Upload
nguyenngoc
View
230
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” - Iaşi
CONTRIBUȚII LA EVALUAREA
CALITĂȚII UNOR PRODUSE VEGETALE
DE INTERES FARMACEUTIC
-REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT-
Conducător științific:
Prof. Univ. Dr. Monica HĂNCIANU
Doctorand:
Farm. Elisabeta (căs OPREA) IOAN
2015
Componența comisiei de doctorat:
PREȘEDINTE:
Prof. Univ. Dr. Lenuța Profire
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Monica Hăncianu
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
REFERENȚI OFICIALI:
Prof. Univ. Dr. Daniela Lucia Muntean
Universitatea de Medicină și Farmacie, Tîrgu-Mureș
CS1 Dr. Elvira Gille
INCDSB București/Centrul de Cercetări Biologice, Piatra-Neamț
Conf. Univ. Dr. Ana Clara Aprotosoaie
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
Teza de doctorat cuprinde:
46 de tabele
76 de figuri
186 de pagini
197 de indicații bibliografice
Prezentul rezumat redă selectiv bibliografia în text, respectând
numerotarea și cuprinsul din teză.
Cuvinte-cheie: plante medicinale, plante aromatice, contaminare
radioactivă, contaminare microbiană, contaminare cu metale grele.
Rezumatul tezei de doctorat
1
CUPRINS
MULŢUMIRI iv
ABREVIERI v
PARTEA GENERALĂ- Stadiul actual al cunoașterii 1
Capitolul I. Evaluarea calităţii plantelor medicinale şi aromatice 6
I.1. Factori care influențează calitatea plantelor medicinale și aromatice 7
I.2. Controlul calității plantelor medicinale și aromatice 11
I.2.1. Stabilirea identității botanice 11
I.2.2. Stabilirea condițiilor de puritate 15
I.2.2.1. Contaminarea cu pesticide 17
I.2.2.2. Contaminarea cu metale grele 17
I.2.2.3. Contaminarea microbiană 21
I.2.2.4. Contaminarea radioactivă 28
Capitolul II. Reglementarea calităţii produselor din plante
medicinale şi aromatice şi aspecte privind armonizarea
la nivel internaţional a criteriilor de calitate 37
PARTEA PERSONALĂ 46
MOTIVAREA ALEGERII SUBIECTULUI TEZEI, SCOPUL ŞI
OBIECTIVELE URMĂRITE 46
Capitolul III. Studiu statistic privind utilizarea ceaiurilor medicinale
şi a condimentelor în mediu casnic 48
III.1. Material şi metodă 48
III.2. Rezultate şi discuţii 53
III.2.1. Identificarea aspectelor specifice obiceiurilor de
consum de plante medicinale sub formă de ceaiuri, în mediu
casnic 53
III.2.2. Identificarea obiceiurilor de consum de condimente
în mediu casnic 56
III.2.3. Evaluarea existenței unor posibile relații semnificative
între consumul de ceaiuri medicinale și variabilele demografice 58
III.2.4. Identificarea unor asocieri semnificative între consumul de
condimente și variabilele demografice 65
III.2.5. Existența unor relații semnificative între motivele
care determină consumul de ceaiuri medicinale și starea
generală de sănătate a consumatorilor 68
Rezumatul tezei de doctorat
2
III.3. Concluzii 71
Capitolul IV. Prezentarea probelor de tip ceaiuri medicinale
şi condimente provenite de la speciile vegetale selectate ca
urmare a studiului sociologic 73
IV.1. Descrierea probelor tip ceaiuri medicinale 77
IV.2. Descrierea probelor tip condimente 80
Capitolul V. Studiul chimic al polifenolilor în infuziile unor
specii vegetale medicinale utilizate frecvent în România 84
V.1. Material şi metode 84
V.1.1. Material vegetal 84
V.1.2. Determinarea polifenolilor totali 85
V.1.3. Determinarea cantitativă a flavonoidelor 87
V.1.4. Analiza RP-UHPLC-DAD 91
V.2. Rezultate şi discuţii 93
V.2.1. Conţinutul în polifenoli totali 93
V.2.2. Conţinutul în flavonoide 94
V.2.3. Evaluarea spectrului polifenolic 96
V.3. Concluzii 98
Capitolul VI. Evaluarea activităţii antioxidante in vitro a infuziilor
unor specii vegetale medicinale utilizate frecvent în România 99
VI.1. Material şi metode 100
VI.1.1. Material vegetal 100
VI.1.2. Determinarea polifenolilor totali în liofilizate 101
VI.1.3. Evaluarea in vitro a potenţialului antioxidant 102
VI.1.3.1. Determinarea activităţii de scavenger față
de radicalul DPPH 102
VI.1.3.2. Determinarea capacităţii de chelatare a ionului
feros 104
VI.2. Rezultate şi discuţii 105
VI.2.1. Conținutul în polifenoli totali în liofilizatele infuziilor
supuse testelor antioxidante 105
VI.2.2. Capacitatea de scavenger față de radicalul DPPH 106
VI.2.3. Capacitatea de chelatare a ionului feros 111
VI.3. Concluzii 116
Capitolul VII. Evaluarea conținutului în metale grele în probele de
tip ceaiuri medicinale și condimente ale speciilor vegetale selectate 118
VII.1. Material și metode 119
VII.1.1. Material vegetal 119
VII.1.2. Prezentarea probelor 119
VII.1.3. Pregătirea probelor 119
Rezumatul tezei de doctorat
3
VII.1.4. Mineralizarea umedă 120
VII.1.5. Determinarea conținutului în metale grele prin
spectrometria de absorbție atomică cu atomizare în cuptor de
grafit 121
VII.1.6. Determinarea conținutului în metale grele prin
spectrometria de absorbție atomică cu atomizare în flacără 122
VII.1.7. Determinarea conținutului în metale grele prin
spectrometria de absorbție atomică cu vapori reci 123
VII.2. Rezultate și discuții 124
VII.3. Concluzii 132
Capitolul VIII. Evaluarea contaminării radioactive a probelor de
ceaiuri medicinale ale speciilor vegetale selectate 136
VIII.1. Material și metode 138
VIII.1.1. Material vegetal 138
VIII.1.2. Prezentarea probelor 138
VIII.1.3. Determinarea activității alfa și beta global 138
VIII.1.3.1. Pregătirea probelor 139
VIII.1.3.2. Măsurarea activității alfa și beta global 139
VIII.1.4. Măsurarea activității radionuclizilor 137
Cs, 210
Po, 210
Pb, 90
Sr, 232
Th, 238
U 141
VIII.1.4.1. Pregătirea probelor și a soluțiilor antrenor 141
VIII.1.4.2. Determinarea activității 137
Cs 142
VIII.1.4.3. Determinarea activității 90
Sr 143
VIII.1.4.4. Determinarea activității 232
Th și 238
U 144
VIII.1.4.5. Determinarea activității 210
Po și 210
Pb 146
VIII.2. Rezultate și discuții 147
VIII.3. Concluzii 152
Capitolul IX. Evaluarea contaminării microbiologice a probelor de tip
ceaiuri medicinale și condimente ale speciilor vegetale selectate 154
IX.1. Material și metode 155
IX.1.1. Material vegetal 155
IX.1.2. Prezentarea probelor 155
IX.1.3. Pregătirea probelor şi a diluţiilor 155
IX.1.4. Determinarea numărului total de germeni 156
IX.1.5. Bacterii coliforme și Escherichia coli 157
IX.1.5.1. Determinarea numărului cel mai probabil de
bacterii coliforme 157
IX.1.5.2.Determinarea numărului cel mai probabil
Escherichia coli 158
IX.1.6. Determinarea Bacillus cereus 158
Rezumatul tezei de doctorat
4
IX.1.7. Determinarea Staphylococcus spp coagulazo-pozitiv 158
IX.1.8. Determinarea Salmonella sp. 159
IX.1.9. Determinarea drojdiilor și mucegaiurilor 160
IX.2. Rezultate şi discuţii 160
IX.3.Concluzii 168
Capitolul X. Concluzii generale. Contribuţii originale.
Perspective de cercetare 171
BIBLIOGRAFIE 175
ANEXĂ - Listă lucrări publicate din tematica tezei
Rezumatul tezei de doctorat
5
MOTIVAREA ALEGERII SUBIECTULUI TEZEI, SCOPUL ŞI
OBIECTIVELE URMĂRITE
Plantele medicinale și aromatice reprezintă o componentă importantă
a dezvoltării economice, sociale, culturale și ecologice a comunităților din
întreaga lume datorită utilizării lor atât în scop terapeutic, cât și alimentar
[127].
Segmentul de medicină tradițională și complementară ce folosește
produsele din plante a cunoscut o dezvoltare globalizată în ultimele decenii
pe fondul accesibilității prețurilor acestora, diminuării costurilor suportate de
stat pentru tratamentul alopat al diferitelor patologii, eșecului unor terapii
curente sau necesității de reducere a efectelor adverse ale medicamentelor de
sinteză [127].
Aplicarea într-un cadru unitar a practicilor de medicină tradițională
atât de diferite de la o regiune la alta a globului, ele bazându-se pe teorii,
credințe și experiențe originare specifice fiecărei culturi, implică stabilirea
unor criterii de siguranță, standarde și orientări tehnice privind modalitățile
de utilizare, precum și un nou tip de cooperare între state [127].
Utilizarea frecventă a plantelor medicinale şi aromatice atât în scop
terapeutic, cât şi în scop alimentar impune asigurarea si mentinerea siguranţei
consumului prin respectarea condiţiilor de calitate cerute pentru materialul
vegetal folosit, cât şi din punct de vedere al siguranţei alimentare şi al
administrării. În majoritatea statelor, reglementările privind producerea și
autorizarea preparatelor din plante cunosc o continuă dezvoltare și
actualizare, scopul final fiind protejarea sănătății consumatorilor [127, 128].
Existența unei piețe a preparatelor din plante complet
internaționalizate constituie o provocare la care statele și agențiile locale de
reglementare și autorizare trebuie să răspundă pentru a asigura siguranța și
calitatea acestor produse. Este nevoie în acest sens de o armonizare a
reglementărilor privitoare la produsele specifice medicinii tradiționale și
complementare, un rol important revenind în acest rețelei globale
International Regulatory Cooperation on Herbal Medicine (IRCH) [127].
De asemenea, la nivel european, adoptarea unei legislații uniforme
reprezintă unul din obiectivele de actualitate în domeniul medicinei
Rezumatul tezei de doctorat
6
tradiționale și complementare.
Totodată, WHO a elaborat o strategie care să ofere un cadru de
acțiune necesar pentru consolidarea medicinei tradiționale și complementare
la nivel global și pentru sprijinirea statelor membre în stabilirea politicilor
proactive și punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru:
„valorificarea contribuției medicinei tradiționale în domeniul
sănătății, dar și cosmetic;
promovarea medicinei tradiționale sigure și eficiente prin
reglementarea, cercetarea și integrarea produselor pe bază de
plante, a practicienilor și terapiilor în sistemele de sănătate, dacă
este cazul.” [127].
Asigurarea unor servicii de îngrijire de calitate (eficiente, sigure,
accesibile) care să asigure starea de sănătate optimă a populației prin
utilizarea medicinei tradiționale și complementare implică două etape
principale:
stabilirea unui profil național propriu medicinei tradiționale și
complementare prin definirea unor principii specifice,
elaborarea de politici, regulamente și instrucțiuni clare specifice
medicinei tradiționale și complementare care să intervină în
asigurarea cerințelor populațiilor locale și a căror implementare
este controlată de compartimentele juridice locale [127], ale căror
obiective strategice sunt:
a) ”construirea unei baze de cunoștinte și informații pentru
gestionarea activă a medicinei tradiționale și
complementare prin politici naționale adecvate;
b) consolidarea asigurării calității, a siguranței și utilizarea
corectă și eficace
a medicinei tradiționale și complementare prin
reglementări;
c) promovarea dreptului universal la îngrijire medicală prin
integrarea serviciilor medicinei tradiționale și
complementare în mod corespunzător în furnizarea de
servicii de sănătate și de îngrijire a sănătății de sine”
[127].
Astfel, având în vedere contextul actual, eforturile noastre au avut ca
scop principal evaluarea calității unor plante medicinale și aromatice,
utilizate frecvent în mediul casnic în România și care sunt condiționate sub
Rezumatul tezei de doctorat
7
formă de ceaiuri medicinale sau condimente, din punct de vedere al prezenței
unor contaminanți exogeni.
În acest sens obiectivele de cercetare din cadrul tezei de doctorat au
urmărit:
I. Investigarea practicilor de consum alimentar de ceaiuri
medicinale, respectiv de condimente, pe un eșantion de
populație românească. În acest sens ne-am propus realizarea
şi validarea unui chestionar sociologic, care mai apoi să fie
aplicat în farmacii cu circuit deschis asupra unui eşantion
populaţional reprezentativ pentru studiul iniţiat.
