Constantin NoicaJURNAL FILOSOFIC

Noi nu avem un termen romanesc pentru devenire. Avem cteva pentru ina, dar nu avem pentru devenire. Am putut avea termenul de petrecere (se petrece ceva, care e mai mult dect se ntmpl, are loc: are desfurare). Dar l-au expropriat cheii. Singura noastr devenire este n chef, n distracie n nstrinare.

Visez o coal n care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa trieti linitit i cuviincios, ntr-o margine de cetate, iar oamenii tineri, civa oameni tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Caci totul i toi le dau lecii. Totul trebuie nvat din afara i pe dinafara, iar singurul lucru care le e ngduit din cnd n cnd e sa puna ntrebri.

Gndul Scolii, al celei unde sa nu se predea nimic, ma obsedeaz. Stri de spirit, asta trebuie dat altora; nu coninuturi, nu sfaturi, nu nvturi.

Ce are de dat un spirit feminin? O singura fericire, un singur extaz. i toat tehnica feminitii e de a pulveriza acea fericire n nenumrate fericiri, ntr-o succesiune i devenire de fericiri minore. Caci ea pleac de la in (Simmel!) i atunci caut devenirea i diversul; n timp ce brbatul pleac de la devenire i e nsetat de in, de unitate.

Setea Unului de a se pierde i setea Multiplului de a se readuna. Daca iubii muzica pierderile, curgerile, creterile; daca va plac

geometria i rigoarea, fara sa vi se mpietreasc inima i mintea; daca avei un dram de nebunie i un munte de msur vei ntlni cndva, losoa.

Sa i singur, ca un copil printre oamenii mari (Rilke) dumnezeu face lumina i apoi vede ca e buna. Face uscatul i apele i apoi vede ca sunt bune. (Numai la om nu vede asta. Sa fost de la sine neles?) In orice caz, nti creeaz i pe urma sta sa judece Numai noi, oamenii Cerem ca programul sa precead fapta. Fiine ntoarse de la viaa, ine teoretice i absurde ce suntem!

Neagoe Basarab: Cel ce n-are ndrjire, acela vede pe dumnezeu ma gndescla El Greco, pe care prietenul sau il gsea cu perdelele trase, n plina zi, i care explica: vreau sa vad mai bine culorile mele.

Snii aceia curioi, cat se poate de expresivi, aezai totui att de sus pe coloanele catedralelor, nct nimeni nu le mai vede expresia. Iar ntr-o zi coloana cade, i atunci vezi ca i ei erau gndii. Ce generozitate comanda sacriciul artistului, de a crea fara sa arate? Ce credin?

Ceea ce e absurd la cei care cer simpla libertate pentru buna dezvoltare a omului e ca i nchipuie a ti ce este omul

De unde ideea ca losoa te nva adevrul? Te nva sa gndeti nu adevrul. i da direcia adevrului.

De altfel, deniia adevrului adaequatio rei et intellectus e din Evul Mediu, de la un anumit Isaac, de unde o ia i o ncetenete Toma din Aquino.

Antichitatea nu s-a prpdit cu rea dup adevr. Idealul era pe atunci contemplaia, nelepciunea, sau alteori (Aristotel) regsirea inei.

Dar adevrul necunoscut i cu majuscula e o nscocire moderna. Firete ca exista un adevr exactitate, dar de el se mpiedic ntr-o zi

Maiorescu al nostru, citnd versul acesta popular: Aterne-te drumului ca i iarba campului la suarea vntului

Caci, spunea el, versul i da cu adevrat emoia unei legnri n innit, dar conine o eroare de rima.

Ca i cum rima ar servi la altceva dect s-i dea asemenea legnri n innit! Iar daca rima nu e exacta i totui legnare n innit este, iat exactitatea, iat adevrul dat de ruine.

