Embed Size (px)
Citation preview
15790/1/11 REV 1 SM/ao 1
DG H 2B RO
CONSILIUL
UNIUNII EUROPENE
Bruxelles, 4 noiembrie 2011 (15.11)
(OR. en)
15790/1/11
REV 1
COPEN 281
EUROJUST 163
ENFOPOL 370
EJN 137
GENVAL 110
ENFOCUSTOM 127
NOTĂ
Sursă: Secretariatul Consiliului
Destinatar: Delegaț iile
Nr. doc. ant.: 13598/09 COPEN 178 ENFOPOL 218 EUROJUST 55 EJN 35
Subiect: Manual pentru echipele comune de anchetă
În anexă, se pune la dispoziț ia delegaț iilor o versiune actualizată a Manualului pentru echipele
comune de anchetă, elaborat în cadrul proiectului comun privind JIT al Eurojust ș i Europol.
____________________
15790/1/11 REV 1 SM/ao 2
ANEXĂ DG H 2B RO
ANEXĂ
MANUAL PENTRU ECHIPELE COMUNE DE ANCHETĂ
1. Introducere
Principalul obiectiv al prezentului Manual pentru echipele comune de anchetă (JIT), care
completează documentul Eurojust/Europol existent „Ghidul privind legislaț ia statelor membre ale
UE cu privire la echipele comune de anchetă”, este acela de a informa specialiș tii cu privire la
temeiul juridic ș i la cerinț ele referitoare la constituirea unei JIT ș i de a oferi consiliere cu privire
la situaț iile în care o JIT poate fi utilizată în mod util.
Printre alte obiective se numără clarificarea posibilelor interpretări eronate legate de JIT,
încurajarea specialiș tilor în utilizarea acestui instrument nou care poate aduce o valoare adăugată
anchetelor lor ș i, în general, sprijinirea dezvoltării cooperării internaț ionale în chestiuni penale.
Manualul caută să integreze experienț ele practice împărtăș ite, precum ș i materialele din
seminare ș i reuniuni.
Ca document evolutiv, manualul va fi actualizat periodic, îndeosebi pe baza experienț ei practice
acumulate în cadrul dosarelor instrumentate.
Ce reprezintă JIT?
JIT este o echipă de anchetă constituită pe baza unui acord între două sau mai multe state membre
ș i/sau alte părț i, cu un obiectiv precis ș i pentru o durată limitată.
Avantajele generale ale unei JIT în comparaț ie cu formele tradiț ionale de aplicare a dreptului
internaț ional ș i de cooperare judiciară, precum anchetele „în oglindă” sau „în paralel” ș i
comisiile rogatorii, sunt rezumate succint în chenarul de mai jos. Există de asemenea numeroase
avantaje specifice ale activităț ii în cadrul unei JIT legate de situaț ia caracteristică a cazurilor
individuale.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 3
ANEXĂ DG H 2B RO
Avantajele recurgerii la o JIT:
Capacitatea de a împărtăș i informaț ii direct între membrii JIT fără să fie
nevoie de solicitări oficiale
Capacitatea de a solicita măsuri de cercetare direct între membrii, fără să mai
fie nevoie de comisii rogatorii. Aceasta se aplică ș i solicitărilor de măsuri
coercitive
Posibilitatea pentru membri de a fi prezenț i în cadrul perchiziț iilor la
domiciliu, interogatoriilor etc. în toate jurisdicț iile acoperite, ajutând la
depăș irea barierelor lingvistice din cadrul interogatoriilor etc.
Capacitatea de a coordona eforturile în mod spontan ș i de a avea schimburi
informale de cunoș tinț e specializate
Capacitatea de a crea ș i de a promova încrederea reciprocă între specialiș tii
din diferitele jurisdicț ii ș i medii de lucru
O JIT oferă cea mai bună platformă pentru determinarea celor mai bune
strategii de anchetă ș i urmărire
Capacitatea Europol ș i Eurojust de a se implica prin oferirea de sprijin ș i
asistenț ă directă
Capacitatea de a solicita finanț area disponibilă din partea UE, Eurojust sau
Europol
Participarea la o JIT creș te gradul de informare a conducerii ș i
îmbunătăț eș te efectuarea anchetelor internaț ionale
15790/1/11 REV 1 SM/ao 4
ANEXĂ DG H 2B RO
2. Conceptul JIT
La 29 mai 2000, Consiliul de Miniș tri al UE a adoptat Convenț ia privind asistenț a judiciară
reciprocă în materie penală („Convenț ia MLA 2000”)1. Obiectivul acestei convenț ii este de a
încuraja ș i de a moderniza cooperarea între autorităț ile judiciare ș i de aplicare a legii din cadrul
Uniunii Europene, precum ș i din Norvegia ș i Islanda, prin completarea dispoziț iilor din
instrumentele juridice existente ș i prin facilitarea aplicării acestora.
În urma progreselor lente înregistrate cu privire la ratificarea Convenț iei MLA 2000, Consiliul a
adoptat la 13 iunie 2002 Decizia-cadru privind echipele comune de anchetă pe care statele membre
trebuiau să o pună în aplicare până la 1 ianuarie 20032. Statele membre erau convinse că mai ales
instrumentul JIT ar avea o utilitate deosebită pentru agenț iile de aplicare a legii din Uniunea
Europeană.
Conceptul de JIT s-a născut din convingerea că metodele existente de cooperare internaț ională în
domeniul poliț ienesc ș i judiciar nu erau, în sine, suficiente pentru a face faț ă cazurilor grave de
criminalitate organizată transfrontalieră. S-a considerat că o echipă formată din anchetatori ș i
autorităț i judiciare din două sau mai multe state, acț ionând împreună ș i pe baza unei autorităț i
juridice ș i a unei securităț i juridice clare cu privire la drepturile, îndatoririle ș i obligaț iile
participanț ilor, ar îmbunătăț i combaterea criminalităț ii organizate.
Dispoziț ii privind JIT în Convenț ia MLA 2000
Din cauza procesului lent de ratificare, statele membre au convenit
asupra unor dispoziț ii privind JIT în Decizia-cadru din 2002 în scopul
unei puneri în aplicare mai rapide
Metodele existente au fost considerate ineficiente în unele cazuri pentru
combaterea eficientă a criminalităț ii transfrontaliere grave
1 Actul Consiliului din 29 mai 2000 de elaborare, în temeiul articolului 34 din Tratatul privind
Uniunea Europeană, a Convenț iei privind asistenț a judiciară reciprocă în materie penală
între statele membre ale Uniunii Europene (JO C 197, 12.7.2000, p. 3). 2 Decizia-cadru 2002/465/JAI privind echipele comune de anchetă (JO L 162, 20.6.2002).
15790/1/11 REV 1 SM/ao 5
ANEXĂ DG H 2B RO
3. Cadrul juridic
JIT constituite între state membre ale UE („JIT UE”)
Cadrul juridic pentru constituirea JIT este prevăzut la articolul 13 din Convenț ia MLA 2000,
precum ș i în decizia-cadru. De fapt, decizia-cadru reia aproape literal articolele 13, 15 ș i 16 din
Convenț ia MLA 2000. Decizia-cadru a fost pusă în aplicare de statele membre în moduri diferite.
În timp ce unele ț ări au adoptat legi speciale privind JIT sau au inserat dispoziț ii privind JIT în
codurile lor de procedură penală respective, altele au menț ionat doar aplicabilitatea directă a
Convenț iei MLA 2000 în ordinea lor juridică. Convenț ia a intrat în vigoare în majoritatea statelor
membre. Decizia-cadru va înceta să producă efecte în momentul în care Convenț ia MLA 2000 va
intra în vigoare în toate statele membre.
Până în prezent, Italia nu a pus încă în aplicare decizia-cadru ș i nici nu a ratificat Convenț ia MLA
2000.
În Anexa 1, se face trimitere la legislaț iile naț ionale respective.
Unele state membre au aplicat direct dispoziț iile
Altele au adoptat legi speciale
Opț iunile sunt prezentate în anexa 1
O analiză detaliată se găseș te în „Ghidul privind legislaț ia statelor
membre ale UE cu privire la echipele comune de anchetă”
JIT constituite între state membre ale UE ș i state terț e
Pot fi constituite JIT împreună cu ș i între ț ările din afara Uniunii Europene, cu condiț ia să existe
un temei juridic pentru crearea acestor JIT. Temeiul juridic poate lua forma:
- unui instrument juridic internaț ional,
15790/1/11 REV 1 SM/ao 6
ANEXĂ DG H 2B RO
- unui acord bilateral,
- unui acord multilateral,
- legislaț iei naț ionale [de ex. articol(e) din Codul de procedură penală].