II. Valorificarea contribuției consumului de ceaiuri medicinale
la menținerea stării de sănătate a populației prin evaluarea
altor beneficii decât cele terapeutice, dovedit fiind faptul că
în România consumul de ceaiuri medicinale are şi alte
scopuri decât cele care implică efectul farmacologic al
grupelor de principii active de origine vegetală. Astfel, ne-
am propus evaluarea activității antioxidante potenţial
exprimată, prin consumul sub formă de ceai al produselor
vegetale investigate.
III. Promovarea utilizării în condiții de siguranță și eficiență a
unor plante medicinale și aromatice utilizate frecvent în
scop alimentar și terapeutic prin controlul calității din punct
de vedere al prezenței unor contaminanți exogeni. Ne-am
propus evaluarea şi eventual cuantificarea prezenţei
radionuclizilor, a unor metale grele, ca şi încărcătura
microbiologică a produselor vegetale incluse în studiu.
Rezumatul tezei de doctorat
8
Capitolul III
STUDIU STATISTIC PRIVIND UTILIZAREA CEAIURILOR
MEDICINALE ȘI A CONDIMENTELOR ÎN MEDIU CASNIC
Studiul statistic a urmărit evidențierea și descrierea unor
comportamente de tip alimentar, referitoare la consumul de ceaiuri și de
condimente, sub aspectul unor caracteristici specifice acestui tip de practici
alimentare, pentru ca în final să încerce o explicare teoretică a
comportamentelor identificate folosind ca metodă de investigație ancheta
sociologică pe bază de chestionar [129]. Chestionarul a fost alcătuit din 12
întrebări cu variante multiple de răspuns (fig III.1).
Datele obținute au fost prelucrate statistic cu ajutorul programului
Statistical Package for the Social Sciences (SPSS) – version 16.0. Au fost
calculate frecvențele consumului de ceaiuri medicinale și de condimente în
funcție de motivele utilizării acestora, de cantitatea consumată, de tipurile
preferate și de sursele de proveniență. Testarea ipotezelor s-a realizat cu
ajutorul testului non-parametric Chi-pătrat (Chi-Square) al asocierii, fiind
prezentate tabelele de corespondență/contingență (Crosstabs) și valoarea
coeficientului Pearson Chi-Square (Χ2).
Chestionarul a fost inițial pretestat pentru a verifica gradul de
înțelegere al întrebărilor formulate, dar și formularea corectă a întrebărilor cu
scopul identificării și înlăturării unor întrebări care induc răspunsul sau care
pot fi interpretate în mod diferit.
Chestionarul a fost pretestat sub formă de interviu structurat pe un
eșantion de 20 persoane. În final, doi itemi (5 și 6) au fost reformulați.
Chestionarul final a avut o consistență internă bună, indicele Alpha-
Cronbach pentru întreg chestionarul fiind 0.703. Consistența internă evaluată
cu ajutorul coeficientului Alpha-Cronbach s-a incadrat in intervalul optim
0.7-0.9, evidențiind astfel o măsurare reală [130].
Rezumatul tezei de doctorat
9
Fig III.1.Chestionarul sociologic
Rezumatul tezei de doctorat
10
III.2. Rezultate și discuții
Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion format din 400 participanți,
structurat în funcție de principalele variabile demografice, format din 253
femei (63.2%) și 147 bărbați (36.8%).
Din punct de vedere al vârstei, 114 participanți (28.5%) din totalul
eșantionului au avut sub 25 ani, 253 participanți (63.3%) au avut între 25-60
de ani, iar 33 participanți (8.3%) au avut peste 60 de ani .
Structura eșantionului pe medii de rezidență a fost reprezentată de 271
participanți din mediul urban (67.8%) și 129 participanți din mediul rural
(32.2%).
În ceea ce privește structura eșantionului în funcție de nivelul
instructiv-educativ al participanților, 29.2% (117) din totalul participanților
au menționat studiile gimnaziale, 36.2% (145) pe cele liceale, iar 34.5%
(138) universitare.
Sub aspectul stării de sănătate, 63.50% (254) din totalul
participanților au declarat că au probleme de sănătate, iar 36.50% (146) că nu
au avut probleme de sănătate în ultimii ani.
Completarea acestuia s-a realizat în farmacie, într-un spațiu care a
permis aria confidențialității în discuția cu fiecare participant. Fiecare
participant la studiu și-a exprimat acordul de procesare a datelor sub condiția
anonimatului.
În ceea ce privește factorii determinanți ai consumului de ceaiuri
medicinale, s-a constatat că acest comportament are la bază trei
motive principale, și anume: conștientizarea efectelor terapeutice
benefice asupra sănătății (53.2%), plăcerea de a consuma ceaiuri în
general (42%) și nevoia de socializare care însoțește comportamentul
de consum (4.8%).
Distribuția participanților la studiu în funcție de tipurile de plante
medicinale utilizate uzual sub formă de ceai a evidențiat că cele mai
consumate tipuri de plante medicinale au fost, în ordine
descrescătoare, teiul (72.5%), gălbenele (71.8%) și mușețel (71.2%),
iar cel mai puțin consumate au fost, în ordine descrescătoare, vâsc
(9.8%) și ghimpele (9.8%), traista ciobanului (9%) și talpa gâștei
(6.8%) (fig III.8).
Rezumatul tezei de doctorat
11
Fig III.8. Distribuția participanților la studiu în funcție de tipurile de plante
medicinale utilizate uzual sub formă de ceai
În privința frecvenței utilizării de ceaiuri medicinale, 36.5% (146) din
participanți au răspuns că le utilizează zilnic, 28.75% (115) beau
ceaiuri de 2-3 ori pe săptămână, iar 34.75% (139) doar ocazional.
Din punct de vedere al cantității de ceaiuri medicinale consumate
zilnic, marea majoritate a participanților, respectiv 52.2% (209) au
confirmat consumul unei căni de ceai în fiecare zi, 21% (84) dintre
respondenți consumul a mai puțin de o cană, iar 26.8% (107)
consumul a mai mult de o cană zilnic. În cazul unui consum
ocazional, 13% (52) dintre participanți au răspuns că beau mai puțin
de o cană odată, 69% (276) beau o cană și 18% (72) mai mult de o
cană.
În ceea ce privește sursa procurării de ceaiuri medicinale, 43.2% (173)
din respondenți preferă farmaciile și magazinele specializate, 23.5%
(94) culeg plantele pentru ceai din flora spontană, 13.8% (55) și le
procură din magazinele alimentare, 10% (40) din piață, iar 9.5% (38)
din propria recoltă.
Rezumatul tezei de doctorat
12
Identificarea tipului de motivație care determină consumul de ceaiuri
medicinale și vârsta consumatorilor a evidențiat prin intermediul
testului Chi-pătrat o relație semnificativă statistic între consumul de
ceaiuri medicinale în scop terapeutic și vârstă: χ2(2)=6.42, p< 0.05.
Așadar, s-au identificat diferenţe semnificative între cele trei categorii
de vârstă luate în considerare în ceea ce privește utilizarea ceaiurilor
medicinale în scop terapeutic (fig III.17).
Fig III.17. Distribuția participanților la studiu în funcție de utilizarea
ceaiurilor medicinale în scop terapeutic pe categorii de vârstă
În ceea ce privește asocierile dintre frecvența consumului de ceaiuri
medicinale și vârstă, testul Chi-pătrat a evidențiat o relație
semnificativă între variabila vârstă și frecvența consumului de ceaiuri
χ2(4)=10.35, p< 0.05 (fig III.18). Astfel, segmentul majoritar care
consumă ceaiuri medicinale pe toate categoriile de frecvență a fost cel
al consumatorilor între 25-60 ani.
Rezumatul tezei de doctorat
13
Fig III.18. Distribuția participanților pe categorii de vârstă a
frecvenței consumului de ceaiuri medicinale
Identificarea relației dintre tipul de motivație care determină
consumul de ceaiuri medicinale și vârsta consumatorilor, a arătat că
există diferenţe semnificative între cele trei categorii de vârstă luate în
considerare în ceea ce privește utilizarea ceaiurilor medicinale în scop
terapeutic, prin valoarea semnificativă a lui χ2(2)=6.42, p< 0.05 (fig
III.19).
Fig III.19. Distribuția participanților pe categorii de vârstă a
consumului de ceaiuri medicinale în scop terapeutic
Rezumatul tezei de doctorat
14
Studiul a arătat că există o relație semnificativă între nivelul
instructiv-educativ al consumatorilor și motivația consumului de
ceaiuri medicinale. Valoarea semnificativă a lui χ2(2)=7.09, p<0.05 a
indicat diferențe în consumul de ceaiuri medicinale generat de nevoia
de socializare între consumatorii cu niveluri instructiv-educative
diferite. Astfel, procentul majoritar l-au deținut cei cu studii
universitare (2.8%), urmați de cei cu studii liceale (1.8%) și de cei cu
studii gimnaziale (0.2%).
În ceea ce privește frecvența consumului de ceaiuri medicinale în
funcție de nivelul instructiv-educativ al consumatorilor, valoarea
χ2(4)=13.04 p<0.05 a evidemțiat frecvența diferită a consumului de
ceaiuri în funcție de nivelul de pregătire al consumatorilor. Procentul
majoritar în cazul consumului zilnic, dar și de 2-3 ori pe săptămână, al
ceaiurilor mediicnale a fost reprezentat de cei cu studi liceale (42.5%,
respectiv 37.4%), în timp ce consumul ocazional de ceai a fost
caracteristic pentru 45.3% din cei cu studii universitare.
Relațiile dintre variabila “stare generală de sănătate”, evidențiată prin
prezența sau absența afecțiunilor și motivele care stau la baza
utilizării de ceaiuri medicinale au arătat că în cazul celor cu probleme
de sănătate la nivel general, motivația pricipală care stă la baza
consumului de ceaiuri medicinale este cea terapeutică, pe când în
cazul consumatorilor fără probleme de sănătate la nivel general,
motivația principală este plăcerea de a consuma ceaiuri pentru gustul
plăcut al acestora. Testul Chi-pătrat a indicat o asociere semnificativă
între starea generală de sănătate și consumul de ceaiuri din plăcere
(χ2(1)=17.149, p<0.001) (fig III.23), precum și între starea generală de
sănătate și consumul ceaiurilor medicinale în scop terapeutic
(χ2(1)=18.647, p<0.001) (fig III.24).
Rezumatul tezei de doctorat
15
Fig III.23. Distribuția consumului de Fig III.24. Distribuția consumului
de ceaiuri din plăcere în funcție de în scop terapeutic în funcție de
starea sănătate de starea de sănătate
Analiza distribuției frecvenței consumului de ceaiuri în funcție de
starea generală de sănătate a arătat a arătat diferenţe semnificative a
frecvenței consumului de ceaiuri medicinale între participanții cu și
fără probleme de sănătate prin valoarea semnificativă a lui
χ2(2)=25.179, p<0.001 (fig III.25).
Fig III.25. Distribuția participanților la studiu în funcție frecvență și
de starea de sănătate
Rezumatul tezei de doctorat
16
Capitolul IV
PREZENTAREA PROBELOR DE TIP CEAIURI MEDICINALE ȘI
CONDIMENTE PROVENITE DE LA SPECIILE VEGETALE
SELECTATE CA URMARE A STUDIULUI SOCIOLOGIC
Studiul sociologic efectuat pe un eșantion reprezentativ de populație
din România a evidențiat că cele mai frecvent utilizate specii vegetale sub
formă de ceaiuri medicinale ținând cont de preferințele consumatorilor sunt:
Tilia sp. (tei), Calendula officinalis L. (gălbenele), Matricaria chamomilla
L. (mușețel), Hypericum perforatum L. (sunătoarea), Achillea millefolium L.
(coada șoricelului) și Ocimum basilicum L. (busuioc).
Cele 6 specii medicinale selectate sunt plante comune, ușor accesibile
și utilizate atât în medicina populară, cât și în cea cultă. Cele 24 de probe de
ceaiuri medicinale și codificările corespunzătoare sunt prezentate în tabelul
IV.1.
Tabel IV.1. Probele de tip ceaiuri medicinale ale speciilor vegetale selectate
Specie Produs vegetal Probe ceaiuri medicinale
Furnizori Flora
spontană
1 2 3 4
Tilia cordata Mill. Tiliae flos TC1 TC2 TC3 TC4
Calendula officinalis L. Calendulae flos CO1 CO2 CO3 CO4
Matricaria chamomilla L. Matricariae flos MC1 MC2 MC3 MC4
Hypericum perforatum L. Hyperici herba HP1 HP2 HP3 HP4
Achillea millefolium L. Millefolii flos AM1 AM2 AM3 AM4
Ocimum basilicum L. Basilici herba OB1 OB2 OB3 OB4
Probe de Tilia cordata Mill: Materialul vegetal corespunzător probei
ambalate vrac TC1 a fost reprezentat de inflorescențe și bractei întregi, de
culoare galben-verzuie.
