Construiti Un Tren Telecom and At

5/11/2018 Construiti Un Tren Telecom and At - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/construiti-un-tren-telecom-and-at 1/49

4 · i

- 1 t4 I io t 0 E ... iMAT ICE"COL E C T 1A ..M'

S T E F A N

NICULESCU

c o n S T R U I J I u n T H E n

T E L E C O m a n O A T

EDITURA TIHERETULUI





COPERTA CAT RIC I O . DESENE: IUICULESCU A .



----=-- --- -_--COL E C T I A ~M iI N I , N D E M iN A , I C E~-------- -------

~TEFAN NICULESCU

c o n S T R U I T I u n T R E nT E L E c o m l n O A T

E D I T U R A T I N E R E T U L U I



OUVINT /NAINTE

De la inoentarea primei ttiasini cu abut au trecui

mai mult de doud secole, timp ill eare tehnicienil au

perjeciionat-o coniinuu. Porta aburului a pus ill mis-

care giganiicele motoare ale locomotioelor si oapoare-

lor, COile jerate all intpinzit azi aproape inireg Patuin-

till, iar oaooarele brdzdeaza tndrile $i oceanele in lung

si-n lat.

Inaugurarea primei ca t [erate rontine, dintre Bucu-resti $i Giurgiu, s-a [acu t ill auul 1869. Locotnotiua

care a eiec tua t acesi prim drum se afld expusa in curiea

Mllzellllli Ctiilor Ferate din Bucuresti. Porma si carne-

teristicile ei tehnice sint deosebite fata de locomotioele

ell a/JIll" de azl, Dar ptincipiul de [unciionare este

acelasi.Treptai. 0 data cu dezooliarea tehnicii, locomotioa cu

abur a tnceput sa cedeze pasul locomotioelor Diesel-

electrice ~i electrice. Totodatd speciaiistii all creat sis-

feme automate de comandii si control in marile puncte

[erooiare. ldllllca obositoare si de mare raspundere a

macagiului. ptecum $i a celotlalii oameni care urmd-

resc buna desiasurare a muncii din .~Clri,a fost tniocnitacu centrate automate conduse de IIIl singur om. Prln

aceasta securiiaiea trenurilor esie asi gllrata, iar pozi-

tia lor in Rara .~ipe parcurs se urmareste pe un panou

5



cu semnalizaioare lutninoase. I I I cazul unei eoentuale

deiectiuni, semnale luminoase si sonore aoertizeazd

tehnicianul de seroiciu, iar automatele opresc trenul.lata, deci, cd releele, tuburile electronice si mecanismele

si-au gasit loc si in acest domeniu.

Trenul electric telecomandat reprezinia miilocul de

transport terestru al oiitorului. El va lnlocui trenurile

cu abur $i cu motoare Diesel, va ttansporia cu mare

oiteza, in depline conditii de sigurauta, mdrjuri si ca-

laiori. Un astlel de tren nu are nici mecanic, nici fo-chist, Mecanisme electronice comandd cind trebuie por-

nite sau oprite motoarele, "observa" semnalele sema-

[oarelor $; ia automat mdsurile necesare.

Lucrarea de [ata are drepi scop sd spriiiue actioi-

tatea practicd $i sa dezoolte imaginaiia tlnereiului $CO-

tar. Dupd realizarea acestel consttuctii, tinerii amatorioor putea comanda "de la, distanid" si urmdri pe pa-

nou mersul lrenului electric. Peniru usurintd, oonstruc-

ita poate fi realizatd in colectlo, in cadrul unui cere

"Miini lndemlnatlce", Munca in comun. va fi mai usoard,

mai cu spor. Airagem ateniia oa reusita consiruciiei

depinde in cea mat mare mdsurd de rabdarea ~i aten-

ita acordaiii iiecare! piese in parte. Deci : ateniie, rdb-tiare si.: spor fa lucru I



MOTORA~UL ELECTRIC

Partea mai diiicila din aceasta lucrare 0 constituterealizarea rno to rasu lul electric. N u trebuie to tusi s a fiti

speciallsti in rnotoare electrice ca s a executati un ast-

fel de motor. Este suficient s a acorda]l toata atentia ~i

priceperea executarii pieselor si bobinajul ul,

Fig. 1



.~



Dupa cum reiese din figura de ansarnblu 1, rnotora-

sul se compune din mai rnulte piese principals. Sta-

torul este format din piesele polare 1 si 2, fixate cu

cite un surub pe miezul electromagnetic 3. Rotorul 4,

ou trel poli, are pe fiecare pol cite 0 bobina, ale carercapete slnt lipite de lamelele colectorului 10. Larnele

prirnesc curcnt prin periile 11. Axul rnotorasului este

Iixat rigid de rotorul 4 ~i de colector, rotindu-se Iiben

lnlr-un lagar. La celalalt oapat se afla montara 0 ~aiba

Lie transmisie 8. Tot rnotorasul se rnonteaza pe 0

placuta din pertinax 12. Intre poIii statorului si rotorse .afla un spatiu de 0,5 mITL

Vom incepe executia rnotorului cu statorul. Pentru

aceasta se decupeaza mai Intli dlntr-o tabla de otel

moale, de 3 mm grosirne, doua piese, care reprezinta

polii rnotorasulul (fig. 2 a). Decuparea se face cu fe-

rastraul pentru metale. dupa ce in prealabil s-a Iacutun trasaj dupa forma si dirnenshmile indicate in Iigura

2 b. Dupa pilirea bruta, se ajusteaza cu 0 pita fina con-

turul ~i toate muchiile. Polii pot fi executa]! ~i dintr-o

teava sau plesa cillndrlca, cu diarnetrul interior de

54 mm. Unul din poll are in plus 0gaura filetata M 5.