Următoarele instrumente juridice internaț ionale există deja ș i ar putea constitui un temei juridic
adecvat pentru o JIT între un stat membru al UE ș i un stat terț :
- Cel de al doilea protocol adiț ional la Convenț ia privind asistenț a judiciară
reciprocă în materie penală din 10 aprilie 1959 (articolul 20) a Consiliului Europei
- Convenț ia Organizaț iei Naț iunilor Unite împotriva criminalităț ii transnaț ionale
organizate, 15 noiembrie 2000 (articolul 19)
- Convenț ia privind asistenț a reciprocă ș i cooperarea între administraț iile vamale
(Convenț ia Napoli II), 18 decembrie 1997 (articolul 24)
- Convenț ia privind cooperarea poliț ienească în Europa de Sud-Est (PCC SEE), 5
mai 2006 (articolul 27)
- Acordul privind asistenț a judiciară reciprocă între Uniunea Europeană ș i Statele
Unite ale Americii; (articolul 5 ș i punerea sa în aplicare la nivel naț ional)
4. Cerinț e pentru JIT
Articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia MLA 2000 ș i articolul 1 din Decizia-cadru din 13 iunie
2002 privind echipele comune de anchetă abordează conceptul de JIT nu atât din perspectiva
gravităț ii unei infracț iuni, cât din perspectiva dimensiunii internaț ionale ș i transfrontaliere a
infracț iunii.
Articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia MLA3 prevede că JIT pot fi constituite în special în
cazurile în care:
în cadrul anchetării unor fapte penale într-un stat membru, este necesar să fie
efectuate cercetări dificile ș i care implică mobilizarea unor mijloace importante care
privesc ș i alte state membre;
3 În cele ce urmează, dispoziț iile respective ale Deciziei-cadru privind echipele comune de
anchetă se aplică mutatis mutandis.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 7
ANEXĂ DG H 2B RO
mai multe state membre desfăș oară anchetarea unor fapte penale, în care natura
cazului face necesară o acț iune coordonată ș i concertată în respectivele statele
membre.
În general, JIT sunt luate în considerare atunci când se anchetează unele forme mai grave de
criminalitate. Cu toate acestea, atunci când se are în vedere constituirea unei JIT, ar trebui
examinate legislaț ia naț ională ș i orientările operaț ionale pentru a se determina dacă crearea
unei JIT respectă un prag al gravităț ii sau alte criterii care trebuie îndeplinite.
JIT se pot dovedi însă utile ș i în anchetarea unor cauze transfrontaliere de o amploare mai redusă.
Acest lucru se datorează faptului că JIT poate facilita cooperarea într-un caz specific ș i poate, de
asemenea, pregăti terenul pentru viitoare JIT prin consolidarea încrederii reciproce ș i prin
acumularea de experienț ă în cooperarea transfrontalieră.
Cererile de constituire a unei JIT pot proveni adesea de la un stat membru, dar ar putea fi formulate
adesea ș i de Europol ș i Eurojust. În unele state membre, această solicitare iniț ială trebuie să
îmbrace forma unei comisii rogatorii.
Se recomandă ca anchetatorii, procurorii, magistraț ii ș i/sau judecătorii din statele membre care au
în vedere constituirea unei JIT, împreună cu delegaț ii din partea Eurojust ș i Europol, să se
întâlnească pentru a discuta chestiunea cât mai curând posibil înainte de a face propunerea oficială
ș i de a încheia acordul. Având în vedere că unele ț ări au introdus norme interne de punere în
aplicare care prevăd, de exemplu, notificarea ministerelor competente în etapa pregătitoare,
implicarea din vreme a tuturor persoanelor competente este fundamentală pentru a nu periclita sau
întârzia întregul proces.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 8
ANEXĂ DG H 2B RO
Oportunitatea unei JIT într-un caz particular depinde de circumstanț ele
individuale, însă JIT pot fi avute în vedere atât pentru cazurile mai puț in
importante, cât ș i pentru cele importante
Se recomandă implicarea cât mai curând posibil a Eurojust ș i Europol
pentru a discuta avantajele posibile ale constituirii unei JIT ș i paș ii
concreț i pentru constituirea acesteia
JIT pot servi drept bază pentru o cooperare a viitoare prin facilitarea
încrederii ș i a contactelor reciproce
Constituirea unei JIT poate fi propusă de un stat membru, precum ș i de
Eurojust ș i Europol
JIT este un instrument flexibil de anchetă care trebuie utilizat în folosul
anchetatorului
5. Structura ș i operarea unei JIT:
5.1 Echipa
Echipa este constituită în statul membru în care se estimează că se vor desfăș ura cu precădere
anchetele.
Formularea articolului 13 din Convenț ia MLA 2000 permite ca un grup de anchetatori ș i alț i
membri personalului, din două sau mai multe state membre, să se reunească în imediata apropiere a
locului în care se desfăș oară ancheta. Aceasta presupune ca o serie de persoane să lucreze temporar
în afara propriilor state membre, întrucât acesta poate fi, în multe cazuri, soluț ia ideală. Totuș i, nu
există nicio cerinț ă ca un membru al unei JIT să lucreze în afara ț ării sale, chiar ș i în cazul în
care JIT are sediul permanent într-o altă ț ară. Într-adevăr, o JIT poate fi constituită în mod
corespunzător cu membri din două sau mai multe ț ări membre ș i în cazul în care nimeni nu
lucrează în afara propriului său stat membru.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 9
ANEXĂ DG H 2B RO
De exemplu, Suedia ș i Finlanda ar putea conveni să opereze o JIT cu sediul la Helsinki, cu un
singur membru suedez care să desfăș oare anchete la Stockholm ș i care să nu se deplaseze
nicicând în Finlanda. În mod similar, o echipă localizată într-o „ț ară-sediu” ar putea avea un
membru care să reprezinte toate ț ările participante, în timp ce ceilalț i membri ai echipei ar
interveni în ț ările lor respective. Sunt posibile o serie de scenarii, iar aspectele cu caracter
organizaț ional ale JIT trebuie decise de la caz la caz, ț inându-se seama de factori precum
costurile, disponibilitatea personalului, durata anchetei, tipul anchetei, autoritatea judiciară etc.
Necesitatea de a ț ine seama de criteriul geografic ș i de a permite
flexibilitatea în cazul în care ancheta scoate la iveală o zonă de
operaț iuni diferită
Lipsa „obligativităț ii” de a detaș a membri în străinătate
Ar trebui luate în considerare capacităț ile lingvistice ale membrilor
echipei pentru a încuraja comunicarea
5.2. Conducătorul JIT
Fiecare JIT trebuie să aibă unul sau mai mulț i conducători ai echipei. Articolul 13 din Convenț ia
MLA 2000 prevede mai multe posibilităț i ș i, din nou, lasă loc pentru interpretări la nivel
naț ional. Nu se specifică dacă conducătorul echipei trebuie să fie procuror, judecător sau ofiț er de
poliț ie sau vamal de rang înalt. Nu vom face sugestii în acest context, dat fiind faptul că acest
aspect depinde foarte mult de legislaț ia naț ională. Totuș i, având în vedere că JIT este considerată
în unele state membre ca fiind o „formă specială de asistenț ă juridică reciprocă”, se recomandă ca
reprezentantul aparatului judiciar să fie conducătorul în cazurile în care intervenț iile sunt dirijate
de judecători de instrucț ie sau de procurori. În alte jurisdicț ii ș i în funcț ie de cadrul naț ional,
ar putea fi adecvat ca reprezentantul autorităț ilor de aplicare a legii să conducă JIT.
Articolul 13 din Convenț ia MLA 2000 prevede că: "... conducătorul echipei este un reprezentant al
autorităț ii competente – care participă la cercetările penale – din statul membru pe teritoriul căruia
funcț ionează echipa...”. O interpretare a acestei dispoziț ii este că JIT are o conducere permanentă,
localizată în sediul principal al operaț iunilor JIT.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 10
ANEXĂ DG H 2B RO
Potrivit unei alte interpretări, conducătorul echipei ar trebui să provină din statul membru în care se
află echipa în orice moment în care îș i desfăș oară operaț iunile. Această interpretare poate fi
sprijinită într-o anumită măsură de modelul de acord (a se vedea secț iunea 7 ș i anexa 2), care
prevede că un conducător „trebuie să fie un reprezentant al autorităț ilor competente din statul
membru/statele membre în care operează echipa (…) ș i sub a cărui conducere membrii JIT trebuie
să îș i îndeplinească sarcinile în statul membru de care acesta aparț ine”. Experienț a de până acum
arată că statele membre preferă opț iunea de a avea mai mulț i conducători ai echipei decât
opț iunea unui singur conducător al echipei cu o responsabilitate globală.