Rezumatul tezei de doctorat
17
Probele ambalate vrac TC2 și TC3 au fost constituite din inflorescențe
și bractei mărunțite, de culoare galben-verzuie.
Proba colectată din flora spontană, TC4, a prezentat inflorescențe și
bractei întregi, având o culoare galben-verzuie (fig. IV.1). Toate probele au
prezentat un miros aromatic, caracteristic.
Fig IV.1. Probele de Tilia cordata Mill.
Probe de Calendula officinalis L.: Materialul vegetal corespunzător
probei ambalate vrac CO1 a fost constituit din flori separate de receptacul, de
culoare galben-portocalie, cu miros specific.
În probele ambalate vrac CO2 și CO3, produsele vegetale au fost
reprezentate de flori separate de receptacul și numeroase elemente străine
(nisip, paie), culoarea fiind galben-cenuşie și mirosul caracteristic.
Proba colectată din flora spontană, CO4, a fost constituită din flori
tubuloase și ligulate de culoare galben-roșietică, cu miros puternic aromat
(fig. IV.2).
Fig IV.2. Probele de Calendula officinalis L.
Rezumatul tezei de doctorat
18
Probe de Matricaria chamomilla L.: Materialul vegetal corespunzător
probei ambalate MC1, condiționată sub formă de plicuri ambalate individual,
a fost constituit din produs vegetal mărunțit (tulpini, flori, frunze), cu un
aspect păios, de culoare galbenă și cu miros puternic aromat.
În cazul probelor ambalate vrac MC2 și MC3, produsele vegetale au
fost reprezentate nu doar din capitulele florale, ci și din alte părți de plantă.
Proba MC2 prezența capitule florale, alături de numeroase elemente străine
(tulpini, frunze), culoarea sa fiind neuniformă (bej-verzui, galbenă și albă),
iar mirosul caracteristic. Proba MC3 a fost formată din capitule florale, cu
pedunculi lungi şi elemente străine (frunze), de culoare galben-verde-brună și
miros caracteristic.
Proba colectată din flora spontană, MC4, a fost constituită din flori
tubuloase galbene și ligulate albe, cu miros puternic aromat (fig. IV.3).
Fig IV.3. Probele de Matricaria chamomilla L.
Probe de Hypericum perforatum L.: Produsele vegetale
corespunzătoare probelor ambalate vrac HP1, HP2 și HP3 nu au prezentat
diferențe semnificative din punct de vedere macroscopic, fiind constituite din
fragmente ale părților aeriene mărunțite, brunificate, cu numeroase elemente
străine și miros caracteristic.
În toate probele ambalate au predominat fragmentele lemnoase,
somitățile florale fiind mai slab reprezentate.
Proba colectată din flora spontană, HP4, a fost constituită din
fragmente întregi provenite din partea aeriană, de culoare galben-roșietică, cu
miros caracteristic (fig. IV.4).
Rezumatul tezei de doctorat
19
Fig. IV.4. Probele de Hypericum perforatum L.
Probe de Achillea millefolium L.: Produsele vegetale corespunzătoare
probelor ambalate vrac AM1, AM2 și AM3 nu au prezentat diferențe
semnificative din punct de vedere macroscopic, fiind constituite din
fragmente ale părților aeriene, cu numeroase elemente străine.
Probele AM1 și AM3 au prezentat o culoare galben-verzuie, în timp
ce proba AM2 s-a caracterizat printr-o culoare galben-cenușie. Toate probele
ambalate au prezentat un miros caracteristic. Proba colectată din flora
spontană, AM4, a fost constituită din fragmente întregi ale părții aeriene, de
culoare galben-verzuie și cu miros aromatic, specific (fig. IV.5).
Fig. IV.5. Probele de Achillea millefolium L.
Probe de Ocimum basilicum L.: Materialul vegetal corespunzător
probelor ambalate vrac OB1, OB2 și OB3, nu a prezentat diferențe din punct
de vedere al aspectului macroscopic, fiind constituit din fragmente ale
părților aeriene, de culoare verde-închis, cu miros puternic aromat.
În ceea ce privește proba provenită din flora spontană, OB4, aceasta a
fost constituită din fragmente întregi ale părții aeriene, de culoare verde-
închis, cu miros puternic aromat (fig. IV.6).
Rezumatul tezei de doctorat
20
Fig IV.6. Probele de Ocimum basilicum L.
Rezumatul tezei de doctorat
21
Capitolul V
STUDIUL CHIMIC AL POLIFENOLILOR ÎN INFUZIILE UNOR
SPECII VEGETALE MEDICINALE UTILIZATE FRECVENT ÎN
ROMÂNIA
Studiul polifenolilor realizat prin determinarea conținutului în
polifenoli totali și flavonoide, precum și prin analiza spectrului polifenolic a
urmărit evaluarea globală a efectelor benefice la utilizarea sub formă de
ceaiuri a celor 6 specii medicinale selectate ca urmare a studiului sociologic
prezentat în capitolul III, cât și aprecierea siguranței consumului.
V.1.1. Material vegetal
Studiul polifenolilor s-a realizat în infuziile obținute pentru fiecare
dintre cele 4 probe ale fiecărui produs vegetal investigat (Tiliae flos,
Calendulae flos, Matricariae flos, Hyperici herba, Millefolii flos, Basilici
herba). Cele 24 de probe analizate sunt prezentate în tabelul (subcapitol
IV.1.). Obținerea infuziilor s-a realizat conform modului de preparare descris
de FR X. Produsele vegetale s-au adus mai întâi la gradul de mărunțire
prevăzut de monografiile individuale. Pentru fiecare gram de produs vegetal
s-au folosit pentru umectare 3 mL apă pentru Tiliae flos și 0.5 mL alcool
diluat în cazul celorlalte produse vegetale, iar după 5 minute s-a adăugat apă
încălzită la fierbere până la 100 g și s-a lăsat în contact 30 minute. După
filtrare, soluțiile obținute s-au completat cu apă la 100 g [147].
V.2. Rezultate şi discuţii
V.2.1. Conținutul în polifenoli totali
Determinarea conținutului în polifenoli totali a evidențiat o variație
largă a acestuia nu doar între speciile investigate, rezultat de altfel normal și
Rezumatul tezei de doctorat
22
de așteptat, ci mai ales între probele aceleiași specii. În acest sens, s-au
înregistrat diferențe atât între probele ambalate provenite de la furnizori
diferiți, cât și între probele ambalate și cele din flora spontană.
Rezultatele obținute la determinarea conținutului în polifenoli totali în
infuziile probelor de ceaiuri medicinale sunt prezentate în tabelul V.8.
Tabel V.8. Polifenoli totali (mg echivalenți acid galic /100 mL infuzie) în
probele de ceaiuri medicinale
Proba Polifenoli totali
(mg echivalenți acid galic /100 mL infuzie)
TC1 163.640.49
TC2 82.580.59
TC3 188.250.62
TC4 59.060.61
CO1 105.910.48
CO2 102.020.36
CO3 145.000.50
CO4 46.910.44
MC1 34.350.69
MC2 46.880.88
MC3 35.22±0.69
MC4 38.530.70
HP1 353.280.30
HP2 441.890.68
HP3 318.990.34
HP4 203.790.78
AM1 184.660.18
AM2 129.820.50
AM3 128.110.56
AM4 47.110.91
OB1 231.780.78
OB2 126.120.64
OB3 127.11±0.66
OB4 140.330.40
Rezumatul tezei de doctorat
23
Cel mai mare conținut în polifenoli a fost determinat în infuzia probei
HP2 a produsului Hyperici herba (441.89±0.68 mg echivalenți acid galic/100
mL infuzie), iar cel mai mic a fost determinat în infuzia probei MC1
aparținând produsului Matricariae flos (34.35±0.69 mg echivalenți acid
galic/100 mL infuzie).
Comparându-se valorile determinate pentru polifenolii totali în
probele ambalate ale aceleiași specii, cea mai mare variație (de circa 2.2 ori și
respectiv, de 1.8 ori) s-a obținut pentru Tiliae flos (Tilia cordata) (între
82.580.59 mg echivalenți acid galic/100 mL infuzie și 188.250.62 mg
echivalenți acid galic/100 mL infuzie) și Basilici herba (Ocimum basilicum)
(între 126.120.64 mg echivalenți acid galic/100 mL infuzie și 231.780.78
mg echivalenți acid galic/100 mL infuzie).
În ceea ce privește variația între probele ambalate și cele din flora
spontană, diferențele sunt mai mari față de cele semnalate doar pentru
probele ambalate, constatarea fiind valabilă pentru toate produsele vegetale,
exceptând Matricariae flos și Basilici herba.
V.2.2. Conținutul în flavonoide
Similar polifenolilor totali, nivelul flavonoidelor (tabelul V.9) variază
nu doar între speciile investigate, ci și între probele aceleiași specii.
Cea mai mare valoare a fost înregistrată pentru infuzia preparată din
proba OB1 a produsului Basilici herba (121.24±0.13 mg echivalenţi
catehină/100 mL infuzie), în timp ce infuziile obținute din toate probele de
Matricariae flos au prezentat cele mai mici concentraţii (între 5.59±0.03 mg
echivalenţi catehină/100 mL infuzie și 7.37±0.03 mg echivalenţi catehină/100
mL infuzie).
Surprinzătoare au fost variațiile înregistrate în cadrul aceleiași specii
pe de o parte între probele ambalate și cele din flora spontană, și pe de altă
parte între probele ambalate provenite de la furnizori diferiți.
În cazul produsului Millefolii flos (Achillea millefolium L.), conținutul
în flavonoide în infuzia preparată din proba ambalată AM1 (86.26±0.46 mg
echivalenți catehină/100 mL infuzie) a fost de peste 9 ori mai mare față de
cel determinat în infuzia preparată din proba recoltată din flora spontană
AM4 (9.19±0.14 mg echivalenți catehină/100 mL infuzie).
Rezumatul tezei de doctorat
24
Tabel V.9 Flavonoide (mg echivalenți catehină/100 mL infuzie)
Proba Flavonoide totale
(mg echivalenți catehină/100 mL infuzie)
TC1 36.750.03
TC2 20.430.19
TC3 30.340.21
TC4 17.510.09
CO1 18.520.07
CO2 20.650.07
CO3 27.120.02
CO4 8.590.04
MC1 6.140.04
MC2 7.370.03
MC3 6.52±0.04
MC4 5.590.03
HP1 105.600.26
HP2 107.930.21
HP3 110.100.13
HP4 76.870.15
AM1 86.260.46
AM2 37.240.18
AM3 28.400.14
AM4 9.190.14
OB1 121.240.13
OB2 86.630.12
OB3 88.24±0.12
OB4 108.850.07
V.2.3. Evaluarea spectrului polifenolic
Cromatogramele UHPLC obținute pentru probele analizate sunt
redate în fig. V.8.
Rezumatul tezei de doctorat
25
A. Tiliae flos-proba TC2
B. Calendulae flos-proba CO3
C. Matricariae flos-proba MC2
Rezumatul tezei de doctorat
26
D. Hyperici herba-proba HP3
E. Millefolii flos – proba AM1
F. Basilici herba-proba OB1
Fig V.8. Cromatogramele UHPLC ale probelor de ceaiuri medicinale (1=acid clorogenic; 2=catehina; 3=rutozida; 4=acid cafeic; 5=luteolin-7-O-glucozida; 7-acid
izoclorogenic; 8=apigenol-7-O-glucozida; 9=acid rozmarinic; 10=luteol; 11=cvercetol;
12=apigenol)
Rezumatul tezei de doctorat
27
Analiza cromatografică efectuată pentru probele de ceaiuri medicinale
cele mai bogate în polifenoli (TC2, CO3, MC2, HP3, AM1, OB1) ale
produselor vegetale aparținând celor 6 specii investigate a relevat existenţa
unui spectru polifenolic în general similar pentru acestea.
Acidul clorogenic, izoclorogenic și cafeic, precum și catehina au fost
identificați în toate probele de ceaiuri medicinale. Rutozida, luteolin-7-O-
glucozida, cvercetolul și apigenolul au fost detectate în toate probele cu
excepția celei de Basilici herba (OB1). De asemenea, acidul rozmarinic a fost
identificat doar în proba OB1, iar apigenol-7-O-glucozida doar în
Matricariae flos (proba MC2).
