Contabilitatea consumurilor in cultura plantelor si calcularea costului productiei vegetale

MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL AGROINDUSTRIAL , UNGHENICatedra Discipline economice

LUCRARE DE CURS

TEMA: CONTABILITATEA CONSUMURILOR IN CULTURA PLANTELOR SI CALCULAREA COSTULUI PRODUCTIEI VEGETALE (in baza materialelor Societatii cu Raspundere Limitata VM-PLUMCOM SRL din Ungheni)ELABORAT: eleva anului IV grupa C-4, Rata Maria VERIFICAT: profesor la disciplina economica,grad didctic DOI Larisa RacovitaRezultatele verificarii: __________ _________Rezultatele sustinerii: _____________ _________(nota, data)Ungheni, 2010Cuprins:

Introducere

1. Bazele teoretice ale Contabilitatii consumurilor in cultura plantelor si clasificarea acesteia;

2. Contabilitatea consumurilor:

2.1. Documentarea primara a consumurilor in cultura plantelor si intocmirea documentelor privind calculul costului productiei vegetale; 2.2. Geeneralizarea informatiei primare;

2.3. Evidenta sintetica si analitica a consumurilor;

2.4. Calcularea costului productiei la culturile vegetale.

3. Concluzii si propuneri;

Bibliografie

Anexe Introducere Agricultura este una din ramurile de baza ale economiei nationale a tarii. Fiind determinata in mare masura de factori naturali (fertilitatea solului, precipitatii...), ea, totusi, este imposibila fara consumuri de munca vie si materializata, care intruchipeaza aportul omului si a bazei tehnico-materiale la procesul de transformare orientata a activelor biologice. In procesul desfasurarii activitatii agricole intreprinderea suporta consumuri si cheltuieli. Notiunea de consumuri de productie este folosita de lucratorii contabilitatii ca consumuri a unei gospodarii aparte (indiferent de starea economica, forma de proprietate sau costul productiei). Ca elemente de baza ale contabilitatii,evidenta consumurilor si calcularea costului produselor agricole au drept scop asigurarea tuturor verigilor de conducere cu informatii autentice si oportune pentru desfasurarea durabila a activitatii de productie si luarea deciziilor manageriale optime pe baza criteriilor de profit. Scopul si obiectivele lucrarii Scopul lucrarii consta in examinarea multilaterala a starii contabilitatii consumurilor si calcularii costului produselor vegetale, depistarea deficientelor existente in intreprinderile agricole, elaborarea si argumentarea propunerilor pentru inlaturarea acestora, precum si in perfectionarea metodelor de atribuire la consumuri a valorii unor elemente patrimoniale consumate.

Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite urmatoarele obiective:

studierea bazei teoretice existente si a curentelor stiintifice principale la capitolul contabilittii consumurilor si calcularii costului produselor vegetale cu argumentarea propunerilor privind perfectionarea clasificarii si controlului consumurilor;

evidentierea particularitatilor de evolutie a culturii plantelor ca active biologice si interpretarea lor adecvata in contabilitate;

rationalizarea documentelor justificative aferente consumurilor de resurse materiale si inregistrarii productiei obtinute;

perfectionarea metodei de calculare a costului productiei vegetale in functie de sortimentul culturii, suprafata si specializarea intreprinderilor.

Realizarea scopului si a obiectivelor nominalizate va usura depasirea dificultatilor aferente contabilitatii consumurilor si calcularii costului produselor vegetale cu sporirea a calitatii informatiei furnizate utilizatorilor.

Obiectul cercetarii il constituie examinarea cunostintelor teoretice si practice in evidenta consumurilor si a calcularii costului produselor vegetale in baza datelor obtinute din Societatea cu Rspundere Limitat VM-PLUMCOM.SRL VM-Plumcom - cu sediul n mun. Ungheni, str. Ion Neculce 26, a fost fondat n mai anul 2000, are patru fondatori. n anul 2000 ntreprinderea i-a nceput activitatea avnd la dispoziie doar utilaj pentru producerea fructelor deshidratate, de aceia pe parcursul a trei ani prin metoda custodii producea la unele fabrici de conserve din Republica Moldova (Orhei, Ungheni, Clrai) suc de mere concentrat , arom de mere i past de prune. ncepnd cu 2001 au fost investite surse proprii 4.7 mln lei, pentru lucrrile de reconstrucie, iar n anul 2002 cu suportul IFAD, prin intermediul Bncii BC Victoriabank SA, ntreprinderea a primit un credit de 1,3 mln lei pentru finisarea acestor lucrri.

A fost construit cazangeria, secia de producere a pastei de prune, depozitul de pstrare a productului finit, laboratorul, oficiul, au fost procurate trei computatoare, iar n a.2003, pentru a produce un produs ecologic curat i a micora sinecostul produciei finite, cazangeria i cuptoarele de uscat fructe au fost reprogramate pentru combustibil gaz natural. n prezent se construiete al doilea depozit de producie finit.Activitatea de baz a ntreprinderii este prelucrarea materiei prime agricole, producerea fructelor uscate, pastei de prune i a magiunului de fructe.Materia prim este procurat din diferite raioane a Republicii Moldova. Cu furnizorii juridic organizai lucrm n baza Contractelor, iar cu persoanele fizice prin intermediul achziionarilor, care sunt angajaii ntreprinderii. n fiecare localitate, unde activeaz achziionarul este deschis punct de colectare. Att furnizorii organizai ct i persoanele fizice, sunt achitai la momentul achziiei n lei. Activnd de cinci ani ntreprinderea are parteneri constani, dar n fiecare sezon acumulm i parteneri noi. n anul 2008 au fost ncheiate Contracte cu 28 furnizori permaneni i 11 Contracte cu furnizori noi. Prin intermediul a 17 achziionari a fost procurat materie prim de la aproximativ 1200 persoane fizice.

SRL VM Plumcom i realizeaz producia finit att pe piaa intern ct i peste hotare.Partenerii notri permaneni pe piaa intern sunt, SA Franzelua produsele de panificaie, SRL Lapmol brnzeturile. Deoarece nu dispunem de utilaj pentru ambalarea fructelor uscate, nu avem posibilitatea de a realiza producia n reiaua de trg cu amnuntul. 90% din producia finit este distribuit cumprtorilor strini, n Ucraina Svitoci Nestle, i de acest cumprtor am fost recomendai altui Cumprtor Ucrainean, cu care ncepem colaborarea din februarie a. 2005, n Romnia cu S.C. ETCO EUROPE TRADE COMPANY SRL, S.C. Eugenes Impex SRL, n Cehia SRL elex, SRL Dana Minarova Corridor, SRL Slocofruct. n a. 2007 prin intermediul Internetului am cptat un Cumprtor nou n Armenia.

Livrrile se fac n baza Contractelor ncheiate prin fax sau Internet. Condiiile de plat sunt diferite, depinde de Cumprtor, de perioada de colaborare, ncrederea reciproc, plata poate fi preventiv, la momentul livrrii, sau ntr-o perioad oarecare din momentul livrrii. Att pentru conducerea firmei ct i specialitii, lucrtori, cerinele Cumprtorului i condiiile Contractului sunt lege. Detaliile se gasesc in Politica de Contabilitate a intreprinderii.(vezi anexa 18). In lucrarea de fata se prezinta procesul teoretic si cel practic referitor la contabilitatea consumurilor incultura plantelor si metoda de calcul a costului de productie la culturile vegetale. Vor fi prezentate notiunile de baza in cotabilitatea consumurilor si calcularea costurilor; de asemeni clasificarea acestora. Si practic acestea vor fi analizate in baza datelor si exemplelor luate concret din intreprinderi.Analizindu-se la fine concluziile si propunerile in baza materialului studiat.

1. Notiuni generale de consum si cost de productie in fitotehnie Consumurile reprezinta expresia valorica a resurselor materiale, financiare si de munca, folosite pentru fabricarea produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, in scopul obtinerii unui venit. Consumurile sunt nemijlocit legate de procesul de productie, isi gasesc intruchiparea materiala in stocurile productiei finite si productiei in curs de executie, la finele perioadei de gestiune se reflecta in bilantul contabil ca active si nu se iau in calcul la determinarea rezultatului financiar al intreprinderii. Costul de productie reprezinta expresia baneasca a tuturor resurselor utilizate pentru fabricarea produselor sau prestarea serviciilor. Consumurile i cheltuielile se constat dup metoda specializrii exerciiilor n perioada n care au avut loc. Toate consumurile suportate se includ n costul produselor agricole, activelor biologice suplimentare i/sau serviciilor.Clasificarea consumurilor dupa criterii Dupa continutul economic , consumurile se clasifica pe elemente economice, iar dupa destinatia de utilizare - pe articole de calculatie.