O structură de conducere clară este fundamentală pentru membrii JIT
O structură de conducere „fluidă”, care depinde de sfera geografică a
operaț iunilor, este permisă cu condiț ia ca structura de conducere să
rămână clară
Comunicarea este crucială pentru gestionarea cu succes a unei JIT
5.3. Activităț i
Membrii echipei îș i execută sarcinile sub îndrumarea conducătorului JIT, luând în considerare
condiț iile fixate de propriile lor autorităț i în acordul privind constituirea JIT. Acest aspect trebuie
analizat în profunzime în momentul redactării acordului privind JIT, astfel încât membrii, în special
cei detaș aț i dintr-un alt stat membru, să cunoască structura sau structurile de conducere
constituite.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 11
ANEXĂ DG H 2B RO
Articolul 13 alineatul (4) face distincț ia între „membrii” ș i „membrii detaș aț i” care intervin
într-o JIT. Membrii detaș aț i ai JIT provin din alte state membre decât acela pe teritoriul căruia
operează echipa. Acestora li se poate permite, în conformitate cu dreptul statului membru în care
operează echipa ș i cu Acordul privind JIT, să fie prezenț i la desfăș urarea activităț ilor
operaț ionale, cum ar fi percheziț iile. Acest sprijin pentru activităț ile operaț ionale poate
presupune executarea anumitor măsuri de cercetare, cu acordul autorităț ilor competente ale statului
membru în care are loc intervenț ia ș i ale statului membru care a autorizat detaș area.
Conducătorul JIT are dreptul să facă excepț ii de la această regulă generală. Autorizarea prezenț ei
ș i/sau a executării anumitor măsuri de cercetare ar trebui de asemenea avută în vedere în acordul
oficial.
Elementele cele mai inovatoare ș i poate cele mai utile ale articolului 13 din Convenț ia MLA 2000
sunt prevăzute la alineatele (7) ș i (9). Atunci când JIT consideră că într-unul dintre statele membre
trebuie să fie luate măsuri de cercetare, membrii detaș aț i la echipă le pot cere autorităț ilor lor
competente să ia aceste măsuri. Cererea ar trebui examinată în funcț ie de condiț iile care s-ar
aplica în cazul unei anchete naț ionale. Scopul acestei dispoziț ii este de a evita necesitatea unei
comisii rogatorii, chiar ș i în cazul în care măsurile de cercetare necesită exercitarea unei puteri
coercitive, cum ar fi executarea unui mandat de perchiziț ie. Acesta este unul dintre principalele
avantaje ale unei JIT. De exemplu, un ofiț er de poliț ie olandez detaș at la o JIT care operează în
Germania ar putea solicita colegilor săi din Ț ările de Jos să execute un mandat de perchiziț ie emis
în conformitate cu legea olandeză, în Ț ările de Jos, în numele JIT. Totuș i, trebuie reamintit că
articolul 13 din Convenț ia MLA 2000 nu prevalează asupra legislaț iei naț ionale. De exemplu,
un ofiț er olandez îi poate cere omologului său britanic să solicite interceptări telefonice în Regatul
Unit. Totuș i, posibilitatea utilizării ulterioare a acestor informaț ii în cadrul procedurilor judiciare
va depinde întotdeauna de cele două legislaț ii interne relevante ș i, ca atare, necesită o analiză
atentă.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 12
ANEXĂ DG H 2B RO
Necesitatea de a lua în considerare legislaț ia naț ională se aplică ș i alineatelor (9) ș i (10), deș i
aceste dispoziț ii oferă un alt avantaj preț ios anchetatorilor: membrii unei JIT pot, din nou în
conformitate cu legislaț ia lor naț ională, furniza echipei informaț ii disponibile în statul lor. De
exemplu, un membru al echipei poate furniza informaț ii privind abonaț ii, înmatriculările auto ș i
cazierele judiciare din ț ara sa de origine direct JIT, fără ca informaț iile să tranziteze pe la
organismele centrale naț ionale competente. Totuș i, trebuie avute în vedere cerinț ele de
admisibilitate în cazul în care informaț iile furnizate sunt utilizate ș i ca probe în dosare penale.
Deș i doar autorităț ile corespunzătoare din statele membre ale Uniunii Europene au permisiunea
de a fi membre ale unei JIT, terț e părț i, membre ale UE sau nu, pot participa la operarea unei JIT.
De exemplu, la o JIT între Belgia ș i Ț ările de Jos, ar putea participa un ofiț er FBI din Statele
Unite ale Americii, dar nu ar putea fi în niciun caz membru sau membru detaș at.
Drepturile acordate membrilor echipei în temeiul articolului 13 (de exemplu, dreptul de a fi prezent
atunci când sunt luate măsuri de cercetare) nu se aplică acestor persoane, cu excepț ia unor
dispoziț ii contrare stabilite explicit în acord.
JIT în general ș i acordurile privind JIT nu pot prevala ș i nu prevalează
asupra dreptului intern ș i obligaț iilor interne
Trebuie furnizate informaț ii ș i orientări clare participanț ilor, în special
cu privire la:
o Diferenț ele legate de autorităț ile solicitate pentru anumite măsuri
coercitive
o Condiț iile pentru utilizarea efectivă ca probe în eventuale
proceduri judiciare
o Tipul de probe care pot fi utilizate în cadrul audierilor ulterioare în
faț a instanț ei
o Structurile ierarhice interne de conducere
Capacitatea părț ilor terț e de a fi „participanț i” la JIT ale „UE”, dar nu
ș i „membri”:
o Rolurile, scopurile ș i sarcinile participanț ilor trebuie descrise clar
în acordul privind JIT, în special dispoziț iile privind răspunderea
o Participanț ii pot proveni nu doar de la organismele/agenț iile UE,
de exemplu Europol, Eurojust, OLAF etc., ci ș i din state terț e ș i
de la agenț iile acestora, de exemplu de la FBI
15790/1/11 REV 1 SM/ao 13
ANEXĂ DG H 2B RO
6. Participarea Eurojust ș i Europol
Având în vedere că ambele instituț ii au fost create pentru a sprijini statele membre în combaterea
cazurilor grave de criminalitate organizată transfrontalieră, competenț ele ș i atribuț iile lor
respective implică faptul că Eurojust ș i Europol joacă un rol central în echipele comune de anchetă.
În conformitate cu articolul 1 alineatul (12) din decizia-cadru ș i cu dispoziț iile Convenț iei MLA
2000, Eurojust ș i Europol pot participa la JIT, separat, precum ș i împreună. Mai mult, conform
articolului 6 din Acordul de cooperare între Europol ș i Eurojust, ambele părț i pot participa
împreună, la solicitarea unuia sau a mai multor state membre, la constituirea JIT ș i pot sprijini
autorităț ile naț ionale judiciare ș i de aplicare a legii în cadrul discuț iilor preliminare privind
constituirea JIT.
Astfel, în strânsă cooperare, ambele organizaț ii se vor afla la dispoziț ia statelor membre
solicitante atunci când acestea au în vedere constituirea unei JIT. Ambele organizaț ii pot sprijini
statele membre mai ales pentru evaluarea prealabilă ș i în faza de negociere, prin acordarea de
consiliere juridică ș i prin împărtăș irea experienț ei acumulate în urma participărilor anterioare la
JIT. În plus, sunt puse la dispoziț ia statelor membre dotările corespunzătoare pentru reuniuni ș i
servicii de interpretare. Mai mult, având în vedere rolul lor în ceea ce priveș te schimbul de
informaț ii ș i coordonarea asistenț ei judiciare reciproce, Europol ș i Eurojust pot fi în măsură să
identifice cazurile în care o JIT este oportună ș i să solicite în consecinț ă statelor membre să
răspundă la o astfel de solicitare.
Deș i nu este obligatoriu ca Eurojust ș i Europol să fie implicate în constituirea ș i operarea unei
JIT, ambele ar putea juca un rol crucial în ceea ce priveș te asigurarea eficacităț ii ș i a capacităț ii
operaț ionale a JIT, precum ș i a reuș itei globale a anchetei. Într-adevăr, ambele organizaț ii pot
susț ine gestionarea administrativă a JIT ș i pot sprijini ș i oferi consultanț ă privind obț inerea de
finanț are. În cadrul Proiectului Eurojust de finanț are a JIT, se pun la dispoziț ie asistenț ă
financiară pentru costurile de deplasare/cazare ș i de interpretare/traducere, precum ș i sprijin
logistic (închiriere de echipament) (pentru informaț ii suplimentare, consultaț i
http://www.eurojust.europa.eu/jit_funding.htm). De asemenea, reuniunile operaț ionale pot fi
finanț ate prin intermediul Europol, iar reuniunile de coordonare prin intermediul Eurojust (pentru
detalii, consultaț i site-ul web al Europol ș i Eurojust).
