Codul de Procedura Penala 2016

8/18/2019 Codul de Procedura Penala 2016

http://slidepdf.com/reader/full/codul-de-procedura-penala-2016 1/276

avocat Tiberiu aza

NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ

Legea nr . 135/ 01. 07. 2010 publ i cat a î n M. O. nr . 486/ 15. 07. 2010Forma actualizata valabila la data de : 01.03.2015

PARTEA GENERALĂ

TI TLUL I

Principiile şi limitele aplicării legii procesual e penal e

ART. 1 Normele de procedură penală şi scopul acestora (1) Normele de procedură penală reglementează desfăşurarea procesulu

penal şi a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală. (2) Normele de procedură penală urmăresc asigurarea exercitării eficient

a atribuţiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor părţilor şi alcelorlalţi participanţi în procesul penal astfel încât să fie respectatprevederile Constituţiei, ale tratatelor constitutive ale Uniunii Eur opene

ale celorlalte reglementări ale Uniunii Europene în materie procesual penalăprecum şi ale pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentalal e omul ui l a car e Români a est e par t e.- - - - - - - - - -

Al i n. ( 2) al ar t . 1 a f ost modi f i cat de pct. 1 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 2 Legal i t at ea pr ocesul ui penalProcesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. ART. 3 Separarea funcţiilor judiciare (1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare: a) funcţia de urmărire penală; b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamental

al e persoanei în faza de urmărire penală; c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii î

judecată; - - - - - - - - - -

Lit. c) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 2 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

d) funcţia de judecată.

(2) Funcţiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul cândpr i n l ege, se di spune al t f el .

(3) În desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţijudiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cexcepţia celei prevăzute la alin. (1) lit. c), care este compatibilă cfuncţia de judecată. - - - - - - - - - -


www.avocatlaza.ro www.mediatorlaza.ro www.insolventalaza.r





avocat Tiberiu aza

(3) În cazurile prevăzute expres de lege, procurorul pune în mişcare şexercită acţiunea penală după introducerea plângerii prealabile a persoanevătămate sau după obţinerea autorizării ori sesizării organului compet ent sadupă îndeplinirea unei alte condiţii prevăzută de lege.

ART. 8 Caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal

Organele judiciare au obligaţia de a desfăşura urmărirea penală şjudecata cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şale subiecţilor procesuali, astfel încât să fie constatate la timp şi în mocomplet faptele care constituie infracţiuni, nicio persoană nevinovată să nfie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit infracţiune să fie pedepsită potrivit legii, într- un ter men rezonabi l .

ART. 9 Dreptul la libertate şi siguranţă (1) În cursul procesului penal este garantat dreptul oricărei persoane l

libertate şi siguranţă. (2) Orice măsură privativă sau restrictivă de libertate se dispune în mo

excepţional şi doar în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Orice persoană arestată are dreptul de a fi informată în cel mascurt timp şi într- o limbă pe care o înţelege asupra motivelor arestării salşi are dreptul de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii.

(4) Atunci când se constată că o măsură privativă sau restrictivă dlibertate a fost dispusă în mod nelegal, organele judiciare competente aobligaţia de a dispune revocarea măsurii şi, după caz, punerea în libertate celui reţinut sau arestat.

(5) Orice persoană faţă de care s- a di spus î n mod nel egal , î n cur suprocesului penal, o măsură privativă de libertate are dreptul la repararepagubei suferite, în condiţiile prevăzute de lege.

ART. 10 Dreptul la apărare (1) Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul de a se apăr

ei înşişi sau de a fi asistaţi de avocat. (2) Părţile, subiecţii procesuali principali şi avocatul au dreptul s

benef i ci eze de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării. (3) Suspectul are dreptul de a fi informat de îndată şi înainte de a f

ascultat despre fapta pentru care se efectuează urmărirea penală şîncadrarea juridică a acesteia. Inculpatul are dreptul de a f i i nf or mat dîndată despre fapta pentru care s- a pus în mişcare acţiunea penală împotrivlui şi încadrarea juridică a acesteia. - - - - - - - - - -


(4) Înainte de a fi ascultaţi, suspectului şi inculpatului trebuie să lse pună în vedere că au dreptul de a nu face nicio declaraţie.

( 5) Or ganel e j udiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şefectivă a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesualpr i nci pal i î n t ot cur sul pr ocesul ui penal .

(6) Dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună- credinţă, potriviscopul ui pent r u car e a f ost r ecunoscut de l ege.

ART. 11 Respectarea demnităţii umane şi a vieţii private




avocat Tiberiu aza

(1) Orice persoană care se află în curs de urmărire penală sau djudecată trebuie tratată cu respectarea demnităţii umane.

(2) Respectarea vieţii private, a inviolabilităţii domiciliului şi secretului corespondenţei sunt garantate. Restrângerea exercitării acestodrepturi nu este admisă decât în condiţiile legii şi dacă aceasta estnecesară într- o societate democratică.

ART. 12 Li mba of i cială şi dreptul la interpret (1) Limba oficială în procesul penal este limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să s

exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, actele procedural î nt ocmi ndu- se în limba română.

(3) Părţilor şi subiecţilor procesuali care nu vorbesc sau nu înţelelimba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuitposibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului, de a vorbi, precum şde a pune concl uzi i în instanţă, prin interpret. În cazurile în carasistenţa juridică este obligatorie, suspectului sau inculpatului i sasigură în mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret, c

avocatul în vederea pregătirii audierii, a introducerii unei căi de at ac saa oricărei altei cereri ce ţine de soluţionarea cauzei. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 12 a f ost modi f i cat de pct. 4 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr . 51di n 14 august 2013.

(4) În cadrul procedurilor judiciare se folosesc interpreţi autorizaţipotrivit legii. Sunt incluşi în categoria interpreţilor şi traducătoriautorizaţi, potrivit legii.

ART. 13 Apl i car ea l egi i pr ocesual e penal e î n timp şi spaţiu (1) Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuat

şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentuieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiilt r anzi t or i i .

( 2) Legea procesuală penală română se aplică actelor efectuate şmăsurilor dispuse pe teritoriul României, cu excepţiile prevăzute de lege.

TI TLUL I IAcţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul penal

CAP. I Acţiunea penală

ART. 14 Obiectul şi exercitarea acţiunii penale (1) Acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală

persoanelor care au săvârşit infracţiuni. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare prin actul de inculpare prevăzu

de l ege.(3) Acţiunea penală se poate exercita în tot cursul procesului penal, î

condiţiile legii. ART. 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale




avocat Tiberiu aza

Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe dicare rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiunşi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitareacest ei a.

ART. 16 Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penal

(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă îmişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită c

vinovăţia prevăzută de lege; c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea; d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate; e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organulu

competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea îmişcare a acţiunii penal e;

f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori ainculpatului persoană fizică sau s- a di spus r adi er ea suspect ul ui or

inculpatului persoană juridică; g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentrcare retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcareori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;

h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege; i) există autoritate de lucru judecat;

j ) a i nt er veni t un t r ansf er de procedur i cu un al t st at , pot r i vi t l egi i .(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi j), acţiunea penal

poate fi pusă în mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege. ART. 17 Stingerea acţiunii penale ( 1) Î n cursul urmăririi penale acţiunea penală se stinge prin clasare sa

prin renunţare la urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege. (2) În cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânere

definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarepedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesulupenal .- - - - - - - - - -


ART. 18 Cont i nuar ea pr ocesul ui penal l a cer er ea suspect ul ui sau i ncul pat ul uiÎn caz de amnistie, de prescripţie, de retragere a plângerii prealabile

de existenţă a unei cauze de nepedepsi r e sau de nei mput abi l i t at e or i î n cazurenunţării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cercont i nuar ea pr ocesul ui penal .

CAP. I I Acţiunea civilă

ART. 19 Obiectul şi exercitarea acţiunii civile




avocat Tiberiu aza

(1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiectragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivil egi i ci vi l e pent r u pr ej udi ci ul pr odus pr i n comi t er ea f apt ei car e f acobiectul acţiunii penale. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 19 a f ost modi f i cat de pct. 6 al ar t . 102, Ti t l ul I I

di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

(2) Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesor iacesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, dupcaz, a părţii responsabile civilmente.

(3) Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu saare capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numelacesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, îcondiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie dinteresele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civildelictuală.

- - - - - - - - - -Al i n. ( 3) al ar t . 19 a f ost modi f i cat de pct. 6 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

(4) Acţiunea civilă se soluţionează în cadrul procesului penal, dacă priaceasta nu se depăşeşte durata rezonabilă a procesului.

(5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrividispoziţiilor legii civile.

ART. 20 Constituirea ca parte civilă ( 1) Const i t ui r ea ca par t e civilă se poate face până la începere

cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce lcunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

(2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarenaturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe caracestea se întemeiază.

(3) În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organeljudiciare au obligaţia de a consemna aceasta într- un proces- verbal sau, dupcaz, î n î nchei er e.

( 4) Î n cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin(1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constituparte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea linstanţa civilă.

(5) Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate:

a) î ndr ept a er or i l e mat er i al e di n cupr i nsul cer er i i de const i t ui r e cparte civilă;

b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubi r

băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă. (6) În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interes

cont rar i i s -au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană carsă le reprezinte interesele în cadrul procesului penal . Î n cazul î n carpărţile civile nu şi- au desemnat un r epr ezentant comun, pent r u bundesfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poat




avocat Tiberiu aza

desemna, prin ordonanţă, respectiv prin încheiere motivată, un avocat diof i ci u pent r u a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanţa va fcomunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sainstanţa în cazul în care refuză să fie reprezentaţi prin avocatul desemnadin oficiu. Toate actele de procedură comunicate r epr ezent ant ul ui sau de carreprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de cătr

per soanel e r epr ezent at e.- - - - - - - - - -Al i n. ( 6) al ar t . 20 a f ost modi f i cat de pct. 7 al ar t . 102, Ti t l ul I I


(7) Dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe calconvenţională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acţiunea civil

î n cadr ul procesul ui penal. Dacă transmiterea acestui drept are loc dupconstituirea ca parte civilă, acţiunea civilă poate fi disjunsă. - - - - - - - - - -



(8) Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penalsau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.

ART. 21 Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente (1) Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poat

avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în t ermenuprevăzut la art. 20 alin. (1). - - - - - - - - - -


(2) Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat sceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, îcondiţiile alin. (1).

(3) Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal pânl a t er mi narea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luânprocedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 21 a f ost modi f i cat de pct. 8 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51

di n 14 august 2013.

(4) Partea responsabilă civilmente are, în ceea ce priveşte acţiunecivilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat.

ART. 22 Renunţarea la pretenţiile civile (1) Partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte, la pretenţiil

civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel. (2) Renunţarea se poate face fie prin cerere scrisă, fie oral în şedinţ

de judecată.




avocat Tiberiu aza

(3) Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării şi nu poate introducacţiune la instanţa civilă pentru aceleaşi pretenţii.

ART. 23 Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile ci vi l e

inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia

tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii. (2) Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poatrecunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii c i v i l e .

(3) În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă ldespăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civilner ecunoscut e pot f i admi ni st r at e pr obe.

ART. 24 Exercitarea acţiunii civile de către sau faţă de succesor i(1) Acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale în caz d

deces, reorganizare, desfiinţare sau dizolvare a părţii civile, dacmoştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii acesteiîşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile, în termen d

cel mult două luni de la data decesului sau a reorganizării, desfiinţării ordizolvării. (2) În caz de deces, reorganizare, desfiinţare sau dizolvare a părţi

responsabile civilmente, acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţepenale dacă partea civilă indică moştenitorii sau, după caz, succesorii îdrepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente, în termen de cemult două luni de la data la care a luat cunoştinţă de împrejurarer especti vă. - - - - - - - - - -


( 3) Abr ogat .- - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 24 a f ost abr ogat de pct . 10 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 25 Rezolvarea acţiunii civile în procesul penal (1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiuni

penale, cât şi asupra acţiunii civile. - - - - - - - - - -



(2) Când acţiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului materiaprin restituirea lucrului, iar aceasta este posibilă, instanţa dispune clucrul să fie restituit părţii civi l e.

(3) Instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, spronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau lrestabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

( 4) Abr ogat .




avocat Tiberiu aza

- - - - - - - - - -Al i n. ( 4) al ar t . 25 a f ost abr ogat de pct . 12 al ar t . 102, Ti t l ul I I


( 5) Î n caz de achi t ar e a i ncul pat ul ui sau de î ncet ar e a pr ocesul ui penal

în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) şi j)precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasnesoluţionată acţiunea civilă. - - - - - - - - - -


(6) Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în carmoştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţicivile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile saudupă caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi or

lichidatorii părţii responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 2alin. (1) şi (2). - - - - - - - - - -

Al i n. ( 6) al ar t . 25 a f ost i nt r odus de pct. 14 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 26 Disjungerea acţiunii civile (1) Instanţa poate dispune disjungerea acţiunii civile, când soluţionare

acesteia determină depăşirea termenului rezonabil de soluţionare a acţiunipenale. Soluţionarea acţiunii civile rămâne în competenţa instanţei penale. - - - - - - - - - -


(2) Disjungerea se dispune de către instanţă din oficiu ori la cerereprocurorului sau a părţilor.

(3) Probele administrate până la disjungere vor fi folosite lsoluţionarea acţiunii civile disjunse. - - - - - - - - - -


( 4) Abr ogat .- - - - - - - - - -


(5) Încheierea prin care se disjunge acţiunea civilă este definitivă. ART. 27 Cazurile de soluţionare a acţiunii civile la instanţa civilă




avocat Tiberiu aza

(1) Dacă nu s- au constituit parte civilă în procesul penal, persoanvătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţa civilă acţiunpentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.

(2) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, car e s- au const i t ui t par tcivilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prihotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă

Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţi nstanţei civile. - - - - - - - - - -


(3) Persoana vătămată sau succesorii acesteia care s- au const i t ui t par tcivilă în procesul penal pot să introducă acţiune în faţa instanţei civildacă procesul penal a fost suspendat. În caz de reluare a procesului penalacţiunea introdusă la instanţa civilă se suspendă în condiţiile prevăzute lal i n. ( 7) .

(4) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acţiunea îfaţa instanţei civile, pot să părăsească această instanţă şi să se adresezorganului de urmărire penală, judecătorului ori instanţei, dacă punerea îmişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fosreluat după suspendare. Părăsirea instanţei civile nu poate avea loc dacaceasta a pronunţat o hotărâre, chiar nedefinitivă.

(5) În cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată de procuror, dacse constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit prihotărârea definitivă a instanţei penale, diferenţa poate fi cerută pe caleunei acţiuni la instanţa civilă.

(6) Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune linstanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit dupconstituirea ca parte civilă.

(7) În cazul prevăzut la alin. (1), judecata în faţa instanţei civile ssuspendă după punerea în mişcare a acţiunii penale şi până la rezolvarea îprimă instanţă a cauzei penale, dar nu mai mult de un an. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 7) al ar t . 27 a f ost modi f i cat de pct. 17 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ i cată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 28 Autoritatea hotărârii penale în procesul civil şi efectele hotărâri

ci vi l e î n pr ocesul penal(1) Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucr

judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire lexistenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit- o. Instanţa civilă nu estlegată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penaîn ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei l i ci t e.

(2) Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionatacţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelojudiciare penale cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care săvârşit- o şi a vinovăţiei acesteia.




avocat Tiberiu aza

TI TLUL I I IParticipanţii în procesul penal

CAP. I Dispoziţii generale

ART. 29 Participanţii în procesul penal Participanţii în procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul

părţile, subiecţii procesuali principali, precum şi alţi subiecţi procesualiART. 30 Or ganel e j udi ci ar eOrganele specializate ale statului care realizează activitatea judiciar

sunt :a) organele de cercetare penală; b) pr ocur or ul ;c) j udecătorul de drepturi şi libertăţi; d) judecătorul de cameră preliminară;

e) instanţele judecătoreşti. ART. 31Avocat ulAvocatul asistă sau reprezintă părţile ori subiecţii procesuali î

condiţiile legii. - - - - - - - - - -

Ar t . 31 a f ost modi f i cat de pct . 18 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 augus2013.

ART. 32 Părţile (1) Părţile sunt subiecţii procesuali care exercită sau împotriva căror

se exercită o acţiune judiciară. (2) Părţile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă şi parte

responsabilă civilmente. ART. 33 Subiecţii procesuali principali (1) Subiecţii procesuali principali sunt suspectul şi persoana vătămată. (2) Subiecţii procesuali principali au aceleaşi drepturi şi obligaţii c

şi părţile, cu excepţia celor pe care legea le acordă numai acestora. ART. 34 Alţi subiecţi procesuali În afara participanţilor prevăzuţi la art. 33, sunt subiecţi procesuali

mar t or ul , exper t ul , i nt er pr et ul , agent ul pr ocedur al , or ganel e speci al e d

constatare, precum şi orice alte persoane sau organe prevăzute de lege avânanumite drepturi, obligaţii sau atribuţii în procedurile judiciare penale.

CAP. I I Competenţa organelor judiciare

SECŢIUNEA 1 Competenţa funcţională, după materie şi după calitatea persoanei

instanţelor judecătoreşti




avocat Tiberiu aza

ART. 35 Competenţa judecătoriei (1) Judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţi

celor date prin lege în competenţa altor instanţe. (2) Judecătoria soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege. ART. 36

Competenţa tribunalului (1) Tribunalul judecă în primă instanţă: a) infracţiunile prevăzute de Codul penal la art. 188- 191, ar t . 209- 211

ar t . 254, 263, 282, ar t . 289- 294, ar t . 303, 304, 306, 307, 309, 345, 346, 35şi art. 360- 367;- - - - - - - - - -

Lit. a) a alin. (1) al art. 36 a fost modificată de pct. 19 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

b) infracţiunile săvârşite cu intenţie depăşită care au avut ca urmarmoar t ea unei per soane;

- - - - - - - - - -Li t . b) a al i n. (1) al art. 36 a fost modificată de pct. 19 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

c) infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată dcătre Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şTerorism sau Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege îcompetenţa altor instanţe ierarhic superioare;

c^1) infracţiunile de spălare a banilor şi infracţiunile de evaziunfiscală prevăzute de art . 9 di n Legea nr . 241/ 2005 pentru prevenirea şcombaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare; - - - - - - - - - -

Lit. c^1) a alin. (1) al art. 36 a fost introdusă de pct . 20 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

d) alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa. (2) Tribunalul soluţionează conflictele de competenţă ivite într

judecătoriile din circumscripţia sa, precum şi contestaţiile formulatîmpotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în cazurile prevăzute dl ege.

(3) Tribunalul soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege. ART. 37 Competenţa tribunalului militar

(1) Tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunilcomise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor datprin lege în competenţa altor instanţe.

( 2) Tr i bunal ul militar soluţionează şi alte cauze anume prevăzute dl ege.

ART. 38 Competenţa curţii de apel (1) Curtea de apel judecă în primă instanţă: a) infracţiunile prevăzute de Codul penal la art. 394- 397, 399- 412 ş

438- 445;




avocat Tiberiu aza

b) infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute îl egi speci al e;

c) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale şde procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe;

d) infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executorjudecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum ş

audi t or i publ i c i ext erni ;- - - - - - - - - -Lit. d) a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de pct. 21 al ar t . 102

Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

e) infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase organizate îcondiţiile legii şi de ceilalţi membri ai înaltului cler, care au cel puţir angul de ar hi er eu sau echi val ent al acest ui a;- - - - - - - - - -

Lit. e) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORU

OFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.f) infracţiunile săvârşite de magistraţii- asistenţi de la Înalta Curte d

Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militarde Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă acestinstanţe; - - - - - - - - - -

Lit. f) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

g) infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintelConsiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncţii AvocatuluPoporului şi de chestori; - - - - - - - - - -

Lit. g) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

h) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege. - - - - - - - - - -

Lit. h) a alin. (1) al art. 38 a fost introdusă de pct. 22 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(2) Curtea de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penalpronunţate în primă instanţă de judecătorii şi de tribunale.

(3) Curtea de apel soluţionează conflictele de competenţă ivite întrinstanţele din circumscripţia sa, altele decât cele prevăzute la art. 3alin. (2), precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţatde t r i bunale în cazurile prevăzute de lege.

(4) Curtea de apel soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege. ART. 39 Competenţa curţii militare de apel (1) Curtea militară de apel judecă în primă instanţă:




avocat Tiberiu aza

a) infracţiunile prevăzute de Codul penal l a ar t . 394- 397, 399- 412 ş438- 445, săvârşite de militari;

b) infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute îlegi speciale, săvârşite de militari;

c) infracţiunile săvârşite de judecătorii tribunalelor militare şi dprocurorii militari de la parchetele militare care funcţionează pe lâng

aceste instanţe. d) infracţiunile săvârşite de generali, mareşali şi amirali; - - - - - - - - - -

Lit. d) a alin. (1) al art. 39 a fost introdusă de pct. 23 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

e) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege. - - - - - - - - - -

Lit. e) a alin. (1) al art. 39 a fost introdusă de pct . 23 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(2) Curtea militară de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penalpronunţate de tribunal el e mi l i t ar e.

(3) Curtea militară de apel soluţionează conflictele de competenţă ivitîntre tribunalele militare din circumscripţia sa, precum şi contestaţiilformulate împotriva hotărârilor pronunţate de acestea în cazurile prevăzutde l ege.

(4) Curtea militară de apel soluţionează şi alte cauze anume prevăzute dl ege.

ART. 40 Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţ

infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatorideputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membriGuvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii ConsiliuluSuperior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şJustiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţişi Justiţie. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 40 a f ost modi f i cat de pct. 24 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr . 51di n 14 august 2013.

(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotrivhotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, d

curţile militare de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie ş J ust iţie.

(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile în casaţiîmpotriva hotărârilor penale definitive, precum şi recursurile în interesul egi i .

(4) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele dcompetenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţeloaflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întreruptcererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiil




avocat Tiberiu aza

formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel î n cazur i lprevăzute de lege. - - - - - - - - - -


(5) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi alte cauze anumprevăzute de lege.

SECŢIUNEA a 2- aCompetenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti

ART. 41 Competenţa pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României (1) Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) l ocul î n car e a f ost pr i ns suspectul sau i ncul pat ul ;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după cazsedi ul i ncul pat ul ui persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-

desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unds- a pr odus ur marea acest ei a.

(3) În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşitîn circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentsă o judece.

(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la al i n. ( 1) nu est e cunoscusau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre celprevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

(5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul îcare două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penals- a ef ect uat cu ner espect ar ea acest ei or di ni .

(6) Infracţiunea săvârşită pe o navă sub pavilion românesc este dcompetenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află primul port român îcare ancorează nava, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

(7) Infracţiunea săvârşită pe o aeronavă înmatriculată în România este dcompetenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află primul loc dat er i zar e pe t er i t or i ul r omân.

(8) Dacă nava nu ancorează într- un port român sau dacă aeronava naterizează pe teritoriul român, iar competenţa nu se poate determina potrivialin. (1), competenţa este cea prevăzută la alin. (4).

ART. 42

Competenţa pentru infracţiunile săvârşite în afara teritoriului României (1) Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului României se judecă d

către instanţele în a căror circumscripţie se află locuinţa suspectului sainculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoanjuridică.

(2) Dacă inculpatul nu locuieşte sau, după caz, nu are sediul în Româniaiar infracţiunea este de competenţa judecătoriei, aceasta se judecă dJudecătoria Sectorului 2 Bucureşti, iar în celelalte cazuri, de instanţcompetentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiuBucureşti, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel.




avocat Tiberiu aza

(3) Infracţiunea săvârşită pe o navă este de competenţa instanţei în cărei circumscripţie se află primul port român în care ancorează nava, îafară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

(4) Infracţiunea săvârşită pe o aeronavă este de competenţa instanţei îa cărei circumscripţie se află primul loc de aterizare pe teritoriul român.

(5) Dacă nava nu ancorează într- un por t român sau dacă aeronava n

aterizează pe teritoriul român, competenţa este cea prevăzută la alin. (1) ş(2), în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

SECŢIUNEA a 3- aDispoziţii speciale privind competenţa instanţelor judecătoreşti

ART. 43 Reuni r ea cauzel or(1) Instanţa dispune reunirea cauzelor în cazul infracţiunii continuate

al concursului formal de infracţiuni sau în orice alte cazuri când două samai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune.

(2) I nstanţa poate dispune reunirea cauzelor, dacă prin aceasta nu s

întârzie judecata, în următoarele situaţii: a) când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşpersoană;

b) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat două sau mai mul tpersoane;

c) când între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirecauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiţiei.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi în cazurile în carîn faţa aceleiaşi instanţe sunt mai multe cauze cu acelaşi obiect. - - - - - - - - - -


ART. 44 Competenţa în caz de reunire a cauzelor (1) În caz de reunire, dacă, în raport cu diferiţii făptuitori or

diferitele fapte, competenţa aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe dgrad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi făptuitorii revininstanţei mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau dupcalitatea persoanelor, competenţa aparţine unor instanţe de grad diferitcompetenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare îgr ad.

(2) Competenţa judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacpentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competenţa unei anumit

instanţe s- a di spus di sj unger ea sau î ncet ar ea pr ocesul ui penal or i s-pronunţat achitarea.

(3) Tăinuirea, favorizarea infractorului şi nedenunţarea unor infracţiunsunt de competenţa instanţei care judecă infracţiunea la care acestea sreferă, iar în cazul în care competenţa după calitatea persoanelor aparţinunor instanţe de grad diferit, competenţa de a j udeca toat e cauzel e r euni trevine instanţei superioare în grad.

(4) Dacă dintre instanţe una este civilă, iar alta este militarăcompetenţa revine instanţei civile.




avocat Tiberiu aza

(5) Dacă instanţa militară este superioară în grad, competenţa revini ns tanţei civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 şi 42.

ART. 45 Procedur a de reuni r e a cauzel or( 1) Reuni r ea cauzel or se poat e di spune l a cer erea pr ocur orul ui sau

părţilor şi din oficiu de către instanţa competentă.

( 2) Cauzel e se pot reuni dacă ele se află în faţa primei instanţe, chiadupă desfiinţarea sau casarea hotărârii, sau în faţa instanţei de apel.

(3) Instanţa se pronunţă prin încheiere care poate fi atacată numai odatcu f ondul .

ART. 46 Di sj ungerea cauzel or(1) Pentru motive temeinice privind mai buna desfăşurare a judecăţii

instanţa poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintrinculpaţi sau la unele dintre infracţiuni.

(2) Disjungerea cauzei se dispune de instanţă, prin încheiere, di n of i cisau la cererea procurorului ori a părţilor.

ART. 47

Excepţiile de necompetenţă (1) Excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei instanţei inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tocursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive.

(2) Excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei instanţei superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată pânla începerea cercetării judecătoreşti.

( 3) Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi invocată în condiţiilal i n. ( 2) .

(4) Excepţiile de necompetenţă pot fi invocate din oficiu, de cătrprocuror, de către persoana vătămată sau de către părţi.

ART. 48 Competenţa în caz de schimbare a calităţii inculpatului (1) Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului

instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşireinfracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:

a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului; b) s- a dat citire actului de sesizare a instanţei.

- - - - - - - - - -Al i n. ( 1) al ar t . 48 a f ost modi f i cat de pct. 27 al ar t . 102, Ti t l ul I I


(2) Dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determinschimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanel

prevăzute la art. 40 alin. (1). ART. 49 Competenţa în caz de schimbare a încadrării juridice sau a calificări

f apt ei(1) Instanţa sesizată cu judecarea unei infracţiuni rămâne competentă a

judeca, chiar dacă, după schimbarea încadrării juridice, infracţiunea este dcompetenţa instanţei i nf er i oare.

(2) Schimbarea calificării faptei printr- o lege nouă, intervenită îcursul judecării cauzei, nu atrage necompetenţa instanţei, în afară de cazucând pr i n acea l ege s- ar di spune al t f el .




avocat Tiberiu aza

ART. 50 Declinarea de competenţă (1) I nstanţa care îşi declină competenţa trimite, de îndată, dosaru

instanţei de judecată desemnate ca fiind competentă prin hotărârea ddecl i nar e.

(2) Dacă declinarea a fost determinată de competenţa materială sau dup

calitatea persoanei, instanţa căreia i s -a trimis cauza poate menţinemotivat, probele administrate, actele îndeplinite şi măsurile dispuse dinstanţa care şi- a declinat competenţa.

(3) În cazul declinării pentru necompetenţă teritorială, probeladministrate, actele îndeplinite şi măsurile dispuse se menţin.

(4) Hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă căilor de atac. ART. 51 Conflictul de competenţă (1) Când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judec

aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reci proc, conf l i ctul pozi t i v sanegativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară comună

(2) Instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflic

pozitiv, de către instanţa care s- a declarat cea din urmă competentă, iar îcaz de conflict negativ, de către instanţa care şi- a declinat cea din urmcompetenţa.

(3) Sesizarea instanţei ierarhic superioare comune se poate face şi dprocuror sau de părţi.

(4) Până la soluţionarea conflictului pozitiv de competenţă, judecata ssuspendă.

(5) Instanţa care şi- a declinat competenţa ori care s- a decl ar acompetentă cea din urmă ia măsurile şi efectuează actele ce reclamă urgenţă.

(6) Instanţa ierarhic superioară comună se pronunţă asupra conflictulude competenţă, de urgenţă, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi dat ac.

(7) Când instanţa sesizată cu soluţionarea conflictului de competenţconstată că acea cauză este de competenţa altei instanţe decât cele întrcare a intervenit conflictul şi faţă de care nu este instanţă superioarcomună, trimite dosarul instanţei superioare comune.

(8) Instanţa căreia i s- a trimis cauza prin hotărârea de stabilire competenţei nu se mai poate declara necompetentă, cu excepţia situaţiilor îcare apar elemente noi care atrag competenţa altor instanţe.

(9) Instanţa căreia i s- a trimis cauza aplică în mod corespunzătodispoziţiile art. 50 alin. (2) şi (3).

ART. 52 Chest i uni l e pr eal abi l e(1) Instanţa penală este competentă să judece orice chestiune prealabil

soluţionării cauzei, chiar dacă prin natura ei acea chestiune este d

competenţa altei instanţe, cu excepţia situaţiilor în care competenţa dsoluţionare nu aparţine organelor judiciare.

