COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ - senat.ro in comisii/Comisia... · Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă (3) frontiera

BULETINUL COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ

DIN SENATUL ROMÂNIEI Iunie 2011

I. Activitate legislativă II. Activitate diplomatică III. Relaţii internaţionale IV. Audieri parlamentare

____________________________________________________________________________

--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă

(2)

I. Activitate legislativă

Şedinţa din 7 iunie 2011, orele 11.00, Sala de şedinţe a Comisiei

pentru politică externă, Senat

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean-preşedinte, dl. senator

Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Cătălin Mardare -

secretar, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl.

senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 413/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea

împrumut pentru politici de dezvoltare) între România şi Banca

Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 2

februarie 2011 şi modificarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 98/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut

pentru politici de dezvoltare) dintre România şi Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 2009.

Membrii Comisiei au avizat negativ prezentul proiect de lege.

L 421/2011

Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 265/2010 pentru

modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind

organizarea şi funcţionarea poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea

art.4 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind


(3)

frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi

funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi a Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României.

Dl senator Romeo Nicoară a fost desemnat raportor.

L 414/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României

şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind cooperarea în prevenirea şi

combaterea criminalităţii organizate, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie

2010.

Dl senator Georgică Severin a fost desemnat raportor.

L 423/2011


şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind transporturile rutiere

internaţionale, semnat la 10 noiembrie 2010.

Dl senator Ovidius Mărcuţianu a fost desemnat raportor.

L 433/2011

Proiect de lege pentru aderarea României la Acordul între

Confederaţia Elveţiană şi Republica Austria privind înfiinţarea şi

funcţionarea la Viena a Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor

de Migraţiune (ICMPD), semnat la Viena la 1 iunie 1993.


(4)

Dl senator Raymond Luca a fost desemnat raportor.

*



Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator

Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Georgică Severin, dl.

senator Raymond Luca, dl. senator Romeo Nicoară, dl. senator Viorel

Badea, membri ai Comisiei

Agenda legislativă

L 421/2011

Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 265/2010 pentru

modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind

organizarea şi funcţionarea poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea

art.4 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind

frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi

funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi a Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României.

Membrii Comisiei au avizat pozitiv prezentul proiect de lege.

L 414/2011


(5)


şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind cooperarea în prevenirea şi

combaterea criminalităţii organizate, semnat la București la 10 noiembrie

2010.

Primă lectură

L 423/2011


şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind transporturile rutiere

internaţionale, semnat la 10 noiembrie 2010.

Primă lectură

L 433/2011

Proiect de lege pentru aderarea României la Acordul între

Confederaţia Elveţiană şi Republica Austria privind înfiinţarea şi

funcţionarea la Viena a Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor

de Migraţiune (ICMPD), semnat la Viena la 1 iunie 1993.

Membrii Comisiei au avizat pozitiv prezentul proiect de lege.

*


(6)



Participanţi: dl. senator Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl.

senator Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl.

Augustin Humelnicu, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Romeo

Nicoară, membri ai Comisiei.

Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe

XXIV-2011

Memorandum privind iniţierea de relaţii bilaterale între Senatul

României şi Consiliul Legislativ al R.P. Chineze / RAS Hong Kong

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul.


(7)

II. Activitate diplomatică

Marti, 7 iunie a.c., membrii Comisiilor pentru politica externa si

respectiv pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Senat s-au

întâlnit cu delegatia Parlamentului georgian condusa de presedintele

legislativului de la Tbilisi, David Bakradze.

Delegatia Comisiei pentru politica externa a fost condusa de

presedintele Titus Corlatean, fiind compusa din vicepresedintele comisiei

Ovidius Marcutianu, Radu Catalin Mardare, secretarul comisiei si

senatorii Georgica Severin, Raymond Luca si Marian Rasaliu.