15790/1/11 REV 1 SM/ao 14
ANEXĂ DG H 2B RO
Membrii naț ionali ai Eurojust, adjuncț ii ș i asistenț ii acestora pot fi membri ai unei JIT în cazul
în care propriul stat membru a definit, conform dispoziț iilor articolului 9f din Decizia Eurojust
revizuită4, participarea lor la echipa comună de anchetă în calitate de „autoritate naț ională
competentă”. Funcț ionarii din cadrul Europol, OLAF ș i membrii naț ionali ai Eurojust, adjuncț ii
sau asistenț ii acestora, care nu acț ionează în calitate de autoritate naț ională competentă, pot
participa la operarea unei JIT, dar nu o pot conduce ș i nici nu pot fi membri ai acesteia.
În conformitate cu articolul 6 din Decizia Europol a Consiliului5, funcț ionarii Europol pot participa
la o JIT în calitate de „forț ă de sprijin”, dar nu pot participa la adoptarea de măsuri coercitive.
Consiliere timpurie cu privire la gradul de adecvare al unui caz pentru o
JIT, în comparaț ie cu mijloacele tradiț ionale (reuniuni de coordonare,
anchete în paralel etc.)
Consiliere practică ș i juridică timpurie referitoare la acordul privind JIT
ș i dispoziț iile pe care acesta trebuie să le cuprindă
Asigurarea dotărilor necesare pentru reuniuni, inclusiv asigurarea traducerii
ș i a spaț iilor securizate, pentru negocierile privind acordul ș i pentru
reuniunile de coordonare
Împărtăș irea experienț ei acumulate cu privire la JIT, precum ș i
îndeplinirea sarcinilor esenț iale de coordonare ș i sprijin în cadrul
anchetelor transfrontaliere
Acordarea de sprijin analitic
Facilitarea schimbului de informaț ii, precum ș i acordarea asistenț ei
judiciare internaț ionale reciproce altor state neparticipante
Consiliere/sprijin privind disponibilitatea curentă, condiț iile ș i
procedurile pentru finanț are ș i închiriere de echipament
4 Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul
consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, astfel cum a fost modificată prin
Decizia 2003/659/JAI a Consiliului ș i prin Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din
16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust. 5 Decizia Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființ area Oficiului European de Poliț ie
(Europol), (JO L 121, 15.5.2009), a se vedea în special articolul 5 alineatul (1) litera (d) ș i
articolul 6.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 15
ANEXĂ DG H 2B RO
7. Acordul privind JIT
Convenț ia MLA 2000 prevede că JIT se constituie pe baza unui acord scris. După cum s-a
menț ionat anterior, cadrul juridic pentru constituirea ș i operarea unei JIT permite o gamă largă de
puteri discreț ionare ș i, în consecinț ă, acordul are o importanț ă crucială pentru toate părț ile.
Pe de o parte, experienț a de până acum arată că este preferabil să se convină de la început asupra
modalităț ilor detaliate pentru a se evita necesitatea unor discuț ii îndelungate în timpul operării
JIT. Pe de altă parte, este important de reamintit că acț iunile de cercetare ș i de colectare a
probelor trebuie adeseori să înceapă rapid, pentru a se evita discuț iile îndelungate privind acordul.
Având în vedere că, în temeiul articolului 13 din Convenț ia MLA 2000, acordul poate fi modificat
în orice moment, un proces rapid de realizare a acordului ar trebui preferat unor discuț ii îndelungi
privind fiecare detaliu. În acest context, unul dintre obiectivele prezentului manual este de a
permite autorităț ilor competente ș i specialiș tilor să ț ină seama de toate elementele din
legislaț ie în acordul scris, dându-le în acelaș i timp posibilitatea de a începe ancheta într-un
interval scurt de timp.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat mai întâi o recomandare privind un model de acord privind
constituirea unei echipe comune de anchetă6, la 8 mai 2003, iar apoi o rezoluț ie la 26 februarie
20107. Rezoluț ia este utilizată în prezent, iar apendicele 1 al acesteia cuprinde o nouă recomandare
privind condiț iile pe care trebuie să le întrunească participanț ii la JIT, precum ș i dispoziț ii
specifice care se aplică în cazul participării Europol. În plus, unele state membre au convenit deja
între ele proiecte de modele privind JIT, pentru a accelera procesul de încheiere a acordului.
6 Recomandarea Consiliului din 8 mai 2003 privind un model de acord pentru constituirea unei
echipe comune de anchetă (JO C 121, 23.5.2003, p.1). 7 Recomandarea Consiliului din 26 februarie 2010 privind un model de acord pentru
constituirea unei echipe comune de anchetă (JIT) (JO C 70, 19.3.2010).
15790/1/11 REV 1 SM/ao 16
ANEXĂ DG H 2B RO
De asemenea, potrivit practicii existente în unele ț ări, noul model de acord menț ionează ș i
cuprinde în apendicele IV un proiect de listă de control pentru un plan operaț ional de acț iune,
care este un document separat al Acordului privind JIT, al cărui scop este stabilirea detaliilor
operaț ionale efective, a strategiei ș i a planificării. Astfel, se oferă flexibilitate în cazul
modificărilor ș i se urmăreș te reducerea volumului ș i a gradului de detaliu din Acordul privind
JIT subiacent.
Modelul de acord se regăseș te în anexa 2 la prezentul manual. Ar trebui subliniat că atât Eurojust,
cât ș i Europol sunt disponibile în orice moment pentru a ajuta statele membre la redactarea
acordului lor.
Conț inutul Acordului privind JIT poate face obiectul procedurilor de
dezvăluire în unele jurisdicț ii. Astfel, trebuie acordată atenț ie:
o definirii obiectivului JIT, pentru a se evita dezvăluirea detaliilor
privind alț i posibili suspecț i care fac încă obiectul unor alte
anchete
o identităț ii membrilor echipei, care poate fi anexată sau trimisă
separat, renunț ându-se eventual la necesitatea de a dezvălui
identităț ile, de exemplu în cazul ofiț erilor sub acoperire, al
specialiș tilor etc.
Acordul ar trebui să cuprindă dispoziț ii principale ș i definiț ii clare
privind rolurile membrilor ș i participanț ilor
În timpul negocierilor unui acord, ar trebui avut în vedere obiectivul
principal al JIT, împreună cu diferenț ele de procedură juridică, regimul
probatoriu ș i autoritatea necesare pentru anumite măsuri coercitive
Întrucât fiecare JIT este distinctă, modelul de acord privind JIT ar putea
să nu corespundă tuturor circumstanț elor; cu toate acestea, modelul
reprezintă un ghid util pentru chestiunile care ar trebui să fie incluse în
orice acord
15790/1/11 REV 1 SM/ao 17
ANEXĂ DG H 2B RO
8. Concluzie
JIT sunt concepute drept un instrument flexibil pentru sprijinirea anchetelor care implică
criminalitatea transfrontalieră ș i pentru consolidarea încrederii reciproce. Pe lângă obiectivul
principal de îmbunătăț ire a eficacităț ii statelor membre la anchetarea cazurilor grave de
criminalitate organizată la nivel internaț ional, participanț ii la o JIT beneficiază de numeroase alte
avantaje evidente. Ț ările care au participat la o JIT au aprobat în mod repetat conceptul ș i au dat
dovadă de o voinț ă fermă de a recurge la JIT pentru anchetarea ș i urmărirea criminalităț ii
transfrontaliere.
Se poate întâmpla ca JIT să nu reprezinte întotdeauna instrumentul cel mai adecvat pentru orice tip
de anchetă transfrontalieră, dar specialiș tii ar trebui să fie conș tienț i de avantajele lor
considerabile ș i să fie în măsură să ia decizii în cunoș tinț ă de cauză privind recurgerea la acestea.
Pentru informaț ii suplimentare, vă rugăm să contactaț i biroul Europol/Eurojust sau să accesaț i
site-ul JIT cu ajutorul linkurilor de pe site-ul Europol (www.europol.europa.eu) ș i Eurojust
(www.eurojust.europa.eu).
_____________
15790/1/11 REV 1 SM/ao 18
ANEXA I DG H 2B RO
ANEXA I
Legislaț ia naț ională privind echipele comune de anchetă
Austria
Legea federală privind asistenț a juridică reciprocă în materie penală (Bundesgesetz über die
justizielle Zusammenarbeit in Strafsachen mit den Mitgliedstaaten der Europäischen Union),
articolele 60-62 ș i 76-77 UE-JZG.
Belgia
Articolele 8-10 din Legea din 9 decembrie 2004 privind asistenț a juridică internaț ională reciprocă
în materie penală ș i de modificare a articolului 90 din Codul de procedură penală.
Bulgaria
Articolul 476 alineatul (3) din Codul de procedură penală ș i articolul 13 din Convenț ia MLA
2009.
Cipru
Legea din 2004 privind anchetele comune, Legea nr. 244 (I)/2004.