Rezumatul tezei de doctorat
28
Capitolul VI
EVALUAREA ACTIVITĂȚII ANTIOXIDANTE IN VITRO A
INFUZIILOR UNOR SPECII VEGETALE MEDICINALE
UTILIZATE FRECVENT ÎN ROMÂNIA
Un obiectiv important al studiului calității unor produse din plante, a
constat în investigarea activității antioxidante a infuziilor din probele
speciilor respective în corelație cu nivelul polifenolilor totali, în vederea
aprecierii contribuției acestora la menținerea stării de sănătate a populației.
Evaluarea acțiunii antioxidante a infuziilor din cele 6 specii vegetale
studiate, s-a realizat prin două teste diferite și complementare, și anume:
activitatea de scavenger față de radicalul DPPH și capacitatea de chelatare a
ionului feros.
VI.1.1. Material vegetal
Determinările s-au efectuat pe liofilizatele infuziilor obținute din
probele tip ceaiuri medicinale ale celor 6 specii vegetale prezentate în
capitolul IV (vezi subcapitolul IV.1) .
Pentru fiecare specie au fost selectate câte 2 probe, respectiv proba
ambalată cu cel mai ridicat conținut în polifenoli totali obținut în cadrul
determinărilor cantitative efectuate pe infuziile propriu-zise și proba colectată
din flora spontană.
În acest sens, probele supuse testelor antioxidante sunt redate în
tabelul VI.1.
Rezumatul tezei de doctorat
29
Tabel VI.1. Probe de ceaiuri medicinale prelucrate sub formă de infuzie ce au
fost incluse în testele antioxidante
Specie Produs vegetal Proba ceai medicinal
Ambalată Flora
spontană
Tilia cordata Mill. Tiliae flos TC3 TC4
Calendula officinalis L. Calendulae flos CO3 CO4
Matricaria chamomilla L. Matricariae flos MC2 MC4
Hypericum perforatum L. Hyperici herba HP2 HP4
Achillea millefolium L. Millefolii flos AM1 AM4
Ocimum basilicum L. Basilici herba OB1 OB4
Infuziile s-au obținut conform metodologiei prezentate în FR X [147]
(vezi subcapitolul V.1.1), iar 20 ml infuzie din fiecare probă au fost
liofilizați (Liofilizator Unicryo TFD 5505, München, Germania), iar
liofilizatele rezultate s-au păstrat în recipiente etanșe la -18 ºC până la
efectuarea analizelor.
VI.2. Rezultate şi discuţii
VI.2.1. Conținutul în polifenoli totali în liofilizatele infuziilor
supuse testelor antioxidante
Rezultatele obținute la determinarea conținutului în polifenoli totali în
liofilizatele probelor supuse testelor antioxidante sunt redate în tabelul VI.2.
Se păstrează în mod normal aceeași tendința de variație a nivelului
polifenolilor înregistrată în cazul infuziilor ca atare (vezi capitolul V,
subpunctul V.2.1). Deși variația între specii era de așteptat, surprinzătoare
sunt diferențele observate între probele aceleiași specii. În acest sens, în cazul
speciei Achillea millefolium L. a fost înregistrată cea mai mare diferență între
probe, concentrația în polifenoli totali în proba de Millefolii flos din flora
spontană AM4 fiind de circa 2.6 ori mai mică față de cea obținută pentru
proba ambalată AM1 (79.87±0.32 mg echivalenți acid galic/g liofilizat față
de 213.63±0.46 mg echivalenți acid galic/g liofilizat).
De altfel, pentru toate speciile investigate, probele din flora spontană
au prezentat valori mai mici ale conținutului în polifenoli totali prin
comparație cu probele ambalate.
Rezumatul tezei de doctorat
30
Tabel VI.2. Polifenoli totali în liofilizatele infuziilor speciilor medicinale
analizate (mg echivalenți acid galic/g liofilizat)
Totodată se remarcă și faptul că în cazul probelor de Hyperici herba
ce prezintă cel mai ridicat nivel al polifenolilor totali (294.310.46 mg
echivalenți acid galic/g liofilizat și respectiv, 228.210.22 mg echivalenți
acid galic/g liofilizat), diferența între proba ambalată și cea din flora minimă
este cea mai mică (de 1.2 ori, în favoarea celei ambalate).
VI.2.2. Capacitatea de scavenger față de radicalul DPPH
Activitatea de scavenger față de radicalul DPPH a tuturor probelor
este dependentă de concentrație (tab. VI.3). La concentrația de 166.66
g/mL, liofilizatele infuziilor probelor ambalate ale produselor vegetale
aparținând speciilor Hypericum perforatum L. (HP2), Ocimum basilicum L.
(OB1), Achillea millefolium L. (AM1) și Tilia cordata Mill. (TC3) prezintă o
activitate de inhibare a radicalului DPPH de peste 90%.
Proba Polifenoli totali
(mg echivalenți acid galic/g liofilizat)
Variație
TC3 209.470.27 ×1.4
TC4 148.890.23
CO3 114.880.24 ×1.8
CO4 63.780.29
MC2 122.520.22 ×1.6
MC4 73.170.70
HP2 294.310.46 ×1.2
HP4 228.210.22
AM1 213.630.46 ×2.6
AM4 79.870.32
OB1 241.200.29 ×1.4
OB4 164.780.73
Rezumatul tezei de doctorat
31
La aceeași concentrație, probele corespunzătoare din flora spontană
manifestă o activitate mai mică, dar încă importantă (valori mai mari de 84%
inhibare a radicalului DPPH) exceptând liofilizatul infuziei de Millefolii flos
(Achillea millefolium L, AM4) (tabel VI.3).
Acesta din urmă inactivează radicalul DPPH doar în proporție de
56.440.32% la concentrația respectivă (166.66 g/mL), iar activitatea cea
mai ridicată (86.500.31%) s-a obținut pentru o concentrație dublă (333.33
g/mL) (tabel VI.3).
Tabel VI.3. Activitatea de scavenger față de radicalul DPPH a probelor de
Tiliae flos, Calendulae flos, Matricariae flos, Hyperici herba, Millefolii flos,
Basilici herba și a martorilor pozitivi
Concen
trație
(g/mL)
% activitate scavenger față de radicalul DPPH DS
TC3 TC4 CO3 CO4 MC2 MC4 HP2 HP4 AM1 AM4 OB1 OB4 (+)-
Cate
hina
Acid
galic
500 - - 84.51
0.17
74.52
0.40
- - - - - - - - - -
333.33 - - 51.51
0.34
45.31
0.13
88.25
0.31
80.14
0.08
- - - 86.50
0.31
- - 95.02
0.64
95.01
0.33
166.66 91.25
0.11
85.30
0.28
37.37
0.10
26.42
0.18
55.59
0.54
50.35
0.19
93.07
0.06
84.41
0.15
90.37
0.27
56.44
0.32
92.43
0.22
89.59
0.34
94.22
0.11
95.00
0.12
83.33 73.43
0.43
83.18
0.03
- - 24.39
0.23
20.38
0.33
79.51
0.38
62.35
0.26
88.37
0.36
30.36
0.30
88.37
0.33
76.64
0.30
94.81
0.22
94.78
0.15
41.66 40.45
0.29
34.49
0.15
- - - - 50.17
0.63
30.39
0.24
57.39
0.21
- 54.36
0.23
34.33
0.19
94.90
0.33
94.50
0.20
20.83 - - - - - - 30.33
0.20
- 26.33
0.25
- 21.27
0.14
- 94.76
0.14
94.12
0.10
10.41 - - - - - - - - - - - - 82.15
0.75
86.13
0.27
5.20 - - - - - - - - - - - - 41.10
0.19
76.10
0.30
2.60 - - - - - - - - - - - - - 66.12
0.31
1.30 - - - - - - - - - - - - - 43.14
0.28
Urmărind valorile CE50 obținute în cadrul testului DPPH (fig VI.3), se
constată că infuziile obținute din probele ambalate sunt mai active ca
scavengeri de radicali DPPH prin comparație cu infuziile obținute din probele
din flora spontană.
Rezumatul tezei de doctorat
32
Fig. VI.3. Exprimarea grafică a valorile CE50 ale liofilizatelor infuziilor din
probele celor 6 specii medicinale selectate în testul de determinare a
activității de scavenger față de radicalul DPPH
VI.2.3. Capacitatea de chelatare a ionului feros
Activitatea de chelatare a ionului feros a probelor investigate variază
de asemenea dependent de concentrație. La concentrația de 333.32 g/mL,
toate probele de Hyperici herba, Basilici herba și Tiliae flos, precum și proba
ambalată de Millefolii flos (AM1) prezintă o activitate de chelatare de peste
94% (tabelul VI.5 şi fig VI.4).
Proba din flora spontană de Millefolii flos (AM4) manifestă o
activitate mai mică de 85% (83.320.25%) la aceeași concentrație (tabelul
VI.5).
Fig.VI.5. Exprimarea grafică a valorile CE50 ale liofilizatelor infuziilor din
probele celor 6 specii medicinale selectate în testul de determinare a
activității de chelatare a ionului feros
Rezumatul tezei de doctorat
33
Valorile CE50 obținute pentru produsele vegetale ale speciilor
investigate (fig. VI.5) evidențiază că infuziile probelor ambalate sunt mai
active ca agenți chelatanți ai ionului feros comparativ cu cele preparate din
probele din flora spontană.
Tabel VI.5. Activitatea (%) de chelatare a ionului feros caracteristică
probelor de Tiliae flos, Calendulae flos, Matricariae flos, Hyperici herba,
Millefolii flos, Basilici herba și a martorilor pozitivi
Concen
trație
(g/mL)
% activitate de chelatare față de ionul feros DS
TC3 TC4 CO3 CO4 MC2 MC4 HP2 HP4 AM1 AM4 OB1 OB4 Ruto
zida
Acid
galic
500 86.57
0.31
66.62
0.26
- 70.46
0.28
- - - - - - - -
333.33 96.32
0.15
94.29
0.24
72.53
0.26
45.25
0.24
79.53
0.40
50.33
0.35
98.68
0.24
96.22
0.05
98.49
0.31
83.32
0.25
98.53
0.17
95.42
0.42
97.2
0.79
98.61
0.16
166.66 85.49
0.39
80.16
0.11
51.17
0.09
17.17
0.07
50.45
0.28
19.38
0.41
97.27
0.14
95.36
0.27
94.28
0.19
58.36
0.18
93.47
0.33
92.27
0.11
95.73
0.31
97.36
0.12
83.33 60.06
0.14
58.36
0.29
34.16
0.10
- 26.50
0.35
- 77.20
0.10
70.29
0.16
84.20
0.15
44.20
0.17
73.39
0.30
72.45
0.11
94.20
0.81
97.09
0.41
41.66 36.45
0.44
25.52
0.04
- - - - 55.38
0.43
26.28
0.14
59.26
0.21
- 53.99
0.03
37.49
0.39
94.12
0.15
97.03
0.03
20.83 - - - - - - 28.34
0.26
- 36.21
0.19
- 27.56
0.29
- 86.47
0.24
86.11
0.22
10.41 - - - - - - - - - - - - 73.18
0.19
72.13
0.48
5.20 - - - - - - - - - - - - 48.29
0.10
63.10
0.60
2.60 - - - - - - - - - - - - - 40.14
0.12
Rezumatul tezei de doctorat
34
Capitolul VII
EVALUAREA CONȚINUTULUI ÎN METALE GRELE ÎN PROBELE
DE TIP CEAIURI MEDICINALE ȘI CONDIMENTE ALE
SPECIILOR VEGETALE SELECTATE
Analiza concentrațiile metalelor grele studiate a urmărit evaluarea
expunerii la metale grele generată de consumul unor speciilor vegetale
frecvent utilizate de locuitorii țării noastre sub formă de ceaiuri medicinale și
condimente conform studiului statistic realizat în cadrul acestei cercetări.
VII.1.1. Material vegetal
Plantele medicinale și aromatice selectate pentru acest studiu sunt
plante comune, ușor accesibile, endemic în țara noastră (zone necultivate și
cultivate) și consumate frecvent în fitoterapie, respectiv în alimentație sub
formă de ceaiuri medicinale sau condimente conform rezultatelor obținute în
studiul sociologic prezentat în capitolul III. Probele analizate și proveniența
acestora sunt prezente în capitolul IV.
VII.1.2. Prezentarea probelor
Pentru plantele medicinale luate în lucru (Achillea millefolium L,
Calendula officinalis L, Hypericum perforatum L, Matricaria chamomilla L,
Ocimum basilicum L, Tilia cordata Mill), au fost analizate câte trei probe,
achiziționate din același lot din magazine herboristice de la 3 furnizori și o
probă recoltată din flora spontană a județului Galați.
Probele ambalate au fost achiziționate în perioada martie-septembrie
2012 din magazine herboristice. Probele neambalate recoltate din flora
spontană au fost colectate în saci de polietilenă sterili în perioada mai-
septembrie 2012.
