02 Cronica Vrancei II 2001 23

7/25/2019 02 Cronica Vrancei II 2001 23

http://slidepdf.com/reader/full/02-cronica-vrancei-ii-2001-23 1/29

CONTIBUTII PRI LUPTELE PENTUAPĂAEA MUNTILO VANCEI

Ionu /iesu

L încpuul scolulu l XVl rdn u rnd d lvrncn rb dn goluile unor mun� răş prin pl rnd rcunoşu ş ndrc drpul vrncnlor supr părţ moldv Crp�or d Curbură

În scu mp însă cobn rdln vor doi să dvnă fcv

săpn supr csu rl nmulţumndus cu suul d rnd păşunlor dn onă

Consnd cl două cr obcv sb onr

upna apelo ş "linia natuala' inră dă d cumlmunlor în dou J·umă scoulu XV mun Vrnc u fos coropţ d nmş unu c ş d obşl scuş vcn cu

Vrnc Mhr ş scu u bnc d spnul princplorrdn d cl conlor dn mll Bhln s Tlk cu nrs în on d rnţă dr ş d c ofr d uoră�l hbsburc (după

S He Locu s legende vâncene Ed SporTri rov p.262 . oşc Lupa' vânceno penu apăaea unţo de coopea

habsbugcă În secou XVIII î ee Uneă Po

şeo oce" Ed Tecă ceş 1 57 ex p.63 S. He opc. p.26

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro



Contt vnd ltl nt aăaa Muntlo Van

anexarea Translvae de căre Imperul Habsburgc în ua Păc de aKarlowz, în 16)

Neînţelegele care se manfesă acum, a începuu secuu alXVIIIlea sa do a rezolvae de o comse mxă5 fomaă dn ber

Buhuş ş Seanţă respecv nemeşul Gereb Ianos, ce a pus oveoale ş ovl de pte" de a apa Slăncuu până în muneeLepşa în-un md care î nedrepăţeşe pe vrâncen

Aceşa aveau să răspundă cu demnae ăcme ungueş şsecueş reocupând în 74 munee Lepşa; posa unguo vadeclanşa pese 4 an o acţune smlară dn parea răzeş dn oae

saee vrâncene. Cu aces pej au fos aungaţ ungui ce ocupaserămunţ Buneul Mc ş Buneu Mae Sogu, Hâran Muşa, FaţaAresoae, Murdanul Goru, Lăcău Jae s venele de ambee păţ au os precede de ancaea une boe în râu Punas

Generalucomandan a Tansvane me un Rapordomnuu Moldve dn care rezula că, în peoada 7 O 1717

modoveni sar nsus păr din zona munoaă a regun de gnă a nutuu Te Scaune

În mp ce domnu Moldve cee degăo deen sădepună efour penru apanarea conctuu nemeş ungu cesprjnul Vene.

Lega de aces um fap ese ş acea că �Pacea de a

Passaowz, dn 178 a fs un pej de manfesae a peenţmperae habsburgce: anexaea Munene ş Modve până a Se

4 1 Ionc ot. 6

5 S Ha, ot. .6

6 Id .77 1 Ioncu o. 74

8 S. H ot. 7

9 1 . Ioc ot . 7 S Ha, o. 7

2




Iont lcu

sau măcar ocupea mnţilor până la răăr de mănăsirea Neamţ,incluzând în acest areal Caşinul Soveja şi Vrancea.

În anul 134 vrâncenii n saul Coza reocupă munele Buneulsechesâd 4 ciobani deeni cărora le conscă oile 2

Un an mai âiu hoal Vrcei cu Transilvania avea să esbili de Miron Dima voicul Vrcei reprezenul lui Cosai

Maooda (1733 1735 1741 - 1743; 1748 174 iui-dmbi

17 domnul Moldovei şi Veil reprezenantul impeial. 3În scur timp înă eforurle moldovenilor de a aunge la o

înţelegere cu Habsburgii 4 aveau să e soie eşecului; în timp ce primii

au alinimenul ganiţe ebuia să ueze culmile munţilorardelenii revendicau eriorul ţinuului punean n a Putna"

Cererea domnului Consantin Mavrocorda de a se foma o nouăcomisie în vederea rezolvări liigiului ese respinsă de generalulcomandan din Sbiu15

În anul uăor domnul igo hia (1731741 avea să

cânărească valabiliatea înpuiri înainaşului său absburgii vorconesa din nou problema rămâând aşadar nesoluionaă 6

La 10 ianue 136 Ggore Ghica Vodă a da Hrisovl pincare a înărit depul vrâncenilor asupra moşiilor lor Delegaiile condusede voicul Dima şi de baronul "Vai-Weiss în realiate din "ţaraungurecă�7 (

"Csau un beu neeş neaţ de nste")

. ocu opc. 73

2 Ibdm .75

Ibdm .62

4 Ibdm 76

1 Ibdm 771 Ibdm 62

1 C. Costtescu-Mcet H. H Stal Documntl vc C

dom hoc v� � od, vol Tipoa Bucovn L

Toou, Bucueş, 929 dos 7 .4

252




Contii prvnd luptele pentu apăaea unt Vanc

a deplaa în vâl mneli "ude ă u pele depe împăle"; aI a "lu m um mege vâl mueluconclzionânde: "u depe ee ă âe Ugu păile muelu deăe lo, după um e ug pele p Ugu'

Vâcenii uma ,ă âe de olo d vâul muelu după um euu pele pe Moldove . . . Ş vâul muelu de ăe ăpe vâelo de îepe d oş Ouzulu ş meg pe mueleSolu ş pe muele Bueulu pe muele Luulu, pe ude eîepe Zl"1

Câţiva an mai âz la 4 eptembie 74, vocl Vancei

aceaş Mon Da inoa Anon mec mae com cabocan ecec Oba n legăuă c apul că nemeş neocoeaînţelegeile aneioae ocpând mnele vâncean Bnel Mic. 9 Şiaceaa în poda aceli "eme domeu" cae pevedea camoldovenii : pâeă mole pâ<> î ho ude ăugu pele pe Ţ Uue ă ăpâ em

ugue Dei acetia din mă tinea că n doa aendai aJ nmili mne n a pt dovedi c ace peil lo au

" . u u g e u el de o l emş. "

Cele elaae în coninuae a imiee la n liigi penumne şi oi deopovă.