Toate gaurile se fac dupa ce piesele au fast indoite.In figura 2 c se afla desenat miezul electromagnetu-

lui 3, format din sase tole din ojel moale. Dupa prelu-

crarea bruta, to.lele se introduc in foe pi.na Be jllro~esc

(tara sa se arda) si apoi sint scoase ~i racite lent. Ra-

cirea sa face in cenusa, timp de mai multe ore.

Doua din tolele electromagnetului au grosimea de1,5 rnm, si se vor fixa la extremitatlle pachetului ; ce-

lelalte tole au' grosimea de Imm. Pachetul Be nituleste

prin cele patru gauri de 4 mm diametru. Pentru prelu-

9



crarea pachetului, acesta se nituiesle provizoriu, dupa

care tolele se desiac si se eurata fiecare in parte, cu 0

pila fina. Inainte de nituirea deHnitiva, tolele se vop-

sese cu duco. Montarea tolelor se face In aceeasi po-

zitie in care au fast ajustate. Miezul electromagnetuluiare eapetele rotunjite sl prevazute cu cite 0 gaura M5,

unde se vor manta polii motorului prin intermediul

nnor suruburi.

Rotorul 4 este 0 piesa mai complleata. De aceeai ee

va acorda multa atentle. In figura 3 a se prezinta for-

ma ~i dirnensiunile uneia din tolele rotorului. Cele treibrate vor fi dispuse la 1200 intre ele, iar exteriorul va

avea raza de 26,5 mm. Prelucrarea se face in pachet de'

14 tole din otel moale (fig, 3 b). Doua dintre tole. cele

de la exterior, VIOrfi de Imm grosime, iar eelelalte de

0,5 mm. Fiecare tola se gaure~te in centru eu un bur-

ghiu de 6 mm (la irrtersectia diagonalelor patratelor )sl se introduc pe un surub etr piulita. Tola de la exte-

eior va avea trasat pe ea eonturul rotorului (fig. 3 asl b). Pentru 0 pozltionare rnai precise a tolelor, se

mai fac trel gauri de 3 mm in brate prin care se intro-

due suruburi cu piullte. Aeeste gauri vor servi in final

pentru nituirea paehetului.Pachetul fiind gata de prelucrare, vom trece la gau-

rirea conturului, avtnd grija sa nu depasirn semnul tra-

sat. Gaurirea se face la 0 rnasina de gaurit electrlca, eu

un burghiu de eel rnult 4 mm diametru. Dupa gaurire

se decupeaza conturul cu 0 dalta, apoi se pileste pind

la sernnul trasat. Se desface pachetul si cu 0 pila finase eurata mucltiile tuturor tolelor. Pentru a face sa

dispara tensiunile create i~timpul prelucrarli, este bine

sa se incalzeasca tolele pina la rosu, apoi sa se ra-

10



ceases lent, in cem,wa. Supraiata tolelor se cura1a bine

cu srnirghel, dupa care se vopseste cu duco, Montarea

pachetului se face in aceeasi pozitie in care a Iost pre-

iuerat initial, folosindu-se trei nituri de cupru, intro-

duse in gaurile eu diametrul de 3 mm. In timpul ni-

tuhii va exista in gaur a centrals surubul de .M6 .

In eontinuare se cura1a cu 0 pila fina sau cu smir-

ghel partile curbate ale rotorulul. In loeul surubului

de M6 se introduce pres at axul rotorului 7.

In gaura Cll diametrul de 8 rnrn a statorului 3 se Il-

xeaza iagarul5, executat din alarna la un strung. Forma

si dirnensiunile lui sint indicate in Iigura- 4. Piesa

6 din aceeasl figura va ajuta la prinderea lui pe stator.

Montarea se face prin deiorrnarea lagarului 5, CII aju-

torul unui dorn din otel de forma eonica (fig. 5 a si b).

Presind cu dornul marglnea lagarulu! 5, aceasta se

delormeaza in exte-ior oeuptnd spatiul tesit al plesei 6,

fixind astfeIagarul.

In [ag arul 5 se va rotl usor axul 7 al rotorulul.

Acesta se executa din ojel la strung, respectind forma,

Fig. 3

1 1



Fig. 4.