În cadrul întâlnirii au fost trecute în revista stadiul deosebit al

relatiilor bilaterale la nivel politic, economic, cultural, si proiectele

economice de interes comun precum AGRI si NABUCO.

Titus Corlăţean a reiterat sustinerea României pentru independenta,

integritatea teritoriala si suveranitatea Georgiei, astfel cum au fost

confirmate de „Rezolutia Senatului României privind situatia din Georgia”,

adoptata la propunerea Comisiei pentru politica externa la data de 28 iunie

2010.

Presedintele Comisiei pentru politica externa a exprimat sustinerea

totala pentru aspiratiile europene si euro-atlantice ale Georgiei. Referitor la

aspectele de securitate si procedurile de aderare la NATO, Titus Corlatean

a exprimat aprecierea fata de participarea si contributia Georgiei la ISAF

(Afghanistan) si a comunicat partii georgiene deschiderea si interesul


(8)

autoritatilor române pentru a da curs propunerii autoritatilor de la Tbilisi

privind încheierea unui acord bilateral în materia protejarii reciproce a

informatiilor clasificate.

Presedintele Parlamentului georgian a formulat propunerea initierii

unui mecanism de cooperare la nivelul comisiilor permanente din cele doua

legislative, începând cu Comisia pentru politica externa si Comisia pentru

aparare, ordine publica si siguranta nationala, urmând sa adreseze invitatii

celor doua comisii pentru efectuarea unei vizite oficiale în Georgia.

Totodata, s-a cazut de acord asupra consolidarii diferitelor forme de

cooperare în plan parlamentar între delegatiile celor doua tari la o serie de

organizatii internationale, asa cum este cazul Adunarii Parlamentare a

Consiliului Europei.


(9)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus

Corlăţean, l-a primit miercuri, 15 iunie a.c., pe preşedintele Comisiei pentru

afaceri europene a Bundestag-ului german, Gunther Krichbaum.

În cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă stadiul relaţiilor bilaterale

şi proiectele de cooperare dintre România şi Germania în plan politic,

economic, precum şi în plan multilateral, european.

A fost abordată

problematica aderării

României la spaţiul

Schengen precum şi

evoluţiile în perspectivă

referitoare la Mecanismul

de cooperare şi verificare în

domeniul justiţiei al României cu Comisia Europeană.

De asemenea, a fost evocată în acest context posibilitatea unei decizii

în această toamnă, sub preşedinţia poloneză a UE, privind aderarea

României în etape la spaţiul Schengen, mai întâi în ceea ce priveşte traficul

aerian de persoane iar ulterior celelalte componente – rutier, transport pe apă

etc.

Totodată, a fost abordat subiectul procesului de reformă administrativ-

teritorială din România şi au fost prezentate proiectele din ultima perioadă

de timp privind descentralizarea şi regionalizarea. Cu acest prilej, au fost

evocate cu preocupare iniţiativele şi proiectele înregistrate la nivel european


(10)

dar şi în România, având ca obiectiv autonomiile pe criteriile etnice şi

tendinţele separatiste.

Miercuri, 15 iunie a.c., delegaţia Comisiei pentru politică externă,

condusă de preşedintele Titus Corlăţean, s-a întâlnit la Palatul

Parlamentului cu delegaţia Comisiei pentru politică externă din Parlamentul

Ungariei, condusă de preşedintele Mihaly Balla.

Din delegaţia română au mai făcut parte vicepreşedintele Comisiei

pentru politică externă, Ovidius Mărcuţianu, senatorii Georgică Severin,

Raymond Luca şi Romeo Nicoară.

Această întâlnire reprezintă o continuare a dialogului oficial avut de

cele două comisii la Budapesta în data de 5 aprilie 2011.

Au fost trecute în revistă diferite aspecte ale relaţiilor bilaterale,

evoluţiile legate de preşedinţia ungară a UE, inclusiv lansarea Strategiei

Dunării.


