of 159/159
ROMÂNIA Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică Rambursabile pentru Programul de Dezvoltare Urbană a Municipiului București (P169577) COMPONENTA 1. ELABORAREA SIDU BUCUREȘTI, PLANIFICAREA ȘI GESTIONAREA INVESTIȚIILOR DE CAPITAL Livrabilul 3. Contextul urban și identificarea problemelor și nevoilor locale cheie, și Viziunea și Obiectivele SIDU și Identificarea unei liste lungi de proiecte. A. Evaluare rapidă a situației actuale Secțiunea 2. Dezvoltare economică Martie 2021

COMPONENTA 1. ELABORAREA SIDU BUCUREȘTI, …

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of COMPONENTA 1. ELABORAREA SIDU BUCUREȘTI, …

Acord privind Serviciile de Asisten Tehnic Rambursabile pentru Programul de Dezvoltare Urban a Municipiului Bucureti (P169577)
COMPONENTA 1. ELABORAREA SIDU BUCURETI, PLANIFICAREA I GESTIONAREA INVESTIIILOR DE CAPITAL
Livrabilul 3. Contextul urban i identificarea problemelor i nevoilor locale cheie, i Viziunea i Obiectivele SIDU i Identificarea unei liste lungi de proiecte.
A. Evaluare rapid a situaiei actuale
Seciunea 2. Dezvoltare economic
CLAUZ DE LIMITARE A RESPONSABILITII
Prezentul raport este un produs al Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare/Banca Mondial. Constatrile, interpretrile i concluziile exprimate în acest document nu reflect în mod obligatoriu prerile Directorilor Executivi ai Bncii Mondiale sau ale guvernelor pe care acetia le reprezint. Banca Mondial nu garanteaz acurateea datelor incluse în prezentul document.
Prezentul raport nu reprezint neaprat poziia Uniunii Europene sau a Guvernului Român.
DECLARAIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR
Materialele din aceast publicaie sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea i/sau transmiterea anumitor seciuni din acest document fr permisiune poate reprezenta înclcarea legislaiei în vigoare.
Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipri orice seciune a prezentului document, v rugm s trimitei o solicitare coninând informaiile complete la: (i) Primria Municipiului Bucureti (Bulevardul Regina Elisabeta 47, Bucureti, România); sau (ii) Banca Mondial - biroul din România (Str. Vasile Lascr 31, Et. 6, Sector 2, Bucureti, România).
Prezentul raport a fost transmis în luna martie 2021, în cadrul Acordului privind Serviciile de Asisten Tehnic Rambursabile pentru Programul de Dezvoltare Urban a Municipiului Bucureti semnat de Primria Municipiului Bucureti cu Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare la 4 martie 2019. Acesta este parte a Rezultatului 3 din cadrul acordului menionat mai sus – Contextul urban i identificarea problemelor i nevoilor locale cheie, Viziunea i Obiectivele SIDU i Identificarea unei liste lungi de proiecte – al Componentei 1, care se refer la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Urban Integrat a Municipiului Bucureti, respectiv a Planului de Investiii de Capital i gestiunea acestor investiii.
MULUMIRI
Acest raport este transmis conform prevederilor Acordului privind Serviciile de Asisten Tehnic Rambursabile pentru Programul de Dezvoltare Urban a Municipiului Bucureti i a fost pregtit sub îndrumarea isupravegherea domnului Christoph Pusch (Manager de Practica în domeniul Social, Urban, Rural i Rezilien pentru Europa i Asia Central) i a doamnei Tatiana Proskuryakova (Manager de ar, România i Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echip aflat în coordonarea lui Dean Cira (Specialist Principal în domeniul Urban) i alctuit din Ioana Ivanov (Specialist în dezvoltare urban), Marius Cristea (Specialist în dezvoltare urban), Amelia Pîrvu (Analist), Reinhold Stadler (Specialist în transport urban), Oana Stnculescu, Sorina Racoviceanu (Specialist în dezvoltare urban), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior în dezvoltare urban), Carli Venter (Specialist Senior în dezvoltare urban), Oana Fran (Specialist în operaiuni), Bianca Butacu (Analist), Adina Vinan (Specialist în operaiuni), Ioana Irimia (Specialist în comunicaii) i George Moldoveanu (Asistent informaii). Echipa dorete s îi exprime recunotina pentru excelenta cooperare, îndrumare i feedback primite de la reprezentanii Primriei Municipiului Bucureti, în special dlui. Nicuor Dan, domnului Sorin Chiri, domnului Ctlin Zoican, doamnei Adriana Duu, doamnei Luminia Glodea, precum i de la nenumraii parteneri locali i regionali care au contribuit la elaborarea prezentului raport.
ABREVIERI I ACRONIME AMOFM Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc CA Cifra de Afaceri CAEN Clasificarea Activitilor din Economia Naional CBD Central Business District/ District Central de Afaceri CDI Cercetare-Dezvoltare-Inovare IMM Întreprinderile mici i mijlocii INS Institutul Naional de Statistic ISD Investiii Strine Directe NUTS Nomenclatorul Unitilor Teritoriale Statistice ONRC Oficiul Naional al Registrului Comerului OSIM Oficiului de Stat pentru Invenii i Mrci PFA/PFI/ÎI Persoana Fizic Autorizat/Persoan Fizic Individual/Întreprindere Individual PIB Produs Intern Brut RPL Recensmântului Populaiei i Locuinelor UE Uniunea European VAB Valoarea Adugat Brut ZUF Zona Urban Funcional
CUPRINS
1.3. Atractivitatea Capitalei i concentrarea resurselor de munc ............................................................... 14
2. Profilul economic al municipiului Bucureti, principalele sectoare economice i importana lor pentru economia naional ............................................................................................................................... 20
3. Investiiile strine i comerul exterior ................................................................................................ 49
3.1. Investiiile strine ................................................................................................................................... 49
3.2. Comerul exterior ................................................................................................................................... 58
4.1. Formarea profesional ........................................................................................................................... 94
Anexa 1 – Indicele competitivitii regionale pentru Regiunea Bucureti - Ilfov ...................................... 127
Anexa 2 – Indicatorii componeni ai indicelui de competitivitate regional ............................................ 128
Anexa 3 – Investitorii strini din municipiul Bucureti ........................................................................... 132
Anexa 4 - Infrastructura suport pentru CDI i afaceri ............................................................................. 138
Anexa 5 – Coeficientul de localizare ...................................................................................................... 147
Anexa 6 – Analiza Shift-Share ............................................................................................................... 150
LIST FIGURI
Figura 1- Valorile PIB (PPS)/locuitor la nivelul regiunilor NUTS 1, NUTS 2 i NUTS 3 aferente zonelor urbane funcionale ale oraelor-capital, în anul 2017 ................................................................................................... 2 Figura 2 - Structura Valorii Adugate Brute, pe sectoare i orae-capital, în anul 2017 ................................... 3 Figura 3 – Competitivitatea Bucureti-Ilfov în raport cu alte regiuni-capital (benchmarking „ regional) ...... 4 Figura 4– Evoluia PIB (PPS)/locuitor în perioada 2012-2017 ............................................................................. 7 Figura 5- Dinamica PIB(PPS)/locuitor, în oraele-capital, în perioada 2008-2017 ............................................ 8 Figura 6 – Evoluia PIB (PPS)/ locuitor în perioada 2008-2017 – top 10 (judee i municipiul Bucureti) .......... 8 Figura 7 – Evoluia indicilor de disparitate în perioada 2015-2017 – top 10 judee i municipiul Bucureti ...... 9 Figura 8– Contribuia judeelor i a municipiului Bucureti la formarea Valorii Adugate Brute în anul 2017 10 Figura 9 – Clasamentul regiunilor de dezvoltare din perspectiva numrul de uniti locale active, 2018 ....... 13 Figura 10 – Modelul gravitaional demografic (stânga) i economic (dreapta) pentru Regiunea Sud-Muntenia ........................................................................................................................................................................... 15 Figura 11 – Navetitii ctre zona urban funcional Bucureti........................................................................ 17 Figura 12- Studenii absolveni de învmânt superior (licen, master, doctorat) pe domenii de studii i centre universitare, în anul 2017 ...................................................................................................................... 19 Figura 13 – Evoluia principalilor indicatori economici (municipiul Bucureti, valori absolute), în perioada 2008-2018 .......................................................................................................................................................... 20 Figura 14– Evoluia sporului natural al întreprinderilor (‰), 2008-2017 ......................................................... 22 Figura 15 – Densitatea unitilor locale active/ 1000 locuitori, top naional, 2018 ......................................... 23
Figura 50 – Structura salariailor din municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, în anul 2018 ........................................................................................................................................................................... 72 Figura 51 – Salariaii i personalul unitilor locale active din municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, în anul 2018 ................................................................................................................................... 73 Figura 52 – Dinamica numrului de salariai din municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, în 2008 i 2018....................................................................................................................................................... 74 Figura 53– Structura forei de munc, pe grupe de angajai conform Cod COR, procent din total, 2016-2017 ........................................................................................................................................................................... 75 Figura 54 – Structura salariailor din Sectorul 1 – municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, 2018 ................................................................................................................................................................... 77 Figura 55– Structura salariailor din Sectorul 2 – municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, 2018 ................................................................................................................................................................... 78 Figura 56– Structura salariailor din Sectorul 3 – municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, 2018 ................................................................................................................................................................... 79 Figura 57– Structura salariailor din Sectorul 4 – municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, 2018 ................................................................................................................................................................... 79 Figura 58– Structura salariailor din Sectorul 5 – municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, 2018 ................................................................................................................................................................... 80 Figura 59 – Structura salariailor din Sectorul 6 – municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, 2018 ................................................................................................................................................................... 