1
MASINA C.C . are mărimile exterioare (tensiunea şi curentul) continue, iar cele interioare (rotorice) alternative. • Principiul de funcţionare se bazează, ca şi la celelalte maşini electrice rotative, pe legea inducţiei electromagnetice. • Elementul cu rol de redresor mecanic, la generatorul de curent continuu, şi de invertor mecanic, la motorul de curent continuu, este colectorul maşinii, care se plasează între înfăşurarea rotorică şi exterior, periile fiind piesele de legătură. ELEMENTE CONSTRUCTIVE Din punct de vedere electromagnetic: statorul este inductorul, iar rotorul este indusul. STATORUL maşinii este format dintr-o carcasă din oţel masiv (cu rol şi de jug statoric, pentru închiderea fluxului magnetic constant în timp) şi este echipat cu 2p poli principali (sau de excitaţie) şi 2p poli auxiliari (sau de comutaţie). • Pe carcasă, se fixează tălpile carcasei, cutia de borne, plăcuţa indicatoare. Pe părţile laterale ale statorului, se fixează scuturile laterale. • Pe poli principali se găsesc înfăşurările de excitaţie, confecţionate din bobine concentrate cu conductoare din cupru. Înfăşurările de excitaţie, parcurse de curentul continuu de excitaţie Ie se înseriază astfel încât polii magnetici să alterneze ca polaritate, la periferia statorului. ROTORUL este format din arbore, armătura feromagnetică rotorică, alcătuită din tole crestate la exterior, înfăşurarea rotorică situată în crestăturile rotorice şi închisă prin intermediul unei piese speciale numite colector. • COLECTORUL este format din lamele conductoare din cupru (la care se leagă capetele bobinelor rotorice.Pe colector se găsesc periile maşinii, în număr par, egal cu numărul de poli ai maşinii. CONSTRUCTIE MASINA C.C :colector, perii,miez rotoric,poli,bobina polara,carcasa,scut,ventilator,bobinaj rotoric. CONSTRUCTIE COLECTOR : butuc,piulita ,izolatie,lamella collector,izolatie dintre lamele,roata cu spite PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL GENERATORULUI DE C.C. ŞI AL MOTORULUI DE C.C. • Pentru ca maşina de c.c. să funcţioneze ca generator trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie antrenată din exterior de un motor primar şi să fie excitată, adică în maşină să se creeze un câmp magneric inductor (de excitaţie). • Câmpul magnetic de excitaţie (inductor) B0 este creat de înfăşurările statorice de excitaţie, plasate pe polii principali ai maşinii, având fiecare solenaţia weIe. MASINA SINCRONA : este o maşină electrică de current alternativ cu câmp magnetic învârtitor, la care turaţia rotorului este egală cu turaţia câmpului magnetic învârtitor, indiferent de valoarea sarcinii, cele două turaţii fiind sincrone.Maşina sincronă poate funcţiona în regim de generator sau în regim de motor, nefiindu-i caracteristic regimul de frână. De asemenea, maşina sincronă se foloseşte pe scară largă şi în regim de compensator sincron (motor sincron supraexcitat, funcţionând în gol), caz în care compensează energia reactivă a reţelei de alimentare. Pentru maşina sincronă, inductorul (partea care creează câmpul magnetic) este rotorul, iar indusul (partea în care se induc t.e.m.) este statorul. Statorul este partea fixă a maşinii, fiind constituit, ca şi la maşina asincronă, din aceleaşi elemente: miezul feromagnetic statoric şi înfăşurarea statorică.