Constitutia Romdniei

cu legislalie conexi gi jurispruden|5

actualizate la data de 14 octombrie 2016

Edilia a 2-a, ingrijiti gi adnotati de

TudorelTOADER gi Marieta SAFTA

I tZdttmai, r,

Cuprins

Titlul l. Principii generale

Articolul 1. Statul romAn

1

1

13

15

16

17

17

17

Articolul 2. Suveranitatea

Articolul 3. Teritoriul

Articolul 4. Unitatea poporului 9i egalitatea intre cetdleni

Articolul5. Cetilenia

Articolul 6. Dreptul la identitate

Articolul 7. RomAnii din strdindtate

Articolul 8. Pluralismul gi partidele politice

Articolul 9. Sindicatele, patronatele gi asocialiile profesionale

Articolul 1 0. Relatii internationale

Articolul 11. Dreptul internalional 9i dreptul intern

Articolul 12. Simboluri nationale

Articolul 13. Limba oficialS

Articolul 14. Capitala

Titlul ll. Drepturile, libertdlile gi indatoririle fundamentale

Capitolul l. Dispozilii comune

Articolul 1 5. Universalitatea

Articolul 16. Egalitatea in drepturi

Articolul 17. Cetdlenii romdniin striindtate

Articolul 18. Cetdlenii strdini gi apatrizii

Articolul 19. Extredarea gi expulzarea

Articolul 20, Tratatele internalionale privind drepturile omului

Articolul 21. Accesul liber la justilie

Capitolul Il. Drepturile gi libertdlile fundamentale

Articolul 22. Dreptul la viali 9i la

Articolul 23. Libertatea individua

integritate flzici gi psihicS

Articolul 24. Dreptul la aPdrare

Articolul 25. Libera circulatie

ta

18

19

21

21

22

23

23

24

24

24

32

55

56

65

68

71

107

107

117

138

152

154Articolul26. Viala intimS, familiald gi privatd

coNSTlruTrA HOMANTET . Vl

165Articolul 27. lnviolabilitatea domiciliului

Articolul 28. Secretul corespondentei

Articolul 29. Libertatea congtiinlei

Articolul 30. Libertatea de exprimare

Articolul 31. Dreptul la informalie

Articolul 32. Dreptul la invdliturd

Articolul 33. Accesul la culturd

Articolul 34. Dreptul la ocrotirea sdndtdlii

Articolul 35. Dreptul la mediu sdndtos

Ar,ticolul 36. Dreptul de vot

Articolul 37. Dreptul de a fi ales

Articolul 38. Dreptul de a fi ales in Parlamentul European

Articolul 39. Libertatea intrunirilor

Articolul 40. Dreptul de asociere

Articolul 41. Munca gi proteclia sociald a muncii

Arlicolul 42. lnlerzicerea muncii fortate

Articolul 43. Dreptul la grevd

Articolul 44. Dreptul de proprietate privatd

Articolul 45. Libertatea economici

Articolul 46. Dreptul la mogtenire

Articolul 47. Nivelul de trai

Articolul48. Familia

Articolul 49. Protectia copiilor gi a tinerilor

Articolul 50. Proteclia persoanelor cu handicap

Articolul 51. Dreptul de petilionare

Articolul 52. Dreptul persoanei vdtlmate de o autoritate publicd

Articolul 53. RestrAngerea exerciliului unor drepturi sau al unorlibertdti

Capitolul lll. indatoririle fundamentale

Arlicolul 54. Fidelitatea latd de tard

Articolul 55. Apdrarea ldriiArticolul 56. Contributii financiare

Articolul 57. Exercitarea drepturilor gi a libertdlilor

Capitolul lV. Avocatul Poporului

_ 267

167

170

175

180'181

185

185

188

189

191

194

194

196

243

212

214

215

239

245

246

256

259

262

266

271

278

278

278

278

283

285

285Articolul53. Numirea qi rolul Articolul 86. Consultarea Guvernului

vll . coNsflTUTrA ROMANTET

Articolul 59. Exercitarea atributiilor

Articolul 60. Raportul in fala Parlamentului

Titlul lll. Autoritdlile publice

Capitolul l. Parlamentul

Se$iunea 1. Organizare gi funclionare

Articolul 61 . Rolul gi structura

Articolul 62. Alegerea Camerelor

Articolul 63. Durata mandatului

Articolul 64. Organizarea internd

Arlicolul 65. $edinlele Camerelor

Articolul 66. Sesiuni

Articolul 67. Actele juridice gi cvorumul legal

Articolul 68. Caracterul public al gedinlelor

Secliunea a 2-a. Statutuldeputalilor gi al senatorilor

Articolul 69. Mandatul reprezentativ

Articolul 70. Mandatul deputalilor gi al senatorilor

Articolul 71 . lncompatibilitdli

Articolul 72, lmunitatea parlamentari

Secliunea a 3-a. Legiferarea

Articolul 73. Categorii de legi

Articolul 74. lniliativa legislativd

Articolul 75. Sesizarea Camerelor

Articolul 76. Adoptarea legilor gi a hotdrArilor

Articolul 77. Promulgarea legii

Articolul 78. lntrarea in vigoare a legii

Articolul 79. Consiliul Legislativ

Capitolul ll. Pregedintele Romdniei

Articolul 80. Rolul Pregedintelui

Articolul 81. Alegerea Pregedintelui

Articolul 82. Validarea mandatului gi depunerea jurdmdntului

Articolul 83. Durata mandatului

Articolul 84. Incompatibilitdli 9i imunithli

Articolul 85. Numirea Guvernului

285

286

287

287

287

287

291

294

294

302

303

303

304

304

304

306

307

308

310

310

314

315

317

320

322

322

323

323

325

326

326

326

329

332

coNsrruTrA RoMANTET . Vlll

332Articolul 87. Participarea la gedintele Guvernului

Articolul83. Mesaje

Articolul 89. Dizolvarea Parlamentului

Articolul 90. Referendumul

Articolul 91. Atribulii in domeniul politicii externe

Articolul 92. Atribuliiin domeniul apdrdrii

