecărei grădiniţe se prezenta

astfel : Grădina de copii Nr. 1 - Hrissa Păiş, Lucreţia Gavrilescu, Genoveva Lungu şi Maria Orman; Grădina de copii Nr. 2 - Maria Petroşanu, Marcella Vas i l ian, Paraschiva Gheorghiu şi Olga Staicu;

� K Ibidem, dosar nr . 33 1 1 928, f. 8 . �" lhidem. dosar nr . 3 1 1 1 929, f. 64. 50 Ibidem. dosar nr. 29 1 1 930, f. 79. 3 1 0 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Grăd ina de copi i Nr. 3 - Maria Spiridon şi El iza Apostoleanu; Grădina de copii Nr. 4 - Sotia 1-l uhulescu şi El iza Moldoveanu 5 1 •

Referitor la numărul săli lor d e cursuri puse l a dispoziţia preşcolarilor de către fiecare grădin iţă, Nr. 1 d ispunea de cel mai mare spaţiu (320 mc), împărţit în două clase plus o sală, urmată de Grădina de copi i Nr. 2 (250 mc), Grădina de copii Nr. 3 ( 1 66 mc) şi Grădina de copi i Nr. 4 ( 1 50 mc) 52 •

În cursu l anului 1 93 1 , Revizoratul Şcolar al Judeţu lui Putna a primit o nouă sarcină d in partea Primăriei Oraşu lui Focşani şi anume aceea de a face o nouă statistică referitoare la numărul copi i lor care apăreau înscrişi şi al celor care frecventau în mod regu lat cursurile şcol i lor primare şi ale grădini lor de copi i din oraş.

În Focşani existau, la acea dată, patru grădin i de copi i . Potrivit s ituaţiei întocmite de Revizorat, la Grădina de copi i Nr. 1 (d in strada Luminei) erau înscrişi 1 20 elevi, iar numărul celora care veneau zilnic era de 1 09 . La celelalte trei grădiniţe, câţi erau luaţi în evidenţă, tot atâţia frecventau regulat cursurile: Grădina de copi i Nr. 2 (din strada Caian) - 1 00 elevi, Grădina de copi i Nr. 3 (din strada Ghergheasa) -

75 elevi şi Grădina de copii Nr. 4 (din strada Mureşanu) - 85 5J . Din toamna anului 1 933 , Grăd ina de copi i Nr. 1 din Focşani

apare în documenle ca fi ind Nr. 2, la conducerea acesteia regăsindu-se Genoveva Zara. · Aceasta din urmă s-a adresat primarulu i, la 1 3 septembrie 1 933 , prezentându-i starea precară a imobi lu lu i în care se desfăşurau activităţ i le didactice:

"Prin transferarea D-nei H Păiş la Bucureşti am fost numită directoare la Grădina de copii Nr. 2 din localitate - singura grădină proprietatea comlinei din Focşani. Situaţia acestei institutii este surprinzătoare. ('!ii ar dacă războiul i-a adus pagube serioase, totuşi În 15 ani a fost suficient timp şi posibililăfi de refacere. in interior localul necură(at are ferestrele şi uşile fără foraibore, fără broaşte şi

5 1 Ibidem, f. 1 57. 52 Ibidem, dosar nr. 3 1 1 1 929, f. 58 . 51 Ibidem, dosar nr . 39 1 1 93 1 , f. 1 9 1 .


Ramona Miron

chei, se închid cât se poate de prost, lipsind şi mobilierul strict necesar. Nici un scaun nu există, la fel cu tablele şi materialul didactic. În afară aspectul şi mai deprimant: burlanele dinspre curte 4ărâmate, curge apa pe peretii crăpaţi şi murdari, atenansele o ruină, closetul şi magazia de lemne lafel.

Grădina o paragină. Lipseşte orice obiect pentru Întreţinerea #

localului, a curtii şi a grădinii: mături, lighene, topor, ferăstrău şi unelte agricole. Pentru toate acestea, În bugetul şcoalei pe anul În curs este prevăzută suma de 3. 300 lei, din care fosta directoare a cheltuit deja 750 lei. Cu suma rămasă este imposibil să se aducă complectările cele mai urgente pentru ca şcoala să poată functiona. Fată de cele mai sus, vă rog Domnule Primar să binevoiti a acorda susnumitei grădini Încă o sumă de cel putin 4. 000 lei 54 din care să se poată face mici reparatii la .ferestre, sobe, burlane etc. pentru ca localul să nu devină o ruină" 55 •

Conform actelor justificative de cheltuiel i , d in 1 934 la cârma grădini lor de copi i d in Focşani au avut loc unele permutări . Astfel, la Grădina de copi i Nr. 1 a fost numită director Sofia Huhulescu, la Nr. 2, E. Buzelan, la Nr. 3, Maria Petroşanu iar la Nr. 4 Maria Spiridon 56• Din 1 93 5 apare în oraşul de pe M i lcov Grăd ina de copi i Nr. 5 , sub conducerea El izei Apostoleanu 5 7 .

În 1 938 , Primăria Oraşului Focşani a transmis către d irectorii de şcoli primare şi grădin i de cop i i că a d ispus subvenţionarea acestora pentru înfi inţarea de cantine şcolare. A locaţia de hrană pentru fiecare elev era în cuantum de 3 lei pe zi, echivalentu l a 200 g de lapte, zahăr şi o fel ie de pâine, masă care se servea d imineaţa 58•

Pentru a funcţiona o astfel cantină la Grădina de copii Nr.2, E. Buzelan informa autorităţ i le, la 1 6 apri l ie 1 938, că "trebue mai

5� Ibidem, dosar nr. 26 1 1 93 3 , f. 64. 55 Ibidem, f. 64 verso. 56 Ibidem, dosar nr. 1 62 1 1 934, f. 1 00, 1 1 5 , 1 30, 1 50. 57 Ibidem, dosar nr. 1 69 1 1 93 j , f. 1 20. 58 Ibidem, dosar nr. 29 1 1 938 , f. 3 5 . 3 1 2 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Întâi maşină de giitit, vase şi cele necesare unei bucătării, farfurii, căni şi tacâmuri pentru servit şi, personal de serviciu. Pentru fixarea sumei necesare trebue să mi se comunice dacă li se va servi numai masa la 12 sau şi laptele dimineaţa şi la ora 4. Sunt multi copii .�ăraci (30) ce urmează la această şcoală şi arfi hinecuvântată o cantină" 59.

E. Buzelan a ocupat temporar funcţia de director la Grădina de copi i Nr. 2. din vara anu lu i 1 93 8 aceasta revenindu-i Genovevei Zara. conform Deciziei ·Nr. 90 .927 1 1 iunie a Ministeru lui Educaţiei Naţionale 60•

La 1 septembrie 1 93 8, M inisterul Educaţiei Naţionale a decis înfiinţarea în Focşani a Grăd inei de copii Nr. 6, sub coordonarea Olgăi Stoica, "în cartierul Vâlcele - Focşani, la care să urmeze copii care nu puteau urma la şcoalele de copii mici existente În Focşani. Prin aceasta s-a venit În ajutorul părintilor muncitori din acest cartier şi În folosul copilaşilor, care vor prinde a se forma cu un ceas mai devreme În spiritul tendintelor statului nostru" 6 1 •

Grădina de copi i Nr. 1 d i n Focşani, devenită u lterior Nr. 2 . a reprezentat prima instituţie publ ică pentru preşcolari, din j udeţul Putna. După Primul Război Mondial, atât în zonele urbane, cât şi în mediu l sătesc, acest tip de instituţie de învăţământ a cunoscut o largă răspândire, în c iuda factorilor de ord in economic, politic şi social d in ţara noastră. În perioada 1 942 - 1 943, la n ivelul judeţulu i Putna se regăseau 1 9 grădin i de copii, repartizate astfe l : cinci în Focşani, câte una în Odobeşti, Panciu, Mărăşeşti şi Adjud, iar restu l în satele Vizantea, Jariştea, Păuneşti, Câmpineanca, Păţeşti, Coţofeneşti, Sascut şi Străoane de Sus < 2 •

59 Ibidem, f. 38 . 60 Ibidem, f. 84. 6 1 Ibidem, f. 82. 6 2 Monografia jude(ului Putna, Tipografia ş i Legătoria de cărţi "Cartea Putnd' - Alex. P. A lexandrescu, Focşani, 1 943, p. 1 82 - 1 83 .


CALEA FERATĂ FOCŞANI - ODOBEŞTI (1893 - 1948)

Ionuţ Iliescu

În a doua j umătate a secolulu i al XIX-lea, exportul produselor v111 1 - v it icole ale Moldovei era l imitat de posib i l ităţile străvechilor care şi căruţe, în ciuda volumului mare de mărfuri . Mai mult decât atât, criza mij loacelor de transpm1 afecta senos interesele producătorilor, mărfurile care nu ajungeau pe marile pieţe vânzându-se la preţuri cu peste 50 % mai mici decât valoarea lor.

Această s ituaţie era caracteristică şi pentru vestita podgorie a Odobeşti lor, care ocupă terasele Văi i Mi lcovului . Astfel, în Focşani oraşul de reşedinţă al judeţu lui Putna şi totodată sufletu l comercial al acestuia - nu puteau ajunge decât reduse cantităţi de v inuri şi rachiuri aduse din centrul v iticol Odobeşt i .

I naugurarea căii ferate Buzău - Mărăşeşti, la 30 octombrie 1 88 1 , avea să însemne pentru judeţul Putna impulsionarea economiei, dezvoltarea fără precedent a comerţului , pe fondul ieftinirii produselor locale.

Cu toate că după această dată în Gara Focşani soseau zi lnic sute de care cu butoaie pl ine de băuturi odobeştene, se s imţea d in ce în ce mai mult nevoia constru ir i i unei căi ferate care să deservească acest traseu 1 • Ideea a fost impulsionată - se pare - şi de puterea exemplului oferit de situaţia existentă la via Gaicu din Odobeşti, aflată relativ

1 Radu Bellu, Mieei monografie a Cciilor Ferate din România. vo i . IV , Regionalele de cale feratci Galu(i ş i Constan(a. Editura Publiferom, Bucureşti, 1 999, p. 1 52. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Calea ferată Focşani - Odobeşti ( 1893 - 1948)

aproape de zona vi itoarei gări a oraşu lu i . Aici , s-a folosit transportul efic ient al struguri lor cu vagoneţi i , de la vie la cramă � .

La cererea marilor podgoreni, mai mulţi senatori şi deputaţi so l ic ită ambelor Camere ale Parlamentu lu i României, între 1 88 1 -1 884, constru irea unei căi ferate care să lege Odobeştiul de Focşani � .

Statul aveR să răspundă afirmativ aceste i cereri încă din 1 883 . La 1 O 1 22 apri l ie, Direcţi unea Generală a Căilor Ferate Bucureşti -Feteşti - Dunăre şi Făure i - Feteşti - Dunăre aducea la cunoştinţa Prefecturi i Judeţu lu i Putna că a fost însărcinată de Min isterul Lucrări lor Publ ice cu întocmirea proiectu lu i căi i ferate Focşani -Odobeşti . Pentru această lucrare, prefectulu i i se cerea să dea ord in tuturor primarilor d in Plasa Gârlele să acorde tot sprij inu l inginerulu i Mi l iteanu. E l trebuia să determine hotarele proprietăţi lor pe care urma să treacă v i itoarea cale ferată, în vederea întocmiri i planuri lor parcelare pentru exproprieri le necesare. Prefectul avea să răspundă acestei solicitări cu promptitudine maximă 4•

În 1 884. Parlamentul avea să voteze o lege prin care s-a declarat de uti l itate publică real izarea a nu mai puţin de 1 3 căi ferate secundare şi cu ecartament îngust, de importanţă locală şi regională. Una d intre acestea era şi calea ferată Focşani - Odobeşti 5 . Statul român a acordat un credi t de 400.000 le i în vederea executări i urgente a stud i i lor pentru căile ferate Focşani - Odobeşti ş i Târgu Ocna - Comăneşti - Moineşt i . Bugetul necesar constru iri i căi i ferate putnene avea să fie suplimentat cu 200.000 lei, sumă rămasă neuti l izată la rea lizarea căii ferate Buzău - Mărăşeşti .

La 8 decembrie 1 886, s-a dat publ ic ităţ i i Decretul Regal nr. 3049, prin care drumul de fier a fost redeclarat de util itate publ ică,

� Alexandru Deş liu, Odoheşti. Ghid tunst1c. Tourislic guide. Guide /ouristique, Editura Pallas. Focşani 2002, p. 23 . ' Radu Bellu. op. cit . , p. 1 5 1 . 4 Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va cita: A . N . Yn.), fond Prefectura Judeţulu i Putna, dosar nr. 3 1 1 883, f. 1 65 - 1 66 . 5 Radu Bellu, op. cii . . p. 1 5 1 .


Ionuţ l l iescu

autorizându-se atât efectuarea studi i lor necesare noii l in i i , cât şi real izarea efectivă a acesteia.

Studi i le ş i lucrări le propriu - zise au fost efectuate în perioada 1 887 - 1 893 de către Serviciul de Studi i şi Construcţii de Căi Ferate d in Min isterul Lucărilor Publ ice 6• Cu acest pri lej au făcut dovada înaltu lu i lor profesional ism inginerii Elie Radu şi Constantin Paraschivescu şÎ conductorul Dimitrie Constantinescu 7 .

Beciul Rabinovici - cel mai mare d in Odobeşti, aflat în estul oraşului , cu o lungime de 300 m - a fost săpat chiar în perioada constru irii căii ferate aflate în d iscuţie. La amenajarea terasamentului s-a folosit ş i pământul scos de la acest beci 8. În acelaş i scop s-a folos it, se pare şi pământul rămas din 1 839 de la Bec iul Domnesc realizat de Asanache Pamfil d in Odobeşti pentru M ihai l Sturza Vodă ( lung de 200 m, cu o capacitate de 1 .000 vase de câte 1 .000 1 fiecare)9.

În valoare de 1 .056.638 lei, cu o lungime de 1 O, 7 km, l in ia pleacă de la Focşani (64 m altitudine), traversând Valea M i lcovului , ajungând la Odobeşti ( 1 58 m altitudine), aflat la poalele Măgurii Odobeşti lor (997 m) 1 0 .

La realizarea acestei căi ferate, o contribuţie aparte a avut-o juristu l Gheorghe M . Orleanu ( 1 859 - 1 9 1 6), în cal itate de senator l iberal . După inaugurarea căii ferate Buzău - Mărăşeşti (octombrie 1 88 1 ), guvernul României intenţiona să facă un âmprumut de 50 .000.000 lei pentru construirea altor l in i i . Gheorghe Orleanu avea să ceară . . . . . ca din acest împrumut să se facă şi districtului Putna o mică părticică, construind o linie ferată între oraşul Focşani şi târgui Odobeşti" . Despre această l inie - care avea să deservească celebra podgorie - Gheorghe Orleanu spunea că se putea prelungi u lterior pe

6 Ibidem, p. 1 53 . 7 Ibidem, p . 1 54 . s Alexandru Deşl iu, op. cif., p. 24. 9 ldem, Vrancea. Ghid turistic. Tourisfic guide, Editura Terra, Focşani, 2000, p. 62. 10 Radu Bellu, op. cit. , p. 1 54. 3 1 6 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Calea ferată Focşani - Odobeşti ( 1 893 - 1 948)

Valea Mi lcovulu i , exploatându-se bogăţi i le forestiere şi min iere ale Munţilor Vrancei .

Gheorghe Orleanu a prezentat Ministeru lu i Lucrări lor Publice propunerea cerută, semnată şi de alţi şapte senatori . Până în 1 888, în baza acestei propuneri, Guvernul a trecut la promulgarea proiectulu i necesar l iniei Focşani - Odobeşti, laolaltă cu stud i i le aferente. De asemenea, era promulgat şi proiectul pentru aprobarea creditu lui de 583 .0 1 5 lei (costu l a I l km de cale ferată ş i al Gării d in Odobeşt i) . În octombrie 1 888, o parte din stud i i ş i planuri erau aprobate şi finalizate, Gheorghe Orleanu concluzionând: " . . . nu se aşteaptă decât ordinul de incepere, căci mijloacele băneşti ce lipseau in primăvară, acum sunt " 1 1 •

I naugurarea l in ie i s-a făcut la 22 septembrie 1 893, la ceremonie participând, alături de autorităţ i le locale, reprezentanţi i Administraţie i C .F .R. Destinată atât traficulu i de călători, cât şi a l mărfuri lor (vin, rc.chiu şi masă lemnoasă), calea ferată Focşani -Odobeşti a fost supusă, periodic, unor lucrări de modernizare 1 � . Având iniţial şine de t ip 1 7 ş i 24, cu pri leju l lucrărilor de reflecţie din an i i 1 926 - 1 927, acestea au fost înlocuite cu ş ine de tip 34 1 3 .

Tractarea garn ituri lor a fost făcută de către Depou! Adjud, prin intermediul Remizelor sale d in Focşani ş i Odobeşt i . Remiza din Focşani a fost inaugurată tot în 1 893 . Remiza din Odobeşti ş i-a început activitatea d in 1 9 1 7, fiind destinată locomotive lor aduse de armata germană pentru unităţ i le sale de Geniu, maşin i le având un ecartament de 600 mm 14 •

De la bun început, cele două staţ i i - Unirea Vrancea ş i Odobeşti - au beneficiat de . . . . . clădiri de călători, cabine de acari, birouri de mişcare şi instalaţii de telegrafie de tip Morse . . . " .

11 Arhiva M uzeului Vrancei (în continuare se va cita: A. M. Vn.), dosar nr. inv. 22.597, f. 1 46 - 1 49. 12

ibidem, p. 1 53 . D Ibidem, p . 1 54. 1� Ibidem, p. 1 59 .


Ionuţ l liescu

În Staţia Odobeşti, de-abia în 1 93 8 s-au montat instalaţ i i de asigurare a c irculaţiei . Circu laţia a fost d irijată de Regulatorul de c ircu laţie Adjud 1 5 .

Halta Unirea Vrancea (Păţeşti ) 1 6 avea c lăd ire de călători cu o suprafaţă de 88,75 m 2, i naugurată în ianuarie 1 908 1 7 . Această haltă a beneficiat iniţial de o singură l inie .

În schi 1�b, Staţia Odobeşti a avut Ia început trei l in i i 1 8. Gara oraşu lu i - cu o suprafaţă c lădită de 1 02,4 m 2, a fost gata de dat în folosinţă în septembrie 1 889 1 9 .

Declarată monument de imp01ianţă j udeţeană, vechea, dar cocheta Gară a "Odobescilor" - după cum era inscripţionat pe frontispiciu - a fost construită d in cărămidă şi beton. A vând faţada principală în pa1iea de nord, clăd irea prezintă, de o parte şi de alta a intrări i principale trei uşi în două canate. Holul central asigură comunicaţia cu peronul . Acoperişul c lădiri i este real izat d in tablă, cel al peronului fi ind susţinut de stâlpi cu console, în arcuri de cerc.

La parter se află sala de aşteptare, cu pereţi i vopsiţi în ulei în partea de jos, decoraţi i cu ceramică colorată în partea superioară. Tavanul prezintă registre cu traverse în pătrate, sub formă de mozaic.