(11)

În cadrul întâlnirii au fost discutate evoluţiile care decurg din reforma

constituţională din Ungaria, inclusiv obiectivul reprezentării în Parlamentul

ungar a minorităților naţionale din această ţară, în primul rând a minorităţii

române.

Oficialii au dezbătut diferitele proiecte de reformă administrativ-

teritorială şi regionalizare lansate în România în ultima perioadă de timp. A

fost exprimată susţinerea pentru evitarea riscului intrării într-o logică şi

retorică politică de tip naţionalist–radical, care ar contrazice interesele înseşi

ale cetăţenilor români, indiferent de originea lor.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a menţionat că decizia

reformei administrativ-teritoriale aparţine clasei politice româneşti, ea

trebuie să constituie expresia suveranităţii statului şi să privilegieze criteriul

eficienţei economice şi al dezvoltării armonioase la nivelul ansamblului

României. Este important ca această decizie să fie luată în urma unei

dezbateri publice cât mai largi şi în baza unei consultări prealabile cu

Comisia Europeană.

Preşedintele Titus Corlăţean a pledat pentru ca, după alegerile care

vor avea loc în România în 2012, să fie identificată o listă de priorităţi reale

în colaborarea bilaterală româno-ungară, dar şi în promovarea unor interese

comune în interiorul UE, fundamentate pe tratatul politic de bază, pe

Parteneriatul Strategic şi alte documente politice şi juridice bilaterale,

încheiate la sfârşitul anilor ´90 şi începutul anilor 2000, între România şi

Ungaria.


(12)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, l-a

primit vineri, 17 iunie a.c., pe Ambasadorul Israelului la București, E.S.

domnul Dan Ben-Eliezer.

Cei doi oficiali au discutat aspecte referitoare la relaţiile bilaterale,

ultimele evoluții din Orientul Mijlociu și perspectivele legate de sesiunea

Adunării Generale a ONU începând cu luna septembrie.

Ambasadorul Dan Ben-Eliezer a lansat, în numele autorităţilor

israeliene, invitaţia adresată senatorului Titus Corlăţean, de a efectua o

vizită oficială în Israel, în toamna acestui an, atât în calitatea de preşedinte al

Comisiei pentru politică externă cât şi de preşedintele al Subcomitetului

pentru Orientul Mijlociu al APCE.

Invitaţia a fost de principiu acceptată.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus

Corlăţean, l-a primit vineri, 17 iunie a.c., pe Ambasadorul Republicii

Populare Chineze în România, E.S. Dl. Liu Zengwen.

Cei doi oficiali au discutat asupra punctelor aflate pe agenda

apropiatei vizite a Comisiei pentru politică externă a Senatului în Republica

Populară Chineză, aspecte ce ţin de relaţiile bilaterale cât şi de evoluţiile în

planul relaţiilor internaţionale. De asemenea, au fost abordate evoluţiile

politice interne din cele două ţări.


(13)

Un punct particular al întrevederii l-a constituit schimbul de vederi pe

marginea proiectelor prezentate recent la Bucureşti pe tema descentralizării

şi reorganizării administrativ-teritoriale din România, inclusiv evocarea unor

proiecte de tip autonomist pe criterii etnice.


(14)

V. Relaţii internaţionale Marţi, 21 iunie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării

Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în

perioada 20-24 iunie a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei

române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea

raportului cu tema „Solicitarea statutului de Partener pentru Democraţie la

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de către Parlamentul din

Maroc” (raportor: Luca Volontè, Italia, Grupul Partidului Popular

European).

Senatorul Corlăţean a menţionat eforturile de democratizare pe care

autorităţile de la Rabat le întreprind în acest moment, inclusiv procesul de

reformă constituţională, şi a subliniat nevoia de a fi continuate aceste

demersuri.