(Dar sa ndjduim ca nu ne aud profesorii.) Boissier arata ca losoa a guvernat odat lumea: sunt cei cinci ani de

prim-ministeriat ai lui Seneca, sub Nero. Tot mai vrei loso? De ce e de neconceput un Narcis feminin? Femeia se privete totui

nespus de mult n oglinda. Dar probabil pentru a vedea acolo pe un altul care o privete.

Rolul cel mai frumos pe care-l poi juca n viaa anumitor oameni este de a desina pe un altul care a jucat un rol. Nu exiti, rete; eti uitat. Dar trti n cderea ta pe un altul.

E ceva deprimant n verbul grec agapao, a iubi. El nseamn nu numai a iubi, dar i a se mulumi cu, a se resemna. De la fericirea dragostei treci insensibil la tristeea resemnrii (poate pentru ca grecii vedeau totul n limite, i chiar i a iubi nu era, pentru ei, o pierdere)

Si mi-e ciuda ca lologii se bucura. Ce-i intereseaz pe ei altceva dect prefacerea nelesurilor? Sunt liberi. Dar cndva vor plati pentru asta.

Cnd vorbesc de viaa instinctuala, femeile se gndesc la un singur instinct. Ele nu pot vedea mai mult. N-au voie. Ele nu triesc viaa: o perpetueaz numai.

De cnd s-au nscut neamurile? De la Turnul lui Babel. Domnul a zis: iat ca ei sunt un singur popor i toi au aceeai limba. Acum nimic nu i-ar mpiedica sa fac tot ce i-au pus n gnd. Haidem sa ne pogoram i sa le ncurcm acolo limba.

Se teme cumva Dumnezeu de unitatea lumii? coala e buna, spunea Nae Ionescu, cu condiia sa n-o iei n serios.

Trebuie sa ntorci lucrurilor spatele, sa pleci, s-i prseti prietenele una cate una, de teama sa nu te biruiasc fericirea. Romanii, spunea Montesquieu, se temeau mai mult de repaus dect de inamic.

(Heidegger) gndea, nu stiu cum, n spirala descendenta. Nu numai linear i progresiv se gndete valabil. Poate niciodat linear, ci n spirala, n burghiu, ca ntr-un act de sondaj. tii de la nceput un lucru, i-l spui de mai multe ori, il spui nencetat sub alta forma pana se spune singur.

Filosoa ca donjuanism. Pe lng ea, oamenii de specialitate fac simple casnicii burgheze. Esenialul e sa cucereti. Nu sa accepi. Nu sa tii.

Actul de cunoatere nu e reducere la cunoscut, act de asimilare: a manca aa cum vor losoi grai, n frunte cu tomitii i prietenul meu V. E act de nstrinare, de pierdere, ca i actul dragostei. E risc. Nu e a simil are, ci e alter are. Te devitalizezi dnd viaa.

Dar nu poate oricine procrea. Viaa e dozaj. Eti din cnd n cnd inteligent, sau eti mai inteligent azi

dect ieri; iar o femeie frumoasa pe care ntlnirea cu cineva nu o face i mai frumoasa, e una din cele mai triste reuite ale biologiei.

Nu s-a gndit nimeni sa deschid un institut de nfrumuseare prin cele sueteti. Fiindc dinuntru n afara vine frumuseea. Gndii-v cat de urate sunt adesea femeile, crispate cum stau sub nevoia de a frumoase. Dar dai-le senintatea i stpnirea i vedei cum li se destind fetele, cum elimina toxinele i cum recuceresc frumuseea, singura frumusee care le e data: de oameni vii.

