în scopul revRAPORT DE AMPLASAMENT PENTRU REVIZUIREA

1

RAPORT DE AMPLASAMENT în scopul revRAPORT DE AMPLASAMENT

PENTRU REVIZUIREA AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU

OBIECTIVUL FERMA DE PORCI ADRIAN

SITUAT IN LOCALITATEA ADRIAN, JUDEŢUL SATU MARE

BENEFICIAR SC AGRO PIG SRL Baia Mare, B-dul Bucuresti 126, Jud Maramures

Nr.ORC : J24/1192/2008 CUI: 24092770

Tel: 0722570441 Adresa e-mail: [email protected]

- 2021 -

RAPORTUL DE AMPLASAMENT

2

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul Sănătăţii, nr. K28/6, CP 440182 SATU MARE, România Tel.: 0745915363

LISTA DE SEMNĂTURI

RESPONSABIL PROIECT, ING.EC. Ana Maria GYŐRI ___________________________________


3

CUPRINS Cuprins general: 1.0 Introducere 1.1 Context 1.2 Obiective 1.3 Scop si Abordare 2.0 Descrierea terenului 2.1 Asezarea terenului 2.2 Dreptul de proprietate actual 2.3 Utilizarea actuala a terenului 2.4 Folosirea de teren din imprejurime 2.5 Utilizarea chimica 2.6 Topografie si canalizare 2.7 Geologie si hidrologie 2.8 Hidrologie 2.9 Autorizatie actuala 2.10 Detalii de planificare 2.11 Incidente provocate de poluare 2.12 Specii sau Habitate sensibile sau protejate care se afla in apropiere 2.13 Conditii de constuctie 3.0 Trecutul terenului 3.1 Folosiri istorice ale terenului si ale zonei din imprejurimi 4.0 Recunoasterea terenului 4.1 Probleme ridicate 4.2 Deseuri 4.3 Depozite 4.4 Instalatie generala de evacuare 4.5 Zona interna de depozitare 4.6 Incinta de incheiere 4.7 Sistem de scurgere 4.8 Alte depozitari chimice si zone de folosinta 4.9 Alte posibile impuritati din folosinta anterioara a terenului 5.0 Interpretari ale informatiilor si Recomandari


4

1.0. Introducere

1.1. Context DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITǍŢII

Operator instalație: SC AGRO PIG SRL Municipiul Baia Mare, B-dul Bucuresti 126 ,Jud Maramures Nr.ORC : J24/1192/2008 CUI: 24092770 Tel: 0722570441 Adresa e-mail: [email protected]

Reprezentant legal- Zah Vasile –administrator Denumire instalaţie: ” Ferma de porci Adrian”

Amplasament instalatie: ÎN LOCALITATEA ADRIAN, JUDEŢUL SATU MARE

Amplasamentul are o suprafaţă totală de 48.703 metri pătraţi şi este identificat conform Extrasului de Carte Funciară pentru autentificare. Acest raport de amplasament este intocmit de S.C. MEDANA COMPANY S.R.L., cu sediul in Satu Mare, B-dul Sănătăţii, Bl. K28/6, Cod poştal 440182, Judeţul Satu Mare, reprezentata de ing.ec. Ana-Maria GYŐRI, Tel:0745915363, societatea mentionata se afla înscrisa în Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, la poziția nr. 176.

Prezentul raport de amplasament are ca scop Revizuirea AIM care este necesară deoarece, a fost publicat Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.2017.

Instalatia analizată se încadrează în Anexa nr. 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, care transpune în legislația națională prevederile Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED), la pct. 6.6. Creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, cu capacități de peste: b) 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg).

Activitățile desfășurate de către S.C. AGRO PIG S.R.L. pe amplasament conform cod CAEN

Rev. 2 sunt: 0146 – cresterea porcilor

Conform Anexa nr. 1 Certificatului de înregistrare şi Anexa nr. 2 Certificat constatator.

Cod EPRTR: Conform HG 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 166/2006 din 18.01.2006 privind înfiintarea Registrului European al Poluantilor Emisi si Transferati si modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE si 96/61/CE: 7. cresterea intensivă a septelului si acvacultură; (ii) cu 2000 de locuri pentru porci

mailto:[email protected]


5

Acest raport a fost întocmit pentru a îndeplini conformarea cu cerinţele de prevenire si control al poluării, conform cu prevederile Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 modificata şi completata cu Legea 84/2006 si OUG 40/2010, astfel încât sa ofere informaţii relevante care sa sprijine solicitarea de revizuire a Autorizaţiei integrate de mediu.

Ca referintă pentru BAT şi tehnici luate în considerare pentru stabilirea BAT s-au utilizat

următoarele documente: - Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a

concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2Q10/75/UE a Parlamentului European şi al Consiliului, pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor (notificată cu numărul C(2017)688) - COMMISSION IMPLEMENTING DECISION (EU) 2017/302,of 15 February 2017 establishing best available techniques (BAT) conclusions, under Directive 2010/75/EU of the European Parliament and of the Council, for the intensive rearing of poultry or pigs (notified under document C(2017) 688)

- Raportul de referinţă al JRC privind monitorizarea emisiilor în aer şi apă din instalaţiile IED, ediţia 2018. Directiva privind emisiile industriale 2010/75 / UE (prevenirea şi controlul integrat al poluării) - JRC Reference Report on Monitoring of Emissions to Air and Water from I ED Installations, 2018 Industrial Emissions Directive 2010/75/EU (Integrated Pollution Prevention and Control).

- Reference Document on Best Available Techniques (BAT) for Intensive Rearing of Poultry and Pigs 2017 (BAT pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor).

- Reference Document on the General Principles of Monitoring July 2003, respectiv JRC Reference Report on Monitoring (ROM) (JRC Reference Report on Monitoring of emissions from lED-installations) based on the revision of the reference document on the General Principles of Monitoring (MON REF 2003)(Fomnal Draft octombrie 2013)

1.2. Obiective Domeniul principal al activitatii consta in: cresterea porcilor.

Principalele obiective ale raportului de amplasament in conformitate cu prevederile prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii sunt prezentate după cum urmează: • sa formeze punctul initial pentru estimarile ulterioare ale terenului ce pot fi comparate si vor

constitui un punct de referinta in predarea cererii. • sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si a vulnerabilitatii sale. • sa furnizeze dovezi ale unei investigatii anterioare in vederea atingerii scopurilor de respectare a

prevederilor in domeniul protectiei calitatii apelor. In mod particular, aceasta parte a evaluarii are in vedere realizarea urmatoarelor obiective specifice: • sa revada utilizarile anterioare si actuale ale terenului pentru a identifica daca exista zone cu

potential de contaminare. • sa revada informatiile cu privire la cadrul natural al terenului pentru a ajuta la intelegerea naturii, in

masura in care comportamentul in cazul unei contaminari poate fi prezent. • sa acorde suficiente informatii care sa permita dezvoltarea initiala a unui model conceptual al

terenului si ale imprejurimilor sale. “Modelul conceptual” este un termen folosit pentru a descrie interactiunea dintre factorii de mediu care pot exista pe teren. Acest raport este in legatura cu aria de instalare si cu aria din imprejurul instalatiei care poate afecta sau poate fi afectata de zona de instalare.


6

1.3. Scop si abordare Acest raport a fost pregatit prin revederea unor date anterioare si actuale ale terenului. Raportul este impartit in cateva capitole: Capitolul 1 – Prezentarea titularului de activitate Capitolul 2 – Descrierea terenului – descrierea utilizarilor actuale si decorul terenului Capitolul 3 – Istoricul terenului - descrierea trecutului terenului Capitolul 4 –Recunoasterea terenului – descrierea unor aspecte de mediu identificate ca facand parte din descrierea terenului. Capitolul 5 – Discutia rezultatelor analizei si dezvoltarea unui “Model conceptual” de management a amplasamentului. Capitolul 6 – Investigaţii efectuate pe amplasamentul instalaţiei. Capitolul 7 – Interpretarea datelor privind starea actuală a amplasamentului. Capitolul 8 – Concluzii generale şi recomandări pentru reducerea poluării. În documentaţia pentru revizuirea autorizaţiei integrate de mediu sunt prezentate în detaliu procesele tehnologice, bilanţurile cu materiale şi modul de asigurare a utilităţilor. Comparaţia cu cele mai bune tehnici disponibile recomandate de legislaţia europeană se face în prezentul document şi “Formularul tip de solicitare”. Pe baza investigaţiilor şi a altor informaţii existente se va dezvolta un “model conceptual” de management al amplasamentului care va reliefa interacţiunea dintre sursele de poluare şi factorii de mediu, din care va rezulta necesitatea/sau nu a unor investigaţii suplimentare care să evidenţieze şi să cunatifice pe cât este posibil, impactul asupra mediului. Modul de abordare şi rezultatele analizelor sunt prezentate în Capitolul 6. Atingerea obiectivului general al raportului de amplasament, este acela de a obţine un punct de referinţă al terenului pentru rapoartele ulterioare, trebuie analizată în contextul unor elemente specifice care caracterizează instalaţia analizată.

2.0. Descrierea Terenului

2.1. Localizarea terenului

Amplasamentul studiat este situat la o distanţă de 3,5 km de zona de locuit a oraşului Livada în direcţie nord-vestică şi la 200 m de prima casa din zona de locuit a satului Adrian în direcţie sudică. Este accesibil de pe DN 19 Satu Mare – Livada – Sighetu Marmaţiei respectiv de pe drumul comunal DC 9 Livada – Adrian. În apropierea obiectivului se află Valea Racta, la o distanţă de 0,75 km în direcţie nordică, afluentul de stânga al Râului Tur, acesta fiind situat la o distanţă de 3 km în nord de amplasament. În apropierea amplasamentului, la o distanţă de cca. 1 km spre nord, se află Balastiera SC. TARR SRL. şi Fabrica de sicrie al SC. POLILEMN PROD SRL, situaţi de-a lungul drumului comunal DC 9. În jurul fermei se află terenuri arabile. Incinta studiată, are o suprafaţă de S = 48 703 mp = 4,8703 ha, formă rectangulara, având următoarele vecinătăţi: - NORD – domeniu privat- teren agricol; - EST – domeniu privat- teren agricol; - SUD – domeniu privat- teren agricol; - VEST – drum comunal DC9 Din punct de vedere hidrografic obiectivul se situează în bazinul hidrografic: Tisa-Tur, p.Racta: cod bazin hidrografic I-1.011.05.00.00.0 Lungimea cursului de apa r. Tur :680 hm Suprafaţa bazinului de colectare a apelor :1144 km2

Cota terenului la izvor :1050 mdM


7

Cota terenului la vărsare :119 mdM Corp de apă de suprafață: RORW1.1.11.5_B1 Racta si afluenti . Corp de apă subteran: ROSO13 Conul Someșului.

Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta Activitatea care se desfăşoară în incinta Fermei de porci de către S.C. AGRO PIG S.R.L. este cea de creştere şi îngrăşăre a porcilor, respectiv a comercializării acestora.

Procesul tehnologic de creştere porci se desfăşoara în cele 5 clădiri parter ale halelor de crestere, iar activitatea administrativă în corpul administrativ P+1E de la intrare prevazut cu filtru sanitar şi birou . Pe amplasament există următoarele obiective:

- 5 hale cu Ac = 2158 mp/hala - 1 pavilion administrativ cu suprafata construita de 375 mp si suprafata

desfasurata de 415,84 mp - 1 micro FNC cu suprafata construita de 375 mp - 5 silozuri pentru furaje, cate unul la nivel de hala, cu suprafata construita de 406 mp - castel de apa cu inaltimea de 25 metri care stochează rezerva de apa

si stingere incendii, cu capacitate de 200 mc, alimentare din put forat

- 3 bazine intermediare colectare dejectii lichide, cu arie construita de 260 mp pentru colectarea dejectiilor din hale

- platforma de separare a dejectiilor cu suprafata construita de 3840 mp - 4 lagune etans vidanjabile, cu arie construita de 3.100 mp pentru colectarea

fractiei lichide din separarea dejectiilor - filtru rutier - cai de acces, rampa incarcare / descarcare animale platforma betonata in

suprafata de 5223 mp, - gard imprejmuitor incinta, - gard imprejmuitor ferma, - iluminat incinta ferma, - post trafo in montaj aerian pe stalp de beton- capacitate 250 KVA.

Destinaţia halelor utilizate pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor este următoarea:

Hală de adăpost porci – 5 buc, care sunt clădiri parter, încăperile clădirii având următoarele destinaţii şi suprafeţe:

Hală de creştere si ingrăşare : Sconstr = 5 x 2158 = 10.790 mp

Nr. Hale

Nr. Compartimente /boxe

Destinaţie Nr.boxe x Nr. Animale boxe

Nr. Total animale hala

Hala 1

Comp. A /30 boxe Comp.B/27 boxe

Tineret

Comp.A- 30/53 Comp.B - 27/ 60

3200

Hala 2 Comp. A /30 boxe Comp.B/27 boxe

Ingrăşare

Comp.A - 30/28 Comp.B - 27/28

1600


Comp.A - 20/34 Comp.B - 27/35

1600


Comp.A - 20/34 Comp.B - 27/35

1600


8


Comp.A - 20/34 Comp.B - 27/35

1600

TOTAL 9.600

Cele 5 hale de creştere a porcilor au pardoseala realizată din materiale impermeabile. Porcii pentru îngăşat sunt adăpostiţi în grup, în boxe. Suprafaţa totală boxată este acoperită cu plăci din beton, tip grătare sip line pentru odihna animalelor. Sistem de boxe comune, cu capacitate de 35-60 capete/boxă pentru adăposturile de îngrăşare, având asigurată suprafaţa de min. 0.7 m2 per cap animal, suprafaţa totala construita a halelor fiind S = 10.790 mp. Sistemul de creare a boxelor necesare pt. cazarea animalelor cu pereţii despărţitori din zidarie sclivisita cu posibilitatea de a se spala şi dezinfecta. În afara celor 5 hale destinate creşterii porcilor, în incinta Fermei pentru creşterea şi îngrăşarea suinelor mai există o cladire cu scop administrativ cu suprafata construita de 375 mp si suprafata desfasurata de 415,84 mp si un micro FNC care asigura producerea furajului in incinta fermei.

Sistemul de depozitare al furajului este alcătuit din cinci silozuri fibra de sticla, rolul acestuia fiind de a împiedica alterarea fizico-chimică a furajului prin higroscopicitate şi alterarea gustului şi a mirosului. Silozurile sunt amplasate pe un postament de beton şi sunt prevăzute cu scară de vizitare şi sistem de protecţie pentru aceasta, având capacitatea de 20 to/ buc. Furajarea este cu furaj de tip uscat, din productia proprie. Transportul furajului se face cu autobuncar. Umplerea silozurilor se face direct de la autobuncar prin tubulatura cu racord la siloz, prin sistem inchis fara pierderi de furaj. Hrănirea se face prin hranitoare prevazute cu jgheaburi de hranire din inox, amplasate pe latura boxei de creştere 1,5 buc. la nivel de boxa cu capacitatea de 220 kg, care sunt alimentate de transportoare cu lant. Sistemul de dozare se face computerizat prin senzorii din jgheab şi nu permite risipirea furajului. Furajarea în jgheburi cu sistem automat de control cu senzor. Sistemul este în totalitate automatizat, începând de la preluarea furajului din buncărul-silozul de stocare până la transportul acestuia la boxele cu animale. Adaparea Halele din incinta fermei analizate sunt echipate cu sistem de adăpare de tip „suzetă”. Acest sistem constă din conducte de apă amplasate în partea laterala a boxelor si la hranitori, conducte pe care sunt montate sistemele propriu-zise de adăpare. Adăpătoarea de tip suzetă aprovizionează animalul cu apă în momentul în care este suptă, pentru aceasta deschizându-se o valvă. Fiecare adăpător poate asigura un debit de apă cuprins între 0,008 l/s şi 0,025 l/s. Numar adapatoare 4 -6 buc/boxa, cca. 8,5 animale pe supapa. Accesul animalelor la instalaţia de adăpare este liber, ele putând consuma apă în funcţie de necesităţi. Cantitatea de apă consumată de animale depinde de categoria de animal şi de faza de creştere în care se găseşte acesta. Astfel, în ferma analizată, cantităţile medii de apă consumate de animale sunt: porci la îngrăşat intre 5-7 l/zi. La nivel de hală există prevăzută o sursă de apă pentru racordarea pompei de spălare adăpost după depopulare. Asigurarea cu apa in incinta fermei cuprinde, alimentarea cu apă a incintei din sursă de apă proprie şi evacuarea prin canalizare sistem divizor al apelor uzate menajere, pluviale şi tehnologice de la fermă.


9

Alimentarea cu apă a unităţii din sursă proprie, un puţ sapat existent de D = 2,4 m diametru, adâncimea de H = 10 m. Pe conducta de refulare a pompei din puţ se afla montat un apometru cu Dn 30 mm în vederea contorizării debitelor consumate. Reţeaua de apă potabilă este comună cu cea de incendiu, având traseul în jurul clădirilor şi formă ramificată. De la acest puţ, prin intermediul pompei submersibile tip WILLO 630-08-B , avand;Q = 7 l/s, H = 60 mCA, P= 6kW, se realizează pomparea apei la rezervorul de 200 mc (castel de apă) de 25 m înălţime, unde se stochează şi rezerva de incendiu de 54 mc. De la rezervor apa este asigurată gravitaţional la punctele de consum şi la hidranţii de incendiu montaţi pe reţeaua de incendiu. Reţeaua de incendiu exterioara este realizata în jurul clădirilor, din oţel 100 mm şi are o lungime de cca. 350 m. Pe reţea sunt montaţi hidranţi de incendiu exteriori, la colţurile grajdurilor. Zona de protecţie sanitară a puţului este de 14 m în direcţia vest spre drum, de 100 m în direcţia est şi 44 m respectiv de 90 m în direcţia sud, iar spre nord de 20 m respectiv de 60 m, construcţia cea mai apropiată fiind drumul de acces. Platforma de depozitare dejectii este situată la distanţa de 210 m faţă de puţ şi este etanşeizată prin natura betonului şi printr-o folie de polietilenă aplicată pe suprafaţa acesteia. Apa din puţuri se pompează direct la consumatori. În corpul administrativ apa este utilizată pentru scopuri menajere: la grup sanitar, baie, bucătărie. Reţeaua de apă exterioară de la puţ la punctele de consum din hale şi filtre sanitare este subterană, din polietilenă PE 63 mm şi de L = 580 m lungime totală. Asigură transportul apei potabile menajere şi tehnologice de la sursă la consum.

Canalizarea apelor uzate si a dejectiilor se face gravitaţional în sistem separativ prin reţeaua de canalizare menajeră, tehnologică şi respectiv rigolele betonate deschise, ferma fiind prevazuta cu retele de colectare si evacuare ape uzate in sistem divizor. Din activitate sunt evacuate urmatoarele tipuri de ape uzate: - ape uzate tehnologice cu continut de purin si dejectii, ceea ce reprezinta masa semilichidă provenită de la evacuarea dejectiilor si de la igienizarea halelor. Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea cu capacitatea de 1000 mc. Laţimea canalului este de 1,70 - 2,20 m pe toata lungimea, adâncimea canalului este de 65 cm. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin deschiderea suberului de unde apa cu continut de dejectii este dirijata prin creare de vacuum catre canalul colector central si de aici gravitaţional in bazinele colectoare a dejectiilor lichide, V1=V2= 100 mc si V3= 900 mc, realizat din beton hidroizolat, de unde prin pompare dejectiile ajung pe platformele de deshidratare, colectarea lichidului de pe platforma se face prin drenuri in laguna de colectare purin de langa platforma de dejectii solide cu Vu = 12.000 mc. Lagunaele sunt vidanjate cu vidanjorul propriu pentru transportul periodic al mustului de grajd pe terenurile agricole ale proprietarilor din zonă. Stocarea dejectiilor solide dupa deshidratare se face pe platforma de separare - 3 buc (1.152 mp – 2.300 mc), colectarea fractiei lichide din separare se face în lagune. In functie de anotimp şi activitatea desfasurata in cadrul fermei, dejectiile solide se transporta dar nu mai puţin de 6 luni pentru fertilizarea terenurilor agricole. Lagunele vidanjabile V = 4 x 3000 mc/fiecare = 12.000 mc, realizate din beton hidroizolat cu folie din polietilena. Laguna are formă trapez în plan, cu suprafata de 949/fiecare mp şi adâncimea utilă de H = 2.5 m. Este realizat îngropat, cu pereţi şi radier etanşeizat cu o folie de polietilenă. Dejecţiile pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după care constitue un îngrăşămînt valoros pentru fertilizarea solului. După stabilizare, dejecţiile lichide si solide sunt evacuate pe terenurile agricole prin contract.

- ape uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare din cadrul filtrelor sanitare, care sunt dirijate prin retele independente, adică racorduri proprii gravitaţionale pentru stocare temporara intr-un bazin betonat vidanjabil si sunt evacuate catre statia de epurare a localitatii Satu Mare, pe baza contractului de vidanjare încheiat. Lungimea racordurilor este de L = 5 m din tuburi de PVC-KG 200 mm, îngropate în pământ. Bazinul vidanjabil este o cuvă din beton, etanş, subteran, de formă dreptunghiulară în plan. Volumul de stocare al apelor menajere rezultate este de circa 40 mc. Dimensiunile in plan sunt de 4,00 x 5,00 m, iar adâncimea utilă de 2,00 m.


10

- ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata, sunt dirijate ca şi până în

prezent prin pantele naturale ale terenului existent în canalul de desecare de langa drum, situat în extremitatea estică a incintei. Acest canal transportă apele pluviale spre Râul Racta, afluentul de stânga al Râului Tur. Debitul pluvial maxim evacuat de pe suprafaţa incintei studiate va fi: Q pl max = 208,6 I/s. Încălzirea spaţiilor din halele de creştere a animalelor se face cu aeroterme electrice de 15 KW, 8 buc. mobile. Încălzirea spaţiilor din clădirea administrativă şi din clădirea filtrului sanitar şi a vestiarului, este asigurată de un cazan (alimentat cu lemne) amplasat în clădirea filtrului sanitar, se utilizează numai pe timp de iarna. Apa calda menajera fiind obţinuta de la boiler electric. Sistem de ventilatie Sistemul de ventilaţie se compune dintr-un sistem de admisie a aerului în adăpostul de animale şi un sistem de evacuare a aerului viciat afară din adăpost. Ambele sisteme sunt controlate de un computer de climă care în funcţie de necesarul de aer per cap de animal, de temperatura şi umiditate controlează atât admisia cât şi evacuarea în mod automat. Singurul lucru de care este nevoie este programarea calculatorului pentru parametrii tehnologici doriţi. Capacitatea nominală de exhaustare este de 16.000 m3/h pentru fiecare exhaustor, volum mediu aer exhaustat (împrospătat) - este între 30-50-150 m3/h/cap în funcţie de anotimp. Echipare: - admisie aer proaspăt 145 clapete de aerisire acţionate de doua motoare de deschidere - emisie aer: 11 ventilatoare cu capacitate de 16.000 mc/ora montate in tuburi speciale izolatoare la 1,5 m de nivelul acoperişului din care 6 buc = 65 cm si 5 buc = 100 cm Sistem de iluminat Toate halele de creştere a porcilor sunt iluminate numai artificial. Toate halele sunt echipate cu instalaţie de iluminat artificial, în caz de intervenţii pe timp de noapte, în rest regimul de iluminat este cel natural asigurat prin ferestre. Sunt instalate corpuri de iluminat fluorescente, câte 3 linii x7 buc., având o putere electrică instalată pe fermă de cca. 1,68 KW. FNC Dotari: Depozit cereale, micro FNC si magazie, pe o suprafata de 375 mp, in regim de inaltime parter, cu cadre de beton armat, pereti din zidarie de caramida, sub care sunt amplasate pe o suprafata de 2.425 mp, 6 silozuri cu capacitatea de 19 t fiecare, snec, motor, jgheab, picior sistem sustinere, rampa acces, buncar premix, moara cu o capacitate de 5,8 t/h, cuve ulei, malaxor cu capacitate intre 1500 kg si dozator, cantar cu afisaj electronic; Descrierea procesului tehnologic de crestere porci

Sistem industrial - intensiv de îngrăsare a porcilor în circuit închis.