Fig. 5



!?i dimensiunile din figu-

ra 6. Partea notata cu li-

tera C - care intra in

lagarul 5 - se va exe-

cuta chiar dupa dimensi-

unite interioare ale laga-

rului. Portiunea axului

notata eu B se introduce

Iortat in rotorul 4. Pe

portiunca notata ell A Sf'

fixeaza colectorul 10,prin strlngere eu 0 piu-

lila si 0 ~aiba din perti-

nax. La capatul celalalt

al axului se fixeaza cu

un stilt saiba de trans-

misie 8.Colectorul /0 (fig. 7)

este format din piasa ci-

lindrica 9, executata din

textolit. Peste acest cil in-

dru izolator se introduce

o [eava din cupru cu dia-

Rletrul interior de 8 mm

!?i eel exterior de 10 mm,

lunga de 9,5 rnrn. Teava

nu trebuie sa intre prea

greu peste piesa eilin-

drica 9. Inainte de a 0

introduce, se va unge cu

selac suprafata exterioa-

ra a piesei 9. Se intro-

duce apoi colectorul in-



Fig. 7

t r-un cuptor, pentru ca p iesa cillndrica 9 s a se Ii-

pea-sea de [eava de cupru, D upa lip ire se taie teava decupru in trei segmente egale, la 1200; taierea se face

p .ina la tex tolit . Teate segrnentele vor fi izolate electric

in tre ele prin piesa 9.

Periile 11 ale coledorului (fig . 8 a) se executa din

tabla de alarna sau tarnbac, groasa de 0,5 rnrn, Dupa

taierea lam elor la dim ensiunile din figura 8b,

se vorindoi asa cum arata desenul. E le se Iixeaza CLr doua

suruburi M 4 pe placuta din pert inax 12 (fig . 8). D e

aceleasi suruburi se prind sl legaturile electrice ale rno-

to r asu lu l.

D upa cum se poate observa sl din desenul de an-

sarnblu , periiIe 11 prind lntre e1e 00 Iectorul 10. D e

aceea ele vor fi Ilex ib ile , in vede:-ea unui bun contactelectric.

C ind ne-am asigurat ca partea rnecanica a motora-

sului este bine executata, ad ica rotorul B e ro teste usor.

14



tara joe sl lara · s a loveasca polii statorului, putem trece

la realizarea bobinajelor sl a legaturllor electrice.

Pentrtr bobinele statorului si rotorului s€ executa din

prespan si hirtie paraflnata cinci carcase, La stator se

Iolosesc doua carcase 13, indicate in figura 9. Modul

lor de confectionare este aratat in figurile 9 b, c, d.

Pentru coniecjionarea lor este necesar un sablon din

lemn, pe care se fac tnfasurarile cu hlrtle parallnata si

totodata lipirea parjilor later ale. In desenul din tigura

9 d se arata cum se taie sl se indoaie cele patru ureehi

ale partilor laterale din prespan.

Carcasele bobinelor de la rotor sint indicate in fi-

gura 10. Dupa ce se infa~oara pe polii statorulul cite



o carcass 8, din hirtie parafinata, se trece la intra-

ducerea partilor laterale A, executate. din pres pan gros

de I rnrn, Introducerea se face prin destacerea celor

doua capete, Cu aceasta, statorul ,~irotorul slnt gata

pentru a fi bobinate.

Pe fiecare bobina a statorului se tnfasoara aproxi-

mativ '120 spire (sase straturi) cu sirrna ernallata de

0,8 rnrn groslme. Sensu I de infa~uTare si legaturile ce-

lor doua capete sint aratate schematic in figura II.

Tot in aceasta schema se observe si mod-III de legare

a periilor la colector.

HiRTlE

PAIlAFINATA

Fig. 9



Fig. 10

Rotorul are tot trei bobine cu cite 120 de spire, dis-puse in sase straturi, din strrna em ailata de 0,5 mm

grosirne. Inceputul uneia sl sfirsitul celellalte se J i -

pesc la cite un segment al col ecto nrlui , dupa ce mai

intii sea indepartat ernallul de pe strrna. In figura 12

Fig. 11

8V. . . _ ,

s U R s A



slnl prezentate schem atic in{a~ l:ldir-ile -b 'Obinelor si lp-

gaturile lor la segrnentele colectorului. L a realizarca

bobinelor se va evila zgirierea emailulni sirmei, penlrua nu se scurtcircuita spirele.

Acordind rm rlta atentie executarii pieselor sl bobi-

najelor,dipatam un-motoras co bune perforrnante, care

poate fi folosit si in alte scopuri declt eel indical in lu-

era rea de l a t a .

Fig. 12



CORPUL LOCOM OTIVE I

Constructoril vehiculelor de cale terata cauta s a dea

noilor modele de locomotive forme cit mai estetlce ~i

aerodinarnice. Pentru a fi in pas CU' r-ea lizarile tehnicii

in acest domeniu, vom da ~i noi caroseriei 0 forma

aerodinamica, asa cum se poate observa din figura 13.