Dup o jumtate de ora de convorbire, orice femeie din societate scoate din geanta pudriera ca sa se refac. Recunosc esena feminitii ntr-un gest ca acesta. Dar i tot ce e absurd n esena feminitii. Caci femeia nelege sa se refac aa cum a fost. Ea nu-i da seama ca a trecut un anumit timp, n care s-a ntmplat ceva; ca a intrat i ea ntr-un proces de devenire; ca pe fata ei trebuie sa se citeasc urmele acestei deveniri. Ea nu admite sa treac peste chipul ei umbra unei idei care se va rostit, sau sa se nscrie undeva cuta unui adevr. Nu, ea vrea sa revin la chipul din fata oglinzii, la masca adoptata o data pentru totdeauna. Ce-i pasa ca falsica astfel o ntrega devenire? Ea vrea sa rmn aceeai.

ntr-o lume n care totul devine, ea crede ca poate ramane aceeai. Un tnr cruia nu-i poi trece nici o incertitudine i este o nfrngere.

Daca exista o medicina a suetelor, sensul ei e rsturnat fata de medicina obinuit: e de a mbolnvi.

Oamenii acetia de pe la noi sunt nelepi n materie de gndire unde trebuie ceva sminteala i sunt smintii n viaa (acolo unde trebuie ceva nelepciune SG)

Ce stupid: stai n cancelarie zece minute, i compui o masca, intri n sala de curs, tii prelegerea i te ntorci. aa se prpdesc adevrurile: cnd nu se mai rostesc la ntmplare.

neleg concret ceea ce nu e evident pentru psihologi i loso ca gndirea precede cuvntul. Copilul de un an vede un domn i zice tata. Noi, oamenii mari, il corectam: nu e tata. Dar el nici nu vroia sa spun ca e tata; ci ca este ca tata: domn sau nalt sau cu ochelari. i ne ntoarce spatele, pentru ca suntem oameni neserioi, care au descoperit cuvntul ca sa nu se mai neleag intre ei.

Prietenul meu se supr ca nu discut ceea ce numete el logic. Dar nu discut ca sa dovedesc, ci pentru ca, eventual, sa descopr ceva. Oamenii acetia, iari, vor raiune exact acolo unde nu trebuie. (In schimb SG) Viaa ei i-o triesc la ntmplare: sunt robii prieteniilor de ocazie, ai profesiunii dictate de alii, ai vremurilor i ntmplrilor. Vorba lui Socrate: Stiu cate oi au, dar nu stiu exact care le sunt prietenii. In ntregul ei, viaa lor n-are nici o desfurare raional i nu nseamn nici o mplinire. Dar cnd fac o excursie sau joaca la ruleta, cata raiune nu pun n joc! In tot ce e mica aventura a vieii, ei strica miracolul i surpriza prin calcul. Cnd discuta i ce frumos lucru e discuia, daca eti viu, daca nu spui ce ai gndit acas, ci te lai dus de ispitele momentului, daca riti ei sunt logici. Sunt perfect logici ntr-o discuie cu mine i cu d-ta, dar n dialogul cu Sensurile i Viaa n-au nici mcar replica.

Cred ca mi-am gsit o ncadrare n societate: sa u incomod. Nu e uor, stiu bine. Trebuie sa sfreti prin a cineva, pentru ca sa se mpiedice lumea de tine. Dar cnd reueti, ce plcut este.

Sa nu lai lumea n pace. Prin simplul fapt ca eti ceva, ca tii ceva, ca poi ceva, sa incomodezi i sa obligi.

mi plac curbele cailor ferate. Sunt ndeajuns de plecate pentru ca un tren n viteza sa nu cada n afara, dar i ndeajuns de putin plecate pentru ca un tren fara viteza sa nu cada nuntru. Coexistenta contrariilor.

Stiu i inginerii ceva. Dar tot mai mult tie viaa. Urmresc cu interes, cnd se opresc doua trenuri n statie, cu ce

aviditate se uita oamenii unii la alii. E prea putin sa spui ca vor sa ntlneasc o cunotin. Nu, e un sentiment metazic: vor sa vad pe celalalt. Fiecare se vede pe sine n celalalt. i rade.