Perioadele de timp aferente fiecărei faze din procesul de creştere a porcilor sunt: -îngrăşare – 80÷100 zile

Cresterea intensiva de porci în instalaţia analizată aplica sistemul totul-plin/totul gol . La încheierea perioadei de îngrăşare, porcii sunt valorificaţi. Între două cicluri halele sunt curăţate, spălate şi dezinfectate înainte de repopulare, astfel: -curăţarea halelor constă în îndepartarea dejecţiilor de porc şi a resturilor de furaje din spaţiile de adăpostire, cu lopeţi şi mături şi descărcarea în canalele de sub boxe;


11

- spălarea se face în două etape, întâi cu volum mare de apă la presiune redusă, apoi cu debit mic de apă şi presiune ridicată (160÷180 bar); se spală pardoseala, pereţii şi tavanul halelor, instalţiile de hrănire şi de adăpare a porcilor; - dezinfecţia halelor se face de către personalul angajat al fermei, care este autorizat pentru astfel de operaţii de către Direcţia Sanitar Veterinară a judeţului Satu Mare, prin pulverizare sau spumare de soluţii dezinfectante, în concentraţie de 2-3% ; - după dezinfecţie se prelevează probe din zidăria halelor, iar repopularea se face daca rezultatele analizelor arată că dezinfecţia a fost eficientă; - vid sanitar, când halele sunt goale. Nr. Zile aferente operatiilor: Curatire mecanica -2 zile

Spalare cu spuma si limpezire - 4 zile Dezinfectie- 3 zile Vid sanitar- 2-5 zile

Constructia halelor este din zidarie de caramida, tavanul din placi ondulate izolate termic cu vata minerala. Podeaua pentru toate grajdurile este comlet-pardosită (FS). Placile de pardoseala sunt din beton, sub formă de grătare, de forma dreptunghiulare. Modul de indepartare a dejectiilor si urinei este cu gropi adanci cu o perioada mare de strangere, prin care acesta este indepartat frecvent cu ajutorul gravitatiei si a unor stavilare, prin deschiderea acestora. Ventialtia : cu climat controlat si ventilatie fortata cu ventilatoare. Sunt hale construite din materiale durabile si cladite din caramizi pentru a preintampina temperaturile reci. Toate halele pot fi echipate cu sisteme de incalzire (fiind mobile). Toate halele sunt prevazute cu sisteme de hranire, adapare, asigurare microclimat si iluminat. Căile de acces şi platformele din incinta fermei sunt realizate din beton. Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată în cadrul Fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor, sunt:

deşeuri tehnologice, reprezentate de: o dejecţii de porc, colectate în canalele de sub pardoseala halelor o cadavre de porci o deşeuri din ambalaje (în special de la medicamente şi de la substanţe dezinfectante)

deşeuri menajere Pentru toate categoriile de deşeuri rezultate din activitatea de creştere a porcilor sunt amenajate depozite în incinta fermei. Depozitele sunt amenajate în spaţii închise, betonate. Dejecţiile de porc, purinul si apele de spalare, sunt pompate la bazine colectoare exterioare impermeabilizate. Descrierea procesului tehnologic de producere furaje Cerealele din silozuri ajung la moara cu ciocanele prin transportoarele melcate care preiau de la fiecare celulă şi prin şnecul de legătură unde sunt măcinate componentele. Din aceste silozuri se realizează dozarea la amestecătorul orizontal cu spiră prin transportoarele melcate . Silozurile pentru premixuri sunt alimentate cu şnecul cu cuvă . Se realizează dozarea premixurilor la amestecător prin transportoarele melcate. Furajul obţinut cu amestecătorul este evacuat prin cuva elevatorului cu lanţ care alimentează transportorul cu lanţ , care deserveşte alimentarea silozurilor de furaj finit. Furajul din acest elevator printr-o clapetă de direcţie ajunge în transportorul cu lanţ care distribuie furajul în silozurile de furaj finit . Evacuarea se realizează pneumatic prin conducta de evacuare, după finalizarea timpului de mixare, care este dat de reţetă. Evacuarea la autobuncar se realizeaza prin transportoarele melcate .


12

2.3. Utilizarea actuala a terenului

2.3.1 Amenajarea amplasamentului Terenul si constructiile existente care ocupa 4,8703 ha , se afla in proprietatea SC AGRO PIG S.R.L.Baia Mare, conform Extrasului CF anexat.

Bilanţul teritorial pentru terenul aflat in studiu este :

- suprafaţa acoperişuri: S1 = 1,9561 ha, 1= 0,90

- suprafaţa drum, platforma betonată: S2 = 0,5223 ha, 2= 0,80

- suprafaţa spaţii verzi: S3 = 2,3919 ha, 3= 0,30 TOTAL S = 48.703 mp = 4,8703 ha

Destinaţia halelor utilizate pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor este următoarea:

Hală de adăpost porci – 5 buc, care sunt clădiri parter, încăperile clădirii având următoarele destinaţii şi suprafeţe:

Hală de creştere si ingrăşare : Sconstr = 5 x 2158 = 10.790 mp

Nr. Hale

Nr. Compartimente /boxe

Destinaţie Nr.boxe x Nr. Animale boxe

Nr. Total animale hala

Hala 1

Comp. A /30 boxe Comp.B/27 boxe

Tineret

Comp.A- 30/53 Comp.B - 27/ 60

3200


Ingrăşare

Comp.A - 30/28 Comp.B - 27/28

1600


Comp.A - 20/34 Comp.B - 27/35

1600


Comp.A - 20/34 Comp.B - 27/35

1600


Comp.A - 20/34 Comp.B - 27/35

1600

TOTAL 9.600

Cele 5 hale de creştere a porcilor au pardoseala realizată din materiale impermeabile. Porcii pentru îngăşat sunt adăpostiţi în grup, în boxe. Suprafaţa totală boxată este acoperită cu plăci din beton, tip grătare sip line pentru odihna animalelor. Sistem de boxe comune, cu capacitate de 35-60 capete/boxă pentru adăposturile de îngrăşare, având asigurată suprafaţa de min. 0.7 m2 per cap animal, suprafaţa totala construita a halelor fiind S = 10.790 mp . Sistemul de creare a boxelor necesare pt. cazarea animalelor este uşor de dezinfectat şi permite aerului să circule pe toată suprafaţa boxei pentru crearea unui microclimat necesar porcilor. Este din zidarie sclivisita cu posibilitatea de a se spala şi dezinfecta. În afara celor 5 hale destinate creşterii porcilor, în incinta Fermei pentru creşterea şi îngrăşarea suinelor mai există o cladire cu scop administrativ cu suprafata construita de 375 mp si suprafata desfasurata de 415,84 mp si un micro FNC.


13

2.3.1. Procese de crestere

Activitatea de creştere şi îngrăşare a suinelor din ferma analizată se desfăşoară în mai multe etape, conform următoarei scheme-flux:

Fazele procesului de crestere si îngrăsare sunt:

Denumirea activităţii

Descrierea proceselor şi subproceselor

Adăpostirea porcilor

- 5 hale de creştere a porcilor au pardoseala realizată din materiale impermeabile. Porcii pentru îngăşat sunt adăpostiţi în grup, în boxe. Suprafaţa totală boxată este acoperită cu plăci din beton, tip grătare sip line pentru odihna animalelor. Sistem de boxe comune, cu capacitate de 35-60 capete/boxă pentru adăposturile de îngrăşare, având asigurată suprafaţa de min. 0.7 m2 per cap animal, suprafaţa totala construita a halelor fiind S = 10.790 mp . Sistemul de creare a boxelor necesare pt. cazarea animalelor este uşor de dezinfectat şi permite aerului să circule pe toată suprafaţa boxei pentru crearea unui microclimat necesar porcilor. Este construit din oţel inox pt. a rezista coroziunii iar pereţii despărţitori din zidarie sclivisita cu posibilitatea de a se spala şi dezinfecta.

Popularea halelor

Popularea halelor cu efectiv corespunzător amenajării specifice a halei. Hale de creştere si ingrăşare : Sconstr = 5 x 2158 = 10.790 mp cu 9600 locuri.

Hrănirea 5 silozuri, cu capacitatea de stocare de 20 mc, montate pe postamente metalice, în exteriorul blocurilor de creştere a porcilor, pozate pe platforme din beton, care comunică cu calea de acces auto din incintă; fiecare siloz este echipat cu instalaţii carcasate de umplere şi de alimentare a liniilor de hrănire a porcilor; Hrănirea porcilor se face prin intermediul liniilor de hrănire aferente boxelor cu furaj gata preparat. Furajul cu care sunt hrănite animalele este uscat.

Dejectii lichide Separare pe platforma

cu colectare parte lichida

Cadavre eliminate prin firma

autorizata

POPULARE TINERET

INGRASARE

VALORIFICARE Livrare porci spre

abatorizare Valorificare

Utilizare ca fertilizant in agricultura

Emisii aer

-pulberi si gaze: NH3, CH4, N2O

Ambalaje Medicamente si

subst.dezinfectante Eliminate prin firma

autorizata


14



Hrănirea se face prin hranitoare prevazute cu jgheaburi de hranire din inox, amplasate pe latura boxei de creştere 1,5 buc. la nivel de boxa cu capacitatea de 220 kg, care sunt alimentate de transportoare cu lant. Sistemul de dozare se face computerizat prin senzorii din jgheab şi nu permite risipirea furajului. Furajarea în jgheburi cu sistem automat de control cu senzor. Sistemul este în totalitate automatizat, începând de la preluarea furajului din buncărul-silozul de stocare până la transportul acestuia la boxele cu animale.

Adăparea Adăparea se face cu apa potabilă printr-un sistem de conducte amplasate în partea frontală a boxelor, prin adăpătoare tip “suzetă” 4-6 buc/boxa; debitul de apă asigurat de adăpatori: 0,008÷0,025 l/s

Evacuarea dejecţiilor, colectarea şi transportul dejecţiilor

Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea cu capacitatea de 1000 mc. Laţimea canalului este de 1,70 - 2,20 m pe toata lungimea, adâncimea canalului este de 65 cm. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin deschiderea suberului de unde apa cu continut de dejectii este dirijata prin creare de vacuum catre canalul colector central si de aici gravitaţional in bazinele colectoare a dejectiilor lichide, V1=V2= 100 mc si V3= 900 mc, realizat din beton hidroizolat, de unde prin pompare dejectiile ajung pe platformele de deshidratare, colectarea lichidului de pe platforma se face prin drenuri in lagunele de colectare fractie lichida de langa platforma de dejectii solide cu Vu = 2500 mc. Lagunele sunt vidanjate cu vidanjorul propriu pentru transportul periodic al dejectiilor pe terenurile agricole ale proprietarilor din zonă. Stocarea dejectiilor solide dupa deshidratare se face pe platforma de separare - 3 buc (1.152 mp – 2.300 mc), colectarea fractiei lichide din separare se face în lagune.

Ventilarea Sistemul de ventilaţie se compune dintr-un sistem de admisie a aerului în adăpostul de animale şi un sistem de evacuare a aerului viciat afară din adăpost. Ambele sisteme sunt controlate de un computer de climă care în funcţie de necesarul de aer per cap de animal, de temperatura şi umiditate controlează atât admisia cât şi evacuarea în mod automat. Singurul lucru de care este nevoie este programarea calculatorului pentru parametrii tehnologici doriţi. Capacitatea nominală de exhaustare este de 16.000 m3/h pentru fiecare exhaustor, volum mediu aer exhaustat (împrospătat) - este între 30-50-150 m3/h/cap în funcţie de anotimp. Echipare: - admisie aer proaspăt 145 clapete de aerisire acţionate de doua motoare de deschidere - emisie aer: 11 ventilatoare cu capacitate de 16.000 mc/ora montate in tuburi speciale izolatoare la 1,5 m de nivelul acoperişului din care 6 buc = 65 cm si 5 buc = 100 cm

Iluminarea Toate halele de creştere a porcilor sunt iluminate artificial. Sunt instalate corpuri de iluminat fluorescente, câte 3 linii x7 buc., având o putere electrică instalată pe fermă de cca. 1,68 KW


15



Încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde

Incalzirea adaposturilor se face cu aeroterme electrice mobile de 15 KW, 8 buc. Încălzirea spaţiilor din clădirea administrativă şi din clădirea filtrului sanitar şi a vestiarului, este asigurată de un cazan (alimentat cu lemne) amplasat în clădirea filtrului sanitar, se utilizează numai pe timp de iarna. Apa calda menajera fiind obţinuta de la boiler electric.

Evacuarea halelor

La sfârsitul seriilor de productie porcii sunt evacuati din hale si transportati cu mijloace auto pentru valorificare/abatorizare. La nivelul halei exista rampa auto cu cantar.

Curăţarea şi pregătirea halelor pentru repopulare

Între două cicluri halele sunt curăţate, spălate şi dezinfectate înainte de repopulare, astfel: -curăţarea halelor constă în îndepartarea dejecţiilor de porc şi a resturilor de furaje din spaţiile de adăpostire, cu lopeţi şi mături şi descărcarea în canalele de sub boxe; - spălarea se face în două etape, întâi cu volum mare de apă la presiune redusă, apoi cu debit mic de apă şi presiune ridicată (160÷180 bar); se spală pardoseala, pereţii şi tavanul halelor, instalţiile de hrănire şi de adăpare a porcilor; - dezinfecţia halelor se face de către personalul angajat al fermei, care este autorizat pentru astfel de operaţii de către Direcţia Sanitar Veterinară a judeţului Satu Mare, prin pulverizare sau spumare de soluţii dezinfectante, în concentraţie de 2-3% ; - după dezinfecţie se prelevează probe din zidăria halelor, iar repopularea se face daca rezultatele analizelor arată că dezinfecţia a fost eficientă; - vid sanitar, când halele sunt goale. Nr. Zile aferente operatiilor: Curatire mecanica -2 zile

Spalare cu spuma si limpezire - 4 zile Dezinfectie- 3 zile Vid sanitar- 2-5 zile

Producerea furajelor

depozit cereale, micro FNC si magazie, pe o suprafata de 375 mp, in regim de inaltime parter, cu cadre de beton armat, pereti din zidarie de caramida, sub care sunt amplasate pe o suprafata de 2.425 mp, 6 silozuri cu capacitatea de 19 t fiecare, snec, motor, jgheab, picior sistem sustinere, rampa acces, buncar premix, moara cu o capacitate de 5,8 t/h malaxor cu capacitate intre 1500 kg si dozator, cantar cu afisaj electronic;


16

Intrări de materiale

Cantităţile de materii prime şi auxiliare utilizate sunt prezentate în tabelul următor:

Principalele materiale/

utilizari

Natura chimica/

compozitie (Fraze R)1

Cantitatea utilizată anual

Norme de consum

Norme recomandate BAT/BREF

Furnizori Modul de stocare,

depozitare

purcei 20-25 kg 28.500 buc/an

-

-

Firme din tara/ import sau productie proprie

HC

furaj

mixturǎ de subtanţe vegetale, vitamine,

aminoacizi

8778 t/an

2,52,8

kg/cap porc/zi

2,7÷3,2

kg/cap porc/zi

Firme din tara/import Micro FNC propriu

Buncăre de stocare de 20 to, 1 buc. la nivel de hala de creştere.

Dezinfectante/ Vircon S,TH5,Aldezin,Fumagri Dezinfectare, curăţire cu efect bactericid şi fungicid.

S02;S13;S20/21;S24/25S36/37/39; R 20/21/22 R 34 R42/43 H272, H302, H314, H315, H318, H319, H334, H335,

H412 H312 H332 H314 H317 H334

H400

150 l - - Firme autorizate pt. comercializare

Flacoane la 25 - 50 l, In spatiu special amenajat inchis, In depozitul de produse chimice special amenajat .

Materiale de uz veterinar / Profilaxie si ingrijirea sanitara

R 22- toxicitate redusa pentru om

25 kg - - Farmacii veterinare

In spatiu special amenajat inchis, in care au acces numai persoanele autorizate(punct farmaceutic in cadrul filtrului Sanitar)

Apă Fără fraze risc

23.358

m3/an 7,33 l/cap zi

0,005 mc/cap porc/zi

4 ÷10

0,00190,005 mc/cap porc/zi

Foraj subteran

propriu.

Castel de apa de 200 mc.

Energie electrică

Fără fraze risc

1.100 MWh

0,0764

kWh/cap porc/zi

0,3780,443

kWh/cap porc/zi

Reţeaua de alimentare cu energie electrică S.C. RENEL S.R.L.

Transformator putere 20/0,4 KVA

Substante pentru tratare dejectii Gullemax

organic/inhibare miros

100 l/an - Firme autorizate pt. comercializare

Flacoane la 25 - 50 l, In spatiu special amenajat inchis, In depozitul de produse chimice special


17

Principalele materiale/

utilizari

Natura chimica/

compozitie (Fraze R)1

Cantitatea utilizată anual

Norme de consum

Norme recomandate BAT/BREF

Furnizori Modul de stocare,

depozitare

amenajat .

Produse şi subproduse

Cantităţile de produse şi subproduse sunt prezentate în tabelul următor:

Denumire U.M. Cantitate rezultată

anual (max)

Porci abatorizare capete 28.000

Pierderi

Pierderile (mortalităţile) sunt in medie 15,0 t/an Minimizarea producerii deşeurilor

În cazul instalaţiei studiate, minimizarea producerii deşeurilor se poate realiza prin utilizarea retetelor de furaj potrivite vârstei si dezvoltării animalelor.

2.3.1.3. Dotările proceselor în cadrul S.C. AGRO PIG S.R.L. pentru desfășurarea

activității sunt următoarele:



Popularea halelor

Popularea halei cu efectiv corespunzător amenajării specifice a halei, se achizitioneaza purcei la greutatea de 17-25-30 kg din tara/import sau productie proprie de la ferma din Mediesu Aurit.

Hrănirea Hrănirea porcilor se face prin intermediul liniilor de hrănire aferente boxelor Furajul este achizitionat de la firme cu specific de producere furaje. Furajarea se face cu nutreţuri combinate uscate. Compoziţia si reteta asigură nivelul proteic necesar in funcţie de vârsta si greutatea animalelor. Hrănirea se face prin hranitoare prevazute cu jgheaburi de hranire, amplasate pe mijlocul boxei de creştere, care sunt alimentate de transportoare cu lant. Sistemul de dozare se face computerizat prin senzorii din jgheab şi nu permite risipirea furajului. Furajarea în jgheburi cu sistem automat de control cu senzor.

Adăparea Toate halele din incinta fermei analizate sunt echipate cu sistem de adăpare de tip „suzetă”. Acest sistem constă din conducte de apă amplasate în partea laterala a boxelor în care sunt crescute animalele, conducte pe care sunt montate sistemele propriu-zise de adăpare. Adăpătoarea de tip suzetă aprovizionează animalul cu apă în momentul în care este suptă, pentru aceasta deschizându-se o valvă. Accesul animalelor la instalaţia de adăpare este liber, ele putând consuma apă în funcţie de necesităţi. Cantitatea de apă consumată de animale depinde de categoria de animal şi de faza de creştere în care se găseşte acesta. La nivel de dotare există prevăzută si o sursă de apă pentru racordarea pompei de spălare adăpost după depopulare.

Asigurare microclimat

Sistemul de exhaustare aer viciat din hale: instalaţii de ventilare forţată cu ventilare în sistem aspirant şi evacuare prin tubulatură verticală, la nivelul acoperişului, la o inaltime de cca. 5,5-6,0 m de sol . Sistemul de compensare se compune dintr-un sistem de admisie a aerului proaspat prin ferestre prevazute cu clapete de aerisire care se deschid automat.


18



Ambele sisteme sunt controlate de un computer de climă,care în funcţie de necesarul de aer per cap de animal, de temperatura şi umiditate controlează atât admisia (deschiderea clapetelor automat) cât şi evacuarea în mod automat. Singurul lucru de care este nevoie este programarea calculatorului pentru parametrii tehnologici doriţi. Verifica temperatura interior - exterior, nivelul de ventilatie . Sistem de incalzire, cu turbosuflante mobile in locurile unde sunt adăpostiţi porcii mici.

Evacuarea dejecţiilor, colectarea şi transportul dejecţiilor

Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea, cu sistem hidraulic. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin creare de vacum, de unde apa cu continut de dejectii este colectat in bazine intermediare de unde este pompat cu pompa tocator pe platforme, colectarea fractie lichide se face in lagune impermeabilizate. Platformele sunt realizate din betoan, hidroizolat. Lagunele realizate subteran, cu pereţi şi radier etanşeizat cu folie polietilena. Transportul dejectiilor se face pe terenurile agricole a diversilor proprietari prin contract. In functie de anotimp şi activitatea desfasurata in cadrul fermei, dejectiile se transporta dar nu mai puţin de 6 luni pentru fertilizarea terenurilor agricole. Dejecţiile pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după care constitue un îngrăşămînt valoros pentru fertilizarea solului. După perioada de biostabilizare sunt utilizate ca fertilizant pe terenurile agricole din zonă.

Curăţarea şi pregătirea halelor pentru repopulare

Între cicluri hala este curăţata, spălata şi dezinfectata, astfel: - spălarea halei se face cu jet de apă sub presiune, generate de pompe mobile de mare presiune şi debit mic de apă cu presiune ridicată (160÷180bar); se spală pardoseala, pereţii şi tavanul halelor, instalţiile de hrănire şi de adăpare a porcilor. - dezinfecţia sectoarelor se face de către personalul angajat al fermei, care este autorizat, prin pulverizare sau spumare de soluţii dezinfectante, în concentraţie de 0.5- 1%. - după dezinfecţie se prelevează probe din zidăria halelor, iar repopularea se face daca rezultatele analizelor arată că dezinfecţia a fost eficientă - vid sanitar, când halele sunt goale.Nr. Zile aferente operatiilor:

Spalare- 3 zile Dezinfectie- 5 zile Vid sanitar- 2-5 zile

2.4. Folosirea de teren din imprejurimi Amplasamentul studiat este situat la o distanţă de 3,5 km de zona de locuit a oraşului Livada în direcţie nord-vestică şi la 200 m de prima casa din zona de locuit a satului Adrian în direcţie sudică. Este accesibil de pe DN 19 Satu Mare – Livada – Sighetu Marmaţiei respectiv de pe drumul comunal DC 9 Livada – Adrian. În apropierea obiectivului se află Valea Racta, la o distanţă de 0,75 km în direcţie nordică, afluentul de stânga al Râului Tur, acesta fiind situat la o distanţă de 3 km în nord de amplasament. În apropierea amplasamentului, la o distanţă de cca. 1 km spre nord, se află Balastiera SC. TARR SRL. şi Fabrica de sicrie al SC. POLILEMN PROD SRL, situaţi de-a lungul drumului comunal DC 9. În jurul fermei se află terenuri arabile.


19

Vecinătăţile Fermei de creştere şi îngrăşare a suinelor aparţinând S.C. AGRO PIG S.R.L. sunt:

Vecinătăţi : NORD

Teren agricol

VEST EST

DC 9 Drum acces

Teren agricol

SUD Teren agricol

2.5. Utilizare chimica Funcţionarea instalaţiei nu implică procese chimice.

Produsele utilizate ca dezinfectanţi (Virkon, Aldezin, TH5) se depozitează în spatii cu acces controlat, în ambalajele originale.

Cantităţile utilizate sunt reduse, sunt aplicate de personal instruit şi nu se regăsesc în evacuările din cadrul fermei (apă ori dejecţii).

In cadrul fermei se utilizează produse speciale pentru realizarea operaţiilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare a adăpostunlor (DDD), în perioada de vid sanitar . Pentru tratamentele aplicate animalelor se utilizează antibiotice şi vitamine. Antibioticele şi vitaminele sunt aduse de medic veterinat sau in cantitati mici stocate temporar, până la administrarea lor, în sala filtrului sanitar. Depozitarea antibioticelor şi a vitaminelor se face în ambalajele cu care sunt livrate de firmele producătoare. În fermă nu sunt create stocuri permanente de antibiotice şi/sau vitamine, acestea fiind aduse în fermă cu puţin timp înainte de a fi administrate porcilor.

Preparat Fraze de risc Periculozitate

Virkon S R 20/21/22 R 34 R42/43

H272, H302, H314, H315, H318, H319, H334, H335, H412

Xn- nociv T- toxic

Aldezin R 20/21/22

R 34 R42/43 H332, H312, H400

Xn- nociv T- toxic

Ratimor raticid

R 21/22

R 48/21/22 H373 Xn- nociv

antibiotice N

vitamine -

Achiziţionarea si utilizarea substanţelor si preparatelor chimice periculoase se va efectua cu respectarea stricta a prevederilor reglementarilor legale in vigoare privind clasificarea, etichetarea, depozitarea, manipularea, transportul, ambalarea si gestionarea acestora. Fisele de securitate ale substanţelor dezinfectante utilizate achiziţionate vor fi recepţionate si păstrate in mod obligatoriu in unitate.

Substanţele chimice periculoase utilizate la dezinfecţia halelor sunt păstrate si depozitate, pe perioada de timp in care se realizează dezinfecţia, in ambalajele originale, in cadrul unei încăperi special amenajate, sub control strict


20

Colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea de pe amplasament, a deşeurilor cu conţinut de substanţe si preparate chimice se face in conformitate cu prevederile legale de personal specializat.

2.6. Topografie si scurgere

Terenul pentru zona în care este amplasată S.C. AGRO PIG S.R.L.. este plat, iar suprafața topografică se situează la o altitudine de 125 m. Amplasamentul este situat pe pr. Racta, hm 100, la nord de ferma, care dreneaza apele din zona de amplasare a fermei astfel mult probabil directia de curgere a apelor freatice fiind spre nord.

Se asigură colectarea apelor pluviale de pe căile de transport şi platformele betonate de pe amplasament şi de pe acoperişurile halelor de creştere a porcilor. Colectarea apelor pluviale se realizează în rigole deschise, betonate, amplasate de-a lungul platformei betonate la marginile acesteia.