Articolul 93. Mdsuri exceptionale

Articolul 94. Alte atributii

Articolul 95. Suspendarea din funclie

Articolul 96. Punerea sub acuzare

Articolul 97. Vacanta functiei

Articolul 98. lnterimatul functiei

Articolul 99. Rdspunderea pregedintelui interimar

Articolul 100. Actele Pregedintelui

Articolul 101 . lndemnizalia gi celelalte drepturi

Capitolul lll. Guvernul

Articolul 102. Rolul gi structura

Articolul 1 03. investitura

Articolul 1 04. JurdmAntul de credintd

Articolul 1 05. lncompatibilitali

.Articolul 106. lncetarea funcliei de membru al Guvernului

Articolul 107. Primul-ministru

Articolul 108. Actele Guvernului

Articolul 109. Rdspunderea membrilor Guvernului

Articolul 1 10. incetarea mandatului

Capitolul lV. Raporturile Parlamentului cu GuvernulArticolul 1 1 1. lnformarea Parlamentului

Articolul 1 12. intrebdri, interpeldri gi moliuni simple

Articolul 113. Moliunea de cenzurd

Articolul 1 14. Angajarea rdspunderii Guvernului

Articolul 1 15. Delegarea legislativd

Capitolul V. Administralia publicd

Secliunea 1. Administralia publicd centrald de specialitate

Articolul 1 16. Structura

332

332

332

334

334

334

335

336

337

337

337

338

338

339

339

339

340

341

341

342

342

342

343

345

346

346

346

348

349

351

359

359

359

360Articolul 1 1 7. lnfiintarea Articolul 143. Condilii pentru numire

IX . CONSTITUTIA ROMANIEI

Arlicolul 118. Fo(ele armate

Articolul 1 19. Consiliul Suprem de Apdrare a ldriiSecliunea a 2-a. Administralia publicd locald

Articolul 120. Principiide bazd

Articolul 121. AutoritSli comunale gi ordgenegti

Articolul 122. Consiliul judelean

Articolul 1 23. Prefectul

Capitolul Vl. Autoritatea judecitoreasci

Secliunea 1 . I nstanlele iudecdtoregtiArticolul 1 24. infdptuirea justiliei

Articolul 1 25. Statutul judecdtorilor

Articolul 1 26. lnstanlele judecdtoregti

Articolul 127. Caraclerul public al dezbaterilor

Articolul 128. Folosirea limbii materne gi a interpretului in justilie

Articolul 129. Folosirea ciilor de atac

Articolul 1 30. Politia instantelor

Sec,tiunea a 2-a. Ministerul Public

Articolul 131. Rolul Ministerului Public

Articolul 1 32. Statutul procurorilor

Sec.tiunea a 3-a. Consiliul Superior al Magistraturii

Articolul 133. Rolul gi structura

Articolul 1 34. Atributii

Titlul lV. Economia gi finanlele publice

Arlicolul 135. Economia

Articolul 1 36. Proprietatea

Articolul 137. Sistemul financiar

Articolul 138. Bugetul public nalional

Articolul 139. lmpozite, taxe gialte contribulii

Articolul 140. Curtea de Conturi

Articolul 141 . Consiliul Economic Ai Social

Titlul V. Curtea Constitutiona16

Articolul 1 42. Structura

360

360

361

361

364

365

365

366

366

366

372

374

387

388

390

397

398

398

404

405

405

407

411

411

416

421

422

424

428

429

430

430

430

ooNSTITUTTA ROMANTET . X

432Articolul 1 44. lncompatibilitdli

Articolul 145. lndependenla gi inamovibilitatea

Articolul 1 46. Atributii

Articolul 147. Deciziile Curtii Constitutionale

Titlul Vl. lntegrarea euroatlantica

Articolul 148. lntegrarea in Uniunea Europeand

Articolul 149. Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

Titlul Vll. Revizuirea ConstitulieiArticolul 1 50. lniliativa revizuirii

Articolul 151. Procedura de revizuire

Articolul 1 52. Limitele revizuirii

Titlul Vlll. Dispozilii finale gitranzitorii

Articolul 153. lntrarea in vigoare

Articolul 154. Conflictultemporal de legi

Articolul 1 55. Dispozilii tranzitorii

Articolul 156. Republicarea Constituliei

432

434

448

459

459

469

470

470

470

471

473

473

473

474

474

Abrevieri

alin. alineatul

art. articolul

c.c.R. Curtea Constitulionald

CDFUE Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,publicatd in J.O. C 202 din 7 iunie 2016

CEDO Convenlia pentru apdrarea drepturilor omului 9i

a libertdlilor fundamentale, adoptatd la Roma la

4 noiembrie 1950, ratificatd prin Legea nr.30/1994,publicati in M. Of. nr. 135 din 31 mai 1994

c.E.D.O. Curtea Europeand a Drepturilor Omului

c.J.c.E./c.J.u.E. Curtea de Justilie a Comunit6lilor/Uniunii Europene

Com.E.D.O. Comisia Europeand a Drepturilor Omului

dec. decizia

H.G. hotirArea Guvernului

J.O. Jurnalul Oficial al Comunit5liloriUniunii Europene

lit. litera

Nt. of. Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I

nr. num6rul

o.G. ordonanta Guvernului

O.U,G, ordonanla de urgen!5 a Guvernului

p. pagina

parag., $ paragraful

Titlul l. Principii generale

Articolul l. Statul romdn(1) RomAnia este stat nalional, suveran gi independent, unitar gi indivizibil.(2) Forma de guvernimAnt a statului romdn este republica.(3) RomAnia este stat de drept, democratic Ai social, in care demnitatea omului,

drepturile gi libertdlile cetdlenilor, libera dezvoltare a personalitdlii umane, dreptatea

9i pluralismul politic reprezintd valori supreme, in spiritul tradiliilor democratice alepoporului romAn gi idealurilor Revoluliei din decembrie 1989, gi sunt garantate.