Nemel Cima Mclă a vdt "lo de â î e

Dândşi eama că a o înelaţi cmpăând u loc î mnelevâncean Bnel Mc ăzeşii vâncen e cncă ngulo oe înviea acelo domeşi cae le legitima ăpâniea în ace mnecomil Wail având plel ă conae că deptaea ea de paeavâncenlo

1 I p l 5

. Ionc opc. doc. n pl 03

53




ou Iliesu

Se cerea soluoea coctulu cu obgaa ca emeş săachte areda răzeşlor: ă pătiaă ânenior" la preţ ât deiein pmduş apo oe

Cu acest plej deega răzeşlor vâce au măst e

onştiina or upra hotarulu aat tgu Mntee Gor faeania . . . Unariei pre ap a ii Roâneşti pre iazăzi şi aModovei pre rărit şi e tre hotaree Modovei hotareeTranivaniei n vâ Lăă şi în vârf Bnei şi de aoo vârStoi ş în vâ Hârtan şi vâ Mşati apoi până aOitz .

E sublază d ou crterul stablr hotalu Şi aetehotare . pe r apeor apee are r pre Modova in deModova, are r pre Unaria in de Unaria

Mărta colectvă poată semătua a 2 1 de răzeş (dtre careu emesc u voc ş 4 preo)3

Iată mu pe ce stăpâeau vrâce la 1743: Chşoaş

Jur Cheşcheş (acestea probabl daua ugurlor cărora leapareau de dept căc aceste topome u se regesc celelaltedocumete âcee ed retute c de adta locală vrâceă); lor l se adăugau mu Muşat Hârta Bueul Stogul LăcăuţMuraul4

La mătatea ecolulu al XVIIIlea statu feudal moldav avea

să depuă o efortur de stăvlre a călcărlo ardelelor zoaotere cu acea Problema aceasta devese cât se poate dedecată ş Consanin Racoviţ (17173) dorea o rezolvae cât magrabcă a acestea

Ibidem p. 04 1 Ibidem p.9

Ibidem p 05

2 Ibidem p 06

Ibide p 9

24




Coniii pvind upl pnu pă Munilo Vn

Moltatea aleasă a fost întărrea drepulu vrâncenlor suprmuţlor p care săpâneau de secole cu precare hotruu dnerăeş ş ardelen otodată se clarca ş probema arend păşunlorvtală pentru ambee părţ vrâncen prmeau ban de pe urm arendăr

ar ardeen veau absouă nevoe de păşun pentu urmee or.2Aşadar la 1 3 anure 1 75 1 Sful întreg Vrance adunat l

Bârsest s prezdt de vocul Vrace Ion Chlul s căptanu' ' 'Constantn Anastasu dn ţnutul Bacău trmsul bezadee IonCatemr ş fot dn delegaţ celor 14 sate ave să dea mărureasupr hotalu moldo-trasvan27 aşa cum au apucat de la moş ş

strămoş lor stfel cest atngea vârre munţlor Goru LăcăuţBueul Stogul Hârtan Muşat până zvo râuu O. rncpucare a stat a baza asăr hotau reultă cât se poate de clar dnmărtura colectvă a Sfauu otaee Vae u hotaeeTasvae eg pe ue uţo pe upăa apeo apeeae eîdoos ug spe Modova aată păât odovees ee ae

ug spe Tasvaa aată păâtu Tasvae" Ş în nl Şâte pau a puede spe Ţaa Modove să se faă ou de stâă de pue ato dobtoae a o să e a âeo9

L scurt tmp însă se şt că ardelen râvneau l rmătormunţ stăpânţ de vrâncen Gurgu Muşa atra Secuu Gorul şMurul0

În peroada 17511752 uncen au alungat dn muntee tnpe deen dn Ojdua ce îş aduseseră c porc r; acelş lucru aucut ş cu secu care pescuau în râul utna31

2 S H, opi 6

26 Io op, 80-81

2 S. H, opit., . 162 . Io opi, .808 1

2 S H, opi, 6

30 Io op, .8 1

3 idm, 8

255




onu Iescu

Pnă în 754 vcni au cupat d la intui unguiăto mu� Lăcău i Gou smui d la coni Thold i KMudanul d la con�i din familia Mik; Coob d a amilianmilo Szivi

Ca ua plăiii scui au fost nvoii săi mut picht dontiă în ntoul scaunlo scuiti După cum avau să ammato adln ai vmii în munţi au at loc ciocnii apig ncniiind au� d sovni actia din uă andau păunl din munţiiăzti avd tot intsul ca să nu bnciz maghiaii i scuii dl Î fta moldovnlo s găsau att voicul Vanci ct i un

tims a Staostii tinutului Putna Poat păa incdibil cum unii mu pcum Gou i

Mudan căoa li s adaugă Lăcăuu s-au schibat d cta oi stăpnul doa în dcus c�va ani astfl la 17 cn vncnilo lisau împt munii ci ti mai sus amintii nu mai sunt mnţionai dund ltă că încăpusă din nou p ma unguilo4 Î pioada

1759-1760 pntu munt Goul au mai at loc disput vncnii ibsanii din Sova avnd ctig d cauză5

Un documnt d la 70 aduc în pim-plan poblmasput pnt muntl Bunul în anul amintt oan Timanul iasocia�i săi Busuioc Dumitu i Nisto popitaii uni stni "îuele Bueul î Moldo" au vndut lnă uno "eusor d

Ur obligndus să l anspot mafa pnă la Sova. Asupalo însă au dschis foc plăiii ungu "eâduse să u eă ţpe sus, să u plăesă în zlul lo voit agatslubaii impali "u reu rţ" în uăia vncnilo din

32 Ibide p85

33 Ibide p.86 A. V. Sava, Docuente putnene Vrnce re�i Câpuri vo.

Tipoaa Băncii Cenae Cooperative Chişinău, 93 doc n26 23 augut1755 p 6 l9

3 onaşcu opcit p.87

256




Cotrt prd p pr apara Mtlo Vra

fercre, ncunul dntre aceşta nu a fost rănt sau ucs, cobaperzându-ş doar marfa atelajele ş anmalele.

Un alt caz semnalat de document este acela al răzeşuluGheorghe Bălan care trece granţa n ng entru a vnde un cal

la târgu d Sb (Zăbala? Plăeş ungu au reaconat cât sepoate de nedrept ş de brutal: !- n n âg . 33 bn n ând d 3 conscându- astfeltoţ ban (- f ng )

Nemulmndu-se cu atât, plăş ungur trec la alte fapte de

teje: m ân n mn Bn . . nwnd n

m dg·; . fg . " ar lu auavut parte de un neaşteptat festn, devorâd 30 de o

Un alt coban vâncean Ioan Pleşa a trăt o experenăasemănătoare împreună cu tovarăş să au fost bătu zdravăn ş jefu ,perzând opt o6

La 1 7 august 1761 domul Grore mc (1761176

17671769) trmte o Notă nfoatvă generalulu-comadant de laSbu, cuprnzând dspoz�le luate în prvna râncenlor în vedereasoluonăr unu conct de granţă în fapt, este orba de nştetranslănen care şau adus 6 de o cu me lor lapăşat în Vrancea; acestea au fost în fapt conscate de răzeş.Vodă este fe . .m n n â m db'

anmalele stăpân lor însă au fost de acord" ş cu dgb pe care să leo plătească râncen, dacă vor să ş lepăseze