Clasificarea consumurilor pe elemente economice si articole de calculatie se prezinta astfel:Structura consumurilor pe elemente si articole

Elemente economiceArticole de calculatie

1. consumuri de materiale

2. deseuri(-)

3. consumuri salariale

4. contributii privind asigurarile sociale si asistenta medicala obligatorie

5. uzura mijloacelor fixe

6. alte consumuri1. materii prime si materiale de baza

2. semifabricate

3. deseuri(-)

4. combustibil si energie tehnoloica

5. salarii directe

6. contributii privind asigurari sociale si asistenta medicala obligatorie

7. consumuri indirecte de productie

Avantaje: este simpla

asigura cunoasterea unui anumit tip de consum pe intreaga intreprindere

permite analiza ponderii unui tip de consum in componenta costului de productieAvantajele: asigura separarea consumurilor directe de cele indirecte

permite cunoasterea consumurilor suportate pe sectii si produse concrete

Dezavantaje:

nu asigura cunoasterea consumurilor care s-au efectuat pentru fabricarea unui tip de produs concretDezavantaje:

necesita un volum mai mare de munca

Dupa modul de atribuire la obiectele de evidente sau de calculatie, consumurile se grupeaza in:

a) consumuri directe- consumuri legate nemijlocit de procesul de productie care pot fi identificate si atribuite une anumit tip de produs sau serviciu in momentul efectuarii, fara alte calcule suplimentare.

b) consumuri indirecte- consumuri care nu se identifica in momentul efectuarii unor produse sau servicii, ci numai la nivelul unui centru de colectare ; ele tin de intretinerea si dirijarea subdiviziunilor sau ramurilor in ansamblu. Ele urmeaza afi repartizate pentru a fi incluse in costul de productie( de exemplu: salariul brigadierilor, sefilor de sectii sau de ferme, uzura mijloacelor fixe cu uz general de productie, reparatia lor...).

Dupa comportamentul lor fata de evolutia volumului fizic de productie, deosebim:

consumuri variabile- consumurile a caror marime se schimba in raport cu volumul productiei, lucrarilor executate, serviciilor prestate. Exemple:consum materii prime, salariile muncitorilor de baza, energia electrica pentru functionarea utilajelor de productie...

consumuri constante- consumuri care ramin constante intr-un anumit nivel relevant, indiferent de modificarea volumului productiei, lucrarilor executate, serviciilor prestate. Exemple:salariile administratorilor sectiei de productie, suma chiriei aferenta mijloacelor de productie inchiriate, energia electrica utilizata pentru iluminarea incaperilor sectiei de productie...

Totusi, unul si acelas fel de consumuri poate fi considerat atit variabil, cit si constant. De exemplu, salariul brigadierului poate fi consum constant (in cazul cind este stabilit initial pentru intreaga perioada de productie) sau consum variabil(cind se modifica in functie de rezultatele obtinute de subdiviziune:recolta obtinuta..).

In general, consumurile variabile totale se modifica direct proportional cu modificarea volumului de productie, iar consumurile variabile unitare ramin neschimbate indiferent de variatia volumului de productie. Consumurile constante totale nu se modifica indiferent de modificarea volumului de productie, iar consumurile constante unitare se modifica inversproportional fata de nodificarea volumului de productie.

Comportamentul consumurilor variabile si constante fata de evolutia volumului fizic de productie este redata in tabel urmator:

Comportamentul consumurilor variabile si constante fata de evolutia volumului fizic de productieConsumuri Cresterea / descresterea volumului fizic de productie

totaleUnitare

Variabile

Nemodificate

Constante nemodificate

Dupa momentul determinarii consumurilor se cunosc:

consumuri planificate marimea carora se determina inaintea inceperii procesului tehnologic;

consumuri efective marimea caror se determina pe parcursul derularii procesului tehnologic.

Dupa rolul consumurilor in procesul tehnologic, se cunosc:

consumuri de baza consumuri determinate in mod nemijlocit de procesul tehnologic al produsului si fara de care acest proces nu se poate desfasura in mod normal. De exemplu: consum materii prime, salariile muncitorilor de baza, uzura mijloacelor fixe...

consumuri de regie consumuri legate de conducerea si deservirea procesului tehnologic, pentru a se desfasura in conditii normale de munca.

In functie de compatibilitatea momentului efectuarii consumurilor cu perioada la care se refera:

consumuri curente care se efectuiaza si se includ in totalitatea lor in costul produselor fabricate in perioada curenta. Exemple: consum de materii prime si materiale, combustibil, energie electrica, salarii, uzura mijloacelor fixe de productie...

consumuri anticipate care se efectuiaza in perioada curenta, dar care trebuie incluse in costul produselor fabricate in perioadele viitoare pe masura ajungerii lor la scadenta. Exemple: plata primelor de asigurare, plata arendei...

consumuri preliminare care urmeaza sa se efectuieze in perioadele viitoare, dar care trebuie incluse in costul produselor fabricate in perioadele curente , evitindu-se prin aceasta incarcarea costurilor din perioadele in care s-ar efectua consumul. Exemple: consumuri privind reparatiile capitale a mijloacelor fixe de productie, retribuirea concediilor legale de odihna a lucratorilor productivi...

De asemeni, in dependenta de locul aparitiei deosebim consumuri :

a) in ramurile de baza cultura plantelor;

b) in ramurile auxiliare intreprinderi pentru prelucrarea productiei agricole(sectii de conserve,...)sau pentru fabricarea productiei neagricole;

c) in unitatile de productie auxiliare transportul auto, atelierele mecanice de reparatie, aprovizionarea cu energie electrica, apa, gaze, parcul de masini si tractoare si in alte unitati de productie, care deservesc ramurile de baza si auxiliare la prestarea diferitelor lucrari si servicii.

Dupa continutul economic deosebim consumuri:

a) directe privind retribuirea muncii ale unitatii agricole de productie ce includ consumurile privind retribuirea muncii platite personalului incadrat in productia de baza a unitatii agricole, inclusiv premiile si alte sume platite sub forma de stimulare si compensare. La aceasta se refera:

retributiile pentru munca prestata efectiv, calculata in baza tarifelor stabilite in acord, premiile pentru rezultatele de productie obtinute...;

remunerarea zilelor de odihna acordate salariatilor pentru munca ce depaseste durata normala a timpului de lucru in cazul organizarii muncii prin metoda de card;

sumele platite sub forma de compensatie in functie de lucrul si conditiile de munca, inclusiv sporurile si adaosurile la salariile tarifare si salariile de baza pentru munca in timp de noapte, munca suplimentara, munca in zile de odihna, de srbatori, pentru munca in conditii grele, nocive...

remunerarea conform legislatiei in vigoare, a concediilor legate de odihna si suplimentare, pauzele pentru mamele ce alapteaza...

b) a obiectelor de munca, care se exprima prin consumul diferitor materiale pentru necesitati de productie(ingrasaminte, seminte, substante chimice,toxice...);

c) a mijloacelor de munca, care se reprezinta sub forma de uzura pentru restabilirea completa a mijloacelor fixe, care functioneaza in mai multe cicluri de productie;

Privitor la raportul fata de procesul tehnologic consumurile de productie se impart in:

a) consumuri de baza ce tin nemijlocit de procesul de productie aparitia carora e conditionata de operatii tehnologice concrete(seminte, salariul viticultorilor, uzura incaperilor...);

b) consumuri pentru organizarea, dirijarea si deservirea productiei, care tin de procesul tehnologic in masura mai mica (retribuirea muncii personalului ramural, consumuri pentru protectia muncii,tehnica securitatii, uzura si consumurile pentru reparatia mijloacelor fixe ale laboratoarelor...)

Dupa modul de raportare la obiacte de planificare si evidenta deosebim:

a) consumuri directe ce tin de cultivarea unei culturi concrete, functionarea unei unitati de productie(seminte, ingrasaminte, combustibil...);

b) consumuri indirecte care concomitent se refera la citeva culturi.ele se acumuleaza in conturi sintetice si analitice, apoi se repartizeaza intre obiecte de evidenta. Cele mai caracteristice exemple de consumuri indirecte sunt consumurile generale de productie, consumurile pentru intretinerea ariei, fisiilor forestiere de productie...

Structura consumurilor include consumuri elementare (simple) si complexe (compuse). Cele elementare sunt omogene dupa continut si nu pot fi divizate in parti componente(uzura, retribuirea muncii, consumul de aeminte...). consumurile complexe includ citeva elemente si in caz de necesitate pot fi divizate in parti componente( consumuri generale de productie, consumuri pentru reperarea mijloacelor fixe, serviciile unitatilor de productie auxiliare...).

Principiul evidentei articolelor complexe de consumuri este unica metoda posibila de grupare a consumurilor la calcularea costului de productie(lucrarilor, serviciilor) .

Clasificarea productiilor si a consumurilor unitatilor agricole stau la baza sistemului de conturi pentru contabilitatea consumurilor de productie.

Conform SNC 3 Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii, in costul de productie se includ 3 grupe de consumuri:

Consumurile directe de materiale, care reprezinta valoarea materiei prime, semifabricatelor, utilizate la fabricarea produselor care, intra in componenta acestora si se include direct in costul produselor finite. Din ele fac parte: materia prima si materiale, care constituie substanta produsului fabricat sau al serviciului prestat.

semifabricate achizitionate si articole accesorii, dupa rolul lor functional in procesul de productie reprezinta materiale de baza. valoarea serviciilor cu caracter productiv. De exemplu: 1. executarea unor operatii privind fabricarea produselor, prelucrarea materiilor prime si materialelor;

2. efectuarea probelor privind determinarea calitatii materiilor prime si materialelor consumabile, utilizate exclusiv pentru fabricarea produselor concrete;

combustibilul de toate tipurile (petrol, diesel, gaz lampant, benzina, carbune, lemne..) utilizat in scopuri tehnologice, la producerea tuturor de energie;

energia de toate tipurile(electrica,termica, frig, apa...);

ambalajele si materialele de ambalat-sunt folosite pentru protejerea si pastrarea calitatii materialelor si productiei finite(cele utilizate in sectia de productie).(vezi Anexele: 1 6, 10,11) Consumurile directe privind retribuirea muncii cuprind toate tipurile de remunerare a muncii prestate de catre muncitorii de baza a unei unitati economice, si se includ in costul productiei finite, inclusiv premiile si alte sume platite sub forma de stimulare si compensare.