(4) Statulse organizeazd potrivit principiului separaliei gi echilibrului puterilor- le-gislativd, executivd 9i judecdtoreascd - in cadrul democra!iei constitulionale.

(5) ln RomAnia, respectarea Constitufiei, a suprematiei sale gi a legilor esteobligatorie.

Legislalie conexd: > art. 1 CDFUE: ,,Demnitatea umane. Demnitatea umane e$e inviolabild.Aceasta trebuie respectatd gi protejatd'.

JURISPRUDENTA) Decizii C.C.R.

1. Dispoziliile in temeiul cirora Parlamentul, 2000) cd exigenlele acestuia privesc scopurile

Administra!ia Prezldenliali, Secretariatul majore ale activitiflistatale, prefiguratein ceea

General al Guvernului 9i CSAT devin agenli ce indeobgte este numit ca fiind domnia legii,

constatatori ai siv6rgirii de contravenlii gi sintagmiceimplicisubordonareastatuluifalidispun aplicarea de sancliunicontravenlionale de drept, asigurarea acelor mijloace care sividesc ignorarea principiilor de drept care permitddreptuluisicenzurezeopliunilepoliticeguverneazi un stat democratic, respectiv a gi, in acest cadru, sd pondereze eventualeleprincipiului separaliei puterilorin stat, previzut tendinle abuzive, discrelionare ale structurilorde art. 1alin. (4)din Constitufie, gia principiului etatice. Statul de drept asiguri suprematialegalititii, consacrat de art. 1 alin. (5). Astfel, in Constitutiei, corelarea legilor gi a tuturor actelor

virtutea legiiffiticate [Legea privind securitatea normative cu aceasta, existenla regimului de

ciberneticd a RomSniei - n.a.l, autoritatea separalie a puterilor publice, care trebuie silegiuitoare, Administralia Prezidenliali, Guver- aclioneze in limitele legii, 5i anume in limitelenul sau CSAT, autoritili de rang constitutional unei legi ce exprimi voinla generali. Statulale ciror atribulii sunt expres previzute in de drept consacri o serie de garanlii, inclusivLegea fundamentald, se subrogi in atribulii jurisdiclionale, care si asigure respectareacare, potrivitO.G.nr.2/2001.privind regimul drepturilor 9i libertililor cetilenilor prinjuridic al contravenliilori revin in competenla autolimitarea statului, respectiv incadrareaautoritdlilor administraliei publice centrale autoritSlilor publicein coordonatele dreptuluisaulocale (Decizia nn 77 din 27 ionuorie 2075, (Decizia nr. 77 din 2L ionuorie 2015, M. Of.

M. Of. nr.79 din 30 ionuorie 20L5). nr.79din 30 ionuarie 2015).

2. in ceea ce privegte dispoziliile art. 1 3.Trimiterea laacteadministrativecuofofiialin. (3) teza I din Constitulie, care consacri juridic5 inferioard legii, intr-un domeniu criticprincipiul statului de drept, Curtea a retinut pentru securitatea nafionald, cu impactasupra

in jurisprudenla sa (a se vedea Decizia nr. 70 drepturilor 9i libertililor fundamentale ale

din 18 aprilie 2000, M. Of. nr. 334 din 19 iulie cetilenilori incalci prevederile constitufionale

Art. I

cuprinsein art. 1 alin. (5) referitoare la prin-

cipiul legalitilii. o dispozilie legalS trebuiesd fie precisS, neechivoc5, sd instituie normeclare, previzibile, a cSror aplicare si nu permitiarbitrariul sau abuzul. De asemenea, normatrebuie s5 reglementeze in mod unitar,uniform, si stabileascd cerinle minimaleaplicabile tuturor destinatarilor sii. Or, at6ta

vreme c6t ordinele sau deciziile sunt emise

de conducitorii autoritililor sau instituliilorpublice desemnate de lege, apare cu evidenlici legea relatlvizeazS in mod nepermisreglementarea acestui domeniu, l5s6nd la

latitudinea fiecirei entitSli stabilirea, in moddiferenfiat, a unor misuri esenliale, precum

cerinlele minime de securitate cibernetici,modalitatea de notificare, precum 9i datele 9i

informaliile care insolesc notifi carea (Decizia

nr. 17 din 21 ianuorie 2075, M. Of. nr.79 din

30 ionuorie 2015).

4. Teza potrivit ctreia o autoritate, alta decdto instantl de judecatS, poate si cenzureze

sub orice aspect o hotir6re judecitoreasci

definitivS, care a dob6ndit autoritate de lucrujudecat, echiva leazi cu tra nsformarea acestei

autoritSli in putere judecitoreasci, concurenticu instanlelejudecdtoregti in ceea ce privegte

infdptuirea justiliei. Legitimarea unui astfel

de act ar avea ca efect acceptarea ideii c5, inRominia, existS persoane/instituli i/autoritSlic5rora nu le sunt opozabile hoti16rile jude-

cdtoretti pronunlate de instanlele preVizute

de Constitutie Si de lege, deci care sunt mai

presus de lege. Or, o astfel de interpretareeste in viditd contradiclie cu dispoziliile art. 1

alin, (4), art. 16 alin. (2), art.61alin. (1), art. 124

gi art. 126 alin. (1) din Constitulie (Decizia

nr. 686 din 25 noiembrie 2014, M. Of. nr. 68

din 27 ionuarie 2075).