Faptul aparent banal e mertul de a scoate la ealădependenţa ardelenlor de păşunle râncenlor cu toate că au rscattrecând legal ontera, ardelen sunt dsuş să renune la o dn

3 Idm do .V .0

37 Idm, do. .VII 09

Idm, . O27




ont Iesc

momn c nu l mi pu sigu n prcc ru mi cşigţidcă l vindu cu un prţ mi mic dcâ să l iă în griă

În nii 766 şi 767 rclcinţii vcini i Vnci c dvără ofnsivă prădând â mănăsir ov şi sci Vl

gră pcum şi sl ă şi r.9L cs vnimn fc rimir dcumnl din 4 iuni

767 rdc l Fcşni d srsl ţinuuui Pu comisTdorc n vdr mii sl lui Gigor Climci VdăRpor fc imir l ilgliăţil comis d scui n Vrnc cucordul ci l grăniclr mgri0 în sul Vrnc nmşii ungur

u năvăi " . . iu me cu me ndnel . şi le i cu puteechi în fţ lo cii şi -i duc pte niţ

"ci Vnci

pirdu 7 clin nărunii 5, ir nnii 3 Unguii fos ărid vrâncni până l grniţă ici incorii u fos slvţi d păiiiungui cr iu lăs să că nsingriţi2 9 zil mi iudoul Ggor Cllimc v să imiă o scrisor comndnului

din iiu pnu l pun l curn cu uliml isprăvi l unguilor înVrnc

Mărul discordii î consiuis d să dă munl pş " teitoiul Moldovei l o ditnţ de dou oe de l iţele noile Tnsilvniei şi din cr în dcursul uui mini u fos dcă gu oi. A cşi din uă câ ş sovnii ndsră

munl pn păşunu oilo în i iscândus "me cet p că ungurii dou să nu mi iă cncurnţă în znă din

mmn c oirii rdlni şi plăişii impli i mninsră psovni cu rzisnţă oărâă şi lung din mun.

3 Ibe p.96 be do . p.

be do . p. 2

be do. . p 3

3 be do .X p.

58




Contut pvnd luptl pntu apăaa Muntlo Vanc

Dn moment e patea unară nesootea poz�a satl Grozen al hotar se aa mntele Lepa are l-a săpân n tre ărănici o piedica Vodă onlzonează ă neme volează propreateaparulă n Vranea Prat onsderă domnl Moldove

tansilvănenii vroesc în modul acesta să supună sub stăpânirea loracest munte . Cernţa sa ese pe â de fermă pe aâ de lemă nimeni să nu tulbure pe moldovenii mei în nici un chip pentrustăpânirea mai sus zului munte > Conven�a dn 7 ma 1775nheaă de mpel Habsbr el Ooman a fos ată denălea arantă a dreplor statl moldav Vrânen a perd

ponea mntoasă prnsă ne vârle Clăb Gr pe de oparte apele Pne Zăbale, pe de altă pae C ale vne hoalsa mtat de pe lmle Clăb Gr, la Ptna Zăbala.

În 17 n tmpl el deal dolea războ soastrase a opa empor âtoa jdeţe de mnte ale Moldove45

O nere de aplane a ltl de ranţă sa onsemna n

anl 1792 ând omsa mxă nră la Fălen avea să sableasăhoaele onvenţonale nre Moldova ranslvana4 C aes prlejastral Hora von Ozellovz nomee o hară amănnţă pe aresnt esae saele asele, loo anmalele de traţneDomenl fae pae dn pele ăţ omplee ale �l47

În anl 17 Obteasa Adunare a Moldove dă "anaforaua . .

pent feliul proprietăţii în ţară din învechime referre dretă lahotarl dntre Vranea ranslvana: dar după toate dovezile arătatecare dovadă alta poate să e mai mare decât hrisovul . . ce s-au văzut lamâna vrâncenilor , întărindule lor vecinica stăpânire până în obcinamunţilor de unde curg apele către Moldova precum atuncea au da

Ibdm do rX, . l 54 N. hăl, . N ihăi, aovi, Vala Pun Cu p, spcală asupa Vac Eda Şin\iă rşi 0 8

46 o, opc ,

4 N hă, N. hă V. aov op 29




onu scu

ă că şi i int dn vc ş u ţinut Teenul de bcinăaea sensu priar de liită înre propretăţile a două sate suae înbine hidograce aărate este orba de o ltă naraă ce ncludeaşi coponenta econoicăH După ai puin de juătae de eco în

1 832, cee două pări or încheiat un rotoco, ca uare a perpeurstăii conictae a hotar acesta era însă otal deaantajos penuMoldoa căci Vrancea pierdea circa 730 c de pădure .

a nele secoluui al XIXlea eenenee aeau ă seprecipite Vrancea suferă din nou perderi terioae pe care tatuolda nu poate decâ să e constate

Asfel a 6 augu 883 subprefectu lă Vrancea î nfoape prefectl judeulu utna asupra suaiei surente în unii lăbuşi icioru altinului n ziu d 28 iuli m przn . în unlCăbuc înţit d Pririi r iitrf i . d pt 40 lcuiri cucuninţă d împrurăril din prt Aurii Crcăril uîncput din ct munt . . grdt i înţind ciiun prin ţi munţii

până în muntl Giurgiu liit cti plăi Aceta a găt pir d 400-500 fălci în munţii Clăbuc i Picirul Plinuluidpuindu rintr nră în piun onfo inforaţiepriite de subprefect de a generalu encoic nl d hr ră ă pu în urmă

Ciiun a prii t cncurul din parea răeşilor; era

însă rească atitdinea acestora căc nu se uţueau doar cuproisiuni şi încurajări râncenii îşi doreau înapoi părie dn nrăşluite pe nedrept.