Acestea sunt: salariile pentru munca efectiv prestata de catre muncitorii pentru fabricarea produselor sau prestarea serviciilor:

1. sporurile la salariul lucratorilor a caror activitate este permanent legata de deplasari, diurnele platite;

2. premiile pentru rezultatele de productie obtinute, sporuri la salariile tarifare si de baza pentru maiestrie profesionala;

3. remuneratiile studentilor institutiilor de invatamint si ale elevilor care fac practica de productie la intreprinderi; remunerarea zilelor de odihna(recuperarilor) acordate salariatilor pentru munca ce depaseste durata normala a timpului de lucru in cazul organizarii muncii prin metoda de cart...;

contributiile pentru asigurarile sociale si asistenta sociala obligatorie aferenta salariului calculat;

compensatiile si adaosurile la salarii in functie de conditiile si regimul de munca, inclusiv sporurile si adaosurile la salariile tarifare si salariile de baza pentru munca in timp de noapte, munca suplimentara, munca in zilele de odihna, de sarbatori, munca in regim cu multe schimburi, pentru munca in conditii grele , nocive, deosebit de nocive...;

retributiile pentru concediile legale de odihna(anuale) si suplimentare(compensatii pentru concediul nefolosit), a pauzelor pentru mamele care alapteaza copilul precum si timpul necesar pentru efectuarea examenului medical, indeplinirea atributiilor de stat. Consumurile indirecte de productie(CIP) reprezinta consumurile aferente deservirii si conducerii subdiviziunilor de productie, care nu pot fi incluse in mod direct in costul produselor finite si se repartizeaza la sfirsitul prioadei de gestiune pe tipuri de produse. Acestea includ: consumuri pentru intretinerea, reparatia si functionarea mijloacelor fixe de productie in stare de lucru, pentru indeplinirea normelor sanitaro-igienice, inclusiv de intretinere a incaperilor si inventarului acordate de intreprindere institutiilor medicale pentru organizarea punctelor medicale nemijlocit pe teritoriul intreprinderii; epuizarea resurselor naturale;

uzura OMVSD;

uzura mijloacelor fixe de productie;

amortizarea activelor nemateriale utilizate in procesul de productie;

salariile muncitorilor auxiliari si administratorilor din cadrul subdiviziunilor de productie;

contributiile pentru asigurarile sociale si asistenta medicala obligatorie afe renta salariului calculat; primele de asigurare a mijloacelor fixe de productie;

cheltuielile de asigurare a pazei subdiviziunilor de productie; suma chiriei aferenta mijloacelor fixe de productie inchiriate;

consumuri de deplasare a lucratorilor productivi... (vezi Anexa 1, 7)La rindul lor, consumul indirect de productie include:

consumuri indirecte de productie variabile care reprezinta consumurile intreprinderii, marimea carora depinde de volumul productiei, cum ar fi remunerarea muncitorilor ce deservesc sectiile de productie, consumul de materiale pentru gestiunea generala a sectiilor... ele se includ in costul produselor fabricate si soldurilor productiei in curs de executie in suma totala, indiferent de nivelul utilizarii efective a capacitatilor de productie.

consumuri indirecte de productie constante care reprezinta, consumurile intreprinderii,marimea carora nu depinde sau depinde neesential de volumul productiei, cum ar fi uzura calculata mijloacelor fixe, consumul de energie electrica pentru iluminarea sectiilor de productie etc. Consumurile indirecte de productie constante se repartizeaza intre costul productiei si cheltuielile perioadei in baza capacitatii normative a utilajului de productie. Capacitatea normativa reprezinta nivelul de productie care poate fi realizat in medie pe parcursul a citeva perioade sau sezoane, in cazul unor circumstante ordinare, tinind cont de pierderile de capacitati, rezultate in urma executarii lucrarilor tehnice de planificare. Daca volumul efectiv de productie este egal sau depaseste capacitatea normativa, suma efectiva a consumurilor de productie constante se trece integral in costul de productie. In cazul in care volumul efectiv de productie este mai mic decit capacitatea normativa, consumurile indirecte de productie constante se trec in cost in baza cotei normative rezultate din impartirea sumei efective a acestor consumuri la capacitatea normativa. Suma ramasa a consumurilor indirecte de productie constante se considera drept cheltuiala in perioada de gestiune in care au fost suportate. ( vezi anexa 8) Conform datelor din intreprinderea VM-PLUMCOM SRL consumurile din fitotehnie se clasifica: Consumuri de baz repartizabile

Consumuri de baz repartizabile snt consumurile anului curent aferente cultivrii ctorva tipuri de culturi (grupe de culturi omogene) .n componena consumurilor de baz repartizabile se includ consumurile aferente uzurii i reparaiei curente a mijloacelor fixe utilizate n fitotehnie; consumurile aferente irigrii, desecrii, ntreinerii fiilor forestiere de protecie.

Consumurile de baz repartizabile n cursul anului se contabilizeaz separat pe fiecare tip de consumuri conform nomenclatorului respectiv de articole. La finele anului consumurile acumulate se repartizeaz proporional cu baza stabilit de ntreprindere: cu masa grului curat - uzura mainilor de curat boabe; cu cantitatea ngrmintelor introduse - uzura mainilor pentru introducerea ngrmintelor; cu suprafaa semnat - uzura semntoarelor; cu suprafaa prelucrat - uzura cultivatoarelor .

Se admite raportarea direct a sumei uzurii mijloacelor fixe cu specializare ngust, de exemplu, a depozitului de cartofi i usctoriilor pentru tutun - respectiv la costul cartofilor i tutunului.

Consumurile aferente reparaiei mijloacelor fixe utilizate n fitotehnie se acumuleaz n cursul anului i se repartizeaz la finele anului proporional cu aceeai baz ca i suma uzurii.

Consumurile aferente irigrii (udatului, planificrii curente, debitrii apei etc.) se contabilizeaz pe articole i la finele anului se repartizeaz de asemenea pe articole proporional cu numrul de hectare irigate (dac a fost efectuat irigarea) sau cu suprafeele semnate cu culturi, dac n anul de gestiune irigarea nu a fost efectuat. Consumurile aferente irigrii ce in de cultivarea doar a unei culturi se includ n mod direct n consumurile aferente cultivrii acestei culturi.

Consumurile aferente desecrii n cursul anului se contabi- lizeaz n acelai mod ca i consumurile aferente irigrii i la finele anului se repartizeaz pe articole proporional cu suprafeele ocupate cu culturi pe terenurile desecate.

Consumurile aferente ntreinerii fiilor forestiere de protecie a cmpurilor (defririi sanitare, combaterii duntorilor i bolilor etc.) se acumuleaz separat n cursul anului, iar la finele anului aceste consumuri diminuate cu valoarea realizabil net a lemnelor i a altor produse secundare obinute se repartizeaz proporional cu suprafeele cultivate aflate sub protecia fiilor forestiere.

Consumurile suportate n anul de gestiune dup recoltarea plantelor perene se constat ca consumuri ale anului curent i se trec n costul produselor respective obinute n cursul acestui an. (vezi Anexa 1, 9 ) Consumurile activitilor auxiliare

Consumurile activitilor auxiliare (atelierul de reparaie, serviciul de reparaie a cldirilor i construciilor speciale, parcul de maini i tractoare, transportul auto, unitile de producie energetice, de aprovizionare cu ap, transportul cu traciune animal etc.) se contabilizeaz pe fiecare tip de activitate auxiliar conform nomenclatorului de articole stabilit .

Pierderile din rebut se reflect ca cheltuieli ale perioadei, iar, n caz de necesitate, se contabilizeaz pe unul din conturile contabilitii de gestiune cu raportarea ulterioar la alte cheltuieli operaionale n conformitate cu politica de contabilitate a ntreprinderii.

Consumurile parcului de maini i tractoare includ retribuiile de baz i suplimentare ale tractoritilor-mainiti; valoarea produselor petroliere consumate la executarea lucrrilor n fitotehnie; consumurile aferente reparaiei, ntreinerii i exploatrii tractoarelor, remorcilor de tractor, garajelor, oproanelor, rampelor, mainilor agricole remorcate i suspendate, combinelor i altor maini pentru prelucrarea solului, cultivarea culturilor agricole i recoltare.

Consumurile privind retribuirea muncii tractoritilor-mainiti i valoarea produselor petroliere consumate se includ n componena consumurilor aferente ntreinerii parcului de maini i tractoare n tranzit i se raporteaz la culturile i tipurile de lucrri respective.

Consumurile acumulate ale parcului de maini i tractoare se repartizeaz proporional cu numrul de hectare-etalon convenionale, cantitatea sau valoarea lubrifianilor i carburanilor, numrul de schimburi-main (ore-main) lucrate sau cu alt baz stabilit de ntreprindere n politica de contabilitate.

Consumurile acumulate aferente ntreinerii transportului auto, unitilor de producie energetice (staii electrice, compresoare pentru producerea frigului, staii de for cu abur, cazangerii etc.), turnului de ap (fr a lua n considerare consumurile pentru necesiti proprii) se repartizeaz proporional cu baza stabilit de ntreprindere (kWh, t/km, m3, t etc.).

Consumurile indirecte de producie ale activitilor auxiliare pot fi contabilizate ca o grup separat n componena consumurilor tipului respectiv al acestor activiti sau n contul distinct al consumurilor indirecte de producie.(vezi anexa 1, 12- 15) Consumuri indirecte de producie

Consumurile indirecte de producie includ consumurile aferente organizrii, gestionrii i deservirii activitilor de baz i auxiliare (brigzilor, seciilor, altor subdiviziuni).