5. Art. L alin. (5) din Constitulie consacrS

principiul respectirii obligatorii a legilor.Pentru a fi respectat; de destinatarii sdi, legea

trebuie s5 indeplineasci anumite cerinle de

precizie, claritate gi previzibilitate, astfel inc6t

acegti destinatari si igi poati adapta in modcorespunzitor conduita. in acest sens, Curtea

Constitulionali a statuat in jurisprudenla sa

TtruTlA RoMAN|ET .2

(de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie20t2, M. Of. nr. 53 din 23 ianuarie 2ot2l cit,de principiu, orice act normativ trebuie siindeplineasci anumite condilii calitative, printre

acestea numi16ndu-se previzibilitatea, ceea

ce presupune ci acesta trebuie si fie suficientde precis gi clar pentru a putea fi aplicat; astfel,

formularea cu o precizie suficienti a actuluinormativ permite persoanelor"interesate - care

pot apela, la nevoie, la sfatul unui specia-list - s5 prevadi intr-o misurd rezonabili, in

circumstantele spelei, consecinlele care potrezulta dintr-un act determinat. Desigut poate

si fie dificil sE se redacteze legi de o precizie

totali pi o anumitd suplele poate chiar s5 se

dovedeascS de dorit, suplele care nu trebuiesd afecteze insi previzibi litate a legii ( Deci zi o

nr. 903 din 6 iulie 2010, M. Of. nr. 584 din 17

ougust 2070; Decizio nr.743 din 2 iunie 2071,

M. Of. nr. 579 din L6 ougust 2011; Decizio

nr. 652 din 71 noiembrie 2014, M. Of. nr. 47din 20 ianuorie 2015).

5, Respectarea legilor este obligatorie, ins5

nu se poate pretinde unui subiect de drept sirespecte o lege care nu este clar5, precisd gi

previzibili, intruc6t acesta nu igi poate adapta

conduita in funclie de ipoteza normativi a

legii. De aceea, legiuitorultrebuie sd manifeste

o deosebitd atenlie atunci c6nd adopti un

act normativ (Decizia nr. 7 din 70 ionuarie2014, M. Of. nr. 123 din 79 februorie 2074).

7. Formularea cu o precizie suficienta a actuluinormativ permite persoanelor interesate - care

pot apela, la nevoie, la sfatul unui specia-list - si prevadi intr-o mdsuri rezonabile, incircumstanlele spelei, consecinlele care potrezulta dintr-un act determinat (Decizio nr 903

din 6 iulie 2010, M. Of. nr. 584 din 77 ougust20L0; Decizia nr.743 din 2 iunie 2011, M. Of.

nr 579 din 15 august 2011; Decizio nr. 1 din17 ianuorie 2072, M. Of. nr. 53 din 23 ionuarie2012; Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013,

M. Ol. nr.674 din l noiembrie 2a73).

8. Normele de tehnicd legislativd degi ,,nu au

valoare constitulionalS, (...) prin reglemen-tarea acestora legiuitorul a impus o serie de

criterii obligatorii pentru adoptarea oricirui

3 . CONSTITUTIA ROMANIEI

act normativ a cdror respectare este necesaripentru a asigura sistematizarea, unificarea gi

coordonarea legislaliei, precum 9i conlinutulgi forma juridicd adecvate pentru fiecare actnormativ. Astfel, respectarea acestor normeconcuri la asigurarea unei legislaliicare res-pectd principiul securititii raporturilor juridice,

avind claritatea 9i previzibilitatea necesari".De aceea, ,,nerespectarea normelor de tehnicilegislativi determini aparilia unor situalii de

incoerenli 9i instabilitate, contrare principiului

securit5lii raporturilor juridice in componentasa referitoare la claritatea gi previzibilitatea

legii" (Decizia nr.448 din 29 octombrie 2073,

M. Of. nr. 5 din 7 ianuorie 2014).

9. Erorile de apreciere in redactarea actelornormative nu trebuie si se perpetueze insensul de a deveni ele insele un precedent inactivitatea de legiferare; din contrS, aceste erori

trebuie corectate, pentru ca actele normativesd contribuie la realizarea unei securitSli sporite

a raporturilor juridice (Decizia nr. i90 din 2iulie 2014, M. Of. nr. 532 din 17 iulie 2014).

10. Statului ii este interzis sd adopte soluliilegislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite

de respect fa!6 de convingerile religioase sau

filozofice ale pirinlilor, motiv pentru careorganizarea activitSlii gcolare trebuie si se

subordoneze atingerii unui scop de concilierein exercitarea funcliilor pe care gi le asumi inprocesul de educatie gi de predare a religiei cu

respectarea dreptului pirinlilor de a asigura

educalia in conformitate cu propriile convingeri

religioase. Ca parte a sistemului constitu!ionalde valori, libertSlii de congtiinli religioase iieste atribuit imperativul toleranlei, in special

in relalie cu demnitatea umand garantati de

art. 1 alin. (3) din Legea fundamentali, ce

domind'ca valoare supremi intregul sistem

de valori. Acest motiv exclude, de principiu,

ca activitilile 9i comportamentele ce izvordsc

dintr-o anumiti atitudine de credinld ori de

convingeri filozofice non-religioase si fiesupuse sanctiunilor pe care statul le prevedepentru un asemenea comportament, indiferent