81 Figura 60 – Distribuia teritorial i pe principalele activiti economice a salariailor din municipiul Bucureti, 2018 ................................................................................................................................................................... 82 Figura 61 – Populaia dup domiciliu pe sectoare, la 1 ianuarie 2018 i numrul de angajai la nivelul anului financiar 2018, în municipiul Bucureti, pe sectoare administrative ............................................................... 83 Figura 62 – Numrul de omeri înregistrai oficial în municipiul Bucureti, în perioada 2007-2018 ................ 84 Figura 63 – Rata omajului la nivel naional, regional i în municipiul Bucureti, în perioada 2007-2018 ...... 85 Figura 64 – Dinamica salariului mediu net lunar, la nivel naional i în municipiul Bucureti, în perioada 2008- 2018 ................................................................................................................................................................... 86 Figura 65 – Dinamica salariului mediu net lunar în municipiul Bucureti, pe principalele activiti economice, în perioada 2008-2018 ...................................................................................................................................... 87 Figura 66– Structura populaiei ocupate din municipiul Bucureti, pe grupe de ocupaii, RPL 2011 ............... 90 Figura 67 – Structura ocupaional a populaiei municipiului Bucureti, pe sector în anul 2011 .................... 91 Figura 68– Populaia în vârst de munc, populaia ocupat i cea activ în municipiul Bucureti, pe sector în anul 2011 ........................................................................................................................................................... 92 Figura 69– Structura ocuprii pe activiti economice în municipiul Bucureti, la RPL 2011 ........................... 93 Figura 70– Structura ocuprii pe sectoare i medii de reziden, municipiul Bucureti, la RPL 2011 .............. 93 Figura 71– Numrul de persoane înscrise la cursuri i numrul absolvenilor, în perioada 2008-2018 ........... 94 Figura 72– Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare – preuri curente, top naional la nivelul municipiului Bucureti i al celor mai reprezentative judee ............................................................................ 97 Figura 73– Ponderea procentului din PIB corespunztor cheltuielilor legate de CDI ....................................... 98 Figura 74– Cheltuieli în CDI (% din PIB) ............................................................................................................. 99 Figura 75– Numrul cererilor privind protejarea drepturilor de proprietate intelectual, municipiul Bucureti ......................................................................................................................................................................... 100 Figura 76– Brevete de invenie (cereri vs. eliberri), municipiul Bucureti .................................................... 100 Figura 77- Infrastructurile de CDI ce ofer servicii de cercetare i tehnologice în Regiunea Bucureti-Ilfov . 101 Figura 78– Actori din mediul privat, activi în domeniul inovrii (1) i organizaii cu rol de suport pentru antreprenoriat i inovare (2) ........................................................................................................................... 104 Figura 79 – Analiza shift-share pentru Regiunea Bucureti-Ilfov, 2012-2017 ................................................. 114
LIST TABELE
Tabel 1- Structura VAB în Capital i poziia competitiv a municipului în context naional ........................... 12 Tabel 2 – Oraele din România în care românii i-ar dori cel mai mult s locuiasc......................................... 14 Tabel 3– Top 10 subuniti ale companiilor din municipiul Bucureti din perspectiva numrului de salariai, 2018 ................................................................................................................................................................... 33 Tabel 4– Top 10 subuniti din municipiul Bucureti din perspectiva cifrei de afaceri, 2018........................... 39 Tabel 5 – Top 10 companii din perspectiva participrii strine la capitalul social subscris .............................. 55 Tabel 6 – Top 10 investitorii strini din municipiul Bucureti, dup cifra de afaceri i numrul de salariai, 2018, pe sectoare administrative ...................................................................................................................... 57 Tabel 7– Câtigul salarial nominal mediu net lunar din municipiul Bucureti pe activiti ale economiei naionale (diviziuni CAEN), 2018 ....................................................................................................................... 88 Tabel 8 – Clasamentul naional din punctul de vedere al întreprinderilor active în CDI .................................. 96 Tabel 9– Competitivitatea economiei municipiului Bucureti în context naional (seciuni CAEN) ............... 108 Tabel 10 – Competitivitatea activitilor economice din municipiului Bucureti în context naional (diviziuni CAEN) - selecie ............................................................................................................................................... 112 Tabel 11 – Competitivitatea activitilor de servicii în tehnologia informaiilor ............................................ 115 Tabel 12 – Investitorii strini din municipiul Bucureti, dup cifra de afaceri i numrul de salariai, 2018, pe sectoare administrative ................................................................................................................................... 132 Tabel 13 – Infrastructurile de cercetare ce ofer servicii de cercetare i tehnologice în municipiul Bucureti ......................................................................................................................................................................... 138 Tabel 14- Entiti de Inovare i Transfer Tehnologic în Regiunea Bucureti Ilfov, pe domenii ....................... 144 Tabel 15 - Infrastructura suport pentru CDI i afaceri ..................................................................................... 145 Tabel 16 – Analiza Shift-Share pentru diviziunile (CAEN Rev.2) cu un personal al ULA de peste 5,000 persoane, Regiunea Bucureti-Ilfov, 2017 ........................................................................................................................ 150
1
Dezvoltarea economic a municipiului Bucureti trebuie analizat prin prisma statutului su de capital
european, expus competiiei europene i internaionale, precum i dintr-o perspectiv teritorial, inând
cont de influena Capitalei asupra teritoriului înconjurtor i de zona urban funcional (ZUF) pe care
aceasta o determin.
Dei Regiunea Bucureti-Ilfov este cea mai dezvoltat regiune din România i se încadreaz în categoria
regiunilor dezvoltate la nivel european, aceasta are un nivel de competitivitate relativ sczut, ce o claseaz
în a doua jumtate a clasamentului european.
Municipiul Bucureti formeaz, împreun cu judeul Ilfov, cea mai dezvoltat regiune din România, Regiunea
Bucureti-Ilfov (NUTS 2), ce se claseaz pe locul 25 între regiunile1 Uniunii Europene din punct de vedere a
valorii PIB/capita (PPS), înregistrând 145%2 din media UE-28 în 2017 (ultimul an pentru care acest indicator a
fost calculat).
Comparativ cu alte regiuni-capital (NUTS 2) din Europa Central i de Est, Bucureti-Ilfov este mai bine
poziionat în raport cu regiunile Budapesta (cu 141% din media UE-28), Berlin (119%), Attica - Atena (92%),
Yugozapaden – Sofia (80%), Lituania – Vilnius (79%), Letonia – Riga (67%), Kontinentalna Hrvatska – Zagreb
(64%) etc. În alt ordine de idei, regiunea Bucureti-Ilfov este depit de regiuni-capital precum Praga
(189% din media UE-27), Bratislava (181%), Varovia (154%) i Viena (152%). Totui comparabilitatea datelor
între aceste uniti statistico-teritoriale este cel puin discutabil, în condiiile în care regiunile-capital NUTS
2 nu au o conformaie standard în interiorul UE. În unele ri acestea nu exist (precum în Riga i Vilnius,
întreaga ar fiind practic o regiune), în altele exist numai dou (cum este cazul Zagrebului i Ljubljanei)
care se extind mult peste limitele zonei urbane funcionale, sau regiunile capital cuprind i, cel puin parial,
dar în cote variate de la un caz la altul, zona urban funcional (de ex. Bucureti, Sofia, Bratislava, Atena,
Varovia), în timp ce în alte ri acestea se suprapun peste limitele administrative ale Capitalei în sine, fr
zona lor funcional (de ex. Berlin, Praga, Viena, Budapesta). Aceste variaii influeneaz i nivelul PIB/capita,
fcând comparaiile doar aproximative.
O analiz mai relevant poate fi cea la nivel de regiuni NUTS 3, dei exist unele limitri i în acest caz.
Municipiul Bucureti, ca regiune de nivel NUTS 3, se poziioneaz chiar mai bine decât la nivel NUTS 2,
respectiv la 152% din media UE-28, fiind depit în regiune doar de Varovia (200%), Praga (189%) i
Bratislava (181%) i fiind la egalitate cu Viena. Astfel, Bucuretiul depete capitale importante precum
1 Sistemul NUTS (Nomenclatorul unitilor teritoriale statistice) este o clasificare ierarhic pe trei nivele spaiale de la
unitile cele mai mari pân la cele mai mici, având au caracter regional. Prin acest sistem fiecare stat membru este
subdivizat într-un numr de regiuni socio-economice majore, de nivel NUTS 1 (pentru rile mai mici acesta poate s fie
chiar nivelul naional). Fiecare dintre acestea este apoi subdivizat în regiuni de nivel NUTS 2 (regiuni de baz pentru
aplicarea politicilor regionale), care, la rândul lor sunt împrite în regiuni de nivel NUTS 3 (regiuni mici utilizate pentru
analize i politici specifice). 2 Eurostat Database.
2
Budapesta (141%), Atena (129%) sau Berlin (119%). Dac analizm îns suprafeele regiunilor NUTS 3 ale
capitalelor se pot observa variaii importante: Vilnius are 9730 kmp, Ljubljana 2334 kmp, Bratislava 2053
kmp, Sofia 1329 kmp, Berlin 892 kmp, Belgrad 641 kmp, Budapesta 525 kmp, Varovia 517 kmp, Praga 496
kmp, Viena 415 kmp, Riga 304 kmp, Bucureti 238 kmp, Atena 89 kmp (în zona central, oraul fiind împrit
administrativ între mai multe regiuni NUTS 3) etc. Ca regul, cu cât suprafaa regiunii NUTS 3 este mai redus,
cu atât PIB/capita este mai mare, pentru c se raporteaz activitatea economic, concentrat în nucleul
urban, la un numr de locuitori mai mic decât totalul zonei urbane funcionale.
Astfel, ducând analiza i mai departe, observm c la nivel NUTS 1 (macroregiuni) aproape toate capitalele
din valurile de integrare post 2000 (exceptând Budapesta) înregistreaz diferene de 2:1 în ceea ce privete
PIB/capita între graniele municipiului i cele ale macroregiunii pe care o polarizeaz, în timp ce în rile
dezvoltate (de ex. Viena - Austria) aceste diferene sunt mult mai reduse. În plus, privite din aceast
perspectiv, orae precum Praga, Bratislava, Varovia sau Bucureti se afl departe de nivelul PIB/capita
înregistrat în capitele din vest sau chiar de Viena. Aadar, performanele economice excepionale ale
capitalelor central i est-europene trebuie citite i în cheia organizrii administrativ-teritoriale, care
influeneaz semnificativ ierarhiile. O alt explicaie ar putea fi i c rile din regiune sunt mai centralizate
din punct de vedere administrativ, au orae secundare mai puin dezvoltate, iar capitalele nu au avut înc
capacitatea de a difuza creterea economic i demografic mai departe de 50-100 km în jurul acestora.
Figura 1- Valorile PIB (PPS)/locuitor la nivelul regiunilor NUTS 1, NUTS 2 i NUTS 3 aferente zonelor urbane
funcionale ale oraelor-capital, în anul 2017
Sursa: EUROSTAT Database
În ceea ce privete structura economiilor de la nivelul oraelor-capital, putem observa faptul c Bucuretiul
se remarc printr-o pondere ridicat a valorii adugate brute din sectorul construciilor, din cel IT&C, al
activitilor tiinifice, tehnice profesionale, al serviciilor administrative i suport. În schimb, sectorul
serviciilor publice i cel imobiliar sunt mai slab dezvoltate decât în celelalte capitale din regiune.