(2) Chestiunea prealabilă se judecă de către instanţa penală, potriviregulilor şi mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparţinacea chest i une.

(3) Hotărârile definitive ale altor instanţe decât cele penale asuprunei chest i uni pr eal abi l e î n pr ocesul penal au aut or i t at e de l ucr u j udecat îfaţa instanţei penale, cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţinfracţiunii.




avocat Tiberiu aza

SECŢIUNEA a 4- aCompetenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului d

cameră preliminară

ART. 53 Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi

Judecătorul de drepturi şi libertăţi este judecătorul care, în cadruinstanţei, potrivit competenţei acesteia, soluţionează, în cursul urmăriripenale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice altsesizăr i pr i vi nd:

a) măsurile preventive; b) măsurile asigurătorii; c) măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu; d) actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege; e) încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii metodelor şi tehnici l o

speci al e de supr avegher e sau cer cet ar e or i a al t or pr ocedee pr obat or ipot r i vi t l egi i ;- - - - - - - - - -

Lit. e) a art. 53 a fost modificată de pct. 28 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ i cat ă în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

f ) pr ocedur a audi er i i ant i ci pat e;- - - - - - - - - -

Lit. f) a art. 53 a fost modificată de pct. 28 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr . 51di n 14 august 2013.

g) alte situaţii expres prevăzute de lege. ART. 54 Competenţa judecătorului de cameră preliminară Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadru

instanţei, potrivit competenţei acesteia: a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; b) verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelo

procesuale de către organele de urmărire penală; c) soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau d

netrimitere în judecată; d) soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege.

SECŢIUNEA a 5- aOrganele de urmărire penală şi competenţa acestora

ART. 55 Organele de urmărire penală ( 1) Or ganel e de urmărire penală sunt: a) pr ocur or ul ;b) organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare; c) organele de cercetare penală speciale. (2) Procurorii sunt constituiţi în parchete care funcţionează pe lâng

instanţele judecătoreşti şi îşi exercită atribuţiile în cadrul MinisteruluPubl i c.

(3) În cadrul procesului penal procurorul are următoarele atribuţii:




avocat Tiberiu aza

a) supraveghează sau efectuează urmărirea penală; b) sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi şi instanţa d

judecată; c) exercită acţiunea penală; d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege: e) încheie acordul de recunoaştere a vinovăţiei, în condiţiile legii;

f) formulează şi exercită contestaţiile şi căile de atac prevăzute dl ege î mpot r i va hotărârilor judecătoreşti; g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. (4) Atribuţiile organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare sun

îndeplinite de lucrători specializaţi din Ministerul Administraţiei şI nt ernel or anume desemnaţi în condiţiile legii speciale, care au primiavizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎnaltCurte de Casaţie şi Justiţie ori avizul procurorului desemnat în acest sens.

(5) Atribuţiile organelor de cercetare penală speci al e sunt î ndepl i ni tde ofiţeri anume desemnaţi în condiţiile legii, care au primit avizul conforal procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şJustiţie.

(6) Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organel e dcercetare penală speciale îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală suconducerea şi supravegherea procurorului.

Competenţa procurorului ART. 56 (1) Procurorul conduce şi controlează nemijlocit activitatea de urmărir

penală a poliţiei judiciare şi a organelor de cercetare penală specialeprevăzute de lege. De asemenea, procurorul supraveghează ca actele durmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale. - - - - - - - - - -


(2) Procurorul poate să efectueze orice act de urmărire penală în cauzelpe car e l e conduce şi le supraveghează.

(3) Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de cătrpr ocur or :

a) în cazul infracţiunilor pentru care competenţa de judecată în priminstanţă aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau curţii de apel;

b) în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 188- 191, ar t . 257, ar t . 276ar t . 277, ar t . 279, ar t . 280- 283 şi art. 289- 294 di n Codul penal ;- - - - - - - - - -

Lit. b) a alin. (3) al art. 56 a fost modificată de pct. 1 al ar t . I Idin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORU

OFI CI AL nr . 98 di n 7 f ebr uar i e 2014.

c) în cazul infracţiunilor săvârşite cu intenţie depăşită, care au avuca urmare moart ea unei per soane;

d) în cazul infracţiunilor pentru care competenţa de a efectua urmărirepenală aparţine Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de CriminalitatOrganizată şi Terorism sau Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

e) în alte cazuri prevăzute de lege. - - - - - - - - - -






avocat Tiberiu aza


di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICI AL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 59

Extinderea competenţei teritoriale (1) Când anumite acte de urmărire penală trebuie să fie efectuate îafara razei teritoriale în care se face urmărirea, procurorul sau, după cazorganul de cer cet ar e penală poate să le efectueze el însuşi ori procurorupoat e di spune ef ect uar ea l or pr i n comi si e r ogat or i e sau pr i n del egar e.

(2) În cuprinsul aceleiaşi localităţi, procurorul sau organul dcercetare penală, după caz, efectuează toate actele de urmărire, chiar dacunel e di nt r e acest ea t r ebui e î ndepl i ni t e î n af ar a r azei sal e t er i t or i al e.

ART. 60 Cazur i l e ur gent eProcurorul sau organul de cercetare penală, după caz, este obligat s

efectueze actele de urmărire penală care nu suferă amânare, chiar dac

acestea privesc o cauză care nu este de competenţa acestuia. Lucrărilefectuate în astfel de cazuri se trimit, de îndată, procurorului competent. ART. 61 Act el e î nchei ate de unel e or gane de const atar e(1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire l

săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un procesver badespre împrejurările constatate:

a) organele inspecţiilor de stat, ale altor organe de stat, precum şi alautorităţilor publice, instituţiilor publ i ce sau al e al t or per soane j ur i di cde drept public, pentru infracţiunile care constituie încălcări aldispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, potrivil e g i i ;

b) organele de control şi cele de conducere ale autorităţilo

administraţiei publice, ale altor autorităţi publice, instituţii publice saale altor persoane juridice de drept public, pentru infracţiunile săvârşitîn legătură cu serviciul de către cei aflaţi în subordinea ori sub controlul o r ;

c) or ganel e de or di ne publică şi siguranţă naţională, pentrinfracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute dl ege.

(2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să ia măsuri dconservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conser var e mijloacelor materiale de probă. În cazul infracţiunilor flagrante, aceleaşorgane au dreptul de a face percheziţii corporale sau ale vehiculelor, de a-prinde pe făptuitor şi de a- l prezenta de îndată organelor de urmărir

penală. ( 3) Când făptuitorul sau persoanele prezente la locul constatării au d

făcut obiecţii ori precizări sau au de dat explicaţii cu privire la celconsemnat e î n pr ocesul - verbal, organul de constatare are obligaţia de a lconsemna î n pr ocesul - ver bal .

( 4) Actel e încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă sînaintează, de îndată, organelor de urmărire penală.

( 5) Pr ocesul - ver bal î nchei at î n conf or mi t at e cu pr eveder i l e al i n. ( 1constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fsupus cont r ol ul ui pe cal ea cont enci osul ui admi ni st r at i v.




avocat Tiberiu aza

ART. 62 Actele încheiate de comandanţii de nave şi aeronave (1) Comandanţii de nave şi aeronave sunt competenţi să facă percheziţi

corporale sau ale vehiculelor şi să verifice lucrurile pe care făptuitorii lau cu sine sau le folosesc, pe timpul cât navele şi aeronavele pe care lcomandă se află în afara porturilor sau aeroporturilor şi pentr

infracţiunile săvârşite pe aceste nave sau aeronave, având totodată şobligaţiile şi drepturile prevăzute la art. 61.

(2) Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă sînaintează organelor de urmărire penală, de îndată ce nava sau aeronavaj unge î n pr i mul port sau aer oport r omânesc.

(3) În cazul infracţiunilor flagrante, comandanţii de nave şi aeronave adreptul de a face percheziţii corporale sau ale vehiculelor, de a- l pr i nde pfăptuitor şi de a- l prezenta organelor de urmărire penală.

( 4) Pr ocesul - ver bal î nchei at î n conf or mi t at e cu pr eveder i l e al i n. ( 1consti t ui e act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fsupus cont r ol ul ui pe cal ea cont enci osul ui admi ni st r at i v.

ART. 63

Dispoziţii comune (1) Dispoziţiile prevăzute la art. 41- 46 şi 48 se aplică în mocorespunzător şi în cursul urmăririi penal e.

(2) Prevederile art. 44 alin. (2) nu se aplică în faza de urmărirpenală.

(3) Urmărirea penală a infracţiunilor săvârşite în condiţiile prevăzutla art. 41 se efectuează de către organul de urmărire penală dicircumscripţia instanţei competente să judece cauza, dacă legea nu dispuna l t f e l .- - - - - - - - - -


(4) Conflictul de competenţă dintre 2 sau mai mulţi procurori se rezolvde către procurorul ierarhic superior comun acestora. Când conflictul siveşte între două sau mai multe organe de cercetare penală, competenţa sstabileşte de către procurorul care exercită supravegherea activităţii dcercetare penală a acestor organe. În cazul în care procurorul nu exercitsupravegherea activităţii tuturor organelor de cercetare penală între care sa ivit conflictul, competenţa se stabileşte de către prim- pr ocur or uparchetului în circumscripţia căruia se află organele de cercetare penală. - - - - - - - - - -



SECŢIUNEA a 6- aIncompatibilitatea şi strămutarea

- - - - - - - - - -Secţiunea a 6- a a fost introdusă de pct. 32 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di

LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 di14 august 2013.

ART. 64




avocat Tiberiu aza

Incompatibilitatea judecătorului (1) Judecătorul este incompatibil dacă: a) a fost reprezentant sau avocat al unei părţi ori al unui subiec

pr ocesual pr i nci pal, chiar şi în altă cauză; b) este rudă sau afin, până la gradul al IV- lea inclusiv, ori se afl

î nt r - o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu un

dintre părţi, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cr epr ezent ant ul acest or a;c) a fost expert sau martor, în cauză; d) este tutore sau curator al unei părţi sau al unui subiect procesua

pr i nci pal ;e) a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, î

cal i t at e de pr ocur or , l a or i ce pr ocedură desfăşurată în faţa unui judecătosau a unei instanţe de judecată;

f) există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului estafectată.

(2) Nu pot face parte din acelaşi complet de judecată judecătorii carsunt soţi, rude sau afini între ei, până la gradul al IV- l ea i ncl us i v, or i s

află într- o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal. (3) Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poatparticipa la judecarea aceleiaşi cauze într- o cal e de at ac sau l a rej udecar ecauzei după desfiinţarea ori casarea hotărârii.

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate participa, în aceeaşcauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căilde at ac.- - - - - - - - - -


(5) Judecătorul care a participat la soluţionarea plânger i i î mpot r i vsoluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate participa, îaceeaşi cauză, la judecata în fond sau în căile de atac. - - - - - - - - - -


(6) Judecătorul care s- a pronunţat cu privire la o măsură supuscontestaţiei nu poate participa la soluţionarea contestaţiei. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 6) al ar t . 64 a f ost i nt r odus de pct. 34 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51


ART. 65 I ncompat i bi l i t at ea pr ocur or ul ui , a or ganului de cercetare penală,

magi st r at ul ui - asistent şi a grefierului (1) Dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. a)- d) şi f) se aplic

procurorului şi organului de cercetare penală. (2) Dispoziţiile art. 64 alin. (1) se aplică magistratului- asistent ş

gref i erul ui .




avocat Tiberiu aza

(3) Dispoziţiile art. 64 alin. (2) se aplică procurorului şmagi st r at ul ui - asistent sau, după caz, grefierului, când cauza dincompatibilitate există între ei sau între vreunul dintre ei şi judecătorude drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau unul dintrmembrii completului de judecată.

(4) Procurorul care a participat ca judecător într- o cauză nu poate, î

aceeaşi cauză, să exercite funcţia de urmărire penală sau să pună concluzil a j udecar ea acel ei cauze î n primă instanţă şi în căile de atac. - - - - - - - - - -


ART. 66 Abţinerea (1) Persoana incompatibilă este obligată să declare, după caz

preşedintelui instanţei, procurorului care supraveghează urmărirea penală saprocurorului ierarhic superior că se abţine de a participa la procesul penal

cu arătarea cazului de incompatibilitate şi a temeiurilor de fapt carconstituie motivul abţinerii. (2) Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligată l

aceasta a luat cunoştinţă de existenţa cazului de incompatibilitate. ART. 67 Recuzar ea(1) În cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declaraţie d

abţinere, părţile, subiecţii procesuali principali sau procurorul pot faccerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existenţa cazului di ncompat i bi l i t at e.

( 2) Cer er ea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadruorganului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului carefectuează activităţi judiciare în cauză. Este inadmisibilă recuzarejudecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazurecuzării magistratului- asistent şi grefierului.

(4) Cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătareapentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat şi temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea drecuzare formulată oral se consemnează într- un pr ocesverbal sau, după cazîn încheierea de şedinţă. - - - - - - - - - -


(5) Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2)- ( 4) sau f or mul ar eunei cer er i de recuzare împotriva aceleiaşi persoane pentru acelaşi caz dincompatibilitate cu aceleaşi temeiuri de fapt invocate într- o cer eranterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatecererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de pr ocur orul sau dcompletul în faţa căruia s- a f or mul at cer er ea de recuzare.

(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de camerpreliminară sau completul în faţa căruia s- a f or mul at r ecuzar ea, cparticiparea judecătorului recuzat, se pronunţă asupra măsurilor preventive.




avocat Tiberiu aza

ART. 68 Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării (1) Abţinerea sau recuzarea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi

judecătorului de cameră preliminară se soluţionează de un judecător de laceeaşi instanţă.

(2) Abţinerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completu

de judecată se soluţionează de un alt complet de judecată. (3) Abţinerea sau recuzarea magistratului- asistent se soluţionează dcompletul de judecată.

(4) Abţinerea sau recuzarea grefierului se soluţionează de judecătorul ddrepturi şi libertăţi, de judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, dcompletul de judecată.

(5) Soluţionarea abţinerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore î n camer a de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluţionarea cereriijudecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua oricverificări şi poate asculta procurorul, subiecţii procesuali principalipărţile şi persoana care se abţine sau a cărei recuzare se solicită.

(6) În caz de admitere a abţinerii sau a recuzării, se va stabili în c

măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menţin. (7) Încheierea prin care se soluţionează abţinerea ori recuzarea nu estsupusă niciunei căi de atac.

(8) Când pentru soluţionarea abţinerii sau a recuzării nu poate fdesemnat un judecător din cadrul aceleiaşi instanţe, cererea se soluţioneazde un judecător de la instanţa ierarhic superioară.

(9) În cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea şi nu se poatdesemna un judecător de la instanţa competentă pentru soluţionarea cauzeijudecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţegală în grad cu instanţa în faţa căreia s- a formulat declaraţia de abţinersau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau dicircumscripţia unei curţi de apel învecinate.

(10) Dispoziţiile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi îcazul soluţionării abţinerii sau recuzării judecătorului care face par t e dicompletul de judecată.

ART. 69 Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării persoanei car

efectuează urmărirea penală (1) Asupra abţinerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărire

penală se pronunţă procurorul care supraveghează urmărirea penală. (2) Cererea de recuzare se adresează fie persoanei recuzate, fi

procurorului. În cazul în care cererea este adresată persoanei carefectuează urmărirea penală, aceasta este obligată să o înainteze împreună clămuririle necesare, în termen de 24 de ore, procurorului, fără a întrerupcursul urmăririi penale.


di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată î n MONI TORUL OFI CI AL nr . 51di n 14 august 2013.

(3) Procurorul soluţionează abţinerea sau recuzarea în cel mult 48 dore, prin ordonanţă care nu este supusă niciunei căi de atac.

(4) În caz de admitere a abţinerii sau a recuzării, se va stabili î n cmăsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menţin.

ART. 70






avocat Tiberiu aza


(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentpoate solicita informaţii de la preşedintele instanţei de unde se solicit

strămutarea sau de la preşedintele instanţei ierarhic superioare celei lcare se află cauza a cărei strămutare se cere, comunicându- i totodattermenul fixat pentru judecarea cererii de strămutare. Când Înalta Curte dCasaţie şi Justiţie este instanţa ierarhic superioară, informaţiile se cepreşedintelui curţii de apel la care se află cauza a cărei strămutare scere. Când curtea de apel competentă este instanţa ierarhic superioarăinformaţiile se cer preşedintelui tribunalului la care se află cauza a cărestrămutare se cere. - - - - - - - - - -


( 7) Î n cazul respi ngeri i cer er i i de strămutare, în aceeaşi cauză nu mapoate fi formulată o nouă cerere pentru aceleaşi motive.

(8) Introducerea unei cereri de strămutare nu suspendă judecarea cauzei. ART. 73 Procedura de soluţionare a cererii de strămutare (1) Soluţionarea cererii de strămutare se face în şedinţă publică, c

participarea procurorului, în cel mult 30 de zile de la data înregistrăricer er i i .

(2) Preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se aflcauza ia măsuri pentru încunoştinţarea părţil or despr e i nt r oducer ea cer er ide strămutare, despre termenul fixat pentru soluţionarea acesteia, cmenţiunea că părţile pot trimite memorii şi se pot prezenta la termenul fixapentru soluţionarea cererii.

(3) În informaţiile trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sacurţii de apel se face menţiune expresă despre efectuarea încunoştinţărilorataşându- se şi dovezile de comunicare a acestora. - - - - - - - - - -


(4) Neprezentarea părţilor nu împiedică soluţionarea cererii. În cazul îcare inculpatul se află în stare de arest preventiv sau arest la domi ci l i uÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă poat

dispune aducerea acestuia la judecarea strămutării, dacă apreciază cprezenţa sa este necesară pentru soluţionarea cererii. - - - - - - - - - -


(5) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentacordă cuvântul părţii care a formulat cererea de strămutare, celorlalt




avocat Tiberiu aza

părţi prezente, precum şi procurorului. Dacă procurorul a formulat cerereaacestuia i se acordă primul cuvântul. - - - - - - - - - -


ART. 74 Soluţionarea cererii (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competent

soluţionează cererea de strămutare prin sentinţă. - - - - - - - - - -


(2) În cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţişi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de ape

învecinată curţii de la care se solicită strămutarea, iar curtea de apedispune strămutarea judecării cauzei la una dintre instanţele de acelaşi gracu instanţa de la care se solicită strămutarea din circumscripţia sa. - - - - - - - - - -


(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competenthotărăşte în ce măsură se menţin actele îndeplinite în faţa instanţei de lcare s- a strămutat cauza. - - - - - - - - - -


(4) Instanţa de la care a fost strămutată cauza, precum şi instanţa lcare s- a strămutat cauza vor fi înştiinţate de îndată despre admiterecererii de strămutare.

(5) Dacă instanţa de la care a fost strămutată cauza a procedat întrtimp la judecarea cauzei, hotărârea pronunţată este desfiinţată prin efectuadmiterii cererii de strămutare.

(6) Sentinţa prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac. ART. 75 Alte dispoziţii

(1) După strămutarea cauzei, contestaţiile şi celelalte căi de atac sjudecă de instanţele corespunzătoare din circumscripţia instanţei la care s-strămutat cauza.

( 2) Pr eveder i l e ar t . 71- 74 se aplică în mod corespunzător şi în procedurde cameră preliminară. - - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

(3) În cazul în care se dispune strămutarea în cursul procedurii dcameră preliminară, judecarea cauzei se efectuează de instanţa la care s-strămutat cauza. - - - - - - - - - -



(4) În cazul în care se dispune strămutarea judecării căii de atac apelului, rejudecarea cauzei, în caz de desfiinţare a sentinţei cu trimiterspre rejudecare, se va efectua de către instanţa corespunzătoare în gracelei care a soluţionat fondul din circumscripţia celei la care s- a strămutacauza, indicată prin decizia de desfiinţare. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 4) al ar t . 75 a f ost modi f i cat de pct. 42 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ icată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 76Desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei (1) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poat

cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să desemneze o altă curte de apedecât cea căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţăcare să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.

(2) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poatcere curţii de apel competente să desemneze un alt tribunal sau, după caz, altă judecătorie decât cea căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza îprimă instanţă, care să fie sesizate în cazul în care se va emitrechi zi tor i ul .

(3) Dispoziţiile art. 71 se aplică în mod corespunzător. (4) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competent

soluţionează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile. (5) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competent

di spune, pr i n î nchei er e motivată, fie respingerea cererii, fie admiterecererii şi desemnarea unei instanţe egale în grad cu cea căreia i- ar r evencompetenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazu

î n car e se va emi t e r echi zi t or i ul .( 6) Î nchei er ea pr in care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curte

de apel competentă soluţionează cererea nu este supusă niciunei căi de atac. (7) În cazul respingerii cererii de desemnare a altei instanţe pentr

judecarea cauzei formulate, în aceeaşi cauză nu mai poate fi formulată o noucerere pentru aceleaşi motive. - - - - - - - - - -

Ar t . 76 a f ost modi f i cat de pct . 43 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 augus2013.

CAP. I I I Subiecţii procesuali principali şi drepturile acestora

ART. 77 Suspectul






avocat Tiberiu aza

Lit. g^1) a alin. (1) al art. 81 a fost introdusă de pct. 45 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată; i ) dr ept ul de a apel a l a un medi at or , î n cazur i l e per mi se de l ege;

j) alte drepturi prevăzute de lege. (2) Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau moralpr i nt r - o faptă penală pentru care acţiunea penală se pune în mişcare dioficiu şi care nu doreşte să participe la procesul penal trebuie sînştiinţeze despre aceasta organul judiciar, care, dacă apreciază necesar, va put ea audi a î n cal i t at e de mar t or .- - - - - - - - - -


CAP. I V

Inculpatul şi drepturile acestuiaART. 82 I ncul pat ulPersoana împotriva căreia s- a pus în mişcare acţiunea penală devine part

în procesul penal şi se numeşte inculpat. ART. 83 Dr ept ur i l e i ncul pat ul uiÎn cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi :a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal

atrăgându- i - se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi niciconsecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea ffolosite ca mijloace de probă împot r i va sa;

a 1̂) dr ept ul de a f i i nf or mat cu pr i vi r e l a f apt a pent r u car e estcercetat şi încadrarea juridică a acesteia; - - - - - - - - - -

Lit. a^1) a art. 83 a fost introdusă de pct. 47 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, î

cazurile de asistenţă obligatorie, dr ept ul de a i se desemna un avocat diof i ci u;

d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute d

lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturi

penale şi civile a cauzei; f ) dr ept ul de a benef i ci a î n mod gr at ui t de un i nt er pr et at unci când n

înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română; g) dr ept ul de a apel a l a un medi at or , î n cazur i l e per mi se de l ege;g 1̂) dr ept ul de a f i i nf or mat cu pr i vi r e l a dr ept ur i l e sal e;

- - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Lit. g^1) a art. 83 a fost introdusă de pct. 48 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

h) alte drepturi prevăzute de lege.

CAP. V Partea civilă şi drepturile acesteia

ART. 84 Partea civilă (1) Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesulu

penal este parte în procesul penal şi se numeşte parte civilă. (2) Au calitatea de parte civilă şi succesorii persoanei prejudiciate

dacă exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal. ART. 85 Drepturile părţii civile (1) În cursul procesului penal, partea civilă are drepturile prevăzute l

art . 81.(2) Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare priinfracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitatde persoană vătămată în aceeaşi cauză. - - - - - - - - - -


(3) Dispoziţiile art. 80 se aplică în mod corespunzător în cazul în carexistă un număr foarte mare de părţi civile.

CAP. VI Partea responsabilă civilmente şi drepturile acesteia

ART. 86Partea responsabilă civilmente Persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sa

convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidarprejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă îproces este parte în procesul penal şi se numeşte parte responsabilci vi l ment e.- - - - - - - - - -

Ar t . 86 a f ost modi f i cat de pct . 50 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 augus

2013.

ART. 87 Drepturile părţii responsabile civilmente ( 1) Î n cur sul pr ocesul ui penal , par t ea r esponsabilă civilmente ar

drepturile prevăzute la art. 81. (2) Drepturile părţii responsabile civilmente se exercită în limitele ş

în scopul soluţionării acţiunii civile.

CAP. VI I






avocat Tiberiu aza

ART. 91 Avocat ul di n of i ci u(1) În cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul n

şi- a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocadi n of i ci u.

(2) În tot cursul procesului penal, când asistenţa juridică est

obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat, nu asigursubstituirea sau refuză nejustificat să exercite apărarea, deşi a fosasigurată exercitarea tuturor drepturil or pr ocesual e, or ganul j udi ci ar imăsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiascăacor dându- i acestuia un termen rezonabil şi înlesnirile necesare pentrpregătirea unei apărări efective, făcându- se menţiune despre aceasta într- uproces- verbal ori, după caz, în încheierea de şedinţă. În cursul judecăţiicând asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseştnejustificat la termenul de judecată, nu asigură substituirea sau refuză sefectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturiloprocesuale, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu carsă îl înlocuiască, acordându- i un termen de minimum 3 zile pentru pregătire

apărării. - - - - - - - - - -Al i n. ( 2) al ar t . 91 a f ost modi f i cat de pct. 52 al ar t . 102, Ti t l ul I I


(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câtori este sol i citat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă şefectivă în cauză. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 91 a f ost modi f i cat de pct. 52 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr. 51di n 14 august 2013.

(4) Delegaţia apărătorului din oficiu încetează la prezentareapărătorului ales.

(5) Dacă la judecarea cauzei avocatul lipseşte şi nu poate fi înlocuit îcondiţiile alin. (2), cauza se amână.

ART. 92 Drepturile avocatului suspectului şi inculpatului

- - - - - - - - - -Denumirea marginală a art. 92 a fost modificată de pct. 53 al ar t . 102


(1) În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului ardreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia

a) situaţiei în care se utilizează metodele speciale de supraveghere orcercetare, prevăzute în cap. IV din titlul IV;

b) percheziţiei corporale sau a vehiculelor în cazul infracţiunilof l agrant e.- - - - - - - - - -































avocat Tiberiu aza

ART. 126 Măsurile de protecţie dispuse în cursul urmăririi penale (1) În cursul urmăririi penale, odată cu acordarea statutului de marto

ameninţat, procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintrurmătoarele măsuri:

a) supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea une

locuinţe temporare; b) însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor dfamilie ai acestuia în cursul deplasărilor;

c) protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu carmartorul va semna declaraţia sa;

d) audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, pr i n i nt er medi umijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionateatunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.

(2) Procurorul dispune aplicarea unei măsuri de protecţie din oficiu sal a cer er ea mar t or ul ui , a unei a di nt r e părţi sau a unui subiect procesuapr i nci pal .

(3) În cazul aplicării măsurilor de protecţie prevăzute la alin. (1) lit

c) şi d), declaraţia martorului nu va cuprinde adresa reală sau datele salde i dent i t at e, acest ea f i i nd consemnat e î nt r - un r egi st r u speci al l a car e voavea acces doar organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi şlibertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa, în condiţii dconfidenţialitate.

(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şaplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstreazîn condiţii de confidenţialitate.

(5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţicondiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în cacontrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora.

(6) Măsurile prevăzute la alin. (1) se menţin pe tot parcursul procesulupenal dacă starea de pericol nu a încetat.

(7) Dacă starea de pericol a apărut în cursul procedurii de camerpreliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu sau la sesizareprocurorului, dispune măsurile de protecţie prevăzute la art. 127Dispoziţiile art. 128 se aplică în mod corespunzător.

(8) Măsurile de protecţie prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) scomunică autorităţii desemnate cu punerea în executare a măsurii.

ART. 127 Măsurile de protecţie dispuse în cursul judecăţii În cursul judecăţii, odată cu acordarea statutului de martor ameninţat

instanţa dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuria) supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea une

locuinţe temporare;

b) însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor dfamilie ai acestuia în cursul deplasărilor;

c) nepublicitatea şedinţei de judecată pe durata ascultării martorului; d) ascultarea martorului fără ca acesta să fie prezent în sala d

judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi magi nea di st or si onat e, at unci când cel elalte măsuri nu sunt suficiente;

e) protecţia datelor de identitate ale martorului şi acordarea unupseudonim sub care acesta va depune mărturie.

ART. 128 Dispunerea măsurii protecţiei martorului în cursul judecăţii




avocat Tiberiu aza

(1) Instanţa dispune aplicarea unei măsuri de protecţie din oficiu, lcererea procurorului, a martorului, a părţilor sau a persoanei vătămate.

(2) Propunerea formulată de procuror cuprinde: a) numele martorului care urmează a fi ascultat în faza de judecată ş

faţă de care se doreşte dispunerea măsurii de protecţie; b) motivarea concretă a gravităţii pericolului şi a necesităţii măsurii.

(3) Atunci când cererea este formulată de celelalte persoane prevăzute lalin. (1), instanţa poate dispune ca procurorul să efectueze de urgenţverificări cu privire la temeinicia cererii de protecţie.

(4) Cererea se soluţionează în camera de consiliu, fără participareper soanei car e a f or mul at cer er ea.

( 5) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(6) Instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, care nu este supus

căilor de atac. (7) Încheierea prin care se dispune măsura de protecţie se păstrează î

condiţii de confidenţialitate. Dacă protecţia martorului este necesară şdupă rămânerea definitivă a hotărârii, sunt aplicabile dispoziţiile legispeci al e.

(8) Măsurile de protecţie prevăzute la art. 127 lit. a) şi b) se comunicautorităţii desemnate de lege cu punerea în executare a măsurilor. ART. 129 Audi er ea mar t or ul ui pr ot ej at(1) Î n si tuaţiile prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. d) şi art. 12

l i t . d) , audi er ea mar t or ul ui se poat e ef ectua pr i n i nt er medi ul mi j l oacel oaudiovideo, fără ca martorul să fie prezent fizic în locul unde se aflorganul j udi ci ar .- - - - - - - - - -


( 2) Abr ogat .- - - - - - - - - -


(3) Subiecţii procesuali principali, părţile şi avocaţii acestora poadresa întrebări martorului audiat în condiţiile alin. (1). Organul judiciarespinge întrebările care ar putea conduce la identificarea martorului. - - - - - - - - - -



(4) Declaraţia martorului protejat se înregistrează prin mijloace tehnicvideo şi audio şi se redă integral în formă scrisă.