de motivaliile de credinlS ale persoanei in

Arl. I

cauzl (Decizio nn 659 din 72 nolembrle 2014,M. Of. nr. 59 din 23 ianuorie 2075).11. Demnitatea uman5, sub aspect constltu-

lional, presupune douE dimensiuni inerente,respectiv relaliile dintre oameni, ceea ce

vizeazl dreptul 9i obligalia oamenilor de a

le fi respectate gi, in mod corelativ, de a res-pecta drepturile Si libertilile fundamentaleale semenilor lor; precum gi relalia omuluicu mediul inconjuritor; inclusiv cu lumeaanimalS, ceea ce implicS,in privinla animalelor,

responsabilitatea morali a omului de a ingrijiaceste fiinle intr-un mod de naturd a ilustranivelul de civilizalie atins (Decizia nr. l din 77

ianuarie 2072, M. Of. nr. 53 din 23 ianuorie2012; Decizio nr. 80 din 76 februorie 2014,

M. Of. nr. 246 din 7 oprilie 2074).12. Crearea unor ,,organe proprii de deciziegi executive" ale unor comunitdfi de cetilenirom6ni, circumstantriate prin statutul de,,mi-noritSli nalionale", adici pe criterii etnice, este

de naturd sd determine confuzie, acredit6ndideea unei autonomii de decizie gi executiea acestora, incompatibile cu conceptul de

stat unitar. in acest mod, fiecare minoritatenalionalS ar putea avea propriile organe de

decizie 9i executive, ale clror statut 9i relaliicu organele de decizie gi executive ale statuluinu sunt in niciun fel definite, cu consecintra

realizdrii unei autonomii colective politice pe

criterii etnice (Decizio nr. 8O din 16 februarie2014, M. Of. nr. 246 din 7 aprilie 2074).13. Acceptarea ideii cd gisimbolurile proprii ale

minoritSlilor na!ionale ar constitui,,simbolurinalionale" aduce atingere caracterului nalional

al statului rom6n, incilc6nd astfel limitelerevizuirii prevdzute de dispoziliile art. 152

alin. (1) din Constitufie (Decizia nr.80 din 76

februoie 2074, M. Of. nr 246din 7 oprilie 2014).

14. Nu poate exista nicio antinomieintre art. 1alin. (1) din Constitulie referitor la caracterulunitar'al statului pi art. 120 din Constitulieprivind-principiul descentralizirii, din contrS,

ele se completeazi, obiectivul celui din urmifiind o mai buni administrare gi gestionare a

resurselor locale (Decizio nr. 7 din 70 ionuorie2014, M. Of. nr. 723 din 19 februorie 2014).

Art. I

15. TrSsitura esentiali a statului de drept oconstituie supremalia Constitutiei 9i obligativi-

tatea respectAriilegii (Decizio nr 232 din 5 iulie

2001, M. Of. nr. 727 din 75 noiembrie 2a01;Decizia nr.234 din 5 iulie 2001, M. Of. nr. 558

din 7 septembrie 2001; Decizia nr. 53 din 25ianuorie 20L1, M. Of. nr. 90 din 3 februorie2011).16. Statul de drept asiguri supremalia Con-stitu{iei, corelarea tuturor legilor gi tuturoractelor normative cu aceasta (Decizia nr. 22

din 27 ianuorie 2004, M. Of. nr. 233 din 17mortie 2004).

17. Prin nicio lege nu se poate stabili ori inlitura,prin extindere sau restr6ngere, o competenlda unei autoritili, dacb o asemenea acliuneeste contrar; dispozi!iilor ori principiilorConstituliei. Nicio autoritate a administralielpublice nu poate controla, anula ori modificao hotir6re a unei instantre judecStoregti sau o

mdsuri dispusi de instanti ori de un judecdtor,

in legituri cu activitatea de judecati (Decizia

nr.727 din 27 mortie 2003, M. Of. nr.275 din

1"8 oprilie 2003).

18. Legiuitorul nu poate, printr-un act normativ,

,,sE modifice sau si desfiinleze o hot5rSre ju-decitoreasci (...), firi ca prin aceasta s5 incalcepri ncipiu I separaliei puterilor in stat" ( Decizi a

nr. 333 din 3 decembrie 2002, M. Of. nr. 95din 77 februorie 200j).19. Referitor la principiul stabilitetii/securi$!iiraporturilor juridice, prin Decizia nrl 404 din10 aprilie 2008 (M. Of. nr. 347 din 5 mai 2008),

Curtea a statuat ci, degi nu este in mod expres

consacrat de Constitu!ia Rom6niei, acest prin-

cipiu se deduce atet din prevederile art. 1

alin. (3), potrivit cirora Rom6nia este stat de

drep! democratic gi social, c6t gi din preambulul

Convenliei pentru apirarea drepturilor omului

9i a libertetilor fundamentale, astfel cum a fostinterpretat de Curtea Europeand a DrepturilorOmului in jurisprudenla sa (Decizia nr. 686din 25 noiembrie 20L4, M. Of. nr. 68 din 2V

ianuarie 2015).

20. Existenla unor solulii legislative contra-dictorii gi anularea unor dispozilii legale prin

intermediul altor prevederi cuprinse in acelagi

irruTrA RoMANtEt .4

act normativ conduc la incilcarea principiului

securitSlii raporturilor juridice, ca urmare a

lipsei de claritate gi previzibilitate a normei,principiu ce constituie o dimensiune fundamen-

talS a statului de drept, astfel cum acesta este

consacrat in mod expres prin dispoziliile art. 1alin. (3) din Legea fundame ntald (Decizio nr 26din 18 ionuorie 2012, M. Of. nr. L16 din 15

februorie 2072).