După cu reă dn telegraa Miniseru Afacerilor Srăneadresată prefecuui udeţlui una daaă 2 epebe 883 nu

oa Vrnc Gor storc oonm � trmnoloeorcă Edra cadi Roâ, Bcrşi, 99349 . VSava, oct vo.I, pV

5 hivl Naţoal Vraca (î coa va ca NV) od Pcajd. Pa, doar r. 3 . l 4

260




ntbt pvn p pn pă Mn nc

d puctele de eîţeegere ître membr comse mxte a fost acela că

lpunul de l bârş râulu ..Plnu srejele rele au aezatere n au rdcat o srjă nue pe tere eocupat pâă la aceadată Ordul dat de mster este extrem de coclat )med .

resblţ sul qu l psesune dn mmenul în re51 reu pel msune52

Alertat de prefect subprefectul de pasă Paatescu avea săraporteze că u te mc despre dspţunle lue de ăre rejerele pe erenul neup până um adăugâd că c compaa dedorobaţ d zoă are cuotţă despre u asemeea cdet.53

Prefectura Puta avea să formeze aceea luă Msterl detee cu prvre a pchetu de graţă d Pcorl Paltulu acesta afost înnţ după rnjmenu reazat de lu lnel ul54îcă d 1 1 avâd compoeţă 3 sodaţ a Compae 1 Soveja.55

La crca 10 m depărtare de acest pchet drecţa vestugur rdcaseră e u pchet după trecerea comse mxte care la

îceput este drept u avea pazăÎ documet se meţoează că cua d părţ u a xat

ere n l hre doar partea româă a cut m semne prnp . spre renre drumulu l Pheul lăbuu, până unde srejure.56

Dtr-o Adresă d 7 oembre 13 trimsă de prefect

mstrulu de tee aăm că pchetu de la Pcoru Palt a fost arssubprefectul Plă Vracea cosdera că autori cdetuu erausoldaţi ugu

5 Ibdem l

52 Ibdem, 6

53 Ibidem, 4 Ibidem, 25 Ibidem, .225 Ibdem, 27 Ibidem, 27

261




onut escu

La ând- mst de Intee nseşte Pefeta în vedeeamee statqol ealzat de omse până a temnaeamsn ae a fost nednţată Se sstă aspa fapt ă otode o pate ş de alta a ane tebe să şte ă otăâe dentve c

pve la asel gaţe ma să e ate de o altă omsentea�onală ş de gveee ţălo mpate n tg ş de omsamtă ma ssamntă58

Un an ma tâz la ganţa adeleanovâneană eapandetele Î na ne a 884 mnstl D Stdza tmtea otelegamă getă pefetl de Pta a punctul Pa/tin espre

Unaria sa ivit o neînţeleere în urma căreia sa sechestrat care ipotasa

Cee lăm gabne59 Se ee atotăţlo locae să e

elbeat upusul AustroUnar ş să se napoeze carele i celelalteobiecte" ae a fost onsate. Aeastă măsă sa mpne datotăpovzoatl ae aateza poblema at de delată a stabzăhotal "Tote cestiunile e untarii in n suspensiune i statu-quo

trebuin a menţinut. . "6La 24 a aeleaş n sbpefetl Vâgol îl nfoa pe

pefet ă sa t eetă a punctul numit Paltin . '> 1 ae

" cae în reionul companii V Soveja. . dn ae ezltăătoaee . . . nu s-a ivit nici o nenţelegere sau sechestrare e care ipotas" Cestonând . .solaţii e la pichet i oamenii ce au afaceri

prin preiur" omandantl Compane a Va Soveja a an aonza ă aeşta . nau nici o cunotinţa

Sbpefetl ede ă este voba despe o eoae deoalzae: .o confusie cu numirea punctului căci la Pa/tn nu estepunct e trecere ecât un pichet numit Piciorul Pa/tin •>2

58 Ibdem f2959 Ibdem dos 9/ 884 Ibdem f2 Ibdem 6 Ibdem f.8

262




Contru prin up pnru apărara Muntor Vranc

n de la 2 urent nrusul a fos us n libertate. ubutoele u enue i tote objetele posedate oprite la puntul Pa/tinde căre comandantu ma sus amnt, conform cu nţelegereaavuta'

În anu 1887 sa cut o nouă hotce a granţe anslvanomoldave, în baza cele dn 1792 Sa dort anc a se stabl deniti istatorni linia de untarie ; Româna a fost reprezenaă de MaPherede ar Ausa de Agenor, cone de Goluchowsk.6

Lucrăre comse mxte aveau să se închee în daa de25 noembre 1887 Protocolul semna nd publcat în "Monorul

Oca dn 1O ape 1888 Iaă care era conguraţa fronere îndrepu judeţuu Puna munele Căbucul pârâul epşa gurapârâulu Harambercz vârl munelu Jaorosbercz pârâul altn vârl munteu Sobercz vârfu Meseacănul râu Putna (ma precspunctul de vărsare al pârâulu Măruu în Puna zvol acesu râu porţunea dn dosul munelu Harayopodola zvorul pârâuu Zăbala

gura pârâulu Goru zvoru acestu pârâu până la eaua dnremuntee Ggu ş muntee Deaul Neu6

La nele un augus 1889 mnsu Afacerlor Srăne cereaprefectuu de Putna ca subprefecţ Plăşlor de Vrancea ş Zăbrăuţu sămtă tabele cu răzeş proprear în munţ Vrance (pe parearomână.

Analzând rezulaele acvăţ Convenţe de delmarenumul Mnster concluzona că unele propeă� partcue au treutsub sueranitatea ţării noaste în mp ce atee - ş de sa char , seaă aum dinolo de rontiera Merul onenţiunei demare arconsta însă în fapul că ce pu�n eorec a asigurat pedeplin olosinţa aestor terenuri proprietarilor ărora la aparţin

3 Ibdm I C Băcă oaru apu a Moo î "B ocă od Goa om I ( 1 22 Bcş 1 2 p A od PrfcadPa dosar 208 0 . 5

263




nu sc

ndferen de "naţonaltate"; erau asfel reunsue drepule deprpreae exsene "în oentul înheer onvenune" Ese drepînsă ă aeea "Cmsune" a nsaa ă aese drepr nu eraurespeae n u fra nâlnnd "obstaole de tot felul"; se ea

rmere dreă la ae aele "ndente . neînetate" ărra ebua săl se ună apăt"

Mnsel reunşea ă aeasă neră nu rebua să punăsub semnul înrebăr suveranaea ă u ale uvne, prprelesupuslr eăre t rebuau să se suee "dnoae" de grană s nu

"dnolo" de ea. Sar puu ajunge la aes e dendămân pn

" . vânzăr reproe e ar putea nteen prn bună înelegere" ndvrba de ". . transaţun ar nu ar putea deât în nteresul oun alunora ş al atora"

În adrl une nevede are asese l se pare n aelan, la Buures nre mns rmân s ausungar aesa dn uă delarase ă guveul său drea să nmeasă lsă a prpelr

dn na de grană Mnserul nsderă ă ş parea mână rebua săfaă aela luu aâ penr reprae â ş penr nrl şi

penr a se puea anala suaa aelor păântur ar s-au trunhatprn onvenunea de deltare" Î pnpu se punea realarea a2 lse nmrea): una u prprear vrânen n AusUngara şuna u prpea ausrungar n Vranea

Subprefeul Plase Zăbrău una prefeulu la a de30 sepembre 19 ă sua�a prpeă�lr reue dn Aus-Ungaaîn Rmâna, în na Sveja era urmăarea pădure 40 l aroana 6 l ş prăjn Aâ pădule, â penle se suau

" . pe lnea frontere d la lăbuu până în apa Lepş'>8 Penaeea nă, se men�neaă ă nu exsă prpeă ale rmânlr

bdem ds /889 6 bdem f8 bdem f4

264




Contbutii piind uptl pntu apăaa until Van

trecue în AustroUngaria69 Aşadar, ădule sovejenilor rămăseseră înînegme în stăânrea vechlor lor rorea.