În plus, statorul mai include şi carcasa maşinii împreună cu elementele ei caracteristice (tălpi de fixare, scuturi laterale etc). Miezul feromagnetic statoric se execută din tole sau segmente de tole, stanţate. Rotorul maşinii sincrone de construcţie normală se deosebeşte fundamental de rotorul maşinii asincrone şi este constituit, în principal, din miezul rotoric şi din înfăşurarea rotorică. După construcţia miezului rotorului, se deosebesc: maşini sincrone cu poli înecaţi şi maşini sincrone cu poli aparenţi Legătura dintre înfăşurarea rotorică şi exterior se realizează prin intermediul contactelor alunecătoare perie – collector Maşinile sincrone pot funcţiona în regim de generator când primesc energie mecanică la arbore şi o transformă, prin intermediul câmpului magnetic de excitaţie, în energie electrică, cedată reţelei pe la borne, sau pot funcţiona în regim de motor , când primesc energie electrică de la reţeaua de c.a. şi o transformă în energie mecanică, cedată la ax mecanismului antrenat. GENERATORUL SINCRON : În regim de generator, maşina sincronă transformă energia mecanică primită la arbore (de la motorul primar) în energie electric debitată la bornele statorului; -Conversia energiei se face prin intermediul câmpului magnetic de excitaţie. Infăşurarea de excitaţie rotorică este alimentată, prin intermediul periilor, de la sursa de curent continuu (excitatoare de c.c,) cu curentul de excitaţie Ie. Rotorul este antrenat de motorul primar cu o viteză unghiulară constantă Ω, într-un sens dat. Infăşurarea de excitaţie parcursă de curentul Ie produce un câmp magnetic învârtitor de natură mecanică, numit câmp magnetic de excitaţie care produce in infasurarile statorice fixe ,fluxuri magnetice. MOTORUL SINCRON : Regimul de motor sincron se poate obţine, de exemplu, pornind de la regimul de generator sincron conectat la o reţea de putere infinită, căruia i se decuplează motorul primar de antrenare. În această situaţie, rotorul maşinii rămâne în continuare sincron cu câmpul magnetic învârtitor CONDITII DE CUPLARE || a) tensiunea la borne a generatorului egală cu cea a reţelei; b)frecvenţa acestei tensiuni egală cu cea a tensiunii reţelei; c)valoarea momentană a tensiunii generatorului egală cu cea a tensiunii reţelei; d)ordinea de succesiune a bornelor generatorului aceeaşi ca şi a fazelor reţelei. Nerespectarea condiţiilor a) şi c) determină apariţia la cuplarea generatorului, a unor fenomene tranzitorii, ca urmare a diferenţei de potenţial care apare la bornele generatorului. Dacă nu se îndeplineşte condiţia b), datorită faptului că între curba tensiunii generatorului şi cea a reţelei intervin diferenţe de valori variabile în timp, imediat după cuplarea maşinii apar oscilaţii ale curentului şi oscilaţii mecanice ale rotorului, care dacă nu se amortizează, fac ca maşina să nu se sincronizeze şi să impună necesitatea deconectării maşinii. La neîndeplinirea condiţiei d), cuplarea generatorului la reţea este însoţită de vibraţii inadmisibile ale rotorului, care impun deconectarea imediată a maşinii de la reţea.Identificarea momentului de simfazicitate a tensiunilor generatorului şi ale reţelei (condiţia c) şi a succesiunii fazelor se face cu un sistem de becuri, conectate în mod corespunzător.Se folosesc două metode de conectare a becurilor: metoda cu becuri stinse , când se conectează câte un bec în bornele omologe ale reţelei şi a generatorului şi metoda cu becuri aprinse , când becurile se conectează între borne neomoloage. T AHOGENERATOR sincron • Statorul tahogeneratorului sincron cuprinde o înfăşurare monofazată, de obicei, plasată în crestături sau concentrată în jurul unor poli aparenţi. • Rotorul, cu poli din magneţi permanenţi de polarităţi alternative -Tensiunea indusă este proporţională cu viteza, în condiţiile în care fluxul de excitaţie,Φe , rămâne constant. Motorul pas-cu-pas • Acest tip de motor, denumit uneori şi motor sincron cu pulsuri, transformă pulsurile electrice de tensiune în deplasări unghiulare discrete. • La primirea unui puls rotorul motorului îşi schimbă poziţia cu un unghi bine precizat. Unghiul minim de deplasare a rotorului este de-numit pas. Motoarele pas-cu-pas se construiesc în multe variante: -motoare cu unul sau mai multe statoare; -cu înfăşurări de