(5) În cursul urmăririi penale declaraţia se semnează de organul durmărire penală ori, după caz, de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi dprocurorul care a fost prezent la audierea martorului şi se depune la dosarucauzei. Declaraţia martorului, transcrisă, va fi semnată şi de acesta şi vfi păstrată în dosarul depus la parchet, într- un loc special, în condiţii dconfidenţialitate.






avocat Tiberiu aza

ART. 133 Audierea prealabilă a persoanei care face identificarea (1) După dispunerea măsurii şi înainte ca identificarea să fie realizată

persoana care face identificarea trebuie audiată cu privire la persoana saobiectul pe care urmează să îl identifice.

(2) Audierea constă în descrierea tuturor caracteristicilor persoanei sa

ale obiectului, precum şi a împrejurărilor în care au fost văzute. Persoancare face identificarea este întrebată dacă a mai participat anterior la altă procedură de identificare privind aceeaşi persoană sau acelaşi obiecori dacă persoana sau obiectul de identificat i- au f ost i ndi cat e or i descri sant er i or .- - - - - - - - - -


ART. 134 I dent i f i car ea per soanel or

(1) Persoana care urmează să fie identificată este prezentată împreună cal t e 4- 6 persoane necunoscute, cu trăsături asemănătoare celor descrise dper soana car e f ace i dent i f i car ea.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi îsituaţia identificării persoanelor după fotografii.

(3) Identificarea se desfăşoară astfel încât persoanele care urmează sfie identificate să nu o vadă pe cea care le identifică.

(4) Desfăşurarea activităţii de identificare a persoanelor, precum şdeclaraţiile persoanei care face identificarea sunt consemnate într- upr ocesver bal .

( 5) Pr ocesul - verbal trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute lart. 135 alin. (2), numele, prenumele şi adresa persoanelor car e au f osintroduse în grupul de identificare sau ale căror fotografii au fosprezentate persoanei care face identificarea, numele şi prenumele persoaneidentificate, precum şi ordonanţa sau încheierea prin care s- a di spuefectuarea identificării de persoane.

(6) În cursul urmăririi penale, în situaţia în care organul de urmărirpenală consideră necesar, activitatea de identificare este înregistrataudiovideo. Înregistrarea identificării este anexată procesului- ver bal cparte integrantă a acestuia şi poate fi folosită ca mijloc de probă.

ART. 135 I dent i f i car ea obi ectel or(1) Obiectele despre care se presupune că pot contribui la aflare

adevărului în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni sunt prezentate îvederea identificării, după ce persoana care face identificarea le- a descr i

în prealabil. Dacă aceste obiecte nu pot fi aduse pentru a fi prezentatepersoana care face identificarea poate fi condusă la locul unde se aflobi ect el e.

(2) Desfăşurarea activităţii de identificare a obiectelor, precum şdeclaraţiile persoanei care face identificarea sunt consemnate într- uproces- verbal ce trebuie să cuprindă menţiuni cu privire la: ordonanţa sa

î nchei er ea pr i n car e s- a dispus măsura, locul unde a fost încheiat, data, orl a car e a început şi ora la care s- a terminat activitatea, cu menţionareoricărui moment de întrerupere, numele, prenumele persoanelor prezente ş
















avocat Tiberiu aza

(4) Procurorul are obligaţia de a înceta imediat supravegherea tehnicînainte de expirarea duratei mandatului dacă nu mai există temeiurile care ajustificat măsura, informând de îndată despre aceasta judecătorul care a emimandat ul .

(5) Datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică pot fi folositşi în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sa

informaţii concludente şi utile privitoare la pregătirea ori săvârşirea unealte infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2).

(6) Datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc faptce formează obiectul cercetării sau care nu contribuie la identificarea orlocalizarea persoanelor, dacă nu sunt folosite în alte cauze penale potrivialin. (5), se arhivează la sedi ul par chet ul ui , î n l ocur i speci al e, casigurarea confidenţialităţii. Din oficiu sau la solicitarea părţilorjudecătorul ori completul învestit poate solicita datele sigilate dacă existnoi probe din care rezultă că totuşi o parte dintre acestea privesc f apt a cformează obiectul cercetării. După un an de la soluţionarea definitivă cauzei, acestea sunt distruse de către procuror, care întocmeşte un procesver bal î n acest sens.

ART. 142 1̂(1) Orice persoană autorizată care realizează activităţi de supr aveghertehnică, în baza prezentei legi, are posibilitatea de a asigura semnareelectronică a datelor rezultate din activităţile de supraveghere tehnicăutilizând o semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificael i ber at de un f ur ni zor de ser vi ci i de cer t i f i car e acredi t at .

(2) Orice persoană autorizată care transmite date rezultate diactivităţile de supraveghere tehnică, în baza prezentei legi, arposibilitatea să semneze datele transmise, utilizând şi o semnăturel ectr onică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizode servicii de certificare acreditat şi care permite identificarea neambigua persoanei aut or i zat e, aceast a asumându- şi astfel responsabilitatea în ceece priveşte integritatea datelor t r ansmi se.

(3) Orice persoană autorizată care primeşte date rezultate diactivităţile de supraveghere tehnică, în baza prezentei legi, arposibilitatea să verifice integritatea datelor primite şi să certificaceastă integritate prin semnarea datelor, utilizând o semnătură electronicextinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicide certificare acreditat şi care permite identificarea neambiguă a persoaneaut or i zat e.

(4) Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronicrăspunde potrivit legii pentru securitatea şi integritatea acestor date. - - - - - - - - - -

Ar t . 142 1̂ a f ost i nt r odus de pct . 88 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr. 515 di n 1

august 2013.

ART. 143 Consemnarea activităţilor de supraveghere tehnică (1) Procurorul sau organul de cercetare penală întocmeşte un proces

verbal pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică, în care sunconsemnate rezultatele activităţilor efectuate care privesc fapta ce formeazobiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarepersoanelor, datele de identificare ale suportului care conţine rezultatuactivităţilor de supraveghere tehnică, numele persoanelor la care se referă




avocat Tiberiu aza

dacă sunt cunoscute, sau alte date de identificare, precum şi, după caz, datşi ora la care a început activitatea de supraveghere şi data şi ora la cars- a î nchei at .

( 2) La pr ocesul - verbal se ataşează, în plic si gi l at , o copi e a supor t ul ucare conţine rezultatul activităţilor de supraveghere tehnică. Suportul sau copie certificată a acestuia se păstrează la sediul parchetului, în locur

speciale, în plic sigilat şi va fi pus la dispoziţia instanţei, lsol i ci tarea acesteia. După sesizarea instanţei, copia suportului care conţinactivităţile de supraveghere tehnică şi copii de pe procesele- ver bal e spăstrează la grefa instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, ldispoziţia exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu soluţionarecauzei .

(2^1) Orice persoană autorizată care realizează copii ale unui suport dstocare a datelor informatice care conţine rezultatul activităţilor dsupraveghere tehnică are posibilitatea să verifice integritatea dat el oincluse în suportul original şi, după efectuarea copiei, să semneze datelincluse în aceasta, utilizând o semnătură electronică extinsă bazată pe ucer t i f i cat cal i f i cat el i ber at de un f ur ni zor de ser vi ci i de cer t i f i car

acreditat şi care permite identificarea neambiguă a persoanei autorizateaceast a asumându- şi astfel responsabilitatea în ceea ce priveşte integritatedat el or .- - - - - - - - - -

Al i n. ( 2 1̂) al ar t . 143 a f ost i nt r odus de pct . 89 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr515 di n 14 august 2013.

(3) Convorbirile, comunicările sau conversaţiile purtate într- o altlimbă decât cea română sunt transcrise în limba română, prin intermediul unui nt erpret, care are obligaţia de a păstra confidenţialitatea.

(4) Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şînregistrate, care privesc fapta ce formează obiectul cercetării or

cont r i bui e l a i dent i f i car ea or i l ocal i zar ea per soanel or , sunt redate de cătrprocuror sau organul de cercetare penală într- un pr ocesver bal î n car e smenţionează mandatul emis pentru efectuarea acestora, numerele posturilot el ef oni ce, dat el e de i dent i f i car e al e si st emel or i nf or mat i ce or i alpunct el or de acces, numele persoanelor ce au efectuat comunicările, dacă suncunoscute, data şi ora fiecărei convorbiri sau comunicări. Procesul- ver baeste certificat pentru autenticitate de către procuror. - - - - - - - - - -


(5) După încetarea măsurii de supraveghere, procurorul informeazjudecătorul de drepturi şi libertăţi despre activităţile efectuate.

ART. 144 Prelungirea mandatului de supraveghere tehnică (1) Mandatul de supraveghere tehnică poate fi prelungit, pentru motiv

temeinic justificate, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de linstanţa competentă, la cererea motivată a procurorului, în cazul în carsunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 139, fiecare prelungirneputând depăşi 30 de zile.






avocat Tiberiu aza


ART. 147 Reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale

(1) Reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale se poatdispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-areveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţcorespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediupar chet ul ui di n car e f ace par t e pr ocur or ul car e a î nt ocmi t pr opuner ea, cprivire la scrisorile, trimiterile poştale sau obiectele trimise ori primitde făptuitor, suspect, inculpat sau de orice persoană care este bănuită cprimeşte ori trimite prin orice mijloc aceste bunuri de la făptuitor, suspecsau i nculpat ori bunuri destinate acestuia, dacă:

a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşireunei infracţiuni;

b) măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor ş

libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţinformaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitateinfracţiunii;

c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor apresupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există upericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Este interzisă reţinerea, predarea şi percheziţionarea corespondenţesau a trimiterilor poştale trimise ori primite în raporturile dintre avocaşi suspectul, inculpatul sau orice altă persoană pe care acesta o apără, cexcepţia situaţiilor în care există date că avocatul săvârşeşte sapregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 13al i n. ( 2) .

(3) Dispoziţiile art. 140 se aplică în mod corespunzător .(4) În cazurile în care există urgenţă, iar obţinerea mandatului d

reţinere, predare şi percheziţionare a trimiterilor poştale în condiţiilart. 140 ar conduce la o întârziere substanţială a cercetărilor, lpi er der ea, al t er ar ea sau di st r uger ea pr obel or or i ar pune î n per i cosiguranţa victimei sau a altor persoane şi sunt îndeplinite condiţiilprevăzute la alin. (1) şi (2), procurorul poate dispune, pe o durată dmaximum 48 de ore, măsurile prevăzute la alin. (1). Dispoziţiile art. 14al i n. (2) - (8) se aplică în mod corespunzător.

(5) Unităţile poştale sau de transport şi orice alte persoane fizice sajuridice care efectuează activităţi de transport sau transfer de informaţisunt obligate să reţină şi să predea procurorului scrisorile, trimi t e r i lpoştale ori obiectele la care se face referire în mandatul dispus d

judecător sau în autorizaţia emisă de procuror. (6) Corespondenţa, trimiterile poştale sau obiectele ridicate ş

percheziţionate care nu au legătură cu cauza se restituie desti nat arul ui .(7) După efectuarea activităţilor autorizate, procurorul îl informează

î n cel mul t 10 zi l e, î n scr i s, pe f i ecar e subi ect al unui mandat desprmăsura ce a fost luată în privinţa sa. După momentul informării, persoana alcărei corespondenţă, trimiteri poştale sau obiecte au fost ridicate şpercheziţionate are dreptul de a lua cunoştinţă de activităţile efectuate.

(8) Dispoziţiile art. 145 alin. (4) şi (5) se aplică în mocorespunzător.






avocat Tiberiu aza

(6) În cazul în care desfăşurarea activităţii investigatorului impunparticiparea autorizată la anumite activităţi, procurorul procedează potrividispoziţiilor art. 150.

(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziţia investigatorulusub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfăşurareactivităţii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziţie sa

foloseşte înscrisurile ori obiectele nu constituie infracţiune. (8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiaţi ca martori în cadruprocesului penal în aceleaşi condiţii ca şi martorii ameninţaţi.

(9) Durata măsurii poate fi prelungită pentru motive temeinijustificate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin(1), fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile. Durata totală a măsuriiîn aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, nu poate depăşi un an, cexcepţia infracţiunilor contra vieţii, securităţii naţionale, infracţiunilode t r af i c de dr ogur i , t r af i c de ar me, t r af i c de per soane, act e de t er or i smspălare a banilor, precum şi infracţiunilor împotriva intereselor financiaral e Uni uni i Eur opene.

(10) În situaţii excepţionale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzut

la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientpentru obţinerea datelor sau informaţiilor ori nu este posibilă, procurorucare supr aveghează sau efectuează urmărirea penală poate autoriza folosireunui colaborator, căruia îi poate fi atribuită o altă identitate decât cereală. Dispoziţiile alin. (2)- (3) şi (5)- (9) se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -

Ar t . 148 a f ost modi f i cat de pct . 93 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 149Măsurile de protecţie a investigatorilor sub acoperire şi

col abor at or i l or(1) Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire şi

colaboratorilor cu o altă identitate decât cea reală nu poate fi dezvăluită. (2) Procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul d

cameră preliminară sau instanţa de judecată are dreptul de a cunoaştadevărata identitate a investigatorului sub acoperire şi a colaboratoruluicu r espect ar ea secretul ui pr of esi onal .

(3) Investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul, precum şmembr i i de f ami l i e ai acest or a sau alte persoane supuse ameninţărilorintimidărilor sau actelor de violenţă, în legătură cu activitatea desfăşuratde i nvest i gat or ul sub acoper i r e, i nf or mat or sau col abor at or , pot benef i ci a dmăsuri specifice de protecţie a martorilor, potrivit legii. - - - - - - - - - -


ART. 150Participarea autorizată la anumite activităţi (1) Participarea autorizată la anumite activităţi în condiţiile art. 13

alin. (11) se poate dispune de către procurorul care supraveghează saefectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60 de zile, dacă:




avocat Tiberiu aza

a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşireunei infracţiuni de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoaneacte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valorişantaj, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor dcorupţie, al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie şi ainfracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau î

cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de ani sau mai mare ori dacă există o suspiciune rezonabilă că o persoană estimplicată în activităţi infracţionale care au legătură, potrivit art. 43, cinfracţiunile enumerate mai sus;

b) măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şl i ber t ăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţinformaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitateinfracţiunii;

c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor apresupune dificultăţi deosebite ce ar pr ej udi ci a anchet a or i un per i copentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Măsura se dispune de către procuror, din oficiu sau la cerere

organului de cercetare penală, prin ordonanţă care trebuie să cuprindă, îafara menţiunilor prevăzute la art. 286 alin. (2): a) indicarea activităţilor autorizate; b) per i oada pent r u car e s- a autorizat măsura; c) persoana care desfăşoară activităţile autorizate. (3) Activităţile autorizate pot fi desfăşurate de un organ de cercetar

penală, de un investigator cu identitate reală, de un investigator suacoper i r e sau de un col abor at or .

(4) Desfăşurarea activităţilor autorizate de către persoana prevăzută lalin. (2) lit. c) nu constituie contravenţie sau infracţiune.

(5) Punerea în executare a acestor măsuri se consemnează într- un pr ocesverbal care conţine: datele la care măsura a început şi s- a î nchei at , dat e cprivire la persoanele care au desfăşurat activităţile autorizate, descriere

di spozi t i vel or t ehni ce ut i l i zat e î n cazul î n car e s- a autorizat de cătrjudecătorul de drepturi şi libertăţi, folosirea mijloacelor tehnice dsupraveghere, identitatea persoanelor cu privire la care a fost pusă îaplicare măsura.

(6) Persoana care a desfăşurat activităţile autorizate poate fi audiatca martor în cadrul procesului penal, cu respectarea dispoziţiilor privinaudierea martorilor ameninţaţi, dacă organul judiciar apreciază că audiereeste necesară.

(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziţia persoanei cardesfăşoară activităţile autorizate orice înscrisuri sau obiecte necesarpentru desfăşurarea activităţii autorizate. Persoana care pune la dispoziţisau foloseşte înscrisurile ori obiectele nu va comite o infracţiune pri

desfăşurarea acestor activităţi, în cazul în care acestea constituiinfracţiuni.

(8) Măsura dispusă poate fi prelungită de către procuror, pentru motivtemeinic justificate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzutl a al i n. ( 1) , f i ecar e pr el ungi r e neput ând depăşi 60 de zile.

(9) Durata totală a măsurii, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşfaptă, nu poate depăşi un an. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


ART. 151 Livrarea supravegheată

(1) Livrarea supravegheată poate fi autorizată, prin ordonanţă, de cătrprocurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, la sol i ci tareinstituţiilor sau organelor competente.

(2) Livrarea supravegheată poate fi autorizată numai în următoarelcazuri :

a) dacă descoperirea sau arestarea persoanelor implicate în transportui l egal de dr ogur i , ar me, obi ecte f ur at e, mat er i al e expl ozi ve, nucl ear e, al tmateriale radioactive, sume de bani şi alte obiecte care rezultă diactivităţi ilicite ori obiecte utilizate în scopul comiterii de infracţiunnu ar putea fi făcută în alt mod sau ar presupune dificultăţi deosebite ce apr ej udicia ancheta ori un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unobunur i de val oar e;

b) dacă descoperirea ori dovedirea infracţiunilor săvârşite în legăturcu livrarea de transporturi ilegale sau suspecte ar fi imposibilă ori foartdificilă în alt mod.

(3) Livrarea supravegheată poate fi realizată în condiţiile în carprocurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală ia măsuri şi sasigură ca autorităţile statelor tranzitate:

a) să fie de acord cu intrarea pe teritoriul acestora a t r anspor t ul uilegal sau suspect şi cu ieşirea acestuia de pe teritoriul statului;

b) să garanteze faptul că transportul ilegal sau suspect estsupravegheat permanent de către autorităţile competente;

c) să garanteze faptul că procurorul, organele de poliţie sau altautorităţi de stat competente sunt înştiinţate în ceea ce priveşte rezultatuurmăririi penale împotriva persoanelor acuzate de infracţiuni care a

const i t ui t obi ectul met odei speci al e de cer cet ar e l a car e se f ace r ef er i r e lal i n. ( 1) .- - - - - - - - - -

Lit. c) a alin. (3) al art. 151 a fost modificată de pct. 96 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(4) Dispoziţiile alin. (3) nu se aplică în cazul în care un tratainternaţional la care România este parte are dispoziţii contrare.

(5) Ordonanţa procurorului trebuie să cuprindă: numele suspectului sainculpatului, dacă sunt cunoscute, dovezile din care rezultă caract eruilicit al bunurilor ce urmează să intre, să tranziteze sau să iasă de p

teritoriul ţării, modalităţile în care va fi efectuată supraveghereaProcurorul trebuie să emită câte o ordonanţă pentru fiecare livrarsupravegheată dispusă.

( 6) Li vrarea supravegheată este pusă în aplicare de către poliţie sau daltă autoritate competentă. Procurorul stabileşte, coordonează şi controleazmodul de punere în aplicare a livrării supravegheate.

(7) Punerea în aplicare a livrării supravegheate nu constit uiinfracţiune.




avocat Tiberiu aza

(8) Organele prevăzute la alin. (6) au obligaţia de a întocmi, lfinalizarea livrării supravegheate pe teritoriul României, un procesver bacu privire la activităţile desfăşurate, pe care îl înaintează procurorului. - - - - - - - - - -



ART. 152Obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţel

publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţielectronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, şreţinute de către aceştia

(1) Organele de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă judecătorului de drepturi şi libertăţi, pot solicita unui furnizor de reţelpublice de comunicaţii electronice sau unui furnizor de servicii dcomunicaţii electronice destinate publicului transmiterea datelor reţinute

î n baza l egii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate d

furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii dservicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decâconţinutul comunicaţiilor, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă cprivire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se credcă datele solicitate constituie probe, pentru categoriile de infracţiunprevăzute de legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate df urnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii dservicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în termen de 48 dore cu privire la solicitarea organelor de urmărire penală de transmitere datelor, prin încheiere motivată, în camera de consiliu.

(3) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizoride servicii de comunicaţii electronice destinate publicului care colaboreaz

cu or ganel e de urmărire penală au obligaţia de a păstra secretul operaţiunief ectuat e.- - - - - - - - - -

Ar t . 152 a f ost modi f i cat de pct . 97 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 di n 1august 2013.

ART. 153Obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane (1) Procurorul poate solicita, cu încuviinţarea prealabilă

judecătorului de drepturi şi libertăţi, unei instituţii de credit saoricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a une

persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor şi altor situaţii financiare ale unei persoane în cazul în care există indicitemeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentra se crede că datele solicitate constituie probe.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune din oficiu sau la cerereorganului de cercetare penală, prin ordonanţă care trebuie să cuprindă, îafara menţiunilor prevăzute la art. 286 alin. (2): instituţia care este îposesi a or i car e ar e sub cont r ol dat el e, numel e suspect ul ui sau i ncul pat ul uimotivarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), menţionare






avocat Tiberiu aza

informaţiile necesare identificării celorlalţi furnizori, în vederecunoaşterii tuturor elementelor din lanţul de comuni care f ol os i t .

(6) În termenul prevăzut la alin. (2) şi (3), procurorul carsupraveghează sau efectuează urmărirea penală poate, cu autorizareprealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, să solicite unufurnizor de reţele publice de comunicaţii electronice ori unui furnizor d

servicii de comunicaţii electronice destinate publicului transmiterea dateloconservate potrivit legii ori poate dispune ridicarea acestei măsuriDispoziţiile art. 170 alin. (2^1)- (2^5), alin. (4) şi (5) şi ale art. 171 saplică în mod corespunzător.

(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în termen de 48 dore cu privire la solicitarea organelor de urmărire penală de transmitere datelor, prin încheiere motivată, în camera de consiliu.

(8) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat sîncunoştinţeze, în scris, persoanele faţă de care se efectuează urmărirepenală şi ale căror date au fost conservate. - - - - - - - - - -

Ar t . 154 a f ost modi f i cat de pct . 100 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGE

nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 155Abr ogat .

- - - - - - - - - -Ar t . 155 a f ost abr ogat de pct . 101 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr

255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 augus2013.

CAP. VIPercheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri

- - - - - - - - - -Denumirea Cap. VI din Titlul IV al Părţii generale a fost modificată d

pct . 102 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

ART. 156 Dispoziţii comune (1) Percheziţia poate fi domiciliară, corporală, informatică sau a unu

vehi cul .(2) Percheziţia se efectuează cu respectarea demnităţii, fără a constitu

ingerinţă disproporţională în viaţa privată.

SECŢIUNEA 1

Percheziţia domiciliară

ART. 157Cazurile şi condiţiile în care se poate dispune percheziţia domiciliară (1) Percheziţia domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate f

dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea uneinfracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau înscrisurce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conducla descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune, l




avocat Tiberiu aza

conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori ncul pat ul ui .

(2) Prin domiciliu se înţelege o locuinţă sau orice spaţiu delimitat îorice mod ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică. - - - - - - - - - -



ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară (1) Percheziţia domiciliară poate fi dispusă în cursul urmăririi penale

l a cer er ea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de linstanţa căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sade la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie saflă sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sasupraveghează urmărirea penală. În cursul judecăţii, percheziţia se dispunedin oficiu sau la cererea procurorului, de către instanţa învestită c

j udecar ea cauzei .(2) Cererea formulată de procuror trebuie să cuprindă: a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dac

sunt suspiciuni rezonabile privind existenţa sau posibilitatea transferăriprobelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descriereacestor l ocur i ;

b) i ndi carea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunerezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire ldeţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune; - - - - - - - - - -

Li t . b) a al i n. ( 2) al ar t . 158 a f ost modificată de pct. 104 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

c) indicarea infracţiunii, a probelor sau a datelor din care rezultă c î n l ocul în care se solicită efectuarea percheziţiei se află suspectul orinculpatul sau pot fi descoperite probe cu privire la săvârşirea infracţiuniori urme ale săvârşirii infracţiunii;

d) numele, prenumele şi, dacă este necesar, descrierea suspectului sainculpatului despre care se bănuieşte că se află în locul unde se efectueazpercheziţia, precum şi indicarea urmelor săvârşirii infracţiunii ori a altoobiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează a fpercheziţionat. - - - - - - - - - -

Lit. d) a alin. (2) al art. 158 a fost modificată de pct. 104 al a r t

102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

( 3) Î n cazul î n car e, î n t i mpul ef ectuării percheziţiei, se constată cau fost transferate probe, date sau că persoanele căutate s- au ascuns îlocuri învecinate, mandatul de percheziţie este valabil, în condiţiile legiişi pentru aceste locuri. Continuarea efectuării percheziţiei în aceastsituaţie se încuviinţează de către procuror.

(4) Procurorul înaintează cererea împreună cu dosarul cauzejudecătorului de drepturi şi libertăţi.




avocat Tiberiu aza

(5) Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiedomiciliare se soluţionează, în termen de 24 de ore, în camera de consiliufără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.

(6) Judecătorul dispune, prin încheiere, admiterea cererii, atunci câneste întemeiată, şi încuviinţarea efectuării percheziţiei şi emite de îndatmandatul de percheziţie. Întocmirea minutei este obligatorie.

(7) Încheierea instanţei şi mandatul de percheziţie trebuie să cuprindă: a) denumirea instanţei; b) data, ora şi locul emiterii; c) numele, prenumele şi calitatea persoanei car e a emi s mandat ul d

percheziţie; d) per i oada pent r u car e s- a emis mandatul, care nu poate depăşi 15 zile; e) scopul pent r u car e a f ost emi s;f) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia sau, dac

este cazul, şi a locur i l or î nveci nat e acest ui a;g) numele sau denumirea persoanei la domiciliul, reşedinţa ori sediu

căreia se efectuează percheziţia, dacă este cunoscută; h) numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, dacă est

cunoscut ;i) descrierea făpt ui t or ul ui , suspectul ui sau i ncul pat ul ui despr e car e sbănuieşte că se află în locul unde se efectuează percheziţia, indicareurmelor săvârşirii infracţiunii sau a altor obiecte despre care se presupuncă există în locul ce urmează a fi percheziţionat; - - - - - - - - - -

Lit. i) a alin. (7) al art. 158 a fost modificată de pct. 104 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

j) menţiunea că mandatul de percheziţie poate fi folosit o singură dată; k) semnătura judecătorului şi ştampila instanţei. (8) În cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că n

sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 157, dispune, prin încheiererespingerea cererii de efectuare a percheziţiei domiciliare. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 8) al ar t . 158 a f ost modi f i cat de pct . 104 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr515 di n 14 august 2013.

(9) Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţasupra cererii de încuviinţare a efectuării percheziţiei domiciliare nu estsupusă căilor de atac.

(10) O nouă cerere de efectuare a unei percheziţii domiciliare în acelaşloc poate fi formulată dacă au apărut ori s- au descoper i t f apt e sa

împrejurări noi, necunoscute la momentul soluţionării cererii anterioare dcătre judecător.

(11) În cursul judecăţii, din oficiu sau la cererea procuroruluiinstanţa de judecată poate dispune efectuarea unei percheziţii în vederepunerii în executare a mandatului de arestare preventivă a inculpatuluiprecum şi în cazul în care există suspiciuni rezonabile că în locul unde ssolicită efectuarea percheziţiei există mijloace materiale de probă ce alegătură cu infracţiunea ce face obiectul cauzei. Dispoziţiile alin. (2)- (8şi ale art. 157 se aplică în mod corespunzător.

ART. 159




avocat Tiberiu aza

Efectuarea percheziţiei domiciliare (1) Mandatul de percheziţie se comunică procurorului, care ia măsur

pent r u execut ar ea acestui a.(2) Percheziţia se efectuează de procuror sau de organul de cercetar

penală, însoţit, după caz, de lucrători operativi. (3) Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6, 00 sa

după ora 20,00, cu excepţia infracţiunii flagrante sau când percheziţiurmează să se efectueze într- un local deschis publicului la acea oră.

(4) În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricţionlibertatea de mişcare a per soanel or pr ezent e sau accesul al t or per soane îlocul unde se efectuează percheziţia, pe durata efectuării acesteia.

(5) Înainte de începerea percheziţiei, organul judiciar se legitimează şînmânează o copie a mandatului emis de judecător persoanei la care se vefectua percheziţia, reprezentantului acesteia sau unui membru al familieiiar în lipsă, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu carcunoaşte persoana la care se va efectua percheziţia şi, dacă este cazulcust odel ui .

( 6) În cazul percheziţiei efectuate la sediul unei persoane juridice

mandatul de percheziţie se înmânează reprezentantului acesteia sau, în lipsreprezentantului, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţicare se află în sediu ori este angaj at al per soanei j ur i di ce r especti ve.

(7) În cazul în care efectuarea percheziţiei este extinsă în locuinţelînvecinate în condiţiile art. 158 alin. (3), persoanele din aceste spaţii vofi înştiinţate cu privire la extinderea efectuării percheziţiei.

(8) Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se solicită, înainte dînceperea percheziţiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelocăutate. Percheziţia nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiecteli ndi cat e î n mandat sunt pr edate.

(9) Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se aduce la cunoştinţcă au dreptul ca la efectuarea percheziţiei să participe un avocat. Dacă ssolicită prezenţa unui avocat, începerea percheziţiei este amânată până l

sosi r ea acest ui a, dar nu mai mult de două ore de la momentul la care acesdr ept est e comuni cat , l uându- se măsuri de conservare a locului ce urmează fi percheziţionat. În cazuri excepţionale, ce impun efectuarea percheziţiede urgenţă, sau în cazul în care avocatul nu poate fi contactat, percheziţipoate începe şi înainte de expirarea termenului de două ore.

(10) De asemenea, persoanei percheziţionate i se va permite să fiasistată ori reprezentată de o persoană de încredere. - - - - - - - - - -


(11) Când persoana la care se face percheziţia este reţinută orarestată, va fi adusă la percheziţie. În cazul în care nu poate fi adusăridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi percheziţia domiciliară se faîn prezenţa unui reprezentant ori martor asistent.

(12) Organul judiciar care efectuează percheziţia are dreptul sdeschidă, prin folosirea forţei, încăperile, spaţiile, mobilierul şi altobi ect e î n car e s- ar putea găsi obiectele, înscrisurile, urmele infracţiunisau persoanele căutate, în cazul în care posesorul acestora nu este prezensau nu doreşte să le deschidă de bunăvoie. La deschiderea acestora, organeljudiciare ce efectuează percheziţia trebuie să evite daunele nejustificate.




avocat Tiberiu aza

(13) Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care sefectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile a căror circulaţiori deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există suspiciunea că poavea o legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală spune în mişcare din oficiu se ridică întotdeauna.