De asemenea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a

Senatului a subliniat că interzicerea pedepsei cu moartea reprezintă una

dintre valorile fundamentale cărora Consiliul Europei le acordă o atenţie

specială. În acest context, senatorul Corlăţean a menţionat că, deşi încă din

1993 autorităţile marocane nu au mai aplicat pedeapsa capitală, această

dispoziţie legală continuă să se regăsească în Codul penal şi a făcut apel la

abolirea acesteia din legislaţia internă a acestei ţări.

Parlamentarul român a remarcat progresele autorităţilor de la Rabat în

vederea îmbunătăţirii statutului femeii, atât în spaţiul public, cât şi în ceea ce

priveşte implicarea acestora în procesul de luare a deciziilor şi a încurajat

autorităţile marocane să continue aceste eforturi.


(15)

Făcând referire la intervenţia anterioară a lui Jean-Claude Mignon,

Preşedintele Delegaţiei franceze la APCE, referitoare la asemănările dintre

ţările din Europa Centrală şi de Est de acum 20 de ani şi democraţiile

emergente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, senatorul Corlăţean a

invitat autorităţile marocane de a opta pentru modalitatea instituţională de a

se apropia de Consiliul Europei, respectiv de a adera la nucleul dur al

convenţiilor Consiliului Europei. Potrivit senatorului Corlăţean, asumarea

acestui „acquis” de către statele din Europa Centrală şi de Est, a înlesnit

accelerarea procesului de integrare europeană a acestora, proces care poate

conţine o anumită similitudine legată de preluarea „acquis”-ului democratic

al Consiliului Europei de către Maroc.

În încheierea intervenţiei sale, senatorul Corlăţean a relevat faptul că

această rezoluţie a Adunării este una istorică, întrucât Parlamentul din Maroc

devine astfel primul stat din această regiune care dobândeşte acest statut pe

lângă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.


(16)

Dezbaterea şi adoptarea prin vot a acestui raport a fost urmată de

ceremonia de semnare a Acordului care conferă Parlamentului din Maroc

statutul de Partener pentru Democraţie la Adunarea Parlamentară a

Consiliului Europei. Din partea Legislativului de la Rabat au luat parte la

dezbatere şi la ceremonia de semnare a acestui document Abdelwahed Radi,

Preşedinetele Camerei Reprezentaţilor şi Mohamed Cheikh Biadillah,

Preşedintele Camerei Consilierilor.

*

Marţi, 21 iunie a.c., în cadrul Sesiunii ordinare a Adunării

Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în

perioada 20-24 iunie a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei

române la APCE, a condus lucrările Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu,

al cărei preşedinte a fost ales în luna aprilie a.c.

Alături de membrii acestei subcomisii, la lucrări au luat parte

reprezentanţi ai Knesset-ului (Parlamentului israelian) şi ai Consiliului

Legislativ Palestinian.

Parlamentarul român a arătat că această subcomisie reprezintă un

cadru unic de dialog pentru cele două părţi, având în vedere spiritul pozitiv

în care au loc dezbaterile, subliniind totodată necesitatea unei abodări

pragmatice, bazate pe proiecte concrete, o sugestie în acest sens fiind

dezvoltarea economică, accesul la sursele de apă, aspectele referitoare la

protecţia mediului, teme care figurează pe lista propusă cu ocazia reuniunii

subcomisiei de la Izmir din martie 2010.


(17)

Yohanan Plesner, şeful delegaţiei israeliene, a menţionat că această

subcomisie a reprezentat de-a lungul timpului o platformă utilă de dialog

pentru israelieni şi palestinieni, care a militat constant pentru înlăturarea

barierelor de comunicare între cele două părţi şi pentru soluţionarea unor

aspecte punctuale. Parlamentarul israelian a mai adăugat că gestionarea

resurselor de apă în această zonă este una dintre temele recurente ale

subcomisiei, dar pot fi identificate în viitor şi introduse pe ordinea de zi şi

alte subiecte relevante pentru Orientul Mijlociu.