Rezumatul tezei de doctorat
35
VII.2. Rezultate și discuții
Valorile concentrațiilor metalelor grele determinate în ceaiurile
medicinale și probele din flora spontană sunt redate în tabelul VII.2.
Tabel VII.2. Concentrația (mg/kg) determinată pentru unele metale grele în
ceaiuri medicinale și probe din flora spontană
Probe Pb Cd Hg As Cu Fe
OB1
OB2
OB3
OB4
0.70±0.02
Sld
0.60±0.02
2.03±0.08
0.01±0.00
0.01±0.00
0.01±0.00
0.01±0.00
0.020±0.00
Sld
Sld
Sld
0.04±0.00
0.01±0.01
Sld
Sld
10.00±0.52
15.00±1.16
11.00±0.58
15.00±1.06
6470.00±55.48
8410.00±95.44
2870.00±59.25
3580.00±76.01
AM1
AM2
AM3
AM4
0.09±0.00
0.09±0.00
0.16±0.01
0.42±0.01
0.04±0.00
0.04±0.00
0.02±0.00
0.02±0.00
0.011±0.00
0.015±0.00
0.021±0.00
0.019±0.00
0.03±0.03
Sld
Sld
0.05±0.00
11.00±0.55
14.00±0.67
15.00±0.86
10.00±0.56
180.00±5.47
1490.00±86.04
980.00±5.47
1420.00±75.66
CO1
CO2
CO3
CO4
Sld
0.25±0.01
0.14±0.01
0.24±0.01
0.01±0.00
0.01±0.00
0.01±0.00
0.01±0.00
0.027±0.00
0.008±0.00
0.013±0.00
0.015±0.00
0.03±0.00
0.02±0.00
0.03±0.00
0.01±0.00
4.00±0.28
13.00±0.36
16.00±0.74
24.00±0.80
13330.00±111.45
14530.00±103.15
21020.00±114.69
11970.00±100.44
MC1
MC2
MC3
MC4
0.04±0.00
Sld
0.49±0.02
0.28±0.01
0.01±0.00
0.02±0.00
0.01±0.00
0.02±0.00
0.020±0.00
Sld
Sld
Sld
0.06±0.00
Sld
0.01±0.00
Sld
10.00±0.82
15.00±1.17
12.00±1.00
12.00±0.93
4840.00±72.85
14480.00±107.26
9660.00±88.10
2960.00±37.86
HP1
HP2
HP3
HP4
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
Sld
11.00±0.53
11.00±0.59
15.00±1.02
17.00±0.93
730.00±7.39
670.00±7.35
560.00±5.23
5600.00±64.90
TC1
TC2
TC3
TC4
0.15±0.01
Sld
0.01±0.00
0.32±0.02
0.05±0.00
0.02±0.00
0.01±0.00
Sld
0.018±0.00
0.012±0.00
0.012±0.00
0.106±0.01
0.05±0.00
Sld
0.15±0.01
Sld
9.00±0.56
14.00±0.90
17.00±1.02
12.00±0.75
6390.00±55.95
1010.00±12.19
6820.00±70.74
2230.00±32.07
Sld-sub limita de detecție
Determinarea conținutului în metale grele a ceaiurilor medicinale și a
probelor din flora spontană a arătat că cele mai ridicate nivele de Pb,
respectiv de Hg, au fost identificate în probele recoltate din flora spontană de
Ocimum basilicum L. (2.03±0.08 mg/kg Pb), respectiv de Tilia cordata Mill
(0.106±0.01 mg/kg Hg).
Rezumatul tezei de doctorat
36
În cazul concentrațiilor de Fe și respectiv Cu, cele mai ridicate valori
au fost identificate într-o probă ambalată, respectiv în proba recoltată din
flora spontană de Calendula officinalis L. (21020±114.69 mg/kg Fe,
respectiv 24±0.80 mg/kg Cu). În ceea ce privește prezența As și Cd, probele
ambalate de Tilia cordata Mill au prezentat cele mai mari concentrații ale
acestor elemente analizate (0.15±0.01 mg/kg As, 0.05±0.00 mg/kg Cd).
De remarcat au fost rezultatele obținute în cazul probelor de
Hypericum perforatum L., unde, cu excepția Cu și Fe, valorile celorlalte
metale au fost sub limita de detecție a aparatului pentru toate cele 4 probe.
Limitele metalelor grele prevăzute de suplimentul 6.8 a Ph.Eur ed 6
pentru produsele pe bază de plante sunt stabilite doar pentru plumb (5
mg/kg), cadmiu (1 mg/kg) și mercur (0.1 mg/kg) [70]. Recomandările WHO
privind nivelurile maxime admise ale unor metale grele în plantele
medicinale fac referire la cadmiu și plumb, limitele fiind 0.3 mg/kg și
respectiv, 10 mg/kg [107].
În același timp, în cazul produselor alimentare, așa cum pot fi
încadrate ceaiurile medicinale și condimentele, legislația UE (Regulamentul
nr 420/2011 al Comisiei Europene) stabilește limite maxime doar pentru
plumb (0.3 mg/kg în legume-frunze) și cadmiu (0.2 mg/kg în legume- frunze
și ierburi proaspete) [122].
Plumb
Referindu-ne la valorile plumbului din ceaiurile medicinale și probele
recoltate din flora spontană, cele mai ridicate nivele au fost obținute în cazul
probelor din flora spontană ale speciilor Ocimum basilicum L, Achillea
millefolium L, Tilia cordata Mill.
Cea mai mare concentrație obținută pentru plumb (2.03 mg/kg pentru
proba de busuioc, OB4) nu a depășit limita maximă admisă de Ph Eur [70],
însă este comparativ mai mare decât cea raportată de alți autori din țara
noastră (0.38 mg/kg) pentru aceeași specie [163].
În raport cu recomandările UE [122], pentru speciile vegetale utilizate
sub formă de ceaiuri medicinale a fost determinată o concentrație a plumbului
peste limita admisă în 75% din probele de busuioc și 25% din probele de
coada șoricelului, mușețel și respectiv, tei.
S-a constatat astfel că 25% din totalul probelor de plante medicinale
condiționate sub formă de ceaiuri prezintă concentrații ale plumbului peste
limita admisă de UE pentru produsele alimentare [122]. În conformitate cu
prevederile Ph Eur [70], probele analizate au fost corespunzătoare.
Rezumatul tezei de doctorat
37
Cadmiu
Dintre plantele medicinale condiționate sub formă de ceaiuri
medicinale și în probele recoltate din flora spontană, valori semnificative ale
concentrației de cadmiu au fost determinate în probele ambalate de coada
șoricelului (AM1, AM2=0.04 mg/kg) și tei (TC1=0.05 mg/kg).
În raport cu prevederile UE [122] și Ph Eur [70], rezultatele obținute
pentru cadmiu au fost corespunzătoare.
Mercur
Prezența mercurului în ceaiurile medicinale și probele recoltate din
flora spontană a fost evidențiată în 58.33% din probele de ceaiuri medicinale
analizate.
Cea mai mică concentrație de mercur a fost determinată pentru o
probă ambalată de Calendula officinalis L (CO2=0.008 mg/kg), aceasta fiind
de 13 ori mai redus comparativ cu valoarea obținută pentru proba recoltată
din flora spontană a speciei Tilia cordata Mill (TC4=0.106 mg/kg).
Conform recomandărilor Ph Eur [70] pentru plantele medicinale,
proba de tei recoltată din flora spontană a fost necorespunzătoare.
Arsen
Prezența arsenului în ceaiurile medicinale și probele recoltate din flora
spontană a fost identificată în 50% din probele analizate, cu o valoare minimă
de 0.01 mg/kg în probele ambalate de Ocimum basilicum L (OB2),
Calendula officinalis L (CO4), Matricaria chamomilla L (MC3) și o valoare
maximă de 0.15 mg/kg în proba ambalată TC3 a speciei Tilia cordata Mill
(TC3).
Cupru
În studiul de față, concentrațiile cuprului determinate în ceaiurile
medicinale și în probele recoltate din flora spontană au prezentat cele mai
mari valori pentru Ocimum basilicum L, Calendula officinalis L și
Hypericum perforatum L în probele recoltate din flora spontană.
De asemenea, s-au putut observa valori extreme în cadrul aceleiași
specii: pentru Calendula officinalis L., conținutul în Cu variază între 4.0
Rezumatul tezei de doctorat
38
mg/kg (CO1, probă ambalată) și 24 mg/kg (CO4, proba recoltată din flora
spontană).
Fier
În studiul de față, concentrațiile fierului determinate în ceaiurile
medicinale și în probele recoltate din flora spontană sunt în general ridicate,
existând o variație largă pentru probele aceleiași specie (de ex, între
180.00±5.45 mg/kg și 1490.00±86.04 mg/kg pentru Achillea millefolium L).
Se poate observa că pentru majoritatea speciilor vegetale, cele mai
mari valori s-au determinat în probele ambalate, excepție făcând Hypericum
perforatum L. care a prezentat cele mai ridicate nivele în probele recoltate din
flora spontană.
Rezumatul tezei de doctorat
39
Capitolul VIII
EVALUAREA CONTAMINĂRII RADIOACTIVE A
PROBELOR DE CEAIURI MEDICINALE ALE SPECIILOR
VEGETALE SELECTATE
Studiul de față a urmărit aprecierea gradului de contaminarea
radioactivă a unor specii vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și
consumate în mod frecvent conform aprecierii rezultate în urma studiului
sociologic, precum și identificarea tipului de radionuclizi prezenți în probele
analizate.
În acest sens am aplicat metodele de evaluare a conținutului radioactiv
al apei potabile și alimentelor, având în vedere lipsa unor standarde specifice
ceaiurilor medicinale, care au presupus în primă etapă măsurarea
radioactivității alfa și beta global, urmată de măsurarea activității specifice
radionuclizilor 137
Cs, 210
Po, 210
Pb, 90
Sr, 232
Th și 238
U.
VIII.1.1. Material vegetal
Plantele medicinale și aromatice selectate pentru acest studiu sunt
plante comune, ușor accesibile, endemic în țara noastră (zone necultivate și
cultivate) și consumate frecvent în fitoterapie, respectiv în alimentație sub
formă de ceaiuri medicinale conform rezultatelor obținute în studiul
sociologic prezentat în capitolul III. Probele analizate și proveniența acestora
sunt prezente în capitolul IV.
VIII.1.2. Prezentarea probelor
În cadrul acestui studiu și ca urmare a rezultatelor obținute prin
intermediul studiului sociologic, am analizat șase specii vegetale (Achillea
millefolium L, Calendula officinalis L, Hypericum perforatum L, Matricaria
chamomilla L, Ocimum basilicum L, Tilia cordata Mill) consumate frecvent
Rezumatul tezei de doctorat
40
sub formă de ceaiuri medicinale, achiziționate în formă ambalată, de la un
producător național de ceaiuri, în martie 2012.
VIII.2. Rezultate și discuții
Aprecierea gradului de contaminarea radioactivă a probelor analizate
a presupus în primă fază determinării activității alfa și beta global. Probele
analizate au prezentat o activitate alfa global cuprinsă între 3.20 Bq/kg
(Ocimum basilicum L.) și 10.75 Bq/kg (Hypericum perforatum L.), în timp ce
activitatea beta global a variat de la 214.50 Bq/kg (Calendula officinalis L.)
la 429.40 Bq/kg (Hypericum perforatum L.) (tabel VIII.2).
Tabel VIII.2. Media activității alfa și beta global (Bq/kg) determinată în
ceaiurilor medicinale studiate
Denumirea științifică Masa
prelucrată
(kg)
Masa de
cenușă
obținută
(g)
Activitatea
alfa global
(Bq/kg)
Activitatea
beta global
(Bq/kg)
Flori
Calendula officinalis L. 2 171.40 5.41 214.50
Matricaria chamomilla L. 2 185.20 4.51 411.72
Tilia cordata Mill 2 191.20 4.57 249.30
Partea aeriană
Achillea millefolium L. 2 95.80 6.54 333.45
Hypericum perforatum L. 2 95.00 10.75 429.40
Ocimum basilicum L. 2 295.00 3.20 380.21
Datorită lipsei unor valori de referință pentru radionuclizii prezenți în
plantele medicinale, rezultatele au fost comparate cu datele publicate în
literatură. Un studiu realizat în țara noastră (2005), a raportat pentru partea
aeriană a speciei Calendula officinalis L., recoltată din jud Arad, o activitate
alfa globală sub limita de detecție a aparatului și o activitatea beta globală de
204 Bq/kg [109]. Autorii au explicat astfel absența contaminării radioactive a
speciei cultivate prin faptul că pentru zona de cultivare a fost determinată o
radioactivitate normală [109], demonstrând astfel influența solului în
transferul radionuclizilor către plantele medicinale.