comandă distribuite sau concentrate; -cu rotor cu poli aparenţi fără înfăşurare de exciţaţie (motor reactiv); -magneţi permanenţi SELSINELE : sunt maşini electrice speciale de construcţie asemănătoare maşinilor sincrone sau asincrone cu inele ce pot funcţiona în trei regimuri distincte: indicator transformator diferenţial PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL GENERATORULUI DE C.C . • Generatorul are 2 poli (p = 1), iar înfăşurarea rotorului este formată dintr-o singură spiră, antrenată din exterior cu o viteză unghiulară constantă Ω. -Tensiunea electromotoare indusă în spira rotorică este egală cu suma celor două tensiuni induse în laturile active ale spirei Tensiunea electromotoare indusă în spiră poate fi culeasă la două inele colectoare pe care calcă două perii şi această tensiune este alternativă. Tensiunea electromotoare e(t) culeasă la periile maşinii este redresată mecanic .Tensiunea la bornele maşinii are atâtea pulsaţii câte lamele de colector are maşina. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL MOTORULUI DE C.C. • În regim de motor electric de c.c, maşina este excitată, pentru a produce camp magnetic inductor, ca şi în regim de generator, iar înfăşurarea rotorică , este alimentată din exterior cu o tensiune continuă, inversată în tensiune alternativă de colector, rezultând în spira rotorică un curent alternative. -Din interacţiunea curentului prin spira rotorică şi câmpul magnetic de excitaţie,rezultă o forţă electromagnetică, dată de relaţia . F = i( li × B0) , i este curentul prin spira rotorică, li este lungimea laturilor spirei aşezate în crestături; B0 este inducţia magnetică în zona în care se află laturile spirei. -Puterea electrică primită de maşină pe la bornele înfăşurării rotorice se transformă, prin intermediul câmpului magnetic de excitaţie, în putere mecanică furnizată de maşină pe la arbore, rezultând un motor electric. -În regim de motor electric , cuplul electromagnetic este activ, învingând cuplul rezistent de la arbore, iar t.e.m. indusă în înfăşurarea rotorică (numită tensiune contraelectromotoare) este de semn opus tensiunii de alimentare a înfăşurării rotorice. -În regim de generator, curentul prin indus are semnul t.e.m. induse, iar cuplul electromagnetic este rezistent. SERVOMOTOARELE DE C.C sunt destinate să converteasca semnalul electric, de forma unei tensiuni amplificate venite de la un traductor, într-o mişcare de rotaţie a unui arbore. Caracteristici: • reglaj de viteză în limite foarte largi, prin procedee simple; • caracteristici de reglare şi mecanice, pe cât posibil, liniare; cuplu de pornire mare; • capacitate de suprasarcina ridicată;• gabarit şi greutate specifică mică;• constanta electromecanică de timp redusă;• absenţa autopornirii, etc. SERVOMOTOARE :-cu rotor cilindric cu crestături;• -cu rotor disc (întrefier axial);• -cu rotor în formă de pahar;-cu rotor cilindric fără crestături. TAHOGENERATOARELE DE C.C. sunt traductoare capabile să evalueze cât mai fidel – pe cale electrică – viteza de rotaţie a unui arbore. • În principiu, aceste maşini sunt generatoare de c.c., care trebuie să prezinte o caracteristică tensiune indusă –viteză cât mai liniară, pentru un domeniu cât mai extins de variaţie a vitezei de rotaţie a rotorului. ECUATIA TAHOG : UA=E-RAIA-ΔUp • unde: • E – tensiunea indusa la mersul în sarcina; • RA – rezistenta înfasurarii rotorice; • IA – intensitatea curentului în sarcina; • ΔUp – este caderea de tensiune la perii. AMPLIDINA este o maşină electrică amplificatoare construită ca o maşină normală de curent continuu, cu deosebire că pentru doi poli inductori are patru perii la colector, dintre care două sunt legate în scurtcircuit. Regimul de funcţionare este regim de generator rotit de un motor cu turaţie constant