Qais Khader, şeful delegaţiei palestiniene, s-a arătat deschis

includerii, de comun acord, pe agenda subcomisiei a unor proiecte

importante pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei, ceea ce ar putea avea un

impact pozitiv asupra atmosferei şi respectiv relaţiilor de încredere între cele

două părţi.

În acest context, la solicitarea preşedintelui subcomisiei, şeful

delegaţiei palestiniene a făcut o informare asupra ultimelor evoluţii din

regiune. Parlamentarul palestinian a arătat că succesul acordului de

reconciliere între Fatah şi Hamas depinde de formarea noului guvern, care se

preconizează a fi alcătuit din persoane neafiliate politic. Potrivit lui Khader,

agenda Executivului va trebui să aibă ca prioritate reluarea convorbirilor cu

partea israeliană, precum şi reforma electorală în perspectiva alegerilor

parlamentare, care vor avea loc cel mai târziu în luna mai a anului viitor.

*


(18)

Miercuri, 22 iunie a.c., senatorul Titus Corlăţean, preşedintele

Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu, a organizat o reuniune de coordonare,

la Biroul Delegaţiei române la APCE, cu reprezentanţii delegaţiilor

israeliană şi palestiniană, în cadrul căreia au fost abordate subiecte care se

vor regăsi pe ordinea de zi a viitoarelor reuniuni ale subcomisiei.

La finele reuniunii de coordonare s-a ajuns la un acord pentru

includerea pe ordinea de zi a viitoarelor reuniuni ale subcomisiei a

proiectelor aflate în discuţie între cele două părţi care vizează tratamentul

apelor uzate şi asigurarea accesului la resursele de apă în beneficiul ambelor

populaţii.

Senatorul Corlăţean a menţionat că este nevoie de o voinţă politică

consecventă, inclusiv cu sprijin european, de natură să accelereze aprobarea

şi implementarea acestor proiecte, cu potenţiale efecte benefice pentru

climatul de ansamblu din regiune.

Au fost totodată stabiliţi şi paşii procedurali în activitatea viitoare a

subcomisiei, la care toate părţile interesate au subscris. Următoarea reuniune

a subcomisiei va avea loc pe parcursul celei de-a patra părţi a Sesiunii

ordinare a APCE, în perioada 3-7 octombrie 2011.

*

Vineri, 24 iunie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării

Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, senatorul

Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a transmis o

scrisoare în atenţia tuturor membrilor Adunării.


(19)

Scrisoarea conţine consideraţii critice pe tema manierei în care noua

Constituţie a Ungariei tratează problema minorităţilor naţionale şi a

exercitării unor competenţe extrateritoriale prin încălcarea suveranităţii

statelor vecine, precum Slovacia.

Punctele de vedere exprimate în scrisoare se întemeiază, între altele,

pe avizul Comisiei de la Veneţia privind examinarea noii Legi fundamentale

maghiare, dat publicităţii în data de 20 iunie a.c. Acesta subliniază

necesitatea respectării standardelor existente în materie, în special

Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor

naţionale, care vizează protecţia drepturilor individuale ale persoanelor

aparţinând minorităţilor naţionale, şi nu drepturile colective ale acestora şi

respectiv alte standarde juridice care consfinţesc autonomia locală pe criterii

administrative, cu respectarea principiului descentralizării, şi respingerea

autonomiei pe criterii etnice.

Comisia de la Veneţia socoteşte că exprimarea din articolul D al noii

Constituţii maghiare, potrivit căruia „Ungaria poartă responsabilitatea

sorţii maghiarilor care trăiesc dincolo de frontierele sale” este nefericită,

întrucât utilizarea termenului „responsabilitate” poate fi interpretat ca dând

autorităţilor maghiare posibilitatea de a adopta decizii şi de a întreprinde

acţiuni în afara Ungariei în favoarea unor persoane care sunt de origine

maghiară, dar sunt cetăţeni ai altor state şi, prin urmare, se ajunge la un

conflict de competenţe între autorităţile ungare şi cele ale statului respectiv.