(14) În mod excepţional, percheziţia poate începe fără înmânarea copiemandatului de percheziţie, fără solicitarea prealabilă de predare a persoanesau a obiectelor, precum şi fără informarea prealabilă privind posi bi l i t atesolicitării prezenţei unui avocat ori a unei persoane de încredere, îurmătoarele cazuri:

a) când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelosau distrugerea probelor ori a elementelor ce prezintă importanţă pentrcauză;

b) dacă există suspiciunea că în spaţiul în care urmează a se efectupercheziţia se află o persoană a cărei viaţă sau integritate fizică este pus

î n per i col ;c) dacă există suspiciunea că persoana căutată s- ar put ea sust r ag

proceduri i .- - - - - - - - - -Lit. c) a alin. (14) al art. 159 a fost modificată de pct. 106 al a r t

102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

( 15) Î n cazul î n car e î n spaţiul unde urmează a fi efectuată percheziţinu se află nicio persoană, aceasta se efectuează în prezenţa unui martoas i stent .

(16) În cazurile prevăzute la alin. (14) şi (15), copia mandatului dpercheziţie se înmânează de îndată ce este posibil.

(17) Organele judiciare care efectuează percheziţia pot folosi forţa, îmod adecvat şi proporţional, pentru a pătrunde într- un domi ci l i u:

a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată saalte tipuri de violenţă ori există un per i col cu pr i vi r e l a di st r uger epr obel or ;

b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns lsolicitările organelor judiciare de a pătrunde în domiciliu.

(18) Este interzisă efectuarea în acelaşi timp cu percheziţia a oricăroacte procedurale în aceeaşi cauză, care prin natura lor împiedică persoana lcare se face percheziţia să participe la efectuarea acesteia, cu excepţisituaţiei în care se desfăşoară, în aceeaşi cauză, simultan mai multpercheziţii.

( 19) Locul î n car e se desfăşoară percheziţia, precum şi persoanele saobiectele găsite pe parcursul percheziţionării pot fi fotografiate or

î nregi st r at e audi ovi deo.( 20) Î nr egi st r ar ea audi ovi deo sau f ot ogr af i i l e ef ect uat e sunt anexat

pr ocesul ui - verbal de percheziţie şi fac parte integrantă din acesta. ART. 160 Identificarea şi păstrarea obiectelor (1) După identificare, obiectele sau înscrisurile se prezintă persoane

de la care sunt ridicate şi persoanelor prezente, pentru a fi recunoscute şa f i î nsemnate de către acestea spre neschimbare, după care se etichetează şse sigilează.




avocat Tiberiu aza

( 2) Obi ect el e car e nu pot f i î nsemnat e or i pe car e nu se pot apl i cetichete şi sigilii se împachetează sau se închid, pe cât posibil împreunădupă care se aplică sigilii.

(3) Obiectele care nu pot fi ridicate se lasă în păstrarea celui la carse află sau a unui custode. Persoanei căreia i se lasă spre păstrarobiectele i se pune în vedere că are obligaţia de a le păstra şi conserva

precum şi de a le pune la dispoziţia organelor de urmărire penală, la cerereacestora, sub sancţiunea prevăzută la art. 275 din Codul penal.

(4) Probele pentru analiză se iau cel puţin în dublu şi se sigilează. Undintre probe se lasă celui de la care se ridică, iar în lipsa acestuia, uneidintre persoanele prevăzute la art. 159 alin. (11).

ART. 161 Pr ocesul - verbal de percheziţie (1) Activităţile desfăşurate cu ocazia efectuării percheziţiei sun

consemnat e î nt r - un pr ocesver bal .( 2) Pr ocesul - verbal trebuie să cuprindă: a) numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie; b) numărul şi data mandatului de percheziţie;

c) l ocul unde est e î nchei at ;d) data şi ora la care a început şi ora la care s - a ter mi nat ef ect uar epercheziţiei, cu menţionarea oricărei întreruperi intervenite;

e) numele, prenumele, ocupaţia şi adresa persoanelor ce au fost prezentla efectuarea percheziţiei, cu menţionarea calităţii acestora;

f) efectuarea informării persoanei la care se va efectua percheziţia cpr i vi re l a dreptul de a contacta un avocat care să participe la percheziţie;

g) descrierea amănunţită a locului şi condiţiilor în care înscrisurileobiectele sau urmele infracţiunii au fost descoperite şi ridicate, enumerareşi descrierea lor amănunţită, pentru a putea fi recunoscute; menţiuni cprivire la locul şi condiţiile în care suspectul sau inculpatul a fost prins

h) obiecţiile şi explicaţiile persoanelor care au participat lefectuarea percheziţiei, precum şi menţiunile referitoare la înregistrareaudi ovi deo sau f ot ogr af i i l e ef ect uat e;

i) menţiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lăsatîn păstrare;

j) menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale. ( 3) Pr ocesul - verbal se semnează pe fiecare pagină şi la sfârşit de ce

car e î l î nchei e, de per soana l a car e s- a făcut percheziţia, de avocatuacesteia, dacă a fost prezent, precum şi de persoanele arătate la alin. (2lit. e). Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuză să semnezese face menţiune despre aceasta, precum şi despre motivele imposibilităţisau r ef uzul ui de a semna.

( 4) O copi e de pe pr ocesul - verbal se lasă persoanei la care s- a făcupercheziţia sau de la care s- au ridicat obiectele şi înscrisurile ori unei

dintre persoanele prevăzut e l a ar t . 159 al i n. ( 5) sau ( 6) car e au par t i ci pala percheziţie.

ART. 162 Măsurile privind obiectele ori înscrisurile ridicate (1) Obiectele ori înscrisurile ridicate care constituie mijloace de prob

sunt ataşate la dosar sau păstrate în alt mod, iar urmele săvârşiriinfracţiunii se ridică şi sunt conservate.

(2) Obiectele, înscrisurile şi urmele ridicate, care nu sunt ataşate ldosar, pot fi fotografiate. Fotografiile se vizează de organul de urmărirpenală şi se ataşează la dosar.




avocat Tiberiu aza

(3) Mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărirpenală sau de instanţa de judecată la care se găseşte dosarul, până lsoluţionarea definitivă a cauzei.

(4) Obiectele care nu au legătură cu cauza se restituie persoanei căreiîi aparţin, cu excepţia celor care sunt supuse confiscării, în condiţiill egi i .

- - - - - - - - - -Al i n. ( 4) al ar t . 162 a f ost modi f i cat de pct . 107 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

(5) Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă nu sunt supusconfiscării, în condiţiile legii, pot fi restituite, chiar înainte dsoluţionarea definitivă a procesului, persoanei căreia îi aparţin, în afarde cazul când prin această restituire s- ar putea stânjeni aflarea adevăruluiOrganul de urmărire penală sau instanţa de judecată pune în vedere persoanecăreia i- au fost restituite obiectele că este obligată să le păstreze până lsoluţionarea definitivă a cauzei.

- - - - - - - - - -Al i n. ( 5) al ar t . 162 a f ost modi f i cat de pct . 107 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr515 di n 14 august 2013.

ART. 163 Conser var ea sau val or i f i car ea obi ectel or r i di cat eObiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă sunt dintre acele

prevăzute la art. 252 alin. (2) şi dacă nu sunt restituite, se conservă sase valorifică potrivit prevederilor art. 252.

ART. 164 Di spoziţii speciale privind percheziţiile efectuate la o autoritat

publică, instituţie publică sau la alte persoane juridice de drept public Percheziţia la o autoritate publică, instituţie publică sau la alt

per soane j ur i di ce de dr ept publ i c se ef ect uează potrivit prevederiloprezentei secţiuni, după cum urmează:

a) organul judiciar se legitimează şi înmânează o copie a mandatului dpercheziţie reprezentantului autorităţii, instituţiei sau persoanei juridicde dr ept publ i c;

b) percheziţia se efectuează în prezenţa reprezentantului autorităţiiinstituţiei sau persoanei juridice de drept public ori a altei persoane ccapacitate deplină de exerciţiu;

c) o copi e de pe pr ocesul - verbal de percheziţie se lasă reprezentantuluautorităţii, instituţiei sau persoanei juridice de drept public.

SECŢIUNEA a 2- aAlte forme de percheziţie

ART. 165 Cazurile şi condiţiile în care se efectuează percheziţia corporală (1) Percheziţia corporală presupune examinarea corporală externă a une

persoane, a cavităţii bucale, a nasului, a urechilor, a părului, îmbrăcămintei, a obiectelor pe care o persoană le are asupra sa sau sucontrolul său, la momentul efectuării percheziţiei.






avocat Tiberiu aza

mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritateinformaţiilor conţinute de acestea.

( 2) Î n cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi dla instanţa căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţsau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţise află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sa

supraveghează urmărirea penală poate dispune efectuarea unei percheziţiinformatice, la cererea procurorului, atunci când pentru descoperirea şstrângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau unui supor t de st ocar e a dat el or i nf or mat i ce.- - - - - - - - - -


(3) Procurorul înaintează cererea prin care se solicită încuviinţareefectuării percheziţiei informatice împreună cu dosarul cauzei judecătorulude drepturi şi libertăţi.

(4) Cererea se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilorPar t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(5) Judecătorul dispune prin încheiere admiterea cererii, atunci cân

aceasta este întemeiată, încuviinţarea efectuării percheziţiei informatice şemite de îndată mandatul de percheziţie.

(6) Încheierea instanţei trebuie să cuprindă: a) denumirea instanţei; b) data, ora şi locul emiterii; c) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul; d) per i oada pent r u car e s- a emis mandatul şi în cadrul căreia trebui

ef ectuată activitatea dispusă; e) scopul pent r u car e a f ost emi s;f ) si st emul i nf or mat i c sau supor t ul de stocar e a dat el or i nf or mat i ce car

urmează a fi percheziţionat, precum şi numele suspectului sau inculpatuluidacă este cunoscut; - - - - - - - - - -

Li t . f) a alin. (6) al art. 168 a fost modificată de pct. 109 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

g) semnătura judecătorului şi ştampila instanţei. (7) Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţ

asupra cererii de încuviinţare a efectuării percheziţiei informatice nu estsupusă căilor de atac.

(8) În cazul în care, cu ocazia efectuării percheziţiei unui sist e

informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constată cdatele informatice căutate sunt cuprinse într- un al t s i s tem i nf ormat i c orsuport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sasuportul iniţial, procurorul dispune de îndată conservarea, copierea dateloinformatice identificate şi va solicita de urgenţă completarea mandatuluidispoziţiile alin. (1)- ( 7) apl i cându- se în mod corespunzător. - - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

(9) În vederea executării percheziţiei dispuse, pentru asigurareintegrităţii datelor informatice st ocat e pe obi ectel e r i di cat e, pr ocur or udi spune ef ect uar ea de copi i .

(10) Dacă ridicarea obiectelor care conţin datele informatice prevăzutla alin. (1) ar afecta grav desfăşurarea activităţii persoanelor care deţi

acest e obi ect e, pr ocur or ul poat e di spune ef ect uar ea de copi i , car e ser vesc cmijloc de probă. Copiile se realizează cu mijloace tehnice şi proceduradecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute dacest ea.

(11) Percheziţia în sistem informatic sau a unui suport de st ocar e datelor informatice se efectuează în prezenţa suspectului ori a inculpatuluidispoziţiile art. 159 alin. (10) şi (11) aplicându- se în mod corespunzător. - - - - - - - - - -


(12) Percheziţia în sistem informatic ori a unui suport de stocare datelor informatice se efectuează de un specialist care funcţionează îcadrul organelor judiciare sau din afara acestora, în prezenţa procurorulusau a organului de cercetare penală. - - - - - - - - - -


( 13) Pr ocesul - verbal de percheziţie informatică trebuie să cuprindă: a) numel e per soanei de l a car e a f ost r i di cat si st emul i nf or mat i c sa

supor t ur i l e de stocare a datelor informatice ori numele persoanei al căresi st em i nf or mat i c est e cer cet at ;- - - - - - - - - -

Lit. a) a alin. (13) al art. 168 a fost modificată de pct. 109 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

b) numele persoanei care a efectuat percheziţia; c) numele persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei; d) descrierea şi enumerarea sistemelor informatice ori suporturi l or d

stocare a datelor informatice faţă de care s- a dispus percheziţia; e) descrierea şi enumerarea activităţilor desfăşurate; f) descrierea şi enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazi

percheziţiei;

g) semnătura sau ştampila persoanei care a efectuat percheziţia; h) semnătura persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei. (14) Organele de urmărire penală trebuie să ia măsuri ca percheziţi

informatică să fie efectuată fără ca faptele şi împrejurările din viaţpersonală a celui la care se efectuează percheziţia să devină, în monej ust i f i cat , publ i ce.

(15) Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează îcondiţiile legii.

(16) În cursul judecăţii, percheziţia informatică se dispune de cătri ns tanţă, din oficiu sau la cererea procurorului, a părţilor ori a persoane




avocat Tiberiu aza

vătămate, în cazurile prevăzute la alin. (2). Mandatul de efectuare percheziţiei informatice dispuse de instanţă se comunică procurorului, carprocedează potrivit alin. (8)- (15)- - - - - - - - - -

Al i n. ( 16) al ar t . 168 a f ost i nt r odus de pct . 109 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr

515 di n 14 august 2013.

SECŢIUNEA a 3- aRi di carea de obi ecte şi înscrisuri

- - - - - - - - - -Secţiunea a 3- a a fost introdusă de pct. 110 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di

LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 di14 august 2013.

ART. 169 Ri di carea de obiecte şi înscrisuri Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are obligaţia s

ridice obiectele şi înscrisurile ce pot servi ca mijloc de probă în procesupenal .ART. 170 Pr edar ea obi ect el or , î nscri sur i l or sau a dat el or i nf or mat i ce(1) În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire l

pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede cun obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul durmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sajuridice în posesia căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luarde dovadă. - - - - - - - - - -


(2) De asemenea, în condiţiile alin. (1), organul de urmărire penală sainstanţa de judecată poate dispune ca:

a) orice persoană fizică sau juridică de pe teritoriul României scomunice anumite date informatice aflate în posesia sau sub controlul săucar e sunt st ocat e î nt r - un si st em i nf or mat i c or i pe un supor t de st ocar e dat el or i nf or mat i ce;

b) orice furnizor de reţele publice de comunicaţii el ect r oni ce safurnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului scomunice anumite date referitoare la abonaţi, utilizatori şi la serviciilprestate, aflate în posesia sau sub controlul său, altele decât conţinutu

comunicaţiilor şi decât cele prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. j). - - - - - - - - - -


(2^1) Persoanele fizice sau juridice, inclusiv furnizorii de reţelpublice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţielectronice destinate publicului, au posibilitatea să asigure semnaredat el or sol i ci t at e în baza alin. (2), utilizând o semnătură electronic






avocat Tiberiu aza

i nf or mat i ce, descri er ea obi ectul ui , î nscri sul ui sau a dat el or i nf or mat i ce ctrebuie predate, precum şi data şi locul unde trebuie să fie predate.

(5) Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază cşi o copie a unui înscris sau a dat el or i nf or mat i ce poat e ser vi ca mi j l oc dprobă, reţine numai copia.

(6) Dacă obiectul, înscrisul sau datele informatice au caracter secre

ori confidenţial, prezentarea sau predarea se face în condiţii care sasigure păstrarea secretului ori a confidenţialităţii.

ART. 171 Ridicarea silită de obiecte şi înscrisuri (1) Dacă obiectul sau înscrisul cerut nu este predat de bunăvoie, organu

de urmărire penală, prin ordonanţă, sau instanţa de judecată, prin încheieredispune ridicarea silită. În cursul judecăţii dispoziţia de ridicare silită obiectelor sau înscrisurilor se comunică procurorului, care ia măsuri daducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală.

(2) Împotriva măsurii dispuse potrivit alin. (1) sau a modului de aducerla îndeplinire a acesteia se poate face plângere de către orice persoaninteresată. Dispoziţiile art. 250 se aplică în mod corespunzător.

CAP. VI IExpertiza şi constatarea

- - - - - - - - - -Denumirea Cap. VII din Titlul IV al Părţii generale a fost modificată d

pct . 115 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

ART. 172Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării ( 1) Ef ect uarea unei expert i ze se di spune când pent r u const atarea

clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţpentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.

(2) Expertiza se dispune, în condiţiile ar t . 100, l a cer er e sau dioficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanţă motivată, iar îcursul judecăţii se dispune de către instanţă, prin încheiere motivată.

(3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, ci ndi carea faptelor şi împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor cartrebuie lămurite de expert.

(4) Expertiza poate fi efectuată de experţi oficiali din laboratoare sainstituţii de specialitate ori de experţi independenţi autorizaţi din ţarsau din străinătate, în condiţiile legii.

(5) Expertiza şi examinarea medico- legală se efectuează în cadruinstituţiilor medico- l egal e.

(6) Ordonanţa organului de urmărire penală sau încheierea instanţei pri

car e se di spune ef ect uar ea expert i zei t r ebuie să indice faptele saîmprejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice şi sle evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în cartrebuie efectuată expertiza, precum şi instituţia ori experţii desemnaţi.

(7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelosunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţeinstanţa ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unospecialişti care funcţionează în cadrul organelor j udi ci ar e sau î n af aracestora. Dispoziţiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mocorespunzător.




avocat Tiberiu aza

(8) La efectuarea expertizei pot participa experţi independenţautorizaţi, numiţi la solicitarea părţilor sau subiecţilor procesualpr i nci pal i .

(9) Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau dschimbare a unor situaţii de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unofapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispun

prin ordonanţă efectuarea unei constatări. (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcţioneaz î n cadr ul or ganel or j udi ci ar e sau di n af ar a acest or a.

( 11) Cer t i f i cat ul medi co- l egal ar e val oar ea unui r apor t de const at ar e.(12) După finalizarea r apor t ul ui de const at ar e, când or ganul j udi ci a

apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportulude const at ar e sunt cont est at e, se di spune ef ect uar ea unei exper t i ze.- - - - - - - - - -


ART. 173 Numi r ea expert ul ui(1) Expertul este numit prin ordonanţa organului de urmărire penală sa

prin încheierea instanţei. (2) Organul de urmărire penală sau instanţa desemnează, de regulă, u

singur expert, cu excepţia situaţiilor în care, ca urmare a complexităţiexpertizei, sunt necesare cunoştinţe specializate din discipline distinctes i t uaţie în care desemnează doi sau mai mulţi experţi. - - - - - - - - - -


(3) Când expertiza urmează să fie efectuată de o instituţie medicolegală, de un institut sau laborator de specialitate, desemnarea unuia sau mai multor experţi se face de către acea instituţie, potrivit legii.

(4) Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul să solicite cla efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea. Îcazul în care expertiza este dispusă de instanţă, procurorul poate solicitca un expert recomandat de acesta să participe la efect uar ea exper t i zei .

(5) Expertul, instituţia medico- legală, institutul sau laboratorul dspecialitate, la cererea expertului, poate solicita, atunci când considernecesar, participarea specialiştilor de la alte instituţii sau avizuacest or a.

(6) Instituţia medico- legală, institutul sau laboratorul de specialitat

comunică organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei numelexperţilor desemnaţi.

ART. 174 I ncompat i bi l i t at ea exper t ul ui(1) Persoana aflată în vreunul dintre cazuri l e de i ncompat i bi l i t at

prevăzute de art. 64 nu poate fi desemnată ca expert, iar în cazul în care fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatărilşi concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cece îl invocă.




avocat Tiberiu aza

(2) Nu poate fi desemnată ca expert persoana care a avut această calitatîn aceeaşi cauză, cu excepţia situaţiei în care aceasta este recomandată dpărţi sau de procuror.

( 3) Abr ogat .- - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 174 a f ost abr ogat de pct . 118 al ar t . 102, Ti t l ul I I


(4) Dispoziţiile art. 66- 68 se aplică în mod corespunzător. ART. 175 Dr epturile şi obligaţiile expertului ( 1) Exper t ul ar e dr ept ul de a r ef uza ef ect uar ea exper t i zei pent r

aceleaşi motive pentru care martorul poate refuza depunerea mărturiei. (2) Expertul are dreptul să ia cunoştinţă de materialul dosarului necesa

pent r u ef ect uar ea exper t i zei .(3) Expertul poate cere lămuriri organului judiciar care a dispu

efectuarea expertizei cu privire la anumite fapte ori împrejurări ale cauze

ce t r ebui e eval uat e.(4) Expertul poate cere lămuriri părţilor şi subiecţilor procesualprincipali, cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organel

j udi ci ar e.(5) Expertul are dreptul la un onorariu pentru activitatea depusă î

vederea efectuării expertizei, pentru cheltuielile pe care ar trebui să lsupor t e sau l e- a supor t at pent r u ef ect uar ea exper t i zei . Cuant umul onor ar i ul ueste stabilit de către organele judiciare în funcţie de natura şcomplexitatea cauzei şi de cheltuielile suportate sau care urmează a fsuportate de către expert. Dacă expertiza este efectuată de instituţimedi co- legală ori institutul sau laboratorul de specialitate, costuexpertizei este stabilit în condiţiile prevăzute de legea specială.

(6) Expertul poate beneficia şi de măsuri de protecţie, în condiţiilprevăzute la art. 125.

( 7) Expertul are obligaţia de a se prezenta în faţa organelor de urmărirpenală sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat şi de a- şîntocmi raportul de expertiză cu respectarea termenului- limită stabilit îordonanţa organului de urmărire penală sau în încheierea instanţei. Termenullimită din ordonanţă sau încheiere poate fi prelungit, la cererea expertuluipentru motive întemeiate, fără ca prelungirea totală acordată să fie mai marde 6 l uni .

( 8) Î nt âr zi er ea sau r ef uzul nej ust i f i cat de ef ect uar e a exper t i zei at r agaplicarea unei amenzi judiciare, precum şi răspunderea civilă a expertulusau a instituţiei desemnate să o efectueze pentru prejudiciile cauzate.

ART. 176

Î nl ocui r ea exper t ul ui(1) Expertul poate fi înlocuit dacă refuză sau, în mod nejustificat, n

finalizează raportul de expertiză până la termenul fixat. (2) Înlocuirea se dispune prin ordonanţă de către organul de urmărir

penală sau prin încheiere de către instanţă, după citarea expertului, şi scomunică asociaţiei sau corpului profesional de care aparţine acesta.

(3) Expertul este, de asemenea, înlocuit când este admisă declaraţia sde abţinere sau cererea de recuzare ori în cazul în care se află îimposibilitate obiectivă de a efectua sau finaliza expertiza.




avocat Tiberiu aza

(4) Expertul înlocuit trebuie, sub sancţiunea prevăzută la art. 283 alin(4), să pună de îndată la dispoziţia organului judiciar toate actele saobiectele încredinţate, precum şi observaţiile cu privire la activităţildesfăşurate până la momentul î nl ocui r i i sal e.

ART. 177 Procedura efectuării expertizei

(1) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, când dispunefectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părţilesubiecţii procesuali principali, precum şi expertul, dacă acesta a fosdesemnat .

(2) La termenul fixat se aduce la cunoştinţa procurorului, a părţilor, subiecţilor procesuali principali şi a expertului obiectul expertizei şîntrebările la care expertul trebuie să răspundă şi li se pune în vedere cau dreptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cermodificarea sau completarea lor. De asemenea, după caz, sunt indicatexpertului obiectele pe care urmează să le analizeze.

(3) Expertul este înştiinţat cu privire la faptul că are obligaţia de analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observaţie sa

constatare şi de a expune o opinie imparţială cu privire la faptele saîmprejurările evaluate, în conformitate cu regulile ştiinţei şi expertizepr of esi onal e.

(4) Părţile şi subiecţii procesuali principali sunt încunoştinţaţi că adreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre elecare să participe la efectuarea expertizei.

(5) După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi, dsubiecţii procesuali principali şi expert, organul de urmărire penală sainstanţa de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fefectuată expertiza, încunoştinţându- l totodată dacă la efectuarea acesteiur mează să participe părţile sau subiecţii procesuali principali.

(6) Atunci când expertiza urmează să fie efectuată de o instituţimedi co- legală, de un laborator de expertiză criminalistică sau de oricinstitut de specialitate, sunt aplicabile dispoziţiil e ar t . 173 al i n. ( 3)nefiind necesară prezenţa expertului în faţa organului judiciar.

ART. 178 Raportul de expertiză (1) După efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluăril

şi opinia expertului sunt consemnate într- un r apor t .(2) Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport d

expertiză. Opiniile separate se motivează în acelaşi raport. (3) Raportul de expertiză se depune la organul judiciar care a dispu

ef ectuar ea exper t i zei .( 4) Raport ul de expertiză cuprinde:

a) partea introductivă, în care se arată organul judiciar care a dispuef ect uar ea exper t i zei , dat a când s- a dispus efectuarea acesteia, numele şprenumele expertului, obiectivele la care expertul urmează să răspundă, datl a car e a f ost efectuată, materialul pe baza căruia expertiza a fosefectuată, dovada încunoştinţării părţilor, dacă au participat la aceasta şau dat explicaţii în cursul expertizei, data întocmirii raportului dexpertiză;

b) partea expozitivă prin care sunt descrise operaţiile de efectuare expertizei, metodele, programele şi echipamentele utilizate; - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Lit. b) a alin. (4) al art. 178 a fost modificată de pct. 119 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

c) concluziile, prin care se răspunde la obiectivele stabilite dorganele judiciare, precum şi orice alte precizări şi constatări rezultat

din efectuarea expertizei, în legătură cu obi ecti vel e exper t i zei .(5) În situaţia în care expertiza a fost efectuată în lipsa părţilor ora subiecţilor procesuali principali, aceştia sau avocatul lor sunîncunoştinţaţi cu privire la întocmirea raportului de expertiză şi cu privirl a dr ept ul l a st udi er ea r apor t ul ui .

ART. 179 Audi er ea exper t ul ui(1) În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, expertul poate fi audia

de organul de urmărire penală sau de instanţă, la cererea procurorului, părţilor, a subiecţilor procesuali principali sau din oficiu, dacă organujudiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilosau concl uzi i l or exper t ul ui .

(2) Dacă expertiza a fost efectuată de o instituţie medico- legalăi nst i t ut sau l abor at or de speci al i t at e, i nst i t uţia va desemna un expertdintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmează fi audiat de către organul de urmărire penală sau de instanţă.

(3) Audierea expertului se efectuează potrivit dispoziţiilor privitoarl a audi er ea mar t or i l or .

ART. 180 Suplimentul de expertiză (1) Când organul de urmărire penală sau instanţa constată, la cerere sa

din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficienţă nu poate fsuplinită prin audierea expertului, dispune efectuar ea unui supl i ment dexpertiză de către acelaşi expert. Când nu este posibilă desemnarea aceluiaşexpert, se dispune efectuarea unei alte expertize de către un alt expert.

(2) Când expertiza a fost efectuată în cadrul instituţiei medico- l egal eunui institut sau laborator de specialitate, organul de urmărire penală sainstanţa se adresează instituţiei respective în vederea efectuărisuplimentului de expertiză.

ART. 181 Ef ect uar ea unei noi exper t i ze(1) Organul de urmărire penală sau instanţa dispune efectuarea unei no

expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sacontradictorii ori între conţinutul şi concluziile raportului de expertizexistă contradicţii, iar aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audi er eexper t ul ui .

(2) Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată dispun

efectuarea unei noi expertize de către o instituţie medico- legală, aceasteste efectuată de o comisie, în condiţiile legii.

ART. 181 1̂Obiectul constatării şi raportul de constatare (1) Organul de urmărire penală stabileşte prin ordonanţă obiectu

constatării, întrebările la care trebuie să răspundă specialistul şi termenuîn care urmează a fi efectuată lucrarea.

( 2) Rapor t ul de const at ar e cupr i nde descrierea operaţiilor efectuate dspecialist, a metodelor, programelor şi echipamentelor utilizate şconcluziile constatării.




avocat Tiberiu aza

- - - - - - - - - -Ar t . 181 1̂ a f ost i nt r odus de pct . 120 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGE


ART. 182

Lămuririle cerute la institutul de emisiune În cazurile privitoare la infracţiunea de falsificare de monedă ori dalte valori, organul de urmărire penală sau instanţa poate cere lămuriri nst i t ut ul ui de emi si une.

ART. 183 Prezentarea scriptelor de comparaţie (1) În cauzele privind infracţiuni de fals în înscrisuri, organul d

urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune să fie prezentatscripte de comparaţie.

(2) Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autorităţile în drepsunt obl i gat e a l e el i ber a.

(3) Dacă scriptele se găsesc la o persoană, organul de urmărire penal

sau instanţa îi pune în vedere să le prezinte. ( 4) Scri pt el e se i nt r oduc î nt r - un plic sigilat care se vizează de organude urmărire penală sau de preşedintele completului de judecată şi se semneazde acela care le prezintă.

(5) Organul de urmărire penală ori instanţa poate solicita suspectulusau inculpatului să prezinte o piesă scrisă cu mâna sa ori să scrie dupdi ct are.

(6) Dacă suspectul sau inculpatul refuză, se face menţiune în procesulverbal. Refuzul de a se conforma solicitării organului de urmărire penală sainstanţei nu poate fi int er pr et at î n def avoar ea suspect ul ui sau i ncul pat ul ui

ART. 184 Expert i za medi co-legală psihiatrică (1) În cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 1

ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou- născut ori a fătului dcătre mamă, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa aro îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentusăvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispune efectuareunei exper t i ze medi co- l egal e psi hi at r i ce, st abi l i ndu- se totodată termenul dprezentare în vederea examinării. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 184 a f ost modi f i cat de pct . 121 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

(2) Expertiza se efectuează în cadrul instituţiei medicolegale de cătr

o comisie, constituită potrivit legii. ( 3) Expert i za medi co- legală psihiatrică se efectuează după obţinere

consimţământului scris al persoanei ce urmează a fi supusă expertizeiexprimat, în prezenţa unui avocat ales sau din oficiu, în faţa organulujudiciar, iar în cazul minorului, şi în prezenţa ocrotitorului legal. - - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

(4) În cazul în care suspectul sau inculpatul refuză în cursul urmăriripenal e ef ectuarea expertizei ori nu se prezintă în vederea examinării lcomi si a medi co- legală psihiatrică, organul de cercetare penală sesizeazprocurorul sau judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii unumandat de aducere în scopul prezentării la comisia medi co- legală psihiatricăDispoziţiile art. 265 alin. (4)- (9) se aplică în mod corespunzător.