3
Figura 2 - Structura Valorii Adugate Brute, pe sectoare i orae-capital, în anul 2017
Sursa: EUROSTAT Database
Pe de alt parte, din punct de vedere al competitivitii, indicele UE al competitivitii regionale3 ilustreaz
c, în cazul regiunilor dezvoltate, între care se numr i Bucureti-Ilfov, corelaia dintre valoarea PIB/capita
i competitivitate nu este una direct i strict. Acest fapt poate fi exemplificat comparând Bucureti-Ilfov cu
regiunile cu PIB/ capita similar (Antwerp; Vorarlberg; Tirol; Karlsruhe; Mittelfranken; Tübingen; Helsinki-
Uusimaa; Braunschweig; Köln; Provincia autonom Bolzano/Bozen; Zona urban funcional Praga; Austria
superioar; Zona urban funcional Viena; Åland i Düsseldorf), comparaie ce arat o performan slab a
Capitalei în ceea ce privete majoritatea dimensiunilor competitivitii, fa de restul regiunilor din grup (de
exemplu, Karlsruhe înregistreaz un indice al competitivitii regionale cu 50% mai mare decât Bucureti).
Calitatea instituiilor, stabilitatea macroeconomic, sntatea, educaia de baz, eficiena pieei forei de
munc, pregtirea tehnologic i sofisticarea afacerilor sunt direcii în care regiunea Bucureti-Ilfov ar
putea aciona pentru a-i îmbunti competitivitatea.
3 idem
4
Cu o valoare a indicelui competitivitii regionale de -0.10, Bucureti-Ilfov se claseaz pe locul 151 din 268 de
regiuni din UE, avansând fa de anii precedeni când s-a clasat pe poziiile 161 (2016), 165 (2013) i 180
(2010). Calitatea instituiilor, stabilitatea macroeconomic, sntatea, educaia de baz, eficiena pieei
forei de munc, pregtirea tehnologic i sofisticarea afacerilor sunt direcii în care regiunea ar putea
aciona pentru a-i îmbunti competitivitatea. Din punct de vedere al performanei, Bucureti-Ilfov
înregistreaz valori inferioare regiunilor din categoria sa în dou din cele trei dimensiuni ale indicelui,
respectiv dimensiunea de baz (basic dimension) i cea privind inovarea. Singura dimensiune unde Capitala
performeaz similar celorlalte regiuni din grup este eficiena. Mai multe detalii privind cele trei dimensiuni i
performana Bucureti-Ilfov în raport cu regiunile din categoria sa pot fi consultate în Anexa 1. Indicatorii
analizai pentru fiecare dintre cele trei dimensiuni ale indicelui competitivitii regionale pot fi consultai în
Anexa 2.
181/268)
5
Legend: albastru – media UE, verde – Bucureti-Ilfov, rou – Praga (scor: 0.43, locul 69/268)
Legend: albastru – media UE, verde – Bucureti-Ilfov, rou – Varovia (scor: 0.23, locul 105/268)
6
Legend: albastru – media UE, verde – Bucureti-Ilfov, rou – Budapesta (scor: -0.02, locul 139/268)
Surs: The EU Regional Competitiveness Index 2019
Din punct de vedere al competitivitii, Regiunea Bucureti-Ilfov se remarc în raport cu media UE prin
dimensiunea potenial a pieei i eficiena forei de munc. Infrastructura (accesibilitate auto, pe cale
ferat i aerian) reprezint principalul dezavantaj în comparaie cu alte regiuni-capital din regiune.
Comparativ cu media UE i cu regiunile selectate, Bucureti-Ilfov se remarc prin dimensiunea potenial a
pieei i prin eficiena forei de munc, acestea reprezentând singurele dou dimensiuni cu valori peste
media european. Din punct de vedere al profilului competitivitii regionale, se poate observa ca Bucureti-
Ilfov are un profil asemntor Budapestei i Varoviei, acestea din urm înregistrând îns punctaje mai bune
în ceea ce privete infrastructura (accesibilitate auto, pe cale ferat i aerian) i educaia de baz, factori
determinani pentru atractivitatea pentru investiii i dezvoltarea socio-economic.
Pe de alt parte, dimesiunea privind educaia de baz, descris de (1) rata de participare la training i
educaie non-formal legate de locul de munc i finanate de angajator (grupa de vârst 25-64 ani), (2)
ponderea populaiei cu acces la informaii despre educaie i formare (grupa de vârst 25-64 ani) i (3)
ponderea persoanelor care au raportat c nu cunosc nicio limb strin (cohort de vârst 25-64 ani),
calculat folosind indicatori la nivel naional, claseaz România pe ultimul loc în UE în 2016, ceea ce
afecteaz i profilul regiunii Bucureti-Ilfov. Având îns în vedere faptul c regiunea concentreaz principalii
actori economici la nivel naional, precum i o pondere ridicat de for de munc specializat i de studeni,
este probabil ca valoarea indicatorilor la nivel regional/ local s fie mai favorabil.
7
1.2. INDICATORII MACROECONOMICI I PERFORMANA ECONOMIC
Dezvoltarea accelerat a Capitalei în perioada post-criz a imprimat la nivel regional un ritm de cretere
superior celui naional, accentuând disparitile socio-economice.
Analiza principalilor indicatori macroeconomici indic o dezvoltare accelerat a municipiului Bucureti în
perioada post-criz, respectiv o cretere procentual a PIB(PPS)/locuitor de peste 60%, în intervalul 2009-
2017. Chiar i fa de nivelul anterior instalrii crizei globale, respectiv cel înregistrat în 2008, creterea este
de peste 40%. Rata de cretere a PIB/ locuitor în municipiul Bucureti este superioar ritmului înregistrat la
nivel european, naional, macroregional i regional. Totodat, tendina de cretere ilustrat la nivelul
Regiunii Bucureti – Ilfov i la nivelul Macroregiunii 3, ce urmeaz tipare similare cu cel al Capitalei, confirm
rolul de motor de dezvoltare al municipiului Bucureti (Figura 4).
Figura 4– Evoluia PIB (PPS)/locuitor în perioada 2012-2017
Sursa: EUROSTAT Database
În comparaie cu alte capitale din regiune (la nivel NUTS 3), Bucuretiul a avut cel mai rapid ritm de cretere
economic în ultimul deceniu, ajungând în prezent la valori apropiate de cele ale campionilor regionali
(Varovia i Praga). Dac ritmurile de cretere din ultimii ani se menin, Bucuretiul ar putea deveni în anul
2020 capitala central i est-european cu cel mai ridicat nivel al PIB(PPS)/locuitor.
8
18000
23000
28000
33000
38000
43000
48000
53000
58000
63000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
EU-27
Sursa: EUROSTAT Database
i în context naional, evoluia economic a Bucuretiului a fost una remarcabil, acesta concentrând o
pondere tot mai ridicat în PIB naional. Astfel, la nivelul anului 2017, municipiul Bucureti contribuia cu
24.32% la PIB naional i cu 89.6% la PIB regional. Împreun cu judeul Ilfov, care o înconjoar, Capitala
contribuie cu aproape 30% (27.15%) la PIB naional. Urmtoarele trei judee în topul la nivel naional – Cluj,
Timi i Constana, contribuie fiecare cu câte 4-5% la PIB naional.
Figura 6 – Evoluia PIB (PPS)/ locuitor în perioada 2008-2017 – top 10 (judee i municipiul Bucureti)
Sursa: EUROSTAT Database
9
Analiza indicilor de disparitate4 ai produsului intern brut regional pe locuitor în 2017 arat c nou din totalul
celor 41 de judee i municipiul Bucureti înregistreaz indici superiori mediei naionale (indicele naional
având valoarea 100), indicând un nivel de dezvoltare economic superior i o dezvoltare mai accelerat. Au
înregistrat indici superiori mediei naionale în anul 2017, în ordine descresctoare: municipiul Bucureti, Cluj,
Timi, Constana, Braov, Ilfov, Sibiu, Arad i Alba.
Figura 7 – Evoluia indicilor de disparitate în perioada 2015-2017 – top 10 judee i municipiul Bucureti
Sursa: INS, Conturi naionale regionale (http://www.insse.ro/cms/ro/tags/conturi-nationale-regionale)
În ceea ce privete evoluia indicilor de disparitate între 2015 i 2017, se observ o tendin de reducere a
competitivitii regiunii Capitalei, cu scderi de aproximativ 3% atât în cazul municipiului Bucureti, cât i în
cazul judeului Ilfov, chiar dac Bucuretiul conduce în continuare detaat topul naional. Pe de alt parte,
judeul Cluj înregistreaz cea mai susinut cretere la nivel naional, respectiv 12.9%, surclasând în 2017
judeul Timi i consolidându-i poziia ca al doilea cel mai competitiv pol la nivel naional.
Analiza valorii adugate brute (VAB)5 arat, înc o dat, contribuia semnificativ a Capitalei la nivel naional
– (24,35% din VAB naional) i regional – 89,63% din VAB la nivelul Regiunii Bucureti-Ilfov. Astfel, împreun
cu judeul Ilfov, municipiul Bucureti contribuia, în anul 2017, cu 27,2% la VAB naional (Figura 8), cu un
punct procentual mai mult decât în anul 2008 (26,2%).
4 Indicii de disparitate au fost calculai ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de jude i produsul intern
brut pe locuitor la nivel naional. 5 Valoarea adugat brut msoar excedentul valorii bunurilor i serviciilor produse peste valoarea bunurilor i
serviciilor consumate pentru producie, reprezentând deci valoarea nou creat în procesul de producie.
Figura 8– Contribuia judeelor i a municipiului Bucureti la formarea Valorii Adugate Brute în anul 2017
Sursa: INS, Conturi naionale regionale (http://www.insse.ro/cms/ro/tags/conturi-nationale-regionale)
Capitala se detaeaz la nivel naional ca centru al serviciilor intensive în cunoatere i high-tech,
contribuind cu peste 50% la realizarea valorii adugate brute a ramurilor informaii i comunicaii,
activiti profesionale, tiinifice i tehnice, intermedieri financiare i asigurri.