Desigur e a tlnarul constructor are depllna libertate

sa-si aleaga alta forma. De asernenea el poate oum-

para de la magazineie cu jucarii 0 locornotiva foarteleftina (fara motor), cu dimensiuni a propiate de cea

propusa, pe care va monta motorul,

Pentru confection area caroseriei trebuie sa ne pro-

curarn mai tntti ctteva cutil de conserve, din tabla ca·rora. vom tala piesele componente ale caroseriei, In Il-

gura14sint prezentate partile

componentsale corpu-lur locomotivei. In mare, el se compune din piesele

J, 2, sl 3 (cite doua din Ilecare) sl piesa 5 (acoperisul).

Pentru realizarea lor, piesele se traseaza pe 0 tabla

bine' tndreptata, apoi se decupeaza cu foarIecele. In

partea de jos, peretii (3) au cite un col tar (4). care

serveste la montarea caroseriei pe cele doua carucloare,

Forma ~i dimensiunile pieselor I, 2 ~i 3 sint aratate in

fig-Lira 15.

Acoperisul 5 cere 0 executie atenla. Dupa cum se

vede in figura 16, lungirnea lui este 350 mm, jar la-, "

19







o

:II

Fig. 15

t irnea de 100 mm. La capetele rotunjite se vor face cu

Ioarlecele niste crestaturi, reprezentate mai vizibll in

detaliul A .. ele vor servi la -indoitul tablei. Dupa ces-a u

taiat crestaturile, se bornbeaza marginile acoperlsulul,folosind un calapod din ojel, La sltrslt tndoitura tre-

buie sa arate in sectiune ca in detaliul B. In. conti-

nuare, se lipesc in interior cu cositor toate crestaturile,dupa care se ajusleaza cu 0 pila, ca bornba [ul sa ca-

pete un aspect frumos, F tn isarea se Iace cu smirghel

fin. La extremitatile acoper isului se lasa doua urechi

C, pe care se vor fixa la rnonta] beculetele sl piesele

8, (vezi detaliul B din iigura 16 si fi.gura 17a).

Beculetele se rnonteaza pe placutele din pertinax ~,

Intr-tm soclu facut din slrrna. Acesta se executa infa-

22



surlnd 0 sirm a de cupru pe partea tu filet a bccului.

C apetele sirm ei se Iixeaza cu doua suruburi de placuta

8. L a tmul din suruburi se prinde ~i 0 legalura elec-

trica, Cealalta le~ atura se realizeaza cu un contact din

tabla ln trodus sub bee, asa cum se vede ~i in fi.gura

17a. Soclurlle becurilor si p tacutelor de pert inax se

fixeaza de urech ile C ale acoperisului, peste care se

cositoresle cite un far 6 , executat dupa desenele din fi -

gura 18 a. E le au in in terior, lip it cu cosito r, cite un

inel din slrrna, in vederea fixarii geamului m at. Gea-

rnul se prinde tesind putin m arginea metalica a faru lu i.

Tampoanele 7 au 0 form a turtlta sl se executa ln toc-

m ai ca Iarurile 6 , dupa desenul din figura 18 b. E le au

in ·p lus capacele m etalice (in locul gearnului), care se

lipesc tn fata pentru a da impresia unor tarnpoane

masive.•

Asamblarea Intrcgului eorp al1ocomotivei se face fie

cu nituri si cosito r, fie nurnai cu cositor. D upa oosito-

rlre, caroseria se CoL ITatabine cu sm irghel fin . p rega-

Fig. 16

e ; r ? BAltl SE FIXEAZA PIESA 8

(VEZI FIG 17)



Fig. 17

tlnd-o pentru vopsit. Culoarea vopselei ramine la ale-

gerea fiecarui constructor.

Cine doreste poate executa unul sau doua vagoane

cu acclasl format, pe care sa Ie cupleze la locornotiva,

Iormlnd un tren. In accst caz se mai ada·uga. am 1 0 -

cornotivei, clt ~i vagoanelor, cirlige de legatura. Elevor fi facute din strrna groasa de 3 rnrn s! vor avca

f 0 l f 1 1 1 8 de drlig.

L/NEl DIN

siRNA

F ir::-. 18



~ASIUL CU ROT I

Caroseria locornolivei se prmde de un sasiu, al ca-

cui ansarnblu este reprezentat in figllra 19. D upa cum

reiese $i din figura; sasiul se compune din doua tra-

verse 9, nltuite de coltarele 4. De traversele 9 se ni-

tuieste piesa de legatura 10. Intre traversele 9, pc piesa

10, se afla nltu ita sau strtnsa cu surubur] placuta din

pertinax 11. Ea sustine Ia capete lamclele de contact 19

sl 20. Desc~1l1pllnerea acestui subansamblu se observa

Fig. HI



i·n figura 20, unde se dau ~i cotele. Ambele Iarnele sint

din tombac sau din alarna tare (Ilexiblla), de 0,2--0.3

mm grosime. Lamelele trebuie sa fie flexibile, pentru a

Be realiza un bun contact pe ~ina. In partea de jos a la-

lYO.l.OIol II' 7 !It!~'" Nn il.lflldl7 9S



SE FIXEAUi

Fig. 21.

melei 20 se face 0 crestatura, in vederea stabilirii unuibun contact intre linia 21 si coltarul 24. •

Tntregul ansarnblu al caroseriei ~i sashrlul se rea-

zima cu capetele piesei 10 pe doua carucioare cu palrurotl, Pe unul din carucioare se fixeaza rnotorasul ; ce-

lalal! este identic, tnsa nu are motor.