Debitul maxim de ape pluviale Q pl. max = 208,6 l/s

Volumul anual de precipitaţii căzut pe suprafaţa studiată s-a calculat, considerând un debit specific de 670 mm/an: Q pl. max = 0,8 x 4,8703x 0,595 x 90 = 208,6 l/s

Volumul anual de precipitaţii căzut pe suprafaţa studiată se calculează considerând un debit specific de 670 mm/an:

V an pluvial = 670 mm/an x 4,8703 ha = 32 631 mc/an

Apele meteorice vor fi evacuate ca şi până în prezent prin pantele naturale ale terenului existent în santul de langa drum, situat în extremitatea estică a incintei. Acest canal transportă apele pluviale spre Râul Racta, afluentul de stânga al Râului Tur. Pe amplasamentul fermei nu exista zone în care să băltească apele pluviale. Se asigura ca în exteriorul halelor de creştere să nu existe depozitat dejectii sau orice alte deşeuri care ar putea contamina apele pluviale. Platforma betonată de depozitare dejectii are volum suficient de a acumula apele pluviale de pe suprafaţa lui şi nu are scurgeri necontrolate, care ar putea ajunge în apele pluviale evacuate din incintă. Partea lichida fiind transportata cu vidanjorul propriu până la destinaţie, acesta având un recipient etanş de stocare, apele pluvial nu sunt contaminate. În cazul apariţiei scurgerilor în zona de încărcare, se va curăţa platforma betonată cu jet de apă, care se va scurge în lagună.

2.7. Geologie

Obiectivul studiat se află localizat în Câmpia Someşului unde, la suprafaţă, importanţa cea mai mare o au depozitele cuaternare, formate în principal din depozite aluvionare aparţinând terasei inferioare (care apare în interfluviul Someş - Crasna ca o terasă comună) şi terasei joase a văii Someşului. Depozitele terasei inferioare sunt atribuite, ca vârstă, pleistocenului superior iar aluviunile terasei joase au fost raportate bazei holocenului. Depozitele care intră în alcătuirea teraselor sunt argile, pietrişuri şi nisipuri. Grosimea acestor depozite este de cca 6 - 10 m. În adâncime sedimentarea fluviatilă, a depus o stivă de astfel de depozite (alternanţă pietriş-nisip cu nisip, argile şi loessuri) cu o grosime mare, cca 150 m. Aceste depozite sunt acoperite de un strat de nisip, atribuit ca vârstă holocenului.


21

La suprafaţă, întregul areal al campiei este alcătuit din depozite aluviale (Holocen superior) cu grosimi de 6 - 10m alcătuite din argile nisipoase, nisip şi pietriş aparţinând de lunca râului Someş. Acestea au la bază roci sedimentare pannoniene cu grosimi de 400 - 1500 m, ce alcătuiesc fundamentul regiunii şi se constituie ca alternanţe de argile, marne argiloase, argile nisipoase şi nisipuri.

Câmpia Panonică s-a scufundat în blocuri, un asemenea bloc fiind golful pe care s-a format Câmpia Someşului, bloc limitat de mai multe falii. În urma scufundării, râurile curgând pe pantă mare, au aşternut în apropierea Munţilor Codrului un strat de bolovăniş şi pietriş care scădea în mărime pe măsura depărtării spre apus. Pe la începutul Cuaternarului s-au produs îngrămădiri de nisip care au fost răscolite de vânturi şi în parte transformate în dune nisipoase (dealuri). În urma retragerii apelor mării a rămas la suprafaţa scoarţei terestre un mâl fin, care a fost ridicat de vânturi şi depus sub fromă de LOESS şi sub formă de lut colorat (de obicei lut roşu) în zona de bordură a câmpiei şi chiar în interiorul ei. Începând din cuartenar, reţeaua hidrografică care a constituit principalul factor morfogenetic a suferit continue schimbări. Din cauza pantelor mici ale terenului, râurile au avut un pronunţat caracter divagant, ceea ce explică şi numeroasele meandre şi braţe vechi ale Someşului.

Din punct de vedere geologic, straturile petrografice grupate pe formaţiuni geologice sunt următoarele: a). Straturile pleistocene sunt cele mai adânci cu predominarea pietrişurilor, mai puţin nisipuri cu pietriş, având o grosime de 160-170 metri; b). Aluviunile nisipoase-lutoase şi luto-nisipoase sunt depuneri mai recente compuse din mâl fin şi nisip mai grosier. Straturile suprapuse sunt foarte variabile şi de multe ori au şi conţinut de carbonat de calciu (relativ puţin). Compoziţia petrografică variabilă determină şi caracterul rocilor mamă, care pe diferite forme ale mezoreliefului se prezintă astfel: Câmpia din zona are nisipuri, nisipuri mâloase, mâl şi pietrişuri. Toate acestea au un caracter comun, conţin mai mult sau mai puţin carbonat de calciu, fapt ce le deosebeşte de aluviunile vechi care nu conţin acest element.

Pe câmpie - formele depresionare întinse - au ca rocă-mamă argilele grele pe seama cărora au evoluat lăcoviştele favorizate de impermeabilitatea rocii mamă. Datorită vegetaţiei arborescente care acoperea până nu de mult suprafeţele mai ridicate, s-au format soluri podzolice.

2.8. Geomorfologie si hidrologie

2.8.1. Geomorfologie

Din punct de vedere geomorfologic regiunea luată în studiu face parte din Câmpia Someşului, câmpie de tip subsident fluvio – lacustru, ce se caracterizează printr-o energie de relief foarte redusă. Din studiul hidrogeologic al serviciului de Hidrologie din cadrul A.B.A. Someş Tisa Cluj, întocmit pentru „Alimentarea cu apă a localităţii Adrian şi respectiv oraşul Livada, o zonă din apropiere, rezultă că partea superioară a subteranului zonei, cuvertura sedimentară, aparţine quaternarului şi panonianului superior. Sistemul acvifer studiat este cantonat în depozitele panonianului superior şi este constituit dintr-un complex de strate permeabile subţiri, probabil fără o mare continuitate areală. Stratele acvifere freatice au o importanţă redusă ca şi sursă de apă pentru alimentarea cu apă a unei localităţi, dar pot fi luate în considerare pentru alimentarea cu apă a unităţilor mici, deoarece sunt alcătuite din straturi de nisipuri medii, fine şi nisipuri argiloase de grosime variabilă, crescândă de la SE la NV, cantonând cantităţi mici de apă. Debitul asigurat de aceste foraje este de 1 – 1,5 l/s. Acviferul de medie adâncime poate asigura debite mai însemnate de apă, de cca. 3,8 l/s, datorită interceptării de forajele de studiu hidrogeologice a unui strat de argilă marnoasă cu concreţiuni calcaroase şi oglinzi de fricţiune.

Principala sursă pentru alimentări cu apă centralizată a localităţilor sau pentru unităţi cu necesar de apă mai mare, o constituie acviferele de adâncime, de vârstă quaternară şi panoniană, cuprinse între 130 şi 250 m. Acviferul este cantonat într-un complex de strate permeabile subţiri, fără o mare continuitate areală. Stratele sunt separate prin bancuri de argilă, ceea ce face


22

comunicarea hidraulică pe verticală foarte redusă. Debitul asigurat de aceste foraje de adâncime este de 3,5 – 6,8 l/s. Din punct de vedere geologic în zona se întâlnesc depozite cuaternare depuse pe formatiuni mai vechi panoniene.

2.8.2. Hidrologie

Din punct de vedere hidrogeologic în zona se constata prezenta atât a apei freatice, cât si a apei de adâncime. Apa freatica - pusa în evidenta de puturile taranesti sapate de localnici în comuna, se gaseste la adâncimi relativ mici, în functie de morfologia terenului si este cantonata în depozite sedimentare cuaternare cu granulatie fina. Exploatarea se face manual cu galeata, iar din cauza granulatiei fine a stratului magazin, debitele ce se pot obtine sunt reduse, iar prezenta unui depozit de argila roscata (cu continut ridicat de oxizi de fier) care acopera întreaga suprafata a câmpiei panonice, gasindu-se adeseori si ca intercalatii în depozite superficiale, face ca apa sa prezinte un continut ridicat de fier. Apele de adâncime - puse în evidenta de forajele executate în zona si care au avut obiectiv hidrogeologic, au fost interceptate de la cota de aproximativ 50 m în jos, pâna la circa 200 m, separate pe doua, trei complexe acvifere. Roca magazin este constituita din nisipuri cu granulatie de la mediu la grosier, iar complexele acvifere sunt separate de straturi de argila compacta cenusie, uneori prafoasa. - Zona de amplasament a fermei se incadreaza in caracteristicile corpurilor de ape subterane ROSO01 si ROSO13, corpuri care se suprapun partial. Caracterizarea corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Someş-Tisa este prezentată în continuare:

Cod/nume Supraf.

Caracterizare geologica/hidrogeologica Utiliz.

apei Poluatori

Grad de protectie globala

Stare

Tip Sub

presiune Strate

acoperitoare Calit. Cant.

ROSO01/ Conul

Somesului, Holocen si Pleistocen

sup.

525 P Nu 5.0 – 15.0 PO, I,

Z I, A PG B B

ROSO13 Conul

Somesului, Pleistocen

inf.

1390 P Da Cca.30 PO Z PVG B B

Legenda:

- Suprafata: Kmp - Tip predominant: P – poros - Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor - Utilizarea apei: PO – alimentare cu apa, I – industrie, Z- zootehnie - Poluatori: I – industriali, A- agricoli - Gradul de protectie globala: PG – buna, PVG-foate buna - Stare calitativa si cantitativa: B – buna


23

ROSO01 - Conul Someşului , Holocen şi Pleistocen superior Acest corp este constituit din ape freatice, cantonate în depozitele proluviale porospermeabile, de vârstă cuaternară (Holocen - Pleistocen superioar), din zona de dezvoltare a conului aluvionar al râului Someş situată în partea de nord a Câmpiei Someşului, până la adâncimea de cca. 30 metri . Litologic, acviferul este constituit din nisipuri cu pietrişuri şi chiar bolovănişuri, ale căror granulaţie scade dinspre est spre vest (graniţă), cu intercalaţii lentiliforme sau stratiforme de silturi nisipoase şi argiloase. Acviferul este continuu, se găseşte la partea superioară, la adâncimi de circa 5 m (spre vest) şi 10 m în extremitatea estică a corpului şi are grosimi ce variază între 5 şi 15 m, crescând spre est. Acest corp se dezvoltă la partea superioară (pe circa 30 m grosime) a unui pachet gros de circa 100 m de depozite tipice de con aluvionar, începând de la intrarea râului Someş în Depresiunea Pannonică. Direcţia de curgere a apelor subterane este E-V cu unele inflexiuni locale ale hidroizohipselor, care denotă influenţa captării Mărtineşti. În cea mai mare parte a teritoriului, însă, aşa cum se observă, comparând suprafaţa piezometrică a acestuia cu cea a corpului de apă de medie adâncime cantonat în depozitele conului aluvionar al râului Someş, cele două corpuri de apă au o funcţionare hidrodinamică independentă. Gradienţii hidraulici au valori variabile, în general, în ecartul unui ordin de mărime de 0,0004 - 0,001. Nivelul piezometric este ascensional şi se găseşte în general la adâncimea de 1 - 6 m. Principalii parametri hidrogeologici ai acestui corp sunt : qsp = 5÷10 l /s /m, K = 20÷60 m /zi, T = 100÷900 m2 /zi. Stratul acoperitor este continuu şi are o constituţie siltică-argiloasă sau numai argiloasă, de grosime variabilă, dar având minimum 5 m, uneori mergând la mai mult de 10-15 m. Infiltraţia eficace este în zonă de 30 - 60 mm coloană apă pe an, ceea ce indică o protecţie globală de la suprafaţă ce poate fi caracterizată ca bună (PG). Apele subterane sunt bicarbonatate-calcice si au o mineralizaţie totală de cca. 350 – 550 mg /l; uneori apar valori ale fondului natural mai ridicate pentru Fe. Stratul acoperitor are o grosime variabilă (5 - 10 m) fiind alcătuit din argile şi silturi. Corpul are caracter transfrontalier. Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff sunt executate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Ele arată caracterul bicarbonat calcic al acestora şi faptul că variaţia chimismului apelor corpului se datorează prezenţei în raporturi diferite a elementelor: Mg, Na şi Cl. ROSO13 - Conul Someşului , Pleistocen inferior Apele subterane de medie adâncime ale conului aluvionar al râului Someş, şi în partea de nord şi al râului Tur, sunt cantonate în depozite proluvial – aluviale poros-permeabile (psefitopasamitice, cu intercalaţii pelitice), de vârstă pleistocenă . Corpul se situează la adâncimi cuprinse între 30 m (limita inferioară a stratului despărţitor de argilă situat între corpul freatic şi corpul de medie adâncime corespunzător conului aluvionar al râului Someş) şi 50 m în partea estică şi între 30 m şi 120-130 m în extremitatea sa vestică, spre graniţă. Curgerea apelor din acest corp este E-V cu gradienţi aproximativ de 0,002 - 0,0003, decrescători dinspre E spre V. Un con de depresiune se înregistrează în zona mai intens exploatata a captării Mărtineşti . Din punct de vedere al parametrilor hidrogeologici, pompările experimentale executate in grupul de foraje F55 si F56 ale captării Mărtineşti si interpretate prin metode specifice regimului nepermanent au furnizat următoarele valori: K = 30÷50 m /zi; T = 1500÷2500 m2 /zi si S (coeficient de înmagazinare) = 1,2*10-3÷5*10-4 . Din punct de vedere hidrochimic, apele sunt de tip bicarbonatate calcice şi au mineralizaţia totala cuprinsa intre 200 si 500 mg /l. Local apar valori relativ ridicate ale fondului natural la Fe şi Mn. Depozitele acoperitoare care conţin corpul de ape freatice dezvoltat la partea superioară a


24

conului aluvionar al râului Someş şi, în special, stratul de argilă despărţitor, cu grosimi de 3-5 metri, dintre cele două corpuri de apă, îi conferă un bun grad de protecţie faţă de poluarea de la suprafaţă. Corpul are caracter transfrontalier.

Corpul de ape subterane NH4

(mg/l) Cl

(mg/l) SO4

(mg/l) As

(mg/l) Cd

(mg/l) Pb

(mg/l) NO2

(mg/l) PO4

(mg/l)

ROSO01 1,3 250 250 0,01 0,005 0,07 0,5 0,5

ROSO13 0,5 250 250 0,01 0,005 0,03 0,5 0,5

Tabel nr. 2 - Valorile prag ale indicatorilor de calitate ai apei subterane

Apa de suprafata :

Subbazinul râului Tur are o suprafaţa de 1144 km" pe teritoriul tarii noastre. Râul izvorăşte din NV munţilor Gutai de la 1050 m altitudine si dreneaza versantii vestici ai grupului de munţi vulcanici Oas-Gutai. Lungimea Turului pe teritoriul României este de 68 km. Cei mai importanţi afluenţi, care isi au originea pe ramura muntoasa eruptiva sunt: Valea Rea cu Lechindoara si Valea Alba, Taina si Turt. In zona de câmpie. Turul primeşte pe stanga apele râului Racta cu a fluentul Egher. Densitatea reţelei hidrografice in acest subbazin descreste de Li 1 km/km in zona superioara la 0,3 km/km in zona inferioara de câmpie. Caracteristicile regimului hidrologic al raului Tur, sunt prezentate dupa cum urmeaza: Raul Statia

hidrometrica

Lungimea raului (km)

Suprafata (km)

Altitudinea (mdM)

Debit mediu multianual (mc/s)

Debitul lunar cu Nr. asigurarea (mc/s)

Qm/QM

80% 90% 95%

TUR Turulung 47.6 733 125 9.61 0.600 0.410 0.320 0.1/500


25

2.8.3. Solul

Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament [extras din studiul geotehnic elaborat de geolog Herța V].

Interval de adâncime Caracterizarea pământului

±0,00 m -0,20 m sol vegetal

-0,20 m -0,50 m argilă cenușie închisă

-0,50 m -2,00 m argilă gălbuie maronie

-2,00 m -4,30 m

argilă gălbuie maronie cu alternanțe

cenușii și rugini

-4,30 m -5,00 m nisip argilos

Harta solurilor

In Campia Somesului in zona Adrian se prezinta predominant luvisolurile.


26

2.9. Autorizatii curente

2.9.1. Autorizaţii Autorizarea folosinţei de apă şi a eliminării apelor de pe amplasament Procedura de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor a activităţii fermei de porci din Adrian este autorizat cu autorizatia de gospodarire a apelor Nr.464 din 15.12.2017, emis de Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa. Prin actul de reglementare susamintit, se autorizează:

Sursa de alimentare cu apă- subterana:

- un put sapat, având următoarele caracteristici: H = 10 m, diametru

Dn = 2.4 m

Volume si debite de apa autorizate

- zilnic maxim = zilnic mediu 73,81 ( 0,85 l/s)

- zilnic minim = 0.6 ( 0,007 l/s)

- anual 23,358 (mii mc)

Funcţionarea este: nr.de zile/an- 365 si nr.ore /zi - 24

Instalaţii de captare: - 2 pompe submersibile tip WILLO WILLO 630-08-B , avand;Q = 7 l/s, H = 60 mCA, P= 6kW

Instalaţii de tratare: nu sunt

Instalaţii de înmagazinare: - rezervorul de 200 mc (castel de apă) de 25 m înălţime - in fiecare grajd este instalat cate un rezervor de 800 l (5 buc., V total= 4000 l)

Reţeaua de distribuţie a apei:

- reţeaua de apa exterioară pt. Hidranti teava OL 100 mm si L -350 ml

- pentru adapare: instalatii tip suzeta

- pentru spalare hale: pompe mobile cu jet de apa sub presiune

Apa pentru stingerea incendiilor Volum intangibil: Vinc = 3 h x 3600 s/h x 5 l/s = 54 000 l = 54 mc. Acesta este stocat în castelul de apă existent din cadrul fermei, având o capacitate de 200 mc. Presiunea în reţeaua de hidranţi este asigurată de la înălţimea de 25 m a castelului, asigurând 2,0-2,5 bari. Timp de refacere: 48 ore

Debitul suplimentar pentru asigurarea rezervei de incendiu: Q ie = 0.77 I/s.

http://nr.de/


27

Volumul de apa asigurat din sursa pentru alimentarea cu apa a folosinţei:

V zi med = 73.81 mc/zi

Modul de folosire a apei

Necesarul total de apa - zilnic maxim=zilnic mediu 67.1 m3

- zilnic minim 0,6 m3

Cerinţa totala de apa apa - zilnic maxim=zilnic mediu 73.81 m3

- zilnic minim 0.6 m3

Gradul de recirculare interna a apei: 0 % În perioada de pauză tehnologică a halelor (10 zile/serie = 30 zile/an), consumul de apă se va reduce doar la consumul menajer, adică: Qn.zi.med =0,6 mc/zi

Autorizarea din punct de vedere sanitar Activitatea desfăşurată este autorizata cu Certificarea Conformitatii Nr.126 din 07.06.2019 de Directia de Sanatate Publica Satu Mare. Autorizarea din punct de vedere sanitar-veterinar Activitatea desfăşurată este autorizata din punct de vedere Sanitar- Veterinar Nr.329 din 29.01.2013, eliberată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare Autorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului Activitatea desfăşurată este autorizata din punct de vedere a protecţiei mediului cu Autorizatia de mediu IPPC nr. 135 NV din 03.07.2012, eliberata de ARPM Cluj Napoca.

2.10. Detalii de planificare

In vederea stabilirii acţiunilor planificate pentru supravegherea calităţii amplasamentului, operatorul va avea în vedere cele stabilite prin actele de reglementare. Planul de monitorizare a mediului se va stabili în funcţie de cerinţele actelor de reglemetare. Operatorul monitorizează în permanență variabilele de proces și alte elemente de control; Managementul activităţii Acţiuni de control

Beneficiarul instalaţiei va lua toate măsurile care să asigure că nicio poluare importantă nu va fi cauzată.

Beneficiarul instalaţiei va lua toate măsurile de prevenire eficientă a poluării, în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile.

Beneficiarul instalaţiei trebuie să se asigure că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi realizate în aşa manieră încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativă a zonelor de agrement, recreaţionale sau de locuit din afara limitelor amplasamentului.

Beneficiarul instalaţiei va revizui toate opţiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, producţiei mai curate, reducerii şi minimizării deşeurilor.


28

Beneficiarul instalaţiei va stabili şi va menţine un sistem propriu de management al documentelor de mediu implementat în cadrul societăţii.

Beneficiarul proiectului instalaţiei trebuie sǎ stabilească şi să menţină proceduri pentru a se asigura că sunt luate măsuri de corecţie în cazul în care cerinţele nu sunt îndeplinite. În cazul raportării unei neconformări, trebuie declarate responsabilitatea şi autoritatea pentru iniţierea de investigaţii şi acţiuni corective suplimentare.

Conştientizare şi instruire

Beneficiarul instalaţiei va asigura instruiri adecvate pe teme de protecţia mediului, în cadrul societăţii. Evidenţa instruirilor se va menţine conform procedurilor şi instrucţiunilor de lucru aprobate în cadrul societăţii.

Beneficiarul instalaţiei trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru furnizarea de instruiri adecvate pentru toţi angajaţii a căror activitate poate avea efect semnificativ asupra mediului.

Beneficiarul instalaţiei se va asigura că personalul care are sarcini clar desemnate este calificat conform specificului instalaţiei pe baza de studii, instruiri şi/sau experienţă adecvată.

Responsabilităţi

Beneficiarul instalaţiei se va asigura că o persoană responsabilă cu probleme de protecţia mediului va fi în orice moment disponibilă pentru a se întâlni cu reprezentanţii autorităţilor competente pentru protecţia mediului.

Comunicare

Beneficiarul instalaţiei se va asigura de faptul că publicul poate obţine informaţii privind performanţele de mediu ale activităţii desfăşurate în cadrul instalaţiei Monitorizare Automonitorizarea tehnologică constă ȋn verificarea permanentă a stării de funcţionare a utilajelor şi autovehiculelor; sistemului de colectare a apelor uzate; drumurilor din incintă. Scopul acestor activităţi este asigurarea funcţionării ȋn condiţiile proiectate ale tuturor echipamentelor şi instalaţiilor, avȃnd ca rezultat reducerea riscurilor de accidente care pot avea efecte negative pentru mediu şi sănătatea oamenilor. Se vor monitoriza următorii parametrii tehnologici: numărul de animale; creşterea ȋn greutate; consumul de hrană; compoziţia hranei, cu evidenţierea conţinutului de proteină crudă şi fosfor; consumul de apă; consumul de energie electrică; cantitatea de deşeuri produsă. Titularul activităţii va raporta autorităţii competente pentru protecţia mediului rezultatul actvităţii de automonitorizare. Monitorizarea şi raportarea emisiilor ȋn ape de suprafaţă si subterane Monitorizarea calităţii apei freatice se va realiza anual, prin prelevarea de probe de apă din forajele de hidroobservatie. Se va monitoriza concentraţia indicatorilor fizico - chimici şi bacteriologici, atȃt la ȋnceputul activităţii, cȃt şi pe parcursul desfăşurării acesteia, conform unui program prestabilit. Monitorizarea şi raportarea emisiilor ȋn reţeaua de canalizare Inainte de vidanjare se va monitoriza concentraţia indicatorilor din apele uzate . Compararea se va face cu limite prevăzute ȋn contractul de vidanjare şi/sau Autorizaţia de gospodărire a apelor (NTPA 002/2005). Monitorizarea emisiilor ȋn aer Ȋn cazul fermelor de creştere intensivă a porcilor, măsurile prevăzute pentru monitorizare iau ȋn considerare costurile şi beneficiile (rezultatele analizei cost-beneficiu). In conformitate cu prevederile Sectiunea 4.9.2. - Tehnici de monitorizare prin calculare si utilizarea unui bilanț masic al azotului și fosforului bazat pe rația alimentară, conținutul de proteine brute al regimului alimentar, cantitatea totală de fosfor și performanța animalelor, aceasta prevedere trebuie interpretată ȋn sensul evitării unei monitorizări excesive, acţiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanţi ȋn aer are ȋn vedere nu măsurarea, ci estimarea acestora prin calcul. Pe baza factorilor de emisie corespunzători sistemului de adăpostire şi conţinutului de proteină crudă şi fosfor ȋn furaje,


29

se vor estima emisiile semnificative de poluanţi ȋn aer (amoniac, protoxid de azot si metan). Tinand seama de cele prezentate pȃnă ȋn prezent, activitatea din fermă ar putea contribui la poluarea mediului ambiant prin emisiile de poluanţi ȋn aer. Contribuţia este redusă: concentraţiile poluanţilor ȋn aer sunt sub valorile limită prevăzute de legislaţia ȋn vigoare, iar distanţa faţă de zone locuite este de 200 m şi este mai mica decȃt distanţa recomandată de Ordinul MS nr. 119/2014 (1.000 m). In aceste condiţii, se consideră că este necesară instituirea unui program de monitorizare a calităţii aerului la limita incintei fermei. Monitorizarea deseurilor Inregistrari/ evidente/ monitoring privind: -cantitatile de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii) (BAT 24 consta în monitorizarea cantității de azot și fosfor total excretat rezultată din dejecțiile animaliere) Se inregistreaza si raporteaza cantitatile anuale de deseuri inclusive cantitatile de dejectii si alte deseuri rezultate in amplasament Pentru utilizatorul de material fertilizant, BAT prevede necesitatea de inregistrari/ evidente/ monitoring privind: a) cantitati de ingrasaminte anorganice si fertirigatii aplicate pe sol b) balanta cantitatilor de fosfat si azot (daca se constata un impact mare asupra mediului inconjurator) si starea generala a solurilor pe care se aplica dejectiile pentru a stabili necesarul de nutrienti de aplicat (BAT24). consta în monitorizarea cantității de azot și fosfor total excretat rezultată din dejecțiile animaliere . Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp sau alte utilizari a dejectiilor este in responsabilitatea firmei cu care beneficiarul are contracte ferme. Monitorizarea altor emisii ale procesului tehnologic: Inregistrari/ evidente/ monitoring , BAT 29. BAT constau în monitorizarea următorilor parametri ai procesului, cel puțin o dată pe an. -numar de animale -cresterea in greutate -consum de hrana -compozitie hrana cu evidentiere continut de proteina cruda si fosfor -consum de apa -consum de energie -cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii) Inregistrari si evidente curente: -numarul /efectivul de animale se inregistreaza la fiecare data de intrare/iesire -greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire -cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare; consumul lunar se determina prin calcul; -reteta nutretului combinat este pastrata la sediul fermei; -inregistrarile apei captate se face cu un contor; -consumul lunar de energie se inregistreaza; -cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii se determina prin calcul); -integritatea retelei de canalizare exterioare, a caminelor de vizitare si a bazinelor de colectare ape uzate se verifica .