Textul în limba engleză al scrisorii se regăseşte mai jos. Este de

menţionat în acest context că şi Delegaţia slovacă la APCE a pus în


(20)

circulaţie un punct de vedere care prezintă similitudini cu cel exprimat de

preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului.

Dear colleagues,

I would like to draw your attention to a number of issues related to the

protection of national minorities, as resulted from the new Constitution of

Hungary and the recently adopted opinion of the Venice Commission,

making reference inter alia to this topic.

I will also express below several points of concern from this

perspective.

Article D of the new Constitution defines “a special responsibility” of

Hungary towards Hungarians living abroad. This is not a new topic. Some

of you may recall a similar attempt in 2001, when a so-called status law has

been promoted, aimed at granting special rights to Hungarians from

neighboring countries and also promoting an ethnic ID, to be given to those

supposedly belonging to the “Hungarian nation”. That initiative, which also

raised preoccupation in neighboring countries, led to the adoption of the

Report of the Venice Commission on the preferential treatment of national

minorities by their kin-states. The Report concluded that, within the

framework set by the Council of Europe’s relevant documents, the primary

responsibility for protecting the national minorities lies with the state of

residence. Preferential treatment to kin-minorities abroad could be

legitimate in the fields of culture and education, but even in that case they

should be granted in accordance with general principles of international


(21)

law such as the territorial sovereignty of states, pacta sunt servanda,

friendly neighborly relations and prohibition of discrimination.

Unfortunately, what we see today in article D of the Constitution is a

disregard of these principles. Equivocal references to matters that fall under

the exclusive jurisdiction of neighboring states, such as development of

communities, safeguarding of fundamental rights, and local self-government

are in no way in agreement with the principles mentioned above. The idea of

collective rights for national minorities, stated in the same article D, goes

against the international legal standards through which our countries

agreed to pursue the protection of national minorities and undermines the

very system built by the Council of Europe in this regard. This system is

explicit in saying that rights foreseen by the Framework Convention for the

Protection of National Minorities, which we together agreed to, are of

individual nature and concern persons belonging to national minorities, and

not collectivities.

As you might know, I myself have requested two months ago a

clarification from the Chairman-in-Office of the Committee of Ministers,

Mr. Ahmet Davutoglu. The written question I have submitted was related to

the political statements made by Hungarian senior officials who stated that

Hungary supports and asks granting collective rights, particularly self-

determination on ethnic grounds, to the Hungarian minority living in

Romania.

The reply of Mr. Davutoglu stressed that the Council of Europe

Framework Convention for the Protection of National Minorities, including


(22)

the Vienna Declaration of 9 October 1993, and the Committee of Minister’s

Resolution (97) 10 are making reference solely to „the rights of persons

belonging to national minorities”.

In my opinion, promoting collective rights for national minorities will

undermine all our achievements in this field.

Of course, we all know that, under the international law, indigenous

peoples who are in a minority position enjoy specific collective rights with

regards to exploitation of natural resources in a traditional manner.

However, trying to extrapolate that idea to national minorities is

counterproductive.

My final thought concerns the confusion that surrounds the concept of

citizenship, in the light of the new Hungarian Constitution and amendments

to the Hungarian law on citizenship. There are doubts that citizenship

appears to be possibly granted solely on ethnic grounds and in a collective

manner. This would be a clear breach of the CoE’s convention on

nationality, which stipulates that nationality is a legal bond between the

citizen and the state, which should not be related to the person’s ethnic

origin.

These points are to a great extent based upon the opinion released by

the Venice Commission, on the 20th of June 2011. This document provides

in-depth and substantive analysis of the provisions of the new Hungarian

Constitution.