Tot la palier au fost amplasate cele două case de bi lete, precum şi birourile personalu lu i feroviar (şef de gară, impegat etc .) . Palierul mai avea o intrare pe pa1iea de sud, pentru sala de aşteptare.

La etaj - decorat cu un fronton - se află două apartamente de serv ic iu . Cele şapte încăperi ale clăd ir i i - încălzite cu sobe - au ferestre în două canate şi pardoseală (parchet), toate fi ind tencuite şi văru ite.

C lădirea prezintă în exterior alternanţe de şenaje de piatră de râu bugeardată (bătută cu ciocanul) ş i tencuială colorată în ocru .

1 5 Ibidem. p. 1 60. l f• Ibidem, p. 1 57 . 1 7 Ibidem, p. 357 . 1 8 Ibidem, p. l 57. 1 9 Ibidem, p. 357. 3 1 8 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Calea ferată Focşani - Odobeşti ( 1893 - 1 948)

Cu pri leju l reparaţ i i lor curente şi de întreţinere rea l izate în perioada 1 974 - 1 977, exteriorul a fost retencuit, d ispărând astfel vechi le lucrări executate în cărămidă aparentă.

Secu Iara existenţă a acestei c lădiri - martoră, în timp, a multor evenimente - este rel iefată şi de placa comemorativă pusă în 1 993, cu prileju l împl in irii unui secol de transpott feroviar pe ruta Focşani -Odobeşti 20 .

În 1 93 8, Staţia Odobeşti beneficia de un peron nou, real izat din dalele aduse de la cariera de la Valea Sări i , care în 1 945 se prezenta " . . . în conditiuni bune, nu s-au produs goluri ca in alte sta( ii, se poate spăla, mătura şi între(ine în perfectă stare. prezentând un

,. " 1 ( a.,pect1rumos - . Trei ani mai târziu, începeau lucrările de extindere a Staţ i i lor

Focşani, Unirea Vrancea (Păţeşti) ş i Odobeşti 22 • Locomotivele util izate pentru remorcarea vagoanelor pe

această l in ie, în vederea transportului mărfurilor şi călătorilor, au fost următoarele seri i 500 ( 1 893 - 1 924 ), 3 76 ( 1 924 - 1 946) şi 324 ( 1 946 -1 960) 23 .

Locomotivele cu tender seria 5 00 - 502, fabricate la 1 877 -1 878 erau puternice, având frână de mână, d istribuţie de tip A llon, frână de mână şi ardere mixtă lemn - cărbune. O asemenea locomotivă era lungă de 1 4, 1 5 m, cântărind 34,8 tone, având o v iteză maximă de 59 km 1 h 24 •

Locomotivele cu tender d in seria 376 Compound, construite la M. A. V . Budapesta între 1 9 1 O - 1 9 1 6 remorcau orice t ip de garnitură:

20 A. M. Vn . . dosar Monumente. fi le nenumerotate. Documentare realizată de muzeograf Lelia Pavel. 2 1 l dem, dosar nr. inv. 22.597 1 b, f. 5 3 . 2 2 Constantin Botez. Dem. Urmă. Ion Saizu. Epopeea feroviar(/ româneasdi. Editura Sport - Turism. Bucureşti, 1 977, p. 293 . 21 Radu Bellu. op. cit . . p . 1 59 . 2 4 ldem. România. Locomorive cu abur. Stean Locomotivas (1854 - 2003). Bucureşti, 2003 , p. I l O.


Ionuţ l liescu

de marfă, călători şi mixtă pe l in i i secundare, caracterizându-se printro mare mobi l itate, fără a conta poziţia acestora.

Cu viteze cuprinse între 30 şi 50 km 1 h, aceste locomotive puteau tracta vagoane cu mărfuri a căror greutate se încadra între 405 - 735 tone.

În 1 9 1 9, Ungaria a cedat 1 O 1 locomotive de acest tip Parcului #

C. F. R., în contul despăgubiri lor de război datorate statului român. Preţul unei asemenea locomotive oscila între 59.900 - 66.875 coroane. Printre depourile şi rem izele de locomotive care s-au folosit de ele s-au numărat şi cele d in Focşani ş i Odobeşti .

În funcţie de perioada de fabricaţie, o astfel de locomotivă avea următoarele date tehnice: 9,82 m lungime; 44,8 şi 45,9 tone greutate; 50 km 1 h v iteza maximă; .

Cât despre locomotiva cu abur cu tender seria 324 construită între 1 909 - 1 923 la aceeaşi fabrică budapestană, aceasta a fost folosită pe toate l in i i le secundare din România.

Cele trei variante constructive: Compound, Semeni ş i Brothon erau uşor de întreţinut ş i de exploatat.

Tot după 1 9 1 8 şi tot în contul datorii lor de război, partea ungară a cedat României 499 de locomotive d in această serie. Ele au fost repartizate aproape tuturor depouri lor de locomotive d in ţară, fiind destinate l i n i i lor secundare.

O asemenea locomotivă valora atunci între 97.200 şi 1 04 .400 coroane; arderea fiind mixtă ( lemn - cărbune).

Locomotivele d in această serie aveau o lungime de 1 7,53 m, o greutate de 60, 1 tone şi v i teza maximă de 75 km 1 h � 5 •

Spre deosebire de calea ferată Panciu - Mărăşeşti, cea care făcea legătura dintre Focşani şi Odobeşti a supravieţuit evenimentelor tragice din timpul celor două conflagraţi i mondiale. În t impul Primului Război Mond ial, armata germană a folosit-o pentru transportul

25 /bidem, p. 3 1 1 - 3 1 3 . 320 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Calea ferată Focşani - Odobeşti ( 1 893 - 1 948)

trupelor, echipamentelor, muniţ i i lor şi armamentu lu i �6. Evocând destinele vrânceni lor în perioada 1 94 1 - 1 945, curmate sau greu marcate de război, C l iment Danţiş d in Negrileşti aminteşte în lucrarea sa şi de trenul care lega Odobeşt i i de Focşani 27 .

Dacă în 1 893 pe ruta Focşani - Odobeşti c ircula o singură pereche de trenuri pe zi, în 1 900 se înregistrau patru, în 1 9 1 4 nu mai puţin de şapte, scăzând în ani i următori la şase ( 1 928 şi 1 93 8) 28.

În 1 900, d in Staţia Odobeşti au plecat 43.05 1 călători sosind 46.000, venitu l adus de transporturi pasageri c ifrându-se la 89.05 1 franc i . Tot atunci d in Staţia Unirea Vrancea (Păţeşti) au plecat 7 . 592 călători, coborând aici alţi 7800. Venitul adus de această staţie era, la 1 900, de 1 5 .392 franci 2Y.

În vederea încurajării transportu lu i pe C .F .R. , în mai 1 93 7 Prefectura Judeţu lu i Putna solic ita Direcţiuni i Generale C .F.R. reducerea preţu lu i la bi lete pe această rută, cu 50 %, până la 1 5 noiembrie, în v i rtutea faptulu i că oraşu l Odobeşti fusese declarat staţiune de cură de struguri. Cererea avea să fie însă respinsă, Direcţiunea amintită acordând reduceri doar pentru staţiun i le balneo climaterice :w .

În ani i celui de-Al Doi lea Război Mondial , o călătorie cu trenul se putea face doar pe bază de autorizaţie, el iberată de secţ i i le ş i comisariatele de poliţie. În act se menţionau numele călătorulu i, punctul term inus al voiaju lui , data şi scopul acestuia (rezolvarea unor

26 Vasi le Ţiroiu, Monograjia satului Boloteşti - Pzttna, 1 96 1 - 1963, material dactoligrafiat, p . 405 . 27 Climent Danţiş, Plaiuri şi locuitori din Vrancea, Editura Semne, Bucureşti 1 999, p. 56 .

2 K Radu Bellu, Micli monografie . . . , p. 1 59 . 29 N. Gabrielescu, Chemins de fer d 'initiative priver!. Etude sur la construction el 1 'exploitation de la ligne de chem in de fer Mlirlişeşti -Panciu, deparlement de Putna. Ligne secondaire a voie normale de 18 k longueur. Concession de N . Gabrielescu, Architecte, Bucarest, Imprimerie de la Cour Royale. F. Gi:ibl Fils 1 9, 1 902, p. I l - 1 3 . 30 A.N. V n . , fond Prefectura Judeţului Putna, dosar nr. 97 1 1 937, f. 44, 6 1 .


Ionuţ l l iescu

probleme de fami l ie sau de serviciu) . Măsura fusese luată de statul român în vederea eşalonări i călători i lor, pentru a nu se supraaglomera garnituri le. numărul de curse şi vagoane fi ind drastic raţionalizat. Statistic i le întocmite în ac�şti ani sunt singurele documente avute la d ispoziţie capabi le să ne orere o frântură de imagine asupra traficului de călători .

În 1 942 #bunăoară, număru l de bi lete cumpărate d in Staţia Odobeşti a cunoscut următoarea evoluţie: februarie - peste 250; apri l ie - 92; mai - 1 23 ; iunie - 1 49 ; iu l ie 1 64; septembrie - 1 07; octombrie - 1 7 1 ; noiembrie - 1 32 3 1 • În anul următor, cuantumul b i letelor a variat astfe l : februarie - 3 80; martie - 244; april ie - 1 1 5 ·'2 •

În primul an de funcţionare a drumului de fier Focşani -Odobeşti, s-au expediat 1 2 1 7 vagoane de vin din Gara Odobeşti care d . d . 3 1 eservea renum1ta po gone · · .

În 1 900, traficul de mărfuri în Staţia Odobeşti era următoru l : a ) mărfuri sosite în Staţie: 1 708 butoaie goale,

2 1 4 vagoane cu făină; 5 1 4 vagoane mărfuri diverse; b) mărfuri expediate din Odobeşti : 1 94 7 vagoane cu v in ;

76 vagoane cu lemne de foc şi de construcţie; 229 vagoane cu masă lemnoasă prelucrată; încasările înregistrate de pe urma acestu i trafic se c i ti·au la 98 .432 franci.

În acelaşi an. un trafic destul de intens de mărfuri se înregistra şi pentru Staţia Unirea Vrancea (Păţeşt i ) :

a) mărfuri sosite în Staţie: 1 3 3 vagoane cu butoaie goale; 206 vagoane cu mărfuri diverse;

b) mărfuri expediate: 24 1 vagoane cu vin; şase vagoane cu mărfuri d iverse; 45 vagoane cu struguri .

Încasările acestei Staţ i i , d in punctul de vedere al transportu lu i mărfuri lor, se c ifrau la 1 3 . 83 7 le i .

3 1 Jhidem, dosar nr. 1 1 3 1 1 947, passim. 3� lhidem, dosar nr . 1 7 1 1 943 . pass im. 3 .1 Alexandru Deşl iu, Odoheşli . . . , p. 24 . 322 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Calea ferată Focşani - Odobeşti ( 1893 - 1 948)

În 1 900, profitul căi i ferate Focşani - Odobeşti a fost de 1 66.7 1 2 lei, încasările fiind de 2 1 6 .7 1 2 franci (transport marfă şi călători). iar cheltu ie l i le de exploatare de 50 .000 franci �4 •

Două deceni i mai târziu, come11ul local era frânat de criza de vagoane întreţinută, se pare. de organele C .F .R . În disperare de cauză, podgoreni i d in zona Odobeşti au trim is, în primăvara anului 1 920, o delegaţie la Min isterul Lucrărilor Publ ice şi Comunicaţii lor, pentru a depune o petiţie prin care cereau numărul necesar de vagoane cu care să-şi transsporte produsele. Motivând l ipsa de combustibi l şi cererile mari de vagoane venite din partea armatei române, Direcţiunea Generală C .F .R. recunoaşte că nu poate satisface solic itarea odobeşteni lor 35 . De-abia peste doi ani documentele semnalează

1 . . . . J(J norma 1zarea Situaţ ie i · .

În vederea impulsionări i comerţului d in zona Odobeştiu lu i , în mai 1 937 Prefectura Judeţu lu i Putna cerea Direcţ iuni i Generale C.F.R. reducerea cu 50 % a tarife lor la transp011ul mărfurilor. Perioada pentru care se solic itau aceste reduceri includea zi lele "Săptămânii Vinului'" ( 1 O - 1 7 iun ie), precum şi încă o lună de zi le de la terminarea acestei mani festări. Nu se cunoaşte însă răspunsu l foru lui solic itat �7. În anul l 945, în Gara Odobeşti activitatea era destul de intensă, de aici făcându-se numeroase transporturi de traverse, pentru căi le ferate din întreaga ţară > M .

În 1 93 1 . se pare, statul român dorea să concesioneze, pe bază de l ic itaţie , o ! in ie de autobuze pe ruta Focşani - Odobeşti . Răspunzând solic ităr i i ven ite d in partea M in isterului Lucrări lor Publice şi Comun icaţ i i lor. Prefectura Judeţulu i Putna subl in ia faptul că " . . . traficul de marfă şi călători al C.F.R. -ului ar cunoaşte o . - - .. 1'1 puterntca concurenta . . . · · .

34 N . Gabrieles�u. op. cit . . p. I l - 1 3 . 3 5 A . N . Y n . . fond Prefectura J udeţu lui Putna, dosar nr. 70 1 1 920. f. 23 . 3 6 Ibidem. dosar nr . 73 1 1 922. f. 64. 37 Ibidem. dosar nr. 97 1 1 93 7, f. 44, 6 1 . JH Ibidem, dosar nr. 26 / 1 946. f. 45 - 46 . 39 Ibidem. dosar nr. 44 / 1 93 1 , f. 1 . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l l iescu

În mai multe rânduri, podgoreni i odobeşteni au sol icitat organelor abi l itate îmbunătăţirea mersului trenuri lor care as igurau legătura dintre reşedinţa judeţu lui Putna şi m ica lor urbe. La 1 2 ianuarie 1 92 1 , de pildă, Prefectura Judeţului Putna cerea Ministeru lui Comunicaţii lor, printr-o petiţie, " . . . să se re infiinteze trenul de seară [Focşani - Odobeşti - n .n .], fiind de mare necesitate pentru populati; din aces1 oraş şi satele vecine ". •o De această dată, M inisteru l avea să răspundă afirmat iv, trenul respectiv reluându-şi c ircu laţia pe 2 1 ianuarie 4 1 • Cererile de modificări de orar au fost destul de dese, documente le semnalându-le pe cele din 1 923 şi 1 933�2•

Probleme asemănătoare încerca să rezolve, în ianuarie 1 946, Primăria Oraşului Odobeşt i , prin intermediul unei Adrese înaintate atât Direcţiei Generale C .F.R. (din cadrul Min isterulu i Comun icaţi i lor), cât ş i Regionalei C .F .R. Brăi la. Din document reiese faptu l că încă de la intrarea trupelor ruseşti în ţară (după 23 august 1 944 ), oraşul Odobeşti era practic izolat de capitala judeţului , trenul nemaic ircu lând aproape deloc. La data redactării Adresei, călătorii se puteau folosi doar de un s ingur tren pe zi, s ituaţie în care " . . . se periclitează situatia generală din toate punctele de vedere şi anume:

1. Specula grozavâ cu transportul de cei cu vehicule cu toatâ măsura luată, În imposibilitate de reprimat.

2. Periclitarea situatiei copiilor Înscrişi la şcoa/ele secundare din Focşani, care din cauza locuin{elor şi al menajului, părintii sunt nevoi(i de a-1 1ua inapoi după terminarea cursurilor: ori, de multe ori copiii sunt nevoiti a rămâne În suferintă şi chiar poate fi expuşi a se imholnăvi cu transportul.

3. Periclitari?•t traficului cu Încărcături, ştiindu-se că Odobeştii este o regiune viticolă, unde zilnic se cere vagoane pentru transporturi de vin.

40 Ibidem, dosar nr. 68 1 1 92 i . f. 1 9 . 4 1 Ibidem. f. 32. 42 Ibidem. dosar nr. 84 1 1 923 . f.5, dosar nr. 91 1 1 933 , f. 1 2 . 324 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Calea rerată Focşani - Odobeşti ( 1 893 - 1 948)

4. Periclitarea veniturilor C.F.R. , care după statisticile anterioare Stafia· Odobeşti aducea un aport egal cu cele mai principale sta( ii. "

În numele tuturor odobeşteni lor, Primăria cerea menţinerea unei singure perechi de trenuri pe zi, însă în anumite condiţ i i . Astfel, trenul spre Focşani trebuia să plece la orele 7,00 a .m . . copi i i putând să ajungă la timp la şcoală, iar cetăţenii să-şi rezolve problemele la Tribunal, Prefectură, Administraţie, Direcţia Financiară etc. Trenul spre Odobeşti era ind icat a p leca din Focşani la 1 0,20 p.m., după terminarea activ ităţi i şcoli lor ş i a programulu i cu publicul , în cazu l autorităţi lor de importanţă judeţeană. În ceea ce privea transp01tul mărfuri lor, se impunea asigurarea a cel puţin zece vagoane pe zi. Doar astfel s-ar fi putut rezolva probleme transportu lui vinului " . . . care În prezent s e face cu maşinile ", practicându-se o . , . . . speculă până la extrem" �� . Şi în acest caz, documente le existente nu ne-au îngăduit să aflăm dacă acest demers s-a soluţionat favorabi l sau nu.

Ca în fiecare an, sosirea iern i i impunea organelor C.F .R . formarea şi organizarea ech ipelor de deszăpezire, care trebuiau să fie gata, în orice moment de intervenţie. În decembrie 1 945, de p i ldă, în Staţia Odobeşti echipa era formată din 60 de lucrători, d in Odobeşti ş i Păţeşti , dinspre Focşani putând acţiona o parte d in cei 1 00 de oameni mobi l izaţi în acest scop 44• Un an mai târziu, efectivul acestor echipe avea să se mărească simţitor 45 . În 1 947 la deszăpeziri erau dato�re să pa1tic ipe şi echipele autorităţi lor comunale şi jandarmi lor 46. Un an mai târziu, Prefectura Judeţu lu i Putna atrăgea atenţia autorităţi lor d in Focşani. Odobeşti, Gugeşti, Jariştea şi V ităneşti că cei 1 00 de oameni însărc inaţi cu deszăpezirea căi i ferate Odobeşti -

43 Ibidem, dosar nr. 5 1 1 946, f. 4 . 4 4 Ibidem, dosar nr. 35 1 1 945, f. 62. 45 Ibidem, dosar nr. 5 1 1 1 946, f. 7 . 4 r. Ibidem. dosar nr . 50 1 1 947, f. 57.