Consumurile indirecte de producie ale activitilor auxiliare se contabilizeaz n cursul lunii separat pe fiecare tip de activitate auxiliar conform nomenclatorului de articole stabilit,iar la finele lunii se repartizeaz proporional cu baza stabilit de ntreprindere i se trec la consumuri pe fiecare tip de servicii, produse ale activitii auxiliare respective. Drept baz de repartizare a consumurilor indirecte de producie pot servi consumurile directe, suma salariului calculat, numrul de ore-norm lucrate de muncitorii de baz sau alt indicator acceptat n politica de contabilitate a ntreprinderii pentru tipul respectiv de activitate auxiliar.

Consumurile indirecte de producie ale activitii de baz (fitotehniei) se contabilizeaz separat pe fiecare subdiviziune, conform nomenclatorului. La finele lunii (trimestrului) consumurile indirecte de producie acumulate se trec la consumurile aferente cultivrii unor culturi concrete sau grupe de culturi omogene, ntreinerii livezilor, viilor, plantaiilor de arbuti fructiferi. Repartizarea se efectueaz proporional cu suma total a consumurilor directe, a consumurilor directe privind retribuiile de baz i suplimentare ale muncitorilor care efectueaz nemijlocit operaiuni tehnologice; cu numrul de ore-norm lucrate la cultivarea unor culturi distincte (grupe de culturi omogene), sau cu alt indicator adoptat n politica de contabilitate a ntreprinderii.

Consumurile indirecte de producie variabile se repartizeaz la suma consumurilor efective, iar cele constante - innd cont de volumul produselor care este posibil de obinut din utilizarea terenului, livezii, viei etc.

Consumuri indirecte de producie variabile snt consumurile, mrimea crora ntr-o msura sau alta depinde de modificarea volumului produselor obinute. Acestea includ valoarea energiei electrice, apei, combustibilului pentru ntreinerea obiectelor de mijloace fixe cu destinaie general de producie, consumurile privind retribuirea muncii paznicilor de cmp, brigadierilor, agronomilor i altor salariai n funcie de forma i sistemul de salarizare etc.

Consumuri indirecte de producie constante snt consumurile, mrimea crora nu depinde de modificarea volumului produselor obinute (uzura i consumurile aferente reparaiei mijloacelor fixe cu destinaie ramural general;consumurile aferente asigurrii condiiilor favorabile de munc i tehnicii securitii etc.).

Capacitatea de producie potenial sau volumul produselor care este posibil de obinut se determin n baza volumului mediu al produselor (n uniti naturale) din ultimii doi-trei ani, iar n cazul cnd aceste date lipsesc - n baza volumului produselor care urmeaz a fi obinut n anul de gestiune curent n condiii climaterice normale sau ntr-un alt mod.

Diferena dintre suma efectiv total a consumurilor indirecte de producie constante i partea repartizat a acestora se trece la alte cheltuieli operaionale. Clasificarea consumurilor se face din 3 scopuri :1. calcularea costului de productie si evaluarea produselor fabricate;

2. planificarea si controlul consumurilor;

3. analiza consumurilor si luarea deciziilor gestionare.

In componenta consumurilor pentru fabricarea produselor vegetale, unitatile agricole includ, mai intii de toate, valoarea resurselor folosite in procesul tehnologic din ramura, incepind cu pregatirea solului pentru semanat si terminind cu definitivarea recoltei pe arie sau in alt loc adaptat pentru aceasta. In particular, se ia in vedere:

valoarea semintelor, ingrasamintelor, mijloacelor de protectie a plantelor, OMVSD cu destinatie ingusta(scari portative, cirlige...), produselor petroliere(valoarea carbirantilor si lubrifiantilor pentru exploatarea tractoarelor si combinelor se atribuie la consumurile culturii plantelor prin metoda de tranzit, din creditul contului 812 Activitati auxiliare) si ale altor stocuri de marfuri si materiale; retribuirea muncii calculata agrotehnicienilor, mecanizatorilor si altor persoane de productie;

defalcarile in rezerva pentru achitarea concediilor ordinare(anuale) ale categoriilor indicate de salariati in marimea stabilita de administratie;

contributiile pentru asigurari sociale de stat conform tarifelor aprobate anual de parlamenrul RM ;

valoarea planificata a lucrarilor executate(serviciilor prestate)de activitatile auxiliare proprii sau luate in arenda, precum si sumele cuvenite tertilor pentru deservirea agrochimica, de transport...; sumele calculate lunar ale uzurii serelor, uscatoriilor, masini pentru sortare si purificare a recoltelor,dispozitive de irigare si altor mijloace fixe cu astfel de destinatie;

valoarea mijloacelor consumate pentru reparatia obiectelor de inventar;

cota cheltuielilor anticipate, care urmeaza a fi raportate la consumurile anului curent.

In practica consumurile tehnologice pentru fabricarea consumurilor vegetale pot include in functie de caz si alte sume. 2. Contabilitatea consumurilor

Obiectivele de baza ale contabilitatii consumurilor de productie sunt :

a) reflectarea la timp, deplina si autentica a consumurilor efectuate;

b) calcularea corecta a costului unitar efectiv al fiecarui fel de productie(lucrari, servicii);

c) controlul asupra folosirii rationale a potentialului de productie si protectiei mediului ambiant.

Clasificarea productiilor si a consumurilor unitatilor agricole stau la baza sistemului de conturi pentru contabilitatea consumurilor de productie. Pentru evidenta consumurilor de productie sunt destinate 4 grupuri de conturi ale contabilitatii consumurilor :

1. productia de baza (cultura plantelor);

2. activitati auxiliare;

3. consumuri indirecte de productie;

4. alte consumuri.

Pentru contabilitatea consumurilor de productie de baza este destinat contul 811 Productia de baza , contabilitatea consumurilor unitatilor de productie auxiliare se tine la contul 812 Activitati auxiliare, contabilitatea consumurilor indirecte de productie (uzura, amortizarea, intretinerea pazei...) se tine la contul 813 Consumuri indirecte de productie , contabilitatea altor consumuri se tine la conturile 821 Adaos comercal si 822 Returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute. In debitul conturilor enumerate anterior se inregistreaza consumurile, iar in credi valoarea productiei obtinute si repartizarea consumurilor dupa destinatie. 2.1.Documentarea primara

Contabilitatea centralizatoare a consumurilor de productie se tine in jurnalul-order. Pe fiecre ramura se deschide un cont personal centralizator(dare de seama), unde se acumuleaza consumuri conform obiectelor corespunzatoare ale contabilitatii analitice.(vezi anexa 8) Datele documentelor primare (foi de evidenta, foi de parcurs...)se inscriu in situatii cumulative corespunzatoare sau in registre cum ar fi : registrul evidentei consumurilor in atelierul mecanic de reparatii (formularul nr. 36), registrul evidentei lucrarilor si consumurilor(formularul nr.37), situatia cumulativa al evidentei folosirii parcului de masini si tractoare(formularul nr. 37-a), situatia cumulativa al evidentei lucrului transportului auto de incarcaturi(formularul nr.38).

Lunar in baza datelor registrelor, situatiilor cumulative si documentelor primare pe fiecare subdiviziune de productie se perfecteaza contul personal sau darea de seama de productie. In baza datelor acestor registre ale subdiviziunilor se fac inscrieri in conturi centralizatoare personale(dari de seama), pe gospodarie in intregime si in jurnalul-order(vezi anexele 12-15, 16).Preliminar pe fiece ramura, consumurile se iau la evidenta in conturi personale sau dari de seama ale subdiviziunilor corespunzatoare:

Verificarea

Verificarea Schema : Ordinea inscrierilor in registre contabile

2.3. Evidenta sintetica si analitica a consumurilor de productie

Contul 811 Productia de baza este destinat generalizarii informatiei privind consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor si determinarea costului lor efectiv. Contul 811 Productia de baza este un cont de calculatie. In debitul acestui cont se reflecta soldul productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune(care se trece din contul contabilitatii financiare 215 Productia in curs de executie), consumurile pentru fabricarea produselor in perioada de gestiune, iar in credit - costul efectiv al produselor fabricate i serviciilor prestate, rebutului definitiv, deeurilor recuperabile, precum i soldul produciei n curs de execuie care se la finele perioadei de gestiune n debitul contului 215 "Producia n curs de execuie".

Evidena analitic a consumurilor pentru producia de baz se ine pe locuri de consumuri, pe feluri de produse, pe articole i pe ali indicatori stabilii de ntreprindere. Contul 811 Productia de baza se inchide la finele fiecarei perioade de gestiune cu contul contabilitatii financiare si nu are sold.

Trecerea soldului productie in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune din contul contabilitatii financiare se efectuiaza prin formula contabila : Debitul contului 811 Productia in curs de executie;

Creditul contului 215 Productia in curs de executie.

Reflectarea in consumurile de fabricare a produselor si prestarea serviciilor a materialelor utilizate: Debitul contului 811.1 Consumuri directe de materiale;

Creditul contului 211.1 Materii prime si materiale de baza .

Consumul combustibilului si energiei in scopuri tehnologice:

Debitul contului 8114 Consumuri indirecte de productie;

Creditul contului 5211 Facturi de achitat in tara .

Reflectarea in consumurile de fabricare a produselor culturii plantelor retributiile calculate:Debitul contului 8112 Consumuri directe privind retribuirea muncii;

Creditul contului 5311 Datorii privind retribuirea muncii.

Reflectarea valorii de bilant a productiei rebutate, returnate pentru remediere:Debitul contului 811 Productia de baza;

Creditul contului 216 Produse.