Conditii de Cuplare

  • Upload
    bengu

  • View
    215

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

electrical engineer

Citation preview

CONDITII DE CUPLARE ||a) tensiunea la borne a generatorului egal cu cea a reelei; b)frecvena acestei tensiuni egal cu cea a tensiunii reelei; c)valoarea momentan a tensiunii generatorului egal cu cea a tensiunii reelei; d)ordinea de succesiune a bornelor generatorului aceeai ca i a fazelor reelei.Nerespectarea condiiilor a) i c) determin apariia la cuplarea generatorului, a unor fenomene tranzitorii, ca urmare a diferenei de potenial care apare la bornele generatorului. Dac nu se ndeplinete condiia b), datorit faptului c ntre curba tensiunii generatorului i cea a reelei intervin diferene de valori variabile n timp, imediat dup cuplarea mainii apar oscilaii ale curentului i oscilaii mecanice ale rotorului, care dac nu se amortizeaz, fac ca maina s nu se sincronizeze i s impun necesitatea deconectrii mainii.La nendeplinirea condiiei d), cuplarea generatorului la reea este nsoit de vibraii inadmisibile ale rotorului, care impun deconectarea imediat a mainii de la reea.Identificarea momentului de simfazicitate a tensiunilor generatorului i ale reelei (condiia c) i a succesiunii fazelor se face cu un sistem de becuri, conectate n mod corespunztor.Se folosesc dou metode de conectare a becurilor: metoda cu becuri stinse , cnd se conecteaz cte un bec n bornele omologe ale reelei i a generatorului i metoda cu becuri aprinse , cnd becurile se conecteaz ntre borne neomoloage.

TAHOGENERATOR sincron Statorul tahogeneratorului sincron cuprinde o nfurare monofazat, de obicei, plasat n crestturi sauconcentrat n jurul unor poli apareni. Rotorul, cu poli din magnei permaneni de polariti alternative-Tensiunea indus este proporional cu viteza, n condiiile n care fluxul de excitaie,e , rmne constant.Motorul pas-cu-pas Acest tip de motor, denumit uneori i motor sincron cu pulsuri, transform pulsurile electrice de tensiune ndeplasri unghiulare discrete. La primirea unui puls rotorul motorului i schimb poziia cu un unghi bine precizat. Unghiul minim dedeplasare a rotorului este de-numit pas. Motoarele pas-cu-pas se construiesc n multe variante:-motoare cu unul sau mai multe statoare; -cu nfurri de comand distribuite sau concentrate; -cu rotor cu poli apareni fr nfurare de exciaie (motor reactiv); -magnei permaneni

SELSINELE : sunt maini electrice speciale de construcie asemntoare mainilor sincrone sau asincrone cu inele ce pot funciona n trei regimuri distincte: indicator transformator diferenial