Ionuţ l liescu

Cucuieţi (Vidra) erau obl igaţi să acţioneze, la caz de nevo1e ŞI pe drumul de fier Focşan i - Odobeşti 47 •

Această cale ferată, care ., . . . nu merge paralel cu şoseaua Focşani - Odobeşti, ci taie viile situate Între aceste oraşe şi se mântuie În partea de nord - vest a târgului" Odobeşti şi-a dovedit, în timp, uti l itatea 4 8 . Asigurând accesul v inurilor de Odobeşti pe pieţele interne ş i internaţionale, . contribuind la bunăstarea întregi i zone deservite, drumul de fier Focşani - Odobeşti îşi merită din p l in renumele de "prima linie a vinului din România" 49:

47 Ibidem, dosar nr. 8 1 1 948. f 58 . 4M Mihail Canianu. Aureliu Candrea, Dictionar geor,ra(ic al judefu/ui Putna de . . . . Lucrare premia/li di! Societatea Geografici/ Românâ În şedin(a aduniirii r,enerale din martie 1893, Tipografia şi Fonderia de Litere Thoma Basi lescu. Bucuresci . 1 897, p. 2 1 7 . 4'' Radu Bel lu. Mici/ monor,ru(ie . . . , p. 1 53 .


DR. MARCU CÂMPEANU ( 1872 - 1 948)

Horia Dumitrescu

Când Istoria, prin mărtur i i le sale, dăltuieşte adânc în bronzul neu itări i numele şi faptele unui om, o face pentru ca dreapta sa judecată să-I aşeze acolo, la locul cuvenit, în memoria comunităţ i i ş i cetăţ i i căreia acesta i s-a dăru it până la împlin irea crezulu i său uman şi profesional .

Aşa a tăcut-o ş i cu doctorul Marcu Câmpeanu. A trebuit doar să spu lberăm praful aşternut pe foi le îngălben ite ale arhivelor, odată cu scurgerea t impului , pentru acela care, cu stăruinţă, cu dăruire, cu modestie, cu o înaltă conşti inţă a menir i i sale, a dat strălucire jurământului depus lui Hipocrate.

S-a născut în Bucureşti, Plasa Dâmboviţa, judeţul I l fov, la 2 1 ianuarie 1 872 1 , fi ind unul din cei opt copii ai fam i l ie i de jurişti David Schonfi ld � (David Iancu). După absolv irea cursului primar în Bucureşti, se înscrie la Liceul . . Carol /" 3 d in Craiova, pe care 1-a absolvit în anul 1 89 1 .

1 Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va cita: A . N . Vn.) , fond Serviciul San itar al Oraşului Focşani, dosar nr. 22 1 1 928, f. 24 versa. � Virgil Paragină. Valeria Paragină, Iconografie medico farmaceuticii pulneanil - vrânceanil. Editura Neuron, Focşani, 1 995, p. 36. > Colegiu l Naţional . . Carol / ' ", a doua şcoală ca vechime în l imba română, s-a înfiinţat oticial la 20 mai 1 826, însă construcţia a început în 1 835 .

Dărâmată din cauza cutremuru lui d in I l ianuarie 1 838 , clădirea se reconstruieşte cu mobi l ier nou şi cu un turn cu ceas, lucm neobişnuit pentru o şcoală. În noiembrie 1 842, noul local se inaugurează şi încep cursurile.

Şcoala devine gimnaziu în 1 854, l iceu în 1 86 1 ş i din 1 885, prin Înalt Decret Regal . este numită "Liceul Carol / ' ". În perioada interbel ică, devine http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

A urmat Facultatea de Medicină din Bucureşti 4, Secţia Mi l itară 5 . Se creştinează în 1 895 6 şi absolvă Facu ltatea de Medicină în anul următor 7•

S-a numărat printre primii medic i ofiţeri, absolvenţi ai prestigioasei instituţi i de învăţământ superior.

Încă din .timpul studenţ iei a fost primit intern mi l itar la Spita lu l Mi l itar din Bucureşt i (8 ianuarie 1 893 ).

La 3 februarie 1 894, a susţinut primul examen de doctor. A fost înaintat medic d�:: batal ion permanent ( 1 apri lie 1 896) la Infirmeria de Ochi din Roman unde, la 1 apri l ie 1 897, a fost înaintat ca medic de regiment, c la�a a 1 1-a.

Activitatea sa nu a trecut neobservată de către superiorii săi pe l inie profesională care, vor nota: . ,Acest tânăr medic la inceputul carierei sale promite a deveni un foarte hun medic militar; are cunoştinfa datoriei de=voltată in cel mai mare grad, zel şi iniţiativă profesională · · - dr. 1 . Petrescu, med ic - şef Corp de Armată 8 .

Colegiul Naţional .. Carol / " (23 octombrie 1 933), apoi Liceul de Matematicii - Fizică . . Nicolae Bălcescu . . ( 1 948), iar din 1 997, îşi reia vechiu l nume de Caro l i .

Printre absolvenţi s-au numărat: Theodor Arnan. Petrache Poenaru, Titu Liviu Maiorescu, A lexandru Macedonski, Gheorghe Ţiţeica, George Vâlsan, Traian Lalescu, S imion Stoilov, Gheorghe Tătărescu. N icolae Titulescu, Constantin Rădulescu - Motru, Gib Mihăescu, Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Amza Pellea, Adrian Păunescu, Tudor Gheorghe etc. _, Carol Davila. medic român de origine franceză, în colaborare cu N icolae Kretzulescu, au înfiinţat. în 1 857. Şcoala Naţională de Medicină ş i Farmacie. Construcţia Facultăţi i de Medicină a fost complet terminată ş i inaugurată în ziua de 12 octombrie 1 903 , când s-a făcut ş i dezvelirea statui i lu i Carol Davi la. operă a sculptorulu i Carol Storck. 5 Virgil Paragină, Valeria Paragină, op. cit . . p. 36. 6 lhidem. 7 A. N. Vn. , fond Serviciul San itar al Oraşului Focşan i, dosar nr. I l 1 1 928, f. 24 verso. 8 Apud Cezar Cherciu , Doctor Mare Câmpeanu - un medic de mare omenie, în "Ziarul de Vrancea ", Luni, 5 iul ie 20 1 O, N r. 1 56 (24242), p. 6 . 328 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Dr. Marcu Câmpeanu ( 1 872 - 1 948)

Un an mai târziu, inspectorul general mi l itar, dr. C. Fotino 9, nota în foaia de conduită a ofiţerul u i med ic : . . Excelent medic, intuitie medicală solidă, serveşte bine, activ şi devotat " 1 0 •

La 1 6 noiembrie 1 897, este trecut ca medic de regiment, c lasa a I l-a, la Regimentu l Roman nr. 1 4, revenind la Infirmeria de Ochi din Roman la 1 iu l ie 1 898, înfiinţată de el , după cum consemna genera lu l ]arca 1 1 •

Între 1 898 - 1 899 se află " la studii pentru perfec{ionare " 1 !, în special itatea oftalmologie, la Paris, unde, concomitent, urmează cursurile Facultăţ i i de Fi lozofie - Psihologie ale prestigioasei Universităţi Sorbona 1 3 .

Capitala Franţei a rămas în inima doctoru lui Câmpeanu nu numai pentru faptu l că a devenit membru al . . Societe Ojialmologique " ş i al Asociaţiei " L 'AIIiance Franr;aise ", ci , mai ales, prin faptu l că aici

" Constantin Fotino. Născut la 1 O octombrie 1 847. A absolvit Şcoala de Ofiţeri, la 29 iunie 1 868, cu gradul de sublocotenent. Locotenent (8 apri lie 1 873). căpitan ( 1 iu l ie 1 877), maior ( 1 O mai 1 885), locotenent - colonel ( 1 decembrie 1 89 1 ). Decorat cu Medalia " Virtutea Militară în timp de rcizhoi "(ianuarie 1 877}, Ordinul Steaua României in timp de râzboi " (mai 1 878), Ord inul . . Coroana României · ·. În anul 1 895 era comandantul Regimentu lu i 5 Arti lerie (Anuarul Oficial al Armatei Române pe anul /895 coprinzând toate mutaţiile jâcute pânci la 16 iulie inclusiv 1895, Bucuresci, Tipografia Thoma Basi lescu, 1 895, p. 308). 1 ° Cezar Cherc iu, op. cii., p. 6. 1 1 Leonida l a rca. Nascut la 25 apri l ie 1 843 . A absolvit Şcoala de Ofiţeri, la 4 iulie 1 862, cu grJdul de sublocotenent. Locotenent (30 august 1 864). căpitan (2 octombrie 1 867), maior ( 1 ianuarie 1 87 1 ), locotenent - colonel ( 1 decembrie 1 877), colonel ( 1 6 martie 1 883 ), general de brigadă ( 1 O mai 1 893). Decorat cu Medalia . . Virtutea Militară în timp de riizboi " ( ianuarie 1 878), Ord inul "Steaua României în timp de război " (mai 1 877), Ordinul

. . Steaua României în timp de pace " (apri l ie 1 888), Ordinul " Coroana României " (martie 1 89 1 ). În 1 895 era comandantul Diviziei 1 , Turnu -Severin (Anuarul Ofi' .. ·ial al Armatei Române . . . , p. 1 6 1 ). 12 Cezar Cherciu. op. cit . . p. 6. 1 3 Alexandru Mavro - Doineanu, Dr. Mare Câmpeanu, în "Revista noastrâ " ,

Anul XII - Nr. 1 00 (serie nouă din 1 972), ianuarie - martie 1 984, p . 1 794. 329 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

a publ icat de Ed itura Georges Fanchon et Maloine ( 1 906) 1 4 , lucrarea de 2 1 0 pagini, intitulată .. Essai de P.1yhologie militaire " 1 5 • Ea a fost premiată de Societatea Scriitorilor mi l itari francezi cu . . La Plume et L 'Epee " 1 6 • Întors în ţară în anul 1 900, este încadrat ca medic de regiment, clasa a I l-a ( 1 apri l ie 1 900) la Spitalul M i l itar Central d in Bucureşti, fiind apreciat de comandantul un ităţ i i sanitare, colonelul medic Athanasie Oemonsthene 1 7 : . . cunosc indestul capacitatea şi aptitudinile medicale ale acestui medic militar distins şi cu viitor " 1 s .

A devenit medic căpitan în cadrul Regimentu lui Mircea nr. 32 ( 1 apri l ie 1 90 1 ), pentru ca, în mod neaşteptat ş i inexpl icabil să fie

"trecut În posi(ie de reformă pentru greşeli grave contra on6rei ca militar şi om" 1 9 •

În paralel cu activ itatea desfăşurată în Bucureşti, e l a înfi inţat C l inica de Oftalmologie Mi l itară care a deservit numeroasa

1 4 Librăria Civi lă şi Mi l itară având editor pe Georges Fanchon, obţinuse medalia de argint la Expoziţia I nternaţională de Carte din anul 1 894. 15 Alexandru Mavro - Doineanu, op. cit., p. 1 794. 1 6 Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va c ita: A. N. Vn.), fond personal i . M. Dimitrescu, dosar nr. 7 1 1 1 94 1 , f. 4. 1 7 Athanasie Demonsthenc. Născut la 5 noiembrie 1 845 . Subch irurg ( 1 2 septembrie 1 863). Serviciul Civil ( 1 apri l ie 1 864), Serviciul mi l itar ( 1 april ie 1 865), Serviciul mi litar ( 1 septembrie 1 865), Servicu medical ( 1 decembrie 1 865). Medic de batal ion clasa 2 serv iciu c ivi l (28 mai 1 866). Serviciu mi l itar ( 1 octombrie 1 867). Medic batal ion clasa 1 (9 decembrie 1 868). Serviciu civi l ( 1 martie 1 869). Serviciu mi litar ( 1 ianuarie 1 870). Medic de regiment c lasa 2 ( 1 6 octombrie 1 872). Medic de regiment clasa 1 (30 octombrie 1 875). Medic de divizie (8 apri l ie 1 884). Medic de Corp de Armată (8 apri lie 1 888). Şefu l Servic iu lu i Chirurgie al Spitalului Mi l itar Central ( 1 895). Decorat cu Ordinul , . Steaua României " în t imp de război (mai 1 878), Ordinul .. Steaua României " in timp de pace (april ie 1 888), Ordinul . . Coroana României " (martie 1 893) . (Anuarul Oficial al Armatei Române . . . , p. 407). 18 Cezar Cherciu , op. cit. , p. 6 . 1 " Arhivele Mi l itare Române. fond D. C . 1 . , Ofiţeri Activi Medici, crt. 1 54, f. 86. 330 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


garnizoană a oraşu lui Ploieşti 10. În 1 90 1 a publ icat, la Bucureşti, . . Psihologia multi mei armate ", dovedind preocupări le sale timpurii pentru probleme de psihologie socială 1 1 . Un an mai târziu, a publ icat la Paris . . La forc.x arnu!e collective dans la guerre ", urmată de . , Sentimentul militarfafă de morală " ( 1 903 , Bucureşti) �� .

Prin anii 1 90 1 - 1 902 a devenit medic civi l . Din acel moment s-a stabi l it în judeţu l Putna (Vrancea), funcţionând ca medic de plasă la Vidra ( 1 902). Aici are surpriza să primească . ,prin mijlocirea unei librării din Paris o scrisoare semnată de generalul haran Reisner Von Lichenstein, şanbelanul regelui Bavariei din Munchen, aducându-i laude pentru edi(iafranceză.

Urmează o corespondenfă intre cei doi, când Într 'o zi primeşte o nouă scrisoare prin care generalul işi anun(ă vizita în (ara noastră. Regretă însă de a nu .fi găsit pe nici o hartă localitatea Vidra În Vrancea, ca să meargă acolo spre a saluta în persoană pe autorul opului citat.

Doctorul, cam Îngrijorat de această veste, scrie baronului Von Lichtenstein că nu este nevoe să se ostenescă până la Vidra şi dacă inten{ionează să câlătorească În România, să vină numai până la Bucureşti, unde ar putea să se întâlnească.

Doctorul care locuia Într 'o modestă odae (ărănească, stăruia, cu orice chip ca intrevederea lor să nu se facă la Vidra din lipsă de confort, neputând nici găzdui şi ospăta, cum trebue, pe un astfel de oa.\pete.

După câteva zile. doctorul primeşte o nouă scrisoare, prin care baronul general Îşi arată nemărginita lui bucurie că va avea prilejul să vadă pe amicul său cunoscut numai din opera sa, chiar la domiciliul acestuia din Vidra . . . Concetă{eanul nostru devenise din ce in ce mai îngrijorat.

2° Cezar Cherc iu. op. cit. , p. 6 . 2 1 Alexandru Mavro - Doineanu, op. cit .. p . 1 794. 22 Virgil Paragină, Va leria Paragină, op. cit. , p. 36. 3 3 1 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

La .�fârşitul lui August, sunt vreo patruzeci de ani de atunci, autorul .. Psihologiei Militare " e În posesia altei scrisori, prin care ilustrul său admirator îi spuse Între altele:

. . . , În ce priveşte grija D-tale de a nu mă obosi prea mult, vă declar că e neÎntemeiată. Îmi vaface o plăcere deosebită să vă vizitez chiar la domiciliu . • Si dacă Vidra e un sat de munte, cu atât mai plăcută îmi va fi vizita la Dumneavoastră. Dore.�c numai, să pot găsi o trăsură la Focşani, care să mă ducă până la Vidra " etc.

Toate încercările făcute de doctor după aceia să abată pe înaltul său oaspete dela gândul lui, a fost peste putinţă, asţfel că, la 22 Septembrie . . . primeşte ztrmătoarea telegramă În limba germană:

" Mă găsesc mâine ora 12,20 în gara Focşani. Salutări distinse

Van Lichtenstein. " A doua zi, Într 'adevăr generalul cobora din trenul expres,

spre a strânge mâna amicului său, după cum dorise aşa de mult. Oaspetele străin era Însotit de un ofiter din marele stat major

român. Noul venit a vizitat oraşul, căzărmile şi cu o diligentă pusă la

dispozitie de prefectuljudetului, afost dus spre Vidra. Drumul i s 'a părut Încântător, iar la Boloteşti a făcut un mic

popas la Iorgu Ţiroiu, unde li s 'a servit du/ceată şi cqfele. Oaspetele german era mereu În admiratia locurilor noastre unde ai săi peste şaptesprezece ani aveau să dea acele lupte memorabile cu armata română, În războiul cel mare.

Satisfacfia generalului se mărea pe măsură ce se apropia de tinutul Vrancei, iar satul Vidra, Înăl{imile Măgurii şi Valea Putnei i-au făcut o impresie din cele mai bune.

În această stare sufletească oaspetele venise dintr 'o {ară îndepărtată îşi ajunsese telul să-şi intâlnească un prieten pe pământul strămoşesc al Vrancii noastre " 2'.

�3 1 . M . Dimitrescu, Un câhitor de altă dată, în " Focşanii". Săptămânal de atitudine şi informa( ii, Anul I I I , Duminică 2 1 I ulie 1 940, p. 1 - 2 . 332 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Dr. Marcu Câmpeanu (1 872 - 1 948)

Prin bunăvoinţa istoricului ş i profesorulu i Cezar Cherciu -căruia îi mulţumesc şi pe această cale - am intrat în posesta unet scrisori din 1 8 august 1 902, cu următoru l conţinut:

"Monsieur le Docteur, En lisant votre travail . . Essai de psychologie militaire

individuelle et collcctive "je m 'attachai a le traduire en allemand. Je me rapporte a l 'avis de M le general Reisner baron de

Lichtenstern dans le . . Milităr - Wochenblatt " du 26jui/let 1 902: c 'est lui qui a manigance cette affaire.

Je me propose de publier cette traduction au cas que vous y consentiez .

. !'ase esperer que ce que je ferai otiendra votre agrement et que le public al/emand fasse a votre etude l 'accueil que merite tel travail interessant . .

En m 'ecrivant une ligne sur ce sujet, vous m 'ohligeriez beaucoup.

Veuiller agreer l 'assurance de mes sentiments sympathiques, et distingues.

M Achtrupp. Oherleutnant im Kulmer lnfanterie - Regiment,

Adjutand des Bezirks. Kommandos Konish" 24• Este relevantă, despre modul în care ş i-a făcut datoria ca

medic de p lasa la V idra, telegrama nr. 1 827 1 1 907, semnată de medicul primar, dr. Negrescu:

"Regretăm plecarea. Multumesc modul zelos cum ati condus serviciul spitalului şi plasei. Rog anuntati plecarea până ve(i termina predarea serviciului şi arătati succesorului Dvoastră modul conducerei spitalului, al consultafiunilor şi serviciul de plasă" 25 .

24 Arhiva personală a profesoru lui Cezar Cherciu. 25 Ibidem


Horia Dumitrescu

De la Vidra, este mutat la Spitalu l Măicăneşti, de unde, prin concurs, ajunge ca medic definitiv, la Focşani ( 1 decembrie 1 907) 26.

La Focşani avea i.i:l singur coleg, dr. Ciugolea, care ocupase postul tot prin concurs, dar după numai un an, a fost mutat ş i înlocuit cu dr. N icolae El iean (Eiian) 27.

În Focşani se va căsători cu Ecaterina, profesoară de l imba franceză ce provenea d in fnmi l ia jurişti lor Stavri Munteanu 28• Soţia sa a fost multă vreme directoarea Şcol i i Profesionale de Fete din F · ") ocşant- .