21. Principiul securitSlii raporturilor juridicecivile constituie o dimensiune fundamentalia statului de drept, astfel cum acesta este

consacrat in mod expres prin dispoziliile art. 1alin. (3) din Legea fundamentalt (Decizia

nr. 570 din 29 moi 2072, M. Of. nr. 404 din78 iunie 20L2; Decizio nr. 51-5 din 12 iunie2012, M. Of. nr.454 din 6 iulie 2012).22. ,,Principiul legalit;!ii este unul de rang

constitulional" (a se vedea Decizia nr. 901din 17 iunie 2009, M. Of. nr. 503 din 21 iulie2009), astfel inc6t,,incdlcarea legii are dreptconsecinle imediati nesocotirea art. 1alin. (5)

din Constitulie, care prevede ci respectarea

legilor este obligatorie. incdlcarea acestei obli-ga!ii constitulionale atrage implicit afectareaprincipiului statului de drept, consacrat prin

art. 1alin. (3) din Constitulie" (Decizio nn 78idin 26 septembrie 2012, M. Of. nr.684 din 3octombrie 2012).23. lmpunerea de reguli gi obligalii noi flrireglementarea unui terrnen adecvat care sd

permiti subiectului de drept si rlspundinoilor cerinle legislative reprezint5 o incilcarea exigenlelor constitulionale sub aspectulprincipiului securitSlii juridice pi a principiuluiincrederii legitime, care impune limitareaposibilitSlilor de modificare a normelorjuridice gi stabilitatea regulilor instituite prin

acestea (Decizia nr.26 din 18 ianuorie 2012,

M. Of. nr. 175 din L5 februorie 2012).24. Prin posibilitatea unor autorit5li militarizate

de a constata contravenliile sbv6rgite de civilinu este afectatin niciun fel art. 1 alin. (3) dinConstitulie referitor la statul rom6n ca stat de

drept, democratic ai social. DimpotrivS, in acord

cu dreptatea gi democralia socialS ca valorisupreme, Jandarmeria Rom6ni - institulie

5 . coNSTrruTrA HoMANTET

specializatd a statului, cu statut militar, ca

o componenti a Ministerului Administralieigi lnternelor - exercitS, in condi!iile legii,atributiile ceii revin cu privire la ap5rarea ordinii

9i linigtii publice, a drepturilor Si libertetilorfundamentale ale cetdfenilor, a proprietSliipublice 9i private, la prevenirea 5i descoperirea

infrac[iunilor gi a altor incilcSri ale legilor invigoare, precum 9i la proteclia instituliilorfundamentale ale statului gi combaterea actelor

de terorism (Decizio nn 1330 din 4 decembrie2008, M. Of. nr.873 din 23 decembrie 2008).

25. Principiul separaliei gi echilibrului puterilor

in stat presupune existenta unui control reciproc

intre puterile statului, sub aspectul exercitirii inconformitate cu legea a atribuliilor lor specifice,

acesta fiind un mecanism specific statului de

drept gi democratic, pentru evitarea abuzurilor

din partea uneia sau alteia dintre puterilestatului (Decizio nr. 1709 din 8 septembrie2011, M. Of. nr.773 din 2 noiembrie 2011).

25. Planificarea bugetului statului gi concretiza-

rea politicilor gi misurilor financiare gi bugetare

ale statului in plan legislativ sunt aspecte ce

nu privesc controlul de constitulionalitateexercitat de Curtea ConstitulionalS, in caz

contrar realiz6ndu-se o ingerin!5 a acesteiinstante in atributele puterilor legislativi 9i

executivi ale statului, ceea ce ar contraveniprincipiului separatiei 9i echilibrului puterilorin stat, consfinlit de art. 1 alin. (4) din Con-

stitulie (DecDio nr. 274 din 74 aprilie 2005,

M. Of. nr.428 din 20 moi 2005).

27. Controlul textelor de lege invocate ca

temei de drept, realizat de instanla investiticu solutionarea unei cauze, corespundeatribu[iilor constitufionale ale instan]elorjudecitorepti. Potrivit art. \24 alin. (3) dinConstitulie, in activitatea de infiptuire a justitieijudecitorii se supun numai legii, a cirei inter-pretare se realizeazi in mod necesarin procesul

solulionirii cauzelor, intruc6t interpretarea este

o fazi indispensabilS aplic5rii legii. in acest

sens este gi jurisprudenla Cu(ii Europene aDrepturilor Omului, care a relinut, in cauza

C.R. c. Regotului Unit (1995), cit, ,,oric6t de clar

ar fi textul unei dispozilii legale, in orice sistem

.tl}1. I

juridic existi, in mod inevltabll, un elemontde interpretare judiciari (..,)". Ata fllnd, prlninterpretarea gi aplicarea de cltre lnstantl ,textelor de lege nu se realizeazi un ,,transfer"de competen!6 din sfera puterii legislative insfera puterii executive 9i judecitoreStr (Decizlo

nr. 241 din 70 mai 2005, M. Of. nr. 497 din73 iunie 2005).28. Sunt neconstitulionale dispozi!iile prin care

se conferi instanlelor judec5toregti competentade a desfiinla norme juridice instituite prinlege gi de a crea in locul acestora alte normesau de a le substitui cu norme cuprinse inalte acte normative, intrucat incalci principiul

separaliei puterilor, consacratin art. 1 alin, (4)

din Constitufie, precum 9i prevederile art, 61

alin, (1), in conformitate cu care Parlamentuleste unica autoritate legiuitoare a16rii (Decizio

nr. L325 din 4 decembrie 2008, M. Of. nr.872din 2i decembrie 2008).