(5) În cazul în care consideră că este necesară o examinare complexă, cnecesită internarea medicală a suspectului sau a inculpatului într-instituţie sanitară de specialitate, iar acesta refuză internarea, comisimedi co- legală sesizează organul de urmărire penală sau instanţa cu privire lnecesitatea luării măsurii internării nevoluntare.

(6) În cursul urmăririi penale, procurorul, dacă apreciază că solici t ar ecomi si ei medi co- legale este întemeiată, poate cere judecătorului de drepturşi libertăţi de la instanţa căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza îprimă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărecircumscripţie se află locul de internare ori sediul parchetului din carface parte procurorul care a întocmit propunerea luarea măsurii internărinevoluntare, pentru maximum 30 de zile, în vederea efectuării expertize

psi hi at r i ce.( 7) Pr opuner ea pr ocur or ul ui de l uare a măsurii internării nevoluntartrebuie să cuprindă, după caz, menţiuni cu privire la: fapta pentru care sefectuează cercetarea penală, încadrarea juridică, denumirea infracţiuniifaptele şi împrejurările din care rezultă îndoiala asupra discernământ ul ususpect ul ui sau i ncul pat ul ui , sesi zar ea comi si ei medi co- l egal e psi hi at r i ce cpr i vi r e l a ref uzul suspectul ui sau i ncul pat ul ui de a se i nt er na, mot i var enecesităţii luării măsurii internării şi a proporţionalităţii acesteia cscopul urmărit. Propunerea împreună cu dosarul cauzei se prezintjudecătorului de drepturi şi libertăţi.

(8) Judecătorul de drepturi şi libertăţi fixează ziua şi ora dsoluţionare a propunerii de luare a măsurii internării nevoluntare, în cemult 3 zile de la data sesizării, având obligaţia de a- l ci t a pe suspect sainculpat pentru termenul fixat. Termenul se comunică procurorului, precum şavocatului suspectului sau inculpatului, căruia i se acordă, la cereredreptul de a studia dosarul cauzei şi propunerea formulată de pr ocur or .

(9) Soluţionarea propunerii de luare a măsurii internării nevoluntare sface numai în prezenţa suspectului sau inculpatului, în afară de cazul cânacesta este dispărut, se sustrage sau când din cauza stării sănătăţii sau dicauză de forţă majoră ori stare de necesitate nu se poate prezenta.

(10) Participarea procurorului şi a avocatului ales sau numit din oficial suspectul ui or i i ncul pat ul ui este obl i gat or i e.

(11) În cazul admiterii propunerii de internare nevoluntară, încheierejudecătorului trebuie să cuprindă:

a) dat el e de i dent i t at e al e suspect ul ui sau i ncul pat ul ui ;

b) descr i er ea f apt ei de car e est e acuzat suspect ul sau i ncul pat ulîncadrarea juridică şi denumirea infracţiunii;

c) faptele şi împrejurările din care rezultă îndoială asupra stăripsi hi ce a suspectul ui sau i ncul pat ul ui ;

d) motivarea necesităţii luării măsurii internării nevoluntare în vedereefectuării expertizei medicolegale psihiatrice şi a proporţionalităţiacesteia cu scopul urmărit;

e) durata măsurii internării.




avocat Tiberiu aza

(12) După luarea măsurii, suspectului sau inculpatului i se aduc lcunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele internării

î nchei ndu- se î n acest sens un procesver bal .(13) După dispunerea internării, dacă suspectul sau inculpatul se află î

stare de deţinere, judecătorul de drepturi şi libertăţi informeazadministraţia locului de deţinere despre măsura internării şi dispun

t ransf erul ar estat ul ui î nt r - o secţie de psihiatrie a unui penitenciar- s pi t al(14) Împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi se poatface contestaţie la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţierarhic superioară de către suspect, inculpat sau de procuror în termen d24 de ore de la pronunţare. Contestaţia împotriva încheierii prin care sdispune internarea nevoluntară nu suspendă executarea. - - - - - - - - - -


(15) Contestaţia formulată de suspect sau inculpat împotriva încheieri

pr i n car e s- a dispus internarea nevoluntară se soluţionează în termen de zile de la data înregistrării acesteia şi nu este suspensivă de executare. (16) În vederea soluţionării contestaţiei formulate de procuror

judecătorul de la instanţa ierarhic superioară dispune citarea suspectulusau i ncul pat ul ui . Par t i ci par ea avocat ul ui al es sau numi t di n of i ci u asuspectul ui or i i ncul pat ul ui est e obl i gat or i e.- - - - - - - - - -


(17) În vederea soluţionării contestaţiei formulate de suspect sau dinculpat, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară comunică acestuia şprocurorului data stabilită pentru judecarea contestaţiei şi le acordposi bi l i t atea de a depune observaţii scrise până la acea dată, în afară dcazul când apreciază că prezenţa suspectului sau inculpatului, participareprocurorului şi formularea de concluzii orale de către aceştia sunt necesarpentru justa soluţionare a contestaţiei.

( 18) Î n cazul admiterii contestaţiei formulate de suspect sau inculpatjudecătorul de la instanţa ierarhic superioară dispune respingerea propuneride internare şi externarea, dacă este cazul, de îndată, a suspectului sainculpatului, dacă acesta nu este deţinut sau arestat chiar şi în altă cauză

( 19) Dosar ul cauzei se rest i t ui e pr ocur or ul ui î n t er men de 24 de or e dla soluţionarea contestaţiei. Dacă încheierea judecătorului de drepturi şlibertăţi nu este atacată cu contestaţie, acesta restituie dosaru

pr ocur orul ui î n t er men de 24 de or e de l a expi r ar ea t ermenul ui dcontestaţie.

(20) În cursul judecăţii, dacă inculpatul refuză efectuarea expertizeori nu se prezintă în vederea examinării la comisia medico- legalpsihiatrică, instanţa, din oficiu sau la cererea pr ocur or ul ui , di spunemiterea unui mandat de aducere în condiţiile art. 265.

(21) Măsura internării nevoluntare poate fi luată de instanţă în cursujudecăţii la propunerea comisiei medicolegale psihiatrice. Dispoziţiilal i n. ( 6) - ( 19) se aplică în mod corespunzător.




avocat Tiberiu aza

(22) Imediat după luarea măsurii internării nevoluntare sau în cazuschimbării ulterioare a locului de internare, judecătorul de drepturi şlibertăţi sau, după caz, preşedintele completului de judecată care a dispumăsura încunoştinţează despre aceasta şi despre locul internării un membru afamiliei suspectului sau inculpatului ori o altă persoană desemnată dacesta, precum şi instituţia medico- legală care efectuează expertiza

î nchei ndu- se î n acest sens un procesver bal . Instituţia de specialitate arobligaţia de a informa organele judiciare despre schimbarea loculuinternării.

(23) Hotărârea prin care dispune internarea nevoluntară se pune îexecutare de procuror prin intermediul organelor de poliţie.

( 24) Î n cazul în care suspectul sau inculpatul se află în stare ddeţinere, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa ce a dispumăsura internării într- o instituţie de specialitate în vederea efectuăriexper t i zei medi co- legale psihiatrice informează, de îndată, administraţilocului de deţinere sau arestare despre măsura dispusă.

(25) Măsura internării medicale în vederea efectuării expertizei medicolegale psihiatrice poate fi prelungită o singură dată, pe o durată de ce

mul t 30 de zi l e. Comi si a de expertiză medico- legală psihiatrică sesizeazprocurorul sau, după caz, instanţa asupra necesităţii prelungirii măsuriinternării cu cel puţin 7 zile înainte de expirarea acesteia. Sesizaretrebuie să conţină descrierea activităţilor efectuate, motivele pent r u carexaminarea nu a fost finalizată pe parcursul internării, examinările curmează a fi efectuate, precizarea perioadei pentru care este necesarprelungirea. Dispoziţiile alin. (6)- (24) se aplică în mod corespunzător.

( 26) Î n cazul î n car e î nainte de expirarea duratei internării nevoluntarse constată că aceasta nu mai este necesară, comisia de expertiză medicolegală psihiatrică sau persoana internată sesizează de îndată organul care dispus măsura, în vederea revocării acesteia. Sesizarea se soluţionează durgenţă, în camera de consiliu, cu participarea procurorului, după audiereavocatului ales sau din oficiu al persoanei internate. Încheierea pronunţatde judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de instanţă nu este supusniciunei căi de at ac.

(27) Dacă în cursul efectuării expertizei medico- l egal e psi hi at r i ce sconstată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 247, comisia dexpertiză medico- legală psihiatrică sesizează organele judiciare în vedereluării măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii.

( 28) Per i oada î n car e suspectul sau i ncul pat ul a f ost i nt er nat î nt r -instituţie de specialitate în vederea efectuării expertizei psihiatrice sdeduce din durata pedepsei, în condiţiile art. 72 din Codul penal.

ART. 185 Autopsi a medi co- legală ( 1) Aut opsi a medi co- legală se dispune de către organul de urmărire penal

sau de către instanţa de judecată, în caz de moarte violentă ori când aceasteste suspectă de a fi violentă sau când nu se cunoaşte cauza morţii orexistă o suspiciune rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau indirecpr i nt r - o infracţiune ori în legătură cu comiterea unei infracţiuni. În cazuîn care corpul victimei a fost înhumat, este dispusă exhumarea pentrexami nar ea cadavrul ui pr i n aut opsi e.

(2) Procurorul dispune de îndată efectuarea unei autopsii medico- l egaldacă decesul s- a produs în perioada în care persoana se află în custodipoliţiei, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în timpul internărimedi cal e nevoluntare sau în cazul oricărui deces care ridică suspiciune




avocat Tiberiu aza

nerespectării drepturilor omului, a aplicării torturii sau a oricărut r at ament i numan.

(3) Pentru a constata dacă există motive pentru a efectua autopsimedi co- legală, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poatsol i ci t a opi ni a medi cul ui l egi st.

(4) Autopsia se efectuează în cadrul instituţiei medico- l egal e, pot r i vi

l egi i speci al e.( 5) La ef ect uarea aut opsi ei medi co- legale pot fi cooptaţi şi specialiştdi n al t e domeni i medi cal e, î n veder ea st abi l i r i i cauzei decesul ui , lsolicitarea medicului legist, cu excepţia medicului care a tratat persoandecedată.

(6) Cu ocazia efectuării autopsiei medico- l egal e pot f i ut i l i zat e or i cmetode legale pentru stabilirea identităţi i , i ncl usi v pr el evar ea de pr obbi ol ogi ce î n vederea stabi l i r i i prof i l ul ui genet i c j udi ci ar .

(7) Organul de urmărire penală trebuie să încunoştinţeze un membru dfamilie despre data autopsiei şi despre dreptul de a desemna un experi ndependent aut orizat care să asiste la efectuarea autopsiei.

(8) Medicul legist care a efectuat autopsia întocmeşte un raport d

expertiză, care cuprinde constatările şi concluziile sale cu privire la: a) i dent i t at ea per soanei decedat e sau el ement e de i dent i f i car e, dacidentitatea nu este cunoscută;

b) felul morţii; c) cauza medicală a morţii; d) existenţa leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora

natura agentului vulnerant şi legătura de cauzalitate dintre leziuniltraumatice şi deces;

e) rezultatele investigaţiilor de laborator efectuate asupra probelobiologice prelevate de la cadavru şi a substanţelor suspecte descoperite; - - - - - - - - - -

Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificată de pct. 122 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

f) urmele biologice găsite pe corpul persoanei decedate; g) data probabilă a morţii; h) or i ce al t e el ement e car e pot contribui la lămurirea împrejurărilo

producerii morţii. ART. 186 Exhumar ea(1) Exhumarea poate fi dispusă de către procuror sau de către instanţa d

judecată în vederea stabilirii felului şi cauzei morţii, a identificăricadavr ul ui sau pent r u stabilirea oricăror elemente necesare soluţionăricauzei .

(2) Exhumarea se face în prezenţa organului de urmărire penală. (3) Dispoziţiile art. 185 alin. (4)- (8) se aplică în mod corespunzător. ART. 187 Autopsi a medi co- legală a fetusului sau a nou- născutului ( 1) Aut opsi a medi co-legală a unui fetus se dispune pentru a se stabil

vârsta intrauterină, capacitatea de supravieţuire extrauterină, felul şcauza morţii, precum şi pentru stabilirea filiaţiei, când este cazul.

( 2) Aut opsi a medi co- legală a unui nou- născut se dispune pentru a sstabili dacă copilul a fost născut viu, viabilitatea, durata supravieţuiriextrauterine, felul şi cauza medicală a morţii, data morţii, dacă i s- a




avocat Tiberiu aza

acordat îngrijiri medicale după naştere, precum şi pent ru stabi l i refiliaţiei, când este cazul.

ART. 188 Expertiza toxicologică (1) În cazul în care există o suspiciune cu privire la producerea une

intoxicaţii, se dispune efectuarea unei expertize toxicologice.


(2) Produsele considerate suspecte că ar fi determinat intoxicaţia suntrimise instituţiei medicolegale sau unei alte instituţii specializate. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 2) al ar t . 188 a f ost modi f i cat de pct . 123 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

(3) Concluziile expertizei toxicologice cuprind constatări dspecialitate cu privire la tipul substanţei toxice, cantitatea, calea dadministrare, precum şi consecinţele posibile ale substanţei descoperite, câşi alte elemente care să ajute la stabilirea adevărului.

ART. 189 Exami narea medi co- legală a persoanei ( 1) Exami nar ea medi co- legală a persoanei în vederea constatării urmelo

şi a consecinţelor unei infracţiuni se efectuează conform legii speci al e.( 2) Medi cul l egi st care a ef ectuat exami narea medi co-legală întocmeşte u

cer t i f i cat medi co- legal sau, după caz, un raport de expertiză. (3) Constatarea leziunilor traumatice este efectuată, de regulă, printr-

examinare fizică. În cazul în care nu este posibilă sau necesară examinarefizică, expertiza este efectuată în baza documentaţiei medicale puse ldispoziţia expertului. - - - - - - - - - -


(4) Raportul de expertiză sau certificatul medicolegal trebuie scuprindă: descrierea leziunilor traumatice, precum şi opinia expertului cpr i vi r e la natura şi gravitatea leziunilor, mecanismul şi data produceriacestora, urmările pe care acestea le- au pr odus.

ART. 190 Examinarea fizică

(1) Examinarea fizică a unei persoane presupune examinarea externă şinternă a corpului acesteia, precum şi prelevarea de probe biologice. Organude urmărire penală trebuie să solicite, în prealabil, consimţământul scris apersoanei care urmează a fi examinată. În cazul persoanelor lipsite dcapacitate de exerciţiu, consimţământul la examinarea fizică este solicitareprezentantului legal, iar în cazul celor cu capacitate restrânsă dexerciţiu, consimţământul scris al acestora trebuie exprimat în prezenţocrot i tor i l or l egal i .- - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(2) În lipsa consimţământului scris al persoanei care urmează a fexaminată, al reprezentantului legal ori a încuviinţării din parte

ocrotitorului legal, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune, priîncheiere, la cererea motivată a procurorului, examinarea fizică a persoaneidacă această măsură este necesară pentru stabilirea unor fapte saîmprejurări care să asigure buna desfăşurare a urmăririi penale ori pentru se determina dacă o anumită urmă sau consecinţă a infracţiunii poate fgăsită pe corpul sau în interiorul corpului acesteia.

(3) Cererea organului de urmărire penală trebuie să cuprindă: numelpersoanei a cărei examinare fizică este cerută, motivarea îndepliniricondiţiilor prevăzute la alin. (2), modalitatea în care examinarea fizicurmează a fi efectuată, infracţiunea de care este acuzat suspectul sai ncul pat ul .

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează cererea d

efectuare a examinării fizice în camera de consiliu, prin încheiere ce neste supusă niciunei căi de atac. (5) În cazul în care persoana examinată îşi exprimă în scri

consimţământul sau în cazul în care există urgenţă, iar obţinerea autorizărijudecătorului în condiţiile alin. (4) ar conduce la o întârziere substanţiala cercetărilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor, organul durmărire penală poate dispune, prin ordonanţă, efectuarea examinării fiziceOrdonanţa organului de urmărire penală, precum şi procesul- ver bal î n carsunt consemnate activităţile desfăşurate cu ocazia examinării fizice sunînaintate de îndată judecătorului de drepturi şi libertăţi. În cazul în carjudecătorul constată că au fost respectate condiţiile prevăzute la alin. (2)dispune, prin încheiere motivată, validarea examinării fizice efectuate dorganele de urmărire penală. Încălcarea de către organele de urmărire penala condiţiilor prevăzute la alin. (2) atrage excluderea probelor obţinute priexaminarea fizică. - - - - - - - - - -


(6) Validarea examinării fizice efectuate de organele de urmărire penalse efectuează potrivit alin. (4).

(7) Examinarea fizică internă a corpului unei persoane sau recoltarea dprobe biologice trebuie efectuată de un medic, asi st ent medi cal sau de persoană cu pregătire medicală de specialitate, cu respectarea vieţii privat

şi a demnităţii umane. Examinarea fizică internă a minorului care nu împlinit 14 ani se poate face în prezenţa unuia dintre părinţi, lsol i ci t area părintelui. Recoltarea prin metode noninvazive de probe biologicîn vederea efectuării expertizei genetice judiciare se poate efectua şi dcătre personalul de specialitate al Poliţiei Române. - - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

(8) În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată suinfluenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, recoltarea de probbiologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cconsimţământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medicasau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt i mp, î nt r - o instituţie medicală, în condiţiile stabilite de legile speciale

- - - - - - - - - -Al i n. ( 8) al ar t . 190 a f ost modi f i cat de pct . 125 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată î n MONI TORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

(9) Activităţile efectuate cu ocazia examinării fizice sunt consemnate dorganele de urmărire penală într- un pr ocesverbal ce trebuie să cuprindănumele şi prenumele organului de urmărire penală care îl încheie, ordonanţsau î nchei er ea pr i n car e s- a dispus măsura, locul unde a fost încheiat, dataora la care a început şi ora la care s- a terminat activitatea, numele şprenumele persoanei examinate, natura examinării fizice, descriereactivităţilor desfăşurate, lista probelor recoltate în urma examinări

f i zi ce.- - - - - - - - - -Al i n. ( 9) al ar t . 190 a f ost modi f i cat de pct . 125 al ar t . 102, Ti t l u

I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr515 di n 14 august 2013.

(10) Rezultatele obţinute din analiza probelor biologice pot fi folositşi în altă cauză penală, dacă servesc la aflarea adevărului. - - - - - - - - - -


( 11) Probel e bi ol ogi ce car e nu au f ost consumat e cu ocazi a anal i zel oefectuate sunt conservate şi păstrate în instituţia unde au f ost pr el ucr at epe o perioadă de cel puţin 10 ani de la epuizarea căilor ordinare de atac alhotărârii judecătoreşti.

ART. 191 Expertiza genetică judiciară (1) Expertiza genetică judiciară se poate dispune de către organul d

urmărire penală, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, sau de instanţăprin încheiere, în cursul judecăţii, cu privire la probele biologicrecoltate de la persoane sau orice alte probe ce au fost găsite ori ridicate- - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 191 a f ost modi f i cat de pct . 126 al ar t . 102, Ti t l u


(2) Expertiza genetică judiciară se efectuează în cadrul instituţiilomedi co- legale, al unei instituţii ori unui laborator de specialitate sau aoricărei alte instituţii de specialitate certificate şi acreditate în acest i p de anal i ze.

(3) Probele biologice recoltate cu ocazia examinării corporale pot ff ol osi t e numai l a i dent i f i car ea prof i l ul ui genet i c j udi ci ar .- - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(4) Profilul genetic judiciar obţinut în condiţiile alin. (3) poate ffolosit şi în altă cauză penală, dacă serveşte la aflarea adevărului.


(5) Datele obţinute ca urmare a expertizei genetice judiciare constituidate personale şi sunt protejate conform legii.

CAP. VI I I Cercetarea locului faptei şi reconstituirea

ART. 192

Cercetarea la faţa locului - - - - - - - - - -Denumirea marginală a art. 192 a fost modificată de pct. 127 al ar t . 102


(1) Cercetarea la faţa locului se dispune de către organul de urmărirpenală, iar în cursul judecăţii de către instanţa de judecată, atunci câneste necesară constatarea directă în scopul determinării sau clarificăriunor împrejurări de fapt ce prezintă importanţă pentru stabilirea adevăruluiprecum şi ori de câte ori există suspiciuni cu privire la decesul unepersoane.- - - - - - - - - -


(2) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate interzicper soanel or car e se af l ă ori care vin la locul unde se efectuează cercetaresă comunice între ele sau cu alte persoane.

ART. 193 Reconst i t ui r ea(1) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, dacă găseşt

necesar pentru verificarea şi precizarea unor date sau pr obe admi ni st r at e orpentru a stabili împrejurări de fapt ce prezintă importanţă pentr

soluţionarea cauzei, poate să procedeze la reconstituirea, în întregime saîn parte, a modului şi a condiţiilor în care s- a comi s f apt a.

( 2) Or ganel e j udi ci ar e procedează la reconstituirea activităţilor sau situaţiilor, având în vedere împrejurările în care fapta a avut loc, pe bazprobelor administrate. În cazul în care declaraţiile martorilor, ale părţilosau ale subiecţilor procesuali principali cu privire la activităţile sasituaţiile ce trebuie reconstituite sunt diferite, reconstituirea trebuiefectuată separat pentru fiecare variantă a desfăşurării faptei descrise daceştia. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(3) Când suspectul sau inculpatul se află în vreuna din situaţiilprevăzute la art. 90, reconstituirea se face în prezenţa acestuia, asistat d

apărător. Atunci când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză sparticipe la reconstituire, aceasta se efectuează cu participarea altepersoane.- - - - - - - - - -


(4) Reconstituirea trebuie să fie efectuată astfel încât să nu fiîncălcată legea sau ordinea publică, să nu fie adusă atingere moralei publicşi să nu fie pusă în pericol viaţa sau sănătatea persoanelor.

ART. 194

Prezenţa altor persoane la cercetarea la faţa locului şi la reconstituir- - - - - - - - - -Denumirea marginală a art. 194 a fost modificată de pct. 129 al ar t . 102


Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispunprezenţa medicului legist sau a oricăror persoane a căror prezenţă consideră necesară.

ART. 195 Pr ocesul - verbal de cercetare la faţa locului sau de reconstituire



(1) Despre efectuarea cercetării la faţa locului sau a reconstituirii s î nchei e un proces- verbal, care trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunilprevăzute la art. 199, următoarele: - - - - - - - - - -

Partea introductivă a alin. (1) al art. 195 a fost modificată de pct. 13al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată îMONI TORUL OFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

a) indicarea ordonanţei sau a încheierii prin care s- a dispus măsura;

b) numele, prenumele persoanelor prezente şi calitatea în care acesteparticipă;

c) numele şi prenumele suspectului sau inculpatului, dacă este cazul; d) descrierea amănunţită a situaţiei locului, a urmelor găsite,

obiectelor examinate şi a celor ridicate, a poziţiei şi stării celorlaltmijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizişi pe cât posi bi l cu di mensi uni l e r especti ve. Î n cazul r econst i t ui r i i sconsemnează amănunţit şi desfăşurarea reconstituirii.

(2) În toate cazurile se pot face schiţe, desene sau fotografii ori altasemenea lucrări, care se anexează la procesulverbal .






avocat Tiberiu aza

(1) Înscrisurile pot servi ca mijloace de probă, dacă, din conţinutulor, rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la afl ar eadevărului. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 198 a f ost modi f i cat de pct . 132 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr

515 di n 14 august 2013.

( 2) Pr ocesul - verbal ce cuprinde constatările personale ale organului durmărire penală sau ale instanţei de judecată este mijloc de probăProcesel e- verbale întocmite de organele prevăzute la art. 61 alin. (1) lita) - c) constituie acte de sesizare a organului de urmărire penală şi nu avaloarea unor constatări de specialitate în procesul penal. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 2) al ar t . 198 a f ost modi f i cat de pct . 132 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

ART. 199 Cuprinsul şi forma procesului- ver bal( 1) Pr ocesul - ver bal cupr i nde:a) numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie; b) l ocul unde est e î nchei at ;c) dat a l a car e s- a î nchei at pr ocesul - ver bal ;d) data şi ora la care a început şi s- a sfârşit activitatea consemnată î

pr ocesul - ver bal ;e) numele, prenumele, codul numeric personal şi adresa persoanelor ce a

f ost pr ezent e l a î nt ocmi r ea pr ocesul ui - verbal, cu menţionarea calităţiacest or a;

f) descrierea amănunţită a celor constatate, precum şi a măsurilor luateg) numele, prenumele, codul numeric personal şi adresa persoanelor l

care se referă procesulverbal, obiecţiile şi explicaţiile acestora; h) menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale. ( 2) Pr ocesul - verbal trebuie semnat pe fiecare pagină şi la sfârşit de ce

care îl încheie, precum şi de persoanele arătate la lit. e) şi g). Dacvreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuză să semneze, se f acmenţiune despre aceasta, precum şi despre motivele imposibilităţii orr ef uzul ui de a semna.

ART. 200 Comi si a rogat or i e(1) Când un organ de urmărire penală sau instanţa de judecată nu ar

posibilitatea să asculte un martor, să facă o cercetare la faţa locului, sprocedeze la ridicarea unor obiecte sau să efectueze orice alt ac

procedural, se poate adresa unui alt organ de urmărire penală ori unei altinstanţe, care are posibilitatea să le efectueze.

(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventiveîncuviinţarea de probatorii, precum şi dispunerea celorlalte acte procesualsau măsuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.

(3) Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instanţegal e î n gr ad.

(4) Ordonanţa sau încheierea prin care s- a di spus comi si a rogat or itrebuie să conţină toate lămuririle referitoare la îndeplinirea actului car




avocat Tiberiu aza

face obiectul acesteia, iar în cazul când urmează să fie ascultată persoană, se vor arăta şi întrebările ce trebuie să i se pună.

(5) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care efectueazcomisia rogatorie poate pune şi alte întrebări, dacă necesitatea acestorrezultă în cursul ascultării.

( 6) Când comi si a rogat or i e s- a dispus de instanţa de judecată, părţil

pot formula în faţa acesteia întrebări, care vor fi transmise instanţei curmează a efectua comisia rogatorie.

(7) Totodată, oricare dintre părţi poate cere să fie citată la efectuarecomi si ei r ogat or i i .

( 8) Când inculpatul este arestat, instanţa care urmează a efectua comisir ogat or i e di spune desemnar ea unui avocat di n of i ci u, car e î l va r epr ezent aîn absenţa avocatului ales.

ART. 201 Del egarea(1) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune, î

condiţiile arătate la art. 200 alin. (1) şi (2), efectuarea unui act dprocedură şi prin delegare. Delegarea poate fi dată numai unui organ sau une

instanţe de judecată ierarhic inferioare. (2) Dispoziţiile privitoare la comisia rogatorie se aplică în mocorespunzător şi în caz de delegare.

TI TLUL VMăsurile preventive şi alte măsuri procesuale

CAP. I Măsurile preventive

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

ART. 202 Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilo

pr event i ve(1) Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indici

temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatulude la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unealte infracţiuni.

(2) Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungitsau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare saexercitarea acţiunii penale.

(3) Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitateacuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentrr ealizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

(4) Măsurile preventive sunt: a) reţinerea; b) cont rol ul j udi ci ar ;c) controlul judiciar pe cauţiune; d) ar estul l a domi ci l i u;e) arestarea preventivă. ART. 203




avocat Tiberiu aza

Or ganul j udi ciar competent şi actul prin care se dispune asupra măsurilopr event i ve

(1) Măsura preventivă prevăzută la 202 alin. (4) lit. a) poate fi luatfaţă de suspect sau inculpat de către organul de cercetare penală sau dcătre procuror, numai în cursul urmăririi penale.

(2) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b) şi c) po

fi luate faţă de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către procuror şde către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în procedura de camerpreliminară, de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursujudecăţii, de către instanţa de judecată. - - - - - - - - - -


(3) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. d) şi e) pofi luate faţă de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către judecătorude drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară, de cătr

judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii, de către instanţde judecată. (4) Organul de cercetare penală şi procurorul dispun asupra măsurilo

preventive prin ordonanţă motivată. (5) În cursul urmăririi penale şi al procedurii de cameră preliminară

cererile, propunerile, plângerile şi contestaţiile privitoare la măsurilpreventive se soluţionează în camera de consiliu, prin încheiere motivatăcare se pronunţă în camera de consiliu. - - - - - - - - - -


(6) În cursul judecăţii, instanţa de judecată se pronunţă asuprmăsurilor preventive prin încheiere motivată.

(7) Încheierile pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi, djudecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată se comunicinculpatului şi procurorului care au lipsit de la pronunţare.

ART. 204 Cal ea de at ac î mpot r i va î nchei er i l or pr i n car e se di spune asupr

măsurilor preventive în cursul urmăririi penale (1) Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţ

dispune asupra măsurilor preventive, inculpatul şi procurorul pot formulcontestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de lcomunicare. Contestaţia se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţ

care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosar ucauzei, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa ierarhisuperioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare. - - - - - - - - - -


(2) Contestaţiile împotriva încheierilor prin care judecătorul ddrepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispun




avocat Tiberiu aza

asupra măsurilor preventive se soluţionează de un complet compus dijudecători de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şJustiţie, dispoziţiile prezentului articol aplicându- se în mod corespunzător- - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.

(3) Contestaţia formulată împotriva încheierii prin care s- a di spul uar ea sau pr el ungi r ea unei măsuri preventive ori prin care s- a const at aîncetarea de drept a acesteia nu este suspensivă de executare.

(4) Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zilde l a î nr egi str are.

(5) Contestaţia formulată de procuror împot r i va î nchei er i i pr i n car e s-dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocareunei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsurpreventivă se soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii prevent i vdi spuse ant er i or .

(6) În vederea soluţionării contestaţiei, inculpatul se citează. - - - - - - - - - -Al i n. ( 6) al ar t . 204 a f ost modi f i cat de pct . 134 al ar t . 102, Ti t l u


(7) Soluţionarea contestaţiei se face în prezenţa inculpatului, în afarde cazul când acesta lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ordin cauza stării sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau stare de necesitatnu poate fi adus în faţa judecătorului.

(8) În toate cazurile, este obligatorie acordarea asistenţei juridicpentru inculpat de către un avocat, ales sau numit din oficiu.