Numr ceasurile bune dup numrul despririlor posibile. De altfel e i cea mai frumoasa declaraie de dragoste: Simt ca te pot

prsi. Te iubesc att de mult, nct s-a mplinit ceva n mine i acum te pot prsi

E inutil sa ntorci capul. S-ar putea sa vezi nedumerire. Cnd pleci, e bine sa crezi ca ai socotelile ncheiate.

Ce nu stiu pedagogii i tie bunul simt romanesc: Nu da povata celui ce nu i-o cere, caci nu te asculta

nseteaz-l tu nti. Pune-l n situaia de a i-o cere. i pe urma spune-i daca ai de spus ceva.

Ce nseamn: pur? A toate cuprinztor. Absolut pur ar , daca vrei, cuprinztor al tuturor impuritilor. Sporind numrul lor, ele se virtualizeaz pur i simplu.

Ce nu nelege omul moral e ca morala lui e o cale. Daca a nceput sa e bun, trebuie sa e mai bun. Iar cretinismul sfrete prin a o persecuie tocmai a celor buni.

mi place un proverb istroromn: Banii fac mulumire, mulumirea face bucurie, bucuria aduce srcie i srcia face minte. Toate sunt n toate.

In inima smeritului sade dracul grecete. Fratele cunoate proverbul acesta?

wranghelHighlight

Ma gndesc la A. V. De ce are ecouri de mediocritate uneori? Poate pentru ca a comunicat prea mult cu oamenii mediocri. I s-au pus ntrebri mediocre i a trebuit sa le rspund. Calitatea se pstreaz numai prin ntrebri de calitate, sau mcar de sinceritate. Ceea ce macin spiritul sunt ntrebri grosolane. Nimeni nu rezista: cade n profesorat.

Mergeam pe bulevardul Cotroceni, iar zidul nesfrit, ca de fabrica, din stnga, i casele moderne din dreapta mi apreau sub luna ca ind de oriunde. Ma puteam aa la Berlin, la Moscova sau la Cape Town. i m-a cuprins deodata spaima ca nu sunt nicieri.

Cnd ma lauda cineva, ma cuprinde panica: daca ar aa tot ce nu stiu, tot ce nu sunt? Cnd ma condamna, ma simt linitit: sunt totui mai bun dect att.

Nu citi ce nu-i place. Filosoa e libera de obligaii. Frumuseea ei e ca se poate ncepe de oriunde () Ea se poate nva de oriunde, caci n-are calea regala a raiunii, ci cile netiute ale inimii. De aceea nu veni aci fara dragoste. Cartea nu e un pensum, iar fara dragoste nu face nimeni cultura i n orice caz losoe () Nu citi pe Kant. Stiu totui ca pana la urma trebuie citit Kant. i chiar ca trebuie citit de mai multe ori. Dar astzi nu-l citi. Fa ce-i place. Iar dac-i place losoa, vei gsi cndva pe Kant. Nu-l vei gsi? Nu i-a plcut losoa.

Le coeur a es raisons que la raison ne connait pas. E simplu: Nu citi pe Kant, dar iubete losoa. Iar daca iubeti losoa,

vei citi pe Kant. N-am putut citi niciodat, pana la capt, Divina Comedie. E o att de

monstruoasa ordine, acolo. Ma sperie o vorba din Luca: Vai de voi, crturari i farisei farnici.

Pentru ca voi suntei ca mormintele, care nu se vad i peste care oamenii umbla fara sa tie

Esenialul e sa prelungeti tinereea, cu orice mijloace, deci chiar prin timiditate. Caci toate animalele superioare au o tineree lunga (Asta o stiu sigur din biologie)

Cata tristee trebuie sa e n inima celor care, ncepnd sa scrie o carte, stiu tot ce vor spune acolo! Un om care nu nva nimic fptuind e un surd punnd ntrebri al cror rspuns il tie; e un turist modern plecnd sa vad peisajele cu aceiai ochi cu care le vzuse acas fotograile.