Valorile maxime obținute în studiul de față pentru proba de Calendula
officinalis L. (5.41 Bq/kg și respectiv, 214.50 Bq/kg) ar putea fi corelate cu
tendința concentrării radionuclizilor în florile speciei vegetale studiate.
Rezumatul tezei de doctorat
41
În a două etapă, am urmărit determinarea activității specifice a
unor radionuclizi naturali (210
Po, 210
Pb, 232
Th,238
U ) și artificiali (137
Cs, 90
Sr) a căror prezență oferă informații suplimentare privind încărcătura
radioactivă a plantelor medicinale. Concentrațiile radionuclizilor analizați
sunt prezentate în tabelul VIII.3 și fig. VIII.3-8.
Tabel VIII.3. Concentrația (mBq/kg) radionuclizilor determinați în probele
produselor vegetale analizate
Partea
vegetală
folosită
Denumirea științifică Radionuclizi
artificiali
(mBq/kg)
Radionuclizi naturali
(mBq/kg)
137Cs
90Sr
210Po
210Pb
232Th
238U
Flori
Partea
aeriană
Calendula officinalis L.
Matricaria chamomilla L.
Tilia cordata Mill.
Achillea millefolium L.
Hypericum perforatum L.
Ocimum basilicum L.
<60
<60
1
1
1
8
6
8
10
30
-
30
30
20
10
50
-
60
60
50
20
10
10
40
30
40
Fig VIII.3. Concentrațiile 210
Po, 210
Pb, 232
Th și 238
U în produsele vegetale
analizate
Rezumatul tezei de doctorat
42
Fig VIII.4. Concentrația 210
Po în produsele vegetale analizate
În cazul 210
Po (fig VIII.4), au fost determinate concentrații cuprinse
între 1 mBq/kg (Tilia cordata Mill, Calendula officinalis L., Matricaria
chamomilla L.) și 8 mBq/kg (Ocimum basilicum L., Achillea millefolium L.,
Hypericum perforatum L.), cele mai mari valori fiind determinate în probele
formate din părți aeriene ale speciilor selectate în studiu.
Fig VIII.5. Concentrația 210
Pb în produsele vegetale analizate
Nivelul 210
Pb (fig. VIII.5) în proba de Tilia cordata Mill. a fost sub
limita de detecție a aparatului, în timp ce pentru probele celorlalte specii,
valorile au fost cuprinse între 10-30 mBq/kg, cea mai mare concentrație de 210
Pb fiind identificată în probele de Achillea millefolium L., Hypericum
perforatum L. și Matricaria chamomilla L.
Rezumatul tezei de doctorat
43
Fig VIII.6. Concentrația 232
Th în produsele vegetale analizate
Concentrația 232
Th (fig VIII.6) a fost sub limita de detecție a
aparatului în cazul probei speciei Tilia cordata Mill, în timp ce în cazul
celorlalte probe concentrația acestuia a variat între 10-60 mBq/kg, cele mai
mari valori fiind determinate în probele de Achillea millefolium L. și
Hypericum perforatum L. (60 mBq/kg), urmate la o diferență mică
(50mBq/kg) de probele de Matricaria chamomilla L. și Ocimum basilicum L.
Fig VIII.7. Concentrația 238
U în produsele vegetale analizate
În ceea ce privește activitatea 238
U (fig VIII.7), valorile determinate au
variat de la 10mBq/kg (Tilia cordata Mill. și Matricaria chamomilla L.) la 40
mBq/kg (Ocimum basilicum L. și Achillea millefolium L.), cele mai mari
valori fiind determinate în probele speciilor vegetale formate din părți
aeriene.
Rezumatul tezei de doctorat
44
În ceea ce priveşte 137
Cs și 90
Sr, în probele analizate au fost
determinate concentraţii sub limita de detecție a aparatului.
În UE, limita radioactivității maxime cumulată de 134
Cs și 137
Cs în
produsele agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la
centrala nucleară de la Cernobâl este de 600 de Bq/kg [125]. Raportând
valorile determinate în cadrul acestui studiu la legislația europeană, acestea
sunt situate sub limita maximă, și astfel concentrațiiile evidențiate nu prezintă
un risc asupra sănătății consumatorului de ceaiuri medicinale.
Rezumatul tezei de doctorat
45
Capitolul IX
EVALUAREA CONTAMINĂRII MICROBIOLOGICE A PROBELOR
DE TIP CEAIURI MEDICINALE ȘI CONDIMENTE ALE
SPECIILOR VEGETALE SELECTATE
Evaluarea gradului de contaminare microbiologică a speciilor
vegetale utilizate frecvent sub formă de ceaiuri medicinale a urmărit
aprecierea încărcăturii microbiene a probelor analizate pentru creșterea
siguranței alimentare.
IX. 1.1. Material vegetal
Plantele medicinale și aromatice selectate pentru acest studiu sunt
plante comune, ușor accesibile, endemic în țara noastră (zone necultivate și
cultivate) și consumate frecvent în fitoterapie, respectiv în alimentație sub
formă de ceaiuri medicinale sau condimente conform rezultatelor obținute în
studiul sociologic prezentat în capitolul III.
Probele analizate și proveniența acestora sunt prezente în capitolul IV.
IX.1.2. Prezentarea probelor
Pentru plantele medicinale luate în lucru medicinale (Achillea
millefolium L., Calendula officinalis L., Hypericum perforatum L.,
Matricaria chamomilla L., Ocimum basilicum L., Tilia cordata Mill.), au
fost analizate câte trei probe, achiziționate din același lot din magazine
herboristice de la 3 furnizori și o probă recoltată din flora spontană a
județului Galați. Probele ambalate au fost achiziționate în septembrie 2012
din magazine herboristice. Probele neambalate recoltate din flora spontană au
fost colectate în saci de polietilenă sterili în perioada mai-septembrie 2012.
Rezumatul tezei de doctorat
46
IX.2. Rezultate şi discuţii
Rezultatele determinării încărcăturii microbiologice a probelor din
speciile vegetale condiționate sub formă de ceaiuri medicinale și a celor
recoltate din flora spontană sunt prezentate în tabelele IX.1. Codificarea
probelor este cea prezentată în capitolul IV.
Tabel IX.1.Valorile contaminanților microbieni și fungici (UFC/g) prezenți în
ceaiurile medicinale și în probele recoltate din flora spontană
Valorile contaminanților microbieni și fungici prezenți în probele
ceaiurilor medicinale analizate (tabelul IX.1) evidențiază cel mai mare număr
Probe Număr
total de
germeni
Bacterii
coliforme
Drojdii și
mucegaiuri
E coli S.coagulazo-
pozitiv
B.cereus Salmonella
sp
OB1 9.0x103 2.4x10 1.0x10
4 0 0 0 0
OB2 2.5x105 4.3x10 1.8x10
3 0.9x10 0 0 0
OB3 8.0x104 3.2x10 3.0x10
3 0 0 0 0
OB4 1.1x105 9.0x10 1.2x10
4 0.4x10 0 0 0
AM1 5.0x103 2.4x10 1.1x10
4 0 0 2.4x10 0
AM2 5.0x105 2.4x10
2 6.0x10
2 9.2x10 0 0 0
AM3 9.0x102 0 1.5x10
2 0 0.2x10 1.2x10 0
AM4 4.0x102 2.4x10
2 5.0x10
3 2.4x10
2 0 0 0
CO1 3.0x103 2.1x10 2.1x10 0 0.9x10 1.1x10 0
CO2 7.5x105 2.4x10
2 1.1x10
4 9.3x10 0 0 0
CO3 5.0x104 2.4x10
2 4.5x10
2 9.3x10 0 0 0
CO4 9.0x103 2.4x10
2 5.5x10
3 2.4x10
2 0 1.5x10 0
MC1 3.3x104 2.6x10
2 1.1x10
3 0 2.1x10 0 0
MC2 3.5x105 4.3x10 2.5x10
3 9.0x10 0 0.2x10 0
MC3 6.0x104 0.9x10 2.5x10
3 0 0 0 0
MC4 3.0x104 0 1.3x10
4 0 0 1.2x10 0
HP1 1.0x102 0 1.7x10 0 0 0.2x10 0
HP2 2.0x104 0 4.0x10
2 0 0 0 0
HP3 1.1x103 0 8.0x10
2 0 0 0 0
HP4 1.1x103 0.4x10 8.0x10 0.4x10 0 0 0
TC1 2.1x104 2.6x10
2 1.0x10
4 0 2.4x10 6.1x10 0
TC2 4.0x102 0 1.3x10
2 0 0 0 0
TC3 1.2x105 2.4x10
2 1.1x10
4 9.3x10 0 0 0
TC4 1.1x104 0 8.2x10
3 0 0 0 0
Rezumatul tezei de doctorat
47
total de germeni determinat în proba ambalată CO2 (7.5×105 UFC/g)
aparținând speciei Calendula officinalis L.
În ceea ce privește numărul bacteriilor coliforme, cea mai mare
valoare (2.6×102 UFC/g) a fost determinată în proba MC1 aparținând speciei
Matricaria chamomilla L., dar și în proba TC1 aparținând speciei Tilia
cordata Mill. Numărul de drojdii și mucegaiuri a depășit valoarea de 1.0×104
UFC/g
în cazul probelor OB4, AM1, CO2, MC4, și respectiv, TC3
aparținând speciilor Ocimum basilicum L., Achillea millefolium L.,
Calendula officinalis L., Matricaria chamomilla L. și Tilia cordata Mill.
Cel mai mare număr de Staphylococcus spp coagulazo-pozitivi a fost
identificat în proba TC1 a speciei Tilia cordata Mill. (2.4×10 UFC/g), probă
în care a fost identificat B.cereus cu un număr de 6.1x10 UFC/g. E. coli a fost
determinată cu cel mai mare număr (2.4×102 UFC/g) în probele CO4 de
Calendula officinalis L. și AM4 de Achillea millefolium L. Prezența
Salmonella sp nu a fost identificată în probele analizate.
Pentru probele incluse în studiu, în urma analizei numărului total de
germeni, s-au stabilit valori cuprinse între 1.0×102 și 7.5×10
5 UFC/g în cele
ale speciilor vegetale condiționate sub formă de ceaiuri medicinale și în
probele recoltate din flora spontană, corespunzătoare din punct de vedere a
limitelor prevăzute de Ph Eur [24].
În cazul bacteriilor coliforme, prezența acestora a fost determinată în
70.83% din probe, cu un număr de unități formatoare de colonii cuprins între
0.4×10 și 2.6×102 UFC/g. În cazul speciilor Ocimum basilicum L., Achillea
millefolium L., Calendula officinalis L. și Hypericum perforatum L, probele
recoltate din flora spontană au prezentat cele mai mari valori ale numărului
de bacterii coliforme (UFC/g). Raportând cele mai mari valori de unități
formatoare de colonii de bacterii coliforme determinate în probele ambalate
de mușetel (MC1) și tei (TC1) la datele din literatura de specialitate [72],
valorile obținute în acest studiu au fost mai mici.
Drojdiile și mucegaiurile au prezentat cel mai mic număr de unități
formatoare de colonii în proba HP1 (1.7×10 UFC/g) a speciei Hypericum
perforatum L., în timp ce cel mai mare număr de unități formatoare de colonii
a fost identificat în proba MC4 (1.3×104
UFC/g) a speciei Matricaria
chamomilla L. De asemenea, s-a identificat cel mai mare număr de unități
formatoare de colonii în probele recoltate din flora spontană în cazul speciilor
de Ocimum basilicum L. și Matricaria chamomilla L. În raport cu Ph Eur
[24], probele de ceaiuri medicinale au fost corespunzătoare.
Rezumatul tezei de doctorat
48
În ceea ce privește Escherichia coli, prezența acesteia a fost
determinată în 41.66% din probele speciilor vegetale condiționate sub formă
de ceaiuri și în probele recoltate din flora spontană, cu valori cuprinse între
0.4×10 și 2.4×102 UFC/g (fig IX.6). Astfel, 75% din probele de Calendula
officinalis L., 50% din probele de Ocimum basilicum L. și Achillea
millefolium L. și 25% din probele de Matricaria chamomilla L., Tilia cordata
Mill și Hypericum perforatum L. au prezentat unități formatoare de colonii de
E. coli.
Fig IX.6. Valorile unităților formatoare de colonii de E.coli în speciile
vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în probele recoltate din flora
spontană
În conformitate cu prevederile Ph Eur [24], 8.33% din totalul probelor
speciilor vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în probele recoltate din
flora spontană au fost necorespunzătoare, acestea fiind recoltate din flora
spontană, aparținând speciilor Achillea millefolium L. și Calendula officinalis
L.