( 9) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(10) În cazul admiterii contestaţiei formulate de procuror şi dispuneri

arestării preventive a inculpatului, dispoziţiile art. 226 se aplică în mocorespunzător. În cazul admiterii contestaţiei formulate de procuror şdi spuneri i pr el ungi r i i ar estării preventive a inculpatului, dispoziţiile art236 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

(11) Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, se poate dispunluarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) litb) - d) sau majorarea cuantumului cauţiunii. - - - - - - - - - -


(12) În cazul admiterii contestaţiei formulate de inculpat împotriv î nchei er i i pr i n car e s- a dispus luarea sau prelungirea măsurii arestăripreventive, se poate dispune, în condiţiile prevăzute de lege, respingerepr opuneri i de l uare sau de prelungire a măsurii preventive ori, după cazînlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă mai uşoară şi, după cazpunerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altcauză. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


( 13) Dosar ul cauzei se rest i t ui e pr ocur or ul ui î n t er men de 48 de or e dla soluţionarea contestaţiei.

(14) Dacă încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la priminstanţă nu este atacată cu contestaţie, acesta restituie dosarupr ocur orul ui î n t er men de 48 de or e de l a expi r ar ea t ermenul ui dcontestaţie.


măsurilor preventive în procedura camerei preliminare (1) Împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminar

dispune asupra măsurilor preventive inculpatul şi procurorul pot f ormulcontestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de lcomunicare. Contestaţia se depune la judecătorul de cameră preliminară care pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei

judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, ît er men de 48 de or e de l a î nr egi st r are.(2) Contestaţiile împotriva încheierilor prin care judecătorul de camer

preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune în procedurcamerei preliminare asupra măsurilor preventive se soluţionează de un alcomplet al aceleiaşi instanţe, în condiţiile legii. - - - - - - - - - -


(3) Contestaţia formulată împotriva încheierii prin care s- a di spuluarea sau menţinerea unei măsuri preventive ori prin care s- a const at a

î ncet ar ea de drept a acest ei a nu este suspensivă de executare. (4) Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zil

de l a î nr egi str are.(5) Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-

dispus revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventivcu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratemăsurii preventive dispuse anterior.

(6) În vederea soluţionării contestaţiei, inculpatul se citează. - - - - - - - - - -


(7) Soluţionarea contestaţiei se face în prezenţa inculpatului, în afarde cazul când acesta lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ordin cauza stării sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau stare de necesitatnu poate fi adus în faţa judecătorului.

(8) În toate cazurile, este obligatorie acordarea asistenţei juridi cpentru inculpat de către un avocat, ales sau numit din oficiu.

( 9) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(10) Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, odată c

soluţionarea contestaţiei se poate dispune luarea uneia dintre măsuri l




avocat Tiberiu aza

preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)- d) sau maj orarecuantumului cauţiunii. - - - - - - - - - -



măsurilor preventive în cursul judecăţii (1) Împotriva încheierilor prin care instanţa dispune, în primă instanţă

asupra măsurilor preventive inculpatul şi procurorul pot formula contestaţieîn termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicareContestaţia se depune la instanţa care a pronunţat încheierea atacată şi sînaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare, ît er men de 48 de or e de l a î nr egi st r are.- - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 206 a f ost modi f i cat de pct. 3 al a r t . I I I d i

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publ i cată în MONITORUOFI CI AL nr . 98 di n 7 f ebr uar i e 2014.

(2) Încheierile prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune îprimă instanţă asupra măsurilor preventive pot fi contestate la completucompetent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.- - - - - - - - - -

Al i n. ( 2) al ar t . 206 a f ost modi f i cat de pct. 3 al a r t . I I I d iORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 98 di n 7 f ebr uar i e 2014.

(3) Contestaţia se soluţionează în şedinţă publică, cu participareprocurorului şi cu citarea inculpatului.

(4) Contestaţia formulată împotriva încheierii prin care s- a di spuluarea sau menţinerea unei măsuri preventive ori prin care s- a const at a

î ncet ar ea de drept a acest ei a nu este suspensivă de executare. (5) Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zil

de l a î nr egi str are.(6) Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-

dispus revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventivcu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratemăsurii preventive dispuse anterior.

(7) Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, instanţa poatdispune luarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin( 4) l i t . b) - d) sau majorarea cuantumului cauţiunii.

- - - - - - - - - -Al i n. ( 7) al ar t . 206 a f ost modi f i cat de pct . 136 al ar t . 102, Ti t l u

I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

ART. 207 Verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară (1) Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă d

care s- a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosaru




avocat Tiberiu aza

cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţcompetentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

(2) În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul dcameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsuripr event i ve, î nai nt e de expi r ar ea dur at ei acest ei a, cu ci t ar ea i ncul pat ul ui .

(3) Dispoziţiile art. 235 alin. (4)- (6) se aplică în mod corespunzător.

(4) Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii smenţin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivăjudecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menţinerea măsuripreventive faţă de inculpat.

(5) Când constată că au încetat temeiurile care au determi nat l uarea saprelungirea măsurii arestării preventive şi nu există temeiuri noi care să justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultnelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispunpri n încheiere revocarea acesteia şi punerea în libertate a inculpatuluidacă nu este arestat în altă cauză.

(6) În tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de camerpreliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de z i l e

dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestăripreventive şi a măsurii arestului la domiciliu. Dispoziţiile alin. (2)- (5) saplică în mod corespunzător.

(7) Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de camerpreliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de ziledacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlulujudiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiurnoi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile alin. (2)- (5se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 7) al ar t . 207 a f ost i nt r odus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢDE URGENŢĂ nr. 82 din 10 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr911 di n 15 decembr i e 2014.

ART. 208 Verificarea măsurilor preventive în cursul judecăţii (1) Judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanţei d

judecată cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive.(2) Instanţa de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiuril

care au determinat luarea, prelungirea sau menţinerea măsurii preventive î nai nte de expi r ar ea dur at ei acest ei a, cu ci t ar ea i ncul patul ui .

(3) Dispoziţiile art. 207 alin. (3)- ( 5) se aplică în mod corespunzător. (4) În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere

verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurilcare au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsuri

arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat. (5) În tot cursul judecăţii, instanţa verifică prin încheiere, di

oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurilcare au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a cont rol ul ujudiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justificmenţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art. 207 alin. (3)- (5) se aplică îmod corespunzător. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Al i n. ( 5) al ar t . 208 a f ost i nt r odus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢDE URGENŢĂ nr. 82 din 10 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr911 di n 15 decembr i e 2014.

SECŢIUNEA a 2- aReţinerea

ART. 209 Reţinerea (1) Organul de cercetare penală sau procurorul poate dispune reţinerea

dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 202. (2) Persoanei reţinute i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba p

care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele reţinerii. (3) Reţinerea se poate di spune pent r u cel mul t 24 de or e. Î n dur at

reţinerii nu se include timpul strict necesar conducerii suspectului sai ncul pat ul ui l a sedi ul organul ui j udi ci ar , conf or m l egi i .

(4) Dacă suspectul sau inculpatul a fost adus în faţa organului dcercetare penală sau a procurorului pentru a fi audiat, în baza unui manda

de aducere legal emis, în termenul prevăzut la alin. (3) nu se includper i oada cât suspect ul sau i ncul pat ul s- a af l at sub put er ea acel ui mandat .- - - - - - - - - -


(5) Măsura reţinerii poate fi luată numai după audierea suspectului sainculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu.

(6) Înainte de audiere, organul de cercetare penală ori procurorul estobligat să aducă la cunoştinţa suspectului sau inculpatului că are dreptul da f i asi st at de un avocat al es or i numit din oficiu şi dreptul de a nu facnicio declaraţie, cu excepţia furnizării de informaţii referitoare lidentitatea sa, atrăgându- i atenţia că ceea ce declară poate fi folosi

î mpot r i va sa.(7) Suspectul sau inculpatul reţinut are dreptul de a- şi încunoştinţ

personal avocatul ales sau de a solicita organului de cercetare penală orprocurorului să îl încunoştinţeze pe acesta. Modul de realizare încunoştinţării se consemnează într- un pr ocesverbal. Persoanei reţinute nu se poat e r ef uza exer ci t area dreptului de a face personal încunoştinţaredecât pent r u mot i ve t emei ni ce, car e vor f i consemnat e î n pr ocesul - ver bal .

(8) Avocatul ales are obligaţia de a se prezenta la sediul organulujudiciar în termen de cel mult două ore de la încunoştinţare. Î n caz dneprezentare a avocatului ales, organul de cercetare penală sau procurorunumeşte un avocat din oficiu.

( 9) Avocat ul suspect ul ui sau i ncul pat ul ui ar e dr ept ul de a comuni cdirect cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea.

(10) Reţinerea se dispune de organul de cercetare penală sau de procuroprin ordonanţă, care va cuprinde motivele care au determinat luarea măsuriiziua şi ora la care reţinerea începe, precum şi ziua şi ora la care reţinerese sfârşeşte.

(11) Suspectului sau inculpatului reţinut i se înmânează un exemplar aordonanţei prevăzute la alin. (10).




avocat Tiberiu aza

(12) Pe perioada reţinerii suspectului sau inculpatului, organul dcercetare penală sau procurorul care a dispus măsura are dreptul de a procedl a f otografierea şi luarea amprentelor acestuia.

(13) Dacă reţinerea a fost dispusă de organul de cercetare penală, acestare obligaţia de a- l informa pe procuror cu privire la luarea măsuripreventive, de îndată şi prin orice mijloace.

( 14) Î mpot r i va ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-luat măsura reţinerii suspectul sau inculpatul poate face plângere lprocurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea durateacesteia. Procurorul se pronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul cânconstată că au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementeazcondiţiile de luare a măsurii reţinerii, procurorul dispune revocarea ei şpunerea de îndată în libertate a celui reţinut.

(15) Împotriva ordonanţei procurorului pr i n car e s- a luat măsurreţinerii suspectul sau inculpatul poate face plângere, înainte de expiraredur at ei acest ei a, l a pr i m- procurorul parchetului sau, după caz, la procurorui er ar hi c super i or . Pr i m- pr ocur or ul sau pr ocur or ul i er ar hi c super i or spronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul când constată că au fos

încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare măsurii reţinerii, prim- pr ocur or ul sau pr ocur or ul i er ar hi c super i or di spunrevocarea ei şi punerea de îndată în libert at e a i ncul pat ul ui .

(16) Procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi de linstanţa competentă, în vederea luării măsurii arestării preventive faţă dinculpatul reţinut, cu cel puţin 6 ore înainte de expirarea duratei reţineriacest ui a.

(17) Persoanei reţinute i se comunică, sub semnătură, în scrisdrepturile prevăzute la art. 83, la art. 210 alin. (1) şi (2), dreptul dacces la asistenţă medicală de urgenţă, durata maximă pentru care se poatdispune măsura reţinerii, precum şi dr ept ul de a f ace pl ânger e î mpot r i vmăsurii dispuse, iar în cazul în care persoana reţinută nu poate ori refuzsă semneze, se va încheia un proces- verbal .- - - - - - - - - -

Al i n. ( 17) al ar t . 209 a f ost i nt r odus de pct . 138 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr515 di n 14 august 2013.

ART. 210 Încunoştinţarea despre reţinere (1) Imediat după reţinere, persoana reţinută are dreptul de

încunoştinţa personal sau de a sol i ci t a or ganul ui j udi ci ar car e a di spumăsura să încunoştinţeze un membru al familiei sale ori o altă persoandesemnată de aceasta despre luarea măsurii reţinerii şi despre locul undeste reţinută.

(2) Dacă persoana reţinută nu este cetăţean român, aceasta are şi dreptude a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiunii diplomatice oroficiului consular al statului al cărui cetăţean este sau, după caz, a uneorganizaţii internaţionale umanitare, dacă nu doreşte să beneficieze dasistenţa autorităţilor din ţara sa de origine, ori a reprezentanţeorganizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiat sau, din orice almotiv, se află sub protecţia unei astfel de organizaţii. InspectoratuGeneral pentru Imigrări este informat în toate situaţiile cu privire ldispunerea măsurii preventive faţă de această categorie de persoane. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi îcazul schimbării ulterioare a locului de reţinere.

( 4) Abr ogat .- - - - - - - - - -Al i n. ( 4) al ar t . 210 a f ost abr ogat de pct . 140 al ar t . 102, Ti t l ul I I


(5) Persoanei reţinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de f ace personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care vor fconsemnat e î n pr ocesul - ver bal .

(6) În mod excepţional, pentru motive temeinice, încunoştinţarea poate fîntârziată cel mult 4 ore. - - - - - - - - - -


SECŢIUNEA a 3- aCont r ol ul j udi ci ar

ART. 211*) Condiţii generale ( 1) Î n cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsuri

controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă estnecesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de camerpreliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispunluarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinitcondiţiile prevăzute la alin. (1). ──────────

*) Notă CTCE: Pr i n DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 712 din 4 decembrie 2014

publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211- 217 di n Codul dprocedură penală, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiin

neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest intervalParlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederilneconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe dur ata acest ui t ermendispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

În concluzie, începând cu data de 15 ianuarie 2015, dispoziţiile invocatmai sus sunt suspendate de drept, urmând să- şi înceteze efectele juridice îdata de 2 martie 2015, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarepr eveder i l or at acat e.──────────




avocat Tiberiu aza

ART. 212*)Luarea măsurii controlului judiciar de către procuror ( 1) Pr ocur or ul di spune ci t ar ea i ncul pat ul ui af l at î n st ar e de l i ber t at

sau aducerea inculpatului aflat în stare de reţinere. (2) Inculpatului prezent i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba p

care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele luări

măsurii controlului judiciar. (3) Măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audiereinculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu. Dispoziţiilart . 209 al i n. ( 6) - (9) se aplică în mod corespunzător.

(4) Procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar prin ordonanţmotivată, care se comunică inculpatului. - - - - - - - - - -

Ar t . 212 a f ost modi f i cat de pct . 142 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.──────────

*) Notă CTCE:

Pr i n DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 712 din 4 decembrie 2014publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211- 217 di n Codul dprocedură penală, constatându- se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cel e di n r egul ament e, const at at e ca f i i nneconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest intervalParlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederilneconst i t uţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termendispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

În concluzie, începând cu data de 15 ianuarie 2015, dispoziţiile invocat

mai sus sunt suspendat e de dr ept , ur mând să- şi înceteze efectele juridice îdata de 2 martie 2015, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarepr eveder i l or at acat e.──────────

ART. 213*)Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror ( 1) Î mpot r i va ordonanţei procurorului prin care s- a luat măsur

cont r ol ul ui j udi ci ar , î n t er men de 48 de or e de l a comuni car e, i ncul pat upoate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţcăreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1

fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarei ncul pat ul ui .

(3) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şlibertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror.

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunccând acest a est e pr ezent .

(5) Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunobl i gator i i .




avocat Tiberiu aza

(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate revoca măsura, dacă afost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare acest ei a.

( 7) Dosarul cauzei se r est i t ui e pr ocur or ul ui î n t er men de 48 de or e de lpronunţarea încheierii. - - - - - - - - - -



publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211- 217 di n Codul dprocedură penală, constatându- se că acestea sunt neconstituţional e.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiin

neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest intervalParlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederilneconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termendi spoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

În concluzie, începând cu data de 15 ianuarie 2015, dispoziţiile invocatmai sus sunt suspendate de drept, urmând să- şi înceteze efectele juridice îdata de 2 martie 2015, dacă legi ui t or ul nu i nt er vi ne pent r u modi f i car epr eveder i l or at acat e.──────────

ART. 214*) Luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de camer

preliminară sau instanţa de judecată (1) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţ

căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsuricontrolului judiciar faţă de inculpat, la cererea motivată a procurorului sadi n of i ci u.

(2) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată sesizapot r i vi t al i n. ( 1) di spune ci t ar ea i ncul pat ul ui . Ascul t ar ea i ncul pat ul ui estobligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat.

(3) Prezenţa avocatului inculpatului şi participarea procurorului sunobl i gator i i .──────────


publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211- 217 di n Codul dprocedură penală, const atându- se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatat e ca f i i nneconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest intervalParlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederil




avocat Tiberiu aza

neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termendispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

În concluzie, începând cu data de 15 ianuarie 2015, dispoziţiile invocatmai sus sunt suspendate de drept, urmând să- şi înceteze efectele jur i di ce îdata de 2 martie 2015, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarepr eveder i l or at acat e.

────────── ART. 215*) Conţinutul controlului judiciar (1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie s

respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de camer

preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau î

faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa d

către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului dsupraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat .

(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului cape timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintrurmătoarele obligaţii:

a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organu j udi ci ar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;

b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sasă se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;

c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoan

vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comitereinfracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate dorganul judiciar şi să nu comunice cu acestea di r ect sau i ndi r ect , pe ni cical e;- - - - - - - - - -

Lit. d) a alin. (2) al art. 215 a fost modificată de pct. 144 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea îexercitarea căreia a săvârşit fapta;

f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale dexistenţă;

g) să se supună unor măsuri de control, î ngr i j i r e sau t r at ament medi calîn special în scopul dezintoxicării;

h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alt

adunări publice; i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; k) să nu emită cecuri. (3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlulu

judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuisă le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz dîncălcare cu rea- credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlulujudiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsurarestării preventive.




avocat Tiberiu aza

(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţii l or car e îrevin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţiaorganul sau aut or i t atea anume desemnate de or ganul j udi ci ar care a di spumăsura, în condiţiile legii.

(5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s- a i mpuinculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte

copie a ordonanţei procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, îziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţide poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărecircumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului publicomunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române şInspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu estcetăţean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului îconsemn l a punct el e de t r ecer e a f r ont i er ei .- - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.(6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verific

per i odi c r espectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în carconstată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursuurmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de camerpreliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.

(7) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatuîncalcă, cu rea- credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunerezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-di spus punerea î n mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul ddrepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa djudecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuireacestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventiveîn condiţiile prevăzute de lege. - - - - - - - - - -


(8) În cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poatdispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţăimpunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarecel or di spuse i niţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceastadupă audierea inculpatului.


I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată î n MONI TORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

(9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedurde cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de camerpreliminară ori instanţa de judecată dispune, prin închei er e, l a cer er emotivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierei ncul pat ul ui .




avocat Tiberiu aza



( 10) Abr ogat .

- - - - - - - - - -Al i n. ( 10) al ar t . 215 a f ost abr ogat de pct . 146 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr . 51di n 14 august 2013.

( 11) Abr ogat .- - - - - - - - - -

Al i n. ( 11) al ar t . 215 a f ost abr ogat de pct . 146 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr . 51di n 14 august 2013.

( 12) Abr ogat .

- - - - - - - - - -Al i n. ( 12) al ar t . 215 a f ost abr ogat de pct . 146 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

( 13) Abr ogat .- - - - - - - - - -


( 14) Abr ogat .- - - - - - - - - -


( 15) Abr ogat .- - - - - - - - - -

Al i n. ( 15) al ar t . 215 a f ost abr ogat de pct . 146 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.──────────


publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211- 217 di n Codul dprocedură penală, constatându- se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiinneconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest intervalParlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederil




avocat Tiberiu aza

neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe dur ata acest ui t ermendispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

În concluzie, începând cu data de 15 ianuarie 2015, dispoziţiile invocatmai sus sunt suspendate de drept, urmând să- şi înceteze efectele juridice îdata de 2 martie 2015, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarepr eveder i l or at acat e.

──────────

ART. 215 1̂Dur at a cont r ol ul ui j udi ci ar(1) În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poat

dispune de către procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţpe o durată de cel mult 60 de zile.

(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit dcătre procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinaluarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungireacestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.

(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile şi în cazul în care măsura

fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. ( 4) Ordonanţa procurorului prin care, în condiţiile alin. (2) sau (3), sa prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeaşi zi ncul pat ul ui .

(5) Împotriva ordonanţei procurorului prin care, în condiţiile prevăzutde alin. (2) şi (3), sa prelungit măsura controlului judiciar, inculpatupoate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţcăreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în fond, dispoziţiile art. 21apl i cându- se în mod corespunzător.

(6) În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar npoate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda saînchisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută dlege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani .

(7) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de camerpreliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsuricontrolului judiciar faţă de inculpat pe o durată ce nu poate depăşi 60 dz i l e .

( 8) Î n cursul j udecăţii în primă instanţă, durata totală a controlulujudiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poatdepăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

(9) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (8), instanţa de judecatpoate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii. - - - - - - - - - -

Ar t . 215 1̂ a f ost i nt r odus de pct . 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢnr. 82 di n 10 decembri e 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr . 911 di n 1

decembr i e 2014.

SECŢIUNEA a 4- aControlul judiciar pe cauţiune

ART. 216*) Condiţii generale (1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsuri

controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt î nt r uni tcondiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri est




avocat Tiberiu aza

suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iainculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organu

j udi ci ar .(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de camer

preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispunluarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sun

îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. ( 1 ) .- - - - - - - - - -Al i n. ( 2) al ar t . 216 a f ost modi f i cat de pct . 147 al ar t . 102, Ti t l u


(3) Dispoziţiile art. 212- 215^1 se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 216 a f ost modi f i cat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢDE URGENŢĂ nr. 82 din 10 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr911 di n 15 decembr i e 2014.──────────

*) Notă CTCE: Pr i n DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 712 din 4 decembrie 2014publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ar t . 211- 217 di n Codul dprocedură penală, constatându- se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiinneconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest intervalParlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord preveder i lneconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termendispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.


ART. 217*)Conţinutul cauţiunii (1) Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpat ul ui , pr i n depuner e

unei sume de bani determinate la dispoziţia organului judiciar ori priconstituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unesume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar.

(2) Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 lei şi se determină î

raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şobligaţiile legale ale acestuia.

(3) Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligaţiilprevăzute la art. 215 alin. (1) şi i se poate impune respectarea uneia ormai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2). Dispoziţiilart . 215 al i n. ( 3) - (9) se aplică în mod corespunzător.

(4) Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şrespectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).

(5) Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiuniidacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsur




avocat Tiberiu aza

arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzutl a al i n. ( 9) .

(6) În celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispunrestituirea cauţiunii.

(7) Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşt

acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilo j udi ci ar e sau a amenzi i .(8) În cazul în care dispune o soluţie de netrimitere în judecată

procurorul dispune şi restituirea cauţiunii. (9) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune

inculpatul încalcă, cu rea- credinţă, obligaţiile care îi revin sau existsuspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentrcare s- a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sajudecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sainstanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiupoate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu saa arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

- - - - - - - - - -Ar t . 217 a f ost modi f i cat de pct . 148 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.──────────


publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 15 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţi i l or ar t . 211- 217 di n Codul dprocedură penală, constatându- se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiinneconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest intervalParlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord pr eveder i lneconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termendispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.


SECŢIUNEA a 5- a

Ar est ul l a domi ci l i u

ART. 218 Condiţiile generale de luare a măsurii arestului la domiciliu (1) Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi ş

libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţde judecată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 223 şi luareacestei măsuri este necesară şi suficientă pentru realizarea unuia dintrscopurile prevăzute la art. 202 alin. (1).




avocat Tiberiu aza

(2) Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se facţinându- se seama de gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, dsănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoanfaţă de care se ia măsura.

(3) Măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul faţă de carexistă suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membr

de familie şi cu privire la inculpatul care a fost anterior condamnadefinitiv pentru infracţiunea de evadare.

(4) Persoanei faţă de care s- a dispus măsura arestului la domiciliu i scomunică, sub semnătură, în scris, drepturile prevăzute la art. 83, dreptuprevăzut la art. 210 alin. (1) şi (2), dreptul de acces la asistenţă medicalde urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de a solicita revocaresau înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă, iar în cazul îcare persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un procesver bal- - - - - - - - - -

Al i n. ( 4) al ar t . 218 a f ost i nt r odus de pct . 149 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr . 51di n 14 august 2013.

ART. 219 Luarea măsurii arestului la domiciliu de către judecătorul de drepturi ş

libertăţi (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-a

reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţcorespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unds- a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care facparte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poatdispune, la propunerea motivată a procurorului, arestul la domiciliu ai ncul pat ul ui .

(2) Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţpropunerea prevăzută la alin. (1) împreună cu dosarul cauzei.

(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, sesizat conform alin. (1)fixează termen de soluţionare în camera de consiliu în termen de 24 de ore dla înregistrarea propunerii şi dispune citarea inculpatului.

(4) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şl i ber t ăţi să soluţioneze propunerea înaintată de procuror.

(5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl audiază pe inculpat atunccând acest a est e pr ezent .


( 7) J udecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunereprocurorului prin încheiere motivată.

(8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală, în terme

de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaţiei. ( 9 ) J udecătorul de drepturi şi libertăţi care respinge propunerea d

arestare preventivă a inculpatului poate dispune, prin aceeaşi încheiereluarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) litb) şi c), dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege.

ART. 220 Luarea măsurii arestului la domiciliu de către judecătorul de camer

preliminară sau instanţa de judecată




avocat Tiberiu aza

(1) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţcăreia se află cauza poate dispune, prin î nchei er e, arest ul l a domi ci l i u ainculpatului, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu.

(2) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, sesizatconf or m al i n. ( 1) , di spune ci t ar ea i ncul pat ul ui . Audi er ea i ncul pat ul ui estobligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat.



(4) Dispoziţiile art. 219 alin. (4), (7) şi (9) se aplică în mocorespunzător. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 4) al ar t . 220 a f ost i nt r odus de pct . 151 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51

di n 14 august 2013.ART. 221 Conţinutul măsurii arestului la domiciliu (1) Măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impus

inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul undlocuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau îfaţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite dacest a.

(2) Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarelobligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorulude drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată ori de câte ori este chemat ;

b) să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie aacesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii orexperţii, precum şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar. - - - - - - - - - -

Li t . b) a al i n. (2) al art. 221 a fost modificată de pct. 152 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de camerpreliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului ldomiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic d

supr aveghere.(4) În cuprinsul încheierii prin care se dispune măsura sunt prevăzute î

mod expres obl i gaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte şi i satrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea- credinţă a măsurii sau obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuitcu măsura arestării preventive.

( 5) Pe dur at a măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul prevăzut la alin(1) pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora.

(6) La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturşi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată




avocat Tiberiu aza

prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentrprezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătirprofesională ori la alte activităţi similare sau pentru procuraremi j l oacel or esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinijustificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru estnecesar pent r u r eal i zar ea unor dr ept ur i or i i nt er ese l egi t i me al

i ncul pat ul ui .( 7) Î n cazur i ur gent e, pent r u mot i ve î nt emeiate, inculpatul poate părăsimobilul, fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, pe durata dtimp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituţia, organusau autoritatea desemnată cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luamăsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza. - - - - - - - - - -


(8) Copia încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată prin care s-luat măsura arestului la domiciliu se comunică, de îndată, inculpatului şinstituţiei, organului sau autorităţii desemnate cu supravegherea saorganului de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte acesta, serviciulupublic comunitar de evidenţă a persoanelor şi organelor de frontieră.

(9) Instituţia, organul sau autoritatea desemnate de organul judiciacare a dispus arestul la domiciliu verifică periodic respectarea măsurii şi obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări alacestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penalejudecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sainstanţa de judecată, în cursul judecăţii.

(10) Pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domicil i u saa obligaţiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de poliţipoate pătrunde în imobilul unde se execută măsura, fără învoirea inculpatulusau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta.

(11) În cazul în care inculpatul încalcă cu r ea- credinţă măsura arestulula domiciliu sau obligaţiile care îi revin ori există suspiciunea rezonabilcă a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s- a di spus punereîn mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şlibertăţi, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată, lcererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirearestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, în condiţiilprevăzute de lege.

ART. 222

Dur at a ar est ul ui l a domi ci l i u(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe

durată de cel mult 30 de zile. (2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale

numai în caz de necesitate, dacă se menţin temei ur i l e care au det ermi naluarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând sdepăşească 30 de zile.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domicilipoate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţcăreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de l




avocat Tiberiu aza

instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se afll ocul unde s- a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului dicar e f ace parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirepenală.

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vedereprelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoţită d

dosarul cauzei, cu cel puţin 5 zile înaint e de expi r ar ea dur at ei acest ei a.(5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, sesizat potrivit alin. (4)fixează termen de soluţionare a propunerii procurorului, în camera dconsiliu, mai înainte de expirarea duratei arestului la domiciliu şi dispunci t area i ncul pat ul ui .

( 6) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunere

procurorului prin încheiere motivată. (8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală, în t er me

de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaţiei. (9) Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăriri

penal e, est e de 180 de zi l e.

(10) Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului ldomiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsuriarestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

(11) Dispoziţiile art. 219 alin. (4)- (6) se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -


SECŢIUNEA a 6- aArestarea preventivă

ART. 223 Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive (1) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul d

drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul dcameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţde judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă diprobe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiunşi există una dintre următoarele situaţii:

a) i ncul pat ul a f ugi t or i s- a ascuns, î n scopul de a se sust r age de lurmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice naturpent r u ast f el de act e;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comitereinfracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, s

ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altpersoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă srealizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunipenale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sapregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă diprobe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiunintenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s- a cauzat vătămare




avocat Tiberiu aza

corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţinaţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune dt r af i c de st upef i ant e, t r af i c de ar me, t r af i c de per soane, acte de t er or i smspălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viollipsire de libertate, evaziune fiscală, ul t r aj , ul t r aj j udi ci ar , infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicar

electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsînchisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, modul ui şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altoîmprejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa dlibertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentrordinea publică.

ART. 224 Propunerea de arestare preventivă a inculpatului în cursul urmăriri

penal e(1) Procurorul, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute d

lege, întocmeşte o propunere motivată de luare a măsurii arestării preventiv

faţă de inculpat, cu indicarea temeiului de drept. (2) Propunerea prevăzută la alin. (1), împreună cu dosarul cauzei, sprezintă judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-areveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţcorespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul dreţinere, locul unde s- a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediupar chet ul ui di n car e f ace par t e pr ocur or ul car e a î nt ocmi t pr opuner ea.

ART. 225 Soluţionarea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penal(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform art. 224 alin

(2) stabileşte termenul de soluţionare a propunerii de arestare preventivăf i xând data şi ora la care soluţionarea va avea loc.