Caruclorul din flgura 21 se com Dune din doi peretl

lateral! 12 tntre care Be Iixeaea ClJ suruoue! piesele'

16 ~i 17. Tot tntre peretii laterall se rotesc cele doua

perechi de roti, ale carer axe stnt introduse in gaurifecu diarnetrul de 5 m.m. In fig-ura 21 b se poate observa

modul cum se monteaza plesele 10 ~i 17. Piesa 10 tre-

buie sa se roteasca usor in jutul surubulul 18.

Piesele caruciorulul se executa din tabla, dupa indio

catille figurii 22. Felul cum se rnonteaza rotile pe osii

se arata in figura 23. AUt rotlle 13, axul 15, cit ~i saiba

de transmisie 14 se vor face la strung. R.otile ~i saiba

sint solidare cu axul, asa ca se fixeaza prin cositorire.

De preferat este ca salba 14 sa se pozitioneze definitiv

dupa fixarea motorasului pe carucior. Pentru proteja-

27



rea impotriva oxidarii, attt caruclorul, cit ~i ratite se

vor vopsi, Nu se vopseste Insa periferia rojilor .13 si

nici a saibei 14, ca sa se poata face contactul electric.

Motora~.ul electric se fixeaza cu un surub de piesa

16. Transmisia de la motor la roti se face prin inter-

mediul unei cureluse din piele salt cauciuc.



I

I

I

I ~

I



CALEA FERATA

UN/A DE AUHENTARE J3

liN/A 2

~/N"~ 3

liN/A 1

HACAZ

Fig. 24

In figura 24 este aratat traseul cali ferate. Tinarul

constructor poate alege Insa alt traseu dedi eel indi-

cat. Autorul a ales unul Ioarte sirnplu, ca sa nu cu-

prlnda decit uo singur rnacaz. Desigur ca se pot face

trasee rnai complicate, cu mai muIte macazuri, Ioloslnd

acelasi princlpiu.

. Sinele propriu-zise 21 ale caii Ierate se vor executa

din tabla de 1,5-2 mm grosime; la1imea .lor este de

10 mm. Ele se fixeaza pe traversele 22, prin interrne-diul coltarelor 23 (fig. 25).Montarea coltarelor pe sine

se face cu nituri, iar pe traverse cu holtsuruburi, de-

oarece traverseIe sint din lernn. Tot pe traverse, din loc

30



Fig. 25

in loc, se mal fixeaza niste ooltare 24, care vor form a

contadele de urrnarlre a trenului, L a fixare, acestea

nu trebuie sa atinga ooltarele 23. Asa cum se observe

si In figura 25, contactul dintre piesele 24 en slna J 1se face prin Interrnediul lam ei de contact 20, numai

la trecerea trenului, Prin acest contact se Inchide cir-

cuitul electric, aprinetndu-se un sernnalizator de urrna-

rire Su la panoul de cornanda. Sinele se fixeaza cap

la cap cu doua suruburi ~ i cu placuta 25 (fig. 25).

M ai complicat de realizat este rnacazul, L a executa-rea lui trebule acordata mai multa atentie. Partile lui

componente sint indicate in figur.a 26. M aeazul poate

fi reallzat cu d-est 'l1 'la usurinta, daca se urrnareste eu

atentie figura.

E l se compune din doua bucati de sina 26 (fig . 26

~ i 27) care se ro tesc U$Or In jurul a doua suruburl fi-

xate in placa metalica 27. Piesele 26 au form a de panape toata lung imea. Scopul lor este sa indrepte trenul pe

una din cele doua llnii. Pozit ionarea rnacazulul se face

de catre resortul 34 (in pozitia din st inga), iar In eea-

31



lalta parte de ci'itre electromagnet]! 32 Iixa]! pe placa

31. Transmiterca miscarl! 0 face pirghia 29, care-t

atrasa de cei doi electromagneti, provenl]! de la 0 so-

nerie de tip vechi. Capatul pirghiei este Iegat cu clrli-

gul 28 de piesele 26. Pirghia 29 se roteste HOOrpe ~u-rubul 30. Piesele 26 se fac din aceeas] tabla ca restul

sinelor, Uitimea lor este de 8 mm. Ceilal]l 2 rnm, pi£la

Fig. 26





la Hitimea de 10 mm cit au sinele, se completeaza cu

grosimea placii 27, pe care se rnonteaza ~i se depla-

seaza piesele 26. Tot pe aceasta placa se fixeaza unul

din capetele resortulul 34. Celalalt capat se introduceprin gaurile cu dlametrul de 1.5 mm ale piesei 26

(fig. 27).

Resortul 34 trebuie ales in asa fel lncit electrornag-

netll sa-l poata intinde, iar in cealalta pozitle (in sttn-

ga) rnacazui sa fie bine tinut de are, evitindu-se de-

r aierea trenului.