Reflectarea costului efectiv al produselor fabricate:

Debitul contului 2161 Produse finite;

Creditul contului 811 Productia de baza .

Inregistrarea deseurilor recuperabile la preturi de valorificare:

Debitul contului 2111 Materiale cu destinatie agricola

Creditul contului 811 Productia de baza

Trecerea soldului productiei in curs de executie la finele perioadei de gestiune a contului contabilitatii financiare:

Debitul contului 215 Productia in curs de executie

Creditul contului 811 productia de baza.(vezi anexele 16,15, 8, 4, 3 ) Contul 812 "Activiti auxiliare"

Contul 812 "Activiti auxiliare" este destinat generalizrii informaiei privind consumurile n activitile auxiliare.

Contul 812 "Activiti auxiliare" este un cont de calculaie. n debitul acestui cont se nregistreaz soldul produciei n curs de execuie la nceputul perioadei de gestiune (trecut din contul contabilitii financiare 215 "Producia n curs de execuie"), consumurile de producie, prestrile de servicii n perioada de gestiune, iar n credit - costul efectiv al produselor fabricate, serviciilor prestate, al rebutului definitiv i al deeurilor recuperabile, precum i soldul produciei n curs de execuie trecut la finele perioadei de gestiune n debitul contului contabilitii financiare 215 "Producia n curs de execuie".

Evidena analitic a consumurilor se ine pe activiti auxiliare, pe feluri de produse, servicii, articole i ali indicatori stabilii de ntreprindere.

Contul 812 "Activiti auxiliare" se debiteaz prin creditul urmtoarelor conturi:

1.Trecerea soldului produciei n curs de execuie la nceputul perioadei de gestiune din contul contabilitii financiare: 215 "Producia n curs de execuie"2.Reflectarea n consumurile la fabricarea produselor, prestrilor de servicii:

a) a materialelor utilizate :

211 Materiale;

b) a combustibilului i energiei n scopuri tehnologice, a serviciilor prestate de teri : 521 "Datorii pe termen scurt privind facturilec omerciale"

522 "Datorii pe termen scurt fa de prile legate"

c) a retribuiilor i contribuiilor pentru asigurrile sociale: 531 "Datorii faa de personal privind retribuirea muncii"

533 "Datorii privind asigurrile"

d) a crerii rezervei pentru plata concediilor : 538 "Provizioane aferente cheltuielilor i plilor preliminate"

e) a cotei consumurilor indirecte de productie: 813 "Consumuri indirecte de producie"

3.Reflectarea valorii de bilan a pro-duselor rebutate, returnate pentru remediere: 216 "Produse"

4.Reflectarea cotei cheltuielilor anticipate pe termen lung la consumurile perioadei de gestiune :

141 "Cheltuieli anticipate pe termen lung"

Contul 812 "Activiti auxiliare" se crediteaz prin debitul urmtoarelor conturi:

1.Trecerea costului efectiv al serviciilor prestate de activitile auxiliare:

a) la procurarea activelor :

112 "Active nemateriale in curs de execuie"

121 "Active materiale in curs de execuie"

122 "Terenuri"

123 "Mijloace fixe"

211 "Materiale"

213 "Obiecte de mic valoare i scurt durat"

217 "Mrfuri"

b) pentru subdiviziunile ntreprinderii : 712 "Cheltuieli comerciale"

713 "Cheltuieli generale i administrative"

714 "Alte cheltuieli operaionale"

721 "Cheltuieli ale activitii de investiii"

723 "Pierderi excepionale"

811 "Activiti de baz"

812 "Activiti auxiliare"

813 "Consumuri indirecte de producie"

c) pentru persoanele juridice i fizice tere : 711 "Costul vnzrilor"

2.Reflectarea costului efectiv al produselor fabricate, materialelor, instrumentelor i altor servicii prestate : 211 "Materiale"

213 "Obiecte de mic valoare i scurt durat"

216 "Produse"

3.Reflectarea deeurilor recuperabile la preuri de valorificare : 211 "Materiale"

4. Reflectarea costului rebutului definitiv : 714 "Alte cheltuieli operaionale"

5. Trecerea soldului produciei n curs de execuie al perioadei de gestiune din contul contabilitii financiare: 215 "Producia n curs de execuie"

Exemplu:( vezi anexele1, 8, 3, 16 ) Contul 813 "Consumuri indirecte de producie"

Contul 813 "Consumuri indirecte de producie" este destinat generalizrii informaiei privind consumurile aferente deservirii subdiviziunilor structurale ale ntreprinderii (unitilor de producie, seciilor, sectoarelor) i dirijrii acestora.

Contul 813 "Consumuri indirecte de producie" este un cont de colectare-repartizare. n debitul acestui cont se reflect pe parcursul perioadei de gestiune consumurile pe articole stabilite de ntreprindere, iar n credit - trecerea consumurilor colectate pentru includerea n costul produselor fabricate i serviciilor prestate pentru producia de baz i activitile auxiliare sau raportarea la cheltuielile perioadei.

Evidena analitic a consumurilor indirecte de producie se ine pe articole stabilite de ntreprindere.

Contul 813 "Consumuri indirecte de producie"se debiteaz prin creditul urmtoarelor conturi:

1. Calcularea retribuiilor i contribuiilor pentru asigurrile sociale ale personalului administrativ, de conducere i altor categorii de personal din subdiviziunile de producie : 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii"

533 "Datorii privind asigurrile"

2. Calcularea amortizrii activelor nemateriale i a uzurii mijloacelor fixe cu destinaie de producie: 113 "Amortizarea activelor nemateriale"

124 "Uzura mijloacelor fixe"

3. Calcularea epuizrii resurselor naturale : 126 "Epuizarea resurselor naturale"

4.Reflectarea consumurilor privind reparaia i ntreinerea mijloacelor fixe:

a) de materiale utilizate:

211 "Materiale"

b) de energie electric, aburi, ap etc. consumate: 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale522 "Datorii pe termen scurt fa de prile legate"

812 "Activiti auxiliare"

c) de remuneraii ale muncitorilor auxiliari i contribuii pentru asigurrile sociale : 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii"

533 "Datorii privind asigurrile"5. Reflectarea valorii de bilan a obiectelor de mic valoare i scurt durat date n folosin cu valoarea unitar pn la 1/20 din plafonul stabilit : 213 "Obiecte de mic valoare i scurt durat"

6. Calcularea uzurii obiectelor de mic valoare i scurt durat: 214 "Uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat"

7. Calcularea plii pentru arenda curent a activelor nemateriale, mijloacelor fixe,terenurilor cu destinaie de producie: 539 "Alte datorii pe termen scurt"

8.Acceptarea spre plat a facturilor pentru paza a subdiviziunilor de producie : 539 "Alte datorii pe termen scurt"9. Reflectarea cheltuielilor efectuate de titulrii de avans:a) la eliberarea avansurilor 227 "Creane pe termen scurt ale personalului"

b) fr eliberarea aniticipat a avansurilor: 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii"

10.Calcularea primelor de asigurare: 533 "Datorii privind asigurrile"

11. Reflectarea lipsurilor i pierderilor din deteriorarea stocurilor de mrfuri i materiale n limita normelor de perisabilitate natural:

211 "Materiale"

212 "Animale la cretere i ngrat"

213 "Obiecte de mic valoare i scurt durat"

215 "Producia n curs de execuie"

12. Crearea rezervelor pentru plata concediilor i reparaia mijloacelor fixe : 538 "Provizioane aferente cheltuielilor i plilor preliminare" 13. Reflectarea cotei cheltuielilor pe termen lung i curente la consumurile perioadei de gestiune : 141 "Cheltuieli anticipate pe termen lung"251 "Cheltuieli anticipate curente"

Contul 813 "Consumuri indirecte de producie" se crediteaz prin debitul urmtoarelor conturi:

1. Reflectarea consumurilor indirecte de producie aferente

a) produciei de baz 811 "Activiti de baz"

b) activitilor auxiliare 812 "Activiti auxiliare"

c) altor cheltuieli operaionale (trecerea la cheltuieli a consumurilor indirecte de producie nerepartizate): 714 "Alte cheltuieli operaionale" 2. Reflectarea cotei consumurilor indirecte de producie la:a) crearea activelor nemateriale 112 "Active nematerialein curs de execuie"

b) crearea activelor materiale pe termen lung 121 "Active materiale n curs de execuie"

c) cheltuielile anticipate pe termen lung 141 "Cheltuieli anticipate termen lung".Exemplu: (vezi anexele 1, 8,6, 16 )Contul 814 "Consumuri generale aferente contractelor de construcie"

Contul 814 "Consumuri generale aferente contractelor de construcie"este un cont de colectare-repartizare destinat generalizrii informaiei privind consumurile aferente gestionrii, organizrii i deservirii procesului de construcie-montaj pe ntreprindere i sectoare ale

produciei de baz, care nu pot fi incluse direct n consumurile aferente unui contract de construcie concret.

n debitul acestui cont se reflect pe parcursul perioadei de gestiune consumurile generale aferente contractelor de construcie pe articole stabilite de ntreprindere, iar n credit repartizarea consumurilor efective acumulate pe contracte de construcie n limita

sumelor recuperabile de ctre beneficiari, iar sumele care depesc acest plafon se trec la cheltuielile perioadei.