(2) În cazul inculpatului aflat în stare de reţinere, termenul dsoluţionare a propunerii de arestare preventivă trebuie fixat înainte dexpirarea duratei reţinerii. Ziua şi ora se comunică procurorul ui , car e arobligaţia de a asigura prezenţa inculpatului în faţa judecătorului ddrepturi şi libertăţi. De asemenea, ziua şi ora se aduc la cunoştinţavocatului inculpatului, căruia, la cerere, i se pune la dispoziţie dosarucauzei pent r u st udi u.

(3) Inculpatul aflat în stare de libertate se citează pentru termenufixat. Termenul se aduce la cunoştinţa procurorului şi avocatuluinculpatului, acestuia din urmă acordându- i - se, l a cer er e, posi bi l i t at ea de st udi a dosar ul cauzei .

(4) Soluţionarea propunerii de arestare preventivă se face numai îprezenţa inculpatului, în afară de cazul când acesta lipseşte nejustificat

este dispărut, se sustrage ori din cauza stării sănătăţii, din cauză de forţmajoră sau stare de necesitate nu se prezintă sau nu poate fi adus în faţjudecătorului.

(5) În toate cazurile, este obligatorie asistenţa juridică a inculpatulude către un avocat, ales sau numit din oficiu.

( 6) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl audiază pe inculpatul prezen

despre fapta de care este acuzat şi despre motivele pe care se întemeiazpropunerea de arestare preventivă formulată de procuror.




avocat Tiberiu aza

(8) Înainte de a proceda la ascultarea inculpatului, judecătorul ddrepturi şi libertăţi îi aduce la cunoştinţă infracţiunea de care este acuzaşi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându- i atenţia că ceea cdeclară poate fi folosit împotriva sa.

ART. 226 Admiterea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penal e

(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că sunîntrunite condiţiile prevăzute de lege, admite propunerea procurorului şdispune arestarea preventivă a inculpatului, prin încheiere motivată.

(2) Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pentru cel mul30 de zile. Durata reţinerii nu se deduce din durata arestării preventive.

(3) După luarea măsurii, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndatăîn limba pe care o înţelege, motivele pentru care s- a di spus ar est ar epreventivă.

ART. 227 Respingerea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sun

întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru arestarea preventivă

i nculpatului, respinge, prin încheiere motivată, propunerea procuroruluidispunând punerea în libertate a inculpatului reţinut. (2) Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul d

drepturi şi libertăţi poate dispune aplicarea uneia dintre măsurilpreventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)- d ) .

(3) Dispoziţiile art. 215 alin. (9) se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 227 a f ost i nt r odus de pct . 154 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 228Încunoştinţarea despre arestarea preventivă şi locul de deţinere

i ncul pat ul ui ar est at pr event i v(1) După luarea măsurii, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată

în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s- a di spus ar est ar epreventivă.

(2) Persoanei faţă de care s- a dispus măsura arestării preventive i scomunică, sub semnătură, în scris, drepturile prevăzute la ar t . 83, drept uprevăzut la art. 210 alin. (1) şi (2), precum şi dreptul de acces lasistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de solicita revocarea sau înlocuirea arestării cu o altă măsură preventivă, ia

î n cazul î n car e nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un procesver bal .

(3) Imediat după luarea măsurii arestării preventive, judecătorul d

drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau de la instanţa ierarhisuperioară, care a dispus măsura, încunoştinţează despr e aceast a un membru afamiliei inculpatului ori o altă persoană desemnată de acesta. Dispoziţiilart. 210 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Efectuarea încunoştinţărise consemnează într- un pr ocesver bal .

(4) Îndată după introducerea sa î nt r - un loc de deţinere, inculpatul ardreptul de a încunoştinţa personal sau de a solicita administraţiei loculurespectiv să încunoştinţeze persoanele prevăzute la alin. (3) despre locuunde este deţinut.




avocat Tiberiu aza

(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazuschimbării ulterioare a locului de deţinere, imediat după producereschimbării.

(6) Administraţia locului de deţinere are obligaţia de a aduce lcunoştinţa inculpatului arestat preventiv dispoziţiile alin. (2)- ( 5) , pr ecuşi de a consemna într- un pr ocesver bal modul î n car e s- a real i za

încunoştinţarea. ( 7) I ncul pat ul ui ar est at pr event i v nu i se poat e r ef uza exer ci t ar edreptului de a face personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinicecare se consemnează în procesul - verbal î nt ocmi t pot r i vi t al i n. ( 6) .- - - - - - - - - -


ART. 229 Luarea măsurilor de ocrotire în caz de arestare preventivă în cursu

urmăririi penale

(1) Când măsura arestării preventive a fost luată faţă de un inculpat îa cărui ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, persoană cărei a i s -a instituit tutela sau curatela ori o persoană caredatorită vârstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor, autoritatecompetentă este încunoştinţată, de îndată, în vederea luării măsurilor legalde ocrotire pentru persoana respectivă.

(2) Obligaţia de încunoştinţare revine judecătorului de drepturi şlibertăţi de la prima instanţă sau de la instanţa ierarhic superioară, care luat măsura arestării preventive, modul de îndeplinire a acestei obligaţif i i nd consemnat î nt r - un pr ocesver bal .

ART. 230 Mandatul de arestare preventivă ( 1) Î n baza î nchei er i i pr i n car e s- a dispus arestarea preventivă

inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă saudupă caz, de la instanţa ierarhic superioară emite de îndată mandatul darestare preventivă.

(2) Dacă, prin aceeaşi încheiere, s- a dispus arestarea preventivă a mamultor inculpaţi, se emite câte un mandat pentru fiecare dintre ei.

(3) În mandatul de arestare preventivă se arată: a) instanţa din care face parte judecătorul de drepturi şi libertăţi car

a dispus luarea măsurii arestării preventive; b) dat a emi t er i i mandat ul ui ;c) numele, prenumele şi calitatea judecătorului de drepturi şi libertăţ

car e a emi s mandat ul ;d) dat el e de i dent i t at e al e i ncul pat ul ui ;

e) dur at a pent r u car e s- a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cmenţionarea datei la care încetează;

f) arătarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei şl ocul ui comi t er i i acest ei a, î ncadr ar ea juridică, infracţiunea şi pedeapsprevăzută de lege;

g) temeiurile concrete care au determinat arestarea preventivă; h) or di nul de a f i ar est at i ncul pat ul ;i) indicarea locului unde va fi deţinut inculpatul arestat preventiv; j) semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi;




avocat Tiberiu aza

k) semnătura inculpatului prezent. În cazul în care acesta refuză ssemneze, se va face menţiune corespunzătoare în mandat.

(4) Când mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatuluijudecătorul care a emis mandatul înmânează un exemplar al mandatulupersoanei arestate şi organului de poliţie.

(4^1) Mandatul de arestare poate fi transmis organelor de poliţie şi pri

fax, poştă electronică sau prin orice mijloc în măsură să producă un documenscris în condiţii care să permită autorităţilor destinatare să îi stabileascaut ent i ci t at ea.- - - - - - - - - -


(5) Dacă persoana vătămată a solicitat înştiinţarea sa cu privire leliberarea în orice mod a persoanei arestate, judecătorul care a emimandatul consemnează aceasta într- un pr ocesver bal , pe care îl predorganului de poliţie.

(6) Organul de poliţie predă exemplarul original al mandatului darestare preventivă şi procesulverbal prevăzut la alin. (5) administraţielocului de deţinere.

ART. 231Execut area mandatul ui de arest are preventivă emis în lipsa inculpatului (1) Când măsura arestării preventive a fost dispusă în lips

inculpatului, două exemplare originale ale mandatului emis se înainteazorganului de poliţie de la domiciliul sau reşedinţa inculpatului în vedereexecutării. În cazul în care inculpatul nu are domiciliul sau reşedinţa îRomânia, exemplarele se înaintează organului de poliţie în raza teritorială căruia se află instanţa de judecată.

(2) Mandatul de arestare poate fi transmis organului de poliţie şi prifax, poştă electronică sau prin orice mijloc în măsură să producă un documenscris în condiţii care să permită autorităţilor destinatare să îi stabileascaut ent i ci t at ea.

(3) În situaţia în care mandatul de arestare conţine erori materiale, dapermite identificarea persoanei şi stabilirea măsurii dispuse în raport cdatele de identificare ale persoanei existente în evidenţele organelor dpoliţie şi hotărârea instanţei de judecată, organul de poliţie executmăsura, solicitând în acelaşi timp instanţei de judecată îndreptarea erorilomat er i al e sesi zat e.

(4) Organul de poliţie procedează la arestarea persoanei arătate îmandat, căreia îi predă un exemplar al acestuia, într- una di n f or melprevăzute la alin. (1) sau (2), după care o conduce î n cel mul t 24 de ore ljudecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestări

preventive sau, după caz, la judecătorul de cameră preliminară ori completula care se află spre soluţionare dosarul cauzei.

(5) În vederea executării mandatului de arestare preventivă, organul dpoliţie poate pătrunde în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizicefără învoirea acesteia, precum şi în sediul oricărei persoane juridice, fărînvoirea reprezentantului legal al acesteia, dacă există indici i t emei ni cdin care să rezulte bănuiala rezonabilă că persoana din mandat se află îdomiciliul sau reşedinţa respectivă.

(6) În cazul în care arestarea preventivă a inculpatului a fost dispusîn lipsă din cauza stării sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau stare d




avocat Tiberiu aza

necesi t at e, i ncul pat ul est e pr ezent at , l a î ncet ar ea acest or mot i vejudecătorului de drepturi şi libertăţi care a luat măsura ori, după cazjudecătorului de cameră preliminară sau completului la care se află sprsoluţionare dosarul cauzei .

(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audiereinculpatului conform art. 225 alin. (7) şi (8), în prezenţa avocatulu

acestuia, şi, evaluând declaraţia inculpatului în contextul probeloadministrate şi al motivelor avute în vedere la luarea măsurii, dispune priîncheiere, după audierea concluziilor procurorului, confirmarea arestăripreventive şi a executării mandatului ori, după caz, în condiţiile prevăzutde lege, revocarea arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu una di nt rmăsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)- d) şi punerea îlibertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză. - - - - - - - - - -


ART. 232 Negăsirea persoanei prevăzute în mandatul de arestare preventivă Când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă nu a fos

găsită, organul de poliţie însărcinat cu executarea mandatului încheie uproces- verbal prin care constată aceasta şi înştiinţează judecătorul ddrepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării preventive, precum şorganel e compet ent e pent r u darea î n urmărire şi în consemn la punctele dt recer e a f r ont i er ei .

ART. 233 Durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale (1) În cursul urmăririi penale, durata arestării preventive

inculpatului nu poate depăşi 30 de zile, în afară de cazul când estprelungită în condiţiile legii.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data punerii în executara măsurii faţă de inculpatul arestat preventiv.

(3) Când o cauză este trecută pentru continuarea urmăririi penale de lun organ de urmărire la altul, arestarea preventivă dispusă sau prelungitanterior rămâne valabilă. Durata arestării preventive se calculează potrividispoziţiilor alin. (1) şi (2).

ART. 234 Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penal e(1) Arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursu

urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impuîn continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri nocare justifică prelungirea măsurii.

(2) Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propuneremotivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

(3) În cazul prevăzut la alin. (1), prelungirea arestării preventivpoat e f i di spusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţcăreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de linstanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se afllocul de deţinere, locul unde s- a const at at săvârşirea infracţiunii orsedi ul par chet ul ui di n car e f ace par t e pr ocur or ul car e a î nt ocmi t pr opuner ea

(4) Dacă arestarea preventivă a fost dispusă iniţial de către ujudecător de drepturi şi libertăţi de la o instanţă inferioară celei cărei




avocat Tiberiu aza

i - ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, prelungirea acestemăsuri se poate dispune numai de un judecător de drepturi şi libertăţi de linstanţa competentă în momentul soluţionării propunerii de prelungire sau dla instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie saflă locul de deţinere, locul unde s- a constatat săvârşirea infracţiunii orsedi ul par chet ul ui di n car e f ace par t e pr ocur or ul car e a î nt ocmi t pr opuner ea

(5) Când, în aceeaşi cauză, se găsesc mai mulţi inculpaţi arestaţi pentrcare durata arestării preventive expiră la date diferite, procurorul poatsesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi cu propunerea de prelungire arestării preventive pentru toţi inculpaţii.

ART. 235 Pr ocedur a pr el ungi r i i arestării preventive în cursul urmăririi penale (1) Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosaru

cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zilînainte de expirarea duratei arestării preventive.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi fixează termen pentrsoluţionarea propunerii de prelungire a arestării preventive înainte dexpirarea măsurii. Ziua şi ora stabilite se comunică procurorului, care ar

obligaţia de a asigura prezenţa în faţa judecătorului de drepturi şlibertăţi a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului estîncunoştinţat şi i se acordă, la cerere, posibilitatea de a studia dosarucauzei .

(3) Inculpatul este ascultat de judecătorul de drepturi şi libertăţasupra tuturor motivelor pe care se întemeiază propunerea de prelungire arestării preventive, în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) În cazul în care inculpatul arestat preventiv se află internat îspital şi din cauza stării sănătăţii nu poate fi adus în faţa judecătorulude drepturi şi libertăţi sau când, din cauză de forţă majoră ori stare dnecesitate, deplasarea sa nu este posibilă, propunerea va fi examinată îlipsa inculpatului, dar numai în prezenţa avocatului acestuia, căruia i se dcuvânt ul pent r u a pune concl uzi i .

( 5) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra propunerii d

prelungire a arestării preventive înainte de expirarea duratei acesteia. ART. 236 Admiterea propunerii de prelungire a arestării preventive în cursu

urmăririi penale (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că sun

întrunite condiţiile prevăzute de lege, admite propunerea procurorului şdi spune pr el ungi r ea ar estării preventive a inculpatului, prin încheiermotivată.

(2) Prelungirea arestării preventive a inculpatului se poate dispunpentru o durată de cel mult 30 de zile.

(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate acorda în cursul urmăriripenal e şi alte prelungiri, fiecare neputând depăşi 30 de zile. Dispoziţiilalin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(4) Durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursuurmăririi penale nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai marde 180 de zi l e.

ART. 237 Respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive în cursu

urmăririi penale




avocat Tiberiu aza

(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunîntrunite condiţiile prevăzute de lege pentru prelungirea arestăripreventive a inculpatului, respinge, prin încheiere motivată, propunerepr ocur or ul ui , di spunând puner ea î n l i ber t at e a i ncul pat ul ui l a expi r ar eduratei acesteia, dacă nu este arestat în altă cauză.

(2) Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul d

drepturi şi libertăţi poate dispune înlocuirea arestării preventive cu undintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)- d ) .

ART. 238 Arestarea preventivă a inculpatului în procedura de cameră preliminară ş

în cursul judecăţii (1) Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în procedura d

cameră preliminară şi în cursul judecăţii, de către judecătorul de camerpreliminară sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauzadi n oficiu ori la propunerea motivată a procurorului, pentru o perioadă dcel mult 30 de zile, pentru aceleaşi temeiuri şi în aceleaşi condiţii ca şarestarea preventivă dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi îcursul urmăririi penale. Dispoziţiile art. 225, 226 şi 228- 232 se aplică î

mod corespunzător. (2) În cursul judecăţii, măsura prevăzută la alin. (1) se poate dispunde către instanţa de judecată în compunerea prevăzută de lege. În acest cazmandatul de arestare preventivă este emis de către preşedintele completului. - - - - - - - - - -


(3) Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv îaceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de camerpreliminară sau al judecăţii, se poate dispune din nou această măsură numadacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.

ART. 239 Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţi

în primă instanţă (1) În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestări

preventive a inculpatului nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fmai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunecare face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, duratarestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data sesizării instanţede judecată, în cazul în care inculpatul se află în stare de arest preventivşi, respectiv, de la data punerii în executare a măsurii, când faţă de acests- a di spus ar est ar ea pr eventivă în procedura de cameră preliminară sau î

cursul judecăţii sau în lipsă. - - - - - - - - - -


(3) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), instanţa de judecatpoate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii.

ART. 240 Tratamentul medical sub pază permanentă




avocat Tiberiu aza

(1) În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cearestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaumedicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia loculude deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaumedicală a Ministerului Sănătăţii. Motivele care au determinat luarea acestemăsuri sunt comunicate de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale

judecătorului de cameră preliminară, în cursul acestei proceduri, sainstanţei de judecată, în cursul judecăţii. - - - - - - - - - -


(2) Timpul în care inculpatul este internat sub pază permanentă, conforalin. (1), intră în durata arestării preventive.

SECŢIUNEA a 7- aÎncetarea de drept, revocarea şi înlocuirea măsurilor preventive

ART. 241 Î ncet area de dr ept a măsurilor preventive (1) Măsurile preventive încetează de drept: a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organel

j udi ci ar e;b) în cazurile în care procurorul dispune o soluţie de netrimitere î

judecată ori instanţa de judecată pronunţă o hotărâre de achitare, dîncetare a procesului penal, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare aplicării pedepsei ori de suspendare a executării pedepsei sub supravegherechiar nedefinitivă;

c) la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s- a di spucondamnar ea i ncul patul ui ;

d) în alte cazuri anume prevăzute de lege. - - - - - - - - - -

Lit. d) a alin. (1) al art. 241 a fost modificată de pct. 161 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

e) abrogată; - - - - - - - - - -

Lit. e) a alin. (1) al art. 241 a fost abrogată de pct. 162 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

f) abrogată; - - - - - - - - - -

Lit. f) a alin. (1) al art. 241 a fost abrogată de pct. 162 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

g) abrogată; - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Lit. g) a alin. (1) al art. 241 a fost abrogată de pct. 162 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată î n MONI TORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(1^1) Arestarea preventivă şi arestul la domiciliu încetează de drept: a) în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii în primă instanţă

la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege; b) în apel, dacă durata măsurii a atins durata pedepsei pronunţate îhotărârea de condamnare. - - - - - - - - - -


(2) Organul judiciar care a dispus această măsură sau, după cazprocurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de camerpreliminară ori instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza constatăprin ordonanţă sau încheiere, din oficiu, la cerere sau la sesizare

administraţiei locului de deţinere, încetarea de drept a măsurii preventivedispunând, în cazul celui reţinut sau arestat preventiv, punerea de îndată îl i bert at e, dacă nu este reţinut ori arestat în altă cauză.

(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de camerpreliminară sau instanţa de judecată se pronunţă, prin încheiere motivatăasupra încetării de drept a măsurii preventive chiar şi în lipsi nculpatului. Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorulusunt obl i gat or i i .

(4) Persoanei faţă de care s- a dispus măsura preventivă, precum ştuturor instituţiilor cu atribuţii în executarea măsurii li se comunică dîndată câte o copie de pe ordonanţa sau încheierea prin care organul judiciaconstată încetarea de drept a măsurii preventive.

ART. 242 Revocarea măsurilor preventive şi înlocuirea unei măsuri preventive cu

altă măsură preventivă (1) Măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul î

car e au î ncet at t emei ur i l e car e au det er mi nat - o ori au apărut împrejurări nodin care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându- se, în cazul reţinerii şarestării preventive, punerea în libertate a suspectului or i a i ncul pat ul uidacă nu este arestat în altă cauză.

(2) Măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute dlege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete alcauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsurpreventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut l

art . 202 al i n. ( 1) .(3) Măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cer er e, cu

măsură preventivă mai grea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute dlege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete alcauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsurpreventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art202 al i n. ( 1) .

(4) În cazul în care măsura preventivă a fost luată în cursul urmăriripenale de către procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţiorganul de cercetare penală are obligaţia să îl informeze de îndată, î




avocat Tiberiu aza

scr i s, pe pr ocur or despr e or i ce î mpr ej ur ar e car e ar put ea conduce lrevocarea sau înlocuirea măsurii preventive. Dacă apreciază că informaţiilcomunicate justifică revocarea sau înlocuirea măsurii preventive, procur or udispune aceasta sau, după caz, sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţcare a luat măsura, în termen de 24 de ore de la primirea informăriiProcurorul este obligat să sesizeze şi din oficiu judecătorul de drepturi ş

libertăţi, când constată el însuşi existenţa vreunei împrejurări carjustifică revocarea sau înlocuirea măsurii preventive luate de acesta.

(5) Cererea de revocare sau înlocuire a măsurii preventive formulată dinculpat se adresează, în scris, judecătorului de drepturi şi libertăţijudecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată, după caz. - - - - - - - - - -


(6) În cursul urmăririi penale, procurorul înaintează judecătorului ddrepturi şi libertăţi dosarul cauzei sau copie de pe acesta certificată d

gr ef a par chet ul ui , î n t er men de 24 de or e de l a sol i ci t ar ea acestuia de cătrjudecător. (7) În vederea soluţionării cererii, judecătorul de drepturi ş

libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată fixeazdata de soluţionare a acesteia şi dispune citarea inculpatului. - - - - - - - - - -


(8) Când inculpatul este prezent, soluţionarea cererii se face numai dupascultarea acestuia asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază cerereaîn prezenţa unui avocat ales sau numit din oficiu. Cererea se soluţionează şîn lipsa inculpatului, atunci când acesta nu se prezintă, deşi a fost legaci tat sau când, din cauza stării de sănătate, din cauză de forţă majoră orstare de necesitate, nu poate fi adus, dar numai în prezenţa avocatului, alesau numit din oficiu, căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii. - - - - - - - - - -


( 9) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(10) Dacă cererea are ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventiv

sau a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar p

cauţiune, dacă găseşte cererea întemeiată, judecătorul de drepturi şlibertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, priîncheiere, dată în camera de consiliu, admite în principiu cererea şstabileşte valoarea cauţiunii, acordând inculpatului termen pentru depuneree i .

(11) Dacă se depune cauţiunea în termenul fixat, judecătorul de drepturşi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecatăprin încheiere dată în camera de consiliu, admite cererea de înlocuire măsurii preventive cu măsura controlului judiciar pe cauţiune, stabileşt




avocat Tiberiu aza

obligaţiile ce vor reveni inculpatului pe durata măsurii şi dispune punerede îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

(12) Dacă nu se depune cauţiunea în termenul fixat, judecătorul ddrepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa d

j udecată, prin încheiere dată în camera de consiliu, în lipsa inculpatului şa procurorului, respinge ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat.

(13) Termenul prevăzut la alin. (10) curge de la data rămâneridef i ni t i ve a î nchei er i i pr i n car e se stabi l eşte valoarea cauţiunii.

SECŢIUNEA a 8- aDispoziţii speciale privind măsurile preventive aplicate minorilor

ART. 243 Condiţii speciale de aplicare faţă de minori a măsurilor preventive (1) Faţă de suspectul şi inculpatul minor se pot dispune măsur

preventive potrivit dispoziţiilor prevăzute în secţiunile 1- 7 di n pr ezent ucapitol, cu derogările şi completările prevăzute în prezentul articol.

(2) Reţinerea şi arestarea preventivă pot fi dispuse şi faţă de u

i ncul pat mi nor , î n mod excepţional, numai dacă efectele pe care privarea dl i ber t ate l e- ar avea asupra personalităţii şi dezvoltării acestuia nu sundisproporţionate faţă de scopul urmărit prin luarea măsurii.

(3) La stabilirea duratei pentru care se ia măsura arestării prevent i vse ar e î n vedere vârst a i ncul patul ui de l a data când se di spune asuprluării, prelungirii sau menţinerii acestei măsuri.

( 4) Când s- a dispus reţinerea sau arestarea preventivă a unui minorîncunoştinţarea prevăzută la art. 210 şi 228 se face, în mod obligatoriu, şcătre reprezentantul legal al acestuia sau, după caz, către persoana îîngrijirea ori supravegherea căreia se află minorul. - - - - - - - - - -


ART. 244 Condiţii speciale de executare a reţinerii şi arestării preventiv

dispuse faţă de minori Regimul special de detenţie al minorilor, în raport cu particularităţil

vârstei, astfel încât măsurile preventive luate faţă de aceştia să nprejudicieze dezvoltarea lor fizică, psihică sau morală, va fi stabilit prilegea privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organel

j udi ci ar e î n cur sul procesul ui penal .

CAP. I I

Aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical

SECŢIUNEA 1 Obl i gar ea pr ovi zor i e l a t r at ament medi cal

ART. 245 Condiţiile de aplicare şi conţinutul măsurii ( 1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, pe durata urmăririi penale

judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de camerpreliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune obligare




avocat Tiberiu aza

pr ovi zori e l a t r at ament medi cal a suspect ul ui sau inculpatului, dacă se aflîn situaţia prevăzută de art. 109 alin. (1) din Codul penal.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) constă în obligarea suspectului sainculpatului să urmeze în mod regulat tratamentul medical prescris de umedi c de speci al i t at e, până la însănătoşire sau până la obţinerea uneameliorări care să înlăture starea de pericol.

(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de camerpreliminară se pronunţă asupra măsurii prevăzute la alin. (1) în camera dcons i l i u, pr i n încheiere motivată. Instanţa se pronunţă asupra măsurii priîncheiere motivată.

ART. 246 Procedura de aplicare şi de ridicare a măsurii (1) În cursul urmăririi penale sau al procedurii de cameră preliminară

dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, procuroruînaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi sau judecătorului de camerpreliminară de la instanţa căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza îprimă instanţă o propunere motivată de luare faţă de inculpat a măsuriobligării provizorii la tratament medical.

(2) Propunerea prevăzută la alin. (1) va fi însoţită de expertiza medicolegală din care să rezulte necesitatea aplicării măsurii obligării lt r atament medi cal .

(3) Judecătorul sesizat conform alin. (1) fixează termen de soluţionare propunerii în cel mult 5 zile de la data înregistrării acesteia şi dispunci t ar ea suspectul ui sau i ncul pat ul ui .

(4) Când suspectul sau inculpatul este prezent, soluţionarea propunerise face numai după audierea acestuia, în prezenţa unui avocat, ales sau numidin oficiu. Propunerea se soluţionează şi în lipsa suspectului sainculpatului, atunci când acesta nu se prezintă, deşi a fost legal citat, danumai în prezenţa avocatului, ales sau numit din oficiu, căruia i se dcuvânt ul pent r u a pune concl uzi i .

( 5) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(6) Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la soluţionarea propunerii d

luare a măsurii obligării provizorii la tratament medical să fie asistat şde către un medic desemnat de acesta, care poate prezenta concluzijudecătorului de drepturi şi libertăţi. Suspectul sau inculpatul are dreptusă fie asistat de medicul specialist desemnat de acesta şi la alcătuirepl anul ui t er apeut i c.

(7) Judecătorul se pronunţă asupra propunerii printr- o î nchei er e, carpoate fi contestată în 5 zile de la pronunţare. Contestarea nu suspendpunerea în aplicare a măsurii de siguranţă.

(8) Dacă admite propunerea, judecătorul dispune obligarea provizorie lt r atament medical a suspectului sau inculpatului şi efectuarea unei expertizmedi co- legale, în cazul în care aceasta nu a fost depusă potrivit alin. (2).

(9) În cazul când după dispunerea măsurii s- a produs însănătoşiresuspectul ui sau i ncul pat ul ui or i a i nt ervenit o ameliorare a stării sale dsănătate care înlătură starea de pericol pentru siguranţa publicăjudecătorul de drepturi şi libertăţi sau judecătorul de cameră preliminarcare a luat măsura dispune, la sesizarea procurorului ori a medicului dspeci al i t at e sau l a cer er ea suspect ul ui or i i ncul pat ul ui sau a unui membr u dfamilie al acestuia, ridicarea măsurii luate. Dispoziţiile alin. (2)- (7) saplică în mod corespunzător.

(10) Dacă după dispunerea măsurii a fost sesizată instanţa prirechi z i toriu, ridicarea acesteia, potrivit alin. (9), se dispune de cătr




avocat Tiberiu aza

judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de către instanţa djudecată în faţa căreia se află cauza.

(11) În cursul judecăţii în primă instanţă şi în apel, la propunereprocur orul ui or i di n of i c i u, i ncul pat ul poat e f i obl i gat pr ovi zor i u ltratament medical de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauzacare solicită acte medicale concludente sau efectuarea unei expertize medico

legale. Dispoziţiile alin. (4)- (9) se aplică în mod corespunzător. (12) Dacă suspectul sau inculpatul încalcă cu rea- credinţă măsurobligării provizorii la tratament medical, judecătorul de drepturi şlibertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa care a luat măsurori în faţa căreia se află cauza dispune, la sesizarea procurorului sau medicului de specialitate ori din oficiu, internarea medicală provizorie suspectului sau inculpatului, în condiţiile prevăzute la art. 247.

SECŢIUNEA a 2- aInternarea medicală provizor i e

ART. 247

Condiţiile de aplicare şi conţinutul măsurii (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penalejudecătorul de cameră preliminară, pe durata procedurii de camerpreliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poat e di spune i nt er nar emedicală provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintaori consumator cronic de substanţe psihoactive, dacă luarea măsurii estnecesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual pentru siguranţpublică.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) constă în internarea medicalnevoluntară a suspectului sau inculpatului într- o unitate specializată dasistenţă medicală, până la însănătoşire sau până la ameliorarea carînlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii.

(3) Dispoziţiile art. 245 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. ART. 248 Procedura de aplicare şi de ridicare a măsurii (1) În cursul urmăririi penale sau al procedurii de cameră preliminară

dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, procuroruînaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi sau judecătorului de camerpreliminară de la instanţa căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza îprimă instanţă o propunere motivată de luare faţă de suspect sau i ncul pat măsurii internării medicale provizorii.

(2) Propunerea prevăzută la alin. (1) va fi însoţită de acte medicalconcl udent e sau de exper t i za medi co- legală psihiatrică.

(3) Judecătorul sesizat conform alin. (1) fixează de îndată ter men dsoluţionare a propunerii şi dispune aducerea cu mandat a suspectului sau

i ncul pat ul ui .(4) Soluţionarea propunerii se face numai după audierea suspectului sa

inculpatului, dacă starea sa de sănătate o permite, în prezenţa unui avocatal es sau numit din oficiu. Când suspectul sau inculpatul se află deji nt ernat î nt r - o unitate de asistenţă medicală şi deplasarea sa nu estposibilă, judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audiereacestuia, în prezenţa avocatului, în locul unde se află.