Republica Cehă
Codul de procedură penală, secț iunile 442 ș i 443 (Legea nr. 141/1961 Rep., astfel cum a fost
modificată prin Legea nr. 539/2009 Rep.).
Danemarca
S-a considerat că nu se impune punerea în aplicare prin dispoziț ii specifice. Aceasta a avut loc în
cadrul expunerii de motive la proiectul de punere în aplicare a Convenț iei privind asistenț a
judiciară reciprocă în materie penală din 2000.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 19
ANEXA I DG H 2B RO
Estonia
Diviziunea 3 (Asistenț a reciprocă în materie penală) a Codului de procedură penală, secț iunea
471.
Finlanda
Legea finlandeză nr. 1313/2002, secț iunea 8.
Franț a
Articolul 17 din legea adoptată la 9 martie 2004, care introduce două articole noi în Codul de
procedură penală, ș i anume articolele 695 – 2 ș i 695 – 3 Art. D15-1-4.
Germania
Article 93 of the Mutual Legal Assistance in Criminal Matters (Gesetz über die internationale
Rechtshilfe in Strafsachen; IRG) and Art 13 of 2000 MLA.
Grecia
Grecia nu a ratificat încă Convenț ia MLA 2000. Cu toate acestea, punerea în aplicare a Deciziei-
cadru privind JIT se poate regăsi în Legea 3663/2008, articolele 13-24.
Ungaria
Articolele 55-59 ș i 36-49 din Legea nr. CXXX din 2003 privind cooperarea în materie penală cu
statele membre ale Uniunii Europene.
Articolele 20-24 din Legea nr. LIV din 2002 privind cooperarea internaț ională dintre agenț iile de
aplicare a legii.
Irlanda
Legea din 2004 privind justiț ia penală. Legea modifică secț iunile 3 ș i 4 din Garda Síochána Act
1989. Legea abrogă secț iunea 5 din Europol Act 1997.
Italia
Italia nu a pus încă în aplicare Decizia-cadru nr. 465/2002 privind echipele comune de anchetă ș i
nici nu a ratificat Convenț ia MLA 2000.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 20
ANEXA I DG H 2B RO
Letonia
Codul de procedură penală al Letoniei, articolele 830-838.
Lituania
Codul de procedură penală, articolul 171 alineatul (3) ș i „Recomandările privind constituirea ș i
funcț ionarea echipelor comune internaț ionale de anchetă” aprobate prin ordinul procurorului
general al Republicii Lituania din 21 decembrie 2004 (publicat cu nr.186 – 6963).
Luxemburg
Legea din 21 martie 2006 privind echipele comune de anchetă (Memorial A n O 57, 31/3/2006).
Malta
Articolul 435E alineatul (5) din Codul penal al Maltei (completat prin IX.2003.128 ș i modificat
prin III.2004.77); în plus, secț iunile 628A ș i 628B din Codul penal se referă la asistenț a
reciprocă în materie penală (completate prin IX.2003.128).
Ț ările de Jos
Codul de procedură penală, articolele 552qa – 552qe.
Norvegia
Nu există nicio lege specifică privind participarea Norvegiei la JIT. Norvegia va pune în aplicare
MLA 2000 ș i deci ș i articolul 13. Punerea în aplicare/ratificarea vor avea probabil loc în cursul
anului 2012 sau al anului 2013.
Cu toate acestea, nu există în principiu niciun obstacol formal în legislaț ia Norvegiei care să o
împiedice să participe la o JIT dacă primeș te o invitaț ie în acest sens.
Polonia
Articolele 589b, 589c, 589d, 589e ș i 589f, Codul polonez de procedură penală.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 21
ANEXA I DG H 2B RO
Portugalia
Legea 48/2003 (asistenț a juridică reciprocă în materie penală). Capitolul privind asistenț a juridică
reciprocă în materie penală (capitolul I) face parte din Legea privind „cooperarea judiciară
internaț ională în materie penală” (Legea nr. 144/1999). Legea nr. 48/2003 introduce articole noi
(145 A & B) în acest capitol. În plus, articolul 145 din Legea 148/2003 se referă la JIT.
România
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaț ională în materie penală, modificată prin
Legea nr. 224/2006 - articolul 169; Legea nr. 368/2004 pentru ratificarea celui de al doilea Protocol
adiț ional la Convenț ia europeană de asistenț ă judiciară în materie penală - anexă - articolul 20.
Slovacia
Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9), Codul penal (Legea nr.
300/2005) alineatul 128 punctul (1).
Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9) descrie normele referitoare
la JIT (membrii JIT sunt consideraț i a fi poliț iș ti; stabilirea conducătorului unei JIT; motivul
pentru care aceasta poate fi constituită etc.).
Codul penal (Legea nr. 300/2005) alineatul 128 punctul (1) defineș te organismele publice (printre
care se numără ș i membrii JIT, întrucât aceș tia sunt consideraț i a fi poliț iș ti).
Slovenia
Articolul 160.b din Codul de procedură penală.
Spania
Legea nr. 11/2003 din 21 mai privind echipele comune de anchetă în cadrul Uniunii Europene ș i
Legea organică 3/2003 din 21 mai privind regimul de responsabilitate penală a membrilor echipelor
comune de anchetă care acț ionează în Spania.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 22
ANEXA I DG H 2B RO
Suedia
„Legea privind anumite forme de cooperare internaț ională în anchetele penale”, secț iunea 1,
secț iunile 2-9 ș i „Ordonanț a privind anumite forme de cooperare internaț ională în anchetele
penale”.
Regatul Unit
Decizia-cadru a Consiliului ș i/sau articolul 13 din Convenț ia MLA 2000, precum ș i Legea
privind reformarea poliț iei 2002, secț iunile 103 ș i 104 ș i Legea (privind cooperarea
internaț ională în materie) penală 2003, secț iunea 16.
_____________
15790/1/11 REV 1 SM/ao 23
ANEXA II DG H 2B RO
ANEXA II
MODEL DE ACORD PRIVIND CONSTITUIREA UNEI ECHIPE COMUNE DE
ANCHETĂ
În conformitate cu articolul 13 din Convenț ia privind asistenț a judiciară reciprocă în
materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 20008 (denumită în
continuare convenț ia) ș i cu Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele
comune de anchetă9 (denumită în continuare decizia-cadru)
1. Părț ile la acord
Următoarele părț i au încheiat un acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă,
denumită în continuare „JIT”:
1. [Numele primei agenț ii/administraț ii competente a unui stat membru ca parte la acord]
ș i
2. [Numele celei de a doua agenț ii/administraț ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]
8 JO C 197, 12.7.2000, p. 3.
9 JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 24
ANEXA II DG H 2B RO
3. [Numele ultimei agenț ii/administraț ii competente a unui stat membru ca parte la acord]
Părț ile la acord pot decide de comun acord să invite agenț iile/administraț iile altor state membre
să devină părț i la prezentul acord. Pentru posibile înț elegeri cu ț ări terț e, cu organisme
competente în temeiul dispoziț iilor adoptate în cadrul tratatelor ș i cu organisme internaț ionale
implicate în activităț ile JIT, a se vedea apendicele I.
2. Obiectivul JIT
Acordul se referă la constituirea unei JIT în scopul următor:
Descrierea obiectivul specific al JIT. Aceasta ar trebui să includă circumstanț ele în care a fost
comisă (au fost comise) infracț iunea (infracț iunile) anchetată (anchetate), (data, locul ș i tipul).
Părț ile pot redefini, de comun acord, obiectivul specific al JIT.
3. Abordare
Părț ile la acord pot conveni asupra unui plan de acț iune operaț ional (OAP) care stabileș te
orientările conform cărora va fi realizat obiectivul JIT10
.
10
Din perspectiva legislaț iei naț ionale relevante ș i a cerinț elor privind dezvăluirea, OAP ar
putea fi inclus în acordul privind JIT sau ca apendice la acord sau tratat ca document
confidenț ial separat. În toate cazurile autorităț ile competente care semnează acordul sunt
conș tiente de conț inutul OAP. OAP trebuie să fie un document flexibil care să includă
modalităț i practice cu privire la o strategie comună ș i la modul în care poate fi realizat
obiectivul JIT menț ionat la articolul 2, incluzând modalităț ile practice care nu sunt
acoperite în alt mod de acest acord.
O listă de verificare privind puncte referitoare la eventualul conț inut al OAP figurează în
apendicele IV la prezentul model de acord.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 25
ANEXA II DG H 2B RO
4. Perioada care face obiectul acordului
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din convenț ie ș i cu articolul 1 alineatul (1) din
decizia-cadru, JIT se constituie pentru o durată limitată. În ceea ce priveș te prezentul acord, JIT
poate opera pe perioada următoare:
de la
[menț ionaț i data]
la
[menț ionaț i data]
Data expirării menț ionată în prezentul acord poate fi prelungită prin acord reciproc al părț ilor în
forma menț ionată în apendicele II la prezentul model de acord.