Pe baza tabelului de mai jos, mai pot fi trase câteva concluzii importante cu privire la poziia competitiv a
Bucuretiului în context naional:
• Acesta concentreaz, în proporie foarte ridicat (peste 50%) industriile i serviciile cu valoare
adugat ridicat, precum IT&C, intermedieri financiare, asigurri, activiti tiinifice, tehnice,
profesionale;
• Sectoarele care contribuie cel mai mult la valoarea adugat brut generat de Capital sunt
comerul, serviciile administrative i suport, IT&C, industria prelucrtoare i activitile tehnice i
profesionale – dup cum vom vedea c o arat i structura ocuprii forei de munc. Aadar, un mix
de activiti destul de puin intensive în cunoatere i de activiti din categoria high-tech, care
rspunde, într-o oarecare msur, celor dou segmente mari de ocupare: persoanele cu studii medii
i cele cu studii superioare;
• Activitile economice care au înregistrat cea mai mare cretere a valorii adugate brute în ultimul
deceniu sunt tranzaciile imobiliare (dezvoltri imobiliare, închirieri, vânzri, administrri de imobile
etc.), serviciile-suport (mai ales industria de outsourcing i call-centere, dar i diferite servicii pentru
populaie i ageni economici – de ex. întreinere, paz, curenie, recrutare etc.), cele profesionale
i tehnice (consultan, publicitate, inginerie), sectorul serviciilor de interes public (de ex. sntate),
dar i serviciile financiare. Aadar, nu putem vorbi despre o tranziie foarte clar la activiti
intensive în tehnologie i cunoatere (sectorul IT a avut o evoluie moderat, sub tendina naional),
ci mai degrab de o valorificare a contextului internaional favorabil, a statutului de capital i a
stocului important de for de munc cu studii superioare i cu cunotine de limbi strine;
• Bucuretiul i-a consolidat în ultimii 10 ani poziia competitiv la nivel naional în domeniul energetic
(aici având sediul cele mai mari companii din domeniul petrolier, al hidroenergiei, al producerii de
energie termic, a transportului, distribuiei i comerului de energie electric etc.), al
intermedierilor financiare i asigurrilor (aici existând sediile a peste 95% dintre bncile i societile
de asigurri din ar), al pieei de real-estate (mai ales pe segmentul de birouri i spaii logistice), al
serviciilor profesionale i tehnice (pe fondul stocului de for de munc cu studii superioare,
competene lingivistice), al celor administrative i suport (pe fondul schimbrii unor comportamente
de consum ale agenilor economici i populaiei, care tind s externalizeze tot mai multe activiti) i
al sectorului de servicii de interes social (mai ales sntate: spitale, clinici private i laboratoare i
educaie);
• Bucuretiul a pierdut în ultimii 10 ani din importana pe care o avea la nivel naional în domenii
precum industria (mai ales ramurile precum industria textil, a pielriei, poligrafic, a materialelor de
construcii, metalurgic, a prelucrrii metalelor, a echipamentelor electrice, a mainilor i utilajelor,
a mobilei etc. - care necesitau for de munc ieftin i norme permisive de poluare, greu
compatibile cu ale unei capitale, fr a mai vorbi despre presiunea imobiliar asupra suprafeelor
ocupate de fabrici), dar i construciile, comerul, transporturile, turismul – unde cauzele sunt legate
de un mix de factori (nivelul redus al investiiilor publice, lipsa de for de munc etc.). În sfera
domeniilor în care ponderea Bucuretiului în context naional a început s scad putem include i
IT&C (dominat în Bucureti de subramura comunicaiilor, mai puin dinamice, i limitat de numrul
absolvenilor de studii de specialitate – mai puin de 3.000/an). În acest domeniu, judee din ar
polarizate de poli regionali de cretere au crescut într-un ritm mai accelerat, cu precdere în
domeniul produciei de software (Cluj +61,82%, +5,5 mii i Iai +97,54%, +2,9 mii, dublându-i
numrul de specialiti, între 2015 i 2018, comparativ cu +54,88%, +18,3 mii salariai în municipiul
Bucureti6).
nivelul sectoarelor economice reprezentând direciile de politic industrial a României
12
Tabel 1- Structura VAB în Capital i poziia competitiv a municipului în context naional
Sectorul economic
Industrie prelucrtoare 4.731 10,2 12,6 -8,7 +16,4
Industrie extractiv,
energetic, ap-canal,
Construcii 2.687 5,8 27,8 -51,5 -41,9
Comer, transporturi,
IT&C 5.948 12,9 57,9 +34,1 +61,5
Intermedieri financiare i
Tranzacii imobiliare 3.231 7,0 21,4 +175,0 +54,8
Activiti tiinifice,
profesionale, tehnice;
Administraie public,
aprare, sntate,
Activiti culturale,
Sursa: Prelucrri proprii pe baza datelor Eurostat Database
13
Capitala i regiunea sa înconjurtoare concentreaz cele mai multe întreprinderi i uniti locale active
comparativ cu celelate regiuni de dezvoltare i genereaz 35% din cifra de afaceri a unitilor locale active
la nivel naional7, constituind principalul motor economic al României.
Performana economic a regiunii i a Capitalei este reflectat i de numrul de întreprinderi active la nivel
regional i local, în comparaie cu alte regiuni i judee din ar. Astfel, Regiunea Bucureti-Ilfov conduce
clasamentul la nivel naional, înregistrând cele mai multe întreprinderi active – 142.210 în anul 2018. În
acelai an, municipiul Bucureti concentreaz aproximativ 20% (19.97%) din unitile locale active8 la nivel
naional i înregistreaz cea mai ridicat densitate a unitilor locale active (nr. ULA/1000 locuitori) din ar.
i din punctul de vedere al cifrei de afaceri a unitilor locale active, în anul 2018 Regiunea Bucureti-Ilfov se
claseaz, la mare distan fa de celelalte regiuni ale României, pe locul întâi cu o pondere de aproximativ
35% din cifra de afaceri (CA) total înregistrat la nivel naional. Municipiul Bucureti contribuie cu 82.1% la
cifra de afaceri a regiunii.
7 Total industrie, constructii, comert si alte servicii 8 Unitatea local este o întreprindere sau o parte a acesteia (atelier, fabric, depozit, birou, min sau staie etc.) situat
la o adres identificabil. În acest loc se desfoar o activitate economic, pentru care - în afara unor cazuri
excepionale - lucreaz una sau mai multe persoane (cu norm întreag sau parial) pentru aceeai întreprindere.
Sursa: INS, 2017, Repere economice i sociale regionale: Statistic teritorial
Sursa: Baza de date INS eDemos
Figura 9 – Clasamentul regiunilor de dezvoltare din perspectiva numrul de uniti locale active, 2018
14
MUNC
Municipiul Bucureti se claseaz pe locul 1 în topul oraelor unde românii ar dori s locuiasc, dar pe
ultimul loc dintre municipiile din top 5 în ceea ce privete percepia calitii vieii.
Muncipiul Bucureti este cel mai important centru urban naional i atrage cea mai mare pondere a
migranilor i navetitilor, dintre toate regiunile rii. Analiza oraelor din România în care românii i-ar dori
cel mai mult s locuiasc i a motivelor pentru aceasta9 claseaz Capitala pe locul 1 în topul preferinelor
locuitorilor i al potenialilor locuitori, urmat de Cluj-Napoca, Timioara, Braov i Constana. Este îns de
remarcat c în cazul aceleiai întrebri, excluzând de aceast dat locuitorii, municipiul Bucureti se claseaz
al doilea în topul preferinelor, dup Cluj-Napoca. Totui, aproape 15% dintre români s-ar putea muta la
Bucureti în urmtorii 5 ani, dac ar avea posibilitatea i mijloacele.
Analizând motivele pentru care respondenii prefer un ora sau altul, a reieit c principalul motiv este
calitatea vieii, urmat de oferta de locuri de munc i asistena medical specializat. Acest top evideniaz
împortana investiiilor în infrastructur urban i servicii publice de calitate i buna administrare a oraelor,
precum i a atragerii de investiii i asigurrii unei piee de locuri de munc ofertant.
Tabel 2 – Oraele din România în care românii i-ar dori cel mai mult s locuiasc
Sursa: Banca Mondial.2017, Orae Magnet – Migraie i navetism în România
În acest context, este de remarcat faptul c, spre deosebire de urmtoarele municipii din clasament, în cazul
Capitalei respondenii au selectat locurile de munc ca fiind principalul motiv al atractivitii. Totodat, dei
clasat pe locul întâi, Bucureti înregistreaz cel mai sczut scor din Top 5 municipii în ceea ce privete
calitatea vieii, ceea ce indic necesitatea interveniei pe acest palier, pentru a spori atractivitatea Capitalei,
atât în context naional, cât i în context european.
9 Banca Mondial.2017, Orae Magnet – Migraie i navetism în România
15
Capitala genereaz o zon funcional ce atrage cel mai mare numr de navetiti din ar (peste 330,000)
i depete limitele judeului Ilfov, acoperind mare parte din Regiunea Sud-Muntenia.
Zona urban funcional a municipiului Bucureti concentreaz o populaie stabil de peste 2.7 milioane
locuitori (din care aprox. 1.5 mil. populaie ocupat) i atrage cel mai ridicat procent de navetiti din ar –
peste 330,000 de navetiti provenind preponderent din 7 judee (Clrai, Dâmbovia, Giurgiu, Ialomia, Ilfov,
Prahova, Teleorman)10 i reprezentând 22.4% din totalul populaiei ocupate din zona urban funcional.
ZUF se caracterizeaz printr-o mobilitate ridicat a populaiei i migraie intern accentuat, în funcie de
oportunitile oferite de piaa forei de munc.
Analiza modelului gravitaional economic ale Regiunii Sud-Muntenia arat extinderea în teritoriu a
impactului activitilor economice din Regiunea Bucureti-Ilfov, dincolo de limitele administrative ale
judeului Ilfov, preponderent în lungul principalelor axe de transport – A1 i DN1, respectiv în direciile
Bucureti-Piteti i Bucureti-Ploieti. Totodat, modelul gravitaional demografic indic o zon cu densitate
ridicat a populaiei între Bucureti, Ploieti, Târgovite i Piteti, dar subdezvoltat din punct de vedere
economic, ce furnizeaz resurse de for de munc pentru companiile din Capital i din judeul Ilfov. Cea
mai mare parte a navetitilor spre Bucureti provine din UAT-urile din judeul Ilfov i municipiul Ploieti.11 Pe
de alt parte, în ceea ce privete navetitii ctre localitile din judeul Ilfov, angajatorii au raportat ca surse
de for de munc municipiul Bucureti i judeele Prahova, Clrai, Giurgiu i Dâmbovia12. Municipiul
Bucureti, alturi de judeul Ilfov, i-ar putea valorifica poziia în cadrul regiunii i în raport cu resursele de
for de munc din judeele învecinate, prin dezvoltarea adecvat a infrastructurii conective i a
infrastructurii de afaceri, ce ar putea cataliza i atrage activitatea din sectorul privat.