2.10.1 Aer 2.10.1.1 Monitorizarea emisii aer Monitorizarea substanțelor poluante emise în aer se va face anual prin calcul si se va introduce in Raportul Anual de Mediu.


30

2.10.2.Sol si subsol Masurătorile propuse pentru sol si subsol se va face din forajele de hidroobservatie si sunt următoarele:

Nr.crt. Indicatorul

de calitate Valori

admise (mg/l)

Metoda de analiza Punct de recoltare probe

Frecvența

1. pH (unități PH)

6,5-8,5 SR ISO 10523-97 Puțurile de control existente pe amplasament

Anual

2. Amoniu (NH4)

1,3 SR ISO 7150-1/2001

3. Azotați (NO3)

50 STAS 6953-81

4. Azotiti (NO2)

0,5 SR EN ISO 26667/2002

4. Cloruri 250 SR ISO 9297/2001

5. Sulfuri 250 SR EN ISO 15586/2006

Scopul monitorizării apelor subterane îl constituie urmărirea evoluției în timp a calității solului, subsolului si a apei freatice și prin aceasta evidențierea influenței activității desfășurate asupra acestei calități. Rezultatul măsurătorilor va fi inclus în raportul anual de mediu.

2.10.3 Monitorizarea calității apelor – menajeră și pluvială 2.10.3.1. Monitorizarea apelor menajere și pluviale Se va face conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor cu respectarea Normativului privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptorii naturali NTPA 001/2005, conform HG nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în retele de canalizare a apelor uzate NTPA 002/2005. 2.10.4 Monitorizare zgomot și vibrații Nu este necesara monitorizarea zgomotului. 2.10.5 Deşeuri Monitorizarea deşeurilor se va realiza lunar, pe tipuri de deşeuri generate în conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei ce cuprinde deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase, cu completarile ulterioare. Pentru toate tipurile de deșeuri S.C. AGRO PIG S.R.L.. întocmește gestiunea deșeurilor și o raportează anual către Agenția de Protecție a Mediului Satu Mare. De asemenea există un registru cronologic pentru toate tipurile de deșeuri generate. 2.10.6. MIROS Nu este este necesara monitorizarea. Nu există constatări sau informaţii înregistrate privind neplăceri produse de miros provenit din activitatatea fermei. 2.10.7. Monitorizare conditii anormale Protecția în timpul condițiilor anormale de functionare, cum ar fi pornirile, opririle și întreruperile momentane: - nu este necesară monitorizarea în timpul pornirilor, opririlor şi întreruperilor momentane, deoarece ferma este prevazuta cu generator de curent.


31

2.10.8. Monitorizarea post – închidere În cazul încetării definitive a activităţii vor fi realizate şi urmărite acţiunile conform planului de închidere. Managementul inchiderii - la momentul dezafectării, toate activitățile vor fi efectuate de personal calificat, în conformitate cu normele de securitate și sănătate în muncă și cu cele de igienă a muncii;

- activități preliminare încetării producției: - întocmirea unui proiect tehnic de închidere şi dezafectare a instalaţiilor de pe platformă; - întocmirea raportului de amplasament pentru încetarea definitivă a activităţilor societăţii, care va cuprinde:

o tipul de contaminare probabilă/posibilă, inclusiv lista substanţelor chimice utilizate pe

amplasament;

o prezentarea stării amplasamentului şi a terenurilor învecinate amplasamentului;

o localizarea cursurilor de apă de suprafaţă, în special acolo unde acestea pot fi

indirect afectate prin contaminarea apei subterane sau drenaje deschise de pe

amplasament;

- pentru determinarea unei eventuale contaminări datorate funcţionării se vor preleva probe de sol și din apele subterane, iar rezultatele se vor compara cu datele analizelor de sol și ape freatice din timpul funcţionării obiectivului;

- încetarea producției: - se vor opri treptat instalaţiile tehnologice respectând procedurile specificate în regulamentele de funcţionare ale instalaţiilor şi măsurile de securitate impuse pentru curăţirea echipamentelor, conductelor, etc.; - lucrarea poate fi executată în regim propriu de către angajaţii societăţii sau prin intermediul unor unități specializate în domeniu; instalațiile de gaz, energie electrică, instalațile sub presiune, etc., se vor dezafecta de către instituții/companii acreditate, conform cerințelor legale;

- activități de curățare a utilajelor și echipamentelor; evacuarea produselor și a deșeurilor rezultate: - se vor goli complet şi curăţa echipamentele tehnice specifice fiecărei linii tehnologice; uleiurile din echipamentele tehnice se vor colecta pe categorii de deșeuri de ulei în recipiente metalice închise și se vor depozita temporar în depozitul de materiale, în vederea predării lor unităților autorizate pentru preluare; materialele și piesele de schimb, se vor comercializa sau valorifica ca produse sau deșeuri, până la epuizarea stocurilor, prin firme specializate; - după epuizarea instalatiei si materialelor se vor curăţa toate spațiile tehnologice şi clădirile care au servit în producția; - se va ţine o evidenţă strictă a materialelor stocate şi/sau evacuate; - materialele nerecuperabile se vor elimina/valorifica ca deşeuri numai prin firme specializate;

- activități de conservare: - dupa demontarea utilajelor şi echipamentelor deţinute pe amplasament se va preda spaţiul către proprietarul spaţiului, în condiţiile acceptate de acesta; - echipamentele după golirea și igienizarea lor vor fi conservate conform procedurilor și depozitate temporar, în vederea comercializării lor pentru reutilizare în procese de cresterea animalelor sau ca deșeuri;

- activități de demontare utilaje, echipamente și instalații auxiliare: - după finalizarea tuturor operaţiilor de curăţare şi/sau conservare, se poate trece la eventuala demontare a utilajelor şi echipamentelor: - demontarea propriu-zisă a utilajelor şi echipamentelor se va face utilizând metode şi tehnici în funcţie de tipul, mărimea şi destinaţia ulterioară a utilajului/echipamentului;


32

- utilajele şi echipamentele care sunt în stare bună se vor valorifica ca atare, iar utilajele care nu se mai pot reutiliza vor fi valorificate prin vânzare la terţi, ca deșeuri de fier vechi; - se vor demonta instalaţiile; materialele metalice si plastice rezultate la demontarea instalaţiilor de crestere si cele electrice (cabluri de cupru, Al, etc.) se vor depozita într-o încăpere închisă, până la valorificarea acestora la firmele specializate;

- activități de demolare: - hala de crestere, într-o stare bună a construcțiilor, nu este cazul demolării acestestora; halele de producție și anexele se pot valorifica prin vânzare sau închiriere;

- activități de curățare și ecologizare a amplasamentului: - se va executa curățarea zonei de depozitare a deșeurilor tehnologice (dejectii) si menajere şi reciclabile; - se va verifica întreg amplasamentul, se vor curăța deșeurile de pe spațiile verzi și se vor valorifica/elimina conform legislației; spațiile fără vegetație se vor înierba, daca va fi cazul; - în cazul în care, în urma analizelor de sol și ape freatice, se va constata poluarea semnificativă a solului cu poluanţi, se va excava solul de pe suprafaţa poluată şi se va elimina printr-o societate autorizată; - se va verifica întreaga reţea de canalizare, atât din punct de vedere funcţional, cât şi din punct de vedere al poluanţilor acumulaţi în canale; canalele se vor curăţa, iar cele care vor fi găsite nefuncţionale, se vor închide; - se va realiza o hartă exactă a canalizării rămasă funcţională pe platformă. - se va reproiecta zona în funcţie de utilizarea viitoare a amplasamentului; - lucrările se vor realiza numai cu firme specializate şi personal calificat, dotat cu echipament specific de protecţie şi de lucru; - resursele financiare necesare punerii în aplicare a planului de închidere pot fi asigurate din vânzarea animalelor existente, din deșeurile de feroase eliminate în urma dezafectării instalațiilor, utilajelor și echipamentelor dezafectate, aflate în stare corespunzătoare; - se va solicita autoritatilor de mediu stabilirea obligaţiilor de mediu pentru încetarea activităţii, conform prevederilor OUG 195/2005, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; - prezentul plan de închidere se va actualiza, în funcţie de situaţia concretă de la momentul încetării definitive a activităţii și utilizarea viitoare a amlasamentului;

- alocarea fondurilor pentru realizarea închiderii unității: - având în vedere că instalatiile sunt de generație recentă, se estimează că în situația închiderii

fermei, o bună parte din aceste vor putea fi comercializate; materialele, piesele de schimb,

lubrifianții sau materialele utilizate pentru igienizare vor putea fi de asemenea comercializate; la fel

materialele de construcții rezultate în urma dezafectării halei de producție;

- utilajele și alte piese sau materiale ce nu pot fi valorificate ca atare, se vor valorifica sub formă

de deșeu; deșeurile rămase se apreciază că pot fi valorificate relativ ușor, fiind vorba de deșeuri de

plastice, deșeuri metalice sau lemn;

- printr-o planificare judicioasă a închiderii, o parte a lucrărilor de demontare, conservare și

depozitare pot fi făcute în regim propriu, restul lucrărilor făcându-se prin terțe unități, ceea ce va

face ca costurile de închidere să fie mai mici;

- toate fondurile necesare pentru închiderea și, dacă va fi cazul, dezafectarea instalaţiei, respectiv reconstrucţia amplasamentului, vor fi asigurate de către S.C. AGRO PIG S.R.L. 2.10.10. Date privind monitorizarea Monitorizarea factorilor de mediu se realizează în conformitate cu standardele astfel încât valorile determinate să poată fi comparate cu valorile limită impuse prin Autorizația Integrată de Mediu. Un raport privind rezultatele acestei monitorizǎri va fi inclus în Raportului anual de mediu și se va depune la autoritatea competentǎ pentru protecţia mediului.


33

2.11. Incidente legate de poluare

Nu au fost înregistrate incidente majore care să determine afectarea gravă a unor factori de

mediu. Ferma a fost reabilitata in anul 2010-2012. Nu s-a inregistrat nici o reclamatie referitoare la activitatea societatii.

2.12. Vecinatatea cu Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile

Pe amplasament si in vecinatatea de amplasare a incintei fermei nu există declarate arii naturale protejate. Cea mai aproape la o distanta de 3-4 km se afla siturile Natura2000 ROSCI0214 „Raul Tur" si ROSPA0068 „Lunca inferioara a Turului" respectiv in Rezervatia naturala protejata de interes national „Raul Tur" . Aria de protectie speciala avifaunistica (SPA) si situl de importanta comunitara (SCI). Rezervaţia Naturală “Râul Tur”, Aria protejată este situată în partea de nord-vest a României, de-a lungul cursului inferior al râului Tur dintre lacul de acumulare de la Călineşti Oaş şi graniţa de stat cu Ungaria şi Ucraina pe o suprafaţă de 6212 hectare. Ariile naturale în clasificarea Natura 2000 din localitatile invecinate, ROSCI0214 Raul Tur, Judetul Satu Mare: Agris (21%), Calinesti-Oas (43%), Gherta Mica (35%), Halmeu (3%), Lazuri (21%), Livada (44%), Mediesu Aurit (15%), Micula (57%), Orasu Nou (25%), Porumbesti (23%), Turt (1%), Turulung (42%) si aria de protecţie avifaunistică Lunca inferioară a râului Tur (cod ROSPA0068). Habitatele umede: braţele moarte, pădurile de luncă, mlaştinile, fâneţele şi păşunile umede şi bălţile aflate pe teritoriul rezervaţiei ascund o serie de rarităţi ale naturii, dintre care si helesteeele de la Adrian, care se afla la o distanta considerabila de ferma, respectiv 3-4 km. Râul Tur în zona localităţii Adrian, la o distanta de 3,5 km de ferma, are un curs cu pantă mică, bine individualizat, malul albiei este abrupt acoperit cu tufe de diferite specii de salcie. Albia majoră este în mare parte acoperită cu specii de salcie, păducel, porumbar. Tot în albia majoră, întâlnim şi păduri de foioase alcătuite din diferite specii ca: Quercus robur, Prunus avium, Fraxinus excelsior, Ulmus sp. Aceste păduri prezintă un aspect deosebit şi o

importanţă ecologică deosebită.

2.13. Conditiile cladirilor Toate constructiile sunt renovate si sunt in buna stare de functionare.

Structura constructivă a halelor de porci este:

Fundaţii din beton, structură din cărămidă portantă, acoperiş grinzi si ferme din beton, invelitoare panouri ondulate izolate cu vata minerala.

Toate constructiile au pardoseala realizată din beton. Platformele, căile de acces auto şi pietonale, din incinta fermei de crestere a porcilor sunt realizate din beton.


34

3.0. ISTORICUL TERENULUI

3.1 Folosiri istorice ale terenului si ale zonei din imprejurimi Pe amplasament există clădiri, care iniţial au avut rol de fermă de porci, fiind în funcţiune in perioada 1970-1996, după care s-a încetat activitatea, unele grajduri fiind utilizate pentru cultura de ciuperci. Proprietarul a reamenajat clădirile în vederea redeschiderii fermei de porci, revenind la destinaţia iniţilă. Reabilitarea fermei s-a realizat treptat intre anii 2010-2012. Societatea este autorizata cu Autorizatia de mediu IPPC nr. 135 NV din 03.07.2012, eliberata de ARPM Cluj Napoca, a functionat si functioneaza cu o capacitate de 9.450 capete. Amplasamentul fermei se prezintă ca un teren plan, învecinat cu terenuri agricole.

Amplasamentul studiat este situat la o distanţă de 3,5 km de zona de locuit a oraşului Livada în direcţie nord-vestică şi la 200 m de prima casa din zona de locuit a satului Adrian în direcţie sudică. Este accesibil de pe DN 19 Satu Mare – Livada – Sighetu Marmaţiei respectiv de pe drumul comunal DC 9 Livada – Adrian. În apropierea obiectivului se află Valea Racta, la o distanţă de 0,75 km în direcţie nordică, afluentul de stânga al Râului Tur, acesta fiind situat la o distanţă de 3-4 km în nord de amplasament. În apropierea amplasamentului, la o distanţă de cca. 1 km spre nord, se află Balastiera SC. TARR SRL. şi Fabrica de sicrie al SC. POLILEMN PROD SRL, situaţi de-a lungul drumului comunal DC 9. În jurul fermei se află terenuri arabile.

Terenul se situeaza in extravilanul localitatii Adrian, are o suprafata de 48 703 mp si este

identificat prin extrasul CF nr. 1191 si 1194. Terenul se afla in proprietatea S.C. AGRO PIG S.R.L.

Amplasarea obictivului se realizează in zona preponderent agricola astfel nu se pune problema unei poluari semnificativa pentru factorii de mediu. Concluziile pentru factorul de mediu sol se prezinta dupa cum urmeaza: In lipsa unor valori de referinţă pentru calitatea solului, la indicatorii analizaţi, rezultatele analizelor probelor de sol pot fi interpretate doar comparativ cu legislatia in vigoare. Pentru soluri preponderent argiloase şi argilo-nisipoase (aşa cum este cazul zonei de amplasare a Fermei din Adrian) valoarea concentraţiei normale pentru compuşii azotului este de cca. 500 mg/kg (C. Răuţă ş.a., Prevenirea şi combaterea poluării solului, ed. CERES Bucureşti 1983). Prin recalcularea conţinutului de compuşi cu azot (azotiţi şi azotaţi) la cantitatea folosită în analiză, se poate estima un conţinut de azot solubil în solul şi subsolul zonei de amplasare a Fermei din Adrian mai mic de 50 mg/kg.

4.0. Recunosterea terenului

4.1. Probleme identificate La nivelul unităţii există dezvoltat un sistem de management al resurselor umane prin care este asigurată în mod clar stabilirea atribuţiilor şi desemnarea persoanelor responsabile de desfăşurarea fiecărei faze a procesului tehnologic precum şi a activităţilor auxiliare.

Operatorul instalaţiei nu are implementat un sistem de management (de mediu sau al calităţii) certificat conform standardelor recunoscute.

Aspectele de mediu asociate cu activităţile în cadrul activităţii includ:

- utilizarea energiei şi apei

- emisiile în aer (amoniac, metan şi praf)

- emisiile în sol şi apa subterană (azot, fosfor, nutrienti)

- emisii în ape de suprafaţă

- emisii de deşeuri, altele decât dejecţiile


35

Zonarea funcţională a amplasamentului

Din punct de vedere funcţional se disting:

zone de depozitare a materiei prime compuse din:

- silozuri de furaje - construcţie din tablă galvanizată, cu volumul de 20 mc, h=6 m, scară de vizitare,

posibilitate de umplere mecanică şi pneumatică; prevăzute cu sistem de transport cu snec furajelor la hale

zona de producţie (hala de reproductie)

- instalaţia propriu-zisă – este formată din 5 hale de productie

cu capacitatea totală de 9600 locuri. Halele sunt prevăzute cu sisteme care asigură buna funcţionare, respectiv: linii de furajare, linii de adăpare, sisteme de iluminare, sisteme de asigurare microclimat (ventilatie, admisie aer, incalzire si racire aer), evacuare dejectii.

zona de depozitare temporară a dejecţiilor

Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea, cu sistem hidraulic. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin creare de vacum, de unde apa cu continut de dejectii este colectat in bazine intermediare de unde este pompat cu pompa tocator pe platforme, colectarea fractie lichide se face in lagune impermeabilizate. Platformele sunt realizate din betoan, hidroizolat. Lagunele realizate subteran, cu pereţi şi radier etanşeizat cu folie polietilena.

Descrierea instalaţiei

Activităţile desfăşurate cuprind:

managementul fermei (inclusiv activităţile de curăţire şi întreţinere a echipamentelor)

strategii de nutriţie

creşterea animalelor

colectarea şi evacuarea dejecţiilor

evacuarea apelor uzate

producerea furajului

Activitatea de crestere a porcilor desfăşurată de SC AGRO PIG SRL în incinta Fermei din Adrian nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al impactului asupra mediului. Întreaga activitate productivă legată de instalaţie se desfăşoară în interiorul halei, în exteriorul halei desfăşurându-se doar activităţi care deservesc activitatea de bază (transport, aprovizionare cu materiale). Pentru accesul mijloacelor de transport auto sunt asigurate căi de rulare şi platforme de staţionare betonate. Ferma nu dispune de un parc auto propriu, în incinta fermei nefiind garate sau reparate mijloace de transport auto. Pe amplasament nu au fost observate urme sau indicii ale unor poluări ale solului.

4.2. Deşeuri

Ca urmare a funcţionării obiectivului rezultă în mod curent următoarele tipuri de deşeuri (conform HG 856/2002):

- 02 01 02 deşeuri de ţesuturi animale (mortalităţi)

- 02 01 06 dejecţii animaliere

- 15 01 06 ambalaje medicamente

- 20 01 08 deşeuri menajere


36

- 15 01 10* ambalaje substanţe dezinfectante

- 20 01 01; 20 01 39 ambalaje hartie carton si plastice de la selectarea deseurilor menajere

Dejecţiile animaliere deţin ponderea semnificativă. Acestea sunt utilizate ca fertilizant în agricultură.

Cantitatea de dejectii rezultata:

Debit de ape uzate tehnologice (ape de spălare, purin, dejecţii) Q uz hale = 9600 porci/serie x 4 l/zi porc = 38.400 l/zi = = 38,40 mc/zi; 11.628 mc/an Q uz hale = 11.628 mc/an -Capacitatea de stocare rigole: 1000 mc -Capacitatea stocare bazine intermediare 1100 mc -Capacitatea stocare platforma 2300 mc -Capacitatea de stocare lagune: 12000 mc Total capacitate de stocare ape uzate tehnologice+purin = 16.400 Perioada de fermentare si timpul de stocare de stocare T = 16400/11628 = 1 data pe an

Având în vedere volumul de dejecţii de 11628 mc, se poate constata că perioada de stocare dejecţii de Tstocare = 1 an, este suficientă pentru fermentarea dejectiilor şi pentru stocarea pe perioade cu precipitaţii, când dejectiile nu pot fi împrăştiate pe terenuri agricole.

Cantităţile de deşeuri rezultate şi modul de gestionare a acestora sunt prezentate în tabelul următor:

Cod deşeu Cantitate rezultată Mod de gospodărire

02 01 02 mortalităţi 10,0 tone/an Eliminare prin firme autorizate

02.01.06 dejecţii 11.520 mc/an Valorificare fertilizant în agricultură

15 01 06 ambalaje medicamente

15 kg/an Eliminare prin firme autorizate

15 01 10* ambalaje subst dezinfectante

10 kg/an Eliminare prin firme autorizate

20 03 01 deşeuri menajere

0,4 tone/an Eliminare prin firma autorizata de salubrizare locala

20 01 01 20 01 39 ambalaje comune

30 kg/an Valorificare prin firma autorizata

*- conform HG 856/2002- deşeuri periculoase

Conform datelor prezentate în tabelul anterior se apreciază că operatorul trebuie să raporteze date pentru Registrul PRTR privind transferurile de deşeuri în afara amplasamentului, conform Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE şi în conformitate cu cerinţele HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor acestui Regulament, deoarece cantităţile de deşeuri generate anual pentru dejectii depaseste valoarea de 2000 tone/an pentru deşeuri nepericuloase.


37

a. Deşeuri nepericuloase:

Tip deşeu Cod deşeu Sursa de deşeu Modalitatea de stocare temporară

deşeuri de ţesuturi animale

02 01 02 Activitate creştere porci

se stochează temporar în spaţiu frigorific conform normelor sanitar veterinare

dejecţii

02 01 06

Activitate -Capacitatea de stocare rigole: 1000 mc -Capacitatea stocare bazine intermediare 1100 mc -Capacitatea stocare platforma 2300 mc -Capacitatea de stocare lagune: 12000 mc Total capacitate de stocare ape uzate tehnologice+purin = 16.400 mc

animaliere (materii fecale, urina,apa de spalare colectate separat şi tratate în afara incintei)

creştere porci

ambalaje de la medicamente

15 01 06 Tratamente colectare selectivă în pubele/containere spaţii special amenajate

alte tipuri de ambalaje 20 01 01 20 01 39

Activităţi administrative

colectare selectivă în pubele/containere spaţii special amenajate

deşeuri municipale

amestecate 20 03 01

colectare în pubele/containere

b. Deşeuri periculoase:

Sursa de deşeuri

Denumirea deşeurilor Cod deşeu

Modalitatea de eliminare/colectare Stocare temporară

Dezinfecţia halelor de creştere

Ambalaje de la substanţe dezinfectante

15 01 10* -colectare selectivă -returnare la furnizori sau eliminare prin operatori autorizaţi pentru colectare, eliminare

recipienţi sau containere închise

c. Deşeuri valorificate

Cod deşeu

Denumirea deşeurilor

Modalitatea de valorificare

02 01 06

dejecţii animaliere (materii fecale, urina,apa de spalare colectate separat şi deshidratate in cadrul incintei)

împrăştiere ca îngrăşământ natural pe terenuri agricole în afara amplasamentului instalaţiei

20 01 01 20 01 39

ambalaje Se predau operatorilor economici autorizaţi pentru colectare şi operaţiuni de valorificare


38

d. Deşeuri eliminate

Denumire deseu Cod deşeu Destinaţia

deşeuri de ţesuturi animale 02 01 02 Se predau operatorilor economici autorizaţi pentru activităţi de colectare, eliminare

ambalaje de la substanţe dezinfectante si medicamente

15 01 10* Se predau operatorilor economici autorizaţi pentru activităţi de colectare eliminare sau se retumează furnizorilor

deşeuri municipale amestecate 20 03 01 la depozit autorizat

4.3. Depozite Gama de materiale utilizată în activitatea fermei este relativ redusă, ea rezumându~se în principal la furaje şi la materiale pentru dezinfecţia halei. În cantităţi mici, în activitatea fermei sunt utilizate piese şi materiale necesare întreţinerii echipamentelor din fermă. Încălzirea spaţiilor interioare ( administrativ si filtru sanitar) şi prepararea apei calde se realizează 1 centrala termice cu combustibil solid. Puterea termică instalată a cazanului de apă caldă este de 75 kW. Furajele sunt depozitate în silozuri de 20 to, amplasat în exteriorul halei. Silozul este pozat pe o estacadă metalică. Alimentarea silozurilor cu furaj se face din mijloace de transport rutier, special echipate pentru transportul furajelor. Trecerea furajului din mijlocul de transport în siloz este asigurată de un elevator aflat în dotarea mijloacelor de transport. Elevatorul cu care se face umplerea silozului este carcasat, minimizând astfel pierderile de furaj din timpul umplerii silozului. Din partea inferioară a silozului, furajul este preluat de un elevator (carcasat) care transportă furajul în buncărase intermediare din care se alimentează liniile de furajare. Cu excepţia furajelor, toate celelalte materiale necesare desfăşurării activităţii din fermă sunt depozitate în spaţii închise, amenajate în interiorul clădirilor. Spaţiile interioare, în care sunt depozitate materialele, au pardoseli din beton. Substanţele chimice utilizate pentru dezinfecţia halei sunt păstrate, pe întreaga perioadă de depozitare, în ambalajele originale.