În 1 908, dr. Câmpeanu a înfiinţat Adăpostul Comunal, unde

" se adunau to(i natţj"ragia(ii vie(ei, oamenii fără nici un sprijin, incurabilii şi cronicii fără familie, respinşii dela .\pitale, vifioşii şi infirmii care populau răspântiile, mai ales că in oraşul Foq·ani, din miile de lucrători, care se adună din toate părfi/e primăvara şi toamna la podgorii, rămân zeci de epave, care nu se mai pot intoarce, .fiindcă boala nu le permite şi nici n-au unde " �o.

Adăpostul Comunal a funcţionat în casele din strada Pruncu nr. 2, donate de Alexandru A . P lagino, la 3 decembrie 1 902 şi destinate pentru local de şcoală profesională. Până la înfi inţarea ei, casele au fost date de administraţia comunală în 1 905 pentru a-i serv i ca locu inţă maioru lui A. Gorgos, în cond iţi i le stabil ite prin contractu l d in 1 3 iunie 1 905, valabi l până la 23 apri l ie 1 908 ' 1 •

Primăria Focşani, cunoscând starea precară în care se afla Serviciul Sanitar al oraşului, problema săracilor, infirmi lor,

�r. D-rul M. Câmpeanu. :!8 de ani de serviciu medico - sanitar la oraşul Focşani / 907 - 1 935, Tipografia şi Legătoria Ziarului .. Sentinela ", p. 3 . �7 Ibidem. p . 4 ; dr. Elian a murit în anul 1 9 1 5 ş i dr. Câmpeanu a rămas singurul medic de oraş. 2H Cezar Cherciu, op. cit . . p. 6 . 2 " Alexandru Mavro - Doincanu. op. cit. , p. 1 794. Jo D-rul M . Câmpeanu, op. w., p. 44 - 45. 3 1 1 . G . Ciurea, Dare de semmi despre A dministra{ ia comunei Focşani pe anul 1 906 1 7. Presintalâ consiliului, o datâ cu proiectul de buget pe exerci{iul 1 907 1 8, Tipografia Alessandru Codreanu, Focşan i, 1 907, p. 28 . 334 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


prostituatelor etc . , s-a adresat donatoru lu i pentru schimbarea destinaţiei în azi l de infirmi, spital comunal sau orice serviciu de uti l itate publică. Ohţinând consimţământu l , la 1 7 iu l ie 1 908, Serviciul Sanitar medical al oraşu lu i a ocupat imobi lu l, anunţând publ ic că se vor acorda consultaţii între orele 9 - 1 1 d imineaţa şi 1 5 - 1 7 după amiaza.

De la 1 august 1 908, a luat fiinţă o infirmerie comunală cu 1 O paturi, unde se vor interna prostituatele bolnave, urmând ca în toamna aceluiaşi an, să se adauge încă 1 O paturi pentru bătrâni, infirmi, bolnavi etc .

Astfel, a luat fiinţă Adăpostul Comunal, având în dotare cele 20 de paturi 3�.

După şapte ani de act iv itate laborioasă, Adăpostul Comunal a devenit " nu numai un culcuş pentru desmoşfeni{ii soartei, ci şi un centru corectiv pentru vi{ioşi şi cerşetori.

Împreună cu politia, s-au luat dispozitii, ca orice vagabond sau cerşetor găsit de poli{işfi sau de agenjii sanitari, să fie dus la adăpost, deparazitat şi examinat.

Dacă era bolnav sau infirm, rămânea internat, dacă era valid 1 1 - ' ., 1 1 - se p asa a stapan · · .

Astfel , dr. Câmpeanu a înfiinţat, în 1 9 1 5 , Triaju l de cerşetori şi vagabonzi, care a obţinut personal itate j urid ică şi subvenţie de la Stat în 1 922 34•

În timpu l . Primulu i Război Mondial, dr. Marcu Câmpeanu fi ind mobi l izat şi părăsind oraşu l, la conducerea Serv ic iu lu i Sanitar a rămas doctorita Văleanu până la 1 ianuarie 1 9 1 7 35 . Clădirea Azi lu lu i de bătrâni din strada Pruncu a fost transformată în spital de contagioase pentru armata austriacă. Serviciul Sanitar va funcţiona în

12 Virgil Paragină, Yaleria Paragină, Medicina şi Farmacia din ţinuturile Putnei pe masa de disec(ie a istoriei, voi . 1 , Editura Porto - Franca. Galati. 1 993, p . 1 06 .

11 Dr. M. Cârnpeanu, op. cit. , p. 45 . 1� Ibidem, p. 48. 15 Ibidem, p. 5 .


Horia Dumitrescu

locu inţa doctoru lu i Veisal Văleanu, iar doctoriţa Văleanu se va ocupa cu v izita femei lor bolnave de bol i venerice. La întoarcerea doctoru lu i Câmpeanu, Serviciu l Sanitar se va muta în casele sale, acesta luându-şi în primire şi postu l de medic al oraşu lu i . În 1 9 1 8, Servicul Sanitar se va muta ş i de aici în strada Coteşti, nr. 36, iar d in 1 O august 1 9 1 8 va funcţiona în Bulevardul CaroL nr. 33 , până în i anuarie 1 92 1 , când îşi va relua l�cul în localul d in strada Pruncu -�6 .

După retragerea trupelor germane, clăd irea fusese sol icitată Primăriei de către Div izia a V I-a, pentru a funcţiona aici farmacia ş i Serviciul administrativ, care fuseseră d istruse de incendiu . C lăd irea va fi e l iberată de aceştia în 1 92 1 . Începând cu anul următor, instituţia s-a reînti inţat sub numele de "Azil de bătrâni ", ce va funcţiona, primind ş i subvenţi i din pa1tea Direcţiei Generale a Asistenţei Sociale d in Min isteru l Sănătăţ i i 3 7 •

În 1 922, Direcţia Generală a Asistentei Sociale d in Ministeru l Sănătăţi i a efectuat un control în Focşani, privind modul în care s-a apl icat Legea contra cerşitu lu i şi a acordat, la 1 iunie 1 922, subvenţie pentru personal, materiale şi hrană 3H.

Între 1 iunie 1 922 - 1 ianuarie 1 924, cu ajutorul Poliţiei, au fost prinşi 269 de cerşetori ş i vagabonzi, care au însumat 6 .700 zile de internare ·19•

Suma cu care Direcţia Generală a Asistentei Sociale a subvenţionat hrana a fost în primele 1 9 luni de 34. 1 78 le i . Pentru încălzit şi lumină a suplimentat cu 9.000 lei , sumă care împreună cu cei 3 .00 lei o feriţi de dr . Câmpeanu, s-au întrebuinţat pentru reparaţia loca lu lu i . Un .. ajutor foarte simfit " a fost cel acordat în " efecte de pat şi îmbrăcăminte " : 30 pături, 90 cearceafuri, 55 cămăşi, 55 perechi izmene, 45 cămăşi de femei, 1 5 costume haine pentru bărbaţi,

Jr. Virgil Paragină, Valeria Paragină, op. cit . . p. 1 50 . 3 7 Ibidem, p. 1 07 . 38 Dr. M . Câmpeanu, Oraşul Focşani din punctual de vedere al serviciului sanitari şi al asistentei sociale in 1 92 3. Tipografia . . Cartea Putnei " Alex. Pan. A lexandrescu, Focşani, 1 924, p. 30. w Ibidem. 336 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


30 dosuri de pernă, 90 feţe de pernă, 30 perechi opinci, 1 5 perechi pantofi, 30 perechi bocanci, 3 1 pelerine de femei, 30 roch ii . 30 dosuri de saltele, 20 capoate de femei etc . 40.

Dr. Câmpeanu a fost mulţumit de ajutoru l primit, considerând

" că partea cea mai necesitoasă este îmbrăcămintea, căci toti sunt aduşi cu hainele sdren(uite; câte odată plini de paraziti şi după ce-i cură(ăm şi-i Îmbrăcăm, unii fug cu efectele pe ei " 4 1 •

Deşi capacitatea Adăpostu lui Comunal era d e 3 0 d e paturi, în perioada iern i i numărul celor internaţi depăşea de mu lte ori cifra de 40. Din anul 1 922, exista posibi l itatea plasări i lor în colon i i (Galata, Răchitoasa şi Mărcuţa) sau la stăpâni, sub supravegherea şi controlul unui agent de pol iţie 42 •

Pentru dr. Câmpeanu, Adăpostu l Comunal a constituit

" un vast câmp de studii ale boalelor cronice, ale senilitătii şi ale alcoolismului cronic, sub toate formele " 43• Acest l ucru i-a permis să redacteze o mică lucrare intitu lată .. Consideratiuni medico - sociale asupra cerşetorilor şi vagabonzi/ar ", pe care a încheiat-o cu următoarele concluzi i : .. Vagabonzii şi cerşetorii priviti sub o prismă medicală sunt nişte infirmi incapabili de muncă şi de rostire şi coloniile ce-i adăposlesc s 'ar mai putea numi fără greş, azi le pentru a/colici, căci la baza acestei in.firmităti. după numeroasele observatiuni ce am cules. pare a fi numai alcolismul. Pare că se stabileşte prin toxicul alcool, direct sau ereditar. turburări permanente În centrii psichici, care constau probabil în schimbări umorale şi in modţjicări de relatii intre centrii corticali şi cei subcortica/i şi care dau acea lipsă de vointă. acea nestabilitate şi nesimţire, care realizează tipul moral descris mai sus. Capabil de a munci şi de a se abtine dela băuturi sub tutela şi sub de-aproape preveghere, cade repede şi automat in vitiu, lene şi nesimtire, de

40 Ibidem. � 1 Ibidem. �1 Dr. M. Câmpeanu, ]8 de ani . . . , p. 45 - 46 . 43 · Ibidem, p. 46 .

. 337 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

·indată ce e lăsat liber, din cauza slăbiciunei func(ionale a centrilor săi psichici " 44.

Până să ajungă la aceste performanţe profesionale, doctorul Câmpeanu a participat la două războaie anterioare făuririi României Mari .

La 20 iunie 1 3 iu l ie 1 9 1 3 , România a intrat în Războiu l balcanic, iar doctorul Câmpeanu a fost mobil izat la Spitalul de holeră din Rahova (Bulgaria), de unde s-a întors în Focşani , la 2 1 august 1 9 1 3 45 .

Pentru activitatea sa deosebită a prim it, la 1 4 mai 1 9 1 4, .. Crucea Meritul Sanitar " 46, c lasa a I I -a ; brevetul era semnat de ministrul de Interne, fostu l social ist Vasi le G . Morţun 47 •

�4 Ibidem, p. 46 - 47. 45 Ibidem, p. 1 9. 4� "Crucea Meritul Sanitar" a fost instituită pentru răsplătirea medicilor ş i personalului sanitar care s-au d istins în combaterea epidemiei de holeră, ivite în Campania din Bu lgaria ( 1 9 1 3 ). Ea are trei c lase: 1-a, de aur; a 1 1-a, de argint; a I I I -a, de bronz şi se prezintă astfel : o cruce de smalţ roşu (29 mm), cu raze de metal şi având la mij loc bustul reginei Elisabeta, de argint oxidat. Pe revers (fără smalţ), c ifra reginei şi inscripţia: « Meritul Sanitar » . iar dedesubt, data 1 9 1 3 . Deasupra, are coroana re gală de metal. Panglica este de culoare albă. cu câte o dungă roşie închisă pe margini . Pentru persoanele care s-au distins prin servicii sanitare, în cursul Războiului pentru Întregirea Neamului. s-a adăugat un semn distinctiv, format d intr-o ghirlandă de ramuri de stejar ş i de lauri, fixată pe pangl ică. Aceasta constituie « Crucea Meritu l Sanitar de războiu » (Enciclopedia României, voi . 1 , Statul, I mprimeria Naţională, Bucureşti, 1 938 , p. 95). 47 Vasile G. Morţun (30 noiembrie 1 860, Roman - 30 iulie 1 9 1 9, comuna Broşten i, judeţul Neamţ). A urmat studii l iceale la I nstitutul Academic din laşi . unde, în anul 1 875 , 1-a avut professor de l imba germană pe Mihai Eminescu, apoi, la Colegiul Sainte - Barbe din Paris. A frecventat ulterior cursuri de artă dramatică la Paris şi cursurile Facultăţii de Litere şi F i losofie, la Bruxelles. S-a întors în România în anul 1 884, fără a avea vreo diplomă universitară, dar cu renume de mil itant social ist, datorită faptu lui că se numărase printre fondatorii Cercului social ist roman din Paris, care a editat Revista . . Dacia viitoare · · ( 1 883). I niţial s-a stabilit la Bucureşti, apoi s-a mutat la l aşi, unde în 1 885, a preluat d irecţia l iterară a , .Contemporanului"'. 338 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


El a pat1icipat ş i la Războiu l de Reîntregire a Neamu lui, fiind mobi l izat în august 1 9 1 6 . În iu l ie 1 9 1 8, după Pacea de la Bucureşti (24 apri l ie 1 7 mai 1 9 1 8) ş i prima demobi l izare, şi-a reluat activitatea în Focşani 48 . Medicul german al garnizoanei, dr. Phi l ipstahl i-a predat Serviciul San itar cu localurile şi tot personalul 49 .

În 1 930, d r. Câmpeanu trebuia să iasă la pensie, după legea d in acel an. Pas ionat şi dăruit muncii sale, el adresează, în luna noiembrie, primaru lui A lexandru C . A levra 50, următoarea petiţie:

. . Domnule Primar, Subsemnatul Dr. M Câmpeanu, în serviciul oraşului Focşani

de 23 ani, văzând greutatea ce Întâmpină asistenţa Primăriei cu copiii noui născu{i, găsi{i, sau în imposibilitatea de a avea o alăptare maternă din diferite împrejurări, cheltuind cu ei circa 1 00. 000 lei pe an, fără a avea nici un folos real, dorind pe de altă parte de a mă lega

A înfiinţat şi condus gazetele social iste : "Revista sociahi " ( 1 884 - 1 887), " Muncitorul " ( 1 887 - 1 888}, " Ciocoiul ' " ( 1 889), "Înainte" ( 1 89 1 ). La alegerile parlamentare din 23 ianuarie 1 4 februarie - 25 ianuarie 1 6 februarie 1 888. Morţun a candidat pe liste independente şi a fost ales în Parlament, devenind primul deputat social ist, reales şi în 1 89 1 , 1 895. 1 90 1 . Ministru al Lucrărilor Publice ( 1 2 martie 1 907 - 28 decembrie 1 9 1 0), în guvernele prezidate de Dimitrie A. Sturdza ( 1 2 martie 1 907 - 27 decembrie 1 908) şi Ion 1. C . Brătianu (27 decembrie 1 908 - 4 martie 1 909, 4 martie 1 909 - 28 decembrie 1 9 1 0). M inistru de I nterne (4 ianuarie 1 9 1 4 -1 O decembrie 1 9 1 6), în guvernul Ion 1 . C. Brătianu. Preşedinte al Camerei Deputaţi lor ( I l decembrie 1 9 1 6 - 25 apri l ie 1 9 1 8) . A trecut la cele veşnice în ziua de 30 iulie 1 9 1 9, la moşia sa din satul Broşteni, comuna Bahna, fi ind înmormântat în cavoul fam il iei (Dinu C . G iurescu (coord.), Istoria României in date, Ediţia a I l -a revăzută şi adăugită, Editura Encic lopedică, Bucureşti. 2007, p . 262, 928 : Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României de la inceputuri - 1859 până in zilele noastre - 1 995, Editura Machiavel l i . Bucureşti. 1 995, p . 72 - 73. 75). �8 Dr. M. Câmpeanu. op. cit . . p. 5 . 49 Ibidem, p. 9 . 50 Alexandru C. A levra a fost primar în perioada 6 mai 1 929 - 2 ianuarie 1 93 1 (Maria Dumitrescu, Horia Dumitrescu, Primarii din Focşani intre anii 1862 - 193 7, în Cronica Vrancei, voi. I I I , coordonator: Horia Dumitrescu, Editura Pa ! las, Focşani , 2002, p . 22 1 ) .


Horia Dumitrescu

sufleteşte - de serviciul pe care l-am condus atâ[ia ani - şi după moarte, danez 300. 000 lei spre a se ridica În curtea Adăpostului comunal un pavilion sistematic pentru o creşă de copiii găsiţi, unde copiii vor fi Îngriji(i după modelul Leagănului din Bucureşti. Condi{iunile În care ofer aceste sume sunt prevăzute în alăturatul act de dona[ie al cărui concept am onoare a-1 alătura împreună cu devizul şi planul pentru a .fi supus şi aprobării onoratului Consiliu comunal" 5 1 .

Oferta doctoru lui Câmpeanu a constituit unul din punctele înscrise pe ord inea de zi în cadru l şed inţe i Consi l iului Comunal din 12 noiembrie 1 930:

" S-a cetit peti{iunea Înreg[ istrată]. la No. 13 164 1 930 dată Dl. Dr. M Câmpianu, a cărei cuprin.� este: (a se trece petiJia înreg. la No. 13164 1 930)

Dl. Primar expune greutatea cu care se cresc copiii, de către cei lipsiji de mijloace şi vorbind despre asistenta socială şi îndatoriri/ar impuse comunelor prin legea de unificare administrativă, scoate În relief obliga{iunile puse În sarcina comunei pentru sănătatea publică.

( 'omuna in primul rând trebuie să îngrijească de creşterea copiilor găsi(i şi cei ai părin(ilor nevoiaşi, cari sunt lipsiti de asistenţă sanitară arată că plata doicilor costă prea mult pe comună. care În anul 1 928 a fost de lei 59.845, În anul / 929 de lei 56. 031, iar În anul curent se va cheltui 100. 000 lei.

in afară de aceasta, este bine ştiut ce îngrijire mizerabilă se dă copiilor găsi{i de doicile cărora comuna le plăteşte câte 1 . 000 lei lunar - aceşti copii sunt lip.�i{i de cele mai elementare ingrijiri şi hrană, din care cauză mor aproape 70 % - apoi copiii care mai trăiesc devin nişte .fiin(e nenorocite, slăbi(i .fiziceşte, schilozi in unele cazuri şi expuşi la diferite boli.

1 8 . A. N . Vn. , fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 1 1 7 1 1 930, f. 1 . 340 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Dr. Marcu Câmpeanu ( 1872 - 1 948)

Pentru aceasta, spune că s-a gândit că comuna trebuie să avizeze la infiintarea unui leagăn pentru copii care va reduce simtitor cheltuielile actuale pentru creşterea copiilor găsiţi.

Pentru ac11ste motive, Dl. Primar arată că comuna urmează să ia măsuri să realizeze această operă de asisten(ă socială, deci dona(ia Dlui Dr. Câmpianu este binevenită. În legătură cu această dona(ie, Dl. Primar spune că s-a prevăzut În bugetul comunei pe a. c. un fond de 200. 000 lei, insă nu intrebuintat, întrucât donaţia urma să fie discutată şi acceptatâ de consiliu.