Evidena analitic a consumurilor aferente contractelor de construcie se ine pe grupe omogene i articole stabilite de ntreprindere. Contul 814 "Consumuri generale aferente contractelor de construcie" se crediteaza n contrapartid cu conturile:

1.nregistrarea consumurilor generale pe tipuri (retribuii, contribuii de asigurri sociale de stat i prime de asigurare obligatorie de asisten medical, consumuri de materiale i obiecte de mic valoare i scurt durat, uzura mijloacelor fixe, servicii etc.) : 113 "Amortizarea activelor nemateriale"

124 "Uzura mijloacelor fixe"

211 "Materiale"

213 "Obiecte de mic valoare si scurt durat"

214 "Uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat"

227 "Creane pe termen scurt ale personalului"

242 "Conturi curente n valut naional"

243 "Conturi curente n valut strin"

521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

522 "Datorii pe termen scurt fa de prile legate"531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii"

532 "Datorii fa de personal privind alte operaii"

533 "Datorii privind asigurrile"

535 "Datorii preliminate"

539 "Alte datorii pe termen scurt"

812 "Activiti auxiliare" Contul 814 "Consumuri generale aferente contractelor de construcie" se debiteaza n contrapartid cu conturile:1.Repartizarea consumurilor generale aferente contractelor de construcie la valoarea lucrrilor executate n antrepriz n limita sumelor recuperate de ctre beneficiari i recunoaterea consumurilor care depesc plafonul stabilit drept cheltuieli ale perioadei : 713 "Cheltuieli generale i administrative714 "Alte cheltuieli operaionale"

811 "Activiti de baz"

(vezi anexa 16) Contul 816 "Consumuri aferente valorilor materiale transmise spre prelucrare terilor"

Contul 816 "Consumuri aferente valorilor materiale transmise spre prelucrare terilor" este un cont de activ destinat generalizrii informaiei privind consumurile legate de prelucrarea materialelor de ctre teri.

n debitul acestui cont se reflect valoarea materialelor transmise spre prelucrare, precum i valoarea serviciilor de prelucrare, iar n credit - costul efectiv al bunurilor (produselor, materialelor etc.) obinute din prelucrare.

Evidena analitic a consumurilor aferente prelucrrii materialelor se ine pe tipuri de produse, articole de calculaie i ali indicatori stabilii de ntreprindere.

Contul 816 "Consumuri aferente valorilor materiale transmise spre prelucrare terilor" se crediteaza n contrapartid cu conturile:

1. Reflectarea consumurilor de prelucrare (materiale, retribuii,contribuii de asigurri sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asisten medical, servicii aferente etc.) :

211 "Materiale"

215 "Producia n curs de execuie"

227 "Creane pe termen scurt

ale personalului"

521 "Datorii pe termen scurt

privind facturile comerciale"

531 "Datorii fa de personal

privind retribuirea muncii"

532 "Datorii fa de personal

privind alte operaii"

533 "Datorii privind asigurrile"

535 "Datorii preliminate"

539 "Alte datorii pe termen scurt"

812 "Activiti auxiliare"

Contul 816 "Consumuri aferente valorilor materiale transmise spre prelucrare terilor" se debiteaza n contrapartid cu conturile:1. Reflectarea costului efectiv al valorilor materiale obinute din prelucrare : 211 "Materiale"

215 "Producia n curs de execuie" ; 216 "Produse"(vezi anexa 16)

2.4. Calcularea costului productiei vegetale

Costul efectiv al produselor agricole (serviciilor) i activelor biologice suplimentare se determin o dat la finele anului, conform nomenclatorului de articole stabilitn baza datelor din registrele evidenei analitice a consumurilor.

Pentru determinarea costului efectiv al produselor agricole (serviciilor) i activelor biologice suplimentare se efectueaz urmtoarele lucrri prealabile:

- se repartizeaz dup destinaie consumurile aferente ntreinerii, uzurii i reparaiei mijloacelor fixe, precum i consumurile de exploatare;

- se trece la consumurile anului curent cota-parte respectiv a cheltuielilor anticipate;

- se calculeaz costul efectiv al produselor (serviciilor) activitilor auxiliare i se trec la consumurile produciei de baz sumele abaterilor costului efectiv de la costul normat (planificat);

- se repartizeaz consumurile aferente irigrii i desecrii terenurilor cu includerea acestora n consumurile aferente cultivrii culturilor respective;

- se trec la consumurile aferente cultivrii culturilor respective serviciile ce in de polenizarea acestora. Costul serviciilor apiculturii se determin, innd cont de soldurile produciei n curs de execuie la nceputul i sfritul anului curent;

- se repartizeaz pe obiecte separate de eviden a consumurilor (pe articole) producia n curs de execuie n fitotehnie (aratul de primvara, boronitul, introducerea ngrmintelor minerale i organice etc.);

- se repartizeaz consumurile indirecte de producie ale activitii de baz;

- se calculeaz suma total a consumurilor pe obiecte de eviden i se concretizeaz volumul produselor obinute n cursul anului de gestiune;

- se determin costul efectiv al produselor n fitotehnie (innd cont de particularitile ramurale, existena produselor conjugate i secundare) i sumele abaterilor acestuia de la costul normat (planificat), care se deconteaz n funcie de destinaia i direcia utilizrii produselor.Metoda calcularii o putem observa in baza datelor intreprinderii VM-PLUMCOMSRL,(vezi anexa 16). Consumurile produciei din care n urma calamitilor naturale nu au fost obinute produse agricole i active biologice suplimentare se constat ca cheltuieli n cazul cnd snt confirmate documentar. Mrimea acestora se determin la suma consumurilor efective aferente suprafeei semnturilor distruse Sumele despgubirilor de asigurare a pierderilor se constat de ntreprinderea agricol ca venit al anului de gestiune, dac acestea au fost ncasate sau calculate n anul curent.

Cheltuielile ntreprinderii agricole se constat i se reflect n contabilitate i rapoartele financiare pe tipuri de activiti (operaional, de investiii, financiar), precum i n legtur cu evenimentele excepionale n conformitate cu S.N.C. 3 "Componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii".

n fitotehnie consumurile aferente ntreinerii mijloacelor fixe i plata pentru arend se includ n consumurile aferente cultivrii unor culturi (grupe de culturi) distincte sau n componena produciei n curs de execuie dup cum urmeaz:

- a mijloacelor fixe cu specializare ngust, de exemplu, a combinelor pentru recoltarea cartofilor, sfeclei - n mod direct cu raportarea la consumurile aferente cultivrii culturilor respective;

- a tractoarelor - proporional cu volumul lucrrilor executate, cantitatea de lubrifiani i carburani consumai, numrul de ore-main (schimburi-main) lucrate pentru o anumit cultur (grup de culturi) sau cu un alt indicator;

- a semntoarelor - proporional cu suprafaa de nsmnare a culturilor respective;

- a combinelor pentru recoltarea cerealelor i agregatelor la acestea - proporional cu suprafeele recoltate;

- a mainilor pentru introducerea ngrmintelor - proporional cu masa fizic a ngrmintelor introduse pentru culturile respective;

- a mijloacelor de ameliorare - proporional cu suprafeele ameliorate, hectarele de terenuri irigate sau desecate;

- a ncperilor pentru pstrarea produselor - n mod direct (dac aceasta este posibil) sau proporional cu suprafaa ocupat de tipul respectiv de produse (n cazul cnd este imposibil raportarea direct sau dac n ncpere se pstreaz cteva tipuri de produse);

- consumurile aferente ntreinerii fiilor forestiere de protecie a cmpurilor diminuate cu valoarea realizabil net a lemnelor, vreascurilor, fructelor i a altor produse obinute din acestea - proporional cu suprafeele culturilor sau plantaiilor perene adiacente fiilor forestiere de protecie.

Consumurile aferente ntreinerii parcului de maini i tractoare, combinelor autopropulsate, agregatelor, altor maini i unelte agricole se reflect n prealabil n componena consumurilor activitilor auxiliare. Pentru toate tipurile de mijloace fixe (cldiri, construcii speciale, maini, utilaje, instalaii de transmisie etc.) utilizate n fitotehnie consumurile aferente ntreinerii acestora n cursul anului se contabilizeaz separat, cu evidenierea n componena acestora a uzurii, consumurilor pentru reparaii i consumurilor de exploatare, iar la finele anului se repartizeaz n modul stabilit de prezentul standard.

Contabilitatea curenta a consumurilor in cultura plantelor se incheie la sfirsitul anului cu calcularea costului efectiv, care elucideaza in expresie baneasca consumurile de munca vie si materializata ale intreprinderilor agricole (inclusiv gospodariile taranesti) pentru obtinerea productiei. In functie de importanta ei vegetala se imparte in productie de baza (sau principala), productie asociata si productie secundara.

Sunt considerate de baza acele produse, pentru obtinerea carora a fost organizat (initiat) procesul tehnologic. Ca exemplu pot fi numite cerealele, rizocarpii, legumele... Produsele, care gratie particularitatilor biologice ale culturilor agricole se obtin concomitent cu produsele de baza , dar au o importanta minora, se considera produse secundare. Ca exemplu pot fi numite paiele, cioclejii, frunzele sfeclei-de-zahar... In sfirsit, doua sau mai multe productii de baza care sunt rezultatele unui proces tehnologic unic, se numesc produse asociate. Ca exemplu poate fi numita masa verde, semintele si finul de ierburi anuale sau perene....