Ci loso fara demonul losoei. Ii recunoti dup ceva precis: lozofeaz pentru alii, nu pentru ei. Scriu ca sa predea, nu ca sa se lmureasc (Printele celor fara demon: Aristotel)

E impresionant sa vezi ca unii pot procrea fara dragoste, n timp ce o carte buna nu se poate scrie fara dragoste, fara convieuirea cu eroii, cu materialul sau cu gndurile tale. La prima vedere e de necrezut ca se pot nate oameni reuii prin simpla biologie. De ce deosebirea aceasta? Poate pentru ca un om nou e un al treilea; pe cnd cartea e, de fapt, al doilea. Nu e rod, ci obiectul dragostei nsui. E Galatee.

Ce frumoasa vorba are romanul: Banul te neodihneste.

Am vzut ceva neateptat: un om milos care mulumea ceretorului pentru c-i primise dania. In fond, avea dreptate s-o fac. Fiindc binefctorul exista prin cel care primete. Cat de recunosctor trebuie sa e medicul bolnavului pe care l-a vindecat!

Nu se tie cine da i cine primete. Sa i, daca poi, nu cel care ncearc sa mai culeag ceva; ci ploaia,

ploaia aceea de toamna, care nu tie nimic despre culesuri Scoal. coala asta. Nu stiu daca am s-o fac vreodat. Dar mi-ar plcea

ca la sfritul vieii sa pot spune: nici nu am fcut altceva. JURNAL DE IDEI. Autoritate (augeo) are cel care te sporete, te adeverete, ca mama pe

copil, profesorul pe elev, suetul corpul. nelepciunea nu e ceva care se nva; e ceva care se trezete. De

aceea o coal de nelepciune e posibila. De la un moment dat orice contact zgrie () Suetele nu mai sunt

elastice i ecare ntlnire i las urma ca o hysteresis n ele. n ce consta, pana la urma, fericirea? Nicidecum n a benecia din plin

de ce este (bani, valori, cultura) ci n a face posibil ce nu este, ce nu e inca. Pana i biologic e asa: copilul. Dar spiritual este numai asa: scrii pentru cititorul care nu s-a nscut inca, te cultivi spre a obine alt neles i un gnd nou, trieti sub fascinaia lui ceea ce sta sa vina.

Oamenii sunt cei care vor sa te ureasc, sau urenia e n tine i ii iei pe ei ca pretext?

Daca n-ai avut tria singurtii, trebuie s-o ai pe cea a nsingurrii, mcar.

Se poate comanda trupului (sa adoarm, sa se trezeasc la o anumit ora, s-i localizeze durerea, sa trezeasc specia n el), dar nu i suetului, inimii. Nu-i poi spune: daruie-te aici, nu-i poi spune: nu te drui. E ceva obiectiv, de dincolo de noi, mai adnc dect legile speciei; i de aceea, poate, s-a spus ca e ceva divin. Iar cnd te sporete, cnd te face sa spui altceva n monotonia vieii proprii, este un stpn binecuvntat n robia cruia ina ta se simte n srbtoare.

Oamenii ncep sa e interesani cnd au caracter de reprezentanta. Ce e dincolo de ei te atrage, nu ce sunt ei. O idee n slujba creia sunt, nu una care-i slujete, care-i ngraa pe ei.

De aceea au fost i sunt att de putini oameni interesani aci, n Romania. Ii vezi sclipitori, de-o inteligenta cuceritoare, gata sa fac saltul cel mare. Dar nu-l fac. Ceva ii retine. Oamenii acetia, de la care ateptai orice, bat din aripi i nu pot sa zboare.

Iar ntr-o zi nelegi: nu sunt dect individualiti adic nfundturi. Ce stupida e tnguiala oamenilor ca nu exista constituii bune. Cu un

material att de nereuit ca acesta uman, cum sa faci comuniti sau o comunitate ideala?

Experiente de viaa: Cnd ai prea multe lucruri de fcut, ia asupr-i inca o sarcina i i

reuete i restul.