Figura 10 – Modelul gravitaional demografic (stânga) i economic (dreapta) pentru Regiunea Sud-Muntenia
Sursa: Banca Mondial.2017, Orae Magnet – Migraie i navetism în România
10 Sursa: Banca Mondial.2017, Orae Magnet – Migraie i navetism în România; datele utilizate sunt cele de la
Recensmântul Populaiei i al Locuinelor, 2011. 11 Idem. 12 Chestionar aplicat reprezentanilor mediului de afaceri din judeul Ilfov.
16
Conform sondajului în rândul investitorilor* din Bucureti, 48% dintre companiile respondente au raportat c printre angajaii lor se numr navetiti, ponderea medie a angajailor care fac naveta fiind de 10%. Cea mai mare pondere a navetitilor (14%) a fost raportat de companiile din Sectorul 6. Dintre cele 48% de companii care au raportat navetiti, 22% au rspuns c le pun la dispoziie acestora transport, în timp ce 13% dintre companiile care nu asigur transportul angajailor în momentul de fa (57% dintre respondeni) intenioneaz s pun la dispoziia angajailor transport în viitor.
Numr de angajai în Bucureti în 2018
% Pondere a numrului de angajai din total eantion
( % Pondere a angajailor care fac naveta
Principalele judee care asigur for de munc companiilor din Bucureti respondente sunt: Ilfov – conduce detaat, fiind menionat de peste 50% din respondeni, Prahova (puin sub 20% din respondeni), Giurgiu i Dâmbovia, menionate de aprox. 10% din respondeni fiecare.
*Eantionul final prezint urmtoarele caracteristici: pondere a companiilor cu valoare adugat mare:85,6%, media cifrei de afaceri la nivelul anului 2017 a fost de aproximativ 91 milioane euro, cu o dispersie de la 28896 lei (valoarea minim)-AFT Design SRL (CAEN: 72) la 162.531.462.540 lei (valoare maxim)- BCR sediul central (CAEN: 60). Prin excluderea celor dou valori extreme, media ajustat a cifrei de afaceri pentru 2017, la nivelul eantionului a fost de 18.628.344,514 euro (pentru o paritate de 4,5 lei/euro). Numrul total de angajai, la nivelul eantionului, pentru anul 2017 a fost de 81886 persoane. La momentul desfurrii cercetrii numrul total de angajai în Bucureti, la nivelul eantionului, a fost de 41901. Volumul maxim de angajai a fost înregistrat la nivel companiei OMV Petrom-13.322 persoane, media la nivelul eantionului fiind de 163,7 angajai/companie în anul 2017 i 84 angajai /companie în Bucureti la momentul desfurrii cercetrii.
17
Capitala este atractiv pentru navetiti tineri, cu un nivel de specializare preponderent mediu i înalt.
Unitile administrativ-teritoriale care furnizau cei mai muli navetiti13 în cadrul zonei urbane funcionale a
Capitalei erau urmtoarele: Bucureti (27,344)14, Voluntari (11,886), Ploieti (8,853), Pantelimon (7,215),
Popeti-Leordeni (6,817), Bragadiru (5,421), Chiajna (5,319), Buftea (4,123), Chitila (3,992), Constana (3,688),
Giurgiu (3,633), Otopeni (3,595), Dobroeti (2,870), Mgurele (2,798), Piteti (2,785). Un procent relativ
mare (37.3%) este reprezentat de navetitii de distan lung (care depesc graniele regiunii Bucureti-
Ilfov), concentrai, dup ce reiese din figura de mai jos, mai ales de-a lungul cilor de comunicaii majore
(autostrzi, drumuri europene, magistrale de cale ferat care converg ctre Capital. Domeniile care atrag
cei mai muli navetiti sunt comerul, construciile, transportul, securitatea sau administraie public. Din
totalul navetitilor, cei mai muli au sub 35 ani (50.6%), 34.1% dintre acetia au absolvit învmântul
secundar superior (liceu sau grup colar), ceea ce înseamn c se deplaseaz pentru locuri de munc puin
specializate, în domenii fr valoare adugat ridicat, iar 33% au absolvit o unitate de învmânt superior,
ceea ce poate însemna c au ales s îi achiziioneze o locuin în zone cu preuri mai mici ale
apartamentelor, fiind dispui s fac naveta pân la locul de munc. Pe ocupaii, 50.8% din navetiti erau
muncitori calificai, 24.3% - manageri i specialiti cu studii superioare, 12.8% - muncitori necalificai i 12.1%
- tehnicieni.
Sursa: Banca Mondial.2017, Orae Magnet – Migraie i navetism în România
13 Pe baza datelor de la Recensmântul populaiei i al locuinelor (RPL) 2011 14 Cifra reflect numrul de persoane ocupate rezidente în municipiul Bucureti i care lucreaz într-o alt localitate din
zona urban funcional, cu precdere din judeul Ilfov.
18
Municipiul Bucureti concentreaz peste o treime din totalul studenilor i cursanilor înscrii în
învmântul universitar din România i reprezint principalul centru universitar din ar, lansând pe piaa
muncii peste 40,000 absolveni / an.
Municipiul Bucureti nu polarizeaz numai angajaii, ci i studenii, care reprezint o resurs important de
for de munc specializat. Astfel, Capitala reprezint principalul centru universitar la nivel naional, aici
fiind înregistrai 172,528 studeni în anul universitar 2018-2019, reprezentând aproximativ o treime din
totalul studenilor i cursanilor înscrii în învmântul universitar public din România (32% din totalul
naional), respectiv aprox. 60% din studenii i cursanii înscrii în învmântul universitar privat. Totodat,
universitile din Bucureti ofer cel mai mare numr de locuri la programele de masterat i doctorat,
oferind oportuniti de specializare într-o varietate de domenii.
Din punct de vedere teritorial, municipiul Bucureti atrage studeni din întreaga ar, cei mai muli provenind
din exteriorul arcului carpatic, în timp ce Cluj-Napoca, cel de al doilea centru universitar din România,
concentreaz preponderent studenii din Transilvania, Timioara pe cei din Banat, iar Iaiul pe cei din partea
central i de nord a Moldovei. .
Cei mai muli studeni înscrii la doctorat se înregistreaz în domeniul ingineriei i tehnologiei.
Universitatea Bucureti concentreaz cel mai mare numr al studenilor din Bucureti înscrii în ciclurile de
licen (22,301) i master (8,023), urmat de Universitatea Politehnic Bucureti (19,250 - licen i 7,545 -
master) i Academia de Studii Economice (15,966 - licen i 5,992 - master). Universitatea Politehnic
înregistreaz cel mai mare numr al studenilor înscrii la doctorat (2,119), atât la nivelul Capitalei, cât i la
nivel naional, indicând un interes ridicat pentru specializarea în inginerie i tehnologie. Aceasta este urmat
de Universitatea Bucureti (1,341) i UMF "Carol Davila" Bucuresti (1,307)15.
Universitile din Capital pregtesc for de munc specializat în principal în domeniile tiinelor sociale
i management, inginerie i tehnologie (inclusiv IT) i sntate.
Analiza pe domenii a specializrilor16 universitilor din Bucureti indic preponderena domeniilor tiine
sociale i management, Inginerie i tehnologie, tiine ale vieii i medicin i Arte i tiine umane. Aceast
profilare este confirmat i de situaia absolvenilor din învmântul superior. Astfel, în 2017, 31% dintre
absolvenii din Capital erau specializai în Afaceri, administraie i drept, 15% în Inginerie, prelucrare i
construcii, 12% în tiine sociale, jurnalism i informaii, iar 10% în Sntate i asisten social, restul
specializrilor înregistrând mai puin de 10% din totalul de absolveni. Altfel spus, universitile din
municipiul Bucureti au lansat pe piaa forei de munc în 2017 13,422 absolveni în domeniul afacerilor,
administraiei i dreptului, peste 6,500 de absolveni în domeniul ingineriei i construciilor, 4,085 absolveni
în domeniul sntii i asistenei sociale, aproximativ 3000 în servicii i aproximativ 2,500 în tehnologia
informaiilor i comunicaiilor (inclusiv IT).
15 Datele se refer la anul universitar 2018-2019. Sursa: UEFISCDI-CNFIS, centralizare date raportate de Universiti
ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii (https://rei.gov.ro/index.php) 16 Din punct de vedere al numrului de specializri
19
universitare, în anul 2017
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În context naional, se remarc faptul c Bucuretiul se detaeaz la numrul mare de absolveni din domeniile economie, drept, tiine politice, cu 35-40% din totalul celor înregistrai la nivel naional. De asemenea, Capitala înregistreaz un avantaj semnificativ fa de alte orae mari din ar în domeniul ingineriei construciilor i arhitecturii (38% din numrul total de absolveni), ingineriei alimentare, spaiale, studiilor militare, medicinei veterinare, artelor teatrale i cinematografiei, filologiei i limbilor strine etc. În schimb, în domenii precum medicina, farmacia, IT&C, matematica, biologia, chimia, ingineria agricol, pedagogia, istoria i filosofia etc. avantajul competitiv al Capitalei în raport cu alte centre universitare era mai puin evident. Aceste tendine justific, de altfel, afirmarea Bucuretiului ca un pol al industriei de BPO (outsourcing de procese din sfera contabilitii, resurselor umane, achiziiilor, asistenei tehnice pentru clieni etc.), care caut mai ales persoane tinere cu studii economice, juridice i, mai rar, tehnice, vorbitoare de limbi strine.
20
NAIONAL
Valorile principalilor indicatori economici au crescut în ultimii 5 ani, revenind în 2018 la valori apropiate
celor dinaintea crizei economice.