Pentru determinarea costului productiei de baza, asociate si secundare, se folosesc mai multe procedee: prin calcul direct; cu ajutorul coeficientilor; prin repartizarea consumurilor intre diferite feluri de produse proportional cu expresia cantitativa a criteriului comun pentru toate aceste bunuri; cu ajutorul indicilor stabiliti prin calcule... Drept exemplu de metoda de calculare a costului produselor fabricate in perioada de gestiune se analizeaza in intreprinderea SRL VM-PLUMCOM (vezi tabelul din anexa 17). Pentru fiecare fel de productie exista o limita speciala(plafon), pina la care toate consumurile suportate urmeaza a fi incluse in costul efectiv(adica inregistrare in debitul contului productiei de baza). Consumurile suportate de producator dupa aceasta limita urmeaza a fi inregistrate alte conturi. Deci, costul productiei vegetale se determina: pentru cereale, leguminoase pentru boabe si seminte de floarea soarelui- cimp(fatara sau alt loc de definitivare a recoltei);

pentru paie, ciocleji, fin- punctul depozitarii(pastrarii);

pentru sfecla de zahar, cartofi, culturi de bostanariesi legume cultivate in sol deschis- franco-cimp(locul pastrarii);

pentru fructe, pomusoare, poama, legume cultivate in sere- punct de receptie(loc de pastrare);

pentru seminte de ierburi, legume si alte culturi- locul pastrarii... De obicei, drept unitate de calculatie a costului serveste un chintal de productie, iar pentru productia in curs de executie- un hectar de lucrari sau o tona de ingrasaminte transportate la cimp si incorporate in sol. Totodata e necesar de avut in vedere, ca in pomicultura si viticultura nu exista productie in executie, iar toate consumurile anului calendaristic se includ in costul recoltei anului curent.

Etapa premargatoare calcularii costului produselor agricole este efectuarea unui sir de operatii, cum ar fi:

1. repartizarea consumurilor indirecte;

2. casarea consumurilor aferente semanaturilor nimicite complet sau partial de calamitati naturale;

3. raportarea dupa destinatie a cheltuielilor anticipate;

4. verificartea plenitudinii inregistrarii recoltei;

5. inchiderea contului parcului de masini si tractoare;

6. repartizarea pe recilte a consumurilor privind productia in curs de executie s.a. Din operatiunile sus numite, o atentie majora necesita operatiunile privind impactul calamitatilor naturale(2) si procedeele de finalizare a evidentei consumurilor aferente lucrarilor mecanizate(5). Anume aici, cum a demonstrat practica, contabilii cheltuiesc cel mai mult timp, efectuiaza cele mai complicate calcule si comit cele mai semnificative erori.

Pentru fiecare cultura agricola in functie de destinatia ei si numarul de produse obtinute e acceptat un mod strict individual de calculatie a costurilor, cunoasterea si respectarea carui sunt obligatorii. Devierea de la regulile stabilite sau utilizarea lor incorecta poate duce la exagerarea cheltuielilor si diminuarea profitului impozabil, ceea ce conform Legii bugetului conditioneaza perceperea la bugetul de stat a venitului diminuat, si a amenzii echivalente cu acest venit. Calculatia corecta a costurilor este imposibila fara stabilirea argumentara a normativului de consumuri vizind productia secundara. Acest normativ se stabileste la inceputul exercitiului financiar(anului) si trebuie sa fie unic atit in scopuri de planificare (bugetare), cit si pentru necesitati contabile. Normativul in cauza se stabileste in comun de catre personalul serviciilor agronomice, contabile si de planificare, pornind de la conditii concrete de la intreprinderi. Daca pe parcursul anului intervin modificari esentiale , atunci normativul in cauza poate fi precizat.

Pe parcursul perioadei de vegetatie a culturilor agricole o parte din semanaturi sau chiar toata suprafata lor poate fi distrusa de factori climaterici nefavorabili sau calamitati naturale, neobtinindu-se recolta. In acest caz, consumurile aferente suprafetei distruse, de pe care nu s-a inregistrat recolta, urmeaza a fi raportate la pierderi exceptionale. In unele cazuri, cind conditiile climaterice ulterioare si fiziologia dezvoltarii plantelor nu sunt contraindicate, terenurile cu semanaturi distruse dupa o prelucrare prealabila a solului pot fi insamintate din nou- cu aceeas sau alta cultura agricola. In asemenea situatiila pierderi exceptionale urmeaza a fi raportate nu toate consumurile aferente semanaturilor distruse, ci numai acelea, care se refera la lucrarile reparabile si de lichidare a consecintelor calomniilor naturale. Consumurile aferente operatiilor tehnologice unice ramin neatinse si deopotriva cu consumurile de baza inregistrate in continuare se includ in costul productiei. Examinind in continuare modul de calculatie a costurilor, in baza datelor intreprinderii VM-Plumcom SRL pentru diverse culturi agricole cultivate de exploatatiile rurale; putem observa ca pentru culturile cerealiere (cu excepti porumbului) se determina costul 1 q de boabe in masa dupa prelucrare, 1 q de paie si 1 q de deseuri furajere. Determinarea costului efectiv se efectuiara in succesiunea urmatoare:1. din suma totala de consumuri se exclude suma consumurilor aferenta semanaturilor nimicite;2. se afla suma consumurilor aferenta paielor si costul 1 q de paie;

3. din suma consumurilor ramase se exclud consumurile aferente paielor;

4. se afla masa boabelor de valoare din deseurile furajere;

5. se determina masa totala a boabelor de valoare si costul 1 q de boabe;

6. se stabileste costul 1 q de deseuri furajere. De exemplu n intreprinderea VM-PLUMCOMSRL s-au transportat din cimp 7609 q de boabe de griu cu umiditatea 19%. Dupa prelucrarea marfii s-au inregistrat 6522 q de boabe calitative cu umiditatea de 14%, 435 q de deseuri furajere si 217 q de gunoi. Totodata din cauza micsorarii umiditatii boabelor cu 5%, masa initiala a productiei s-a redus cu 435 q. Prin analiza de laborator s-a stabilit, ca deseurile furajere contin 30% boabe. Au fost scirtuite 4348 q de paie, normativul consumurilor pentru colectarea lor fiind egal cu 12%. Consumurile totale pentru cultivarea griului au constituit 266318 lei. Sub influienta factorilor naturali nefavorabili, au fost nimicite semanaturi, pentru ingrijirea carora s-au consumat 14016 lei.Costul efectiv se determina in urmatoarea succesiune:

1. Din suma totala a consumurilor se exclude suma consumurilor aferenta semanaturilor nimicite: 266318- 14016 = 252302 lei

2. Se afla suma consumurilor aferente paielor si costul unui q de paie: 252302* 12 : 100= 30276,24 lei;

30276,24 : 4348 = 6,96 lei.

3. Din suma ramasa a consumurilor se exclud consumurile aferente paielor: 252302 30276,24 = 222025,76 lei.

4. Se afla masa boabelor valoroase din deseurile furajere: 435*30 : 100 = 130,5 q.

5. Se determina masa totala a boabelor valoroase si costul unui q de boabe: 6522+ 130,5= 6652,5 q

222025,76 : 6654,5= 33,37 lei

6. Se stabileste costul 1 q de deseuri furajere: 33,37 * 130,5 : 435 =10,01 lei

sau

33,37 *30 : 100= 10,01 lei

Pentru plantatiile seminciere de griu de toamna se determina costul 1 q de seminte in masa dupa definitivare, 1 q de deseuri furajiere si 1 q de paie . boabele care se contin in deseuri sunt estimate la costul mediu al productiei de baza in ansamblu, independent de calitate. Materialul semincer se imparte in 4 grupe calitative: de superelita, de elita, de reproducerea intii, de alte reproduceri. Repartizarea consumurilor intre aceste grupuri se efectuiaza proportional cu valoarea semintelor la preturile medii de vinzare. In rest, modul de calculare a costului este acelasi ca si pentru culturile cerealiere obisnuite.Datele initiale si rezultatele calcularii costului productiei griului de toamna sunt prezentate in tabelul urmator:Indicatorii Suma

A.productia in curs de executie la inceputul anului141807

B.consumurile anului curent96479

C.casari de consumuri la cheltuielile perioadei14016

D.costul efectiv total (A+B+C)252302

Inclusiv: Consumuri directe de materiale

din care:

seminte

ingrasaminte

mijloace de protectie a plantelor

alte consumuri de materiale

consumuri directe privind retribuirea muncii

contributii pentru asigurarile sociale de stat si asigurarea medicala

servicii

intretinerea mijloacelor fixe

consumuri indirecte de productie

alte consumuri111573

89707

14857

7008

1

15698

4562

3925

71744

34621

10179

E.recolta,q:Cereale dupa definitivareDeseuri furajere

Paie6522

435

4348

F.costul efectiv unitar(al 1 q ): Cereale dupa definitivare

Deseuri furajere

Paie33,37

10,01

6,96

Pentru porumb se determina costul 1 q de boabe, 1 q de deseuri furajere si 1 q de ciocleji. In prealabil se afla recolta globala de boabe uscate. Recalcularea stiuletilor in boabe uscate se efectuiaza de catre agronomul-sef impreuna cu contabilul-sef dupa incheierea livrarii porumbului in contul contractelor formate cu cumparatorii si antreprenorii sau achitarii datoriilor fata de buget,Casa Nationala pentru Asigurari Sociale si complexul energetic, dar nu mai tirziu de 31 decembrie anul curent. Pentru simplificarea calculelor recolta productiei de baza se imparte in 3 parti: porumb vindut organizatiilor de colectari sau livrat altor solicitanti terti; porumb utilizat pe teren ; porumb ramas in stoc la momentul efectuarii calculelor. Dupa calcularea costului produselor agricole la finele anului se purcede la repartizarea abaterilor(devierilor) pe directiile de utilizare a acestor produse, tinind cont de stocul lor la depozit sau in alte locuri de pastrare. Pentru aceasta, diferenta pozitiva sau negativa dintre costul efectiv unitar(al unui q, unei bucati...) si costul planificat se inmulteste cu cntitatea productiei iesite(consumate, cheltuite...) sau ramasa in stoc. Diferenta pozitiva marturiseste despre prezenta supraconsumului de mijloace materiale si banesti, iar diferenta negativa- despre economisirea si folosirea rationala a resurselor intreprinderii. Cu parere de rau, in ultimii ani din cauza crizei economice profunde si declinului continuu al sectorului agrar, cazurile de supraconsum au devenit o practica cotidiana. Suma abaterilor poate fi repartizata prin 2 metode directa si indirecta. In cazul metodei directe sumele determinate se raporteaza nemijlocit la conturile de iesire precum si la conturile de stocuri existente in gospodarie la 31 decembrie. Pentru aceasta la suma totala spre repartizare se crediteaza contul 811 Productia de baza si se debiteaza conturile:

811 Productia de baza la capitolul ce vizeaza produsele agricole prelucrate pe teren, in sectii industriale, folosite pentru nutritia animalelor productive...