Averea e buna pentru cei din jurul tau Qui n'a pas vecu apres la Revolution, n'a pas connu la douceur de

vivre. i e duman cine te xeaz ntr-o singura ntruchipare; e ca o face din

ura sau din dragoste. A face n numele altora lucruri nengduite, nseamn a-i obliga.

(Povestea estorului din Panciatantra, ce se ndrgostete de fata regelui, i pune aripi, i apare ca (cu nfiarea lui-SG) Indra pe balconul ei. Regele aa, estorul (speriat SG) ii cere lui Indra sprijinul i n clipa dezastrului Indra decide ca trebuie sa i-l dea pentru propriul sau prestigiu)

E destul s-i pui o problema, n unele cazuri. E destul sa invoci un zeu, pentru ca zeul sa te asiste, pana la urma.

Sensul vieii este s-i pui problema sensului vieii. Orice rspuns risca sa e o ngustime, o recunosc. Dar a raspunde ca viaa n-are nici un sens e cea mai mare ngustime.

Problema grea n viaa este sa nfruni raul i sa ocoleti binele. E sucient un surs al Vieii ca totul sa capete sens. E sucienta o ntlnire cu imposibilul tau ca sa reintri n nfrngerea ta. Ceea ce e frumos n mbtrnire e ca nu mai poi spera, atepta,

amna. Este singura vrsta n care nu trieti n suspensie. Mirarea anilor trzii este ca au n ei problemele anilor timpurii. Oamenii triesc cum se ntmpl () Te uii la ei cum ateapt sa se

ntmple ceva. Ce? Ateptai mai departe. Fie-v zeii buni i lase-v venic acolo unde suntei, caci mai departe tot nu vei ajunge (Ca Tythonos, care ceruse nemurirea, dar uitase a cere i tinereea)

Era din spea oamenilor acelora care confunda adevrul cu exactitatea. Mulumete i zilei care nu i-a dat nimic. FRAGMENTE DE SISTEM. MIRRI. OBSESII. Dumnezeu nu poate face un bolovan pe care sa nu e n stare a-l ridica,

dar oamenii pun pe lume lucruri mai puternice dect ei Ornitologul vede psri, chimistul procese, istoricul epoci i destine. Ce

vede losoful? Vede suri, dihanii. Daca as ntrebat care e cel mai nelozoc lucru pe lume, as spune

cuitul. (.) Separaia e dezastrul n losoe: subiect-obiect, suet-corp, aci-dincolo, coruptibil-incoruptibil, constiinta-existenta, eu-lume.

Se poate tia o paine, nu se poate tia un cntec, un adevr, o iubire. Iubirea suetului pentru trup. A eului pentru lume. A Ideii pentru real.

Dar a venit Aristotel, ul de medic Toi oamenii au gnduri. Cnd un gnd se ntoarce asupra gndului

devine idee. Multi oameni au idei. Cnd un om are o idee unica, devine losof. Individuum est ineabile? Dar e locul de ncruciare al Dihaniilor! tiina vrea sa aib cat mai puine idei i cat mai multe cunotine. Ma

tem ca losoa vrea pe dos. Nu rasul, sursul. In fata morii nu poi rade. Dar poi surde.

Rasul xeaz i nu nelepete. E despre alii, e social doar. Isus n-a ras. Dar va surs.

Tot ce e cunoatere. Este intre da i nu trebuie o logica n care contradicia nu desineaz, asta-i tot.

Ca i n zica, problema n cultura nu e viteza (inerie) ci acceleraia, pe care o aduc cugetele deosebite

Scriitor e cel care nu-i gsete cuvintele n fond, Aristotel povestete ce se spune. Ce a auzit n agora, ce s-a

cat-agorisit nici mcar necesitate n-are istoria Toi contemporanii tim ca al doilea rzboi a inut de arbitrariul unui schizofrenic.