(23)

These are just thoughts that, I hope, deserve attention, further

discussion and clarification. I remain convinced that we must pursue such

discussions in good faith and with an aim at preserving dialogue and

friendly relations between all member states of the Council of Europe.

I remain at your disposal for further questions.

Sincerely yours,

Titus Corlăţean

Member of the Romanian Delegation to PACE

Chairman of the Foreign Affairs Committee of the Senate of Romania

*

Delegaţia Comisiei pentru politică externă, condusă de preşedintele

Titus Corlăţean, a efectuat, în perioada 27 iunie - 1 iulie a.c., o vizită

oficială în Republica Populară Chineză, la invitația Comisiei pentru Afaceri

Externe a Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez.


(24)

Delegaţia parlamentară română a fost compusă din Radu-Cătălin

MARDARE, secretarul Comisiei pentru politică externă şi senatorii

Marian-Iulian RASALIU, Romeo-Florin NICOARĂ, Augustin-Daniel

HUMELNICU şi György FRUNDA.

Programul vizitei oficiale a cuprins întâlniri cu domnul CHEN

Kuiyuan, vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative

Politice a Poporului Chinez CCPPC, preşedinte al Academiei de Ştiinţe

Sociale din Republica Populară Chineză, cu rang de vice-prim-ministru, cu

domnul ZHAO Qizheng, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a

Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez (CCPPC), cu domnul

ZHA Peixin, vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Adunării

Naţionale Populare Chineze.

De asemenea, delegaţia română a fost primită la Ministerul Afacerilor

Externe chinez de către domnul CHENG Guoping, adjunct al ministrului.


(25)

Vizita oficială a inclus şi o deplasare în Regiunea Autonomă Tibet şi

întâlniri cu oficialităţile locale – cu viceguvernatorul guvernului regiunii

autonome, cu domnul Luo Song Duo Ji, vicepreşedinte al Conferinţei

Consultative Politice al regiunii menţionate şi secretar general al Comitetului

Partidului Comunist Chinez, precum şi cu conducerea Universităţii din

Tibet.

În cadrul discuţiilor au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale politice

şi de colaborare de excepţie dintre cele două ţări, România fiind al treilea

stat care a recunoscut oficial Republica Populară Chineză în 1949. În anul

2009 România și China au aniversat 60 de ani de relaţii diplomatice.

Preşedintele Titus Corlăţean a reiterat sprijinul constant al României

pentru setul de principii care stau la baza cooperării bilaterale, între care

sprijinul pentru unitatea şi suveranitatea Republicii Populare Chineză şi a


(26)

principiului O singură Chină, două sisteme. Senatorul român a exprimat

susţinerea pentru o serie de proiecte economice ş investiţionale importante

aflate pe agenda dialogului interguvernamental în domeniul energiei,

infrastructurii, comunicaţiilor şi tehnologia informaţiei şi a solicitat sprijinul

autorităţilor chineze pentru accelerarea negocierii şi semnării acordului de

înfiinţare a centrelor culturale la Bucureşti şi Beijing.

Senatorul Titus Corlăţean a propus înfrăţirea Regiunii Autonome

Tibet şi a oraşului Lhasa cu un judeţ şi respectiv cu un municipiu din

România şi încheierea unui parteneriat de colaborare şi realizarea unor

schimburi de experiență dintre Universitatea din Tibet şi o universitate

românească. Proiectele au primit susţinerea autorităţilor de la Beijing şi a

celor din Regiunea autonomă Tibet.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a adresat părţii chineze –

Comisiei pentru politică externă, conducerii Conferinţei Consultative

Politice respectiv a conducerii Regiunii Autonome Tibet, invitaţia de a

efectua o vizită oficială în România în cursul anului 2012. Invitaţiile au fost

acceptate cu plăcere.

Dialogul politic a inclus pe agenda sa şi stadiul actual şi perspectivele

relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China, inclusiv aspectele legate de

tematica economică, negocierile privind statutul economiei de piaţă pentru

China, dosarul drepturilor omului etc.