Prezența stafilococilor coagulazo-pozitivi a fost confirmată în acest
studiu în 16.66% din probele vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în
probele recoltate din flora spontană cu unități formatoare de colonii cuprinse
între 0.2×10 UFC/g și 2.4×10 UFC/g. Conform fig IX.7, prezența acestor
contaminanți a fost determinată în probele ambalate AM3, CO1, MC1 și TC1
ale speciilor Achillea millefolium L., Calendula officinalis L., Matricaria
chamomilla L. și respectiv, Tilia cordata Mill.
Rezumatul tezei de doctorat
49
Fig IX.7. Valorile unităților formatoare de colonii de stafilococi coagulazo-
pozitivi în speciile vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în probele
recoltate din flora spontană
În cazul Bacillus cereus, pentru probelor recoltate din flora spontană
ale speciilor Calendula officinalis L. și Matricaria chamomilla L. au fost
determinate cele mai mari unități formatoare de colonii de B. cereus. Prezența
acestuia s-a identificat în 33.33% din probele speciile vegetale condiționate
sub formă de ceaiuri și în probele recoltate din flora spontană, cu valori
cuprinse între 0.2×10 și 6.1×10 UFC/g.
În ceea ce privește determinarea microbiologică a Salmonella sp,
prezența sa nu a fost identificată în probele speciilor vegetale condiționate
sub formă de ceaiuri medicinale și condimente și în probele recoltate din
flora spontană.
Rezumatul tezei de doctorat
50
Capitolul X
CONCLUZII GENERALE
Studiul de față are ca scop evaluarea calității unor plante medicinale și
aromatice, utilizate frecvent în mediul casnic și care sunt condiționate sub
formă de ceaiuri medicinale sau condimente din punct de vedere al prezenței
unor contaminanți exogeni.
Rezultatele obținute conduc la următoarele concluzii:
Studiul sociologic a demonstrat caracterul alimentar al
consumului de plante medicinale și aromatice, folosite în mediul
casnic sub formă de ceaiuri medicinale și de condimente, cu
scopul satisfacerii unor necesități diferite. Au fost investigate doar
unele dintre aspectele specifice comportamentelor de consum
alimentar de ceaiuri și condimente, în speță motivația consumului,
frecvența și cantitatea consumată, alte caracteristici ale acestor
comportamente care justifică transformarea lor în obișnuințe
propriu-zise de consum nefiind luate în considerare.
În ceea ce privește plantele medicinale utilizate frecvent sub
formă de ceai, rezultatele obținute evidențiază consumul ceaiului
preparat din inflorescenţele de tei (Tiliae flos, Tilia cordata Mill.),
de gălbenele (Calendulae flos, Calendula officinalis L.), capitulele
florale de mușeţel (Matricariae flos, Matricaria chamomilla L.),
somitățile florale de sunătoare (Hyperici herba, Hypericum
perforatum L.), florile de coada-şoricelului (Millefolii flos,
Achillea millefolium L.) şi părțile aeriene de busuioc (Basilici
herba, Ocimum basilicum L.) în detrimentul celorlalte menționate
în chestionar.
Rezumatul tezei de doctorat
51
În cazul plantelor aromatice utilizate frecvent sub formă de
condimente, s-a constatat, în ordinea preferințelor, consumul de
mărar (Anethum graveolens L.), pătrunjel [Petroselinum crispum
(Mill.) Fuss.], cimbru (Thymus vulgaris L.), mentă (Mentha
piperita L.), sovârf (Origanum vulgare L.) și măghiran (Origanum
majorana L.).
Studiul chimic al polifenolilor în infuziile obţinute din probele
produselor vegetale aparținând celor 6 specii medicinale selectate
ca fiind cele mai frecvent folosite de respondenţii studiului
sociologic (Tilia cordata Mill., Calendula officinalis L.,
Matricaria chamomilla L., Hypericum perforatum L., Achillea
millefolium L., Ocimum basilicum L.) a evidenţiat:
variație largă a conținutului în polifenoli totali şi
flavonoide atât între speciile investigate, lucru de altfel de
la sine înțeles, cât și între probele aceleiași specii;
în cazul fiecărei specii, s-au înregistrat diferențe
importante cantitative atât între probele ambalate provenite
de la furnizori diferiți, cât și între probele ambalate și cele
din flora spontană;
cele mai mari variaţii ale conţinutului în polifenoli totali
între probele ambalate s-au înregistrat pentru Tiliae flos (de
peste 2 ori), în timp ce în cazul flavonoidelor, s-au obţinut
pentru Millefolii flos (de peste 3 ori);
pentru fiecare din produsele vegetale investigate, cu
excepția Matricariae flos și Basilici herba, diferențele între
probele ambalate sunt mai mici comparativ cu cele între
probele ambalate și proba din flora spontană;
în general, probele colectate din flora spontană sunt mai
sărace în polifenoli totali şi flavonoide prin comparaţie cu
probele ambalate ale aceleiaşi specii.
Studiul activității antioxidante in vitro a evidențiat:
proprietăți importante de scavenger față de radicalul DPPH
și de chelatare a ionului feros ale liofilizatelor infuziilor
obținute din probele provenite de la produsele vegetale ale
celor 6 specii investigate;
în cazul tuturor speciilor, liofilizatele infuziilor obținute
din probele ambalate s-au dovedit a fi mult mai active
Rezumatul tezei de doctorat
52
comparativ cu liofilizatele probelor recoltate din flora
spontană;
probele ambalate cele mai active s-au dovedit a fi cele de
Millefolii flos (AM1, CE50(DPPH)=35.330.15 g/mL,
CE50(chelatare ion feros)=31.500.20 g/mL), Hyperici herba
(HP2, CE50(DPPH)=36.260.25 g/ml, CE50(chelatare ion
feros)=36.300.40 g/mL) și Basilici herba (OB1,
CE50(DPPH)=38.030.15 g/mL, CE50(chelatare ion
feros)=41.060.35 g/mL);
activitatea antioxidantă a liofilizatelor infuziilor se
corelează cu nivelul polifenolilor totali, astfel încât probele
cu cel mai mare conținut în polifenoli (probele ambalate)
s-au dovedit a fi și cele mai active;
pentru Millefolii flos la care se înregistrează cea mai mare
variație a conținutului polifenolic între proba ambalată și
cea din flora spontană (de circa 2.5 ori) au fost identificate
și variații importante ale activității antioxidante (de circa 4
ori, în testul DPPH și de 3.5 ori în cel de determinare a
potențialului de chelatare a ionului feros), în favoarea
probei ambalate.
infuziile speciilor medicinale investigate se constituie în
surse importante de antioxidanți pentru organismul uman,
susținând opțiunea de utilizare din partea consumatorilor
dincolo de un consum de plăcere.
Determinarea conținutului în metale grele al produselor
vegetale analizate a evidențiat valori ce depășesc limitele impuse
pentru Pb de legislația europeană [0.3 mg/kg], precum și cea
pentru Hg de Ph Eur [0.1 mg/kg], precum și concentrarea As, Fe
și Cu în unele produse vegetale. Astfel:
Concentrațiile Pb au depășit limita admisă de UE [0.3
mg/kg] în 25% din totalul probelor de plante medicinale
condiționate sub formă de ceaiuri și probele colectate din
flora spontană, și respectiv în 16.66% din totalul probelor
de plante aromatice condiționate sub formă de condimente
și probele recoltate din flora spontană;
Valorile obținute pentru Cd au fost corespunzătoare în
raport cu prevederile UE [0.2 mg/kg] și Ph Eur [1 mg/kg];
Rezumatul tezei de doctorat
53
pentru Hg, limita admisă de Ph Eur [0.1 mg/kg] a fost
depășită în proba recoltată din flora spontană a speciei
Tilia cordata Mill;
prezența As a fost identificată în 50% din probele de plante
medicinale condiționate sub formă de ceaiuri și probele
recoltate din flora spontană, și respectiv în 72.22% din
condimentele ambalate și probele corespunzătoare
recoltate din flora spontană;
în ceea ce privește prezența Fe și Cu în ceaiurile
medicinale, probele de Calendula officinalis L. au
prezentat cele mai ridicate valori (21020±114.69 mg/kg
Fe, respectiv 24±0.80 mg/kg Cu);
în cazul condimentelor, cele mai mari valori ale Cu și
respectiv, Fe, au fost determinate în Origanum majorana
L. (348±7.48 mg/kg Cu) și Mentha piperita L. (6683±40.39 mg/kg Fe).
Evaluarea contaminării radioactive a probelor speciilor vegetale
condiționate sub formă de ceaiuri a vizat determinarea activității
alfa și beta global, precum și măsurarea activității specifice a unor
radionuclizi naturali (210
Po, 210
Pb, 232
Th,238
U) și artificiali (137
Cs, 90
Sr):
S-a observat astfel o activitate alfa și beta global crescută
în cazul speciei Hypericum perforatum L.;
activitatea 137
Cs și 90
Sr în ceaiurile medicinale analizate a
fost situată sub limita de detecție a aparatului;
s-a observat o tendință crescută a acumulării
radionuclizilor în cazul speciilor analizate al căror produs
vegetal a fost constituit din partea aeriană;
Achillea millefolium L. a prezentat cel mai înalt grad de
contaminare radioactivă cu 210
Po, 210
Pb, 232
Th și 238
U.
Aprecierea gradului de contaminare microbiană a identificat:
valori ale Escherichia coli, dar și ale drojdiilor și
mucegaiurilor peste limitele prevăzute de Ph Eur [102
UFC/g, respectiv max 105 UFC/g], precum și prezența
unor patogeni ce denotă o contaminare de natură umană
(stafilococi coagulazo-pozitivi);
Rezumatul tezei de doctorat
54
probele de Achillea millefolium L. și Calendula officinalis
L. recoltate din flora spontană au prezentat valori peste
limita admisă de Ph Eur [102 UFC/g] pentru E. coli;
în ceea ce privește condimentele, valoarea prevăzută în Ph
Eur pentru drojdii și mucegaiuri (104 UFC/g) în
produsele pe bază de plante la care nu se adaugă apă
clocotită înainte de utilizare, a fost depășită în cazul
probelor de Mentha piperita L. (66.66%), Petroselinum
crispum (Mill) Fuss (33.33%) și Thymus vulgaris
L.(33.33%).
prezența stafilococilor coagulazo-pozitivi a fost
evidențiată în probele ambalate ale speciilor Achillea
millefolium L., Calendula officinalis L., Matricaria
chamomilla L. și respectiv, Tilia cordata Mill;
prezența Bacillus cereus a fost confirmată în 33.33% din
probele speciile vegetale condiționate sub formă de ceaiuri
și în probele recoltate din flora spontană și respectiv,
55.55% din probele vegetale condiționate sub formă de
condimente și în probele recoltate din flora spontană.
Contribuții originale. Perspective de cercetare
Originalitatea tezei de doctorat constă în:
analiza obiceiurilor de consum de ceaiuri medicinale și
condimente pe un eșantion reprezentativ de populație românească;
determinarea conținutului în Pb, Cd, As, Hg, Cu și Fe a probelor
speciilor selectate pe baza datelor obținute în cadrul studiului
sociologic, în condițiile în care, în literatura de specialitate din țara
noastră există puține date privind contaminarea cu metale grele a
speciilor vegetale analizate;
determinarea pentru prima dată pe teritoriul țării noastre a
gradului de contaminare radioactivă prin măsurarea activității alfa
și beta global, precum și a activității specifice a unor radionuclizi
naturali și artificiali, a produselor vegetale provenite de la șase
specii consumate frecvent sub formă de ceaiuri medicinale,
conform datelor obținute în cadrul studiului sociologic;
Rezumatul tezei de doctorat
55
evaluarea gradului de contaminare microbiană a speciilor vegetale
condiționate sub formă de ceaiuri și condimente în raport cu probe
recoltate din flora spontană.
Perspective de cercetare:
Rezultatele obținute în cadrul tezei de doctorat justifică continuarea
studiilor privind calitatea produselor vegetale în următoarele direcții:
extinderea studiului sociologic (număr de participanți, zone de
geografice),
evaluarea activității antioxidante în funcție de modul de prelucrare
a materialului vegetal,
evaluarea conținutului în metale grele și radionuclizi în
preparatele extractive utilizate în mediu casnic (infuzii, decocturi,
macerate, tincturi),
evaluarea în dinamică a prezenței radionuclizilor în materialul
vegetal.
56
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1.***WHO.General Guidelines for Methodologies on Research and
Evaluation of Traditional Medicine, 2000,
http://whqlibdoc.who.int/hq/2000/WHO_EDM_TRM_2000.1.pdf ,
(accessed November 25, 2011)
2. Kooreman P, Baars EW. Patients whose GP knows complementary
medicine tend to have lower costs and live longer. Eur J Health Econ
2012; 13 (6): 769–776.