4.4. Instalaţie de evacuare a apelor uzate de pe amplasament Din activitatea Fermei de porci rezulta două categorii de ape uzate:

-ape uzate menajere -ape uzate tehnologice

In cadrul fermei se disting doua zone distincte de depozitare :

zona de depozitare temporară a dejecţiilor

Debit de ape uzate menajere Q uz menajer = 0,8 x 0,60 mc/zi = 0,48 mc/zi = 0,02 mc/h = 0,0056 l/s= = 14,64 mc/lună = 175 mc/an Apele uzate menajere sunt evacuate într-un bazin de colectare etanş, situat în spatele clădirii administrative, având un volum de 40 mc. Perioada de vidanjare va rezulta. T vidanjare = Vu /Quz zi med = 40 mc / 0,48 mc/zi = 83 zile, deci bazinul va fi vidanjat cca. o dată pe trimestru, adică cca. de 4 – ori pe an.


39

Dejectiile, apele uzate tehnologice si de spălare Q uz hale = 9600 porci/serie x 4 l/zi porc = 38.400 l/zi = 38,40 mc/zi; 11.628 mc/an Q uz hale = 11.628 mc/an -Capacitatea de stocare rigole: 1000 mc -Capacitatea stocare bazine intermediare 1100 mc -Capacitatea stocare platforma 2300 mc -Capacitatea de stocare lagune: 12000 mc Total capacitate de stocare ape uzate tehnologice+purin = 16.400 Perioada de fermentare si timpul de stocare de stocare T = 16400/11628 = 1 data pe an

Având în vedere volumul de dejecţii de 11628 mc, se poate constata că perioada de stocare dejecţii de Tstocare = 1 an, este suficientă pentru fermentarea dejectiilor şi pentru stocarea pe perioade cu precipitaţii, când dejectiile nu pot fi împrăştiate pe terenuri agricole.

zona de depozitare a cerealelor si furajului

depozitarea cerealelor in silozuri etanse; Centralizatorul apelor evacuate:

Categoria apei

Receptori autorizaţi

Volum total evacuat

Vzi max mc

Vzi med mc

Vzi min mc

Qo max mc/h

Anual mii mc

Observaţii

Ape menajere

Bazin vidanjabil

- 0,48 - 0,175 conform contract încheiat cu SC APASERV SATU MARE SA

Ape tehnologice

+ dejecţii

Platforme si lagune

38 11,628

Pluviale Reţea hidrografică

locală

208,6 l/s

Lungimea totală a conductelor şi colectoarelor de canalizare: 190 m

4.5. Zona internă de depozitare - ape uzate tehnologice cu continut de purin si dejectii, ceea ce reprezinta masa semilichidă provenită de la evacuarea dejectiilor si de la igienizarea halelor. Dejecţiile rezultate in urma


40

procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea cu capacitatea de 1000 mc. Laţimea canalului este de 1,70 - 2,20 m pe toata lungimea, adâncimea canalului este de 65 cm. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin deschiderea suberului de unde apa cu continut de dejectii este dirijata prin creare de vacuum catre canalul colector central si de aici gravitaţional in bazinele colectoare a dejectiilor lichide, V1=V2= 100 mc/fiecare si V3= 900 mc, realizat din beton hidroizolat, de unde prin pompare dejectiile ajung pe platformele de deshidratare, colectarea lichidului de pe platforma se face prin drenuri in laguna de colectare purin de langa platforma de dejectii solide cu Vu = 12.000 mc. Lagunaele sunt vidanjate cu vidanjorul propriu pentru transportul periodic al dejectiilor lichide pe terenurile agricole ale proprietarilor din zonă. Stocarea dejectiilor solide dupa deshidratare se face pe platforma de separare - 3 buc (1.152 mp – 2.300 mc), colectarea fractiei lichide din separare se face în lagune. In functie de anotimp şi activitatea desfasurata in cadrul fermei, dejectiile solide se transporta dar nu mai puţin de 6 luni pentru fertilizarea terenurilor agricole. Lagunele vidanjabile V = 4 x 3000 mc/fiecare = 12.000 mc, realizate din beton hidroizolat cu folie din polietilena. Laguna are formă trapez în plan, cu suprafata de 949/fiecare mp şi adâncimea utilă de H = 2.5 m. Este realizat îngropat, cu pereţi şi radier etanşeizat cu o folie de polietilenă. Dejecţiile pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după care constitue un îngrăşămînt valoros pentru fertilizarea solului. După stabilizare, dejecţiile lichide si solide sunt evacuate pe terenurile agricole prin contract.

- ape uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare din cadrul filtrelor sanitare, care sunt dirijate prin retele independente, adică racorduri proprii gravitaţionale pentru stocare temporara intr-un bazin betonat vidanjabil si sunt evacuate catre statia de epurare a localitatii Satu Mare, pe baza contractului de vidanjare încheiat. Lungimea racordurilor este de L = 5 m din tuburi de PVC-KG 200 mm, îngropate în pământ. Bazinul vidanjabil este o cuvă din beton, etanş, subteran, de formă dreptunghiulară în plan. Volumul de stocare al apelor menajere rezultate este de circa 40 mc. Dimensiunile in plan sunt de 4,00 x 5,00 m, iar adâncimea utilă de 2,00 m.

In vederea asigurării curteniei boxelor si evacuării dejecţiilor s-au prevăzut zone de defecare in zona adăpătorilor, si canale sub pardoseala, acoperite cu grătare de beton, rezervor de apa de 0,5 mc amplasat la intrarea in adapost pentru spalarea halelor si evacuarea hidraulica a dejecţiilor. Toate deşeurile rezultate din activitatea fermei sunt colectate imediat după generarea lor şi sunt eliminate periodic din incinta fermei (deşeurile menajere, tesuturi animale si cadavrele de porci, ambalaje de la substanţe dezinfectante, ambalaje şi resturi de medicamente), în fermă sunt depozitate temporar următoarele categorii de deşeuri:

Deşeu Loc de depozitare temporară Frecvenţa de eliminare

deşeuri menajere container metalic amplasat lângă filtrul sanitar maxim la o săptămână

dejectii Platforme si lagune la 6 luni

cadavre de porci ladă frigorifică cu capacitatea de 160 l, în încăpere frigorifica distinctă săptămânal

medicamente şi ambalaje de la medicamente

filtrul sanitar lunar

ambalaje de la substanţe dezinfectante

magazia pentru substanţe dezinfectante din filtrul sanitar

trimestrial


41

4.6 Incinta de încheiere

Având în vedere că: -apele menajere uzate şi apele tehnologice uzate rezultate de la spălarea halei cu dejectiile sunt colectate în bazine etanşe

-din incinta fermei sunt evacuate doar apele pluviale convenţional curate

-exceptând depozitarea furajelor şi transportul furajelor şi a porcilor, toate celelalte

operaţii legate de activitatea fermei se desfăşoară în interiorul halei incinta de încheiere a investigaţiilor luată în considerare este identică cu incinta administrativă a fermei.

COMPARAREA CU CERINŢELE CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE. JUSTIFICAREA ABATERILOR DE LA CERINŢELE CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

A. PERFORMANŢA GENERALĂ DE MEDIU

Pentru creşterea performanţei generale de mediu în cazul fermelor de creştere intensivă, Documentul de referinţă BAT 1 si 2, prevede:

Cu toate că este dificil a califica efectele pozitive asupra mediului în termeni de reducere a emisiilor ori reducerea consumului de energie sau apă, este evident că un management eficient va conduce la performanţe ridicate de mediu.

o Identificarea şi implementarea programelor de formare şi perfecţionare a conducerii fermei

o Înregistrarea consumului de apă şi energie, cantităţilor de furaj, deşeuri rezultate şi modului de aplicare pe sol a îngrăşământului natural

o Întocmirea unui plan de intervenţie în caz de poluări accidentale sau incidente legate de poluare

o Implementarea unui program de întreţinere şi reparaţii pentru a se asigura buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor

o Planificarea corespunzătoare a activităţilor în cadrul fermei respectiv gestiunea materialelor şi eliminarea deşeurilor

o Plan de aplicare corespunzătoare a îngrăşământului pe sol

Situaţia pe amplasament:

Se organizează programe de informare si instruire a personalului fermei

Se înregistrează consumurile de apă, energie, cantităţile de furaj şi cantităţile de deşeuri rezultate

Există plan de intervenţie în caz de poluări accidentale sau incidente legate de poluare

Există un program de verificare, întreţinere şi reparaţii a echipamentelor

Dejectiile sunt valorificate in totalitate nu sunt depozitate pe amplasament si nici aplicate pentru fertilizare in zona.

Aspecte de neconformare:

o Nu s-au pus în evidenţă aspecte de neconformare

Documentul de referinţă prevede: 4.12. Tehnici pentru adăposturile de porci

Pentru toate sistemele, variatiile podelei constau in podea prevăzută integral cu grătare, podea prevăzută parțial cu grătare, podea cu suprafață solidă din beton. Plăcile de pardoseala pot fi din beton, fier sau plastic si au diferite forme, cu deschideri care permit scurgerea materiilor fecale și a urinei într-un canal sau într-o fosă aflată sub grătare. In sistemele de crestere a scroafelor acestea sunt tinute individual sau in grup, pe cătă vreme purceii si porcii mari sunt tinuti întotdeauna în grup.


42

Colectarea dejecțiilor animaliere în apă. Dejecțiile animaliere sunt colectate în apa de spălare care este păstrată în canalul pentru dejecții animaliere și este reumplută până la un nivel de aproximativ 120-150 mm. Canalul poate avea pereți înclinați. Dejecțiile animaliere se evacuează după fiecare ciclu de creștere.

Modul de îndepărtare a bălegarului si urinei este functie de tipul de podea, variind de la gropi adânci cu o perioada mare de strângere, la gropi mici si canale de bălegar prin care acesta este îndepărtat frecvent cu ajutorul gravitatiei si a unor valve sau prin raclare.

O alta diferentiere intre sisteme se poate face după ventilatie: ventilate natural sau cu climat controlat si ventilatie fortată cu ventilatoare.

Din punct de vedere constructiv există de asemenea variatii. Sunt grajduri construite din materiale durabile si clădite din cărămizi pentru a preîntâmpina temperaturile reci sau altele sunt constructii deschise din materiale usoare. In unele state membre încălzirea se aplica in mod obisnuit pentru toate categoriile de porci.

Situaţia pe amplasament:

Se disting următoarele sisteme de crestere a scroafelor si a porcilor:

sisteme de crestere porci ( de la 8 kg – 115 kg)

Cele 5 hale de creştere a porcilor au pardoseala realizată din materiale impermeabile. Porcii pentru îngăşat sunt adăpostiţi în grup, în boxe. Suprafaţa totală boxată este acoperită cu plăci din beton, tip grătare sip line pentru odihna animalelor. Sistem de boxe comune, cu capacitate de 35-60 capete/boxă pentru adăposturile de îngrăşare, având asigurată suprafaţa de min. 0.7 m2 per cap animal, suprafaţa totala construita a halelor fiind S = 10.790 mp. Sistemul de creare a boxelor necesare pt. cazarea animalelor cu pereţii despărţitori din zidarie sclivisita cu posibilitatea de a se spala şi dezinfecta.

Halele sunt izolate termic pentru a preveni pierderile de căldură în perioada rece a anului.

Evacuarea aerului viciat din hale se face prin ventilatie fortată.

Iluminarea se face artificial.

Se aplică încălzire suplimentară la hala unde sunt adopastiti purceii si în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire.

Padocul nu are îngrădiri fizice care să delimiteze zonele special amenajate pentru dormit, mâncat şi dejecţii.

Dejecțiile animaliere sunt colectate în apa (cu gropi adânci cu o perioada mare de strângere) care este păstrată în canalul pentru dejecții animaliere pana la depopulare și este reumplută până la un nivel de aproximativ 120-150 mm, conectate la un canal de scurgere central, prevăzut cu sistem de golire. Dejecțiile animaliere se evacuează după caz la cicluri.


Nu s-au pus în evidenţă aspecte de neconformare

B. SISTEMELE DE ADAPARE SI CONSUMURILE SPECIFICE DE APA IN INSTALATIE, ÎN COMPARAȚIE CU CONSUMURILE SPECIFICE ASIGURATE CONFORM BAT - DOCUMENTUL DE REFERINȚĂ Principalele utilizări ale apei în cadrul Fermei de reproducere, sunt: -adăparea porcilor -spălarea halei de creştere, după cicluri -satisfacerea nevoilor igienico-sanitare ale personalului angajat -apa pentru incendiu


43

-apa pentru racirea halei Consumul de apă pentru adăparea porcinelor şi pentru activitatea igienico-sanitară a personalului angajat este un consum continuu, în timp ce consumul de apă pentru spălarea si racirea halei este discontinuu, el survenind periodic, odată cu terminarea unui ciclu. Din activitatea de adăpare a porcinelor nu rezultă ape uzate, în timp ce din activităţile de spălare a halei şi din activităţile igienico-sanitare ale personalului angajat rezultă ape uzate. Modul de folosire a apei in cadrul fermei: SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILA SI TEHNOLOGICA

Sursa de alimentare cu apă- subterana:

- un put sapat, având următoarele caracteristici: H = 10 m, diametru

Dn = 2.4 m

Volume si debite de apa autorizate

- zilnic maxim = zilnic mediu 73,81 ( 0,85 l/s)

- zilnic minim = 0.6 ( 0,007 l/s)

- anual 23,358 (mii mc)

Funcţionarea este: nr.de zile/an- 365 si nr.ore /zi - 24

Instalaţii de captare: - 2 pompe submersibile tip WILLO WILLO 630-08-B , avand;Q = 7 l/s, H = 60 mCA, P= 6kW

Instalaţii de tratare: nu sunt

Instalaţii de înmagazinare: - rezervorul de 200 mc (castel de apă) de 25 m înălţime - in fiecare grajd este instalat cate un rezervor de 800 l (5 buc., V total= 4000 l)

Reţeaua de distribuţie a apei:

- reţeaua de apa exterioară pt. Hidranti teava OL 100 mm si L -350 ml

- pentru adapare: instalatii tip suzeta

- pentru spalare hale: pompe mobile cu jet de apa sub presiune

Apa pentru stingerea incendiilor Volum intangibil: Vinc = 3 h x 3600 s/h x 5 l/s = 54 000 l = 54 mc. Acesta este stocat în castelul de apă existent din cadrul fermei, având o capacitate de 200 mc. Presiunea în reţeaua de hidranţi este asigurată de la înălţimea de 25 m a castelului, asigurând 2,0-2,5 bari. Timp de refacere: 48 ore

Debitul suplimentar pentru asigurarea rezervei de incendiu: Q ie = 0.77 I/s.

http://nr.de/


44

Volumul de apa asigurat din sursa pentru alimentarea cu apa a folosinţei:

V zi med = 73.81 mc/zi

Modul de folosire a apei

Necesarul total de apa - zilnic maxim=zilnic mediu 67.1 m3

- zilnic minim 0,6 m3

Cerinţa totala de apa apa - zilnic maxim=zilnic mediu 73.81 m3

- zilnic minim 0.6 m3

Gradul de recirculare interna a apei: 0 % În perioada de pauză tehnologică a halelor (10 zile/serie = 30 zile/an), consumul de apă se va reduce doar la consumul menajer, adică: Qn.zi.med =0,6 mc/zi

B. SISTEMUL DE CANALIZARE ŞI EVACUAREA APELOR UZATE

- ape uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare din cadrul filtrelor sanitare, care sunt dirijate prin retele independente, adică racorduri proprii gravitaţionale pentru stocare temporara intr-un bazin betonat vidanjabil si sunt evacuate catre statia de epurare a localitatii Satu Mare, pe baza contractului de vidanjare încheiat. Lungimea racordurilor este de L = 5 m din tuburi de PVC-KG 200 mm, îngropate în pământ. Bazinul vidanjabil este o cuvă din beton, etanş, subteran, de formă dreptunghiulară în plan. Volumul de stocare al apelor menajere rezultate este de circa 40 mc. Dimensiunile in plan sunt de 4,00 x 5,00 m, iar adâncimea utilă de 2,00 m. - ape uzate tehnologice cu continut de purin si dejectii, ceea ce reprezinta masa semilichidă provenită de la evacuarea dejectiilor si de la igienizarea halelor. Dejecţiile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea cu capacitatea de 1000 mc. Laţimea canalului este de 1,70 - 2,20 m pe toata lungimea, adâncimea canalului este de 65 cm. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin deschiderea suberului de unde apa cu continut de dejectii este dirijata prin creare de vacuum catre canalul colector central si de aici gravitaţional in bazinele colectoare a dejectiilor lichide, V1=V2= 100 mc/fiecare si V3= 900 mc, realizat din beton hidroizolat, de unde prin pompare dejectiile ajung pe platformele de deshidratare, colectarea lichidului de pe platforma se face prin drenuri in laguna de colectare purin de langa platforma de dejectii solide cu Vu = 12.000 mc. Lagunaele sunt vidanjate cu vidanjorul propriu pentru transportul periodic al dejectiilor lichide pe terenurile agricole ale proprietarilor din zonă. Stocarea dejectiilor solide dupa deshidratare se face pe platforma de separare - 3 buc (1.152 mp – 2.300 mc), colectarea fractiei lichide din separare se face în lagune. In functie de anotimp şi activitatea desfasurata in cadrul fermei, dejectiile solide se transporta dar nu mai puţin de 6 luni pentru fertilizarea terenurilor agricole. Lagunele vidanjabile V = 4 x 3000 mc/fiecare = 12.000 mc, realizate din beton hidroizolat cu folie din polietilena. Laguna are formă trapez în plan, cu suprafata de 949/fiecare mp şi adâncimea utilă de H = 2.5 m. Este realizat îngropat, cu pereţi şi radier etanşeizat cu o folie de polietilenă. Dejecţiile pot fi considerate deşeuri de producţie până se stabilizează (fermentează), după care constitue un îngrăşămînt valoros pentru fertilizarea solului. După stabilizare, dejecţiile lichide si solide sunt evacuate pe terenurile agricole prin contract.


45

Dejectiile, apele uzate tehnologice si de spălare Q uz hale = 9600 porci/serie x 4 l/zi porc = 38.400 l/zi = 38,40 mc/zi; 11.628 mc/an Q uz hale = 11.628 mc/an -Capacitatea de stocare rigole: 1000 mc -Capacitatea stocare bazine intermediare 1100 mc -Capacitatea stocare platforma 2300 mc -Capacitatea de stocare lagune: 12000 mc Total capacitate de stocare ape uzate tehnologice+purin = 16.400

Având în vedere volumul de dejecţii produs, se poate constata că bazinul are volum suficient pentru stocarea unei cantităţi de dejecţii evacuate pe perioada unui an. Deoarece se fac 3 evacuări de dejecţii pe an, perioada de stocare dejecţii lichide rezultă de T stocare = 1 an, deci va fi o perioadă suficientă pentru fermentarea dejectiilor şi pentru stocarea pe perioade cu precipitaţii, când dejectia nu poate fi împrăştiat pe terenuri agricole.

Rezultă: Capacitatea de stocare a dejecţiilor satisface atât perioada de fermentare cât şi perioada de împrăşte pe terenurile agricole din proprietate.

Suprafaţa de teren contractata : S = 604 ha Animale : Nr.= 9.600 capete Calculul în funcţie de cantitate de azot excretat rezultate din dejecţii şi aportului de azot utilizat pentru fertilizarea terenului pentru un an: 6,06 kg N ex/an/cap animal x 9.600 capete = 58.176 kg N/an: 170 kg/ha= 342 ha/an Rezulta: teren necesar pentru fertilizare 342 ha

Metoda de fertilizarea aleasă este metoda de încorporare, care este descrisă în continuare. Încorporarea dejecţiilor poate fi realizată cu echipamente cum ar fi discuri sau cultivatoare depinzând de tipul şi condiţiile de sol. Lucrare de împrăşte a dejecţiilor pe suprafaţa solului poate fi un mijloc eficient de scădere a emisiilor de amoniac. Bălegarul trebuie să fie complet îngropat în sol pentru a se realiza o eficienţă maximă. Eficienţa depinde de maşinile folosite la cultivare; aratul este aplicabil îndeosebi la bălegar solid pe soluri arabile. Unde tehnicile de injecţie nu sunt posibil sau nu sunt disponibile, pot fi utilizate tehnicile pentru mixturi. Aceasta este deasemeni aplicabilă la păşuni atunci când se schimbă în teren arabil (ex. în sistem de rotaţie a culturii) sau la reînsămânţare. Din moment ce pierderile de amoniac au loc imediat după împrăştea bălegarului pe suprafaţă, reduceri mari de emisii sunt realizate când încorporarea are loc imediat după împrăşte. În acelaşi timp încorporarea va reduce propagarea mirosului în vecinătatea terenului cu bălegar.


46

Consumul tehnologic la grajduri, este variabil pe diferite perioade de vârste, si categorie de animal, consumul specific de apă, se prezinta astfel:

- porci la ingrasat – 7,33 l/cap/zi

Specificaţie Tip de

consum Unitate de

mǎsurǎ Consum apă

conform BREF

Consum apă pentru ferma analizata

consum de apǎ pentru adǎpare

continuu l/cap porc/zi

2,7 ÷40 Tab 3.13 din

BREF 7,33

consum apǎ pentru spǎlarea halei

la încheiere

a unei faze de creştere

l/animal/ciclu 25 Tab 3.16 din BREF

16

l/animal loc/an 100 -340 Tab 3.16 din BREF

48

Consumul pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului nu depăşeşte 1% din cantitatea totală de apă consumată. Sistem de adăpare a porcinelor Adăparea porcinelor se face cu apă potabilă prelevată din sursă proprie, respectiv din put forat de alimentare din cadrul fermei. Pentru ferma analizata adăparea porcinelor se face cu instalaţii de adăpare cu suzetă . Adăpătoarea de tip suzetă are inclusă în construcţia sa o valvă care permite curgerea apei în momentul în care este acţionată de botul animalului. Fiecare adăpătoare poate asigura un debit de apă cuprins între 0,008 l/s şi 0,025 l/s. Prin adoptarea sistemului de adăpare cu suzete se poate considera că pierderile de apă din sistemul de adăpare a porcinelor sunt practic nule.

Conform documentului de referinţă:

Se pot identifica patru tipuri de consum :

- apa necesara pentru mentinerea homeostazei si satisfacere necesarului pentru crestere.

- apa băută in exces de către animale fată de ceea ce este strict necesar

- apa care este risipită în momentul în care se bea din cauza sistemului de distributie incorect.

- apa folosită de animale pentru satisfacerea nevoilor comportamentale, precum împrăstierea de apa din cauza comportarii animalelor care nu au suficient loc de miscare

Consumul de apa per animal este exprimat in litri per kg.de furaj si depinde de:

- vârsta si greutatea animalului in viu. - starea de sănătate. - stadiul de productie - conditii climaterice - furaje si structura furajelor.

Apa (sau alt fluid) este un element important pentru cresterea porcilor la finisat si are o influenta clara in productia de îngrăsământ si a calitatii acestuia. Pentru 25-60 kg greutate in viu, consumul de apa este de aprox. 4-8 litri per cap/zi ,crescând până la 9 l/cap/zi cu cresterea greutătii in viu. Scurgerile, risipa de apa si productia de slam de bălegar sunt ambele influentate de tipul sistemului pentru apa potabila si viteza livrării de apa.


47

Tehnici de reducere a consumului de apă:

BAT 5. Pentru utilizarea eficientă a apei

Pentru reducerea si minimizarea consumului de apa se respecta recomandarile BAT, prin:

Menținerea unei evidențe a utilizării apei.

Detectarea și repararea scurgerilor de apă.

Utilizarea aparatelor de curățare cu înaltă presiune pentru curățarea adăposturilor pentru animale și a echipamentelor.

Selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător adăpători de tip suzeta, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum).

Verificarea și (dacă este necesar) ajustarea în mod periodic a calibrării echipamentului de furnizare a apei potabile.

BAT 6. Pentru a reduce producerea de ape uzate, se utilizeaza urmatoarele tehnici:

- Menținerea suprafeței zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil. - Reducerea la minimum a consumului de apă.

BAT 7. Pentru a reduce emisiile în apă provenite din apele uzate, se utilizeaza:

- colectarea apelor uzate tehnologice in bazine cu structuri etanse impreuna cu dejecțiile lichide de unde sunt pompate pe platformele de deshidratare.

Capacități de stocare dejecții în fermă

Facilități de stocare dejecții Capacitatea de stocare sau suprafața

Platforma de depozitare dejecții solide, din beton, cu

pereți perimetrali pe 3 laturi (H=2 m), un colector (tip

șanț) hidroizolat cu folie de polipropilenă (2 mm)

pentru colectarea levigatului si conducerea spre

lagune.