Evoluia principalilor indicatori economici ce descriu economia municipiului Bucureti indic o tendin
ascendent post-criz (începând cu 2011-2012) în ceea ce privete numrul mediu de salariai, numrul
unitilor locale active i cifra de afaceri17. Totui, principalii indicatori ai companiilor private din Bucureti au
înregistrat performane relativ modeste în intervaul 2008-2018. Astfel, cifra de afaceri a crescut (în moned
european) cu doar 16,4%, numrul de angajai a rmas acelai, iar numrul de uniti locale active a sczut
nesemnificativ. O contribuie la aceast relativ stagnare a avut-o i fenomenul de suburbanizare a
activitilor economice, adic de migrare sau de instalare a acestora în judeul Ilfov. Astfel, indicatorii la
nivelul regiunii Bucureti-Ilfov au avut o evoluie net superioar: cifra de afaceri a crescut cu 20% (sub
creterea de la nivel naional, de 25,5%), numrul de angajai cu 5,1% (fa de o scdere de 6,2% la nivel
naional), iar numrul de uniti locale active a crescut cu 9,5% (fa de 4,3% la nivel naional).
Figura 13 – Evoluia principalilor indicatori economici (municipiul Bucureti, valori absolute), în perioada 2008-2018
Sursa: Baza de date INS TEMPO
17 Pentru a reflecta cât mai fidel situaia la nivel local, în loc de întreprinderi active au fost analizate unitile locale
active, definite anterior (a se vedea 5)
21
Productivitatea medie a muncii în unitile economice active a fost în regiunea Bucureti-Ilfov de 103,117
Euro/angajat în anul 2018, fa de 90,341 Euro în anul 2008, indicând o cretere de 14%. Spre comparaie, la
nivel naional productivitatea medie a fost de 76,954 Euro, cu circa 25% mai redus decât în zona Capitalei
(ceea ce justific i faptul c salariul mediu din Capital a fost cu 35% peste media naional), în schimb a
crescut mai mult fa de anul 2008 (+33,8%). De menionat, în acest context, este i faptul c salariul mediu
brut a crescut, în intervalul menionat, cu 88% în Bucureti-Ilfov, respectiv cu 96% la nivel naional.
Aadar, dei se situeaz înc peste medie, productivitatea muncii salariailor din Bucureti pierde teren în
faa celor din alte zone ale rii, lucru care se va repercuta i în nivelul salariilor, care oricum au crescut mult
peste dinamica productivitii muncii, mai ales pe fondul deficitului de for de munc i a msurilor
guvernamentale de cretere continu a salariului minim pe economie.
Efervescena i dezvoltarea antreprenorial accenuat din zona periurban, comparativ cu valorile relativ
constante din municipiul Bucureti, indic necesitatea cooperrii i dezvoltrii integrate a teritoriului
metropolitan pentru a sprijini dezvoltarea economic local.
Sporul natural al întreprinderilor18 înregistra valori pozitive la ultima dat disponibil (2017), atât la nivelul
municipiului Bucureti (8.82‰), cât i în toate sectoarele administrative, cu excepia Sectorului 4 (-0.46‰).
Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Sectorul 3 (14.07‰), urmat îndeaproape de Sectorul 2
(13.72 ‰) i Sectorul 6 (12.57‰). Media la nivelul Capitalei este preponderent pozitiv în perioada analizat,
cu o scdere accentuat între 2008 i 2009 ca urmare a crizei economice, urmat de o cretere accentuat
post-criz (2010-2011) i de o tendin de stabilizare, uor negativ îns, dup 2012. Evoluia indicatorului la
nivelul sectoarelor urmeaz în linii mari acelai tipar, cu fluctuaii mai accentuate (atât pozitive cât i
negative) în Sectoarele 1 i 6 (a se vedea Figura 14). În contrast cu valorile relativ modeste înregistrate în
municipiul Bucureti, în judeul Ilfov sporul natural al întreprinderilor era de 83,7 ‰ în 2017 (în scdere fa
18 Raport între diferena algebric dintre numrul de întreprinderi nou create i numrul de întreprinderi închise (desfiinate) i numrul întreprinderilor active existente la un moment dat. Sursa: Baza de date INS eDemos
Rspunsurile la sondajul în rândul investitorilor din Bucureti indic optimismul moderat al companiilor cu privire la perspectivele de cretere a indicatorilor economici. Cel mai ridicat optimism se refer la creterea cifrei de afaceri (78% din respondeni), iar cea mai mic valoare a fost înregistrat de creterea numrului de angajai, cu numai 59% din respondeni – ceea ce, în funcie de domeniul de activitate al companiei, ar putea presupune creterea productivitii muncii sau automatizarea unor procese. 64% din respondeni consider c exist perspective pentru creterea pieei de desfacere, iar pentru creterea profitului, 67%.
Se observ un nivel mai sczut de optimism al companiilor cu valoare adugat mare prin comparaie cu alte tipuri de companii, acestea înregistrând cu 1-2 procente mai puine rspunsuri în comparaie cu media – mai puin în cazul cifrei de afaceri, unde valorile sunt similare.
22
de 2011, când înregistra 109,5 ‰). Capitala trebuie deci s valorifice efervescena i dezvoltarea
antreprenorial accenuat din zona periurban, creând condiii de dezvoltare i servicii pentru antreprenorii
i mediul de afaceri din întregul teritoriu funcional/ metropolitan.
Figura 14– Evoluia sporului natural al întreprinderilor (‰), 2008-2017
Sursa: Baza de date INS eDemos
Analiza densitii unitilor locale active (nr. uniti/1.000 locuitori) indic, de asemenea, o tendin de
cretere. Municipiul Bucureti este urmat de judeul Ilfov, care a înregistrat de asemenea o dezvoltare
economic accentuat în ultimii ani, posibil ca efect al suburbanizrii i al dezvoltrii în ultimii ani a zonelor
de birouri în afara Capitalei (ex. Pipera), zonelor de logistic (în vecintatea autostrzii A1) etc. Astfel, analiza
acestui indicator la nivelul regiunii i corelat cu creterea cifrei de afaceri i a numrului de salariai arat
tendina de cretere economic i rolul de motor al Capitalei, dar i dezvoltarea accentuat a Judeului Ilfov,
ca rezultat al creterii atractivitii pentru investiii i a transformrii i modernizrii economiei teritoriului
metropolitan. Toate acestea indic necesitatea abordrii integrate, la nivel metropolitan/ funcional a
demersurilor de dezvoltare.
Figura 15 – Densitatea unitilor locale active/ 1000 locuitori19, top naional, 2018
Sursa: Baza de date INS TEMPO
Disparitile dintre sectoare s-au accentuat, evideniind preferina companiilor de a se localiza în Sectorul
1 i nivelul mai sczut de dezvoltare al sectoarelor i cartierelor din partea de sud a municipiului.
Figura 16 – Capacitatea antreprenorial
Capacitatea antreprenorial20a înregistrat, de asemenea, o cretere mai accentuat în zona periurban a
Capitalei (judeul Ilfov), fa de evoluia la nivelul municipiului Bucureti, care s-a aflat mai degrab într-o
19 Populatia rezidenta la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe si medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete
24
perioad de stagnare în ultimii ani. Cele mai ridicate valor ale indicatorului au fost înregistrate în Sectorul 1 i
2, iar cea mai sczut valoare în Sectorul 5. Este de remarcat c, dei clasamentul sectoarelor în funcie de
capacitatea antreprenorial a rmas relativ constant în perioada analizat, disparitile între sectoare au
crescut în perioada post-criz i s-au perpetuat pân în 2017, evideniind preferina companiilor de a se
localiza în Sectorul 1, urmat, la o diferen destul de semnificativ (o valoare cu aprox. 30% mai mic 30%)
de Sectorul 2.
Zona de nord a Bucuretiului (în special Sectorul 1) i localitile din prima coroan de localiti din judeul
Ilfov înregistreaz cea mai ridicat capacitate antreprenorial, corelat cu accesul la principalele artere de
legtur cu teritoriul.
Analiza la nivel teritorial a capacitii antreprenoriale (Figura 17) indic dezvoltarea sinergic a zonei de nord
a municipiului Bucureti i a oraelor i comunelor din partea de nord a acestuia, aparinând judeului Ilfov
(Voluntari, Otopeni, tefnetii de Jos, Tunari), care au devenit în ultimii ani atractive atât din punct de
vedere rezidenial, cât i pentru localizarea afacerilor i pentru dezvoltarea zonelor de birouri (ex. zona
Pipera). Otopeni, Voluntari i tefnetii de Jos beneficiaz totodat de accesibilitatea ridicat asigurat de
DN1, A3 i proximitatea Aeroportului Internaional Henri Coand. Pe de alt parte, valorile relativ ridicate din
partea sudic a primei coroane de localiti din jurul Capitalei (Bragadiru, Berceni, Chiajna) comparativ cu
valorile din Bucureti, indic creterea antreprenoriatului i externalizarea unor activiti economice în afara
Capitalei (logistic i depozitare, activiti industriale etc.) corelat cu axele principale ce asigur accesul spre
i dinspre aceasta (A1, DN4) i cu dezvoltarea rezidenial din ultimii ani a localitilor din sudul judeului
Ilfov. Capacitatea antreprenorial sczut i numrul limitat de locuri de munc din sectoarele sudice ale
municipiului Bucureti indic dezvoltarea mai redus a acestora i profilul mai degrab monofuncional,
rezidenial, cu cartiere-dormitor (de ex. Drumul Taberei, Berceni) i o concentrare redus a zonelor destinate
activitilor economice.
20 Raportul între numrul total al întreprinderilor nou create (înregistrate în perioada de raportare, care au sediul social
în localitate) i numrul de locuitori; întreprinderi nou create / 1.000 locuitori. Sursa: baza de date INSSE eDemos.
25
Figura 17– Capacitatea antreprenorial în municipiul Bucureti i judeul Ilfov, 2017
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din baza de date INS eDemos
26
Capitala prezint o atractivitate ridicat pentru antreprenori i pentru companiile mari i foarte mari.
Analiza pe clase de mrime arat c în 2018 89.61% din unitile locale active la nivelul Capitalei înregistrau
0-9 angajai, 8,32% angajau între 10 i 49 angajai, 1,67% - între 50 i 249 angajai, iar restul de 0,41%
corespundeau criteriului întreprinderilor mari i foarte mari, cu peste 250 angajai. Aceast distribuie este
asemntoare distribuiei la nivel regional i naional, dar, comparativ cu distribuia la nivel naional,
municipiul Bucureti înregistreaz ponderi mai ridicate în categoriile 0-9 angajai (cu 0,7% mai mult decât la
nivel naional) i peste 250 angajai (0,41% fa de 0,32% la nivel naional). Aceste diferene indic, pe de-o
parte, dezvoltarea mai puternic a antreprenoriatului fa de alte zone din ar, i, pe de alt parte,
atractivitatea Capitalei pentru companiile mari i foarte mari. Între companiile cu cel mai ridicat numr de
salariai înregistrate în municipiul Bucureti21se numr: Kaufland România (comer cu amnuntul în
magazine nespecializate, cu vânzare predominant de produse alimentare, buturi i tutun), OMV Petrom
(extracia petrolului brut) i RCS & RDS SA (activiti de telecomunicaii prin reele cu cablu).