3. Sahoo N, Manchikanti P, Dey S. Herbal drugs: Standards and regulation.
Fitoterapia 2010; 81 (6): 462-471.
4. Pferschy-Wenzig EM, Bauer R. The relevance of pharmacognosy in
pharmacological research on herbal medicinal products. Epilepsy &
Behav, 2015. http://dx.doi.org/10.1016/j.yebeh.2015.05.037.
5. Mateescu I, Paun L, Popescu S et al.Medicinal and aromatic plants – a
statistical study on the role of phytotherapy in human health. Bulletin
UASVM Animal Science and Biotechnologies 2014; 71 (1): 14-19.
6. Sõukand R, Quave CL, Pieroni A et al. Plants used for making
recreational tea in Europe: a review based on specific research
sites. J Ethnobiol Ethnomed 2013; 9 (1): 58.
7. Zhang Z, Wider B, Shang H et al. Quality of herbal medicines: challenges
and solutions. Complement Ther Med 2012; 20: 100-106.
8. Ramzan I. Phytotherapies: Efficacy, Safety, and Regulation. Hoboken:
John Wiley & Sons Inc, 2015.
9.*** European Pharmacopoeia, 6th edn. Council of Europe: Strasbourg,
2007.
10. Posadzki P, Watson L, Ernst E. Contamination and adulteration of herbal
medicinal products (HMPs): an overview of systematic reviews. Eur J
Clin Pharmacol 2013; 69: 295-307.
11. Singh R, Gautam N, Mishra A, Gupta R. Heavy metals and living
systems: An overview. Indian J Pharmacol. 2011; 43 (3): 246 -253.
12.Montes-Santiago J. The lead-poisoned genius: saturnism in famous artists
across five centuries. Prog Brain Res. 2013; 203: 223-240
13. Sánchez-Castañeda C, Squitieri F, Di Paola M et al.The role of iron in
gray matter degeneration in Huntington's disease: a magnetic
resonance imaging study. Hum Brain Mapp.2015; 36 (1): 50-66.
57
14.***European Pharmacopoeia, 6th ed.Supl 6.8 Council of Europe:
Strasbourg, 2011.
15. De Freitas Araújo MG, Bauab TM. Microbial quality of medicinal plant
materials. In Akyar I (Ed). Latest research into quality control.
Rijeka: InTech, 2012, 67-82.
17. Mircea CG. Contaminarea fungică și bacteriană a produselor vegetale de
origine vegetala.Teza de doctorat-Universitatea de Medicina si
Farmacie Grigore.T.Popa-Iasi, 2010.
18. Du Plessis-Stoman D, Downing TG, van de Venter M, Govender S.
Traditional herbal medicines: potential degradation of sterols and
sterolins by microbial contaminants. S Afr J Sci 2009; 105 (3/4): 147
150.
19. Centers for Disease Control (CDC). Salmonella montevideo infections
associated with salami products made with contaminated imported
black and red pepper --- United States, July 2009--April 2010.
Morb. Mortal. Wkly. Rep 2010; 59 (50): 1647-1650.
20. Jevremovic M, Lazarevic N, Pavlovic S, Orlic M. Radionuclide
concentrations in samples of medicinal herbs and effective dose
from ingestion of ¹³⁷Cs and natural radionuclides in herbal tea
products from Serbian market. Isotopes Environ Health Stud 2011;
47 (1): 87-92.
21. Gheorghiță IG, Corneanu C.G.Radiobiologie. Bacău: Alma Mater, 2002.
22. Yablokov AV, Nesterenko VB, Nesterenko AV. Consequences of the
Chernobyl catastrophe for the environment. In: Yablokov AV,
Nesterenko VB, Nesterenko AV, Sherman-Nevinger JD.
Chernobyl- Consequences of the catastrophe for people and the
environment. 1181. New York: Annals of the New York
Academy of Sciences 2009, 221–286.
23. Nesterenko AB, Nesterenko VB, Yablokov AV. Consequences of the
Chernobyl Catastrophe for Public Health. In: Yablokov AV,
Nesterenko VB, Nesterenko AV, Sherman-Nevinger JD.
Chernobyl- Consequences of the catastrophe for people and the
environment. 1181. New York: Annals of the New York Academy
of Sciences 2009, 31–220 .
24.***UNSCEAR. United Nations Scientific Committee on the Effects of
Atomic Radiation 2013 Report.
http://www.unscear.org/docs/reports/2013/1406336_Report_2013_A
nex_A Ebook_website.pdf (accessed March 1, 2015)
25.***FDA. Detention Without Physical Examination of Products from
Japan Due to Radionuclide Contamination, Import Alert 99-33. Sept.
58
9, 2013 http://www.accessdata.fda.gov/cms_ia/importalert_621.html
(accessed December 1, 2013)
26.***WHO. Guidelines for Assessing Quality of Herbal Medicines
with Reference to Contaminants and Residues, 2007,
http://apps.who.int/medicinedocs/documents/s14878e/s14878e.pdf
(accessed December 1, 2013)
27. Toma C, Tița D, Sandru O et al. Study on Nigella Sativa (Ranunculaceae)
radioactivity cultivated in Romania. The Timisoara Medical Journal
2005; 2:191-193
28. Kroes BH. The legal framework governing the quality of (traditional)
herbal medicinal products in the European Union. J Ethnopharmacol
2014; 158: 449-453.
29.*** Official Journal of the European Union. Directive 2004/24/EC of the
European Parliament and of the Council of 31 March 2004 amending,
as regards traditional herbal medicinal products, Directive
2001/83/EC on the Community code relating to medicinal products
for human use, 2004, http://eur
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:136:0085:
090:en:PDF (accessed August 25,2014)
30.*** Official Journal of the European Union. Directive 2004/27/EC of the
European Parliament and of the Council of 31 March 2004 amending
Directive 2001/83/EC on the Community code relating to medicinal
products for human use, 2004,
http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol1/dir_2004_27/dir_2004_
7_en.pdf (accessed August 25,2013)
31. Knöss W. Harmonization of regulatory requirements in Europe to ensure
quality, safety and efficacy of herbal medicinal products. In:
Mukherjee P editor. Evidence-based validation of herbal medicine.
Amsterdam: Elsevier Inc. 2015, 201-216.
32. Wiesener S. Falkenberg T, Hegyi G et al. Legal Status and Regulation of
Complementary and Alternative Medicine in Europe. Forschende
Komplementärmedizin 2012: 19 (suppl 2): 29-36.
33. Carlsen MH, Blomhoff R, Andersen LF. Intakes of culinary herbs and
spices from a food frequency questionnaire evaluated against 28-days
estimated records. J Nutr .2011; 10: 50.
34. Stănescu U, Hăncianu M, Cioancă O et al. Plante medicinale de la A la
Z, ed. a II-a revizuită şi adăugită. Iasi: Ed Polirom, 2014.
35. Saeidnia S, Gohari AR, Mokhber-Dezfuli N, Kiuchi F. A review on
phytochemistry and medicinal properties of the genus Achillea.
Daru. 2011; 19 (3): 173–186.
59
36. Pandey AK, Singh P, Tripathi NN. Chemistry and bioactivities of
essential oils of some Ocimum species: an overview. Asian Pac J
Trop Biomed. 2014; 4 (9): 682-694.
37. Gupta R, Anwer MM, Sharma YK. Dill. In: Peter KE (editor). Handbook
of Herbs and Spices (second edition). Cambridge: Woodhead
Publishing Limited, 2012, 275-285.
38. Ciulei I, Grigorescu EM, Stănescu U. Plante medicinale-Fitochimie și
Fitoterapie, vol.II, Bucuresti: Ed Medicală,1993.
39. Khan IA, Abourashed EA. Leung’s Encyclopedia of common natural
ingredients used in food, drugs and cosmetic. Third edition.
Hoboken, John Wiley & Sons, 2010.
40. Tsao R. Chemistry and Biochemistry of Dietary Polyphenols. Nutrients.
2010; 2 (12): 1231-1246.
41. Pandey KB, Rizvi SI. Plant polyphenols as dietary antioxidants in human
health and disease. Oxi Med Cell Longev. 2009; 2 (5): 270-278.
42. Vladimir-Knežević S, Blažeković B, Bival Štefan M, Babac M.
Plant Polyphenols as Antioxidants Influencing the Human Health.
In: Venketeshwer Rao A (ed). Phytochemicals as Nutraceuticals -
Global Approaches to Their Role in Nutrition and Health.
Rijeka: InTech, 2011, 155-177.
43. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, editura Medicală.
44. Singleton VL, Rossi JA. Colorimetry of total phenolics with
phosphomolybdic phosphotungstic acid reagents. Am J Enol Vitic
1965; 37: 144-158.
45. Paur I, Carlsen MH, Halvorsen BL, Blomhoff R. Antioxidants in Herbs
and Spices: Roles in Oxidative Stress and Redox Signaling. In:
Benzie IFF, Wachtel-Galor S,editors. Herbal Medicine: Biomolecular
and Clinical Aspects. 2nd edition. Boca Raton (FL): CRC Press,
2011. Available from:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK92763/
46. Kaliora AC, Kogiannou DAA, Kefalas P et al. Phenolic profiles and
antioxidant and anticarcinogenic activities of Greek herbal infusions;
balancing delight and chemoprevention? Food Chem 2014: 142: 233
241.
47. Farzaneh V, Carvalho IS. A review of the health benefit potentials of
herbal plant infusions and their mechanism of actions. Ind Crops Prod
2015; 65: 247-258.
48. Chan EWC, Lim YY, Chong KL et al . Antioxidant properties of tropical
and temperate herbal teas. J Food Compost Anal 2010; 23: 185-189.
60
49. Mishra K, Ojha H, Chaudhury NK. Estimation of Antiradical properties
of Antioxidants Using DPPH. Assay: A Critical Review and Results.
Food Chem 2012; 13: 1036-1043.
50. Udipi S, Ghugre P., Gokhale C. Iron, oxidative stress and health. In:
Lushschak V (Ed.). Oxidative stress molecular mechanisms and
biological effects. Rijeka: InTech, 2012; 73-108.
51. Cuciureanu R. Chimia şi igiena mediului şi alimentului, Metode de
analiză, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită. Iasi: Ed Gr. T. Popa,
2003.
52. Hărmănescu M. Heavy Metals Determination in Selected Medicinal
Plants. Annals of the Faculty of Engineering Hunedoara - Journal of
Engineering. 2007; V (1): 63–68.
53. Ramezani Z, Aghel N, Shiralipoor R, Zadeh Dabbagh R. Determination
of Lead and Cadmium Content of Dill (Anethum graveolens) and
Onion (Allium Cepa L.). Cultivated in Khozestan/Iran. Iran J Pharm
Sci.2011; 7 (3): 197-203.
54. Bundschuh J, Nath B, Bhattacharya P et al. Arsenic in the human food
chain: the Latin American perspective. Sci Total Environ. 2012; 429:
92-106.
55. Koc H, Sari H. Trace metal contents of some medicinal, aromatic plants
and soil samples in the Mediterranean region, Turkey. J Appl Chem
Res 2009; 8: 52-57
56. Hărmănescu M, Alda LA, Bordean DM et al. Heavy metals health risk
assessment for population via consumption of vegetables grown in old
mining area; a case study: Banat County, Romania. Chemistry
Central Journal 2011; 5:64
57. Iancu LS. Antimicrobial susceptibility testing methods-interpretative
criteria. Editura PIM, 2006.
ANEXĂ
Listă lucrări publicate din tematica tezei:
Articole publicate în reviste ISI:
Oprea E, Pintilie V, Bufnea V, Aprotosoaie AC, Cioanca O, Trifan A,
Hăncianu M. Radionuclides content in some medicinal plants
commonly used in Romania, Farmacia (FI=1,251), 2014; 62 (4):
658-663.
Articole științifice in extenso în reviste cotate B+:
Oprea E, Tuchiluș C, Aprotosoaie AC, Cioancă O, Trifan A,
Grădinariu V, Miron A, Hăncianu M. Assessment of the microbial
load of some medicinal plants commonly used in Romania, Rev Med
Chir Soc Med Nat, 2015; 119 (1): 267-272.
Rezumate și e-postere prezentate la congrese naționale:
Oprea E, Bufnea V, Aprotosoaie AC, Grădinariu V, Cioancă O,
Trifan A, Miron A, Ifrim C, Hăncianu M. Heavy metal levels in some
medicinal plants commonly used in Romania, Congresul Național de
Farmacie, 24-27 sept 2014, Iași, România
Grădinariu V, Cioancă O, Oprea (Ioan) E, Tănase C, Hriţcu L, Gille
E, Șpac A, Hăncianu M. Ocimum basilicum var. purpurascens:
Approaches on the chemical and biological profile. Congresul
Național de Farmacie, 24-27 sept 2014, Iași, România