5. Statul membru (statele membre) în care va opera JIT
JIT va opera în statul membru (statele membre) indicat (e) mai jos:
[Indicaț i statul membru sau statele membre în care JIT urmează să opereze]
În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) litera (b) din convenț ie ș i cu articolul 1 alineatul (3)
litera (b) din decizia-cadru, echipa îș i desfăș oară operaț iunile în conformitate cu legislaț ia
statului membru pe teritoriul căruia operează în orice moment. Dacă JIT îș i transferă baza
operaț ională într-un alt stat membru, în acest caz se aplică legislaț ia acestui stat membru.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 26
ANEXA II DG H 2B RO
6. Conducătorul (conducătorii ) JIT11
Părț ile au desemnat următoarea persoană în calitate de conducător al JIT pentru a reprezenta
autorităț ile competente în statul membru (statele membre) în care operează echipa ș i sub
conducerea căruia membrii JIT trebuie să îș i îndeplinească sarcinile în statul membru de care
acesta aparț ine:
Stat
membru
Detaș are de la
(numele
organismului)
Nume
Grad ș i afiliere
(autoritatea judiciară,
autoritatea poliț ienească
sau altă autoritate
competentă)
- - - -
- - - -
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-menț ionate se află în imposibilitatea de a-ș i exercita
atribuț iile, înlocuitorul său va fi indicat fără întârziere, cu acordul reciproc al părț ilor, într-un
apendice la prezentul acord. În cazuri urgente, va fi suficient ca părț ile din cadrul JIT să trimită o
scrisoare de notificare privind înlocuitorul. Această notificare se confirmă ulterior într-un apendice
la acord.
11
Se aplică articolul 1 alineatul (3) litera (a) din decizia-cadru, conform căruia conducătorul
echipei este un reprezentant al autorităț ii competente – care participă la cercetările penale –
din statul membru pe teritoriul căruia operează echipa.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 27
ANEXA II DG H 2B RO
7. Membrii JIT
În afară de persoanele menț ionate la articolul 6, următoarele persoane12
sunt membre ale JIT:
Stat membru
Detaș are de la
(numele
organismului)
Nume/identific
are
număr (1)
Grad ș i afiliere
(autoritatea
judiciară,
autoritatea
poliț ienească sau
altă autoritate
competentă)
Rol
- - - - -
- - - - -
(1) În cazul în care există motive întemeiate pentru protejarea identităț ii unuia sau a mai multor
membri ai JIT, de exemplu în cazurile de anchete sub acoperire sau în cazurile de terorism care
necesită securitate maximă, respectivelor persoane trebuie să li se atribuie numere de identificare, în
măsura în care o permite legislaț ia naț ională a statului membru parte la acord. Numerele atribuite
trebuie incluse într-un document confidenț ial. Dacă nu este posibil să se atribuie un număr de
identificare, se poate conveni ca identitatea membrilor să fie prezentată într-un document
confidenț ial, care este ataș at la prezentul acord ș i care este pus la dispoziț ia tuturor părț ilor.
12
JIT poate include reprezentanț i ai autorităț ii judiciare, ai autorităț ii poliț ieneș ti sau ai
altei autorităț i competente cu funcț ii de anchetare. La această rubrică, JIT poate fi
formată, de asemenea, din membri ai Eurojust atunci când acț ionează în calitate de
autorităț i naț ionale competente, conform articolului 9f din Decizia 2002/187/JAI a
Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei
împotriva formelor grave de criminalitate. Aceș tia sunt membri naț ionali ai Eurojust,
adjuncț i ș i asistenț i ai acestora, precum ș i alte persoane care, în conformitate cu
legislaț ia naț ională, sunt ș i membri ai birourilor naț ionale, deci experț i naț ionali
detaș aț i.
Aceste autorităț i poliț ieneș ti pot fi formate de asemenea din membri ai unităț ilor
naț ionale Europol ale statelor membre. Aceste unităț i naț ionale îș i au sediul în statele
membre ș i sunt autorităț i poliț ieneș ti naț ionale. Ofiț erii de legătură ai statelor membre
la Europol îș i păstrează la rândul lor capacitatea de a acț iona în calitate de autorităț i
poliț ieneș ti naț ionale.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 28
ANEXA II DG H 2B RO
Dacă persoanele sus-menț ionate sunt împiedicate să îș i ducă la îndeplinire sarcinile, va fi
desemnat un înlocuitor fără întârziere, printr-un apendice la prezentul acord sau prin notificare
scrisă trimisă de conducătorul JIT competent.
8. Participanț ii la JIT
Dispoziț iile privind participanț ii13
la JIT sunt abordate în apendicele corespunzător la prezentul
acord.
9. Probe
Părț ile încredinț ează conducătorului sau unui membru (unor membri) al (ai) JIT sarcina de a oferi
consiliere cu privire la obț inerea de probe. Rolul său include oferirea de orientări membrilor JIT
privind aspectele ș i procedurile de care să se ț ină seama în obț inerea de probe. Persoana
(persoanele) care îndeplineș te (îndeplinesc) această funcț ie trebuie indicată (indicate) aici.
În cadrul OAP, părț ile se pot informa reciproc în ceea ce priveș te depunerea de mărturie de către
membrii JIT.
10. Condiț ii generale ale acordului
În general, se aplică condiț iile prevăzute la articolul 13 din convenț ie ș i din decizia-cadru, astfel
cum sunt puse în aplicare de fiecare stat membru în care operează JIT.
11. Modificări aduse acordului
Modificările aduse acordului cuprind, dar nu se limitează la următoarele:
(a) includerea noilor membri ai JIT;
13
Participanț ii la JIT sunt desemnaț i de ț ări terț e, Eurojust, Europol, Comisie (OLAF),
organisme competente în temeiul dispoziț iilor adoptate în cadrul tratatelor ș i de
organizaț iile internaț ionale care participă la activităț i în cadrul unei echipe comune de
anchetă, ca părț i la acordul care figurează în apendicele I la prezentul model de acord.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 29
ANEXA II DG H 2B RO
(b) modificările aduse obiectivului prevăzut la articolul 2 din prezentul acord;
(c) completările sau modificările aduse actualelor articole.
iau forma prevăzută în apendicele III la prezentul model de acord, sunt semnate de către părț i ș i
sunt anexate versiunii originale.
12. Evaluarea internă
Cel puț in la fiecare ș ase luni, conducătorii JIT evaluează progresele înregistrate în ceea ce
priveș te obiectivul general al JIT, definind ș i abordând orice probleme identificate astfel.
După încetarea operării JIT, părț ile pot, după caz, să stabilească o întâlnire pentru a evalua
randamentul JIT.
JIT poate elabora un raport privind operarea, care poate indica modul în care planul de acț iune
operaț ional a fost implementat ș i rezultatele care au fost obț inute.
13. Înț elegeri specifice ale acordului (pentru a se evita încărcarea excesivă a acordului, unele sau
toate punctele prevăzute la 13.1-13.11 pot fi încadrate în OAP)
Se pot aplica următoarele înț elegeri speciale în cadrul prezentului acord (de remarcat că o serie
dintre aceste aspecte sunt de asemenea reglementate prin convenț ie ș i prin decizia-cadru):
(De menț ionat, dacă este cazul. Următoarele subcapitole au scopul de a evidenț ia posibilele
aspecte care trebuie descrise în mod specific).
13.1. Condiț iile în care membrii detaș aț i ai JIT pot fi excluș i atunci când se iau măsuri de
cercetare.
13.2. Condiț iile specifice în care membrii detaș aț i pot desfăș ura anchete în statul membru în
care are loc operaț iunea.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 30
ANEXA II DG H 2B RO
13.3. Condiț iile specifice în care un membru detaș at al unei JIT poate solicita autorităț ilor sale
naț ionale să ia măsurile solicitate de echipă fără a face apel la o comisie rogatorie.
13.4. Condiț iile în care membrii detaș aț i pot schimba informaț ii provenite de la autorităț ile de
detaș are.
13.5. Dispoziț iile privind mass-media, în special nevoia de consultare înaintea prezentării
comunicatelor de presă ș i a reuniunilor de informare formale.
13.6. Dispoziț ii privind confidenț ialitatea prezentului acord.
13.7. Trebuie stabilită limba care urmează a fi utilizată pentru comunicare.
13.8. Dispoziț ii specifice privind cheltuielile:
13.8.1. Dispoziț ii privind asigurarea membrilor detaș aț i ai JIT;
13.8.2. Dispoziț ii privind cheltuielile implicate de traducere/interpretare/ascultarea
convorbirilor telefonice etc.