Figura 18– Uniti locale active, pe clase de mrime (municipiul Bucureti – interior, Regiunea Bucureti-Ilfov - centru,
media naional - exterior), 2018
Sursa: Baza de date INSSE TEMPO
21 Sediul social, ceea ce nu înseamn c toi angajaii lucreaz în municipiul Bucureti
27
Ponderea ridicat a sectorului IMM din totalul unitilor locale active din Capital reflect flexibilitatea
mediului de afaceri local, subliniind totodat nevoia unor msuri pentru sprijinirea i creterea
sustenabilitii iniiativelor antreprenoriale.
Evoluia numrului unitilor locale active indic o cretere constant i mai accentuat post-criz a claselor
0-9 angajai i peste 250 angajai, în timp ce clasele 10-49 angajai i 50-249 angajai au înregistrat valori
relativ constante începând cu 2011. Pe de alt parte, evoluia numrului unitilor locale active începând cu
2008 arat vulnerabilitatea clasei micro la efectele crizei economice, aceast clas fiind sensibil în faa
ocurilor economice, înregistrând o scdere de 19.97% în perioada 2008-2011. De altfel, în afar de unitile
locale active cu peste 250 de angajai, nici una dintre celelalte trei categorii nu a revenit pân în 2018 la
valorile din 2008.
Astfel, pe de-o parte, ponderea ridicat a sectorului IMM, i în special a clasei micro, din totalul unitilor
locale active din Capital reflect flexibilitatea mediului de afaceri local, impus de condiiile în permanent
schimbare ale economiei i de dinamica regional. Pe de alt parte, aceast distribuie pe clase de mrime
indic o potenial vulnerabilitate în cazul unei crize economice viitoare, subliniind nevoia unor msuri
pentru sprijinirea i creterea sustenabilitii iniiativelor antreprenoriale.
Figura 19 – Evoluia numrului unitilor locale active pe clase de mrime, municipiul Bucureti
Sursa: Baza de date INSSE TEMPO
În ceea ce privete repartiia subunitilor companiilor (sediu central, sediu unic, punct de lucru) din
municipiul Bucureti pe clase de mrime i sectoare administrative, se poate observa c Sectorul 1
polarizeaz cele mai multe dintre unitile medii, mari i foarte mari, diferena diminuându-se în cazul
unitilor cu 10-49 salariai. În cazul sediilor i punctelor de lucru cu 0-9 salariai, topul este condus de
Sectorul 2, urmat de sectoarele 3 i 1.
28
Figura 20– Repartiia pe clase de mrime i sectoare administrative a subunitilor companiilor din municipiul
Bucureti (%, 2018)
Sursa: INS
Analizând ponderea subunitilor din diferite clase de mrime la nivelul sectoarelor Capitalei, se remarc
faptul c Sectorul 1 are un profil diferit, cu cea mai mic pondere a microintreprinderilor din totalul unitilor
înregistrate. Pe de alt parte, sectoarele 4 i 5, care prezint cele mai reduse valori ale cifrei de afaceri,
numrului de angajai i uniti locale active, înregistreaz cele mai ridicate ponderi ale unitilor cu 0-9
salariai.
Figura 21 – Repartiia pe sectoare administrative a subunitilor companiilor din municipiul Bucureti (%, 2018)
Sursa: INS
29
Peste 30% din unitile locale active din Capital activeaz în servicii intensive în cunoatere22.
”Techosistemul”23 din România, dar mai ales din Bucureti, este celebru24 pentru capitalul intelectual i
numrul mare de companii din domeniul securitii cibernetice, al jocurilor video, divertismentului i
comerului online. Începând cu anul 2014, s-a observat o cretere a numrului startup-urilor din harware,
inteligen artificial, 3D printing, realitate virtual i augmentat25. Startup-urile localizate în Bucureti pot
beneficia de pe urma disponibilitii talentului tehnic, capitala dispunând de programatori i marketeri
competitivi. Finanarea i accesul la capital rmân în continuare o provocare i, din aceast cauz, fondatorii
de startup-uri apeleaz la investitori internaionali. Exist câteva organizaii de tip ”angel investors” care
încearc s acopere decalajul de finanare, dar nu sunt suficiente. O alt vulnerabilitate a ecosistemului tech
din Bucureti este reprezentat de lipsa competenelor de business i de management de produs.
Analiza numrului unitilor locale active din municipiul Bucureti din punctul de vedere al sectorului
economic în care acestea activeaz arat c seciunea CAEN comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea
autovehiculelor i motocicletelor înglobeaz cel mai mare numr de uniti (27% în 2018). Locul al doilea
este deinut de unitile locale active ce au ca domeniu de activitate activitile profesionale, tiinifice i
tehnice (18%) – servicii intensive în cunoatere, iar pe locul al treilea se claseaz unitile care activeaz în
domeniul construciilor (9%). Acest domeniu a trecut printr-o perioad de declin ca urmare a crizei
economice, dar a revenit la o evoluie pozitiv dup 2012 (cretere de 16.12% între 2012 i 2018, nereuind
îns s revin la valoarea din 2008). Domeniul construciilor este urmat îndeaproape de informaii i
comunicaii, un domeniu cu valoare adugat mare, care concentreaz 8% din unitile locale active din
Capital i a înregistrat o cretere a numrului de uniti locale active de 15.75% între 2008 i 2018.
22 Au fost luate în considerare seciunile J, M, P, Q, R 23 ”Techosistemul” sau ecosistemul dedicat startup-urilor tehnologice. 24 Conform Nesta – The Innovation Foundation, benchmarking în care sunt analizate peste 60 de orae europene. 25 Câteva exemple: Univrse, Symme3D, Medicai etc.
30
Figura 22 - Numrul unitilor locale active pe activiti ale economiei naionale în municipiul Bucureti
Sursa: Baza de date INS TEMPO
Cea mai accentuat cretere a numrului de uniti locale active (184.73% între 2012 i 2018) a fost
înregistrat de seciunea învmânt, urmat de producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze,
ap cald i aer condiionat (143.64%), sntate i asisten social (73.40%), i activiti de spectacole,
31
culturale i recreative (64.19%), indicând dezvoltarea serviciilor publice i a domeniilor conexe, precum i
ponderea crescând pe pia a actorilor privai. Totodat, trebuie menionat c în municipiul Bucureti sunt
înregistrate o serie de companii i societi naionale ce activeaz în producia i furnizarea de energie
electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat (de ex. Compania Naional de Transport al Energiei
Electrice Transelectrica SA, Societatea Naional Nuclearelectrica SA).
În funcie de clasa de mrime a unitilor locale active, se poate observa o distribuie diferit a ponderilor
acestora pe domenii CAEN, toate categoriile evideniind îns profilul axat pe servicii al municipiului Bucureti.
Astfel, la nivelul anului 2018, în cazul categoriei micro, cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în
urmtoarele seciuni CAEN: comerul cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor
(27.18%), urmat de activiti profesionale, tiinifice i tehnice (19.5%) i construcii (8.54%). i la nivelul
întreprinderilor mici, comerul cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor
deine cea mai mare pondere (24.89%), urmat de construcii, cu 12.48% i industria prelucrtoare cu 10.56%
(urmat îndeaproape de activiti profesionale, tiinifice i tehnice – 10.28%) . Domeniul cu cea mai mare
pondere în cadrul categoriei unitilor mijlocii este de asemenea comerul cu ridicata i cu amnuntul;
repararea autovehiculelor i motocicletelor, cu o pondere de 21.63%, urmat de industria prelucrtoare cu
15.32% i activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport, cu 12.25%. Întreprinderile mari i
foarte mari sunt dominate numeric de activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport
(dintre acestea printre principalii angajatori înregistrai în Bucureti activeaz în domeniile resurselor umane
i al securitii), cu 21.14%, urmat de comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i
motocicletelor, care înregistreaz 17.46%, i industria prelucrtoare, cu 14.52%.
Atractivitatea Capitalei pentru activiti industriale este în scdere, pe fondul tranziiei ctre o economie
bazat pe cunoatere.
Industria prelucrtoare a înregistrat o scdere cu 17.60% a numrului unitilor locale active între 2008 i
2018, pe fondul declinului în perioada crizei economice, dar i a scderii atractivitii Capitalei pentru
investiiile în industrie din cauza costurilor ridicate cu fora de munc, cu terenurile, a unor constrângeri
urbanistice i de mediu etc.. Între 2012 i 2018 a cunoscut o evoluie uor cresctoare (6.44%), îns rata
sczut de cretere a acestei seciuni conduce la diminuarea ponderii ei în economia municipiului Bucureti.
O evoluie asemntoare a înregistrat i seciunea comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea
autovehiculelor i motocicletelor (scdere de 18.46% între 2008 i 2018 i de 1.44% între 2012 i 2018),
indicând o tendin de consolidare a activitii de retail în jurul unor lanuri comerciale mari, în detrimentul
micilor afaceri de familie, care dominau peisajul urban în urm cu 10-15 de ani.
32
Figura 23 - Distribuia unitilor locale active pe clase de mrime i activiti ale economiei naionale, municipiul
Bucureti, 2018
Capitala concentreaz un numr ridicat de companii i societi naionale, precum i multe dintre cele mai
mari companii private din ar. Activitatea acestora se desfoar în mare msur în afara municipiului, în
timp ce indicatorii economici sunt raportai la nivelul sediului central, distorisionând în unele cazuri
imaginea real a economiei locale26.
În ceea ce privete numrul de salariai raportai de companiile din Bucureti, cele mai ridicate valori sunt
raportate de companiile naionale – primele trei poziii corespund cu primele trei poziii din topul în funcie
de numrul de salariai la nivel naional. Activitatea acestora este coordonat din Capital, dar se desfoar
în mare msur în teritoriu. Aceeai situaie poate fi observat i în cazul companiilor private, companiile din
Bucureti cu cel mai mare numr de salariai în 2018 desfurându-i, de asemenea, activitatea în întreaga
26 În acest context, pentru a reflecta cât mai fidel situaia la nivel local, au fost utilizate pe cât posibil date privind
unitile locale active (CA, personal etc.)