În continuare, Dl. Primar dă cetire proiectului actului de dona(ie depus de Dl. Dr. Cîmpianu, a cărui cuprindere este: (a se trece cuprinsul actului de dona{ie)

Dl. membru D. Neagu, spune că o atare dona{ie este de pre{uit, însă nu putem să Împingem pensionarea D-lui Dr. Cimpineanu până la 62 ani - acest angajament nu se poate lua de consiliul comunal, .fiind peste drepturile ce-i dă legea pentru organizarea administra{iei locale. Dacă nu se pune obligatiunile cerute de Dl. Dr. Cîmpianu de a i se restitui suma de 300. 000 lei când nu va fi (inul in serviciu până la 62 ani, donatia poate .fi primită imediat.

Ţinerea in serviciu a D-lui Dr. M C. nu depinde de comună legea sanitară, statutulfunc{ionarilor şi legea generală de pensiuni ne opreşte să facem o angajare de personal care nu este in atributul nostru. Cere să ni se delege o comisiune compusă din Dl. Avocat Mici ora şi alti jurisconsulti. care să dea o redac(ie de_finitivă actului de dona(ie, după care să se supună din nou consiliului comunal.

Dl. Dr. Cimpianu, fiind invitat in şedin(ă, dă explicaţii asupra celor spuse de Dl. consilier D. Neagu, arătând că în anul 1 927 s-a dat o nouă organizare serviciilor sanitare a oraşului - când al doilea medic a trecut ca medic şe_l al ambulatorului de maladii sociale şi adăpostului comunal, post pe care il ocupă D-sa, in care calitate func(ionează şi astăzi.

În contin11are Dl. Dr. Câmpianu arată că după câ(iva ani Ministerul Sănătă(ei a suprimat al doilea post de medic ajutor al


Horia Dumitrescu

oraşului, primăria inscriind în bugetul său salariul unui medic ajutor cu o retribuţie de 5. 000 lei lunar, plus o diplomă de 2.500 lei lunar.

Referindu-se la condifiunile puse în proiectul actului de donafie, arată că in cazul când va .fi scos la pensie inainte de vârsta de 62 ani, atunci Primăria să ceară Ministerului transformarea locului de medic şef al ambulatorului, intr-un loc de al 2-lea medic de oraş, rămânând D-sa cu conducerea serviciilor aflate la adăpostul comunal, cu o diurnă de 5. 000 lei lunar, spre a i se da putinfa de a conduce câfiva ani leagănul de copii, spre a-i da o bună organizare. Ori. in cazul când nu se acceptă această condifiune, după pensionarea sa, se va numi un medic şefplătit cu salariu mult mai mare decât diurna ce pretinde D-.w, deci nu se va realiza economii nici de comună. care va plăti postul său şi a medicului ajutor la serviciul sanitar al oraşului.

Dl. < ·oJrsilier B. Flitman cere să se aprobe actul de donafie cu obligu(iunile pre1•ăzute pentru comună, (inându-se seamă că diurna de 5. 000 lunar nu reprezintă nici o dobândă la capitalul de 300. 000 donat de Dl. Dr. Câmpianu pentru infiintarea Leagănului - aşa că suma de 300. 000 lei răm�?ne de fapt donată comunei.

Dl. Primar referindu-se şi la cele spuse de Dl. Flitman propune să se primească dona(ia D-lui Dr. Câmpianu, rămânând ca o comisiune de Domni avocafi să dea redacfia de_finitivă actului de dona(ie.

Dl. consilier Alexandru 1Ypas cere ca consiliul de avocafi să nu treacă in act obligatiuni pe care primăria nu va putea să le execute.

Dl. consilier D. Neagu spune că se prea poate ca printr-o lege să se treacă la stat toate serviciile sanitare, ori atunci s-ar strica dona(ia este deci necesar ca actul de dona(ie să .fie coordonat cu legile in vigoare.

( 'ons il iul A vând în vedere proiectul actului de dona(ie depus de Dl. Dr.

('âmpianu;


Dr. Marcu Câmpeanu (1 872 - 1 948)

Având in vedere expunerea D-lui primar şi discu(iile urmate în şedin(ă,

În unanimitate Decide: Delegă o comisiune compusă din D-nii N. Al. Constantinescu,

membru in delega(ia consiliului, D. Neagu, consilier comunal, avocatul comunei, să redacteze proiectul actului de dona(ie. invitându-se şi Dl. Dr. M. Câmpianu.

Noul proiect al actului de dona(ie se va supune consiliului comunal in şedin(a din 2./ Noembrie a. c. " 5 � .

În aceeaşi şedinţă, Consi l iu l Comunal Focşani a aprobat bugetul de funcţionare a Leagănu lu i :

. . 1) O in.firmieră cu şcoală - specială de la Leagăn 2. 000 lei lunar 1 24. 000 pe an.

restul personalului, 2 mame şi personalul Adăpostului 2) Hrana, 3 persoane a 16 lei pe zi = 48 x 1 b = 1 . 440 lunar 1

1 7.280 pe an 6 /itri de lapte x 8 lei = 48 x 30 = 1. 440 lunar 1 1 7.280 pe an 3) Încălzit iarna 1 1 1 2 vagoane lemne x 6. 000 = 67. 560 Persona/ total pe an 2. 000 x 12 = 24. 000 lei Hrană total pe an 2. 880 x 12 = 34. 560 lei Încălzit lotul pe an = 9. 000 lei

Total general = 67.560 lei 53 . Până în 1 0.:1 1 , Primăria Focşani avea înscrisă în bugetul său o

sumă pentru creşterea cop i i lor găsiţi, a celor care rămâneau d in d iferite împrejurări fără mamă sau a mamelor sărace. Astfel, în anul 1 928, această sumă s-a rid icat la 59.845, în 1 929 - 56.03 1 le i , iar în 1 930, până la donaţia doctoru lui Câmpeanu, Primăria cheltu ise 69.600 lei 54 .

52 Ibidem, f. 2 - 3 . 53 Ibidem, f. 7. 5� Ibidem, f. 9.


Horia Dumitrescu

Primarul Alevra a dat d ispoziţie verbală Serviciului Tehnic să întocmească şi să înainteze un proiect pentru construirea pavi l ionulu i d in cu11ea Azi tutui comunal . Pavi l ionul urma să cuprindă: " un salon pentru crescătoare de copii, două camere pentru holnavi necontagioşi, una cameră pentru deparazitare, două closete, una baie şi două antreturi " 5�.

În privinţa devizu lui , care a suferit uşoare modificări, conform indicaţ i i lor date de dr. Câmpeanu, arhitectul Jack Kărner informa în scris pe primar, la 1 O noiembrie 1 930, că se ridica la 495 .000 lei . , sumă care nu vafi depăşită nici la executarea noii construcţii " 56•

Primăria Focşani a primit, la 20 noiembrie 1 930, o propunere din partea Olgăi Stănescu, domic i l iată în oraş, pe Bulevardul Carol, nr. 1 8, care, având autorizaţia soţu lu i ei , maiorul Gheorghe Stănescu, oferea spre vânzare imobi lu l ei s ituat pe strada Gheorghe Apostoleanu, nr. 1 . C lădirea se compunea din cinci camere la parter şi alte cinci la subsol, avea instalaţie electrică şi un teren în suprafaţă totală de 1 .900 - 2.000 m. p. ( inclusiv cel pe care era imobi lu l) . Preţul era stab i l it la 420.000 le i , plăt ibi l în două rate: 200.000 le i la încheierea actului de vânzare şi alte 220.000 le i la şase luni de la încheierea acestui act 57 .

În cadrul şedinţei Cons i l iu lu i Comunal din ziua de 24 noiembrie 1 930 " DI Primar dă cetire noului proiect al actului de donafie ce se face comunei de dl. Dr. Marcu Câmpeanu, redactat de comisiunea de/egală de consiliul comunal în şedinfa din 12 Noembrie 1 930.

Act de Donafiune. Subsemnatul Dr . . A.Jarcu Câmpeanu, domiciliat în Focşani,

strada D. Sturdza - Nr. 1, declar că donez suma de lei 300. 000, pentru ca să ridic în curtea Adăpo.stului comunal un pavilion destinat

55 Ibidem, f. 1 O. 56 Ibidem. 57 Ibidem, f. I l . 344 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


unui leagăn pentru copii, conform planului şi devizului alăturat, cu următoarele conditiuni:

Primăria va ajuta pentru construirea acestui pavilion cu suma de lei 200. 000 cum şi cu mobilierul şi efectele necesare.

Această clădire se va ridica În cursul acestui an, conform planului anexat, angajând şi achitând eu personal donatorul toate lucrările inclusiv şi suma de lei 200. 000, ce mi se va ordonanta direct de primărie pe numele subsemnatului, numai pe baza situatiei de plată, verţficată d•· serviciul technic, fără altă aprobare.

Primăria va achita ajutorul de lei 200. 000 până la 1 Iulie 1 931 , integral şi m comanda mobilierul şi efectele necesare, până la concurenta sumei de lei 60. 000, astfel ca leagănul să poată functiona imediat ce se va termina clădirea. Pavilionul va purta numele ., Dr. M C âmpeanu ".

Conducerea şi administrarea acestui serviCIU precum şi a adăpostului comunal vor .fi Încredin(ate subsemnatului până la 1 ianuarie 1935, urmând a fi plătit de primăria oraşului F[ocşani]. cu o diurnă de 5. 000 lei lunar, cu incepere din ziua În care imi vor .fi regulate drepturile la pensie. În cazul când Primăria s-ar abate dela vreuna din obligatiunile impuse prin acest act, donatiunea devine revocabilă de plin drept, fără somatiune, punere in Întârziere sau chemare in judecată, subscrisul putând urmări restituirea sumei de 300. 000 lei, in orice avere a comunei.

Subsemnatul Alexandru Alevra, primarul oraşului Focşani, accept pentru comuna Focşani donatiunea in condi(iunile prevăzute mai sus in baza autorizaţiunii dată de Consiliul comunal În şedinta din 24 Noembrie 1 930 şi aprobărei Ministerului Muncei şi Sănătătei dată cu adresa No = 68401 1 1 930

Donator, În continuare. dl. Primar dă exp/icafiuni asupra modţficărilor

introduse În proiectul actului de donafie presentat astăzi În şedintă şi refer indu-se la expunerea făcută de D-sa În şedinfa precedentă, arată că infiintarea unui lea�ăn de copii este neapărat necesară pentru


Horia Dumitrescu

creşterea copiilor găsi{i şi a acelor a căror părinţi sunt absolut lipsiţi de mijloace.

Men(ionează că astăzi aceşti nenorociţi sunt mizerabil ingriji{i de către doicele în seama cărora sunt daţi şi cărora comuna le plăteşte câte 1. 000 lei de fiecare copil. Prin crearea acestei opere de asisten{ă socială se vor reduce simţitor şi cheltuielile actuale ce se fac În scopul arăt!I!; în anul curent s-au cheltuit circa 100. 000 lei.

Mai departe Dl. Primar expune că serviciul technic a intocmit un proiect pentru construc{ia clădirei leagănului, care se ridică la 500. 000 lei, din care 300. 000 lei donaţia d-lui Dr. Câmpianu şi 200. 000 lei, sumă cu care comuna contribuie şi care este deja înscrisă la ari. 82 al bugetului comunei de cheltuieli pe anul 1 930.

Dl. Membru D. Neagu .\pune că studiind bine această chestiune, rezultă că după noua lege sanitară, actul de donaţie urmează să fie aprobat de Regia A utonomă a fondului sanitar, propunând a se cere cuvenita aprobare recomandându-se donaţia favorabil Ministerului SănLită{ei spre aprobare.

Consiliul, Luând cunoştinţă de proiectul actului de donaţie cetit in

şedin(ă, În cuprindera de mai sus; Având in vedere cele expuse de Dl. Primar şi Dl. Membru

d. Neagu; Având În vedere că este absolut necesar să se �fiinfeze un

leagăn pentru creşterea copiilor găsi{i şi a celor a căror mame sunt lipsite de mijloace de existen{ă:

Ţinând seamă că în ce priveşte cererea donatorului de a i se Încredinţa conducerea leagănului şi adăpostului comunal în primii ani de fimc{ionare este în interesul unei bune organizări şi îndrumări a acestui nou serviciu urmează ca comuna să admită ca până la 1 Ianuarie 1935 să i se acorde o retributie lunară de 5. 000 lei ca diurnă, cu Începere din ziua În care Îşi va .fi regulat drepturile la pensie:

Văzând dispozi{iunile art. 345 şi 41 1 din legea pentru organizarea administra{iunei locale; 346 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


În unanimitate Decide:

Admite a se primi de comună dona{ia făcută de dl. Dr. M[arcu] C[âmpeanu] pentru construirea unui leagăn de copii În curtea adăpostului comunal, - act de dona{ie care va avea redac{iunea cuprinsă mai sus.

Autoriză pe dl. Primar, ca după primirea aprobărei legale de la Ministerul Sănătă{ei Publice şi delega{iunea Consiliului .Jude{ian, să semneze În numele comunei şi să autentifice actul de dona{ie la Trib. Putna " 58.

Proiectul Actu lu i de donaţie a fost înaintat de Primăria Focşani , la 25 noiembrie 1 930, Min isterulu i Munc i i , Sănătăţi i şi Ocrotiri lor Sociale cu rugămintea să aprobe . . executarea lui direct de donator şi primărie, pentru ca această operă absolut necesară oraşului nostru să poatâ fi înfăptuită şi pusă în functie la 1 Iulie 1931, la a cărei întocmire se lucrează acum " 59. La 1 decembrie 1 930, aprobarea M inisteru lu i era pe b irou l primarulu i Alevra. O copie după această aprobare. precum ş i un extras de pe Deciziunea Consil iu lu i Comunal nr . 20, punctul 2. şed inţa d in z iua de 24 noiembrie 1 930, au fost înaintate. la 8 decembrie 1 930. spre aprobarea preşedintelu i Delegaţ iuni i Cons i l iu lui Judeţean 60 •

Delegaţiunea Cons i l iu lui Judeţean. în şedinţa d in I l decembrie 1 930, a aprobat Deciziunea Cons i l iu lui Comunal d in 24 noiembrie 1 930 : . . cu privire la acceptarea dona{iunei sumei de 300. 000.făcută de Dl. Dr. M. Câmpeanu, În scopul de a se construi un pavilion in curtea adăpostului comunal, spre a servi ca leagăn de

. . " 6 1 cop11

58 Ibidem. f. 1 6 - 1 7 . 59 Ibidem, f. 1 2. 60 Ibidem. f. 1 5 . 61 Ibidem, f. 2 1 .


Horia Dumitrescu

Actul de Donaţiune a fost autentificat de Tribunalu l Putna la 22 decembrie 1 930 ş i avea următorul conţ inut:

"Act de donaţiune. Subsemnatul Dr. Marcu Câmpeanu, domiciliat în Focşani,

strada D. Sturdza No. 1, declar că danez suma de lei 300. 000 (trei sute mii), pentru ca să ridic În curtea Adăpostului comunal un pavilion destinat · unui Leagăn pentru copii, conform planului şi devizului alăturat, cu următoarele condiţiuni:

Primăria va ajuta pentru construirea acestui pavilion cu suma de lei 200. 000 (două sute mii) cum şi mobilierul şi efectele necesare.

Această clădire se va ridica În cursul anului 1931, conform planului anexat, angajând şi schi(ând cu donatorul, personal, toate lucrările, inclusiv şi suma de lei 200. 000 ce se va ordonanta direct de Primărie pe numele subsemnatului, - numai pe baza situatiei de plată, verţficată de Serv[ iciul] . Technic al comunei. fără altă aprobare.

Primăria va achita ajutorul de lei 200. 000 până la 1 Iulie 1 931 integral, şi va comanda mobilierul şi efectele necesare, până la concurenta sumei de lei 60. 000 - astfel ca Leagănul să poată .fimc(iona imediat ce se va termina clădirea. -

Pavilionul va purta numele .. Dr. M Câmpeanu ". Conducerea şi administrarea acestui serviciu precum şi a

Adăpostului comunal, vor fi Încredin(ate subsemnatului, până la / Ianuarie 1935, urmând a fi plătit de Primăria oraşului Focşani, cu o diurnă de 5. 000 lei lunar, cu Începere din ziua în care Îmi voiu fi regulat drepturile la pensie. -

În cazul când primăria s 'ar abate dela vre-una din obligatiunile impuse prin acest act, dona(iunea devine revocabi/ă de plin drept, fără soma(iune, punere În întârziere sau chemare În judecată, subscrisul putând urmări restituirea sumei de 300. 000 lei in oricve avere a comunei. -

Subsemnatul Alexandru Alevra, Primarul oraşului Focşani, accept pentru comuna Focşani dona{iunea În conditiunile prevăzute mai sus, În baza autoriza(iunei dată de consiliul comunal În şedinta dela 24 Noembrie 1930, a deciziunei cu No. 631 din 1 1 Noembrie 348 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


1 930, a delegaţiunei consiliului judeţean şi a aprobărei Ministerului Muncii, Sănătăfei şi Ocrotirilor Sociale comunicată Primăriei Focşani prin adresa No. 68401 din 1 Decembrie 1 930. -

Făcut la Focşani, astăzi 22 Decembrie 1 930. -

D O NA T O R , ss 1 Dr. M Câmpeanu

D O N A T A R , PRIMĂRIA ORAŞULUI FOCŞANI,

Ss 1 Alex. C. Alevra Redactor şi martor pentru identitate,

A VOCA T, ss 1 G. Şova " 62• La 29 decembrie 1 930, dr. Câmpeanu se adresează d in nou

Primăriei Focşani : . . Am onoarea a vă comunica că în baza actului de donatie, autent{ficat de Trib. Putna la nr. . . . subsemnatul inteleg a Începe imediat comandarea şi strângerea materialului necesar pentru ca pavilionul pentru Leagăn să poată .fi gata la 1 Iulie a. c . . Cum Însă pe piată BANUL se găseşte din ce în ce mai greu, din care cauză Primăria n-a putut achita unele subvenţii Înainte de 1 930, ptr. a ne pune la adăpost de d{ficultate, care ar putea anihila inten(iunile noastre, vă rog a aproba adăugirea unui articol adiţional, la actul de dona{ ie făcut.

Asemenea, diurn a de 5. 000 lei ce a{i binevoit a mi-o acorda În(elegându-se să.fie netă, adică fără nicio retinere, pentru a fi ferit de interpretări rău voitoare ulterior, vă rog a se lămuri şi acest lucru În acel articol, a cărui redactie ar fi următoarea:

Ari. aditional. Subventia de 200. 000 lei acordată de Primărie pentru construirea Leagănului, se va achita treptat, câte 50.000 lei În !unele Martie, April, Mai şi Iunie pe baza lucrărilor făcute.

Diurna de 5. 000 lei acordată Dlui Dr. Câmpeanu se înţelege netă; adică .fără nicio retinere.

Rezo/ufii .. În delegatie "

6� Arhiva Muzeulu i Vrancei (în continuare se va c ita: A. M . Vn.), fond Leagănul Dr. Câmpeanu, inv. nr. 3 5043 , f. 1 6 - 1 6 verso.