211 Materiale subcontul 7 Materiale transmise pentru prelucrare la capitolul ce vizeaza rizocarpii, legumele, fructele, si alte feluri de materii prime fitotehnice transmise pentru prelucrarea tertilor;

711 Costul vinzarilor la capitolul ce vizeaza productia comercializata, livrata pe baza de barter sau in contul salariului, transmisa ca cota de participatie in capitalul statutar al altei intreprinderi sechestrata in contul datoriilor la buget...

713 Cheltuieli generale si administrative la capitolul ce vizeaza cerealele sau alte produse alimentare transmise pensionarilor si familiilor nevoiase in calitate de ajutor material;

714 Alte cheltuieli operationale la capitolul ce vizeaza productia vegetala alterata sau constatata lipsa asupra normei perisabilitatii naturale in procesul inventarierii;

216 Produse la capitolul ce vizeaza recolta aflata in stoc la depozit, in magazii sau pe arie la sfirsitul anului ...(De exemplu vezi anexa 4,5,9,15)

Astfel, in cazul metodei directe, suma supraconsumului sau economisirii se raporteaza dupa destinatie printr-o singura formula contabila- simpla sau compusa- in functie de caracterul miscarii recoltei. In cazul metodei indirecte, sumele abaterilor se repartizeaza in 2 etape. La inceput ele se raporteaza integral la contul recoltei inregistrate, iar apoi din creditul acestui cont se repartizeaza pe directii de iesiri. Respectiv, la suma totala de corectii se debiteaza contul 216 Produsesau 211 Materiale, subcontul 9 Materiale cu destinatie agricolasi se crediteaza contul 811 Productia de baza. Dupa aceasta, corectiile aferente productiei iesite se caseaza din creditul contului 216 Produse sau 211 Materiale in debitul conturilor directiilor de iesiri nominalizate la examinarea metodei directe. In consecinta, in debitul contului 216 Produse sau 211 Materiale ramine suma abaterilor aferente stocurilor existente.

Corectiile pozitive se inregistreaza in mod obisnuit, iar cele negative in paranteze, ceea ce inseamna ca la determinarea rulajelor sumele in cauza urmeaza a fi scazute. Ca rezultat al repartizarii abaterilor, conturile analitice ale activelor biologice se inchid. La finele anului pot avea sold doar conturile lucrarilor nefinalizate.

CONCLUZII I RECOMANDRI

In baza investigaiilor efectuate la capitolul perfecionrii contabilitii consumurilor in cultura plantelor i calculrii costului productiei vegetale rezult urmtoarele concluzii i recomandri:

1. Implementarea standardelor naionale de contabilitate i a Planului nou de conturi a lrgit substanial posibilitile agenilor economici fata de gestionarea eficient a resurselor, prevederea consumurilor i a costurilor. Ins in practic (mai cu seam in sectorul agroalimentar) aceste posibiliti se materializeaz lent, ceea ce se explic prin numeroi factori obiectivi i subiectivi, inclusiv conservatismul bazei legislative, caracterul discutabil, iar uneori chiar i contradictoriu al unui ir de dispoziii din actele normative in vigoare. Aceasta amplific actualitatea problemei vizand precizarea coninutului unor standarde, armonizarea legislaiei in vigoare cu normele contabilitii financiare i de gestiune, accelerarea elaborrii comentariilor privind aplicarea S.N.C. 6 Particularitile contabilitii la intreprinderile agricole; 2. Trsturile caracteristice ale culturilor plantelor, determinate de particularitile dezvoltrii lor ca subiect al activitii de antreprenoriat influeneaz mult cantitatea i calitatea produselor obinute, durata i norma calculrii uzurii, tehnologiile aplicate i respectiv componena consumurilor i suma acestora in raport la 1 ha de terenuri sau la 1 q de produs. Aceasta necesit revizuirea organizrii evidenii consumurilor i calculrii costului productiei vegetale cu scontarea particularitilor biologice de dezvoltare in baza interconexiunii cu tehnologiile aplicate, factorii de producie antrenai i locul de utilizare a resurselor;

3. Evoluia consumurilor depinde in mare msur de modificarea volumului produselor obinute care, la randul su, reprezint un criteriu de clasificare (utilizat in agricultura). Ins folosirea acestei clasificri in cultura plantelor in stil clasic este insuficient, deoarece volumul produciei obinute se constat cu exactitate doar dup recoltare, adic dup incheierea ciclului de producie, cand nimic nu mai poate fi schimbat. De aceea divizarea consumurilor in raport cu volumul produciei in constante i variabile urmeaz a fi completat cu delimitarea lor in funcie de alt indicator suprafaa terenurilor ingrijite (care este cunoscut i pe parcursul ciclului de producie nu se modific). In consecin, in corelare cu ambii indicatori (recolta i suprafaa) consumurile urmeaz a fi divizate in patru grupe flexibile (variabile, convenional-variabile, convenional-constante i constante). Utilizarea acestei clasificri usureaza asigurarea verigilor de conducere interne cu informaii autentice i oportune pentru luarea deciziilor manageriale optime i desfurarea durabil a activitii de producie;

4. Actualmente gestionarea evidenii primare este orientat spre intocmirea unor documente specializate pentru fiecare tip de bunuri materiale consumate (de exemplu, actul de consum al seminelor i materialului sditor pentru casarea materialului de plantat; actul de consum al ingrmintelor minerale, organice i bacteriene, chimicalelor i erbicidelor pentru decontarea valorii ingrmintelor etc.)(vezi anexele). Ins coninutul si arhitectonica documentelor nominalizate difer foarte puin, deoarece ele reflect operaii economice similare sau interdependente. De aceea pentru optimizarea documentrii casrii bunurilor materiale este oportun de substituit aceste formulare printr-un document unic, mai universal actul de consum al materialelor. Trebuie optimizat i arhitectonica altui document foii de eviden a tractoristului-mainist(vezi anexa). Problema urmeaz a fi soluionat prin acumularea datelor pe tipuri omogene de lucrri cu calcularea imediat a volumului motorinei consumate i a sumei retribuirii muncii in baza totalurilor fcute pe perioada de referin. Pe de o parte, aceasta va

simplifica prelucrarea datelor, iar pe de alt parte, va exclude dublarea acestora;

5. Implementarea tehnologiilor progresive i a sistemelor noi de maini amplific cauzarea leziunilor mecanice culturilor i genereaz incertitudini in durata utilizrii terenurilor dup destinaie. Deopotriv cu stabilirea unor termene mai reduse de exploatare, circumstana dat poate fi evitat prin recuperarea accelerat a mijloacelor cheltuite pentru investiii capitale datorit calculrii uzurii prin metoda degresiv cu rat descresctoare sau prin metoda liniar-degresiv. 6. In scopul calculrii mai autentice a costului produselor vegetale este oportun de a utiliza metoda de repartizare a consumurilor in raport cu randamentul fiecrui soi care const in divizarea la finele anului calendaristic a consumurilor efective aferente culturilor pe rod in dou grupe convenional-constante (raportate la 1 ha de terenuri) i convenional-variabile (raportate la 1 q de produse). Metoda propus usureaza calcularea costului real i determinarea nivelului rentabilitii pe specii i soiuri vegetale distincte, reflect obiectiv dependena dintre costul produselor, consumurile efective i randamentul terenurilor, fr a spori esenial volumul calculelor.

Bibliografie : 1. ASEM Contabilitatea financiara ed.II, Chisinau 2003, IBSN9975-9702-1-42. A. Nederita Corespondenta conturilor contabile ,Chisinau 2007, IBSN978-9975-5946-4-8

3. Gr.de autori Ghidul contabil Chisinau 2006 ISBN978-9975-9623-9

4. UASM Indrumari metodice pentru lucrarile practice la disciplina Contabilitatea financiara , Chisinau 2007

5. Turcanu V. Bazele Contabilitatii, Chisinau ,Tipografia centrala, 2004-268p., IBSN 9975-78-278-76. l.Grigoroi, L.Lazari Bazele contabilitatiiChisinau 2005-264p ISBN9975-79-330-4

7. Surse electronice. Consumuri de productie

Consumuri directe de materiale

Consumuri directe privind retribuirea muncii

Consumuri indirecte

Jurnalul-order si Bilantul Contabil

Conturi centralizatoare

(dari de seama)pe gospodarie in intregime intregime

Conturi personale

(dari de seama) ale subdiviziunilor

Register si situatii cumulative

Documentele primare

PAGE 9