Suprafața platformă fracție solidă - 1.152 mp –

V util stocare fracție solidă = 2.300 mc

4 bazine de stocare dejecții - fracție lichidă cu

pereții și radierul hidroizolați prin folie de polietilena

Laguna are formă trapez în plan, cu suprafata de 949/fiecare mp şi adâncimea utilă de H = 2.5 m. V UTIL stocare fracție lichidă = 12.000 mc

Nu sunt suprafete murdare in incinta fermei.

Reducerea la minimum a consumului de apă- se utilizaza pompe cu debit redus de apa la spalarea halelor.

Apa de ploaie nu intra in contact cu apele uzate.

Aspecte de neconformare: Nu s-au constatat aspecte de neconformare.

Pentru reducerea si minimizarea consumului de apă se respecta recomandarile BAT 5. prin: -înregistrarea consumului de apă se face la nivel de sursa (contor la foraj) -detectarea şi eliminarea scurgerilor de apă (zilnic de sef ferma) -curăţarea halelor de creştere şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune – pompa Karcker; -calibrarea periodică a instalaţiilor de adăpare pentru a înlătura pierderile de apă, se verifica la fiecare depopulare -selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător prin adăpători de tip suzeta cu cupe pentru colectarea scurgerilor, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum).

Apele uzate menajere sunt conduse prin sistemul de canalizare format din conducte in bazin betonat vidanjabil.

Nu se realizează pe amplasament tratarea apelor uzate, apele uzate sunt transportate la statia de epurare pe baza de contract cu APASERV Satu Mare


48

C. CONSUMURILE SPECIFICE DE ENERGIE, ÎN COMPARAȚIE CU CONSUMURILE SPECIFICE ASIGURATE CONFORM BAT - DOCUMENTUL DE REFERINȚĂ Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se face de la reteaua electrica existenta in zona, de la punctul de transformare existent pe amplasament. Energia electrică este folosită în principal pentru: - acţionarea instalaţiilor care deservesc hala (instalaţii de hrănire, adăpare, ventilaţie, pompe); - iluminatul interior şi exterior - preparare hrana FNC - preparare apă caldă menajeră Energia termică: Energia termică necesară încălzirii spaţiilor halei este asigurată tot electric prin aeroterme electrice. Energia termica necesara incalzirii spatiului administrativ se realizeaza cu 1 centrala termica combustibil solid de 75 KW. Apa caldă necesară la filtrul sanitar pe timp de vara se asigură cu un boiler electric.

putere nominală consumatori- 71 KWh, din care: o unităţi acţionare furajare - 10,5 kW o ventilatoare exhaustoare - 25,5 kW o iluminat adăposturi - 10,0 kW o iluminat exterior - 10,0 kW o evacuare dejecţii – 15 KW

Pentru prepararea hranei, consumul de energie total este considerat a fi între 15 şi 22 kWh/tonă de hrană produsă folosind o moară cu ciocane cu transfer pneumatic pentru măcinarea cerealelor. Nu se realizeaza brichetarea hranei în fermă.

Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in functie de sursa de energie:

Activitate Consum specific de energie

[kWh/cap porc/zi]

încălzire spaţii şi preparare apă caldă 0,0342

ventilare hale de creştere 0,0131

iluminat exterior si interior hale de creştere 0,00317

alimentare cu hrană şi preparare hrană 0,065

pompare apă proaspătă, apă uzată şi epurare apă uzată 0,015

TOTAL 0,130

Pentru o serie de 110 zile consumul este de 14,36 kw/cap/serie Consumul de energie/porc produs pentru încălzire trebuie să se încadreze în intervalul recomandat de cele mai bune tehnici disponibile: 6,68-17,40 kWh/porc/serie . BAT 8. Pentru utilizarea eficientă a energiei în cadrul fermei, se utilizează următoarele tehnici: - utilizarea sistemelor de încălzire/răcire şi de ventilaţie cu eficienţă ridicată halele sunt izolate termic - aplicarea ventilaţiei naturale acolo unde este posibil utilizarea iluminatului eficient din punct de vedere energetic. - optimizarea sistemului de ventilare în fiecare hală pentru a oferi o temperatură adecvată asigurării bunăstării animalelor - prevenirea blocajelor în sistemele de ventilare prin inspecţia frecventă şi curăţarea conductelor Operatorul instalaţiei se va asigura că sunt contorizate şi înregistrate consumurile de energie electrică si combustibil conform BAT 29.


49

D.TEHNICI DE NUTRITIE SI CONSUMURILE SPECIFICE DE HRANA, ÎN COMPARAȚIE CU CONSUMURILE SPECIFICE ASIGURATE CONFORM BAT - DOCUMENTUL DE REFERINȚĂ Pentru hrănirea porcinelor, ferma utilizează un furaj ale cărui principale componente sunt:

-cerealele -făinuri proteice vegetale -aminoacizi -premix mineralo-vitaminic

Cantitatea de hrană administrată porcinelor, precum şi ponderea diferitelor componente în furajul administrat porcinelor sunt corelate cu vârsta porcinelor, hrănirea făcându-se pe faze de producţie.

Hrănirea porcilor se face cu furaj uscat, în instalatii complet automatizate.

Furajul se prepară pe amplasament, la FNC. Raţionalizarea mixturilor se realizeaza automat prin cântărirea exactă a cantităţilor administrate, mixarea se desfăşoară conform unui plan de hrănire care include, atunci când este necesar, şi hrană de substituţie.

Furajarea se face diferentiat în functie de vârsta si greutatea animalelor.

Furajele sunt utilizate ca atare, fără a fi tratate.

Se asigura tehnici nutriţionale adecvate, bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, în scopul reducerii cantităţii de nutrienţi din dejecţii (reducerea azotului şi fosforului), pentru a asigura reducerea emisiilor în mediu: - aplicarea unui management nutriţional preventiv, ca măsură importantă de reducere emisiilor gazoase şi a poluării solului; - utilizarea instalaţiilor de furajare reglate automat care permit o distribuire uniforma, fără pierderi; - realizarea controlului calităţii furajelor; - evidenţierea lunară a consumurilor specifice de materiale, - analiza periodică a consumurilor realizate, în vederea stabilirii eficienţei utilizării lor. Calitativ, hrana administrată animalelor din ferma analizată contine nivelul necesar de energie şi de amino-acizi. Aminoacizi esenţiali (arginina, histidina, leucina, lisina, methionina, treonina, triptofan) sunt prezenti în proporţii diferite in hrana administrata, conform cerintelor din fiecare din fazele de creştere ale animalelor. Se vor utiliza amino acizi pentru reducerea aportului de azot si fosfor din dejectii.

Specificaţie Unitatea de

măsură Pentru ferma

analizată Conform

BREF

consum de hrană kg/cap porc/zi 1,22,8 1,2÷5

Consum hrană

BREF

Scroafe intarcate si gestante

Scroafe in lactatie

Purcei

Furaj (kg/scroafa/zi) 2,4-5,0 2,4-7,2 1,2

Calciu (%furaj) 0,7-1,0 0,75-1,0 0,70-0,90

Fosfor total(%furaj) 0,45-0,80 0,55-0,80 0,44-0,70


50

La nivelul anului 2020 s-au consumat FURAJE: 6400 t total. Aferent efectivului de porcine pe categorii de vîrstă rulat la nivelul anului 2020: 25.800 porci grași, consumul mediu zilnic de furaje se situează sub limita minimă precizată de cerințele BREF:

Categorie Consum furaj total 6400-t

Consum hrană kg/zi/animal

Consum hrană cf. BREF (kg/zi/animal)

Porci la îngrășat 25-100 kg 25.800 2,25 2-3

Conform recomandărilor BAT, rețetele de furaj aferente fazelor de dezvoltare

specifice respectă limitele indicate în % în rețetă, la proteină brută (starter 15-17%; porci în creștere 14-16%; porci la finisare 13%) și la fosfor total (starter 0,44-0,70%; porci în creștere 0,44-0,70%; porci la finisare 0,50-0,70%)

Continutul de proteine crude pe diferite faze, recomandare BAT :

Rasa Faza de dezvoltare Recomandare BAT Conţinut de proteine crude (% în hrana) pe diferite faze

Purcei < 10 kg 19-21

<25 kg 17-19

Porci pentru îngrăşat

25-50 kg 15-17 50-110 14-15

Continutul de proteine crude pe diferite faze, in reteta de furajare :

Rasa Faza de dezvoltare Conţinut de

proteină brută (% în reţetă)

P total (% în reţetă)

purcei starter 16,44 0,55

în creştere 16,85 0,54

porc la ingrasat 13,99-14,00 0,50

în ceea ce priveşte nivelele de azot total şi fosfor total excretat, operatorul instalaţiei se va asigura că acestea se încadrează în nivelele specificate de documentele de referinţă BAT3 si BAT4:

Parametru Categorie de animale

Azot total excretat asociat BAT(1)(2) (kg de N

excretat/spațiu pentru animal/an)

Azotul total excretat, exprimat ca N Purcei înţărcaţi 1,5-4,0

Porci pentru îngrăşăre 7,0-13,0 Scroafe (inclusiv purcei) 17,0-30,0

Parametru Categorie de animale Fosfor total excretat asociat

BAT(1)(2) (kg de P2O5

excretat/spațiu pentru animal/an)

Fosfor total excretat, exprimat

Purcei înţărcaţi 1,2-2,2

Porci pentru îngrășare 3,5-5,4

Scroafe (inclusiv purcei) 9,0-15,0


51

Documentul de referinţă 1.3. Managementul nutrițional, prevede:

BAT 3. Pentru a reduce azotul total excretat și, prin urmare, emisiile de amoniac, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

o Reducerea conținutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în azot bazat pe necesitățile de energie și aminoacizi digestibili.

o Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice ale perioadei de producție.

o Adăugarea unei cantități controlate de aminoacizi esențiali la un regim alimentar cu un nivel scăzut de proteine brute.

o Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc azotul total excretat. Tehnici nutritionale (sectiunea 4.10.) 4.10.1. Tehnici de reducere a emisiilor de azot excretat Reducerea conținutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în azot bazat pe necesitățile de energie și aminoacizi digestibili. 4.10.2. Tehnici de reducere a fosforului excretat Porcii vor fi hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala.

Scopul hrăniri porcilor este acela de a furniza o cantitate suficientă de energie, aminoacizi esenţiali, minerale, elemente detectabile şi vitamine pentru creştere,îngrăsare sau reproducere. Compoziţia şi aportul hranei porcinelor este un factor cheie pentru reducerea emisiilor nocive în mediul înconjurător din procesul de creştere a acestora.

Hrana porcilor este complexă, ea combinând numeroase elemente în modul cel mai economic. Diverşi factori influenţează compoziţia unei hrane. Componentele folosite în formula administrării hranei sunt determinate funcţie de localizare. De exemplu în Spania, cerealele sunt folosite frecvent în zonele centrale, pentru ca în arealele de coastă, acestea să fie înlocuite de tapioca. În prezent, un lucru obisnuit îl reprezintă aplicarea diverselor formule de hrănire în strânsă legătură cu necesităţile porcilor. De ex., pentru scroafe, se foloseste hrănirea în 2 faze, iar pentru adulţii de sacrificat cea în 3 faze. Această secţiune se constituie ca o scurtă prezentare a elementelor esenţiale necesare a fi mixate în hrana porcinelor.

O importantă trăsătură a hranei este conţinutul în energie, mai ales cantitatea de energie cu adevărat disponibilă animalului, denumită energia netă. Energia netă a unei hrane indică maximum de energie care poate fi înmagazinată sub forma ţesutului gras şi care se exprima în MJ/kg.

Porcilor le trebuie administraţi aminoacizi esenţiali, din moment ce propriul metabolism al acestora nu poate furniza. Aceştia sunt: arginina, histidina, izoleucina, leucina, lisina, methionina, (+cistina), fenilalanina (tirozina) thereonina, triptofan si valina. În ceea ce priveşte ultimii 2 aminoacizi care conţin sulf, methionina şi cistina, cel din urmă nu este esenţial, dar din moment ce metionina este un precursor al cistinei ( 2 molecule de cistină produc una de metionină ) acestea sunt tot timpul independente. Primii aminoacizi limitaţi sunt: lisina, metionina, ( + cistina), thereonina şi triptofan. Prentru prevenirea carenţelor, hrana porcilor trebuie să îndeplinească un minim de cerinţe, prin selectarea componentelor adecvate sau prin adăugarea de aminoacizi sintetici [172, Danemarca, 2001], [2001, Portugalia, 2001 ].

Necesităţile porcilor în ceea ce priveşte mineralele şi elementele detectabile reprezintă un subiect complex, cu atât mai important cu cât ele interacţionează. Dozarea lor în hrană se măsoară în g/kg (mineralele) sau în mg/kg (elementele dectectabile). Cele mai importante sunt Ca şi P (digerabil) pentru ţesutul osos. Ca este important şi pentru lactaţie, iar P pentru sistemul energetic. Adesea funcţionalităţile acestora sunt relaţionate unele de celelalte, în acest sens fiind necesară acordarea unei atenţii deosebite proporţiilor incluse în hrană. Minimul de cerinţe variază funcţie de stadiile producţiei şi scopurile urmărite. Pentru dezvoltarea timpurie (inclusiv pentru purceii înţărcaţi) şi perioada de lactaţie, sunt necesare cantităţi de Ca si P mai mari decât în cazul porcilor în creştere sau adulţilor de sacrificat. Nivelele atribuite de Mg, P, Na, şi Cl sunt de obicei suficiente şi întrunesc cerinţele internaţionale.


52

Necesarul de elemente detectabile este definit sub forma unor nivele maxim şi minim, deoarece elementele respective devin toxice atunci când depăşesc anumite concentraţii. Elementele detectabile importante sunt : Fe, Zn, Mn, Cu, Se şi I. Aportul necesar din toate aceste componente este de obicei atins, dar în cazul Fe, acesta este administrat purceilor prin injectare. Cu şi Zn pot fi adăugate în cantităţi mai mari decât cele necesare producţiei pentru scopuri farmaceutice, dar şi pentru efectele pozitive pe care le au asupra performanţei producţiei (efectul auxinic). La nivel european şi naţional a fost adoptat un pachet de măsuri (ex. în Italia) privind aditivii din hrană, impunându-se restricţii referitor la adăugarea Cu şi Zn, în scopul reducerii cantităţii acestora din dejecţiile animalelor.

Vitaminele sunt substanţe organice importante pentru majoritatea proceselor fiziologice, dar care de obicei nu pot fi produse (ori sunt produse în cantităţi insuficiente) de organismul animalului, de aceea fiind necesară adăugarea lor în hrana porcilor. Există 2 tipuri de vitamine:

vitamine solubile în grăsime A, D, E, K ]

vitamine solubile în apă B, H, ( biotoni) şi C

Vitaminele A, D, E şi K sunt furnizate la intervale regulate, însă complexul de vitamine B, H şi C trebuie adăugate zilnic, deoarece animalul nu le poate înmagazina (exceptie făcând B12). Necesarul de vitamine în hrana porcilor este minim, dar el este afectat de mai mulţi factori, ca de ex. stresul, bolile sau variaţiile climatice. Pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor de variaţie, producătorii de hrană impun o limită de siguranţă care se traduce prin faptul că, de obicei, sunt incluse mai multe vitamine decât este necesar.

Şi alte substanţe se pot adăuga în hrana porcilor în scopul îmbunătăţirii calitătii:

- Nivelelor de producţie (creştere, FCR): ex. antibiotice şi stimulatori de creştere.

- Calităţii hranei: ex. vitaminele şi elementele detectabile.

- Caracteristicilor tehnologice ale hranei ( gust, compozitie ).

Pot fi adăugati si acizi organici sau saruri acide pentru efectul lor benefic asupra digestiei dar si pentru a permite utilizarea mai eficientă a energiei provenite din hrană.

În ceea ce priveşte impactul pe care aditivii din hrana animală îl au asupra mediului înconjurător, o importanţă deosebită este acordată folosirii antibioticelor, şi riscului potenţial pe care îl reprezintă dezvoltarea unor bacterii rezistente la tratamentul medicamentos.

Utilizarea antibioticelor este astfel monitorizată îndeaproape, iar înregistrarea acestor substanţe se organizează la nivel european . Antibiotice autorizate şi stimulatori de creştere pot fi utilizaţi pe întreaga perioada de creştere, din moment ce se consideră că acestea nu lasă elemente reziduale în organism deoarece metaboliţii substanţelor respective nu trec de bariera intestinală.

Comisia Europeană [ 36 EC1999]a întocmit un raport cuprinzând aspecte referitoare la utilizarea antibioticelor în sectorul de producţie animală, raport al cărui rezultat a fost realizat de Dijkmamo [32 Vilo, 199). Lucrarea statuează următorul fapt ştiinţific: o problemă stringentă pentru medicina umană o reprezintă rezistenţa tot mai accentuată a bacteriilor (responsabile cu declanşarea bolilor) la o gamă deosebit de variată de antibiotice. Această rezistenţă se datorează utilizării din ce în ce mai frecvente a antibioticelor în medicina umană, veterinară, dar şi ca aditivi alimentari în procesul de creştere animală, uneori chiar şi pentru protecţia plantelor.

Datorită folosirii antibioticelor în hrană, microorganismele rezistente la acest tip de tratament se pot dezvolta în tractul gastro- intestinal al animalelor. Bacteriile potenţial rezistente la antibiotice pot infecta oamenii de la ferme sau din vecinătatea acestora. Materialul genetic (ADN) poate fi preluat de alţi agenţi patogeni sub formă bacteriană şi specifici organismului. La oameni, posibile căi de infectare sunt: consumul de carme contaminată ori de apă, hrană contaminată cu dejecţii animale. Cei care locuiesc în apropierea fermelor sunt şi ei expuşi unui risc deosebit de infestare.

În mai multe ţări, hrănirea porcilor de realizează fără utilizarea antibioticelor, ca de ex. în Suedia şi Danemarca, unde folosirea acestora este prohibită (în Suedia această interdicţie se referă inclusiv la antibiotice autorizate de UE). Chiar şi în unele propuneri ale statelor membre, propuneri aflate în discuţie, se solicită interzicerea uzului de antibiotice. Adevăratele efecte ale antibioticelor asupra FCR–urilor şi producţiei de bălegar nu au fost armonizate la nivel internaţional. Efectele similare pe


53

care le au produsele antimicrobiene asupra mediului sunt necunoscute, ca de ex. rezistenţa solului şi a apei, respectiv consecinţele pe care le implică la nivelul ecologiei solului şi apei. Totuşi, antibioticele mai pot fi administrate în mod direct animalelor în toate statele membre, chiar dacă ele nu sunt folosite în hrană [183, NFU/NPA, 2001].

Sisteme de hrănire–recomandat de BREF

Pentru hrănirea porcilor nu există sisteme uniforme practicate în toată Europa. Sistemele de hrănire sunt legate de practica de hrănire, aceasta din urmă depinzând de tipul producţiei. De ex. în Marea Britanie, există producători de purcei înţărcaţi, care produc porci de 30 kg de la scroafele proprii, fermieri care cumpără porcii de 30 kg şi îi îngraşă până la 90 kg, şi fermieri care hrănesc şi cresc animalele, au scroafe proprii, produc purcei şi apoi îi cresc pentru sacrificare ( la aprox. 50 kg) [ 131, FORUM , 2001].

Design-ul instalaţiei de hrănire este dependent de compoziţia (structura) hranei administrate porcilor. Hrana lichidă este cea mai utilizată, dar de ex. în Spania, se foloseşte hrana uscată, în 98% din ferme, aplicându-se totodată şi mixturile. Dieta este ad. libitum sau restricţionată. De ex. în Italia este utilizată următoarea variaţie [ 127, Italia, 2001]:

-scroafelor de împerechere/ gestante: 80% din ferme dau hrană lichidă, 20% uscată;

-scroafelor fătate şi purceilor înţărcaţi li se dă hrană uscată;

-porcilor în creştere/celor adulţi de sacrificat: 80 % din ferme dau hrana lichidă, 5% hrană umectată, hrană uscată plus apă 5%, şi hrană uscată 15%.

În ceea ce priveşte sistemele de administrare a hranei, descrieri şi detaliate sunt prezentate în [27, IKC Veehouderij, 1993] şi [125, Finlanda, 2001]. Sistemul de hrănire este alcătuit din următoarele părţi :

o hrănirea propriu-zisă,

o facilităţi de depozitare,

o prepararea,

o sistem de transport,

o sistem de dozare.

Procesul de hrănire poate varia de la cel manual la sistemele complet mecanizate şi automatizate. Se utilizează diferite modele de trocuri şi se fac provizii pentru a preveni şederea porcilor în troc. Hrana este adeseori dată spre consum sub formă uscată sau amestecată cu apă. Diferite tipuri de hrană uscată sunt mixate pentru a se ajunge la conţinutul nutritiv adecvat. De obicei hrana uscată este transportată din depozit către aparatele de mixtare prin intermediul unui melc.

În unele adăposturi libere pentru scroafe de împerechere sau gestante, maşinile de hrănire sunt alcătuite dintr-o staţie centrală care detectează o centură de identificare prinsă la gâtul scroafei. Aparatul identifică animalul şi îi furnizează cantitatea de hrană necesară. Cantitatea şi aprovizionarea sunt reglate astfel încât scroafa să mănânce cât de des şi cât de mult doreşte.

Distribuţia variază în funcţie tipul de hrănire. Hrana uscată poate fi transportată de un cart sau mecanic prin tuburi ori spirale în acelaşi mod ca şi hrana lichidă. Hrana lichida este introdusă adesea într-un sistem de tuburi din plastic prin interiorul cărora se crează presiune datorită unui sistem de pompare. Exista pompe centrifuge care pot pompa cantităţi mari de hrană şi pot atinge aprox. 3 bari. Pompele de deplasare au o capacitate mai redusă, dar sunt mai puţin limitate de acumularea de presiune în sistem.

Alegerea sistemului de hrănire este foarte importantă, deoarece el poate influenţa creşterea zilnică a greutăţii , FCR-ul şi pierderea procentuală de hrană [ 124, Germania, 2001].

Sisteme de hrănire Creşterea zilnică a greutăţii g/zi

1. hrana uscată 681


54

2.distribuitor automat de hrană terciuită 696

3. hrana lichidă 657

Efectul sistemelor de hrănire asupra creşterii zilnice a greutăţii, FCR (raportul de conversie a hranei), şi pierderilor de hrană.

Consum hrană BREF

Scroafe intarcate si gestante

Scroafe in lactatie

Purcei

Furaj (kg/scroafa/zi) 2,4-5,0 2,4-7,2 1,2

Calciu (%furaj) 0,7-1,0 0,75-1,0 0,70-0,90

Fosfor total(%furaj) 0,45-0,80 0,55-0,80 0,44-0,70

Valorile de Nretenție și Pretenție calculate raportate la spațiul pentru animal (numar loc

animal conform Raport amplasament ) sunt comparate cu limitele stabilite de BAT 3.Tabel 1.1

- Azotul total excretat asociat BAT și BAT 4.Tabel 1.2. Fosfor total excretat asociat BAT

Tabel:

Nr. crt. Categorie animal Azot excretat

kg/loc/an

Fosfor

excretat

kg/loc/an

Azot excretat

asociat BAT

kg/loc/an

Fosfor excretat

asociat BAT

kg/loc/an

1 Porci la ingrașat

6,03 1,4 7,0 - 13,0 3,5 - 5,4

- Rezultatele monitorizării cantității de azot și fosfor total excretat stabilite prin Tehnica

de monitorizare conform BAT 24 respectă pragurile stabilite de Concluziile BAT aplicabile

activității de creștere intensivă a porcilor (BAT 3 si 4).

Aspecte de neconformare: Nu s-au pus în evidenţă aspecte de neconformare

Conversia hranei Kg/kg

Pierderi %

3.05 3.23

3.03 3.62

3.07 3.64


55

E.ASIGURAREA MICROCLIMATULUI PENTRU SECTOARELE DE REPRODUCȚIE Hala este o cladire inchisa cu acoperisuri izolate termic.

În cazul instalatiei analizate, controlul microclimatului se realizează complet automat.

Evacuarea aerului viciat se face prin ventilatie fortată, la partea superioară a halelor de crestere, deasupra nivelului acoperișului.