29. Reglementarea pe calea ordonanlelor 9i a

ordonanlelor de urgenli constituie, aga cumse prevede expresin art. 115 din Constitutie,o atribulie exercitat6 de Guvern in temeiuldelegirii legislative, iar depipirea limiteloracestei delegSri, stabilite prin insugi textulConstitutiei, reprezintd o imixtiune nepermisiin competenla legislativi a Parlamentului,altfel spus, o violare a principiului separalieiputerilorin stal (Decizio nr. 544 din 28 iunie2006, M. Of. nr. 568 din 30 iulie 20afl.30. in condiliile in care avocatura este unserviciu public, 9i nu o autoritate publici,aceasta nu se circumscrie puterii judecito-regti gi, drept urmare, reglementarea legalia acesteia, potrivit opliunii legiuitorului, nupoate fi calificati ca o incilcare a principiuluiseparaliei puterilor (Decizia nr. 260 din 72moi 2005, M. af. nr. 548 din 28 iunie 2005).

31. Nu seincalci principiul separaliei puterilorprin aprobarea de cdtre un reprezentant al

executivului a statutului corpului executorilorbancari. Executarea titlurilor executorii nu

reprezinti un act de infiptuire a justitiel, insensul previzut de art. 126 alin. (1) din Constl-

tutie; nici executorii bancari 9l nicl executorlljudecitore$ti nu fac parte dln puterea Judrcl-

Art. I

toreasci, astfel ci nu exist5 contrarietate cu

dispoz,iliile art. 1alin. (4) din Constitulie careconsacr5 principiul separaliei 9i echilibruluiputerilor (Decizia nr, 662 din 8 decembrie 2005,

M. Of. nr. 100 din 2 februorie 2006).

32. Potrivit Constitu!iei, Ministerul Public este

parte componenti a autoritdtii judecdtoregti,gi nu a puterii executive sau a administralieipublice. Ca urma re, participarea procuroru I ui

la judecarea cauzelor in fata instantelor dejudecati nu este de nature se aduci atingereprincipiului sepa raliei puterilo r in stat ( Deci zionr. 687 din 75 decembrie 2005, M. Of, nr. 33din 73 ionuarie 2005).

33. Separatia puterilorin stat nu inseamnl lipsa

unui mecanism de controlintre puterile statului,dimpotriv6, presupune existenta unui controlreciproc, precum gi realizarea unui echilibrude fofie intre acestea, Actele puterii execu-

tive sunt cenzurate pe calea contenciosuluiadministrativ, iar aceasta presupune, printrealtele, gi posibilitatea instantei de judecati de

a suspenda executarea actului pretins nelegal,

chiar c6ttimp autoritatea publicd emitenti a

actului atacat are inci facultatea de a dispune

revocarea sau anularea acestuia, mai ales

ci in acest interval de timp actulin cauzt igiproduce efectele. Aceasti misurE reprezintdo garantie pentru respectarea drepturilor pi

libertSlilor cet51ene9ti, precum gi a valorilorconstitutionale (Decizia nr. 594 din 20 moi2008, M. Of. nr.455 din 78 iunie 2008).

34. Degi stabilirea cuantumuluigi verificareapl5lii taxelor judiciare de timbru nu sunt actepropriu-zise de infiptuire a justitiei, acestea

sunt str6ns legate de actul de justitie, privind

chestiuni prejudiciale ce tin pe loc ori chiarimpiedici infiptuirea actului de justilie. Prin

urmare, darea in competenta organelor Mi-nisterului Finanfelor Publice a solulioniriicontestaliilorlmpotriva modului de stabilire, de

cetre instanta judec6toreascS, a taxei judiciare

de timbru este contrari principiului separalieiputerilorin stat gi, ?n mod direct, dispoziliilorart. 125 alin. (1) din Constitutie [in prezent,art.!26 alin. (1)- n.a.l (Decizia nr. 797 din 29oprilie 2004, M. Of. nr.521 din 9 iunie 2004).

coNsrlruTlA RoMANIEI . 6

35. Cele aritate in privinla art. 3 alin. (1)

din ordonanla de urgenti - care se refer6 la

personalul contractual - sunt aplicabile rnufofis

mutondis ipotezei normative a prevederilor

art. 7 lit. C pct, 2 din ordonanla de urgen!5

[este vorba despre O.U.G. nr.77l2OL3 pentrustabilirea unor misuri privind asigurarea func-

lionalitttii administraliei publice locale, a nu-

mdruluide posturi gi reducerea cheltuielilor la

instituliile gi autoritdtile publice din subordinea,

sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului

ori a ministerelor, declarati neconstitutiona-15 - n.a.l, care aduce o modificare identicl inprivinta functionarilor publici. Cu privire la

aceasti modificare, Curtea remarci faptul citextul art, L12 din Legea nr. 188/1999 privindStatutul functionarilor publici, republicati inM. Of. nr. 365 din 29 mai 2OO7 , astfel cum a

fost modificat, nu mai vizeazi in mod exclusiv

funclionarii publici, ci $i alte categorii de per-

sonal; or, o asemenea modificare adusi Legii

nr. 188/L999, care are drept rezultatincdlcarea

obiectului siu propriu de reglementare, astfel

cum acesta este definit la art. 1 alin. (1), nu este

admisS, intrucat ar contraveni art. 1 alin. (5)

din Constitulie referitor la calitatea legii. inacelati sens, art. 52 din Legea nr. 24/2000privind normele de tehnici legislativi pentru

elaborarea actelor normative, republicatd inM. Of. nr. 250 din 21 aprilie 2010, prevede ci,,Dispoziliile generale cuprind prevederi careorienteazi intreaga reglementa re, determiniobiectul gi principiile acesteia" (Decizia nr. 55din 5 februarie 2014, M. Of. nr. 736 din 25

lebruqrie 2074).