Si otus în aa 1 6 7 nemulumrle exisene n sare !aentă ână atunci rezbucnesc; roagonşii ligiulu erau ulniceni

ş sovejeni e de o are şi comuna Berecz e de ala enru uneleerer pe pârâl Lep, e propree vrâelor 70

Conform une măuri dae refecului de Puna de căretulniceni în anul 101 înaine de ei se aa în conic cu ungurienu ădure; în anul meniona în zonă a fos efecuaă o ancheă decătre o comsie locală formaă dn refecul Slăvescu colonelul Grozea

. col Hare şi D Melineanu inginerul judeului Puna În ciudasărţelor acesora . . o s orop 700 h păâ pădre e le ve dolo de oeră . . .; aunci se sablise catulniceni să stăânească . d froeră oe Aşadar eisusin că reccarea de graniă realizaă în rag de secol X a fosrond arbirară şi dec absolu injusă enu area română

La înceuul lunii februarie a anului 00 refectul de Punamea o înşinare din area Dreciunii Afacerlor Poliice şiConenciosului dn cadrul Minserulu Afacerlor Srăine referioare lacericaele de liberă recere a oniere României cu AusroUngariaConfo aicolulu XI al Convenune de delmare acesea secereau aduse în lmble celor două sae. Deoarece în ulimul im

area ausro-ungară nu mai soliciase aces lucru exemlul avea să eua de cea română. Evenualele reduceri de care ar avu nevoiesatul român uau să e realizae e la Prefecura Puna e laMinser la Bucureşi .

Dinr-o Adresă rmisă de minisrul Domenilor la 0 februarie100 refecului de Puna aăm care erau ădurile rerocedae

6 Ibd .37 n, nd P jd P d 0100 51 Ibd d 580 Ibd ds 40100

265




ut scu

României pe raza udeulu utna şi supuse regmuu slc a acestuistat conform otărâlor uate de onenunea de eimtareafronterei încă in 887 pmee două aeau ca propretar comunaBereczk Una ine păduri se întndea pe 104 a în muntele ăbucelu

în sectoru aat "deasupra Caşinului" îne stâlpi 109-1 1 eaatăpăure se întndea p 7 1 a în acel munte "deasupra Lepşii" întrestâpi 1 1 3 - 1 14 A treia pădure aparinea comunelor Vajda Oşoa şBereczk; era situată în mun�i Toberez şi icio atinulu între stâlpi 1 5 - 1 1 9 ş număra 680 a Ultmee două pădu menionate înocument aparineau lui LGyorfos; prma dintre ele era situată în

muntele Faa işoaiei (stâlpul 1 şi numa 47 de a în surafaă;cea de a doua siuată în munii Goru ş egru între stâlpi 13-15aea o suprafaă de 75 a73 Aşadar două comune ardeene i unproprie ndidua e�neau 4 a în cnc mun� a reorrânceni a care se adăuga ş muntee Tobercz ceastă stare de ucra da mult de rcă atât cosun de emtare cât şi comuneor n

zona frontiereÎn această perioaă contnuă conicu exstent înte oia

satului" oea şi unceni proprietari unor terenur în zona pââuluiLepşa p de o parte ş comuna Bereczk pe e ata

După cum reiese dn Adresa imisă prefectului a 8 februare1900 e căe Msteru Afacerilor ăine Direc�unea Afacerlor

olitce s ontenciosuui a aut o întreeere cu nat functionari e a Legaia AusoUngare au uat cu acest prej o see e eczrefertoare la conicul mai susamintit ecânuse de la faptu căpăduea aată între stâpii 1 1 5 7 "nre noua şi echea fonieaera stăpânită de comunee Bereczk ş Vajda Osdoa în cazul în caretulnicenii aeau drept de propietate asupra acestei zone ei puteau

ntenta acestor comune "acţiune de eendicae" a Trbunalul utna aceasta conform egslae române în goare. Tunicen puteau cere

bid, .2

266




ontbuprvn uptl ptru apărara Muntor Vra

secestru judiciar asura terenului, pentru a miedicată exloatareaSe precizase, totodată, fatu că aceiai tniceni ot exloata ncontinuae porţiunea de teren dinte ââu Lea i vecea linie defrontieră, unde de atfel ei aveau un erăstrău Subrefectl i inginerl

judeţuui utna aveau misiunea de ai ămui e răzei n legătră caceastă stare de lucrui

Nu este mlt tim, subrefectul lăii Vrancea l informa erefect n egătură cu trecerea frontierei de către unguri care a fratemn de brad din păduea obtii Tunici, roducând imortante agube.

La nceputu unii martie, refectul este informat de către aceai

Minister al Domeniior asupra conicului izbucnit n una recedentă,n ădue sovejene, n baza dateor ofeite de Ministeru AfacerilorStrăine. Aici, ntre stâii 4 de fronteră (xaţi la 89897 saefectuat tăieri de ăre un nesinar al munei . Berek semenţionează că n pare tăierea sa cut. . . e teitoi retrocedatRomâniei n ace unct, n ua Convenţiunii de deimitare, iar n rest

e eririul ea fs deauna rmân aat dinae de eeafrniera Şe Ocolului Silvic Soveja se aa aadar n faţa delictuluisivic ce recama de rgenţă aearea a jstiţie

Este det că ădurea dintre vecea i noua frontieră aată etetoiu retrocedat României (ntre stâii de onieră i 9aparţinea comunei Bereczk, duă cm rezultă i din aicoll X al

Convenţinei semnată de către cee doă ărţi la 888 ot atât deadevăat este nsă că aceasta trebia să se suună egior silvice aleStatuui român de altfel, statutu ei era pubicat n Monitoru Ocial. Iarforue noastre cometente, otăâseră să se . . reasă re ăeeare sar fae n această ădure, ână la rimirea contractuli deexoatare6

74 bide 57 bide dos 71 900 97 bide dos .40! 900 9

267




onut escu

Cu oa acsa vaţa ş connua a d scul ş ancsalu curs n acaş lună vcconsulu ausrounga ca pfcuu săapob vzaa corva crca d c a on ncsa nopăsor a n suba unu covăsnan