AIimentarea motorului cu energie electrica so face prin

linia 33, executata din sirrna de cupru de : 2 1 1 1 m . Linia

de alimentare 33, desenata partial in figura 27, ur-

rnareste intreg traseul. Ea nu trebule sa atinga sinele21, acestea fiind celalalt pol al cirrentului. Linia de

aIimentare va fi mai inalta cu 3 mm, ca la intersectia

slnelor lamela de contact 19 sa nu se atinga de ele. Li·nia 33 se prinde de traverse in dreptul lamelei 19 de la

sasiul locomotivei; fixarea se face tot cu coltare. P"!

portiunile liniilor 1 si 2 (fig. 24), Iinia de alimentare

se tntrerupe. Aceste portiuni se allrnenteaza separat,

pornirea si oprirea trenuiui fadndu-se. prin manevra-

rea unui buton.



SEMNALIZATOARELE

Ca la orice cale feraUi, trebuie sa facem $i noi citeva

sernnalizatoare lurninoase. Ele vor avea doua culori :

rosu $i verde. La culoarea rosie, trenul se va opri au-

tomat, iar la culoarea verde va trece. Dupa executare,

semnalizatoarele se vor aseza in Iocuri bine stabilite

(fig. 24).

Sernnallzatoarele se com pun din doi pereti 35 sl 36

executa]i din placaj gros de 3-4 mm, dupa forma $idimenslunile din figura 28. Pe peretele lor din spate se

fixeaza cu tinte sau C'l1 clei doua etajere, iar pe ace-

stea niste socluri din strrna, confecjionate asa cum s-a

aratat Ia pagina 22. Peretele frontal 36 are doua Ierestre

circulate cu diarnetrul de 12 mm. Ele se vor face chiar

in dreptul beculetelor : ; ; i vor fi astupate una cu celolanrosu, iar cealalta eu celofan verde. Deastrpra ferestre-

lor se prind in tlnte doua aparatori 37 executate din

tabla Ioarte subtire. Din aceeasl tabla se fa-ce si piesa

38. Ea se fixeaza cu partes din fata de peretele fron-

tal 36. Cealalta parte are sase urechi meta lice, care se

vor indoi peste peretele 35. Urechile se vor indoi nu-

rnai dupa ce s-au montat soclurile si beculetele. Intre-

gul menta] se fixeaza pe un picior cilindric din lernn,

rnontat la rlndul sau pe un postarnent mai greu. Prill

picior ~i postament vor trece doua perechi de fire ce

35



Fig. 28

vin de la becuri. Sernnallzatorul se vopseste in culoare

alba, lar pe picior se fac citeva dungi rosll sau negre.

Pentru traseul propus este nevole de doua sernnall-

zatoere (Sl sl S2).

Daca cineva doreste poate ada'll'ga ~i niste semnali-zatoare cu brat. In acest scop se poate folosi un elec-

tromagnet de sonerie care rldlcs sau coboara un brat

,facut dintr-un material usor.

36



PANOUL DE COMANDA

~I LEG ATUIH LE ELECTRICE

Pornirea $i oprirea trenului, schlrnbarea rnaeazului,

precum sl urrnarirea pe traseu se face de la un pupitru

cu panou de cornanda. De la acest panou (fig. 29)

pleaca toate firele de legatu:a. Asa cum se vede ~i din

figura, cutia panoului este putln lnclinata. Rama cu-

tiei se executa din lernn de 15 mm grosime, iar placaIrontala (panoul) din placa] sublire, Forma $i dimen-

siunile cutiei sint aratate in figura 30. Teate dimen-

siunlle sint in milimetri. Cutia se compune dill patru

pereti si un fund. Peretii lateraIi sin] lncllnati, iar pe-

Fig_ 29



Fig. 30

rete Ie din spate are un arificiu prin care vor lesi firele

de legatura. Pe fundU'1 outiei, pe partea de dedesubt.se fixeaza cu holtsuruburt patru plcioruse din cau-

ciue (puiare). Puiarele se pot prooura de la Fero-

metal.

Teate muchiiIe se vor rotunji, dind oirtiei 0 rorrna

cit mal plaouta. Dupa terminarea tuturor rnontajelor

~i legaturilor electrice pe panou, acesta se ilxeaza decutie cu holtsuruburi.

Pe partea de sus a panouhri se deseneaza traseul

caii ferate, marcat din loc in loe cu cite 0 gaudi de

38



950

UNI43

$. s,00so-~-p o-~-p

l , - c : € ) - l 2 L1NIA «t LINIA -2 O-@>-P

MACAZ ~ r o - lINIA·9~t.

c€) U(~,) (Ilz) VRJ)

UIlMARIRE" ~EG~AJ-L, IU",UJ-L2 ,IfEII,AJ-1.4

Fig. 31

5 mm diametru. In aceste gaud se introduc beculetele

de urrnarire Su, care se aprind pe rind Ia trecerea tre-

nului. In locul unde 5e afIa macazul, se decupcaza inplaca doua sageti (fig. 31), care vor indica linia cu

.cale Iiber a". Sagetile se acopera pe dedesubt cu celo-

fan sau stiela rosie. Sub sageti se aprinde cite un bee

pentru fiecarc dlrectie. In dreapta liniilor 1 ~i 2 se afIa

cite doua gauri ou diametrul de 5 mm, acoperite una eu

celolan rosu si alta eu celofan verde. Ele reprezintasemnalizatoarcle S., S.', ~i S2'. Acestea se aprind 0

data cu semnalizatoarele aflate Iinga calea Ierata.