Horia Dumitrescu

. , În consiliu pentru hotărâre " 63• Consi l iu l Comunal Focşani a luat în discuţie petiţia doctorulu i

Câmpeanu în şedinţa din 2 ianuarie 1 93 1 : ., Consiliul:

Luând cunoştin{ă de peti{iunea cuprinsă mai sus; Având În vedere că dona(iafăcută comunei de Dl. Dr. Marcu

Câmpeanu, pentr'u construirea unui leagăn de copii În curtea adăpostului comunal, s-a acceptat de consiliul comunal prin deciziunea Nr. 20, punctul 2, şedin{a de la 24 Noembrie 1 930, aprobată prin deciziunea delega{iunei consiliului judefean Putna nr. 631 - şedin{a de la 1 1 Decembrie 1 930;

Având În vedere că suma de 200. 000 lei cu care comuna va contribui pentru construirea leagănului de copii se poate vărsa În rate a 50. 000 lei la epocile propuse de donator, achitarea Într-o singură rată nu s-ar putea efectua cu uşurin{ă, din care cauză lucrările pentru construirea leagănului ar Întârzia;

Având În vedere că consiliul comunal /a acceptarea donafiei a În{eles - ca diurnă de 5. 000 lei lunar, ce urmează a se plăti de comună dlui Dr. Marcu Câmpeanu pentru conducerea şi administrarea leagănului de copii şi adăpostului comunal să i se achite netă, fără a fi supusă nici unei retineri;

Pentru ca În viitor să nu i se dea loc la interpretare greşită a dispozitiunilor cuprinse În actul de donaţie, cu privire la plata diurnei D-lui Dr. Marcu Câmpeanu, urmează a se admite şi aliniatul li din articolul aditional propus de donator;

Văzând dispozifiunile art. 345 şi 41 1 din legea pentru organizarea administratiei locale;

În unanimitate; Decide:

La actul de donaţie al Dlui Dr. Marcu Câmpeanu autentificat de Trib[unalul] . Putna la Nr. 2592 din 22 decembrie 1930, se vaface un act aditional cu următoarele clauze:

r.J A. N . Vn., fond Primăria Oraşului Focşani, dosar nr. 1 1 7 / 1 930, f. 23. 350 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Subvenfia de 200. 000 lei acordată de primărie pentru construirea Leagănului se va achita treptat, câte 50. 000 lei în lunile: Martie, Aprilie, Mai şi Iunie 1 931, pe baza lucrărilorfăcute.

Diurn a de 5. 000 lei lunar, acordată d-lui Dr. Marcu Câmpeanu, se va achita de comună fără nicio retinere, primind În mână 5. 000 lei lunar.

Se va solicita aprobarea delegatiunei consiliului judetean, după care dl. Primar este autorizat să semneze în numele comunei actul aditional care se va autentţfica de Tribunalul Putna " 64 •

La 23 ianuarie 1 93 1 , între noul primar al Focşani lor, colonel dr. N icolae Al. Constantinescu 65 şi dr. Cârnpeanu se încheie un a lt . . Act Aditional " :

Subscrisul N. Al. Constantinescu, Primarul oraşului Focşani, În baza deciziunei No. 1, punctul 1, a consiliului comunal luată în şedinta dela 2 Ianuarie 1 931, aprobată de delegaJiunea consiliului judetean Putna prin deciziunea No. 12 1 931, declar că la actul de donatiune autentificat la Tribunalul Putna În ziua de 22 Decembrie 1 930, sub No. 2592 se adaugă următoarele clauze explicative:

Subventia de 200. 000 lei, acordată de Primărie pentru conMruirea LEAG.4NUL UI se va achita treptat, câte 50. 000 lei În /unele: Martie, Aprilie, Maiu şi Iunie 1 931, pe baza /ucrărilor .făcute. -Diurna de 5. 000 lei lunar, acordată D-lui Dr. M Câmpeanu, se va achita de comună fără nici o retinere, primind În mână 5. 000 lei lunar. -

Se alătură la acest act, planul şi devizul despre care se vorbeşte În setul de donatiune autentţjicat sub No. 2592 din 22 decembrie 1 930, care n 'au fost prezentate Tribunalului la acea

64 Ibidem, f. 25 - 25 verso. 65 Nicolae Al. Constantinescu a îndeplinit funcţia de primar între 1 9 aprilie 1 926 - 28 octombrie 1 927; 2 ianuarie 1 93 1 - 3 1 mai 1 93 1 ; I l iunie 1 932 -5 decembrie 1 93 3 . (Maria Dumitrescu, Horia Dumitrescu, op. cit. , p. 220 -22 1 ) .


Horia Dumitrescu

dată. -Subscrisul Dr. M Câmpeanu declar că iau cunoştinţă şi consimt la clauzele explicative continute În acest act. -

Făcut În Focşani astăzi 23 ianuarie 1 931. -PRIMARUL ORASUL UI FOCŞANI, ss 1 N. Al. Constantinescu ss 1 Dr. M.Câmpeanu

Martor pentru identitate, A VOCA T, ss 1 G. Sova

Urmează autentţjicarea Tribunalului Putna sub No. 1 76 din 23 Ianuarie 1931 " 66 .

În conformitate cu hotărârea Congresului Ligii Culturale desfăşurat la Brăi la în anul 1 930, lucrări le v i itorulu i Congres urmau să se desfăşoare la Focşani in zi lele de 3 1 mai - 2 iunie 1 93 1 . Din motive pol itice (alegerile parlamentare din 1 - 8 iunie), Congresul a fost amânat pentru zilele de 28 - 29 iunie, ca, în final, lucrările lu i să se desfăşoare dumin ică, 1 3 septembrie şi luni, 1 4 septembrie. Congresul Ligi i Cu lturale de la Focşani a fost unul deosebit: N icolae Iorga - prim ministru şi preşed inte al Ligii Cu lturale a împl init 60 de ani de viaţă ş i 40 de an i de activitate în cadrul Ligii Culturale.

În a doua zi a Congresului , N icolae Iorga a participat la punerea pietrei fundamentale la noua clădire a Liceului de Fete (astăzi Colegiu l Naţional . . Alexandru Ioan Cuza ").

În prezenţa lui Nicolae Iorga s-a inaugurat ş i Leagănu l de copi i "Doctor M Câmpeanu", în curtea Adăpostului Comunal real izat prin donaţia doctorului Mare Câmpeanu . La temelia v i itorului edificiu a fost pus

. . ACT DE FUNDA ŢJUNE. Astăzi în a 1 4-a zi a lunei Septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci,

În anul mântuirii dela Hristos 1 93 1 - În al 5-lea an al Slăvitei Domnii a

MAJESTA TE! SALE CAROL !1-LEA Regele tuturor Românilor

66 A. M . Vn. , fond Leagănul Dr. Câmpeanu, inv. nr. 3 5043 , f. 1 8 . 3 52 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


.fiind Prim Sfetnic al Tronului şi Ministru al Instructiunii Publice şi Cultelor Profesor Nicolae Iorga, Ministru de Finante şi ad - interim la Interne C. Argetoianu, Ministru Muncii, Sănătătei publice şi ocrotirilor sociale Dr. 1. Cantacuzino, sub păstorirea Prea c�fintitului Episcop al Eparhiei Romanului Lucian Triteanu, Prefect al judetului Putna Jan Stoenescu - Dunăre, Comisia Interimară a oraşului Focşani compusă din: Stefan P. Dimitriu Preşedinte. General C. Barca, Dr. Mihail Constantinescu. Dr. Nicolae Iancu, Serban Dimitriu farmacist, Dumitru C. Nicu/eseu şi Ioan Popescu - s-a inaugurat

. , LEAGĂNUL DE COPII D-rul M CÂMPEANU" ridicat din initiativa şi cu ajutorul material al D-rului Marcu

Câmpeanu, ca amintire pentru serviciul său de 24 ani, ca medic la primăria oraşului Focşani - şi cu contributia comunei - inceput sub primariatul d-lor Alexandru Alevra şi Neculai Al. Constantinescu, continuat şi săvârşit sub actuala Comisiune lnterimară, Secretar Gl. al primăriei.fiind Ioan Romanoai.

Planul constructiei şi supravegherea lucrărei s-a făcut de arhitectul oraşului Jack Kărner.

Inaugurarea s-a .făcut cu prilejul jubileului de 40 ani a Ligii pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, care a tinut congresul general anual În acest oraş.

Pentru aducere aminte s-a semnat acest document În dublu exemplar din care unul s-a aşezat la intrarea acestui local şi celălalt se va păstra in arhiva primăriei Focşani " 67•

Preotu l Vasi le Banu a oficiat slujba rel igioasă. În numele Primariei Focşani şi a corpului medico-sanitar d in

oraş, a luat cuvântul col . dr . M ihail Constantinescu, medic la Institutul de Surdo-Muţi :

67 Arhiva Muzeului Vrancei , dosar inv. nr . 35043, f. 1 3 . 353 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

"Domnule Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Domnule Doctor,

În ultimii trei zeci de ani oraşul nostru a avui fericirea să se bucure de o rară mărinimie sufletească a câlorva din /ii săi.

Cetă(eanul de onoare, Maiorul Pastia, a făcut teatrul care este un altar al Art�i şi al cu/turei, o podoabă a oraşului: iar in ultimul an al vietii sale a clădit Ateneul Popular, pe care noi lo(i nu ne-am invrednicit să-I terminăm până azi, dar sperăm că in anu/ 1 932 va.fi inaugural.

A fost apoi defunctul Plagino care in 1902 a lăsat clădirea alăturată cu această curie vastă in scop de a adăposti bătrâni şi il?firmi.

Jdeia lui Plagino a găsit in Domnia Voastră, Domnule Doctor. pământul sănătos care a putul să facă să rodească şi să se Împlinească ideile lui Plagino.

Domnule Doctor, multi te ştiu. putini le cunosc. Prea pu{ini ştiu că la vârsta de 32 de ani ai scris cea mai

frumoasă lucrare. ce s 'a scris până azi in toată lumea, asupra psihologiei mul{imei. Nimeni n 'a descris ca d-Ia psihologia soldatului şi a câlăre{ului in special. Lucrarea D-tale premială de Academia Română şi de cea Franceză din Paris, a dus În lumea Întreagă numele d-tale şi prin el no{iunca e.-.;islen{ei poporului Român. Lucrarea d-tale, domnule doctor, uu trudu, -o popoarele loute, şi Japonezi, şi Spanioli, Ruşi, Germani, italieni. Sârbi, Bulgari, Englezi şi Americani, a răspândit pol zice. În toale (ările civilizate no{iunea exactă a stărei de cultură ce este la noi, incă de acum trei zeci de ani. Înzestrat cu această stare Slţjletească care (i-a dat posibilitatea de a seri cea mai compleclă lucrare de psihologie a mul{imei, ai putul În{elege uşor suf/elul lui Plagino şi ai organizat aci În Focşani asistenta cerşetorilor şi lriarea vagubonzilor, Într 'un timp când În {ara noaslră nu eru nici cunoscută, o astfel de legţferare.

Modul cum ai organizat d-Ia asistenta socială şi triarea l 'agahonzilor aci la Focşani. u servit de model la legiferarea uceslei chestiuni la noi Îll (ară. Dotat cu acest rar sim{imânt de pătrundere al 354 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Dr. Marcu Câmpeanu ( 1 872 - 1948)

psiholoKiei maselor şi ocupându-te cu asistenta socială. ai fosl mull mai impresiona! ca altii, de starea nenorocilă a mamelor prea linere. ce se Kândesc să ascundă ruşinea prin crimă, sau de femeia ce nu are unde naşle.

Aslăzi când imoralitatea bântuie şi când atâtea mame nenorocite riscă să-şi i.\păşească în temnită păcatul ce nu este numai al lor, D-ta cu modeslele mijloace materiale de care ai dispus, ai pomii la lucru: ai da!, d-le doclor, nu din prisos, ci din privatiune şi ai Kăsil multumirea sufle!ească, nu în risipă, lux şi vanilale ci În posibililalea de a şlerge lacrimele celor nenorocite, şi de a asigura viata celor ce ur fi fosl expuşi să se lran.�forme premalur În tărână. privând poate (ara de energii \'iiloure reale.

IÎ1 elanul d-tale de realizare, ai găsit i'n d-1 Alevra. ca primur al oraşului, o coardă cu cari ai putut să vibrezi în unison.

D-1 Alevra şi succesorul său Cu/ifă Constantinescu au găsit În bugetul comunei su11w necesară, care adăogală, la suma ce ai agonisit În acest scop, să-(i poată da posibilitatea a îndeplini această operă de asisten(ă socială a creşterei copiilor noi născuti.

Gestul şi opera d-tule, am convingerea că vor avea răsunet şi mână În mână cu Soc[ietatea] " Principele Mircea ", va face ca din marea multime să mai vinâ şi al(ii care să adauge, să mărească şi să complecteze Începu!ulfăcul de d-ta cu atât de frumos elan sufletesc.

in numele Primăriei Focşani, primesc aslăzi acesl uşezământ săvârşil prin sucrijiciul d-!ale material şi prin enerKia d-tale.

Am convingerea că primesc o sămânfă gata Încoltită care \'a creşte şi va da un falnic slejar, fu umbra căruia se vor adăposti micii copii ce altfel ar fi deslinati peirei.

in numele concelătenilor noştri. vă promit că vom căuta să facem totul pentru a asigura propăşirea acestei inslitutiuni.

/Înpreună cu toti concetătenii, rog pe bunul Dumnezeu să-ti dea multi ani Îneci putere de muncă pentru a desăvârşi organizarea acestui aşezămâm. astf'el ca să fie un pune! de atractie pentru toate inimile Keneroase. iar când te vei retraKe din această viată de sbucium şi muncă continuă, În repausul la care vei avea lot dreptul,


Horia Dumitrescu

să le po{i bucura privind cu mândrie şi sati.�fac{ie opera ce ai desăvârşit.

În numele concetă(enilor noştri Î{i strângem mâna multumindu-{i şi urându-(i să trăeşti, mul{i ani. iar opera d-tale să.fie pildă pentru to{i cei huni dintre noi. Amin! " 68•

În prezenta lui N icolae Iorga, a autorităţi lor locale ş i a delegaţi lor Ligii Culturale. doctorul Câmpeanu a spus următoarele:

. . D-le Prim Ministru, D-le Primar,

Onorată Asistenţă, Am onoarea a preda localul În care ne găsim, onoratei

Primării a oraşului Focşani. Scopul pentru care afosl ridicat, este să adăpostească În sala

În care ne găsim, copii noi născuti. părăsi{i de mamele lor - cu voie sau fără voie, În altă sală copii dela 2 - 7 ani - şi În a 3-a sală lehuzele, care n-au unde naşte, de pre.ferin(ă acelea care se vor angaja să rămână la noi 6 luni, ca să-şi crească copilul lor şi un al 2-lea fără mamă - şi În schimbul acestui serviciu, vom continua să re(inem copilul ei la noi, Încă 6 luni, În care timp poate să aibă un serviciu cu o leafă mult mai mare decât ar avea cu copilul /a ea.

Hrana pe care o vom servi, va fi pe cât se poate alăptarea naturală, şi numai când ne va fi imposibilă aceasta, vom recurge la hrana artificială urmând metoda şi experienta Leagănului S-Ia Ecaterina din Bucureşti.

Creiarea acestui serviciu e datorii În primul rând bunei vointei a consiliului comunal trecut şi actual - şi aduc mulţumirile mele D-lui Al. Alevra În .�pecial, apoi D-lor Culi{ă Constantinescu, Stefan Dimitriu, Ge::eral Barca, D-rul Mihai Constantinescu, Nic. Romanoaie. ş. a . . .fi.iră de al căror ajutor, silin{ele mele ar .fi rămas in_fructuoase.

r.M A. M . Vn .. fond Leagănul Dr. Câmpeanu, dosar inv. nr. 35043 , f. 22 - 23 : .. Sentine/a ". Ziar curat românesc, Anul 32. Nr. I l , 8 Octombrie 1 93 1 , p. 2 . 356 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Dr. Marcu Câmpeanu ( 1872 - 1 948)

D-le Prim Ministru, nici localul, nici institutia, care se va adăposti În el. nu sunt opere, care prin Krandoarea lor să poată fi obiecte de fală 'şi socotesc ca un noroc nemeritat prezenta D-vs şi a celor care vă Însotesc, În acest moment aci. Dar poate ne veti ierta. de timpul ce v-am răpit dacă vă vom aminti, că oraşul Focşani, e cel dintâi din provincie, afară de centrele Universitare, care va avea un asemenea serviciu. şi că oraşul nostru, mai are Întâietatea cu asistenta cerşetorilor şi a vaKabonzilor, care a fost infiintată aci cu 1 O ani Înainte de a se vota o lege În această privintă.

Un alt fapt cu care am vrea să nejustţjicăm de atentia cu care ne-ati onorat, e.\·te că am adaptat fimc(ionarea acestui serviciu lu cea mai importantă necesitate a timpului: economia, şi sper să reuşesc. cu toată aparen(a unui serviciu costisitor. să nu Krevez buKeful Primăriei, luând ca fond de func(ionare suma alocată doicilor. care aj'ectată Leagănului va ridica serviciul . . . [ l ipsă text].

M-am mai gândit, şi nu m-am Înşelat in această privintă. că această Institutie, În care inifiativa particulară are un rol precumpănitor, va fi un sâmbure de atractie şi de imitaţie pentru sufletele generoase şi caritabile - şi În adevăr cu toată lipsa În care trăim - Înainte chiar ca zidurile localului să fie Încheiate, D-na şi D-1 Buzdugan. dela şcoala de meserii, au înzestrat compleei sala de bae, cheltuind câteva zeci de mii lei - şi D-na Aneta Plopeanu ne-a dăruit câteva obiecte de pret - şi Înainte ca vreun pătuţ să .fi fost aranjat, un copil drăgu{ aruncat pe scările acestei case neterminate a avut norocul să .fie plasat la o .familie onorabilă, şi serviciul nostru, a avut satisfactia să aducă bucurie unui cămin Înstărit şi fericirea unui copil părăsit.

Şi acum Înainte de a termina, declar că sen•iciul nostru, centru de asistentă infantilă, deschide larg uşile sale, societătii .. Principele Mircea " a cărei activitate generoasă e îndreptată În acelaşi sens, cu uedin{a, că punând munca la un loc, se va ob(ine cu un efort mult mai mic, un folos mult mai mare " 69.

69 A. M. Vn .. fond Leagănul Dr. Câmpeanu, dosar inv. nr. 35043 , f. 20, 25. 357 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Horia Dumitrescu

În numele guvernului . Iorga a mu lţumit pentru cuvinte le frumoase rostite cu acest prilej şi. la rândul său . . printr-o călduroasă cuvântare " a avut numai cuvinte de laudă referitoare la această mare rea l izare a doctoru lui Câmpeanu pe care îl fe l ic ită .. pentru toate lucrurile bune şi spune f'â l 'a arăta Suveranului aceste semne bune

o o " 70 pentru vutor .

•

Activitatea dr. Câmpeanu în fruntea Leagănului de Copii7 1 s-a desfăşurat până la sfârşitu l anului 1 934, când a fost pensionat.