MASINA C.C. are mrimile exterioare (tensiunea i curentul) continue, iar cele interioare (rotorice) alternative. Principiul de funcionare se bazeaz, ca i la celelalte maini electrice rotative, pe legea induciei electromagnetice. Elementul cu rol de redresor mecanic, la generatorul de curent continuu, i de invertor mecanic, la motorul de curent continuu, este colectorul mainii, care se plaseaz ntre nfurarea rotoric i exterior, periile fiind piesele de legtur. ELEMENTE CONSTRUCTIVEDin punct de vedere electromagnetic: statorul este inductorul, iar rotorul este indusul.STATORUL mainii este format dintr-o carcas din oel masiv (cu rol i de jug statoric, pentru nchidereafluxului magnetic constant n timp) i este echipat cu 2p poli principali (sau de excitaie) i 2p poliauxiliari (sau de comutaie). Pe carcas, se fixeaz tlpile carcasei, cutia de borne, plcua indicatoare. Pe prile laterale ale statorului, se fixeaz scuturile laterale. Pe poli principali se gsesc nfurrile de excitaie, confecionate din bobine concentrate cu conductoare din cupru. nfurrile de excitaie, parcurse de curentul continuu de excitaie Ie se nseriaz astfel nct polii magnetici s alterneze ca polaritate, la periferia statorului. ROTORUL este format din arbore, armtura feromagnetic rotoric, alctuit din tole crestate la exterior, nfurarea rotoric situat n crestturile rotorice i nchis prin intermediul unei piese speciale numite colector. COLECTORUL este format din lamele conductoare din cupru (la care se leag capetele bobinelor rotorice.Pe colector se gsesc periile mainii, n numr par, egal cu numrul de poli ai mainii.CONSTRUCTIE MASINA C.C :colector, perii,miez rotoric,poli,bobina polara,carcasa,scut,ventilator,bobinaj rotoric.CONSTRUCTIE COLECTOR: butuc,piulita ,izolatie,lamella collector,izolatie dintre lamele,roata cu spitePRINCIPIUL DE FUNCIONARE AL GENERATORULUI DE C.C. I AL MOTORULUI DE C.C. Pentru ca maina de c.c. s funcioneze ca generator trebuie s ndeplineasc dou condiii:s fie antrenat din exterior de un motor primar i s fie excitat, adic n main s se creeze un cmp magneric inductor (de excitaie). Cmpul magnetic de excitaie (inductor) B0 este creat de nfurrile statorice de excitaie, plasate pe polii principali ai mainii, avnd fiecare solenaia weIe.

MASINA SINCRONA :este o main electric de current alternativ cu cmp magnetic nvrtitor, la care turaia rotorului este egal cu turaia cmpului magnetic nvrtitor, indiferent de valoarea sarcinii, cele dou turaii fiind sincrone.Maina sincron poate funciona n regim de generator sau n regim de motor, nefiindu-i caracteristic regimul de frn. De asemenea, maina sincron se folosete pe scar larg i n regim de compensator sincron (motor sincron supraexcitat, funcionnd n gol), caz n care compenseaz energia reactiv a reelei de alimentare.Pentru maina sincron, inductorul (partea care creeaz cmpul magnetic) este rotorul, iar indusul (partea n care se induc t.e.m.) este statorul.Statorul este partea fix a mainii, fiind constituit, ca i la maina asincron, din aceleai elemente:miezul feromagnetic statoric i nfurarea statoric.n plus, statorul mai include i carcasa mainiimpreun cu elementele ei caracteristice (tlpi de fixare, scuturi laterale etc). Miezul feromagnetic statoric se execut din tole sau segmente de tole, stanate. Rotorul mainii sincrone de construcie normal se deosebete fundamental de rotorul mainii asincronei este constituit, n principal, din miezul rotoric i din nfurarea rotoric. Dup construcia miezului rotorului, se deosebesc: maini sincrone cu poli necai i maini sincrone cu poli apareni Legtura dintre nfurarea rotoric i exterior se realizeaz prin intermediul contactelor alunectoare perie collectorMainile sincrone pot funciona n regim de generator cnd primesc energie mecanic la arbore i o transform, prin intermediul cmpului magnetic de excitaie, n energie electric, cedat reelei pe la borne, sau pot funciona n regim de motor, cnd primesc energie electric de la reeaua de c.a. i o transform n energie mecanic, cedat la axmecanismului antrenat.GENERATORUL SINCRON : n regim de generator, maina sincron transform energia mecanic primit la arbore (de la motorul primar) n energie electric debitat la bornele statorului; -Conversia energiei se face prin intermediul cmpului magnetic de excitaie. Infurarea de excitaie rotoric este alimentat, prin intermediul periilor, de la sursa de curent continuu (excitatoare de c.c,) cu curentul de excitaie Ie. Rotorul este antrenat de motorul primar cu o vitez unghiular constant , ntr-un sens dat. Infurarea de excitaie parcurs de curentul Ie produce un cmp magnetic nvrtitor de natur mecanic, numit cmp magnetic deexcitaie care produce in infasurarile statorice fixe ,fluxuri magnetice.MOTORUL SINCRON : Regimul de motor sincron se poate obine, de exemplu, pornind de la regimul de generator sincron conectat la o reea de putere infinit, cruia i se decupleaz motorul primar deantrenare. n aceast situaie, rotorul mainii rmne n continuare sincron cu cmpul magnetic nvrtitor