C două sa doau nsă o cca d fonă oca daca nsul d In nfoa p pfcul d Pua la apr1900 cu pv la fapul că vara aulu cur urmaă să scuz a doua rvsur a acsa

La ncpuul lun un paul dn sş snaasubpfculu Plăş Vanca xploaara lgală a pădur dn sp

d onă 23 ş 12 d c s ca vnovaă Socaa fosăS AR.I.F.; popraul pădur Gyafos ş ava şdnţa în

AusroUngaa

În acaş ună s sabs ca dlgaţa oă car vapacpa a vzua fon on-ung - ncusv d-a lunguPlăşo Vanca cupnsă n slp 8- 23) ş Zăbăuţ n sp

1 11 18 să condusă d domul Radu Ros comsarul rga• • H pru rra acsaUn docun dn 23 un 900 pubcă un crca pru

comucara la marga oar daca n n acouu XIa Convnţun d da d la 1888 popau . . .sîdrpăţ a c orcâd dro par î calală a proprăţ sal

dspărţă d ora cu ala unl ş foa d uncăncsa . . ără a ţ samă d dosbra d suvraa Acsaş pua anspoa cola d p pnul său, ară a plă vro axă.

bd

bd bd 2 Ibd 2 bd 0 bd 2

268




Coibi pii up pu apaa Muo a

Î ua sepembre uguri îcacă di ou reglemeăle vgoare Corpu 3 Armaă mie prefecului o Adresă di care rezulăcă aceşia au disrus dicoace de Carpaţ u mai puţi de 6 pichee "': l u (î uc Gu) Hsu ( muele Lcăuţ)

Soveja (î pucul Căbuc) ş Tulici (î pucele Tabla Piara Scris şiPal). Comuee Toberez şi Vejda d "pls şi juţul Hmk"

sau săpâi î zoa deumiă Pcorul Paliului pâă aucipede de comua Tuc

paralel obşea Breţcu di aceeaşi uiae admiisraivă aveasă se săpâească muele Faţa Arşoaiei (47 ha) pâă la acea daă

"pnin ulnii"8• Iaă ce comuica subprefecul Plăşi Vraceaprefeculu de Pua daa de 20 sepembe 1900: " . .lini niă s ălă unui i f mi siăiuni n păubşii u/nii pin fuui bi in f g

Vovaţi de aceasă sare de ucrur ar ş soldaţii româi careu "insp' zoa aproape deoc ei su umai de fomă căci

" pnin sp fniă n inspţi, upă 3 s lpih raporâd "ă nu puu jung l sinţi" moivâdlugimea şi paiculariăţile raseuui 35 k şi ee in"8 Comadaul Regimeului 1O Pua avea să recuoascăfapul că cele 6 pichee erau ăăsi" pe imp de iaă epuâduseaşadar asigura o pază " pmnnţ' El cere prefecuu să-i obige pe

vrâce să reclădească pcheele . 8La ele uii oiembre răzeş di localiăţle afecae ereju ş Tulici erau pe pucu de a procura eu ecesarcosrur pcheeor " v' dsruse8

8 b 84 b .48 bi 98 Ibi 8 b s .59 .5

269




ont Uec

î oina Minselu Luclo Pulice, " . deimitaea păţide teen ppietatea cuiti din Tunici situate a ntiea Stauuiust-Unga aducea în discuţie două one ima dine ele ea cuinsăîne ecea şi noua onieă ( 188 a, îne sâlii 1 46 ; cea de a doua

cu eciul eăsău ea cunsă îne noua fonieă, ââul Leşa şiPââul Sâma (77 a, îne slii 5 17 Confo aceluişiMnse, tulniceni se o însăâni . .de a nua ntieă spe inteiŢăe; aeau însă o del să eendice de la eţcani cele 188 aaae îne foniea ece şi cea nouă8

o acum, Miniseul Domeniilo ea în osesia uno e

amănun�e efeoae la ăduile deţinue de saul ecin dincoace deCaaţi, în deul udeului Puna Pima dine ele ea în mueleClăucul se înindea e 7 a şi aaţinea lui Bajka Baaa, din comunaPool (lasa şi udeul Haomek) Iată şi ecinii aceseia la nodes,golul munelui Clăuc, ăduea ind desătă de noua linie deonieă la sudes, ăduea saului - Soea, sepaată pin vechea

inie a ntieei; la es ââul Leşa Cea de a doua oee şiPicioul Palinului, stăânită de oşile din oee şi Vejda aea caecini la nod, es şi es celelale ădi ale aceloaşi oiei, ia lasud, ăduea ulnicenilo, Macadeu Cea de a eia Faţa işoaiei aeţcanilo, aea la sud, ca ecin, aceeaşi ăde a ulcenilo, în es eaeeena o coninuae a oetăţilo eţcilo89

În lunile ianuaie-feuie ale anului uăo, comisia mixăînceuse deja delimiaea onieei în deul udelui Puna Falese doedi de eclamaţia ăeşilo din ulnici adesată efeculuimoid că cei ese 50 de cai ai cmisiunii mte i-au ăscu teifăci iabă csie cia în imul eiiii liniei de fonieă, acesaceea desăguie suma de 100 de lei Jncidenu asese loc a

Taba numită Mesteacăn 0

8 b s . 9 . 189 b 6 b s 1 191 2

27




Cou prii lupee peru apărarea Muor rae

P gja omadaulu Rgmulu 0 Pua aomdatuu Compa 1 2 Os9 1, tot ast a ava să s dpul d puul Clăbu u d pădua staulu Sovja.

Pdulăl d o pat d alta a ot ouă

stgt uda atvtă comisini m" u ma s ma vosuu austuga solta pfuu N. Săvau vzauo tat nr comnicr l mrgin froniri salo 1O păsto popitaio a sujba ăoa s aau, toţ dovăs ala uu va solat ua u ptu sviuouZvdo Ma svuto la Zago4

Î aa a - 1 0 1 ava să zbuasă ţlg du bţai lgat d stăpâa pădu ou auu.Ea d asă ata aodată oms as zo după umzulă d adsa aaă pfulu Pasta d ă pmaullo Cazd . . n mnl nosr nmi Picior Plnlilângă oniră c n hoărâm c lociorii comni Brc in

Ungri" ma mu âdu a vt câ o comisin 4 s omni cr n măsoră o porin pămân nosr tuli avau t ăsa uu du dat d bţa uu a uă asta " . ml n mnin omnii nosri aa a J păua u vt sau tăd m la ăsău " . spinl c s-şi o c p cl pămân căci ll vor lţi şi şi în Ungri a

l lu omb o oms auso-ugaă us măsuăto aa zoă ". . spin l omni cr s găs l frăsră c sîncrc şi să plc d colo." Pimaul a ldaa otuu d