Se poate face pipi pe ea. Istoria spiritului european ar putea cea a polaritilor succesive:

Parmenide Heraclit; Platon Aristotel; Augustin Toma; Descartes Pascal; Kant Hegel.

A-i aminti de lucruri pe care nu le-ai tiut niciodat. De ce nu poate repudiata losoa? Pentru ca singura pstreaz

aceasta ans, de a spune ce nu se tie inca. De a spune ceva cnd nu mai este nimic de spus Cum am privit Timpul ()? (.) Ca o solicitare permanenta i ca o

smerita invitaie: Fa ceva cu mine ca sa scapi de mine! Iubete ceva, zidete ceva: accelereaz-m! Eu sunt Monotonia i Plictisul, m-am saturat din primul ceas de mine ()

Sa nu vrei nimic: reducia fenomenologica a voinei. Nu vrei nimic deosebit din ce este al lumii i n refuzul acesta metodic (.

SG) creator de gol, apare ceva: voin proprie. Dubito ergo cogito devine acum nihil volo, ergo volens sum. Vreau sa nu vreau nimic de-al lumii, deci mi vreau vrerea proprie. Balaceasca-se n mlatina vieii, cine nu vrea sa e om! Toat lumea se strduie sa aib un bun context (bani, casa, aezare n

societate). Dar care le e textul? Trim ntr-o lume a contextului fara text. (Chiar medicina: corpul e

contextul) In fiecare om o lume-i face ncercarea cultura ca detectare a maladiilor realului de orice fel, fara nici o tentativa de nsntoire a lui. Pui doar n lumina precaritile realului i le dai nume.

Maladiile inei, a cror terapeutica la om este simpla lor identicare Pentru dialectica mea, micarea undelor superciale (a valurilor!) e

semnicativa: nu e sinusoidala, vile ind mai largi dect crestele: iar n vai micarea se face n sens negator (ca i de la tema spre antitema), pe cnd pe creste micarea e directa (o tema intra n orizontul altei teme). Lumea nainteaz regresnd sau mai degrab dup cercuri ce se rostogolesc ndrt i cnd se ncheie se rostogolesc nainte (Vezi Goethe: Mergem i ne ntoarcem, dar pe ansamblu naintam SG)

Un atom se ncarc pozitiv daca pierde electroni: trebuie sa pierzi ceva, ca sa i n pozitivul tau.

Secolul acesta fara de importanta Nu lasa monumente arhitectonice i nu lasa idei mari.

De aceea i face atta scandal, pana la isteria catastrofei nale. Ca oamenii fara importanta.

Cultura e prea mult a anahoreilor, nfrnilor, modetilor, complexailor, ne-trebnicilor. E prea mult o revan.

Chiar Platon nemplinit politic. Aristotel respins de la Academie Dar cioburi de cer mai sunt printre noi i cu ele ne gndim uneori ca am

putea da cate un rspuns lumii. MRTURISIRI. Oamenii te iart daca faci crime. Dar nu te iart daca eti fericit. Am simit limpede asta, n ceasul renvierii mele. Filosoa n-are percepia viitorului. Nu merita sa reii din ea dect pe cei

patru mari, Platon, Aristotel, Kant, Hegel. Restul n care ma simt cuprins! Sunt milioanele de spermatozoizi care n-au procreat, dar au btut

ctva vreme i ei la poarta prin care nu le era dat sa intre. Nimeni nu e n ordine. Ma uit la toi n jurul meu i vad ca pierd i

ordinea n care au fost. i totui: ecare poarta asupra sa ordinea lumii; daca tu faci ce trebuie, pui n ordine i restul.

Inca un tnr care are reuita asigurata indc are inuta i expresie. Dar problema e cum s-i descumpneti.

Medicina spiritului e de a mbolnvi, o simt din nou mi amintesc ca i-am spus lui Cioran, pe care l-am urmrit cu freasca

ngrijorare toat viaa: Faptul ca nu i-ai pus capt zilelor, dup ce timp de patruzeci de ani te-ai tnguit pentru nefericirea de a te nscut, ma asigura ca viaa e totui buna.