33
ar (de ex. RCS & RDS SA, OMV Petrom i Kaufland). Astfel, pentru obine o imagine real a situaiei
salariailor care îi desfoar activitatea în Capital, au fost analizate în continuare datele la nivelul
subunitilor (sedii, puncte de lucru) înregistrate aici.
Unitile locale active i sediile companiilor din Bucureti cu cel mai mare numr de salariai sunt
concentrate preponderent în Sectorul 1, urmat de sectorul 2.
Analiza distribuiei teritoriale a unitilor locale active i a companiilor cu sediul în municipiul Bucureti
indic o concentrare ridicat în Sectorul 1, urmat de sectoarele 2 i 5. Cele mai puine uniti locale active se
gsesc în sectoarele 5 i 4, cele mai puin dezvoltate economic sectoare ale Capitalei.
Analiza subunitilor27 companiilor înregistrate în municipiul Bucureti ofer o imagine realist cu privire la
repartiia teritorial a salariailor, referindu-se strict la angajaii ce activeaz în Capital (FIgura 24). Astfel, se
poate observa c Sectorul 1 concentreaz cei mai multi salariai dintre sectoarele Capitalei, de aproape 4 ori
mai muli decât Sectorul 5. Numrul de subuniti din sectoarele 1, 2 i 3 este similar, îns Sectorul 1
concentreaz cele mai multe subuniti de dimensiuni mijlocii, mari i foarte mari (peste 50 angajai), urmat
de Sectorul 2.
În ceea ce privete topul în funcie de numrul de salariai i domeniile de activitate, pe subuniti locale, se
remarc angajatorii din domeniile transportului public (cu STB i METROREX în top 10 subuniti din
Capital), resurse umane, IT&C, comer i servicii. Principalele subuniti din perspectiva numrului de
salariai sunt concentrate în Sectorul 1, urmat de sectoarele 2 i 5.
Tabel 3– Top 10 subuniti ale companiilor din municipiul Bucureti din perspectiva numrului de salariai, 2018
DENUMIRE SECTOR CAEN NR. SALARIAI
SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCURESTI STB SA SECTORUL 1 4931 9249
SC LUGERA & MAKLER SRL SECTORUL 3 7820 5633
SC ORACLE ROMANIA SRL SECTORUL 2 6201 4463
COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA SECTORUL 2 5310 4461
SC METROREX SA SECTORUL 1 4931 4402
SC RCS & RDS SA SECTORUL 5 6110 4252
SC MANPOWER HR SRL SECTORUL 5 7820 3562
COMPANIA NATIONALA DE CAI FERATE CFR SA SECTORUL 1 5221 3286
SC SECURITAS SERVICES ROMANIA SRL SECTORUL 1 8010 3140
SC DANTE INTERNATIONAL SECTORUL 6 4791 3129
Sursa: INS
27 Sedii unice, sedii centrale, puncte de lucru, cf. INS.
34
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor INS
35
Figura 25 – Repartiia teritorial a primelor 50 subuniti din municipiul Bucureti în funcie de numrul de salariai,
2018
36
Cifra de afaceri generat de unitile locale active din municipiul Bucureti a fost în anul 2018 de 431,722
milioane lei28. Analizând evoluia post-criz a cifrei de afaceri, se observ c cea mai mare cretere în
intervalul 2012-2018 s-a înregistrat în urmtoarele seciuni CAEN: (1) industria extractiv (cretere de
259.86% între 2012 i 2018), pe fondul prezenei în Bucureti a OMV Petrom i a altor companii în domeniu,
dar a cror activitate extractiv se desfoar în alte judee, (2) Sntate i asisten social (cretere de
133.49%) – de ex. centrele i reelele medicale private înregistreaz cea mai ridicat cifr de afaceri (de ex.
Centrul Medical Unirea SRL, Med Life SA, Sanador SRL); (3) Hoteluri i restaurante (102.15%) – de ex.
companiile care dein francizele McDonalds (Premier Restaurants Romania SRL) i KFC (US Food Network SA),
companii în domeniul serviciilor hoteliere i de restaurante de lux (Bucureti Turism SA, Ana Hotels SA); (4)
Învmânt (84.28%) –de ex. reele de coli/ licee private (Lumina Instiutii de Învmânt SA, Olga Gudynn
International School SRL), ce îi desfoar activitatea atât în Capital, cât i în afara acesteia (judeul Ilfov,
Constana etc.). Informaiile i comunicaiile se claseaz pe poziia a cincea, cu o cretere de 48.32% între
2012 i 2018. Cea mai ridicat CA în acest domeniu a fost înregistrat în 2018 de furnizorii de servicii de
telecomunicaii Orange România, Vodafone România, RCS&RDS SA, TELEKOM România, urmai de Oracle i
IBM România (activiti de servicii in tehnologia informatiei).
Figura 26 – Evoluia cifrei de afaceri a unitilor locale active din municipiul Bucureti29
Sursa: Baza de date INS TEMPO
28 Date provizorii cf. INS TEMPO, la data elaborrii analizei 29 Pentru a oferi o imagine cât mai relevant i precis luând în considerare inflaia, valorile pentru anii 2008 -2016 au
fost actualizate utilizând Indicele Preurilor de Consum (exprimate procentual), cf. INS
(http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipca1)
37
Figura 27– Cifra de afaceri din unitile locale active, pe activiti ale economiei naionale la nivel de seciune CAEN
Rev.2, 201830
Sursa: Baza de date INS TEMPO
Economia Capitalei are un profil dominat de servicii; dintre acestea, serviciile cu valoare adugat ridicat,
intensive în cunoatere, contribuie cu peste 20% la cifra de afaceri total i înregistreaz tendine de
cretere.
Analiza structurii economiei locale din perspectiva CA a unitilor locale active indic o economie dominat
de servicii, ale cror activiti contribuie cu peste 79% la CA total a Capitalei. Dintre acestea, comerul cu
ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor contribuie cu 49% la formarea cifrei de
afaceri a municipiului Bucureti în 2018, iar CA înregistrat de aceast seciune a crescut cu 19.48% între
30 Date provizorii cf. INS TEMPO, la data elaborrii analizei
38
2008 i 201731. Aceasta este urmat de tranzacii imobiliare, închirieri i activiti de servicii prestate în
principal întreprinderilor (activiti profesionale, tiinifice i tehnice, activiti de servicii administrative i
activiti de servicii suport, care contribuie cu 12% la CA a Capitalei i a înregistrat o cretere de 27.15% între
2008 i 2018. Pe locul al treilea din punct de vedere al CA se claseaz seciunea informaii i comunicaii, care
contribuie cu 9% la CA a municipului Bucureti i a crescut cu 10.5% în intervalul 2008-2018, cunoscând o
cretere mai accentuat în ultimii ani (peste 48% între 2012 i 2018). Astfel, serviciile cu valoare adugat
ridicat, intensive în cunoatere, contribuie cu peste 20% la cifra de afaceri a Capitalei i înregistreaz
tendine de cretere.
Contribuia industriei prelucrtoare la CA a municipiului Bucureti a cunoscut o evoluie descendent, de la
11% în 2008 la 7.89% în 2012, respectiv 8% în 2018. Astfel, în anul 2018 industria prelucrtoare se clasa pe
locul 4 din punct de vedere al contribuiei la CA a Capitalei. Totodat, CA generat în acest domeniu a sczut
cu 24.43% între 2008 i 2018, înregistrând îns o cretere de 22.5% între 2012 i 2018.
Sectorul 1 înregistreaz cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din municipiul Bucureti, iar sediile
principalelor companii înregistrate în capital se concentreaz în nord i centru, cu o preferin pentru
zonele Piaa Victoriei – Iancu de Hunedoara i Aviaiei – Barbu Vcrescu.
Topul companiilor din Capital din perspectiva cifrei de afaceri concentreaz 6 companii din top 10 la nivel
naional i este dominat de unii dintre principalii actori din domeniile comerului carburanilor, comerului
cu amnuntul (lanuri comerciale mari) sau, în cazul OMV Petrom, extracia petrolului brut, cu meniunea c
municipiul Bucureti gzduiete de fapt sediul administrativ, iar activitile extractive se desfoar în
teritoriu. Indicatorii economici cu valori foarte ridicate ai OMV Petrom asociai codului CAEN 0610-extractia
petrolului brut distorsioneaz astfel datele privind profilul i specializarea economic a Capitalei, situaie
similar i altor companii mari i foarte mari publice i private. Din punct de vedere al distribuiei teritoriale a
cifrei de afaceri, pe baza bilanului subunitilor (sedii i puncte de lucru) din Capital, se remarc faptul c
aceasta este concentrat în principal în Sectorul 1 al municipiului Bucureti, acesta înregistrând o CA de
peste dou ori mare decât Sectorul 2, care îi urmeaz în clasament, i de peste 7 ori mai mare decât Sectorul
5, ultimul clasat. În ceea ce privete domeniul de activitate, topul subunitilor din municipiul Bucureti din
perspectiva cifrei de afaceri este dominat de activitile din sfera comerului cu ridicata i cu amnuntul i de
producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat.
Repartiia teritorial a primelor 50 companii din municipiul Bucureti în funcie de CA (Figura 29) indic, la
rândul ei, concentrarea companiilor cu valori mari ale cifrei de afaceri în zona de nord i în centrul Capitalei,
cu dou zone individualizându-se mai clar, respectiv Piaa Victoriei – Iancu de Hunedoara i Aviaiei – Barbu
Vcrescu.
31 Pentru a oferi o imagine cât mai relevant i precis luând în considerare inflaia, valorile pentru anii 2008 i 2012 au
fost actualizate utilizând Indicele Preurilor de Consum (exprimate procentual), cf. INS
(http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipca1)
39
Tabel 4– Top 10 subuniti din municipiul Bucureti din perspectiva cifrei de afaceri, 2018
DENUMIRE SECTO R
SC BRITISH AMERICAN TOBACCO (ROMANIA) TRADING SRL
SECT. 1 SC BRITISH AMERICAN TOBACCO (ROMANIA) TRADING SRL 4635 9,534,748,854
SC ENGIE ROMANIA SA SECT. 4 SC ENGIE ROMANIA SA 3523 6,066,962,460
EXECUTIV SECT. 1 SC SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE IN 3511 4,247,086,563
SC DANTE INTERNATIONAL SECT. 6 SC DANTE INTERNATIONAL SA 479