1 bdm .6 792 bdm . 9 bdm 8 9 bdm . O95 bdm do 90

7




Ionut Isu

că oganim abiitat pnu a pvni poibi ciocni înttuncni i btcani9•

La ândui tatu omân a tmi a faa ocuui o comii dchtă fomată din pfcu Săvcu coonu Goza t co. at

şi ingin Mintanu Acştia vo contata cu amăăciun şiconta că ungui nu -au opit doc a amnni " . tot ni s-acotropit ca 00 ha pământ cu pădure ce le aveau dincolo de ontieră şicare sa stabilit97

În una dcmb un at foca d conict a mnaizat înmunt Vghiuui ui Bucu vndicat d ungui în dauna

poptao o d dpt zşio din erestreu Atf " o bandăde unri venind. . . în act munt . .unde nişte locuitori din comunaMera lucrau dogărie ar năvălit asupra lor ar dat foc la colibe şimaterialul lucrat pe unii români i-au sechestrat într-o colibă cugardă armată

Pimau njan Pav Macovi auto Ai dn ca -a

citat mai u dtinat pfctuui a fot atat d unu din dogaica au căpat pn gă ca ua pimau a . disposat trimiterea lalocalitate a unei gărzi sub conducerea unui consilier c a adus laprimărie J3 indivizi unri Pav acovi ca noi intciuniconidând în că Pachtu a tbui întiintat9

La ându u ş d pot din ju îi apoa

comandanuui Rgimntui 1 O Putna co Cotcu fapt că unguiau . ameninţat cu armele soldaţii timişi d pma Macovi . spre ai aresta pe tâlhari La 29 a aciaşi uni pfct îinfoa p coon că ". .Parchetul a fost sesizat de fapt 99 Datotăfaptuui că at infoaii fitoa a act caz nu xtă nu poatşti cum a ajun a ouiona ui

bdem do 3 1 191 . 9 bdem do 5 9 9 bdem do l1 9 1 2 bdem 3

22




otrit privi lupl pru părr Muntilor Vrni

La nele unii mai a anului 1903 fratii Măăiă di satu Găur,proprieari uui erăstrău pe mau dep al Putnei pe ontiera ugară

se plângeau prefecuui judeţuui Puna că activitatea e este grav

diminuată daotă mulor " încercări şi supărări cu ăiere de pădure"

ai căor auto sun ugui multi la numă si înamai 0 "Biaţu uuor acesor acţiuni ae unguor ese cosemna

n ziaul Univl în umău său di 27 mai 1 91 3 500 până î

1 9 1 pierdui de staul româ

Un a momen impota în evouţia eveimeeor erecue a

"untaa"

moldavo-asivană avea să e cosemna în anul 19 1 În aces an avea să se reaizeze cea de A rei reviuire

vecin/ nierei nsre cu Ausr-Ungri" în conforae cu

" . . r.l /e l cnvenţiunei de delimire din 25 Nembrie 887 Decembrie 887 Aceasta "v ncepe penri despre Ungri" a

1 9 mai / 1 iunie 1910Acese infomaţii au fos imise de prefectu IPaaiescu

pmaului di Văsui n lua mai a aceuiai an Din aceeai Adesă

acesta mai aa că lucrăie de revizuire ale comisiei româe vor

coordoae de Radu Rosei " .Direcrul lucrărilr specile dinMiniseriul lucrărilr sreine n clie de Cmisr Regl" Se vo

foa se armă n docume - rei subcomisii care vor trece ". .mînâi l resbilire şi reprre semnelr de unră şi deerire"câ desre revizuirea roriu-zsă aceasa ua să îceaă abia uaaugus.

Ca şi Prefecura judeţuui Puta i pmăiile comueor di

zoa de graniţă umau să e auţate n tim uil . . despre ssire nmrgine udeului" a celor trei subcomisii Acesea aveau îsă evoie

de primai, ajutoi de pimai di comuee imirofe, recum i de

1 bdem dos / 90 4 C. Băă opit 7




onut escu

orce persoană care va ptea " . .da onursul şi inormaţiunile" e carescomsle e revzre "vor avea nevoie"

La ncept n ătoare, amnsatorl ă Vrancearetransmtea prmar comne Văs nstrcţnle prmte e la

prefect " . . în ursul lunei Mai a u·rmează a se înepe revizuireadeimată a frontierei noastre dinspre AustroUngaria . . .

"Mnster

Aacerlor Srăne avea să prmecă " 50 ordine deshise spre a demise personalului ungar desemnat spre a partiipa la lurările dedelimitare

"De asemenea polţle n pnctee e onteră avea

orn să pemtă trecerea granţe " elor e vor prezenta e unul din

ordinele deshise e au emis" 3În tmpl prme conlagraţ monale, potca acea a

respecăr propretăţlor, nferent e starea acestora faţ e granţă nferent e na�onaltatea propretarl, sa oet a exem epăgoasă rscantă pentr sat român. Fapt este oet eactvtatea Socetă� forestere "Ta

"n peroaa 1 9 14 1 9 19 e

consecnţele expoatăr e către aceasta a păror râncene nexceent paravan pentr operaţn e sponaj, ntreprnse econcător magh a acestea

În opna eptatl e tna 1. Răesc, " . toţi vehiiuntionari" a Socetăt "Tsta

" n oar ngr " . .serisera m

armata inamiă e contrseră să concă armatele namce pe

potecle n Vrancea Ca o rone a soarte, n vara an 1920 eaceastă Socetate era psă s sechestr e căe Mnster e st�etoate aceste persoane era reangajate n vechle fnc� 1 ÎnsLaszlo, rectorl Socetă�, căpn n aaa astacă cân

"umpărătura pădurilor din munţii noştri" ajta tor nac să

0 NVn fn Pm m Vă V), l 1 , 8 bm, f . l1 P. ulu Pu Dscus asua Soce "Tsa" n Adunaa Duaţo n zele d 0 � 31 ma 1921, mp Sulu Buş1 p.

27




Contiutii pivind uptl pntu apăaa Muntil Vanc

.cunască ptecile din pădurile munţilr ntri ca în ri i cemment să ne abă la îndemnă sub supravegherea lr 0

În 1919 avea să se descopere un act în baza căa numtuLaszo care avea cetăţena română fusese trms n jdecată a Curtea

Marţaă acătunduse cu acest prej dosa cu nr. 1 9 9 Dndocument rezuta că Laszo prmea mţumr dn partea şe StatuMajor austrac pentru servce pe care acesta ea adus aateausece prn zarea de hărţ ş panur Dar ată ş textudocumentuu deţnut de 1. P. Răduescu-Putna: Ministerul imperial iregal de răzbi 8 ianuarie 9 către Tiiţa scietate annimă

Viena Ministerul de răzi restituindu-vă desenurile i hărţileîmpmutate altă dată are nare a vă exprima recuntinţa cea maidesăvrită pentru împrumutarea lr, ct i în acelai timp pentrupreţiasele irmaţiuni date O dovadă ma cară asupra actvtăţde sponaj a u Laszo nu putea să exste n schmb astăz suntseroe dub asupra autentctăţ actuu ctat de amnttu deputat.