35. Desi autorititile au dreptul de a dispune cu

privire la acordarea drepturilor binegti pretinse

de autorii excepliei de neconstitutionalitate,restringerea ori suspendarea acestor drepturigi in viitor, in condiliile in care textele de lege

care le previd nu au fost abrogate, ar puteajustifica intrebarea daci aceste drepturi mai

existd 9i daci nu cumva textele de lege care le

previd au fostin fapt lipsite de eficien!5, aga

inc6t speranla titularilor acestor drepturi, degi

are un suport legal, este in realitate lipsitd decontinut. Astfel, degi formal limitati in timp,

7. CONSTITUTIA ROMANIEI

respectiv vizAnd durata unui an calendaristic,

misura de suspendare repetat6 a acestordrepturi, pentru mai mulli ani la rAnd, ar putea

afecta caracterul previzibil al normelor de lege,

creind incertitudine cu privire la existenlaacestor drepturi (Decizia nr. 42 din 22 ionuorie2014, M. Of. nr. 210 din 25 mortie 201"4).

37. Siguranta circuitului civil nu se poate fun-damenta fdrd ca, a priori, si fie confirmatilegalitatea dreptului ce ulterior va intra definitivin circuitul civil (Decizia nr.404 din 70 aprilie2008, M. Of. nr. 347 din 6 moi 2008). Prinurmare, principiul securit5lii juridice nu poate

prevala principiului legalit5|ii (Decizia nr. 269din 7 mai 2014, M. Of. nr. 513 din 9 iulie 2014;Decizia nr.724 din 76 decembrie 2014, M. Of.

nr. 720 din 76 februorie 2075; Decizio nr, 291

din 28 oprilie 2015, M. Of. nr. 499 din 7 iulie201s).38. Potrivit dispozi!iilor art. 37 alin. (2) dinLegea nr, 24/20Q0 privind normele de tehnicS

legislativi pentru elaborarea actelor normative,

republicatS in M. Of. nr. 260 din 21 aprilie2010, dac5 o noliune sau un termen nu suntconsacrate sau pot avea inlelesuri diferite,semnificafia acestora in context se stabilegteprin actul normativ care le instituie, in cadruldispoziliilor generale sau intr-o anexi destinatilexicului respectiv, gi devin obligatorii pentru

actele normative din aceeagi materie. 1n

acelagi sens, prin Decizia nr. 390 din 2 iulie2014, publicati in M. Of. nr. 532 din 17 iulie2014, $ 31, Curtea ConstitulionalS a statuatci o notiune legalS poate avea un conlinut

9i inteles autonom diferit de la o lege la alta,cu conditia ca legea care utilizeazi termenulrespectiv si il gi defineasci (Decizia nr. 603din 6 octombrie 2075, M. Of. nr. 845 din 13

noiembrie 2015).

39. lnfractiunea de trafic de stupefiante,care face obiectul prezentei exceplii de ne-

constitutionalitate, nu se regisegte definiti in

cuprinsul Codului penal sau al unei legi speciale.

Sensul notiunii de,,trafic de stupefiante", folosi-

ti de legiuitorin textul criticat [art.223 alin. (2)

din Codul de proceduri penali - n.a.l, ar putea

Ara. I

fi dedus doar prin interpretarea coroborattr a

dispoziliilor legale analizate, respectiv art, 2

lit. d)din Legea nr. 339/2005 [privind regimuljuridic al planteloI substanlelor gi preparatelor

stupefiante gi psihotrope - n.a.l pi pct. I (1)

din anexa la legea anterior ardtatS, precum gi

art. 1 lit. b) pi art. 2-10 din Legea nr. t43l2OOO

[privind prevenirea gi combaterea trafi cului gi

consumului ilicit de droguri - n.a.l. Or, lipsa

unei definilii clare a infracliunii de,,trafic de

stupefiante" este de naturd a genera interpre-tiri diferite de citre instanlele dejudecati, cu

ocazia aplicirii dispoziliilor art.223 alin. (2)

din Codul de proceduri penal5, in contextuldispunerii mlsurii arestdrii preventive. in acelapi

timp, mdsura arest5rii preventive, previzutila arl.223-240 din Codul de proceduri pe-

nali, este o misuri preventivi privativd de

libertate, a c5rei esen!5 este restrangerealibertilii individuale, prevSzutd la art. 23 dinConstitulie, gi executarea ei intr-un centru de

detenfie. in consecinlS, dispunerea misuriiarestlrii preventive determi ni gi restr6ngerea

altor drepturi fundamentale, precum liberacirculalie (art. 25 din Constitulie), dreptul laviati intimi, familialS $i privati (art. 26 dinConstitulie), accesul la culturE (art. 33 dinConstitulie), dreptul de asociere (art. 40 dinConstitulie) etc. (a se vedea Decizia nr. 712 din

4 decembrie 2014, M. Of. nr. 33 din 15 ianuarie

2015,5 20). Din modalitatea de reglementarea m5surii arestului preventiv, Curtea relineci aceasta este misura preventivi cea mai

intruzivS, dintre cele prevdzute de Codul deprocedurd penalt. Fiind cea mai intruzividintre misurile preventive, dispunerea m5-

surii arestului preventivtrebuie si se realizeze

intr-un cadru normativ cla4 precis gi previzibil,

atat pentru persoana supusi acestei misuri,cat ti pentru organele de urmirire penalS 9i

pentrujnstanlele de judecati. ln caz contrar,

s-ar ajunge la posibilitatea limitiriiintr-un mod

aleatoriu/subiectiv a unuia dintre drepturilefundamentale esenliale intr-un stat de drept:libertatea individualE. De aceea, cerinlele pri-

vind calitatea, precizia gi previzibilitatea legii,