Pentru servic i i le aduse comunităţi i , Primăria Focşani i-a comunicat doctoru lui Câmpeanu următoarele: . . Comisiunea Jnterimară a Oraşului Focşani, În şedinta din 22 Decembrie 1 934, prin cuvântul elogios al D-lor: Radu Săveanu, Florea fftimescu şi Preot Victor Banu, a luat cunoştin(ă În mod deosebit de progresele realizate in tot timpul conducerei d-voastră la acele douâ institu(iuni de asistenfă socială: Adâpostul comunal şi Leagănul de copii. -

Astâzi când părăsi{i conducerea efectivă ale acestora, aportul Dvs. adus timp de atâ{ia ani nu poate rămâne nerelevat.

Nu se poate uita aici odată că .fimc{ionarea Adăpostului comunal afost perfec{ionată sub directa D-voastră supraveghere şi că in Leagănul de copii este În totul inifiativă şi in parte donatiunea D-voastră; fapte care justifică cu prisosin{ă numele .. Dr. M Câmpeanu ' ' pe .ft·ontispiciul aceste institu{iuni, unică in oraşul Focşani şi Judetul Putna. -

ingrijirea modernă a nouilor născu{i, perj'ectâ stare de igienă şi buna organizare şi .fimc(ionare constatată şi de noi Îll dese rânduri. Înseamnă un pas Înainte pe cel mai spinos teren de ac:livitate: asistenta socială. -

Primăria oraşului Focşani apreciazâ la cea mai Înaltă valoare munca. sufletul şi strădania d-voastră depuse În slujba celor

70 . . Unilwsu/ ", Anul XLIX. Nr. 250, Joi 1 7 Septembrie 1 93 1 , p. 6 . 7 1 Leagănul de copi i "Dr. Marcu Câmpeanu" va fi prezentat într-un v i itor studiu 358 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


umili şi tine pe această cale să vă aducă multumirile cele mai insufletite. -

Totodată Comisiunea interimară a hotărât a vă ruga. a primi să continuati a da concursul Dvs. În mod onorific şi in viitor la Leagănul de copii şi Adăpostul comunal de cari sunteti legat .n!fleteşte, ajutând cu experienta Dvs. , pentru a se asigura desvoltarea şi pelfec(ionarea a.�ezămintelor de asistentă socială. -

P R E Ş E D l N T E, SECRETAR G-1. . " n _

Doctorul Mare Câmpeanu a desfăşurat o intensă activ itate de cercetare şi popularizare în domen iul medic in i i . Astfe l , între anii 1 882 - 1 93 3 . a scris numeroase a11icole pe care le-a publ icat în reviste şi ziare centrale şi locale: . . Spitalul ", . . Progresul medical ", . . Presa medicală ", " Igiena Socială " etc . A colaborat ş i la rev ista " Căminul " din Focşani, editată de profesori i de la Liceul " Unirea " B .

Doctoru l Câmpeanu a lăsat o operă medicală, teoretică ş i practică, dar ş i documentară care pune în evidenţă stadiu l evoluţiei med icale din j udeţ, dar şi din oraşul Focşani : " Serviciul sanitar al plăşii Vrancea " ( 1 902), " Infirmeria rurală " ( 1 904), " Bolile lumeşti la sate · · - prem iată de Direcţia Sanitară Generală Bucureşt i .

În 1 906. a ed itat . . Activitatea spitalului din Măicăneşti ", apoi . . Cancerul din oraşul Focşani pe 10 ani (1909 - 1 9 1 9 )", făcând primele recomandări popu laţiei în lupta cu această maladie necruţătoare 74 .

La Tipografia " Cartea Putnei " Alex. Pan . Alexandrescu, apărea în anul 1 924, " Oraşul Focşani din punctul de vedere al serviciului sanitar şi al asistentei sociale in anu/ 1 923 ".

O nouă lucrare int itulată " La question antisemite: question economique " a văzut lumina tiparului în capitala Franţei, în anul

71 A. M. Yn . . fond Leagănul Dr. Câmpeanu, inv. nr. 3 5043, f. 1 4 . 73 Alexandru Mavro - Doineanu. op. cir. , p . 1 794. 7� Cezar Cherciu. op. cit. , p. 6 .


Horia Dumitrescu

1 930. La Focşani, la Tipografia şi Legătoria Ziaru lu i "Sentinela", doctorul Marcu Câmpeanu a publ icat .. 28 de ani de serviciu medico -sanitar la oraşul Focşani 190 7 - 1 935 ".

S-a făcut remarcat şi în l iteratură prin trei romane cunoscute : .. Căpitanul Cordea ", Editura Librăriei V . Nanu - Focşani , 1 930;

" Casa de întâlniri · � Editura . , Principele Mircea ", Bucureşti , 1 934;

" Prefectul Meride ", Editura . , Cultura Poporului ", Bucureşti, 1 93 8 75 . Pentru activ itatea sa l iterară a fost primit membru a l Societăţ i i Scri itorilor Români 76•

Doctorul Câmpeanu s-a numărat printre prieteni i de suflet ai Maiorului Gheorghe Pastia, ctitoru l Teatru lu i Comunal şi Ateneului Popular care-i poartă numele, fi ind unul d intre cei trei executori testamentari, alături de avocatul Paraschiv Bogdan Chiriţă şi profesorul Ioan P. Rădulescu - Râmnic 77. A decedat la 1 0 ianuarie 1 948, ti ind înmormântat la Cim itirul . . . �f" Gheorghe " din Vâlcele.

Dintre puţini i concetăţen i , prieteni, cunoscători şi preţuitori ai activităţii sale în slujba locu itorilor urbei Focşani, cel mai îndreptăţit a-i aduce un u lt im omagiu a fost 1 . M. Dimitrescu 78. Îi legau nu numai

7� Alexandru Mavro - Doineanu. op. cit . . p. 1 794. 76 Societatea Scriitorilor Români (S. S. R.) a fost creată la 2 septembrie 1 909. Comitetul de conducere i-a avut ca preşedinte pe Mihai l Sadoveanu ş i ca vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel . În 1 9 1 1 , noul preşedinte, Emil Gârleanu a obţinut recunoaşterea S. S . R. ca . . persoană morahi " . A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În perioada 1 926 - 1 932, Liviu Rebreanu a fost ales preşedinte an de an. U ltimul preşedinte al S. S. R. a fost Victor Eftimiu. În martie 1 949. a avut loc Conferinţa de fuziune între S. S. R. şi Soc ietatea Autori lor Dramatici , moment care marchează înfiinţarea Uniuni i Scri itorilor din R. P . R. (u l terior "din R. S . R."), deven ită U niunea Scri itorilor din România ( U . S. R.), în 1 990. 77 Ionuţ l l iescu, Horia Dumitrescu, Ctitorii/e Maiorului Gheorghe Pustia, Editura Pallas, Focşani, 2004, p. 1 37 . 7 8 1 . M . Dimitrescu ( 1 882 - 1 972) - publicist, memorialist. Fiul unui negustor. Absolvent a l Liceului . . Unirea " din Focşani. Secretar, apoi director al Prefecturii judeţu lui Putna. A desfăşurat o bogată activitate în cadrul Secţiei Focşan i a Ligii Cu lturale, alături de poeţii A lexandru Călinescu. Pavel Nedelcu şi V irgil Huzum. Membru al Societăţii Scriitorilor Români din 1 938 . 360 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


atribuţiun i le administrative şi obşteşti la care partic ipaseră ci ş i îndeosebi statornica şi adânca legătură sufletească cu Focşanii ş i Ţinutul Putnei, izvorul tuturor eforturilor lor puse în slujba oameni lor loculu i :

. . Prea Îndurerată şi mult îndoliatăfami/ie Întristaţi Prieteni

Acum câteva ceasuri nu bănuisem că voi fi chemat lângă rămăşiţele pământeşti ale Doctorului Câmpeanu, să rostesc cuvântul de rămas bun din partea colegilor mei scriitori focşăneni.

Sarcina îmi este nespus de grea căci Doctorul Câmpianu mi-a fost prieten drag şi scump. L-am iubit şi pretuit mult cum m-am bucurat şi eu de marea lui afectiune. Şi când aceste sentimente apropie inimile 1''101" oameni bătrâni atât de emotivi, vă închipuiţi câtă stăpânire de �·ine trebuieşte şi ce luptă se petrece În sufletul meu În clipele aceste. când În locul tăcerii binefăcătoare trebuie să vorbesc . . . .

Ca om, Doctorul Câmpeanu reuşise în societatea în care a trăit să acapareze multe amici(ii. Ca medic �ficial a fost unfunc{ionar

Prieten cu N icolae lorga, Gheorghe Gh. Longinescu, 1. A. Bassarabescu, Leca Morariu. Citat de George Căl inescu în . . Istoria literaturii române de la origini pânci În prezent " ( 1 94 1 ) pentru o evocare a lui Duil iu Zamfirescu în . . Universul literar " din 1 9 iulie 1 93 3 . Autor al lucrărilor: .. insemnciri cu privire la oraşul F ocşani . .. . . În faţa Măgurei ", .. Oameni de la oraş . .. . . Prin Ţara Vrancei ". La Arhivele Naţionale Vrancea sunt trei caiete de .. Amintiri literare şi altele ", existente din 1 962, în care sunt evocate personal ităţi culturale: Caragiale, Delavrancea, Vlahuţă, Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion M inu lescu, Petre Liciu şi multe altele. Cel căru ia prieten i i îi spuneau Gugulică s-a stins din viaţă la 90 de ani, neîmpăcat cu soarta care 1-a obligat să suporte la bătrâneţe o cumpl ită mizerie, având de îngrij it. mai bine de un sfert de veac, şi un fiu care avea ambele picioare amputate. (Valeriu Anghel, Alexandru Deş liu, Vocafie şi destin. 600 fişe - portret pentru un tablou spiritual - istoric al jude[ului Vrancea, Editura Terra, Focşani, 2000, p. I l O I I I ; V irgil Paragină, Contribu[ii vrâncene la cultura naţionalei. Editura Porto - Franco, Ga laţi, 1 995, p. 95 - 96).


Horia Dumitrescu

iertător. bun chiar şi cu cei cari greşeau de mai multe or{ Omenia a fost conduita care-I caracteriza. Bun şi fi-ale cu soldatul, când a fost medic militar; prietenos şi generos cu (ăranul ca medic de plasă, tovarăş hun şi cu desmoşteni(ii târgului nostru În calitate de medic comunal multă, multă vreme.

Dar Doctor"!/ Câmpianu s-a ilustrat În via(ă ca scriitor .filosqjic şi colaborator la cele mai ilustre reviste mondiale de specialitate. iar .\pre hătrâne(e a scris cele trei atrăgătoare romane psihologice şi sociale de actualitate, " Căpitanul Cordea ",

" Casa de IÎ1tâlniri " şi " Prefectul Beride ··. cu personagii reale din societatea noastră din ultimile trei decenii.

Lucrarea care-I face Însă ilustru În lumea întreagă este acel trai al .filosofic .. Psihologie militaire ·• tipărit întăi în franfuzeşte la Paris şi premiat de Societatea Scriitorilor militari francezi " La Plume et 1 'epee ".

După fran(uzeşte avem o editie românească, care asemenea se invredniceşte de premiul . . Academiei Române ". Şi-a fo.5t o vreme de câteva decenii, când iucrarea " Psihologia Militară " a Doclorului Câmpeanu .făcea parte din zestrea tinerilor ofiteri, care-şi adăpau dela isvoarele acestei opere pemru indrumare sănătoasă în cariera lor ostăşească.

Rând pe rând opera Doctorului Câmpeanu este tradusă în limbile: rusă. germană. bulgară, sârbă, suedeză, japoneză, trecând şi dincolo de ocean În America. ohtinând pretutindenea mari succese, poate cele mai mari de car�· s-a bucurat vreodată un scriitor dela noi.

Reputatia universală a lucrării şi a autorului a făcut ca Doctorul Câmpianu, când era abia medic de plasă la Vidra să primească vizita o.ficioasă şi cordială a unui mare personaj din lumea scriitorilor militară şi chiar germane, vizita generalului haran Reisner von Lichtenstein şamhelanul Curtii dela Munchen, care a (inut să felicite personal pe Doctorul Câmpeanu, pentru lucrare, in casa lui modestă din Comuna Vidra, unde cum am spus, era medic de plasă.



Mărturiile de pre(uire a acestei lucrări sunt infinit de multe, dar doctorul Câmpeanu cu modestia ce 1-a caracterizat totdeauna n-a tinut să ni le Împărtăşească, sustinând deseori că laudele ce i se aduc sunt exagerate. Acest om neadaptat la viată, ca toate figurile proeminente ale societă{ii n 'a ştiut să exploateze nici măcar din punct de vedere material această tipăritură, care a Îndestulat pungile multor editori şire{i şi lacomi de câştig de pretutindenea. Descriind aceste câteva episoade din vi(a aşa de bogată În realizări ştiint!fice şi literare ale Doctorului Câmpeanu, mă înclin cu pietate, dar şi cu durere, în fa( a sicriului său rugând pe bunul Dumnezeu să-/ aşeze în cortul dreptilor, iar familiei îndurerată îi prezint sincere condolean(e, însotite de adânca, dureroasa părere de rău că prin dispari{ia celui de fată am pierdut sotul, părintele, noi un prieten scump şi iubit, iar societatea o mare şi iubită.figură care ne-a onorat În deosebi.

Să-i fie {ărâna uşoară şi veşnică aducere aminte. 1 1 ianuarie 1 9./8 " 79• Depăşind fireşti le coordonate ale unui doctor de urbe,

sluj indu-şi , aidoma celorlalţi români. ţara în momentele ei difici le, doctorul Marcu Câmpeanu s-a aplecat asupra celor dezmoşteniţi şi năpăstuiţi de sonrtă, învăluindu-şi obl igaţia profesiunii cu căldura sufletului său, dăru indu-le c l ipe de speranţă, de suportabil itate, de preţuire a vieţii ca atare.

Întreaga şi durabila d imensiune umană a activităţi i sale, străbătută de sensibi l itatea, du ioşia ş i dragostea pentru plăpândele fi inţe lăsate în voia so11i i - copi i i orfani, se regăseşte în gestul său de a dăru i oraşului Focşani, Leagănul de copi i , locul în care aceştia au regăsit căldura Unt ! i căm in, mângâierea unei mame. în care au făcut primi i paşi spre o v ;a\ă întrezărită în mai bine.

Înălţimea faptelor sale, reverberaţia documentu lui istoric probator, ne îndreptăţesc, credem, ca semn de preţuire, să-i redăm Leagănului de copii d in Focşani, vechiul şi b inemeritatul nume de

" Doctor Marcu Câmpeanu ".

79 A. N. Vn. , fond personal i . M. Dimitrescu , dosar nr. 7 1 / 1 94 1 , f. 1 - 8 . 363 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

CALEA FERATĂ MĂRĂŞEŞTI - TECUCI. MĂRTURII DOCUMENT ARE

Ionuţ Iliescu

Prin Legea din 1 O septembrie 1 868, publ icată în Monitorul Oficial din 22 septembrie acelaşi an, Parlamentul României a acordat consorţ iului Strousberg 1 concesionarea dreptului de constru ire şi exploatare a căi i ferate Roman - Galaţi -Bucureşti 1 care includea şi segmentul Mărăşeşti - Tecuci � .

Începute în 1 868, lucrările aveau să stagneze o vreme. La 27 decembrie 1 870, l in ia s-a desch is provizoriu 4 • Inaugurarea propriu - zisă a avut loc la 1 3 septembrie 1 872 l inia Roman -Mărăşeşti - Tecuci - Barboşi - Galaţi - Bucureşti - Craiova -Yârciorova asigurând prima legătură de acest gen a Moldovei cu Ţara5 .

În 1 882, la numai 28 de ani, i lustrul inginer Anghel Sal igny, focşănean prin adopţie, a· proiectat primul său pod, cel de la Cosmeşti peste Siret. Acest pod dublu de şosea şi cale ferată, cu o lungime de

1 Constantin Botez, Dem. Urmă. Ion Saizu, Epopeeaferoviarii românea.H.:ii, Editura Spot1 - Turism, Bucureşti, 1 977, p. 82. 2 Al. Cebuc, C. Mocanu, Din istoria transporturilor de âilători in România, Editura Şti inţifică, Bucureşti. J957, p. 1 55 . 3 Constantin Botez, Dem. Urmă. Ion Saizu, op. cit. , p . 1 55 . � Al . Cebuc, C . Mocanu. op. cit . . p. 1 1 5 - 1 1 6. 5 Radu Bellu, Micii monografie a Ciiilor Ferate din România, voi. IV , Regionalele de cale ferată Galaţi ş i Constan(a, Editura Publiferom, Bucureşti, 1 999, p. 1 83 . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Calea ferată Mărăşeşti - Tecuci. Mărturii documentare

430 m 6, meta l ic cu grinzi continui , 1-a în locuit pe cel vechi . Real izat de firma Barkley & Stanisforth acesta a fost d istrus în timpul inundat i i lor provoc&te de râu l Siret 7•

Documentele aflate în regim de cercetare, deţinute de Direcţia Judeţeană Vrancea a Arhive lor Naţionale oferă câteva date interesante despre l in ia Mărăşeşti - Tecuci, în general şi despre podul peste S iret de la Cosmeşti, în special (parte integrantă a drumu lu i de fier aflat în d iscuţie) .

Aflăm astfel că în 1 9 1 5 ca lea ferată Mărăşeşti - Tecuci a fost d in nou inundată de apele ieş ite d in matcă ale Siretulu i . La 25 septembrie, Direcţiunea 1 Poduri, Şosete Căi Ferate ş i Parturi d in cadru l Ministerului Lucrări lor Publ ice informa Prefectura Judeţului Putna că doreşte să efectueze la această l inie o serie de " . . . lucrări de apărare". Erau vizate zonele unde Siretul era pe punctul de a-ş i schimba cursul, lucrările propriu - zise constând în implantarea unor fascine şi montarea unor blocuri de beton.

Deoarece prin luarea unor asemenea măsuri preventive se protejau nu doar l in ia, ci şi terenurile aflate în proprietatea locuitorilor ş i satele aflate în imediata apropiere a S i retului , Direcţiunea mai sus -menţionată apela şi la ajutorul Administraţiei Pădurilor Statu lu i şi al Eforiei "Sfântul Spiridon" din laşi . Acestea erau rugate " . . . să cedeze in mod gratuit fascinele şi pilofoo necesarf'. În timp ce Min isterul Domeni i lor declara că nu cedează materialele cerute decât contra cost, Eforia ".�fântul Spiridon'' se mu lţumea să prec izeze că nu d ispune de aşa ceva.

În aceste cond iţi i , Direcţiunea Generală C .F .R. a hotărât să execute lucrări dt> protejare a l in ie i atunci când va fi imperios necesarM .

6 Lelia Pavel, Ionuţ I l iescu, Anghel Saligny (1854 - 1 925). în Cronica Vrancei, voi. I l , coordonator: Horia Dumitrescu, Editura D. M. Press. Focşani, 200 1 , p. 2 1 9. 7 Arhiva Muzeulu i Vrancei (în continuare se va cita: A. M. Vn.), fond Ioan Romanoai, dosar nr. 22597, f. 1 02 - 1 03 .