La rându să deputat Aure Mea avea să ae că arexsta unee dovez refertoare a actvtatea Laszo n cadru căpităniei irmaţiunilr de spina cntra Rmniei în Transilvaniaş a coaborea acestua cu maoru Wde dn cadru Statuu Majoraustrac n cadru sectun a Va dn Mnsteru de Războ venez 0Ma mut atunc când aata astracă nvada Vrancea Laszo era n

fruntea e spre urea vrâncenor. "Una dn consecnţee Păc de a Bea Bucureşt 7 ma9 a fost uarea decze de ocpare de către Ungara a ntreg anţa mun�or modav 09 ntreaga zonă de expoatare a Socetăţ "Tşţa"

Idm 59 Iidm 60

1 Idm 6 8 Idm, .59

1 1. C. Băă opct 67

27




onut Iescu

uma să ca . în neime în Unaia" 1 Ung a do ca d pata Români să dspaă mai zon din dţ Go, Ptna, caa Bacă. În Pa s aa pădl ociă�i ţa, ca scontina, căt nod, c cl ca a a anxat până a Cozia,

nvcinânds c c al Mks din ansla; n Go s aapăduil i God, a n cava c a cl 1 1 a alizat aada n ota inxpgnabl pnt statl cin, Caaţi nd oadvăată fotăată nataă

Dn c poictl acsta dzastos pnt Româna na mai apcat să ps n apica; căci pst nma 5 ln d a nsa

Pac d a Ba, amata omână ca Caaţ pnt aaomânio ansilănni. 1 Odată c n pm conaaţ monda dpă Una anslan c Româna, cmpăna apo aa sădnă c stabli oa ansano - modova, o smpălin d dmcaţi nt dţ.113

C st nsă că n n a ţnt cont d nol mntă

ci dpă apatnnţa o a sta omân până n 937 n dposdasă p âncn d pst 1000 a n aca an, ăzlncni s aa n pcs c oba Oda dn dţu can

ând n vd acasă sta d lc �nând cont dml lb ca s anunţa, Mnst păăii aţona1 1 ,Consil d Mint i pfci jdţo d p lna Capaţlo 1 a

0 P ădulescuPua opcit., 60

Ibidem 62 2 C B · 1 67 . ac a opct. . V Paagă Cntributii vrânccne la cultura natinală Edura Pr-, Frac Gala 1 5 8 4 S C. Gergecu Problema silvică a Vrancei î "lca eă

regală de ud V Fcşa J 7 .8

1 ANV d Precura jud Pua dar 5/8 6 bdem . 56

26




Contbut p upt ptu apaa uto Vac

purce a rângerea de odur nuforcara aniţlor Tr �aia apaue pimuu-miir Gheorghe Tăărecu Î cazuljudeţuui Pua au coribu aciar oae aee râcee celelaleoue precum cea ma mare pare a "auoriăţilor" i isi�unor

d aceaă uiae admiraă 0 Î iauarie 938 Admiraţaacară Pua rimee Caei de Depuer di Capală uma de4041 le ărai amiu od ar decembie acea a 999 le• Mărura d 1967 a păueeaului Vaie ăcău peaci âră de 2 de a reeroare a picheu de graţă dipuc Picorul Cozii orbee de la e depre imporaa uui

aemeea puc de coro acea amee de un bărâ care ar oa "bi sau bnch" pe Pcior Cozi, ude "ira o cas d ra an gura hţşului şi ra conolul când rcau d dincolo vil oil,vil mari, cârduril d oi Aici ra laiul oi ra conrolu dnumăra Unchşul acla fussn aă acolo ra solda, fcaarma"12 Dei e iă aupra roulu paoral al picheu

mporaţa a miară u poae f eglijaă paza id aiguraă demliari erme Odaă cu edrepl Dica de la Viea di 939Capaii depar d ou omâia de Ugaia

Î 943 eizbucec icideele maghiarorâcee; luaaugu egiuea de adarmi Pua rimiea preeclui u apoeleoic d care alăm că " . . .n iua d 0 Augus gicri

maghiari au rcu ronra" Vacea pucul Aoaia uâd9 ie d muele ăcău al obi Negrilei di raza comuei

bde

8 bde . l

bde .5-6

1 bde 2 bd bde 56 1. Dian Tnutu Vac Etoa Foco actoo ota v. Edia va e� 1 . 1

77




o Ies

Heătău Stăpâul lo " In az din Ngri/ti n ziua d aust trcând ntia n Ungaia, pnt a-i gi itl a stsmat d grnicii ungui i mpucat pbabil mtal" Cet ete cădupă două zle umtul ază u e îtoee acaă Numul Ioa Ruu

d acee comuă amae că auze 4 ocu de aă tae deăce maha a pe ctmă "vitându-s"

"Vcil"

"cctil plimina"4 ale Remetulu de Găce Bacău eu de Jadm Puta6 aeau ă dea oade î data de 2 auutpetoul Plă Vda î comuca p teleo peectulu că cobaul IoM ă a ot acu de căte a ă î puctul Vâl

ăcăuţulu" cadaul d decopet î zua de 23 Uma ă puăultmul cuât coma mxtă după cecetaea acetu caz păcatedocumeţa dpoblă e opete ac epuâdu-e oe oaeetoae la acet tac cdet7

Asadar, î vreurle trecute, aute zoe d ut, Vrace au fost cotropte de ees ugur s obstle secuest Î' ' 'cuda stabilr juste s precse a otarulu, î cuda eforturlorfăcute de cosle abelor părt, sprtul belcos s lăcoa, ,agaro-secuască au făcut ca soluoarea coctulu de grţă

să îtârze, lăsâd loc volete s jafulu sâgele vrâelor s , sovejelor s-a dovedt îsă a u f deloc ma prejos decât acela l

urasor lu Attla. . ă dcă statul feudal moldv s m, târzu, cel oder roâ sa păstrat gratele tacte s prestgul,

, eprejudcat, acest lucru sa datorat s vrâcelor esta au făcut

, ,

dovada âdre lor de oae lber s stăpâ a păâtulustrăbu, pr dârzea cu care u luptat petru u perde c o

ărâă d osterea ultseculară

4 n n eea ju una sa n 8 Ibe Ibe 7 Ibem

Documents

02 Cronica Vrancei II 2001 23