Pe partea de jos a placii frontale se fixeaza cinci in-

trerupatoare si lrei rezistente variabile (reostate). Cu

ajutorul acestor piese se executa manevrele trenului.

Toate legaturile electricc slnt reprezentate schematicin Iigura 32. Atit motorasul electric, cit ~i celelalte co-

menzi se vor alimenta de Ia doua transforrnatoare de

sonerie (T. ~i T2) de 8 volti,

39





"0111 inccpe urm anrea 1~ 'l;!at11rilor eleclrice de la

transtorm atorulZ i. Ponlrn 0 l J 1 1 l 1 i i ln lelcgoro arn notat

cu 1 si 2 lirelc (Il~ics ire ale trau slorm ato rului TI ~i ('U

::;~i 4 Iirc:o de icsirc ale lruuslorm atonrlui T 2•

D e la horna J pleacii 1 1 1 1 fir la lu treru paloru l 1 3 careinl" I1:(h~ clrruilnl linioi .1 . Arl'f.tt Intrcrupillor corespnnde

~h' 1)(111011 I'll Inlrerupato-ul L JN IA ~tCurcntnl Irece

mai dcparlc prin f(.:·zish~J1tfl vnriahilfi UI ~i "poi 1(1 Ii-

nia dl' allm enture .33, unde este cnles de- lnm cla 19 si

dus I:. m otoras. Celalalt fir al motorasului sc lea(!8 la

~ asi-l1 '1lrenului, perrnit lnd trccerea curentului prin roti

~ i apoi In sincle 21 . Acestea stn t in legatllra cu firu! 2

loll transformatorului T I•·

Tot la firul J se lealg a in trerup atoarele II si 12, 00-respunzind pe panou eu intrerupatoarele L IN JA I si

L IN J /\. 2 . Pe schema electr ica din Iigur a 32 se arata

doar montajol pentru tn trerupatorul I., ri'im inind ca

arnatorul sa dubleze montajul eu sernnalizatoare (be-culete) ~i rczistenta variabila pentru tntrerupatorul 12•

D ~ la acest ln trcrupator curentul trece prln rezistenta

R 2 (R3). ajungind la unul din segrnentele Iin ie( de ali-

m entarc 33 (segmentele de la lin ia 1 sau 2).

ClI ajulorul rezistentelor varia-bile R2 ~l Rs se mo-

difica tensiunea curentului la motor as, si deci ~i porni-rea sau oprirea lenta a trenului. D aca intrerupem C1l-

renlul pc acesie port iuni de lin ie 1 sau 2, t renul se va

opr i nernaiavlnd eurent. In trerupatoarele II si 12 sint

duble, asa c a atunci cind se opreste curentul pe unul

din segrnentele de alim enl are ale lin iilor 1 sail 2 , se

aprindc culoarca rosie a sernnalizatorulul respectiv, (S1 sau S2). Cind se inchide circuitul, se aprinde cu-

loarea verde, deci trenul poate p leca, D e la rezislen tele

R 2 (R~) clrcu itul curen tu lui este acelasi ('[I la R I, cu-

41



rentul intorclndu-se prin sinele 21 ~i apoi In firul 2 al

transforrnatorului T I•

Sa urrnarim acum legaturlle transforrnatorulul T2,

corespunzind pe panou cu Intrerupatorul de URMA-RIRE. De la firul .3 se leaga lntrerupatorul har in

continuare leg atura merge la toate beculejele de pe

traseu (Su). Ma,i departe, ea trece la cite un coltar de

contact 24 (vezi $i figura 25) pentru fiecare bee de

semnalizare. La trecerea trenului lamela 20 atinge

concomitent contactul 24 sl linia 21, stabilindu-se cir-

cuitul, astfel c a se aprinde becul corespunzator locului

marcat pe panou. Curentul se reintoarce la transfer-

rnator prin firul 4.

Tot de la firul .3 se conecteaza sl lntrorupatorul Is

care cornanda rnacazul (pe panou MACAZ). Prin in-

chiderea circuitului, electromagnetii intra In Iunctiune

si schirnba macazul pentru Iinia cealalta, In acel rno-ment se aprinde semnalizatorul care indica celui de la

pupitru pe ce linie va intra trenul. Oind electrornag-

netii nu lucreaza, se aprinde celalalt semnalizator, in-

dicind trecerea trenului pe linia I. Este evident ca ~j

la acest circuit curentul se intoarce la transformator

tot nrin firul 4.