Sectoarele sunt prevazute cu câte o instalaţie de comandă şi control a microclimatului. Instalaţia de comandă şi control a microclimatului are în componenţă senzori de temperatură, senzori de umiditate. Senzorii sunt amplasaţi la nivelul de creştere a porcilor, la cca 20 cm deasupra acestora. în funcţie de parametrii de microclimat setaţi de operator, instalaţia de comandă şi control asigură mărirea, respectiv micşorarea debitului de aer ventilat şi pornirea-oprirea aerotermelor. Mărirea, respectiv micşorarea debitului de aer ventilat se va face atât prin mărirea micşorarea numărului de ventilatoare în funcţiune, cât şi prin mărirea micşorarea turaţiei ventilatoarelor. Pentru a reduce pierderile de căldură din hale, atât secţiunea de refulare a ventilatoarelor, cât şi registrele de admisie a aerului vor fi închise în timpul staţionării ventilatoarelor. In general corpurile de încălzire din echiparea sectoarelor funcţioneaza doar câteva zile pe an. De la o anumită vârstă a porcilor, căldura biologică a acestora este suficientă pentru menţinerea căldurii din hale. Ventilaţia este necesară pentru a oferi oxigen porcilor şi pentru eliminarea amoniacului, metanului si dioxidului de carbon, vaporilor de apă şi căldurii. Debitele specifice de aer (mc aer/h/ porc) pe care le pot asigura instalaţiile de ventilare cu care sunt echipate ferma sunt:

Norme de microclimat asigurate

temperatura - 18 °C

viteza aerului : vara 0,5 ÷ 1,0 m/s ; iarna 0,2 ÷ 0,5 m/s

umiditate relativă 60 ÷ 70 %

bioxid de carbon - max 3,5 ‰

amoniac - max. 0,025 ‰

hidrogen sulfurat - max. 0,015 ‰

volum aer/cap animal 110 mc/h/cap

Ventilatoare sunt asistate de un sistem de control automat din punct de vedere al turaţiei respectiv al debitului de aer evacuat care reduce consumul de energie. Echipamentele utilizate pentru menţinerea unui microclimat optim în sectoare sunt:

- admisie aer proaspăt 145 clapete de aerisire acţionate de doua motoare de deschidere - emisie aer: 11 ventilatoare cu capacitate de 16.000 mc/ora montate in tuburi speciale izolatoare la 1,5 m de nivelul acoperişului din care 6 buc = 65 cm si 5 buc = 100 cm

Pentru reducerea si minimizarea consumului de energie se respecta recomandarile BAT 8 , prin: - sistemul de incalzire/ventilatie cu eficienta ridicata – se pot programa in functie de debitul de

ventilatie necesar

Halele sunt cladiri inchise cu acoperisuri si pereti izolate termic. -Cladirile sunt izolate - Sistemul de microclimat optimizat prin control; - Sistemul de ventilatie se verifica periodic; - Iluminatul este cu tuburi fluorescente cu consum redus de energie; - Se deschid geamurile de admisie aer pentru o ventilatie naturala. Consumul de energie este conform cu BAT.


Nu s-au pus în evidenţă aspecte de neconformare


56

F. MANAGEMENTUL DEJECTIILOR

Dejectiile sunt colectate în canale longitudinale, amplasate sub pardoseală.

Periodic, acestea se evacuează gravitational în 3 bazine intermediare, de unde sunt pompate pe platforme din beton hidroizolat, ce pot pot rezista influențelor mecanice, chimice și termice, fractia lichida fiind stocata in lagune impermeabilizate.

După mineralizare, acestea sunt utilizate ca îngrăsământ pe terenurile agricole cu respectarea codului de bune practici agricole.

Se utilizeaza Tehnica BAT ,Sectiunea 4.12. Colectarea dejecțiilor animaliere în apă. Dejecțiile animaliere sunt colectate în apa de spălare care este păstrată în canalul pentru dejecții animaliere și este reumplută până la un nivel de aproximativ 120-150 mm. Canalul poate avea pereți înclinați. Dejecțiile animaliere se evacuează după fiecare ciclu de creștere. Bazinul este mai adânc într-o parte, cu o înclinare de cel puțin 3°către canalul central pentru dejecții animaliere; dejecțiile animaliere sunt evacuate dupa un ciclu de crestere.

Rigolele din hala si bazinele de stocare asigura capacitatea necesara pentru perioada unui ciclu de fermentare (maturare si biosterilizare) pentru a putea fi transportate pe terenuri agricole, in vederea fertilitatii acestora. Pentru reducerea emisiilor de miros amestecarea lor are loc numai la transportul acestora pentru fertilizarea terenurilor agricole. Pompa amplasata la partea inferioara pentru transferarea dejecțiilor lichide (pentru a nu deteriora crusta formata), 2 foraje de hidroobservatie, de detectare a scurgerilor; Utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren In ferma se vor aplicate urmatoarele masuri: -management nutritional, cu hranirea pe faze, continutul retetelor fiind adaptat functie de necesitatile metabolice ale animalelor astfel incat sa se asigure o asimilatie maxima a elementelor nutritive si o excretie minima in dejectii. -la imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se tine cont de planurile de fertilizare (permanent). Transportul si aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole, dejectii preluate din lagunele de stocare, se face cu utilaje etanse. -neaplicarea dejectiilor pe teren cand campul este: saturar cu apa, inundat, inghetat, acoperit cu zapada. -neaplicarea dejectiilor pe terenuri aflate in panta. -pastrarea unui benzi de siguranta intre terenurile pe care se aplica dejectii si cursuri de apa. -imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil de momentul de maxima crestere a cerealelor si cand este preluata substanta nutritiva. Pentru reducerea mirosurilor, se aplica: -imprastierea dejectiilor se va face in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamentii sa fie acasa si se vor evita sfarsiturile de saptamana. -se va lua in considerare directia vantului in raport cu zona localitatilor. Echipamentele pentru transportul si imprastierea pe teren a dejectiilor: -Verificarea utilajelor pentru împrăștierea pe sol a dejecțiilor, astfel încât acestea să fie în stare bună de funcționare și să fie configurate la o rată de aplicare adecvată. BAT 21: aplicare dejectii: Injector cu brazdă de adâncime (închisă). BAT 22. Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din împrăștierea pe sol a dejecțiilor animaliere, BAT constau în încorporarea dejecțiilor animaliere în sol cât mai repede posibil. Se recomanda integrarea rapida a dejectiilor in sol (4 ore) sau injectarea.


57

Documentul de referinţă prevede:

Documentul de referinţă prevede: BAT 20. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de azot, fosfor și organisme patogene microbiene în sol și apă provenite din împrăștierea pe sol, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos: Imprastierea pe sol a dejectiilor: -aplicarea masurilor nutritionale la sursa prin hranirea porcilor cu cantitati mai mici de substante nutritive; -pastrarea echilibrului intre dejectiile ce vor fi imprastiate si terenul disponibil si cerintele cerealelor si – daca se aplica – a celorlalti fertilizanti; -managementul imprastierii dejectiilor pe teren;

Evaluarea terenului pe care sunt împrăștiate dejecțiile pentru a identifica riscurile de scurgere,

luând în considerare:

tipul de sol, condițiile și panta terenului;

condițiile climatice;

drenarea și irigarea terenului;

rotațiile culturilor;

resursele de apă și zonele de apă protejate.

Menținerea unei distanțe suficiente între terenurile pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere

(lăsând o fâșie de teren netratată) și:

zonele în care există un risc de scurgere în apă, cum ar fi cursuri de apă, izvoare, puțuri etc.;

proprietățile învecinate (inclusiv împrejmuirile, împrăştierea dejecţiilor pe terenuri situate la distanţă mai mare de 1 km faţă de locuinţele cetăţenilor din comuna ;

evitarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere atunci când riscul de scurgere poate fi semnificativ. În special, dejecțiile animaliere nu se aplică atunci când:

terenul este inundat saturat de apa, înghețat sau acoperit de zăpadă;

condițiile solului (de exemplu saturația apei sau tasarea) în combinație cu panta terenului și/sau drenarea terenului sunt de așa natură încât riscul de scurgere sau drenare este ridicat;

scurgerea poate fi anticipată având în vedere precipitațiile preconizate.

adaptarea frecvenței de împrăștiere pe sol a dejecțiilor animaliere, luând în considerare conținutul de azot și fosfor al dejecțiilor animaliere și caracteristicile solului (de exemplu conținutul de nutrienți), cerințele privind culturile sezoniere și condițiile climatice sau ale solului care ar putea cauza scurgeri.

sincronizarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere cu cererea de nutrienți a culturilor.

verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere pentru a identifica orice semn de scurgere și intervenția corespunzătoare atunci când este necesar.

asigurarea unui acces adecvat la depozitul de dejecții animaliere și efectuarea în mod eficace a încărcării dejecțiilor animaliere fără a avea loc scurgeri.

verificarea utilajelor pentru împrăștierea pe sol a dejecțiilor, astfel încât acestea să fie în stare bună de funcționare și să fie configurate la o rată de aplicare adecvată

Tehnici BAT ,Sectiunea 4.12. Colectarea dejecțiilor animaliere în apă. Dejecțiile animaliere sunt colectate în apa de spălare care este păstrată în canalul pentru dejecții animaliere și este reumplută până la un nivel de aproximativ 120-150 mm. Canalul poate avea pereți înclinați. Dejecțiile animaliere se evacuează după fiecare ciclu de creștere. Bazinul este mai adânc într-o parte, cu o înclinare de cel puțin 3°către canalul central pentru dejecții animaliere; dejecțiile animaliere sunt evacuate dupa un ciclu de crestere.


58

BAT 18. Pentru a preveni emisiile în sol și în apă provenite din colectarea, transportarea prin conducte și depozitarea dejecțiilor lichide într-un depozit, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos:

o utilizarea depozitelor care pot rezista influențelor mecanice, chimice și termice. o Instalații de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecțiile lichide pe durata

perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea pe sol a acestora; o Verificarea integrității structurale a depozitelor cel puțin o dată pe an. o metoda de aplicare a dejecţiilor va fi metoda de fertilizare cu încorporare directă în sol,

care asigură reducerea emisiilor odorizante precum şi reducerea emisiilor rezultate din gazele de eşapament, deoarece se execută o singură trecere pe sol pentru împrăştierea dejecţiilor şi încorporarea în sol;

o alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea operaţiunilor de transport, evitându-se temperaturile ridicate, uscăciunea şi vânturile puternice;

o dejectiile se vor împrăştia primăvara devreme şi toamna târziu; o cantitatea de dejecţii aplicată precum şi terenurile pe care se vor aplica se vor stabili pe

baza studiilor agrochimice şi pedologice pentru suprafeţele respective; o scoaterea dejecţiilor si, transportul şi aplicarea acestora pe terenuri agricole nu se va

realiza după masă sau la sfârşit de săptămână când populaţia este acasă; o traseele de deplasare a utilajului agricol de transport a dejecţiilor se vor alege

preponderent pe drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice;

BAT 18. Pentru a preveni emisiile în sol și în apă provenite din colectarea, transportarea prin conducte și depozitarea dejecțiilor lichide într-un depozit, se respecta tehnicile,prin: Depozite din beton hidroizolate care pot rezista influențelor mecanice, chimice și termice Instalații de depozitare cu o capacitate suficientă min. 6 luni pentru a păstra dejecțiile lichide pe durata perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea pe sol a acestora; Depozitarea dejecțiilor lichide în depozit îngropat tip laguna care are baza și pereții impermeabili de argila cu un strat dublu din polietilena. Verificarea integrității structurale a depozitelor se face cel puțin o dată pe an.



4.7. Sistem de scurgere a apelor pluviale Apele pluviale rezultate de pe amplasament sunt colectate de reţeaua de canalizare pluviala si evacuate in reteaua hidrografica a zonei . Apele pluviale rezultate de pe acoperişuri sunt colectate direct prin sistemul de burlane in reţeaua de ape pluviale a amplasamentului cu evacuare fara preepurare. în incinta fermei nu există zone umede sau zone în care băltesc apele de ploaie.

4.8. Alte depozitari chimice si zone de folosinta

Nu sunt alte depozite chimice.

4.9 Alte posibile impurităţi din folosinţa anterioară a amplasamentului Din analiza comparativă a rezultatelor analizelor probelor de sol de suprafaţă recoltate din incinta Fermei se poate estima că activitatea fermei care s-a desfăşurat anterior pe amplasament nu a influenţat calitatea solului. Repartiţia concentraţilor de poluanţi în sol nu sugerează o poluare a solului.


59

5.0 Interpretarea datelor si recomandari 5.1. Discutii despre modul de prezentare a rezultatelor

În baza informaţiilor prezentate până în această fază a raportului precum şi a celor furnizate în documentaţia de însoţire a solicitării de autorizare integrată, se propune în continuare un model conceptual al amplasamentului pentru ilustrarea modului în care activitatea desfăşurată poate afecta calitatea factorilor de mediu şi sănătatea populaţiei.

Modelul conceptual presupune identificarea surselor potenţiale şi efective de poluare, căilor de transmitere a poluării şi receptorilor sensibili. În baza lui se va decide apoi necesitatea efectuării unor investigaţii suplimentare pentru a se atinge obiectivul general al raportului de amplasament, acela de a se obţine un punct de referinţă al amplasamentului pentru momentul actual. Modelul conceptual propus se întemeiază pe mai multe categorii de informaţii:

- date privind istoricul amplasamentului şi activităţile care se desfăşoara aici; o procesele desfasurate, cantitati de materii prime, materiale auxiliare, utilităţi; o studii efectuate anterior pe amplasament; o constatări pe calea vizitelor efectuate pe amplasament perioada 2018-2020; o informaţii şi recomandări ale documentelor de referinţă BREF -BAT referitoare la Directiva

IPPC. Având în vedere caracterul eterogen al amplasamentului şi activităţilor derulate, în continuare sunt prezentate, pentru o mai bună ilustrare, interconexiunile surse-căi-receptori separate pentru instalaţia integrată şi pentru întregul amplasament . Semnificaţiile noţiunilor utilizate sunt următoarele:

Poluare directă pe calea aerului- emisii punctuale în atmosferă prin, ventilatoare, coş de dispersie.;

Poluare indirectă pe calea aerului- s-au constatat emisii fugitive şi difuze, de depozitarea dejectiilor care pot afecta receptorii sensibili din zona;

Poluare directă pe calea apei- nu sunt emisii de ape uzate neepurate în corpuri de apă de suprafaţă ;

Poluare indirectă pe calea apei- nu sunt folosinţe în aval de evacuare a apelor pluviale;

Poluare directă a solului- nu sunt emisii de poluanţi direct în sol ;

Poluare indirectă prin sol- de alţi factori de mediu, aer în imisie, prin depuneri şi infiltraţii;

Poluare fonică- emisiile de zgomot pentru receptorii sensibili la poluarea fonică, nu sunt in imediata vecinatate;

Instalaţia integrată a fermei, ce aparţine de S.C. AGRO PIG S.R.L. în ansamblul ei are un impact asupra următorilor factori de mediu şi receptori sensibili:

Ponderea mai mare de emisii atmosferice revine sursei controlate – hala cu sectoarele ei de crestere prin sistemele de ventilatie. Impactul indirect pe calea aerului asupra unor receptori sensibili (localitatile din zona) este de intensitate redusă. Impactul direct asupra apelor de suprafaţă, este de intensitate redusă , evacuare ape pluviale prin reteaua hidrografica locala. Pentru a completa baza de date referitoare la amplasamentul studiat, s-au prelevat probe de sol si ape subterane, in conformitate cu Comunicarea Comisiei/Ghidul Comisiei Europene cu privire la rapoartele privind situaţia de referinţă prevăzute Ia articolul 22 alin. (2) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale, este analizată în continuare în contextul concret, al dotărilor existente, a modului de folosire a amplasamentului, a capacităţii de depozitare, etc., pentru a stabili dacă există circumstanţe care ar putea avea drept rezultat evacuarea acestora respectiv în cantităţi pentru a reprezenta un risc de poluare al aerului, solului şi apei subterane, prin emisia actuala.


60

5.1.1. Investigatii privind calitatea aerului

Surse de emisie ale instalatiei

- Surse mobile, nedirijate - gaze de carburatie generate de vehiculele de transport; - Sursa fixă de emisie – halele de crestere a porcilor- amoniac, particule, metan, oxizi de azot;

- FNC – sursa fixa –particule de la macinare Instalatie de dispersie Caracteristicile fizice ale surselor dirijate de poluare atmosferică sunt:

Investigatii privind calitatea aerului – emisii si imisii de poluanti determinati prin calcul

Emisii în aer

Surse mobile - Mijloacele de transport

Toate mijloacele de transport utilizate sunt echipate cu motoare Diesel. Timpul de funcţionare a mijloacelor de transport susmenţionate în incinta complexului de creştere a porcinelor este mic, de ordinul a maxim o oră parcursul unei zile, iar regimul de funcţionare a motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol. Având în vedere timpii scurţi de funcţionare a motoarelor Diesel în incinta analizată, regimul lejer de funcţionare a motoarelor, precum şi faptul că toate mijloacele de transport utilizate sunt autorizate de Registrul Auto Român pentru circulaţia pe drumurile publice (în cadrul testelor de autorizare fiind încluse şi măsurători privitoare la emisiile de noxe în atmosferă prin gazele de eşapament), considerăm că noxele emise în atmosferă prin gazele de eşapament rezultate din funcţionarea motoarelor Diesel nu sunt în măsură să afecteze semnificativ calitatea aerului din zonă.

Emisii de la utilajele mobile din incintă (NFR 1.A.4.c.ii ; SNAP 080812 și 080604)

S-au calculat emisiile, având în vedere estimarea consumul anual de motorină pentru utilajele mobile din incintă, de cca. 200 litri (pentru anul 2020) 0,2 mc/an (cca. 0,17 to/an), utlizând factorii de emisie indicați în EMEP/EEA 2016, cap. 1.A.3.c.ii, tab 3-1.

Emisii de gaze eșapament de la utilajele mobile din incinta fermei

CH4 CO NMVOC NOx N2O NH3 CO2 PM2,5=PM10=TSP

Factor de emisie (g/to motorină)

87 11469 3542 34457 136 8 3160 1913

Emisii anuale/ fermă (kg/an)

0,015 1,94 0,602 5,85 0,023 0,001 0,53 0,32

Sursa Mod de evacuare

Nr. ventilat

.

Debit evacuat (mc/h)

Caracteristici

H ev. (m)

Ø (mm)

Viteza m/s

Hala 1,2,3,4,5

Forţat 11 16.000 5-6 6 buc/ 1000 mm

5 buc./ 650 mm

6

FNC Fortat 1 14.000 local siloz

Bazine colectare dejecţii

Natural - - 0 - 1,5 - 1

gaze de ardere CT

1 cos fum tiraj natural

0 184 9 270 mm 2,7


61

Calculul cantităţii de poluanţi (particule) la FNC

Conform literaturii de specialitate, factorul de emisie caracteristic acestui tip de activitate este de 0,43 kg/tonă.

Raportând această valoare la cantitatea de furaj alimentată (cca. 5,8 tone) se obţine cantitatea de particule produsă la macinare de cca. 2,5 kg respectiv 0,7 g/s.

Eficienţa maximă de reţinere a silozului de praf este de 97%, restul de 3% fiind pierderi în atmosferă, 0,075 kg/h.

Debitul total al ventilatorului este de 14.000 m3/h, iar fondul de timp este de 16 h/zi, 100 zile/an.

Caracteristicile emisiilor de poluanti rezultati din procesele tehnologice de producere furaj, sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Nr. Crt.

Sursa Poluant Debit ventilator

(m3/h)

Debit masic (kg/h)

ConcentratiaCg

(mg/m3 )

Concentratia limita de emisie

Cg (mg/m3 )

1. Siloz particule totale 14.000 0,15 5,36 50

Calculul cantităţii de poluanţi la centrala termica

Calcul emisiilor de poluanti s-a realizat utilizand factorii de emisie “EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-2016“, Table 3.14 Tier 2 emission factors for source category 1.A.4.b.i, stoves burning solid fuel (except biomass). Arderea combustibilului s-a luat in calcul si pentru calcul concentratiilor de poluanti ca volum de gaze arse (D = 1.425 Nmc/h).

Denumirea sursei

Poluant Factor de emisie

Echivalent GJ/h

Rata de emisie (kg/h)

Concentrație (mg/mc) VLE - Ord.

462/1993, Anexa 2, pct. 3

(mg/Nmc)

Centrala termica 20 kW, consum max = 4,5 kg/h

NOx 100 g/GJ 0,0648 0,0065 4,56 500 CO 5000 g/GJ 0,324 227,4 250 NMVOC 600 g/GJ 0,039 27,37 - SOx 900 g/GJ 0,058 40,70 2000 TSP 500 g/GJ 0,0324 22,74 100

Nota: putere calorifică lemn – 14.400 kJ/kg = 14,4 GJ/to

Valorile calculate ale concentraţiilor de poluanţi respectă limitele reglementate prin Ord. 462/1993 al MAPM

Sursa stationara – Hale de porci

Creşterea animalelor reprezintă una dintre activităţile cu profil agricol care, datorită proceselor naturale caracteristice vieţii animalului, constituie o sursă de poluare a atmosferei.

Aceste procese sunt legate de digestia hranei şi de dejecţiile (lichide şi solide).

Astfel, procesele de fermentare implicate în digerarea hranei conduc la formarea metanului (CH4) eliminat în atmosferă din procese enterice.

Dejecţiile solide şi lichide eliminate de animal conduc la evacurea în aer de amoniac (NH3) şi de metan.


62

Amoniacul provine din disocierea bicarbonatului de amoniu rezultat din hidroliza ureei.

Emisia de amoniac este dependentă de un complex de factori, dintre care cel mai important este conţinutul de azot din dejecţii. Alţi factori care intervin sunt: faza (lichidă, solidă sau amestec) în care se află dejecţiile, temperatura mediului, compoziţia dejecţiilor, viteza curenţilor de aer, modul de manevrare şi depozitare a dejecţiilor.

La fermă porcii sunt crescuţi în hala. Suprafeţele spaţiilor în care sunt ţinute animalele sunt o sursă continuă de NH3 şi de CH4.

Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR 2010 însuşită de Comisia Uniunii

Europene, utilizată şi recomandată în ţările europene (“CORINAIR Inventory - Default Emission

Factors Handbook”) si DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15

februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul

Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a

păsărilor de curte și a porcilor

Nivele de emisii amoniac, metan si protoxid de azot

Valorile de Nretenție și Pretenție calculate raportate la spațiul pentru animal (numar loc

animal conform Raport amplasament 25.793 capete/an) sunt comparate cu limitele stabilite

de BAT 3.Tabel 1.1 - Azotul total excretat asociat BAT și BAT 4.Tabel 1.2. Fosfor total

excretat asociat BAT și sunt prezentate in Tabel:

Nr. crt. Categorie animal Azot excretat

kg/loc/an

Fosfor excretat

kg/loc/an

Azot excretat

asociat BAT

kg/loc/an

Fosfor excretat

asociat BAT

kg/loc/an

1 Porci la ingrașat

6,06 1,3 7,0 - 13,0 3,5 - 5,4

Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR 2010, tabelul emisii de la creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor. Emisia de poluant pe animal se calculează cu formula: Emisia de poluant pe animal = Nr.animal x EFpoluant-animal

Nr.animal = numărul de animale prezente, ȋn medie, ȋn timpul unui an, se calculeaza: (zile ciclu x numărul de animale)/365

EF poluant – factor de emisie al poluantului TAN – total an - total azot amoniacal

Cod

Tip animal

Perioada in adapost

Nex calculat

Proportie din TAN

Tip

dejectie

EF

adapost

EF

stocare

EF

imprastiere

100903

Porci la ingrasat (8-110 kg) 365 6,06 0,7 lichide 0,28 0,14 0,53

TAN = 6,06 x 0,7 = 4,242 kg/an.


63

Emisia de amoniac:

Emisia din adapost adapost Efectivul maxim de animale: 9.600 locuri x 110 zile/ciclu x 3 cicluri : 365 zile = 8.700 cap/an Emisia din adapost: 0,28 x 6,06 = 1,70 kg/cap/an din adapost; Emisia totala de amoniac: 2,37 kg/cap/an x 8700 cap(media) = 20.619 kg NH3/an

Emisia din stocare

6,06 x 0,14 = 0,85 kg/cap/an x 8.700 cap = 7.395 kg NH3/an

Emisia din imprastiere

6,06 x 0,53 = 3,21 kg/cap/an x 8.700 cap = 27.942 kg NH3/an

Factorii de emisie luați in considerare conform Ghid IPPC , tab. 10.15 pentru metan: CH4 : 0,02 kg/cap/an, Factorii de emisie luați in considerare conform CORINAIR, tab. B-25, pentru pulberi PM10: 0,42 kg/cap/an, tab. B-8, pentru oxizi de azot NO, 0,001 kg /cap/ an Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Categoria de animale

Număr locuri

NH3 CH4 NO particule

FE(media) (kg/loc/an)

Emisia (kg/an)

FE (media)

(kg/Ioc/an) FE (media) (kg/Ioc/an)

FE (media)

(kg/Ioc/an) Emisia (kg/an)

FE (media)

(kg/Ioc/an) Emisia (kg/an)

Porci la ingrasat 8700 1,70 20.619 0,02 174 0,001 8,7 0,42 3.654

Total an (TAN)

8700 20.619 174 8,7 3.654

Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr.166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: pentru amoniac: 10.000 kg/an; pentru metan: 100.000kg/an, pentru prontoxid de azot : 10.000 kg/an; Din calcule rezulta: activitatea se supune sub prevederile acestui regulament la emisia de ammoniac. Debite masice de poluanti si concentratia in emisie Din calcule rezulta, urmatoarele debite masice si concentratii de poluanti: Debit total ventilatoare = 880.000 mc/h

Surse staţionare dirijate

Poluant Debit masic (ferma) kg/h g/s

Concentraţia mg / Nmc

Limita Ord. 462/93 mg/Nmc

Prag interventie

Prag alerta

Din activitatea actuala

Crestere animale

CH4 0,022 0,006 0,025 -

NH3 2,6 0,72 2,95 30 21

NO 0,0011 0,0003 0,0013 500 350

prticule 0,46 0,13 0,52 50 35

Valorile calculate ale concentraţiilor de poluanţi respectă limitele reglementate prin Ord. 462/1993 al MAPM


64

Nivele de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile

Caracteristicile dejecţiilor depind, în primul rând, de calitatea hranei, exprimată în % materii uscate şi în concentraţia de nutrienţi (N, P, etc.) şi de eficienţa cu care animalul poate converti hrana în produs (FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentraţiile în dejecţiile proaspete urmează aceeaşi variaţie ca şi a hranei. Măsurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea şi tratarea dejecţiilor afectează structura şi compoziţia dejecţiilor şi în final influenţează emisiile asociate aplicării dejecţiilor pe terenurile agricole. Asociat cu stocarea în hale a dejecţiilor se degajă N2O, CH4, VOC şi în cantităţi mici, H2S. Deşi CH4, nmVOC şi N2O sunt luate în consideraţie, pentru NH3 a fost dată mai multă atenţie fiind un poluant de aer cheie dacă este emis în cantităţi mai ridicate. Aproape toate informaţiile despre reduceri de emisii din adăpostul de animale pentru porci sunt raportate la reducerea emisiilor de NH3. Este ştiut că tehnicile care reduc emisiile de NH3 vor reduce şi emisiile de alte substanţe gazoase. Este important să se realizeze că reducerea de emisii din adăpost poate conduce potenţial la o creştere a emisiilor de NH3 din depozitarea şi aplicarea dejectiilor. Emisiile in aer de la adapostirea porcilor (sectiunea 5.2.2.) Conceptele de reducere a emisiilor de amoniac in aer de la sistemele de adapostire a porcilor implica de fapt unele sau toate dintre urmatoarele principii: -reducerea suprafetelor emitatoare. -transferul dejectiilor (namolului) din groapa de sub gratare intr-un depozit de namol extern. -aplicarea unui tratament suplimentar, precum aerarea, pentru a obtine un lichid de spalare, nu se va practica in ferma analizata; -racirea suprafetei pentru dejectii, se va face pe timp de vara, raciere a halei cu pulverizare apa, care va raci implicit si dejectiile. -utilizarea suprafetelor (de exemplu, a grilajelor si canalelor de dejectii) care sunt usor de curatat. Betonul, metalul si plasticul sunt utilizate in constructia podelelor perforate (gratarele). Evacuarea frecventa a dejectiilor din groapa/canal prin spalarea poate avea ca rezultat o maximizare a emisiilor de miros la fiecare spalare. Spalarea este facuta in mod normal la finalizarea ciclului de crestere. Dejectiile din hale cazute in canalele situate sub gratare sunt evacuate hidraulic in canalizarea fermei zootehnice de unde sunt pompate la depozitul extern. Acestea sunt evacuate hidraulic, pe perna de apa si in amesctec cu apele de spalare.