El m-a tras deoparte i mi-a rspuns: Ma, sa n-o spui nimnui, dar mi place viaa!

Generaia mea iese din viaa activa i eu n-am intrat inca Sunt n ceasul fericit cnd pot sa lucrez fara a mai silit sa muncesc. Ma zbat sa intru n pasivitate. Ce efort i trebuie ca sa treci de la

activitate la pasivitate! Numai singurtatea i reda demnitatea de om. Cealalt demnitate, sociala, e impura; e simulata sau de mprumut. Traducerile. Pentru proza tiinic, critica i proza sunt suciente.

Pentru poezie i losoe, nu. Incultura pe care au adus-o la noi traducerile, scutind de limbi i de

investigaia altor culturi Teama de castrare m-a nsoit toat viaa. O riscam cu istoria

losoei, cu strintatea prelungita i creaie n limba strin, cu o masterizzia de care de altfel nu eram capabil: erudiie nsuirea unei limbi , cu profesoratul (ba chiar cu discipolatul). Le-am ocolit pe toate cu ce rezultat?

Cele cinci fugi ale unei viei, sub iluzia creativitii. mi dau seama acum, n toat simplitatea, ca Andrei Pleu a avut noroc

ntlnindu-m. Nu sunt dect un ntrzietor, un ins care face pe ceilali sa ntrzie lng.

Peste o suta de ani nici eu nu voi mai cunoscut, nici Liiceanu. Dar raportul dintre noi va cunoscut

A face cultura e a sta ntr-un picior. In fotograe, i eu sunt ntr-un picior i el. Dar eu sunt pe piciorul drept, pe cnd el e pe cel stng. Acesta e raportul.

Nu-mi place nebunia nebunului i sunt prea multi nebuni n cultura mi place nebunia sntosului.

Daca as ti cu-adevrat ca exista milioane de romani care ar gata sa vad (ca sovieticii) easta lui Eminescu, dar nu exista cteva mii care sa vad ce era n easta lui Eminescu, atunci duc-se de-a berbeleacul neamul acesta n neantul istoriei

Coninutul (vieii) apare n puritatea sa abia atunci cnd ai ieit de sub tutela speciei, a societii i a nzuinelor sau ambiiilor proprii.

Nu pot sa descriu Paradisul culturii; doar accesul la el. Toat viaa am ateptat sa coboare peste mine harul, s-mi vina acea

idee care sa dea sens ndrtniciei mele intru gndire. Am trecut de mult de 60 de ani i ideea n-a mai venit, dup cate vad. Dar mi spun, cu extraordinara vorba a lui Creanga: Se vede totui c-a

venit, de vreme ce n-a mai venit. Mi se pare ca n limba ta s-a spus: cine n-are ndrjire, acela vede pe

Dumnezeu. Ai avut ndrjire dragul meu. Acum du-te la culcare. n ecare lucru (om) este un prizonier, spunea Rilke. Oamenii tineri vin la noi ca s-i ajutam sa elibereze prizonierul. Dar ce

grele lucruri ne cer Ma ntreb din cnd n cnd: Dar dumneata nu mergi pe la biserica?.

De ctva vreme nu ma mai ntreab. Cred ca s-a convins () ca am un fel de ordine interioara, un Dumnezeu, pe cel al losoei.

tii de ce e dezordine n lume? Pentru ca nu e ordine n dumneata. Primul lucru de predicat: dispreul pentru oamenii politici, aceti valei

ai istoriei comune. (.) Ii vad triti: E vreme urata afara; totul e urat, spun ei, fara sa tie

ca vreme urata e n ei nii. (.) ncerc a un sprgtor de intenii. Sa nu vrei nimic; sa i buni,

curai la inima i sa va tvlii n pajitile culturii.

SFRIT

wranghelHighlight