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL GENERATORULUI DE C.C. Generatorul are 2 poli (p = 1), iar nfurarea rotorului este format dintr-o singur spir, antrenat din exterior cu o vitez unghiular constant .-Tensiunea electromotoare indus n spira rotoric este egal cu suma celor dou tensiuni induse n laturile active ale spirei Tensiunea electromotoare indus n spir poate fi culeas la dou inele colectoare pe care calc dou perii i aceast tensiune este alternativ. Tensiunea electromotoare e(t) culeas la periile mainii este redresat mecanic .Tensiunea la bornele mainii are attea pulsaii cte lamele de colector are maina.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL MOTORULUI DE C.C. n regim de motor electric de c.c, maina este excitat, pentru a produce camp magnetic inductor, ca i n regim de generator, iar nfurarea rotoric , este alimentat din exterior cu o tensiune continu, inversat n tensiune alternativ de colector, rezultnd n spira rotoric un curent alternative.-Din interaciunea curentului prin spira rotoric i cmpul magnetic de excitaie,rezult o for electromagnetic, dat de relaia . F = i( li B0) , i este curentul prin spira rotoric, li este lungimea laturilor spirei aezate n crestturi; B0 este inducia magnetic n zona n care se afl laturile spirei.-Puterea electric primit de main pe la bornele nfurrii rotorice se transform, prin intermediul cmpului magnetic de excitaie, n putere mecanic furnizat de main pe la arbore, rezultnd un motor electric.-n regim de motor electric, cuplul electromagnetic este activ, nvingnd cuplul rezistent de la arbore, iar t.e.m. indus n nfurarea rotoric (numit tensiune contraelectromotoare) este de semn opus tensiunii de alimentare a nfurrii rotorice.-n regim de generator, curentul prin indus are semnul t.e.m. induse, iar cuplul electromagnetic este rezistent.SERVOMOTOARELE DE C.C sunt destinate s converteasca semnalul electric, de forma unei tensiuni amplificate venite de la un traductor, ntr-o micare de rotaie a unui arbore.Caracteristici: reglaj de vitez n limite foarte largi, prin procedee simple; caracteristici de reglare i mecanice, pe ct posibil, liniare; cuplu de pornire mare; capacitate de suprasarcina ridicat; gabarit i greutate specific mic; constanta electromecanic de timp redus; absena autopornirii, etc.SERVOMOTOARE :-cu rotor cilindric cu crestturi; -cu rotor disc (ntrefier axial); -cu rotor n form de pahar; -cu rotor cilindric fr crestturi.TAHOGENERATOARELE DE C.C. sunt traductoare capabile s evalueze ct mai fidel pe cale electric viteza de rotaie a unui arbore. n principiu, aceste maini sunt generatoare de c.c., care trebuie s prezinte o caracteristic tensiune indus vitez ct mai liniar, pentru un domeniu ct mai extins de variaie a vitezei de rotaie a rotorului.ECUATIA TAHOG : UA=E-RAIA-Up unde: E tensiunea indusa la mersul n sarcina; RA rezistenta nfasurarii rotorice; IA intensitatea curentului n sarcina; Up este caderea de tensiune la perii.AMPLIDINA este o main electric amplificatoare construit ca o main normal de curent continuu, cu deosebire c pentru doi poli inductori are patru perii la colector, dintre care dou sunt legate n scurtcircuit. Regimul de funcionare este regim de generator rotit de un motor cu turaie constant