(27)

Au fost trecut în revistă o serie de alte dosare aflate pe agenda ONU,

evoluţiile din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord etc.


(28)

IV. Audieri parlamentare

Comisiile reunite pentru politică externă din Senat si Camera

Deputaţilor au audiat miercuri, 1 iunie a.c., următoarele persoane propuse

spre acreditare de către Ministerul Afacerilor Externe în calitate de

ambasadori extraordinari si plenipotenţiari ai României.

În urmat votului membrilor comisiilor reunite, toţi cei sase

ambasadori au fost avizaţi favorabil, după cum urmează:

• Vasile Gheorghe Popovici în Republica Portugalia – 26 voturi

pentru, 1 împotrivă;

• Daniel Cristian Ciobanu în Republica Azerbaidjan - 20 voturi

pentru, 6 împotrivă;

• Radu Onofrei în Republica Turcia - 26 voturi pentru, nici un vot

împotrivă;

• Simona Mariana Ioan în Regatul Maroc – 23 voturi pentru, 1

împotrivă;

• Daniel Ioniţă în Regatul Norvegiei - 24 voturi pentru, nici un vot

împotrivă;

• Filip Teodorescu în Bosnia si Herţegovina - 24 voturi pentru, nici

un vot împotrivă.


(29)

Comisiile reunite pentru politică externă din Senat şi Camera

Deputaților au audiat miercuri, 8 iunie a.c., următoarele persoane propuse


ambasadori extraordinari şi plenipotenţiari ai României.

În urma votului membrilor comisiilor reunite, toţi cei opt ambasadori

au fost avizaţi favorabil, după cum urmează:

• domnul Alexandru Victor Micula în Republica Ungaria – 24 voturi

pentru, nici un vot împotrivă;

• domnul Dumitru Preda în Republica Cuba – 23 voturi pentru, 1 vot

împotrivă;

• doamna Anca Elena Opriş în Confederaţia Elveţiană – 24 voturi

pentru, nici un vot împotrivă;

• doamna Roxana Daniela Iftimie în Marele Ducat al Luxemburgului

- 24 voturi pentru, nici un vot împotrivă;

• doamna Ana Voicu în Statele Unite Mexicane, Republica Costa

Rica, Republica Guatemala, Republica Honduras, Republica Nicaragua şi

Republica El Salvador - 24 voturi pentru, nici un vot împotrivă;

• domnul Ion Pascu în Republica Cipru - 23 voturi pentru, 1 vot

împotrivă;

• domnul Vasile Sofineti în Kuwait - 23 voturi pentru, 1 vot

împotrivă;


(30)

• domnul Iustinian Focşa în Republica Macedonia - 22 voturi pentru,

1 vot împotrivă;

*

Comisiile reunite pentru politică externă din Senat şi Camera

Deputaților au audiat miercuri, 15 iunie a.c., următoarele persoane propuse


ambasadori extraordinari şi plenipotenţiari ai României.

În urmat votului membrilor comisiilor reunite, toţi cei cinci

ambasadori au fost avizaţi favorabil, după cum urmează:

• domnul Bogdan Claudiu Filip în Regatul Haşemit al Iordaniei – 27

de voturi pentru, un vot împotrivă;

• domnul Daniel Banu în Republica Serbia – 30 de voturi pentru, nici

un vot împotrivă;

• domnul Cătălin Avramescu în Republica Finlanda şi Republica

Estonia - 16 voturi pentru, 15 voturi împotrivă;

• doamna Manuela Vulpe în Republica Argentina – 25 de voturi

pentru, 3 voturi împotrivă;

• domnul Ion Vîlcu în Regatul Spaniei – 29 de voturi pentru, nici un

vot împotrivă.

Documents

COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ - senat.ro in comisii/Comisia... · Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă (3) frontiera