Ionuţ l liescu

În timpul Primului Război Mondial, cu pri leju l crâncenelor bătăl i i din zona Mărăşeşti. l in ia Mărăşeşti - Tecuci - inclusiv podul de la Cosmeşti, peste S iret - au fost bombardate de artileria armatei române, în vederea opririi înaintării inam icului 9• Această l inie a putut fi folosită până în vara anului 1 9 1 7, servind drept l inie de închidere. În zona Mărăşeştif activitatea desfăşurată în sectoarele M işcare, Tracţiune şi Întreţinere a stat adesea sub semnul tensiuni i ş i dramatismulu i , specifice dealtfe l întregului front 1 0 .

După război, podul de la Cosmeşti avea să fie înlocuit cu altul nou, tot dublu - pentru şosea şi cale ferată dublă - cu grinzi independente 1 1 •

În baza avizulu i Consi l iu lu i Tehnic Superior, Min isterul Lucrărilor Publice întocmise proiectul pentru construirea unui pod de cale ferată peste râu l Şuşiţa, la Cosmeşti . Până la rea l izarea acestui obiectiv se impunea însă repararea celui existent, lucrările făcute în regim de urgenţă cifrându-se la 2.000 lei .

Distrus încă din timpul Primulu i Război Mondial, podu l aflat în d iscuţie - rea l izat de Consorţiu( Strousberg - era în 1 920 într-o stare avansată de degradare, cu " . . . tahlierul (podeala de rezistenţă şi uzură) sport. parte de homhe, parte din cauza vechimei şi uzurei . . . ". În ianuarie 1 920, circulaţia se făcea cu restricţie, permiţându-se efectuarea lucrărilor de racordare " . . . a şoselelor de acces cu podul aflat În curs de constructie" 1 2 •

În 1 9 1 9 au început lucrările la podul peste S iret de la Cosmeşt i. rea l izându-se o trecere provizorie. Lucrările de reconstrucţie definitivă a acestui pod continuau în martie 1 922,

8 Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va cita: A. N. Vn.). fond Prefectura Judeţu lui Putna. dosar nr. 62 1 1 9 1 5 . f. 1 7 1 - 1 7 1 verso. 9 Florian Tucă, Triunghiul eroic Mlirăşti - Mlirlişeşti - Oituz, Editura Jun imea, l aşi , 1 977, p. 82 - �3. 1° Constantin Botez, Dem. Urmă, Ion Saizu, op. cit . . p. 209 - 2 1 O. 1 1 A . M. Vn . , fond Ioan Romanoai, dosar nr. 22597, f. 1 03 . 1� A. N . Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dosar nr. 2 1 1 1 920, f. 1 - 453 pass im. 366 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


conduse fi ind de Direcţiunea Specială a Construcţ i i lor ş i Podurilor, din cadru l Direcţiuni i Generale C .F.R. În condiţi i le în care . , . . . albia râului este restrânsă pentru plute . . . spre a nu se Întâmpla accidente", Prefectura Judeţului Putna era rugată să-i prezinte pe plutaşi " . . . să.fie preveni[i de a se opri la circa 300 m Înainte de pod, a recunoaşte trecerile lăsate şi la plute le prea mari a le de.�face . . . " u .

În 1 926, l inia Mărăşeşt i - Tecuci a intrat, se pare, într-o etapă de refaceri şi modernizări, odată cu punerea în apl icare a programulu i de construire a l in ie i Mărăşeşti - Galaţi 1 4 •

În dese rânduri, această l in ie a fost afectată de capric i i le iern i i . Aşa s-a întâmplal. de pi ldă, în februarie 1 934, când, din cauza viscolului extrem de violent, . , . . . se sistează circula[ia tuturor trenurilor pe distanta Mărăşeşti - Tecuci până la Încetarea viscolului şi cură(irea /iniilor' 1 5 •

În cursu l anului 1 94 1 s-au demarat lucrările de extindere şi înfiinţare a unor staţ i i de util itate publ ică pe l in ia aflată în d iscuţie patte integrantă a programului care v iza traseu l Mărăşeşti - Galaţi 1 6 •

Peste numai trei ani şi l inia Mărăşeşti - Tecuci - aidoma tuturor celorlalte d in ţară - avea să intre într-un nou proces de refacere. Acesta era reclamat de accentuarea " . . . stărei enorm de slăbite a liniilor", trebuind să se asigure " . . . perfecte condi[iuni de circula{ie" . De buna desfăşurare a acestuia răspundeau, în taţa M inisteru lui de Interne, în ord ine ierarhică, Direcţia a I I -a Întreţinere şi Inspectoratul de Întreţinere C .F.R. P loieşti . Prefectura Judeţu lu i Putna era chemată să ajute la rezolvarea problemei care afecta, în noiembrie 1 944, transpotturile mi l itare româno - ruse: criza braţelor de muncă 1 7 . Şi în anul următor, lucrări le de menţinere a s iguranţei

13 Ibidem, dosar nr. 73 1 1 922, f. 9 . 14 Constatin Botez, Dem. Urmă, Ion Saizu, op. cit., p. 230. 1 5 A. N . Vn. , fond Prefectura Judeţu lui Putna, dosar nr . 88 / 1 934, f. 1 3 . 1 6 Constantin Botez, Dem. Urmă. Ion Saizu. op. cit., p. 293 . 17 A. N . Vn .. fond Prefectura Judeţului Putna, dosar nr. 1 02 1 1 944, f. 2 .


Ionuţ l liescu

c ircu laţiei trenuri lor mi l itare au continuat cu intensitate constantă, Prefectura judeţului Putna având aceeaşi d ific i lă misiune 1 8 •

Parte integrantă a căi i ferate Adjud- Tecuci - Barboşi , l in ia ferată Mărăşeşti - tecuci a fost construită iniţial de Consorţiu( Strousberg, ti ind continuată şi final izată de Societatea Actionarilor C .F.R. ş i de S .E .S . (Staat�batun - Austria - Societatea Căilor Ferate de Stat Austriece).

Până la 1 880, această cale ferată a fost exploatată, pe rând de Societatea austriacă mai sus - menţionată, Societatea Actionari lor C .F.R. şi Direcţ ia Princiară C. F .R.

În 1 880, l in ia avea să fie răscumpărată de către statul român, intrând în administrarea Regionalei C .F.R . Bucureşti .

Linia coboară de la Mărăşeşti (72 m altitudine) la Tecuci (60 m altitud ine).

După d istrugerea l iniei şi a staţi i lor C .F .R. în timpul Primului Război Mond ial, a urmat perioada refacerii ( 1 9 1 9 - 1 922). Mai mult, în 1 930 - 1 933 , calea ferată Mărăşeşti - Tecuci a fost dublată, satistăcând astfel necesităţi le de transport ale vremi i 1 9 .

Avea să urmeze electrificarea l iniei , în două etape, în 1 978 şi 1 996: Adjud - Mărăşeşti - Doaga (din 1 994, General Eremia Grigorescu) �o şi Doaga - Tecuci 2 1 .

În perioada 1 872 - 1 997, această l in ie a fost supusă d e şapte ori lucrări lor de refacţie, scoţându-se şi introducându-se tot atât ea tipuri de şine 22 .

Staţia Doaga a fost inaugurată în 1 923, benefici ind la acea vreme de tre i l in i i de circu laţie �3 şi de c lădire pentru călători d in 1 9642� .

18 Ibidem, dosar nr. 26 1 1 945, f. 1 7, 24. 1 9 Radu Bellu, op. cit . , p . 49. �o Ibidem, p. 59; n . n . - este vorba însă de o revenire la situaţia din perioada interbelică. � 1 Ibidem, p. 5 1 . �� Ibidem, p. 56 . l> Ibidem, p. 59. 368 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Referitor la traficul de călători, acesta a înregistrat valori osci lante : două perechi de trenuri pe zi. în 1 872; şapte perechi în 1 900 şi 1 928; nouă în 1 9 1 4 ; patru în 1 93 8, şase în 1 950; 1 3 în 1 960; 1 1 în 1 970, 20 în 1 980; 1 6 în 1 990 şi 1 5 în 1 999 � 5 .

Din 1 976, Staţia Doaga (General Eremia Grigorescu) deserveşte l in ia industrială a Societăţ i i ,.,Agremin St. Doaga", în lungime de 6 .258 m }u.

Remorcarea garnituri lor de marfă şi călători pe această ca le ferată a fost făcută de locomotivele d in depourile Adjud şi Galaţi, prin intermediu l rem izelor din subordine: Mărăşeşti ş i Tecuci �7 •

Referitor la instalaţ i i le de asigurare a macazelor d in staţi i le Mărăşeşti şi General Eremia Grigorescu, între 1 872 - 1 9 1 3 se constată l ipsa acestora, dotările corespunzătoare fi ind făcute în perioada 1 9 1 O -

1 975, în patru etape � M . La inaugurare, l inia Adjud - Tecuc i - Mărăşeşti beneficia de

c lădiri pentru călători. birouri de mişcare. cabine pentru acari şi staţie de telegraf Morse. acestea d in urmă fiind scoase din funcţiune în 1 960. când s-au introdus posturile telefonice. Din 1 943, pentru ruta Mărăşeşti - Galaţi, s-a introdus cablu telefonic subteran.

Încă de la început, staţi i le au beneficiat de semafoare mecanice şi insta laţ i i de ave11izare prin c lopot. Circulaţia pe această l inie este condusă prin Regulatorul de Circu laţie Adjud �9•

Pe această l inie au c irculat următoarele t ipuri de locomotive: a) seria 1 - 1 9, între 1 872 - 1 908, pentru transpo11 mixt, b) seria 50 - 1 06, între 1 93 8 - 1 973, pentru transport

marfă

2� Ibidem. p. 3 54 . 2 5 Ibidem. p . 59. 2 6 Ibidem, p. 67. '"l.7 • lbtdem. p. 70. 28 Ibidem, p. 8 1 . 29 Ibidem. p. :29.


Ionuţ ll iescu

mixt

mixt

mixt

mixt

că lători

marfă

marfă

călători

m ixt '0.

c) seria 5 1 - 1 06. între 1 869 - 1 907, pentru transport

d) seria 1 50. între 1 95 8 - 1 972, pentru transport marfă e) seria 230, între 1 9 1 O - 1 978, pentru călători f) seria 324, între 1 92 1 - 1 966, pentru transp011 mixt g) serie 537 - 543. între 1 875 - 1 9 1 5 , pentru transpor1

h) seria 544 - 578, între 1 884 - 1 9 1 2, pentru transport

i) seria 527 - 680, între 1 895 - 1 9 1 5 , pentru transport

j ) seria 1 480 - 1 499. între 1 895 - 1 93 8, pentru transpor1

k) sena 40.000, între 1 9 1 9 - 1 975, pentru transport

1 ) sena 50.000, între 1 930 1 976, pentru transport

m ) seria 1 30. 500, între 1 923 1 972, pentru transpor1

n) sena 324 .000, între 1 936 - 1 972, pentru transport

Locomotivele din seria 1 - 1 9 au fost fabricate între 1 869 -1 870, la Hanovra. ti ind comandate de consorţiu! Strousberg.

Aceste locomotive cu ardere mixtă ( lemn - cărbune) au intrat în 1 880 în proprietatea Administraţiei C .F .R. având o greutate de 26 tone, viteza maximă fi ind de 78 cm 1 h ' 1 •

Locomotivele din seria 5 0 Hoswell au fost construite în 1 877 de S .T.E.G. V iena aveau o greutate de 34 tone, atingând o v iteză maximă de 72 km 1 h '�.

30 Ibidem. p. 70, 74. 31 Radu Bellu, România. Locomoti\·e cu abur (1854 - 2003), Editura Filaret, Bucureşti, 2003, p. 43 - 44 .

32 Ibidem, p. 1 06 . 370 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro


Locomotive le d in seria 5 1 - 1 06 au fost real izate în ani i 1 869 şi 1 870 la Hanovra, tiind cumpărate tot de consot1iul Strousberg, aveau o v iteză maximă de 70 km 1 h 33 .

Locomotivele cu abur d in seria 1 50 au fost construite de fabrica "Fiorisdorf' din Viena, între 1 880 - 1 885, aveau o lungime de aproape 9 m, o greutate de peste 23 de tone. v iteza fiind mai mică: 40 km 1 h �4 .

Locomotivele d in seria 230 au fost rea l izate între 1 907 şi 1 940 de I l fabrici germane (din Hanovra, Magdeburg, Berlin, Koln etc . ) ş i două româneşti - U. D. Reşiţa şi Malaxa d in Capitală (din 1 932). Erau uşor de întreţinut. puternice, consumul de cărbune şi păcură nefiind mare . V iteza maximă era de 1 00 km 1 h.

Cele achiziţionate de statu l român au costat între 2.250.000 -2.450 .000 mărci germane exemplarul ' 5 .

Locomotivele din seria 324 au fost realizate între 1 909 - 1 923 la M. A . V. Budapesta. O asemenea locomotivă costa între 97.200 -1 04 .400 coroane, combustib i lu l uti l izat fi ind mixt - lemn şi cărbune. Greutatea unei astfel de locomotive depăşea 60 tone. Viteza maximă fiind de 75 km 1 h ''' .

Locomotivele din seria 53 7 - 543 au fost construite la S.T.E.G. V iena, în 1 878, putând atinge v iteza maximă de 6 1 km 1 h 37 •

Locomotivele d in seria 544 - 578 au avut acelaşi constructor, între 1 873 - 1 875, comandate de conso11iul Strousberg şi preluate de Societatea Actionarilor C .F.R. În 1 880, au fost răscumpărate de statul român la preţul unitar de 69.466 lei . Arderea în acest caz era tot mixtă (lemn - cărbune), v iteza maximă fi ind de 55 km 1 h �8 •

D Ibidem. p. 47 - 49. 34 Ibidem. p. 1 22 - 1 23 . 3 5 Ibidem, p. 278 - 28 1 . 36 Ibidem, p. 3 1 1 - 3 1 3 . n Ibidem. p. 1 1 6 - 1 1 8. J H Ibidem, p. 80 - 82.


Ionuţ l liescu

Locomotivele d in seria 597 - 680 asu fost rea l izate, între 1 890 - 1 893, de mai mu lte fabrici d in German ia, Belgia, Ita l ia şi Franţa. Un asemenea exemplar a costat statul român între 53 .625 lei - 57 .700 lei . V iteza maximă era tot de 55 km 1 h w.

Locomotivele din seria 1 44 1 - 1 499 au fost construite între 1 894 - 1 907 de către mai multe firme din Germania, Austria şi

'Ungaria, costând statu l rom�n între 50 .600 - 62 .900 lei exemplarul . Viteza maximă era de 73 km 1 h � 0 .

Locomotivele din seria 40.000 au fost construite de 1 3 fabrici germane, între 1 9 1 3 - 1 92 1 , ti ind vândute părţi i române pentru un preţ un itar de 1 . 830.000 - 2. 1 00.000 mărci . Foloseau atât lemnul, cât şi cărbunele şi păcura. V iteza maximă era de 5 5 km 1 h 4 1 •

Locomotivele d in seria 50 .000 au fost construite între 1 9 1 9 -1 943 atât de firme austriece şi germane, cât şi româneşti -U . D. Reşiţa şi "Ma/axa" Bucureşti (preluată tot după un prototip german). Statul român a plătit pentru ele 2 .490 .000 lei pe exemplar. Viteza maximă era de 70 - 1 00 km 1 h 4� .

În tine, locomotivele din seria 1 30 .500 au fost fabricate în 1 92 1 la uzinele cehoslovare Skoda d in Plesen, costând statul român 2 .625 .000 lei exemplaru l . Arderea era mixtă (păcură - cărbune), viteza maximă atinsă ti ind de 90 km 1 h 43 .

Atât Mărăşeştiul, cât ş i Tecuciul, datorează mult drumuri lor de fier, ele transformându-le din simple local ităţi în importante noduri de comunicaţie. ·Acest fapt le-a asigurat o dezvoltare continuă şi implicit o prosperitate fără precedent, fără a negl ija şi capitalul de imagine dobândit.

39 Ibidem, p. 1 88 - 1 90. �o Ibidem, p. 2 1 6 - 2 1 8 . � 1 Ibidem, p. 349 - 3 5 1 . �� Ibidem. p. 3 1 9 - 3 8 1 . �J Ibidem. p. 3 87 - 3 88. 372 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

.,,. "Cine va studiâ istoria Vrancei va afla de;pre istoria în m ic a acestui popor".

· Nicolae Iorga

" Într-o formulare scurt� şi cuprinzătoare, s-ar putea afirma că judeţul Vrancea este un simbol al unităţii poporului român şi un creuzet al românismului".

ValfJrÎLJ D. Cotea

"întocmai ca o inimă care aduce s�ngele înăuntrul ei pentru a-1 trimite apoi în tot organismul, Vrancea a pulsat, an de an, veac de veac, vital itatea care a făcut să crească lent dar ireversibil conştiinţa de sine a naţiuni i române o .

Valeriu D. Cotea -�

• Trebuie să-şi dea sa ma cineva că şi ţinuturile au sufletul lo(, de care nu e bine să te atingi , căci sufletul nu se poate pune la loc''.

Nicolae Iorga

"Comunitatea vrănceallă reprezintă o unitate distinctă şi izolată, nu numai prin particularităţile determinate de medluf fizic dar şi prin caracterul arhaic al sistemului devălmaş care, în ultima fază a evoluţiei, o individual izează şi o separă în mod evident de celelalte regiuni in care n u mai existau sate răzeşeşti".

C. Constantinescu - Mirceşti

, , . . . Judeţul Vrancea este o imagine în mic a ţării , Alei se întâlneşte vegetaţia cea mai diversă pe cele mai diverse forme de relief, constituind astfel, la proporţii reduse, un , ,compendiu" g�ogr..afic. Prin actele de vitejie ale ostaşilor români căzuţi în primul război mondial la Mărăşeşti şi Mărăştij dovapa fiind mausoleele ridicate aici ca Şi la Soveja, Vrancea ca teritoriu românesc, deţine în istorie un titlu de glorie. Apoi, prin aşezarea şi rel ieful său, vechiu l �nut a avut o deosebită importanţă strategică . Cetatect "Crăciunci' , cânCI a fost cucerită definitiv pentru Moldova de Ştefan cel Mare Cetatea era mică şi nu prea cunoscută, dar prezenta importantă mil itară.

� , Vrancea propriu - zisă este o regiune care şi-a păstrat anumite rosturi sfrăvechi şi după ce a intrat în componenţa statului fy1oldoveL în primul rând, yrâncenii aveau dreptul de a lua sare pentru pevoile gospodăreşti -de la Valea

;! Sărij fără a plăti , în timp ce în restul ţării sarea era monopol domnesc. Apoi exista un dregător special pentru nevoile lor, numit • , Vom ieu/ de Vrancea".

în Vrancea fiecare om se năştea cu drepturile lu i asupra pământului din , tnoşi - strămoşi şi acest aspect caracteristic formează o latură aparte în veehiul

drept rom<')nesc. Vrancea a avut o individual itate a ei1 o entitate în oameni vrednici, de oameni tari de la munte, podgoreni şi de cojaoi muncito�i . de la câmpie, stăruitori şi inteligenti . . . "

C. C. Giurescu http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Documents

Cronica Vrancei XI, 2011