BAT-AEL pentru emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru porci Nivele de emisie amoniac in comparatie cu BAT:

Categoria de animale

Număr locuri

NH3

FE(media) In ferma analizata

(kg/loc/an) Nivel de emisie EF, conform

BAT (kg/loc/an)

Porci la ingrasat 8.700 1,70 3,6 (7)

Total an (TAN) 8.700




65

5.1.2. Investigatii privind calitatea solului (valori de referinta) In conformitate cu Comunicarea Comisiei/Ghidul Comisiei Europene cu privire la rapoartele privind situaţia de referinţă prevăzute Ia articolul 22 alin. (2) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale, instalatia este analizată în continuare în contextul concret cu sursele potenţiale de poluare a solului si subsolului : - Stocarea si manipularea dejecţiilor de porci

Investigatii actuale

Poluanţi urmăriţi - reacţia solului exprimat în unităţi de pH, potenţiometric; - nutrienţi din sol: fosfati, azotati, azotiti, amoniu, sulfati, cloruri

Amplasarea punctelor de prelevare

- Punctele de prelevare au fost stabilite în funcţie de caracteristicile amplasamentului, (amplasarea surselor potenţiale de poluare, zona de influenţă a acestora), precum şi de caracteristicile hidrogeologice ale zonei. - Amplasarea punctelor de prelevare este reprezentată pe Planul din anexa.

Tehnicile de lucru - Prelevarea probelor de sol a fost efectuată prin forare manuală cu sondă pedologică, astfel s-a stabilit şi profilul de sol. La recoltarea probelor de sol au fost respectate prevederile din OM 184/97 Anexa A3 Cap.2.1. Prelevarea probelor s-a efectuat în anul 2021. - Probele prelevate au fost ambalate în pungi de polietilenă şi transportate pentru determinări în Laboratorul de încercări fizico chimice SC IQLAB SERVICE SRL - Laborator

de anlize fizico-chimice si microbiologice, care a emis buletinele anexate.

Rezultatele analizelor efectuate în raport cu limitele reglementate Indicatorii de calitate ai solului determinaţi au fost comparaţi cu pragurile din OM 756/97 Anexă Tab.2. – tipul de sol sensibil. Concentraţiile determinate sunt prezentate în tabelul urmator:

Cod. Adâncime Concentraţia

identif. (cm) pH unit.pH

Fosfati ppm

Azotiti ppm

Azotati ppm

Amoniu ppm

Sulfuri ppm

Cloruri ppm

Prag alertă

(soluri mai putin sensibile OM

756/1997)

- - - 10.000 -

Prag intervenţie(soluri mai putin

sensibile OM 756/1997)

- - - 50.000 -

S1-aval de depozitul de dejectii

15 6,8 35,98 69,78 38,34 10,21 16,75 <250

30 6,1 31,45 61,23 33,45 10,21 15,67 <250

S2-amonte de depozitul de dejectii

15 6,8 35,67 67,89 34,56 9,67 14,45 <250

30 6,2 32,45 65,34 32,23 9,34 16,21 <250


66

Nici normativele româneşti şi nici normativele străine referitoare la calitatea solului (Ordinul 756/1997 al MAPPM, respectiv normativele olandeze şi canadiene privitoare la calitatea solului) nu prevăd limite maxim admise pentru concentraţiile de fosfaţi, azotiţi, azotaţi şi amoniu în sol. Pentru soluri preponderent argiloase şi argilo-nisipoase (aşa cum este cazul zonei de amplasare a Fermei de porci Adrian) valoarea concentraţiei normale pentru compuşii azotului este de cca. 500 mg/kg (C. Răuţă ş.a., Prevenirea şi combaterea poluării solului, ed. CERES, Bucureşti 1983). Din analiza rezultatelor probelor de sol recoltate din incinta Fermei de porci Adrian se poate estima că activitatea fermei nu a influenţat calitatea solului. Datele existente nu pun în evidenţă existenţa unor surse de poluare.

5.1.3. Investigatii privind calitatea apei subterane (valori de referinta)

Surse potenţiale de poluare a apelor - Solul şi apa subterană formează un sistem fizic relaţional, astfel dacă solul este supus agresiunii unui poluant, vor fi afectate şi straturile acvifere. - Toate sursele potenţiale enumerate la cap.sol sunt valabile şi pentru ape subterane.

Poluanţi urmăriţi

Pentru stabilirea calității apelor subterane in incinta fermei au fost investigați următorii indicatori de calitate:

Indicator Metoda de analiză

pH SR EN ISO 6878:2005 IL-FC-040

Amoniu SR ISO 7150-1:2001

Azotati SR ISO 7890-3:2000

Azotiti SR EN 26777:2002 ; SR EN 26777:2002 /C91:2006

Oxidabilitate SR EN ISO 8467:2001

Sulfuri SR ISO 10530:1997 IL-FC-035

Fosfati SR ISO 10530:1997 IL-FC-035

Amplasarea punctelor de prelevare - Pentru investigarea calităţii apelor subterane în zonă a fost prelevată proba de apa freatica din forajele de hidroobservatie amplasat aval si amonte de depozitul de dejectii din ferma.

P1 – foraj hidroobservatie aval P2 – foraj hidroobservatie amonte

- Amplasarea punctului de recoltare este reprezentată pe Planul din anexă.

Tehnicile de lucru

- La recoltarea probelor de ape subterane s-au respectat prevederile OM 184/97 Anexa A.3. Cap. 2.2. Recoltarea probelor s-a efectuat cu tub de prelevare, care este prevăzut cu o bilă antiretur care obturează la urcare, orificiul bazal, reţinând în interiorul tubului proba de apă subterană. - După prelevare, proba a fost transvazată într-un recipient de PE- 2,5 l şi transportată la SC WESSLING Romania SRL - Laborator de analize ape uzate, care a emis buletinele anexate


67

Rezultatele analizelor în raport cu limitele reglementate

- Calitatea apelor subterane este reglementată de Ordin nr. 621/2014 (Ordin 137/2009) prin valori de prag pentru apele subterane din Romania şi Legea 458/2002 republicata, privind calitatea apei potabile.

Rezultatele obţinute raportate la valorile limite admise sunt redate în tabelul urmator: Calitatea apei subterane (valori de referinta)

Concluzii

Factor de mediu SOL

- Calitatea solului pe amplasamentul fermei a fost investigată prin prelevări de probe (de la adâncimea de 15 respectiv 30 cm). Calitatea solului fiind reglementată din OM MAPM 756/1997. Din analiza comparativă a rezultatelor analizelor probelor de sol recoltate din incinta fermei se poate estima că activitatea fermei nu a influenţat calitatea subsolului. Datele existente nu pun în evidenţă existenţa unor surse de poluare de impurificare a solului si subsolului in zona de amplasare a fermei.

Factor de mediu APE SUBTERANE

Situaţia actuală: - Concentraţia poluanţilor în probele prelevate din forajele de hidroobservaţie se incadrează sub valorile limită reglementate de Ordin 621/2014. 5.1.4. Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor

Nivelul de zgomot maxim exterioar luat în considerare este L1 max = 89 db(A); r1 = 1 m.

Cod. proba Concentraţia poluant

Indicatori NH4

mg/l Nitrati mg/l

Nitriti mg/l

Oxidabilitate mgO2/l

pH unit.pH

Fosfati mg/l

Fenoli mg/l

Legea 458/2002

0,50 50 0,50 5,0 6,5-9,5 -

Ordin 621/2014

(Ordin 137/2009)

1,3

50 0,50

-

- 0,5 0,002

P1 -aval <0,05 8,81 <0,025 <0,5 6,67 0,20 <0,005

P2-amonte <0,05 25,2 <0,025 <0,5 6,69 0,16

<0,005


68

Nivelul de zgomot la limita incintei : L2,la r2 = 125 m. L2 = L1 + 20 x log (r1/r2 ) = L1 - 2o x log r2 L2 = 89 – 2o x log 200 = 43 db(A). Ladmis = 65 db(A) conform STAS 10009-88. Nivel de zgomot la receptor ( zona de locuit ) L3, la r3 = 200 m 43 db(A). Ladmis = 50 db(A) ziua , = 40 db(A) noaptea ;Conform O.M. 536/ 1997 ;

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88. In concluzie putem spune ca, din punct de vedere al zgomotului si a vibratiilor, distanta la care se afla amplasamentu proiectului fata de localitatile din zona, nu va afecta confortul acustic al localnicilor. Prin mentinerea echipamentelor in stare buna de functionare zgomotul produs de acesta se va mentine in limite acceptabile. In timpul functionarii nu sunt surse de vibraţii sesizabile.

BAT 10. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de zgomot, se asigura distanța adecvata între fermă și receptorii sensibili. BAT 9 nu sunt aplicabile, nu s-a dovedit o poluare fonică la nivelul receptorilor sensibili.

5.2. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

pentru aer Conform investigaţiilor efectuate concentraţia poluanţilor în emisie determinati prin calcul

pentru NH3, particule, metan,oxizi de azot se incadreaza in limitele reglementate, pentru activitatea curenta in ferma.

- management nutrițional și încadrarea concentrațiilor de proteina brută și P în valorile de referința BREF pentru rețetele de furaje; respectarea recomandărilor BREF IRPP;

- se propune monitorizarea cantitatii de azot si fosfor excretat in dejectii prin calculare si utilizarea unui bilanț masic al azotului și fosforului bazat pe rația alimentară, conținutul de protein brute al regimului alimentar, cantitatea totală de fosfor și performanța animalelor (BAT 24, pct. a);

- în cadrul RAM se vor efectua calculele de emisii (amoniac și pulberi) pe baza factorilor de emisie și în funcție de producția din fermă, pentru anul precedent;

Masurile existente in concordanta cu recomandarile BAT, pentru reducerea poluarii: Reducerea emisiilor se face prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile si anume: Pentru a reduce emisiile de pulberi provenite din fiecare adăpost pentru animale, se respecta BAT 11, prin:

- Furajarea este in sistem inchis, nu genereaza emisii semnificative de pulberi. - Alimentarea ad libitum; - operarea sistemului de ventilație la o viteză mică a aerului în adăpost, dar aceasta

aplicabilitate este limitată de considerente care țin de bunăstarea animalelor;

- se pulverizeaza “ceață de apă” in cazuri de temperaturi inalte peste 30 grade .


69

Tehnici pentru reducerea amoniacului Emisiile de amoniac provenite provenite din fiecare adăpost pentru porci BAT 30.Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos :

- bazin pentru dejecții animaliere (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare) pentru scroafele care alăptează

- colectarea dejecțiilor animaliere în apă pentru purcei înțărcați - o ventilație forțată și un sistem de adăpare anti-scurgere, sistem de adapare cu supapa

prevazut cu cupe colectare fara pierderi de apa).

BAT 16. Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer generate de depozitul de dejecţii lichide, se utilizează următoarele tehnici: - reducerea la minimum a amestecării dejecţiilor lichide (amestecarea dejecţiilor maturate doar înainte de vidanjare) - acoperirea depozitului de dejecţii lichide, prin crustă naturală; Pentru minimizarea emisiilor se vor aplica următoarele măsuri: - hrănirea pe faze de creştere; - aplicarea unui management nutriţional corespunzător, conform BAT; - trasportul şi aplicarea pe sol a dejecţiilor ca îngrăşămînt organic, este externalizata; - manipularea furajelor către şi din depozitele amenajate se va realiza cu emisii reduse de pulberi. - Materialele sub forma de pulberi sunt depozitate în construcţii metalice închise - Personalul este instruit în legătură cu măsurile ce trebuie luate în vederea reducerii emisiilor - Nici o emisie nu trebuie să depăşească valorile limita admise, conform autorizatiei emise. Nu trebuie să existe alte emisii în aer, semnificative pentru mediu.

zgomot si vibratii

Nu se constată depăşirea nivelului de zgomot la limita inicintei, faţă de limitele reglementate de STAS 10009-88, pentru limite zone industriale. Masurile in concordanta cu recomandarile BAT; - ventilatoarele si echipamentele sunt performante cu nivel redus de zgomot si silentioase, vor fi

intretinute si exploatate astfel incat sa se asigure nivele reduse de zgomot si functionare la parametrii optimi;

- mijloacele de transport materii prime, animale, dejectii, vor stationa in incinta fermei cu motorul oprit ;

BAT 10. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de zgomot, se asigura distanța adecvata între fermă și receptorii sensibili (min.200 m). BAT 9 nu sunt aplicabile, nu s-a dovedit o poluare fonică la nivelul receptorilor sensibili.

in apa Apa este asigurata din foraj de medie adancime. Apa consumata este masurata si este utilizata pentru adapare curatenie si instalatiile igienico-sanitare, stingerea incendiilor. Apa consumata este comparabila cu cele recomandate de BREF.

Masurile in concordanta cu recomandarile BAT, pentru reducerea poluarii: Pentru reducerea si minimizarea consumului de apă se respecta recomandarile BAT 5., prin: -curăţarea halelor de creştere şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune – pompa Karcker; -calibrarea periodică a instalaţiilor de adăpare pentru a înlătura pierderile de apă -înregistrarea consumului de apă se face la nivel de sursa (contor la foraje) -detectarea şi eliminarea scurgerilor de apă (zilnic de sef ferma)


70

-selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător prin adăpători de tip suzeta cu cupe pentru colectarea scurgerilor, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum).

BAT 6. Pentru a reduce producerea de ape uzate, se respecta:

Menținerea suprafeței zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil.

Reducerea la minimum a consumului de apă.

BAT 7. Pentru a reduce emisiile în apă provenite din apele uzate, se utilizeaza:

- colectarea apelor uzate tehnologice in bazine cu structuri etanse impreuna cu dejecțiile lichide.

sol-subsol - Calitatea solului pe amplasamentul fermei a fost investigată prin prelevări de probe (de la adâncimea de 15 respectiv 30 cm). Calitatea solului fiind reglementată din OM MAPM 756/1997. Din analiza comparativă a rezultatelor analizelor probelor de sol actuale din incinta Fermei se poate estima că activitatea fermei nu a influenţat calitatea subsolului. Datele existente nu pun în evidenţă existenţa unor surse de poluare de adâncime (din apele subterane).

Masurile propuse in concordanta cu recomandarile BAT, pentru reducerea poluarii:

Pentru urmărirea calităţii apelor subterane sunt instituite punct de prelevare cu urmarirea posibilei degradari in timp a acestora;

Există plan de intervenţie în caz de poluări accidentale sau incidente legate de poluare

Există un program de verificare, întreţinere şi reparaţii a echipamentelor

Dejectiile sunt valorificate in totalitate depozitarea lor temporara se face in structuri etanse.

căile de acces, platformele de staţionare, pardoselile în spaţiile de creştere intensivă a porcilor sunt betonate;

Spaţii închise - hale de inchise, pentru desfăşurarea procesului de producţie.

Se respecta tehnicile de reducere a emisiilor în sol şi în apă provenite din depozitele de dejecţii lichide prin:

- Utilizarea de depozite care pot rezista influenţelor mecanice, chimice şi termice (bazine hidroizolate).

- Alegerea unei instalaţii de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecţiile animaliere pe durata perioadelor în care nu este posibilă împrăştierea pe sol a acestora (durata de stocare min 6 luni)

Se vor respecta tehnicile de împrăştiere pe sol a dejecţiilor lichide de firma contractoare, prin: - Injector cu brazdă de adâncime (închisă)

Operatorul instalaţiei trebuie să se asigure că intervalul de timp asociat BAT cuprins între împrăştierea pe sol a dejecţiilor animaliere şi încorporarea acestora în sol se face conform tabel:

Parametru Intervalul de timp asociat BAT cuprins între împrăştierea pe sol a dejecţiilor animaliere si încorporarea acestora în sol (ore)

Timp 0(22)-4(23)

(22) Limita inferioară a intervalului corespunde încorporării imediate

(23) Limita superioară a intervalului poate fi de până ia 12 ore, în cazul în care condiţiile nu sunt favorabile unei încorporări mai rapide, de exemplu în cazul în care resursele umane şi maşinile nu sunt accesibile din punct de vedere economic.


71

deseuri Toate deşeurile rezultate din activitatea fermei sunt colectate imediat după generarea lor şi sunt eliminate valorificate periodic din incinta fermei (deşeurile menajere, tesuturi animale si cadavrele de porci, ambalaje de la substanţe dezinfectante, ambalaje şi resturi de medicamente), dejectiile la 6 luni. Masurile propuse

amenajarea locurilor pentru colectarea selectiva, in conditii de sigaranta pentru sanatatea umana a deseurilor ce rezulta din activitate si gestionarea corespunzatoare a acestora in conformitale cu prevederile legale in vigoare Legea Nr.211/2011; Managementul mortalitati lor consta din urmatoarele operatii: - toate mortalitatile vor fi inlaturate in 24 ore de la gasire. - pastrarea si stocarea temporara va dura mai putin de 8 -10 ore. - la finalul timpului de stocare, cadavrele vor fi introdu-si in saci din polietilena si mutate in spatiu frigorific pentru depozitare. - se elimina prin firma autorizata.

gestionarea deseurilor se va realiza conform cerintelor H.G. nr. 856/2002 cu modificarile ulterioare

titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a deseurilor si dejectiilor, care sa cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta dejectiilor, data livrarii .

energie Halele sunt cladiri inchise cu acoperisuri si pereti izolate termic. Consumul de energie este conform cu BAT. Pentru reducerea si minimizarea consumului de energie se respecta recomandarile BAT 8. , prin: -Cladirile sunt izolate - Sistemul de microclimat optimizat prin control; - Sistemul de ventilatie se verifica periodic; - Iluminatul este cu tuburi fluorescente cu consum redus de energie;

miros

Pentru a preveni sau pentru a reduce emisiile de mirosuri, se respecta BAT 13, prin: - respectarea tehnicilor de hrănire conform BAT-BREF pentru reducerea conţinutului de azot si

fosfor din dejecţii şi care asigură reducerea emisiilor de amoniac, respectiv a mirosului; - menţinerea animalelor şi a suprafeţelor uscate şi curate (pardosea tip gratare) - reducerea suprafeţei emiţătoare a dejecţiilor animaliere (grătare de plastic si beton, canale cu o

suprafaţă redusă expusă la dejecţiile animaliere); - evacuarea frecventă a dejecţiilor animaliere către un depozit de dejecţii animaliere situat în

exterior; - evacuarea aerului se face deasupra nivelului acoperişului, coşuri, devierea aerului evacuat prin

coama acoperişului, şi nu prin partea inferioară a pereţilor; - creşterea vitezei de ventilaţie a orificiului vertical de ventilaţie; - reducerea temperaturii dejecţiilor animaliere (prin scăderea temperaturii mediului interior -

pulverizare cu apa pe timp de vara); - amplasarea eficientă a barierelor externe pentru a crea turbulenţe ale fluxului de aer aflat în

mişcare sunt prevăzute bariere cu vegetaţie (terenuri agricole cu culturi porumb); BAT12: Nu sunt aplicabile, nu s-au dovedit neplăceri cauzate de mirosuri la nivelul receptorilor sensibili.


72

Tehnici de monitorizare Tehnica de monitorizare a excreției de azot și fosfor se face prin

- a) Calculare prin utilizarea unui bilanț masic al azotului și fosforului bazat pe rația alimentară, conținutul de protein brute al regimului alimentar, cantitatea totală de fosfor și performanța animalelor.

- Tehnici de monitorizare a amoniacului se face prin calcularea debitului masic si a concentrației de amoniac prin utilizarea metodelor EMEP si IPPC. Monitorizarea altor emisii ale procesului tehnologic: Inregistrari/ evidente/ monitoring , BAT 29. BAT constau în monitorizarea următorilor parametri ai procesului, cel puțin o dată pe an.

-numar de animale -cresterea in greutate -consum de hrana -compozitie hrana cu evidentiere continut de proteina cruda si fosfor -consum de apa -consum de energie -cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii)

Inregistrari si evidente curente: -numarul /efectivul de animale se inregistreaza la fiecare data de intrare/iesire -greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire -cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare; consumul lunar se determina prin calcul; -reteta nutretului combinat este pastrata la sediul fermei; -inregistrarile apei captate se face cu un contor; -consumul lunar de energie se inregistreaza; -cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii se determina prin calcul); -integritatea retelei de canalizare exterioare, a caminelor de vizitare si a bazinelor de colectare ape uzate se verifica .

Managementul nutrițional Tehnici de reducere a emisiilor de azot si a fosforului excretat

a. Se vor asigura tehnici nutriţionale adecvate, bazate pe cele mai bune tehnici disponibile :

BAT 3. Pentru a reduce azotul total excretat și, prin urmare, emisiile de amoniac, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora. - Reducerea conținutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în

azot bazat pe necesitățile de energie și aminoacizi digestibili. - Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice

ale perioadei de producție. - Adăugarea unei cantități controlate de aminoacizi esențiali la un regim alimentar cu un nivel

scăzut de proteine brute. - Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc azotul total excretat. BAT 4. Pentru a reduce fosforul total excretat, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora. - Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice

ale perioadei de producție. - Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc cantitatea totală de fosfor excretat (de

exemplu fitază). - Utilizarea fosfaților anorganici cu grad ridicat de digerare pentru înlocuirea parțială a

surselor convenționale de fosfor din furaje.


73

b. utilizarea instalaţiilor de furajare reglate automat care permit o distribuire uniformǎ, fǎrǎ pierderi;

c. realizarea controlului calitǎţii furajelor; CONCLUZIE: TEHNICILE UTILIZATE IN FERMA SI CONSUMURILE SPECIFICE IN INSTALATIE, SUNT CONFORME CU CELE SPECIFICE ASIGURATE CONFORM BAT - DOCUMENTUL DE REFERINȚĂ

Intocmit Ing.ec. Gyori Ana Maria


74

ANEXE – la Raportul de amplasament

- CUI - Certificat constatator - Extras de carte funciara

- Autorizatie de gospodarire a apelor Nr.464 din 15.12.2017

- Autorizatie de DSVSA Nr.326 din 29.01.2013

- Certificarea conformitatii Nr.126 din 07.06.2019 eliberat de Directia de Sanatate Publica, Judetul Satu Mare

- Contract de vidanjare S.C. APASERV Satu Mare S.A. Nr.219 din 12.08.2020

- Contract preluare deseuri menajere Nr. CS 19 din 02.07.2020

- Contract Nr.3 din 08.01.2019 cu S.C.DACORIM PROX S.RL. – preluare deseuri de subproduse animale

- Contract cu ECO SINCRON 2013 S.R.L. Nr.511 din 21.12.2020 – preluare deseuri ambalaje periculoase.

- Contracte cu diversi beneficiari pentru preluarea si imprastierea dejectiilor de porci - Contract furnizare servicii de asistenta sanitar-veterinare Nr.177 din 01.07.2020 - Contract furnizare energie electrica Societatea Electrica Furnizare S.A. Nr.20357919

din 01.10.2018

- Rapoarte de incercare SC WESSLIG si SC IQLAB SERVICE SRL – pentru ape suberane si sol

- Planul de interventie in cazul situatiilor de urgenta pe tipuri de riscuri - Plan de incadrare in zona - Plan de situatie - Plan cu punctele de prelevare analize

Documents

în scopul revRAPORT DE AMPLASAMENT PENTRU REVIZUIREA