13.8.3. Dispoziț ii privind traducerea, de exemplu, a documentelor obț inute în limba
celorlalț i membri ai JIT, precum ș i în limba oficială de comunicare (dacă este
diferită), deoarece aceasta poate implica cheltuieli semnificative (inutile);
13.8.4. Dispoziț ii privind cheltuielile legate de bunurile confiscate sau venitul realizat
din valorificarea acestora
13.9. Condiț iile în care poate fi acordată asistenț ă în temeiul convenț iei ș i al altor înț elegeri
15790/1/11 REV 1 SM/ao 31
ANEXA II DG H 2B RO
13.10. Norme specifice privind protecț ia datelor
13.10.a Confidenț ialitatea ș i utilizarea informaț iilor deja existente ș i/sau obț inute în timpul
operării JIT
13.11. Condiț iile în care membrii detaș aț i pot purta/face uz de arme
Încheiat la (locul semnării), (data)
(Semnăturile tuturor părț ilor)
15790/1/11 REV 1 SM/ao 32
ANEXA II DG H 2B RO
Apendicele I
APENDICE LA MODELUL DE ACORD PRIVIND CONSTITUIREA UNEI ECHIPE
COMUNE DE ANCHETĂ
Participanț i la o echipă comună de anchetă
Înț elegere cu Europol/Eurojust/Comisie (OLAF), cu organisme competente în temeiul
dispoziț iilor adoptate în cadrul tratatelor, cu alte organisme internaț ionale sau cu ț ări terț e
1. Părț ile la acord
Numele primei părț i la acord care nu este un stat membru
Numele ultimei părț i la acord care nu este un stat membru (dacă există mai multe)
ș i
Numele primei agenț ii/administraț ii competente a unui stat membru ca parte la acord
15790/1/11 REV 1 SM/ao 33
ANEXA II DG H 2B RO
ș i
Numele celei de a doua agenț ii/administraț ii competente a unui stat membru în calitate de parte la
acord
(…ș i…)
au convenit că următoarele persoane din partea (numele părț ilor la acord care nu sunt state
membre) vor participa la echipa comună de anchetă, constituită prin acord la […] (data ș i locul
acordului la care este anexat prezentul apendice).
2. Participanț ii la JIT
Următoarele persoane vor participa la JIT:
Stat/Organizaț i
e
Detaș are de la
(numele
agenț iei/orga
nismului)
Nume Grad ș i
afiliere
Rol
- - - - -
- - - - -
Statul membru… a decis că membrii săi naț ionali ai Eurojust vor participa la o echipă comună de
anchetă în calitate de autoritate naț ională competentă14
.
14
Prezentul paragraf se elimină în cazul în care nu se aplică.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 34
ANEXA II DG H 2B RO
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-menț ionate se află în imposibilitatea de a-ș i exercita
atribuț iile, înlocuitorul său va fi indicat într-un apendice la prezentul acord. În cazuri urgente, va fi
suficient ca partea să trimită o scrisoare de notificare privind înlocuitorul. Această notificare se
confirmă ulterior într-un apendice la acord.
3. Înț elegeri specifice
Participarea persoanelor sus-menț ionate va fi supusă următoarelor condiț ii ș i se va face numai în
următoarele scopuri:
3.1. Numele primei părț i la acord care nu este un stat membru
3.1.1. Scopul participării
3.1.2. Drepturile conferite (dacă există)
3.1.3. Dispoziț ii privind costurile
3.1.4. Dispoziț ii specifice privind sau permiț ând realizarea scopului participării
3.1.5. Alte dispoziț ii sau condiț ii specifice15
3.1.6. Norme specifice privind protecț ia datelor
15
De exemplu, trimiterile la cadrul juridic de bază sau la cadrul juridic aplicabil etc.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 35
ANEXA II DG H 2B RO
3.2. A doua parte la acord care nu este un stat membru (după caz)
3.2.1. …
4. Înț elegeri specifice referitoare la participarea Europol16
4.1. Principiile participării
4.1.1. Personalul Europol care participă la JIT acordă asistenț ă membrilor echipei în conformitate
cu Decizia Europol ș i în conformitate cu legislaț ia naț ională a statului membru în care intervine
echipa.
4.1.2. Personalul Europol care participă la JIT îș i desfăș oară activitatea conform orientărilor
oferite de conducătorul (conducătorii) echipei, astfel cum se prevede la punctul […] din acord, ș i
furnizează asistenț a necesară pentru a realiza obiectivele ș i scopul JIT, astfel cum au fost definite
de conducătorul (conducătorii) echipei.
4.1.3. Personalul Europol are dreptul de a nu îndeplini sarcini despre care consideră că încalcă
obligaț iile care îi revin în temeiul Deciziei Europol. În acest caz, membrii personalului Europol îl
informează pe director sau pe reprezentantul acestuia. Europol se consultă cu conducătorul
(conducătorii) echipei în vederea găsirii unei soluț ii reciproc avantajoase.
4.1.4. Personalul Europol care participă la JIT nu este implicat în adoptarea niciunei măsuri
coercitive. Cu toate acestea, personalul Europol care participă la JIT poate fi prezent, sub
coordonarea conducătorului (conducătorilor) echipei, pe parcursul activităț ilor operaț ionale ale
JIT, pentru a oferi consiliere ș i asistenț ă la faț a locului membrilor echipei care execută măsuri
coercitive, cu condiț ia să nu existe constrângeri juridice la nivel naț ional în locul în care operează
echipa.
16
De aplicat numai în cazul în care Europol participă la JIT. Aceste norme au fost adoptate de
Consiliul de administraț ie al Europol la 9 iulie 2009 (Dosarul nr. 3710-426r6) ș i un model
de înț elegere privind JIT a fost adoptat de Consiliul de administraț ie al Europol la 18
noiembrie 2009 (Dosarul nr. 2610-74r2), conform prevederilor articolului 6 alineatul (2) din
Decizia Europol. Informaț ii actualizate pot fi găsite pe site-ul web al Europol:
http://www.europol.europa.eu
15790/1/11 REV 1 SM/ao 36
ANEXA II DG H 2B RO
4.1.5. Articolul 11 litera (a) din Protocolul privind privilegiile ș i imunităț ile Uniunii Europene nu
se aplică personalului Europol care participă la JIT17
.
4.1.6. Pe perioada operaț iunilor unei JIT, membrii personalului Europol sunt supuș i, în ceea ce
priveș te infracț iunile comise împotriva lor sau de aceș tia, legislaț iei naț ionale a statului
membru în care se desfăș oară operaț iunile aplicabile persoanelor cu funcț ii comparabile.
4.2. Tipul de asistenț ă
4.2.1. Personalul participant al Europol va oferi o gamă largă de servicii de sprijin, în conformitate
cu Decizia Consiliului privind Europol, în măsura în care se solicită sau este necesar. Acestea vor
include, printre altele, sprijin analitic operaț ional ș i strategic, în special prin intermediul
fiș ierului (fiș ierelor) de lucru pentru analiză (AWF) [numele fiș ierului (fiș ierelor) de lucru ș i
al(e) proiectelor aferente].
Atunci când este necesar ș i la solicitarea conducătorului (conducătorilor) echipei, Europol poate
sprijini JIT prin desfăș urarea unui „birou mobil al Europol” sau al altor echipamente tehnice, dacă
sunt disponibile ș i în conformitate cu standardele de securitate ale Europol.
4.2.2. Personalul Europol care participă la JIT poate oferi asistenț ă pentru toate activităț ile, în
special oferind o platformă de comunicare, sprijin strategic, tehnic ș i în privinț a metodelor
criminalistice, expertiză tactică ș i operaț ională ș i consiliere tuturor membrilor JIT, după cum
solicită conducătorul (conducătorii) echipei.
4.2.3. În limitele cadrului său juridic, Europol facilitează schimbul de informaț ii securizat între
părț ile la JIT ș i statele ș i/sau organismele UE ș i organizaț iile internaț ionale neparticipante,
dacă i se solicită de către conducătorul (conducătorii) echipei.
17
Protocolul privind privilegiile ș i imunităț ile Uniunii Europene (versiune consolidată), JO C
115, 9.5.2008, p. 266.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 37
ANEXA II DG H 2B RO
4.3. Accesul la sistemul Europol de prelucrare a informaț iilor
4.3.1. Personalul Europol care participă la JIT are acces la sistemele de prelucrare a informaț iilor
ale Europol menț ionate la articolul 10 din Decizia Europol. Accesul se acordă, în conformitate cu
dispoziț iile Deciziei Europol ș i cu standardele de securitate ș i de protecț ie a datelor aplicabile,
pe durata participării la activitatea JIT.