I~EZISTEN TE I.E VAIUABILE

Rezistenta variabila are rolul sa modifice tensltmea

curentului, In figura 33 este prezentata 0 sectiune prin-

tr-o rszistenta varlabila. Urrnarind figura, unde piesele

slnt desenate in ordinea mcntarii lor, ve]i Intelege mai

bine constructia. Ea se cornpune dintr-un ax ell dia-

rnetrul de 6 mm, pe care se Iixeaza la capatul superior

un buton. Axul are 0 porjiune cu diametrul de 4 rnm~i in contlnuare un filet M3. Axul se introduce intr-o

carcass din tabla de 1,5 mm, tndoita in forma de "U".

La introducerea axului, intre brajele carcasei S~ mon-

teaza ~i resortul eIicoidal care -tmplnge axul in sus ~i

deci sl cursorul metalic pe spirele rezlstentei. Acestea

sint infasurate pe 0 placuta doepertlnax. Spirele se in-

fa~oara echidlstant, fara sa se atinga Intre ele. Valoa-

rea rezistentei este de 6 ohmi ~i se realizeaza cu strma

de nichelina. -

Placuta de pertinax se indoaie in forma de semicsrc

~i se monteaza pe carcass prin intermediul a doua col-tare (fig. 34). Unul din ca patul !infa~urarii rezistentel

se leaga la su.:-sa (BV). Cursorul are si el 0 legatura

care merge la Iinia de alimentare 33.

43



CURSOR

METALIC' PER TINA X

Fig. 33



,

,

,,,

FiR. 34

La acest menta] trebuie avut grrja ea nu curnva

rezistenta sa atin~a carcasa metalica, ci numai virful '

cursorului met alie.

Fixarea rezistentei reglabile pe panQu se lace eu

ajutorul a doua suruburi M3 cu cap lnecat.



PORNESTE TRENUL !

Iata-ne in fata construcllei terminate. Ne rarnine

dear sa facem uItimeIe verlficar! ~i sa treeem in lata

panoului de comanda,

Sa presupunern ca trern.rI se afla in stare de repaus

pe linia 1. Daca semnalizatorul 81 iodica culoarea ro-

sie, inseamna c a trenul nu poate porni, Din momentul

in care am trecut tntrerupatorul LIN"IA 1 pe pozitie P,

semnalizatorul va indica culoarea verde sl deci trenul

are "cale libera". Prin rotirea usoara a butonului de

REGLAJ L 1 se comanda trenului sa se deplaseze cu

viteza crescinda ptna la vlteza maxima. Dacarlorlm

ca trenul sa treaca pe linia 2 ~i sa-I oprim acolo, este

suficient sa trecem butonol macazului pe pozitia

L2• iar intrerupatorul LINIA ~ sa-l pozitlonampe O. Blnetnteles c a nu tnchlzatorul 82 va indica' cu-

loarea rosie, Pornirea de pe aceasta linie se face ca sl

la Iinia 1. tnsa prin butoanele LINIA 2 ~i REGLAJ' 2.

Tot asa se poate porni si opri trenuI pe traseul celalalt•

(linia 3). folosind butoanele LINIA3 ~i REGLAJ L3.

Butonul de urrnarire ne perm ite sa urrnarim pozitiatrenului pe intreg traseul. In locul unde trece trenul se

aprinde un sernnallzator de urrnarire (Su) pe panoul

de cornanda.

46



D aca construclorul doreste s a faca un traseu mai

cornpllcat, cu mai rnulte linii ~i rnacazurl, preeum l ? i

ell mai muIte scrrxializatoarc, va avea nevoie de un

nurnar mai mare de butoune l ? i inlrerupatoare, cores-punzator eom enzilor.



CUPRI"NS

Cuvint lnainte

Motorasul electric

Corpul locomotlvel

~asiul cu roti

CaJea ferata

Semnalizatoarele

Panoul de comanda ~i leg3turde electrice

Rezisrentele variabile

Porneste trenul !

Redactor respensabtl : A. BALTARETUTehnoredactor: G. TANASE

Dat ta cules 17.U7.191i3. Bun de tipar 09.09.1963. Apil-

rut 1963. Comanda nr, 6109. Tlra] 12140. Htrtte semi-

vel, nil de 63 g/m'. 540x840IJ6. Coli edltoriale 2.6. Colide tipar 3. A. T, 7016. C. Z. pentru bibllotecile miet 8 R-3.

Tiparul executat sub cornanda nr. 1539 l aIntreprlnderea Poligraficl1 .. 13 Oecembrie 1918'.

B-dul llie Plntilie nr. 58-60. Bucur~stl- R.P.R.



I" c e Le c t I a

,oM IIn I I"d..min _ ric e»

.u _pllrul:

Paul T('odorescu - Viorrl Rliducu

• LAcATUSUL AMATOR

!;ildan Nic,Ulescu

• CONSTRUCTII PENTRU AMATORI

CONSTRUIE$TE SINGUR

Ene Marin

Xenia Moldoveanu

• CUM CRE$TEM VJERMI DE

MATASE

George D. Opresc«

APARATE DE RADIO CU

TRANZISTOARf

Documents

Construiti Un Tren Telecom and At