4.3.2. Personalul poate colabora în mod direct cu membrii JIT ș i le poate furniza acestora, precum
ș i membrilor detaș aț i ai echipei, în conformitate cu Decizia Europol, informaț ii provenind de la
oricare dintre componentele sistemelor de prelucrare a informaț iilor menț ionate la articolul 10 din
Decizia Europol. Trebuie respectate condiț iile ș i restricț iile privind utilizarea informaț iilor.
4.3.3. Informaț iile obț inute de un membru al personalului Europol în timpul participării sale la
JIT pot, cu acordul ș i pe răspunderea statului membru care a furnizat informaț iile respective, să
fie incluse în oricare dintre componentele sistemelor de prelucrare a informaț iilor menț ionate la
articolul 10 din Decizia Europol, în conformitate cu condiț iile prevăzute de aceasta.
4.4. Costuri ș i echipament
4.4.1. Statul membru în care se desfăș oară activităț ile de anchetă răspunde de furnizarea
echipamentului tehnic (spaț iu pentru birouri, telecomunicaț ii etc.) necesar pentru îndeplinirea
sarcinilor ș i suportă costurile ocazionate. Respectivul stat membru asigură de asemenea mijloacele
de comunicaț ii pentru birouri ș i alt echipament tehnic necesar pentru schimbul (criptat) de date.
Costurile sunt suportate de statul membru în cauză.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 38
ANEXA II DG H 2B RO
4.4.2. Europol acoperă costurile ocazionate de participarea personalului Europol la o echipă comună
de anchetă, în special în ceea ce priveș te asigurarea ș i salariile personalului, precum ș i cazarea
ș i cheltuielile de transport. Europol acoperă de asemenea costurile pentru echipamentul special
menț ionat la punctele 4.1 ș i 4.2 de mai sus.
Data/semnături18
18
Semnăturile părț ilor la prezenta înț elegere.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 39
ANEXA II DG H 2B RO
Apendicele II
APENDICE LA MODELUL DE ACORD PRIVIND CONSTITUIREA UNEI ECHIPE
COMUNE DE ANCHETĂ
Acord privind prelungirea activităț ii unei echipe comune de anchetă
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia privind asistenț a judiciară reciprocă în
materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 200019
ș i cu articolul 1
alineatul (1) din Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de
anchetă20
:
Părț ile au convenit să prelungească activitatea echipei comune de anchetă (denumită în continuare
„JIT”) constituită prin acordul din [a se introduce data], semnat la [a se introduce locul semnării],
un exemplar din acord fiind prevăzut în anexă.
Părț ile consideră că activitatea JIT ar trebui prelungită după perioada pentru care a fost constituită
[a se introduce data la care se încheie această perioadă], deoarece obiectivul stabilit la articolul [a
se introduce articolul privind obiectivul JIT] nu a fost încă realizat.
Circumstanț ele care necesită prelungirea JIT au fost atent examinate de toate părț ile. Prelungirea
JIT este considerată esenț ială pentru realizarea obiectivului pentru care a fost constituită JIT.
Prin urmare, JIT va opera în continuare până la [a se introduce data la care se încheie noua
perioadă]. Perioada menț ionată anterior poate fi apoi prelungită de către părț i prin acord reciproc.
Data/Semnătura
19
JO C 197, 12.7.2000, p. 3.
20 JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 40
ANEXA II DG H 2B RO
Apendicele III
APENDICE LA MODELUL DE ACORD PRIVIND CONSTITUIREA UNEI ECHIPE
COMUNE DE ANCHETĂ
Formulare sugerată pentru modificări, altele decât modificarea perioadei pentru care a fost
constituită JIT
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia privind asistenț a judiciară reciprocă în
materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 200021
ș i cu articolul 1
alineatul (1) din Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de
anchetă22
, în temeiul căreia a fost constituită prezenta echipă comună de anchetă:
Părț ile au convenit să modifice acordul scris privind constituirea unei echipe comune de anchetă
(denumită în continuare "JIT") din [a se introduce data], semnat la [a se introduce locul], un
exemplar din acord fiind prevăzut în anexă.
Semnatarii au convenit cu privire la modificarea acordului menț ionat, după cum urmează:
1. (Modificare …)
2. (Modificare …)
Circumstanț ele care necesită modificarea acordului privind JIT au fost atent examinate de toate
părț ile. Modificarea (modificările) adusă (aduse) acordului privind JIT este considerată
esenț ială/sunt considerate esenț iale pentru realizarea obiectivului pentru care a fost constituită
JIT.
Data/Semnătura
21
JO C 197, 12.7.2000, p. 3. 22
JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 41
ANEXA II DG H 2B RO
Apendicele IV
Propunere de listă de verificare pentru planul de acț iune operaț ional (OAP) (23
)
Următoarele puncte pot fi abordate de către părț i:
Introducere – descrierea obiectivului JIT. În mod normal, textul de la punctul „Obiectivul JIT” din
acordul privind JIT ar trebui să fie suficient.
Procedură operaț ională – identificarea locului (locurilor) în care este probabil ca JIT să opereze,
descrierea modului în care va fi gestionată JIT ș i în care se va desfăș ura ancheta, ț inându-se
seama de legislaț ia naț ională, de orientări ș i de procedură
Rolul membrilor JIT ș i/sau al participanț ilor la JIT – identificarea ș i descrierea diferitelor
roluri operaț ionale ș i a sarcinilor fiecărui membru al JIT ș i/sau participant la JIT (stat membru al
UE, Europol, Eurojust, OLAF), în cazul în care nu au fost încă descrise în Acordul privind JIT
Măsurile speciale sau specifice care trebuie puse în aplicare – identificarea ș i descrierea
activităț ii de anchetă care necesită măsuri speciale sau o procedură specială, de exemplu copii
suspecț i, victime, mediu de lucru periculos/ostil
Operaț iuni ș i competenț e de anchetare – identificarea ș i descrierea tehnicilor
operaț ionale/de anchetă speciale la care se va recurge pe parcursul anchetei, de exemplu
supravegherea care atentează la intimitate, informatorii, ofiț erii sub acoperire, interceptarea
comunicaț iilor etc. ș i legislaț ia/procedurile aferente
23
Conț inutul OAP este un document evolutiv care reflectă chestiunile practice privind o echipă
comună de anchetă. OAP ar trebui să fie conform cu secț iunea 13, „Înț elegeri specifice”,
din Acordul privind JIT. Unele elemente din secț iunea 13 pot fi incluse în OAP.
15790/1/11 REV 1 SM/ao 42
ANEXA II DG H 2B RO
Schimbul de informaț ii ș i comunicarea – descrierea modului în care se va face schimb de
informaț ii ș i a procedurilor utilizate pentru comunicare ș i identificarea partenerului sau agenț iei
competente, de exemplu Europol, Eurojust, OLAF, SECI, Interpol; poate fi necesar să se convină
asupra unei limbi utilizate pentru comunicare; luarea în considerare a utilizării mijloacelor de
comunicare securizate (SIENA) ale Europol ș i a fiș ierelor de lucru pentru analiză (AWF) ca
mijloace pentru un mediu securizat de păstrare a informaț iilor sensibile
Evaluarea informaț iilor secrete ș i atribuirea sarcinilor – descrierea procesului de colectare ș i
utilizare a informaț iilor secrete ș i a oricăror orientări aferente
Anchete financiare – luarea în considerare a nevoii de urmărire a „traseului banilor”
Colectarea probelor – identificarea în funcț ie de jurisdicț ie (jurisdicț ii) a oricărei legislaț ii,
orientări, proceduri etc. de care trebuie să se ț ină seama, inclusiv agenț ia/individul
răspunzătoare(răspunzător), necesitatea de a traduce probele
Urmărirea penală – identificarea autorităț ii competente în fiecare ț ară/jurisdicț ie ș i a oricăror
orientări privind deciziile de urmărire penală, inclusiv a rolului Eurojust în această privinț ă
Depunerea de mărturie – identificarea probabilităț ii ș i a procedurilor pentru fiecare jurisdicț ie
în ceea ce priveș te cerinț a de depunere de mărturie pentru membrii JIT
Dezvăluirea – descrierea normelor ș i procedurilor pentru toate jurisdicț iile în care este probabil
ca JIT să opereze
Reuniunile operaț ionale ș i strategice – identificarea ș i descrierea reuniunilor care vor avea loc,
frecvenț a acestora ș i participanț ii
15790/1/11 REV 1 SM/ao 43
ANEXA II DG H 2B RO
Administraț ie ș i logistică - în aceasta secț iune ar trebui abordate orice chestiuni privind
administraț ia, echipamentul (precum spaț iile pentru birouri, vehiculele, echipamentul IT sau orice
alt echipament tehnic), resursele, personalul, media, chestiunile privind confidenț ialitatea etc.
- Traducere
- Spaț ii pentru birouri
- Vehicule
- Alte echipamente tehnice
_____________