(5) Când propunerea prevăzută la alin. (1) nu este însoţită de expertizmedi co- legală psihiatrică, instanţa sesizată dispune efectuarea acesteia




avocat Tiberiu aza

luând, dacă este cazul, şi măsura internării necesare pentru efectuareexpert i zei .

( 6) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(7) Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la soluţionarea propunerii d

luare a măsurii internării medicale ori la alcătuirea concretă a planuluterapeutic să fie asistat şi de către un medic desemnat de acesta, ale căru

concluzii sunt înaintate judecătorului de drepturi şi libertăţi. (8) Judecătorul se pronunţă de îndată asupra propunerii, printr-încheiere care poate fi contestată în 5 zile de la pronunţare. Contestarea nsuspendă punerea în aplicare a măsurii de siguranţă.

(9) Dacă admite propunerea, judecătorul dispune internarea medicalprovizorie a suspectului sau inculpatului şi ia măsuri pentru efectuarea uneexpert i ze medi co- legale psihiatrice, dacă aceasta nu a fost făcută potrivial i n. ( 2) .

(10) Dacă judecătorul dispune internarea medicală provizorie, se iau şmăsurile prevăzute la art. 229.

(11) Dacă după dispunerea măsurii s- a produs însănătoşirea suspectulusau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stării sale de sănătate car

înlătură starea de pericol, judecătorul de drepturi şi libertăţi sajudecătorul de cameră preliminară care a luat măsura dispune, prin încheierel a sesi zar ea pr ocur or ul ui or i a medi cul ui cur ant sau l a cer er ea suspect ul uor i i ncul pat ul ui sau a unui membr u de f ami l i e al acest ui a, ef ect uar ea uneexpert i ze medi co- legale psihiatrice în vederea ridicării măsurii aplicate.

(12) Dacă după dispunerea măsurii a fost sesizată instanţa prirechi z i t or i u, r i di carea acestei a, pot r i vi t al i n. ( 11) , se di spune de cătrjudecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de către instanţa djudecată în faţa căreia se află cauza.

(13) În cursul judecăţii în primă instanţă şi în apel, faţă de inculpase poate dispune internarea medicală provizorie, la propunerea pr ocur or ul uori din oficiu, de către instanţa în faţa căreia se află cauza, pe bazexper t i zei medi co- legale psihiatrice. Dispoziţiile alin. (4)- (11) se aplicîn mod corespunzător.

CAP. I I I Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţie

anterioare săvârşirii infracţiunii

ART. 249Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii (1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de camer

preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cerer ea pr ocur or ul uiîn procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsurasigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru

evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscăriextinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

(2) Măsurile asigurătorii constau în i ndi sponi bi l i zar ea unor bunurmobi l e sau i mobi l e, pr i n i nst i t ui r ea unui sechest r u asupr a acest or a.

(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzise pot l ua numai asupr a bunur i l or suspect ul ui sau i ncul pat ul ui .

(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscăriext i nse se pot l ua asupr a bunur i l or suspect ul ui sau i ncul pat ul ui or i al




avocat Tiberiu aza

altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmeaza f i conf i scat e.

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse priinfracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se polua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoaneresponsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acest or a.

(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursuurmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi lcererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de cătrorganele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.

(7) Măsurile asigurătorii luate în condiţiile alin. (1) sunt obligatoriîn cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate dexerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

( 8) Nu pot fi sechestrate bunuri care aparţin unei autorităţi sainstituţii publice ori unei alte persoane de drept public şi nici bunurilexcept ate de l ege.- - - - - - - - - -



ART. 250 Contestarea măsurilor asigurătorii (1) Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului d

aducer e l a î ndepl i ni r e a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altpersoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la datcomunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii lîndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de linstanţa căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

(2) Contestaţia nu este suspensivă de executare. (3) Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi dosaru

cauzei , î n t er men de 24 de or e de l a sol i ci t ar ea dosarului de către acesta. (4) Soluţionarea contestaţiei se face în camera de consiliu, cu citare

celui care a făcut contestaţia şi a persoanelor interesate, prin încheiermotivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.

( 5) Dosarul cauzei se r est i t ui e pr ocur or ul ui î n t er men de 48 de or e de lsoluţionarea contestaţiei.

(6) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătoriluate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa d

j udecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoaninteresată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţăîn termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.

(7) Contestaţia nu suspendă executarea şi se soluţionează, în şedinţ

publică, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, în termen de 5 zile dl a î nr egi st r ar ea acest ei a. Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.

(8) După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestaţipot r i vi t l egi i ci vi l e numai asupr a modul ui de aducer e l a î ndepl i ni r e măsurii asigurătorii.

( 9) Î nt ocmi r ea mi nut ei est e obl i gat or i e.ART. 251 Organele care aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii Ordonanţa de luare a măsurii asigurătorii se aduce l a î ndepl i ni r e d

către organele de cercetare penală.




avocat Tiberiu aza

ART. 252 Pr ocedur a sechest r ul ui(1) Organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat s

identifice şi să evalueze bunurile sechestrate, putând recurge, dacă estcazul , l a eval uatori sau experţi.

(2) Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre preţioase

mijloacele de plată străine, titlurile de valoare interne, obiectele de artşi de muzeu, colecţiile de valoare, precum şi sumele de bani care faobi ectul sechest r ul ui vor f i r i di cat e î n mod obl i gat or i u.

(3) Bunurile perisabile se predau autorităţilor competente, potriviprofilului de activitate, care sunt obligate să le primească şi să lvalorifice de îndată.

(4) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate cacestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiatinstituţie bancară.

(5) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şcolecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate.

(6) Obiectele prevăzute la alin. (4) şi (5) se predau în termen de 48 d

ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penaleprocedurii de cameră preliminară sau judecăţii, depunerea se face ulteriordar nu mai t ârzi u de 48 de ore de la pronunţarea în cauză a unei soluţidef i ni t i ve.

(7) Obiectele sechestrate se păstrează până la ridicarea sechestrului. (8) Sumele de bani rezultate din valorificarea făcută potrivit alin. (3)

precum şi sumele de bani ridicate potrivit alin. (2) se consemnează, dupcaz, pe numel e suspect ul ui sau i ncul pat ul ui or i al per soanei r esponsabi lcivilmente, la dispoziţia organului judiciar care a dispus instituiresechestrului, căruia i se predă recipisa de consemnare a sumei, în termen dcel mul t 3 zi l e de l a r i di car ea bani l or or i de l a val or i f i car ea bunur i l or .

( 9) Cel el al t e bunur i mobi l e sechest r at e sunt puse sub si gi l i u sar i di cat e, put ându- se numi un cust ode.

ART. 252 1̂Cazur i speci al e de val or i f i car e a bunur i l or mobi l e sechest r at e(1) În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâr

definitive, procurorul sau instanţa de judecată care a instituit sechestrupoate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, lcer er ea pr opr i et ar ul ui bunur i l or sau atunci când există acordul acestuia.

(2) În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărârdefinitive, atunci când nu există acordul proprietarului, bunurile mobilasupra cărora s- a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate, î n moexcepţional, în următoarele situaţii:

a) at unci când, î n t er men de un an de l a dat a i nst i t ui r i i sechest r ul uival oar ea bunur i l or sechest r at e s- a di mi nuat î n mod semni f i cat i v, r espect i v c

cel puţin 40% în raport cu cea de la momentul dispunerii măsuriasigurătorii. Dispoziţiile art. 252 alin. (1) se aplică în mod corespunzătoşi în acest caz;

b) atunci când există riscul expirării termenului de garanţie sau cânsechestrul asigurător s- a aplicat asupra unor animale sau păsări vii;

c) at unci când sechestrul asigurător s- a apl i cat asupr a pr odusel oi nf l amabi l e sau pet r ol i er e;

d) atunci când sechestrul asigurător s- a apl i cat asupr a unor bunur i căror depozitare sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate îr apor t cu val oar ea bunul ui .




avocat Tiberiu aza

(3) În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărârdefinitive, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţiiproprietarul nu a putut fi identificat şi valorificarea nu se poate facpot r i vi t al i n. ( 2) , aut ovehi culele asupra cărora s- a i nst i t ui t sechestr uasigurător pot fi valorificate, în următoarele situaţii:

a) atunci când acestea au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea une

infracţiuni; b) dacă de la data instituirii măsurii asigurătorii asupra acest or bunura trecut o perioadă de un an sau mai mare.

(4) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcutpotrivit alin. (1) şi (2) se consemnează pe numele suspectului, inculpatulusau al per soanei r esponsabi l e ci vi l ment e, l a dispoziţia organului judiciacar e a di spus sechest r ul . Pr eveder i l e ar t . 252 al i n. ( 8) r ef er i t oar e ldepunerea recipisei se aplică în mod corespunzător.

(5) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcutpot r i vi t al i n. ( 3) se consemnează pe numele făptuitorului, suspectuluiinculpatului sau al persoanei responsabile civilmente ori, după caz, într- ucont special constituit în acest sens, potrivit dispoziţiilor legale î

vigoare, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechest r ulPrevederile art. 252 alin. (8) referitoare la depunerea recipisei se aplicîn mod corespunzător. - - - - - - - - - -

Ar t . 252 1̂ a f ost i nt r odus de pct . 167 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ i cată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 252 2̂Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale (1) În cursul urmăririi penale, atunci când nu există acordu

proprietarului, dacă procurorul care a instituit sechestrul apreciază că simpune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, îl sesizează cu propunere motivată de valorificare a bunurilor sechestrate pe judecătorul ddrepturi şi libertăţi.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat în condiţiile alin. (1fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunchemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnaunul . Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.

(3) La termenul fixat, în cameră de consiliu, se aduce la cunoştinţpărţilor şi a custodelui faptul că se intenţionează valorificarea bunurilomobile sechestrate şi li se pune în vedere că au dreptul de face observaţisau cereri legate de bunurile ce urmează a fi valorificate. După examinar eobiecţiilor şi cererilor făcute de părţi sau custode, judecătorul de drepturşi libertăţi dispune prin încheiere motivată asupra valorificării bunurilo

mobile prevăzute la art. 252^1 alin. (2). Lipsa părţilor legal citate nîmpiedică desfăşurarea proceduri i .

(4) Împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi prevăzutla alin. (2) se poate face contestaţie la judecătorul de drepturi şlibertăţi de la instanţa ierarhic superioară de către părţi, custodeprocuror, precum şi de către orice altă persoană interesată în termen de 1z i l e .

(5) Termenul prevăzut la alin. (4) curge de la comunicare pentrprocuror, părţi sau custode sau de la data când au luat la cunoştinţă d

î nchei er e î n cazul al t or persoane i nter esat e.




avocat Tiberiu aza

(6) Părţile sau custodele pot face contestaţie numai împotriva încheieriprin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus valorificarebunurilor mobile sechestrate. Procurorul poate face contestaţie numaîmpotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a respinpr opuner ea de val or i f i car e a bunur i l or mobi l e sechest r at e.

(7) Contestaţia prevăzută la alin. (4) este suspensivă de executare

Judecarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere, iar hotărârea prin carse soluţionează contestaţia este definitivă. - - - - - - - - - -

Ar t . 252 2̂ a f ost i nt r odus de pct . 167 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 252 3̂Val or ificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul judecăţii (1) În cursul judecăţii, instanţa de judecată, din oficiu sau la cerere

procurorului, a uneia dintre părţi sau a custodelui, poate dispune asuprvalorificării bunurilor mobile sechestrate. În acest scop, instanţa d

judecată fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la carsunt citate în camera de consiliu părţile, precum şi custodele bunurilorat unci când a f ost desemnat unul . Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e

( 2) La termenul fixat, se pune în discuţia părţilor, în camera dconsiliu, valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedercă au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de acestea. Lipspărţilor legal citate nu împiedică desfăşurar ea pr ocedur i i .

(3) Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum şi cprivire la cererile prevăzute la alin. (2), instanţa de judecată dispune priîncheiere motivată. Încheierea instanţei este definitivă. - - - - - - - - - -


ART. 252 4̂Cont est ar ea modul ui de val or i f i car e a bunur i l or mobi l e sechest r at e(1) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a încheierii prevăzute d

art. 252^2 alin. (3) sau a hotărârii judecătoreşti de valorificare bunurilor mobile sechestrate, prevăzută de art. 252^2 alin. (7) sau art252 3̂ al i n. ( 3) , suspect ul sau inculpatul, partea responsabilă civilmentecustodele, orice altă persoană interesată, precum şi procurorul pot formulaîn cursul procesului penal, contestaţie la instanţa competentă să soluţionezcauza în primă instanţă.

(2) Contestaţia prevăzută la al i n. ( 1) se f ace î n t er men de 15 zi l e de l

î ndepl i ni r ea act ul ui cont est at .(3) Instanţa soluţionează contestaţia de urgenţă şi cu precădere, î

şedinţă publică, cu citarea părţilor, prin încheiere definitivă. (4) După soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s- a făcu

contestaţie împotriva modului de aducere la îndeplinire a încheierii sau hotărârii judecătoreşti de valorificare a bunurilor mobile sechestratprevăzute la alin. (1), se poate face contestaţie potrivit legii civile. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


ART. 253Pr ocesul - verbal de sechestru şi notarea sau înscrierea ipotecară

(1) Organul care aplică sechestrul încheie un procesver bal despr e t oatactele efectuate potrivit art. 252, descriind în amănunt bunurilsechest r at e, cu i ndi car ea val or i i l or . Î n pr ocesul - verbal se arată şbunur i l e exceptate de lege de la urmărire, potrivit dispoziţiilor art. 24alin. (8), găsite la persoana căreia i s- a apl i cat sechest r u. De asemenea, sconsemnează obiecţiile suspectului sau inculpatului ori ale părţiresponsabile civilmente, precum şi cele ale altor per soane i nt er esate.

( 2) Î n pr ocesul - verbal prevăzut la alin. (1) se menţionează şi faptul cpărţile au fost încunoştinţate că:

a) pot sol i ci t a val or i f i car ea bunul ui sau bunur i l or sechest r at e, ît emei ul ar t . 252 1̂ al i n. ( 1) ;

b) î n cur sul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâr

definitive, bunurile mobile asupra cărora s- a instituit sechestrul asigurătopot fi valorificate de către organul judiciar, chiar şi fără consimţământuproprietarului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 252^al i n. ( 2) .

( 3) Un exempl ar al pr ocesul ui - verbal prevăzut la alin. (1) se laspersoanei asupra bunurilor căreia s- a apl i cat sechestr ul , i ar î n l i psacesteia, celor cu care locuieşte, administratorului, portarului sau celucar e în mod obişnuit îl înlocuieşte ori unui vecin. În cazul când o parte dibunuri sau totalitatea lor au fost predate unui custode, se lasă acestuia copi e de pe pr ocesul - verbal. Un exemplar se înaintează şi organului judiciacare a dispus luarea măsurii asigurătorii, în termen de 24 de ore de l

î nchei er ea procesul ui - ver bal .(4) Pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecătorul d

cameră preliminară sau instanţa de judecată care a dispus instituiresechest r ul ui cere organul ui compet ent notarea ipotecară asupra bunurilosechestrate, anexând copie de pe ordonanţa sau încheierea prin care s-dispus sechestrul şi un exemplar al procesului- ver bal de sechest r u.

(5) Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi cu privire ldi spuner ea î nscr i er i i i pot ecar e asupr a bunur i l or mobi l e.- - - - - - - - - -


ART. 254

Popr i r ea( 1) Sumel e de bani dat or at e cu or i ce t i t l u suspect ul ui or i i ncul pat ul u

sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de cătrcel păgubit sunt poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de legede la data primirii ordonanţei sau încheierii prin care se înfiinţeazsechest r ul .

(2) Sumele de bani prevăzute la alin. (1) vor fi consemnate de cătrdebitori, după caz, la dispoziţia organului judiciar care a dispus popriresau a or ganul ui de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisel




avocat Tiberiu aza

urmând a fi predate procurorului, judecătorului de cameră preliminară orinstanţei de judecată în termen de 24 de ore de la consemnare.

ART. 255 Rest i t ui rea l ucrur i l or(1) Dacă procurorul sau judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursu

urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată

în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, constată, lcerere sau din oficiu, că lucrurile ridicate de la suspect or i i ncul pat sade la orice persoană care le- a primit spre a le păstra sunt proprietatepersoanei vătămate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept diposesia sau deţinerea acestora, dispune restituirea acestor lucruriDispoziţiile art. 250 se aplică în mod corespunzător.

(2) Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai dacă prin aceasta nsunt îngreunate stabilirea situaţiei de fapt şi justa soluţionare a cauzei şcu obligaţia pentru cel căruia îi sunt restituite să le păstreze până lpronunţarea unei soluţii definitive în procesul penal.

ART. 256 Restabilirea situaţiei anterioare

Instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate lua măsuri drestabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, când schimbareacelei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea estposibilă.

TI TLUL VIActe procesuale şi procedurale comune

CAP. I Citarea, comunicarea actelor procedurale şi mandatul de aducere

ART. 257 Modul de ci t ar e(1) Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau

instanţei de judecată se face prin citaţie scrisă. Citarea se poate face şprin notă telefonică sau telegrafică, încheindu- se î n acest sens un pr ocesver bal .

( 2) Comuni carea ci t aţiilor şi a tuturor actelor de procedură se va facedin oficiu, prin agenţii procedurali ai organelor judiciare sau prin oricalt salariat al acestora, prin intermediul poliţiei locale ori prin serviciupoştal sau de curierat. - - - - - - - - - -


(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) sunt obligate să îndeplineascprocedura de citare şi să comunice dovezile de îndeplinire a acesteia înaintde t er menul de ci t ar e st abi l i t de or ganul j udi ci ar .

(4) În cazul prevăzut la art. 80, persoanele vătămate şi părţile civilpot f i ci t at e pr i n r epr ezent ant ul l egal sau pr i nt r - o publicaţie de circulaţinaţională.

(5) Citarea se poate realiza şi prin intermediul poştei electronice saprin orice alt sistem de mesagerie electronică, cu acordul persoanei citate. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(6) Minorul cu o vârstă mai mică de 16 ani va fi citat, prin intermediupărinţilor sau al tutorelui, cu excepţia cazului în care acest lucru nu est

posi bi l .- - - - - - - - - -Al i n. ( 6) al ar t . 257 a f ost modi f i cat de pct . 169 al ar t . 102, Ti t l u

I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

(7) Organul judiciar poate comunica şi oral persoanei prezente termenuurmător, aducându- i la cunoştinţă consecinţele neprezentării. În cursuurmăririi penale, aducerea la cunoştinţă a termenului se menţionează într - uproces- verbal, care se semnează de către persoana astfel citată.

(8) Citarea şi comunicarea actelor procedurale se fac în plic închiscare va purta menţiunea "Pentru justiţie. A se înmâna cu prioritate".

- - - - - - - - - -Al i n. ( 8) al ar t . 257 a f ost i nt r odus de pct . 170 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 258 Conţinutul citaţiei (1) Citaţia este individuală şi trebuie sa cuprindă următoarele: a) denumirea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecat

care emite citaţia, sediul său, data emiterii şi numărul dosarului; b) numele şi prenumele celui citat, calitatea în care este citat ş

i ndi car ea obi ect ul ui cauzei ;c) adr esa cel ui c i t at ;d) ora, ziua, luna şi anul, locul de înfăţişare, precum şi invitare

celui citat să se prezinte la data şi locul indicate; e) menţiunea că partea citată are dreptul la un avocat cu care să s

pr ezi nt e l a t er menul f i xat ;f) dacă este cazul, menţiunea că, potrivit art. 90 sau art. 93 alin. (4)

apărarea este obligatorie, iar în cazul în care partea nu îşi alege uavocat, care să se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un avocat diof i ci u;

g) menţiunea că partea citată poate, în vederea exercitării dreptului lapărare, să consulte dosarul aflat la arhiva instanţei sau a parchetului;

h) consecinţele neprezentării în faţa organului judiciar. (2) Citaţia transmisă suspectului sau inculpatului trebuie să cuprind

încadrarea juridică şi denumirea infracţiunii de care este acuzatatenţionarea că, în caz de neprezentare, poate fi adus cu mandat de aducere.

(3) Citaţia se semnează de cel care o emite. ART. 259 Locul de ci t ar e(1) Suspectul, inculpatul, părţile în proces, precum şi alte persoane s

citează la adresa unde locuiesc, iar dacă aceasta nu este cunoscută, ladresa locului lor de muncă, prin serviciul de personal al unităţii la carlucrează.




avocat Tiberiu aza

( 2) Suspect ul sau i ncul patul are obligaţia de a comunica în termen de cemult 3 zile organului judiciar schimbarea adresei unde locuieşte. Suspectusau inculpatul este informat cu privire la această obligaţie în cadruaudierii şi cu privire la consecinţele nerespectării obligaţi ei .

( 3) Suspectul sau i ncul pat ul car e a i ndi cat , pr i nt r - o declaraţie dată îcur sul pr ocesul ui penal , un al t l oc pent r u a f i ci t at est e ci t at l a l ocu

i ndi cat .( 4) Suspectul sau i ncul pat ul poat e f i ci t at l a sedi ul avocat ul ui al esdacă nu s- a pr ezentat după prima citare legal îndeplinită.

(5) Dacă nu se cunosc nici adresa unde locuieşte suspectul sau inculpatuşi nici locul său de muncă, la sediul organului judiciar se afişează înştiinţare care trebuie să cuprindă:

a) anul, luna, ziua şi ora când a fost făcută; b) numele şi prenumele celui care a făcut afişarea şi funcţia acestuia; c) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa, respecti

sedi ul cel ui ci t at ;d) numărul dosarului în legătură cu care se face înştiinţarea ş

denumirea organului judiciar pe rolul căruia se află dosarul;

e) menţiunea că înştiinţarea se referă la actul procedural al citaţiei; f) menţiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citaţi î n car e dest i natar ul est e î n drept să se prezinte la organul judiciar pentra i se comunica citaţia;

g) menţiunea că, în cazul în care destinatarul nu se prezintă pentrcomunicarea citaţiei în interiorul termenului prevăzut la lit. f), citaţia sconsideră comunicată la împlinirea acestui t er men;

h) semnătura celui care a afişat înştiinţarea. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 5) al ar t . 259 a f ost modi f i cat de pct . 171 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL n515 di n 14 august 2013.

(6) Bolnavii sau persoanele aflate, după caz, în spitale, aşezămintmedicale ori de asistenţă socială se citează prin administraţia acestora.

(7) Persoanele private de libertate se citează la locul de deţinere, priadministraţia acestuia.

(7^1) Militarii se citează la unitatea din care fac parte, pricomandant ul acest ei a.- - - - - - - - - -


(8) Pentru persoanele care alcătuiesc echipajul unei nave maritime sa

fluviale, aflate în cursă, citarea se face la căpitănia portului unde estînregistrată nava.

( 9) Dacă suspectul sau inculpatul locuieşte în străinătate, citarea sface, pentru primul termen, potrivit normelor de drept internaţional penaaplicabile în relaţia cu statul solicitat, în condiţiile legii. În absenţunei asemenea nor me sau î n cazul î n car e instrumentul juridic internaţionaaplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandată. În acescaz, avi zul de pr i mi r e a scr i sor i i r ecomandat e, semnat de dest i nat ar , sarefuzul de primire a acesteia ţine loc de dovadă a îndeplinirii procedurii dcitare. Pentru primul termen de judecată, suspectul sau inculpatul va f




avocat Tiberiu aza

înştiinţat prin citaţie că are obligaţia de a indica o adresă pe teritoriuRomâniei, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, undurmează să i se facă toate comunicările privind procesul. În cazul în care nse conformează, comunicările i se vor face prin scrisoare recomandatărecipisa de predare la poşta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fmenţionate actele care se expediază, ţinând loc de dovadă de î ndepl i ni r e

proceduri i .(10) Personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare şcetăţenii români trimişi să lucreze în cadrul organizaţiilor internaţionalemembrii de familie care locuiesc cu ei, cât timp se află în străinătateprecum şi cetăţenii români aflaţi în străinătate în interes de serviciuinclusiv membrii de familie care îi însoţesc, se citează prin intermediuunităţilor care i- au trimis în străinătate.

(11) La stabilirea termenului pentru înfăţişarea suspectului sai ncul patului aflat în străinătate se ţine seama de normele internaţionalaplicabile în relaţia cu statul pe teritoriul căruia se afla suspectul sainculpatul, iar în lipsa unor asemenea norme, de necesitatea ca citaţia îvederea înfăţişării să fie primită cel mai t âr zi u cu 30 de zi l e î nai nt e d

ziua stabilită pentru înfăţişare. (12) Instituţiile, autorităţile publice şi alte persoane juridice scitează la sediul acestora, iar în cazul neidentificării sediului, se aplicîn mod corespunzător dispoziţiile al i n. ( 5) .

(13) Citarea prin intermediul poştei electronice sau al unui sistem dmesagerie electronică se face la adresa electronică ori la coordonatele carau fost indicate în acest scop organului judiciar de către persoana citatsau de către reprezent ant ul ei .- - - - - - - - - -


ART. 260 Î nmânar ea citaţiei (1) Citaţia se înmânează, oriunde este găsit, personal celui citat, car

va semna dovada de pr i mi r e.(2) Dacă persoana citată refuză să primească citaţia, persoan

însărcinată să comunice citaţia va afişa pe uşa destinatarului o înştiinţare î nchei nd un proces- verbal cu privire la împrejurările constatateÎnştiinţarea trebuie să cuprindă:

a) anul, luna, ziua şi ora când afişarea a fost făcută; b) numele şi prenumele celui care a făcut afişarea şi funcţia acestuia; c) numel e, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa, respecti

sediul celui înştiinţat;

d) numărul dosarului în legătură cu care se face înştiinţarea şdenumirea organului judiciar pe rolul căruia se află dosarul, cu indicaresedi ul ui acest ui a;

e) menţiunea că înştiinţarea se referă la actul procedural al citaţiei; f) menţiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citaţi

în care destinatarul este în drept să se prezinte la organul judiciar pentra i se comunica citaţia;

g) menţiunea că, în cazul în care destinatarul nu se prezintă pentrcomunicarea citaţiei în interiorul termenului prevăzut la lit. f), citaţia sconsideră comunicată la împlinirea acestui termen;




avocat Tiberiu aza



(2^1) Dacă persoana citată, primind citaţia, refuză sau nu poate ssemneze dovada de primire, persoana însărcinată să comunice citaţia încheidespr e aceast a pr ocesver bal .- - - - - - - - - -


(3) În cazul în care scrisoarea recomandată prin care se citează ususpect sau inculpat care locuieşte în străinătate nu poate fi înmânatăprecum şi în cazul î n car e st at ul dest i nat ar ul ui nu per mi t e ci t ar ea pr ipoştă, citaţia se va afişa la sediul parchetului sau al instanţei, după caz.

(4) Citarea se poate realiza şi prin intermediul autorităţilor competentale statului străin dacă: a) adr esa cel ui citat este necunoscută sau inexactă; b) nu a fost posibilă trimiterea citaţiei prin intermediul poştei; c) dacă citarea prin poştă a fost ineficientă sau necorespunzătoare. ( 5) Când ci t ar ea se f ace pot r i vi t ar t . 259 al i n. ( 6) - (8), unităţile acol

arătate sunt obligate a înmâna de îndată citaţia persoanei citate sub luarde dovadă, certificându- i semnătura sau arătând motivul pentru care nu s-putut obţine semnătura acesteia. Dovada este predată agentului proceduraliar acesta o înaintează organului de urmărire penală sau instanţei djudecată care a emis citaţia.

(6) Citaţia destinată unei instituţii sau autorităţi publice ori altepersoane juridice se predă la registratură sau funcţionarului însărcinat cprimirea corespondenţei. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mocorespunzător.

(7) Când citarea se realizează potrivit art. 257 alin. (5), persoana carrealizează citarea întocmeşte un proces- verbal .- - - - - - - - - -


ART. 261 Înmânarea citaţiei altor persoane (1) Dacă persoana citată nu se află acasă, agentul înmânează citaţi

soţului, unei rude sau oricărei persoane care locuieşte cu ea ori care în moobişnuit îi primeşte corespondenţa. Citaţia nu poate fi înmânată unui minosub 14 ani sau unei persoane lipsite de discernământ.

(2) Dacă persoana citată locuieşte într- un i mobi l cu mai mul tapar t ament e sau î nt r - un hotel, în lipsa persoanelor arătate la alin. (1)citaţia se predă administratorului, portarului ori celui care în mod obişnuiîl înlocuieşte.

(3) Persoana care primeşte citaţia semnează dovada de primire, i aagentul, certificând identitatea şi semnătura, încheie proces- verbal. Dac




avocat Tiberiu aza

aceasta refuză sau nu poate semna dovada de primire, agentul afişează citaţipe uşa locuinţei, încheind procesver bal .

(4) În lipsa persoanelor arătate la alin. (1) şi (2) , agent ul estobligat să se intereseze când poate găsi persoana citată pentru a- i î nmâncitaţia. Când persoana citată nu poate fi găsită, agentul afişează pe uşlocuinţei persoanei citate o înştiinţare care trebuie să cuprindă:

a) anul , l una, zi ua şi ora când depunerea sau, după caz, afişarea a fosfăcută;

b) numele şi prenumele celui care a făcut afişarea şi funcţia acestuia; c) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa, respecti

sediul celui înştiinţat; d) numărul dosarului în legătură cu care se face înştiinţarea ş

denumirea organului judiciar pe rolul căruia se află dosarul, cu indicaresedi ul ui acest ui a;

e) menţiunea că înştiinţarea se referă la actul procedural al citaţiei; f) menţiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citaţi

în care destinatarul este în drept să se prezinte la organul judiciar pentra i se comunica citaţia;

g) menţiunea că, în cazul în care destinatarul nu se prezintă pentrcomunicarea citaţiei în interiorul termenului prevăzut la lit. f), citaţia sconsideră comunicată la împlinirea acestui termen;



(5) În cazul când persoana citată locuieşte într- un i mobi l cu mai mul tapar t ament e sau î nt r - un hotel, dacă în citaţie nu s- a i ndi cat apar t ament uori camera în care locuieşte, agentul este obligat să facă investigaţipentru a afla aceasta. Dacă investigaţiile au rămas fără rezultat, agentuafişează citaţia pe uşa principală a clădirii, încheind proces- verbal şfăcând menţiune despre împrejurările care au făcut imposibilă înmânarecitaţiei.

( 6) Abr ogat .- - - - - - - - - -


ART. 261 1̂Imposibilitatea de a comunica citaţia Când comunicarea citaţiei nu se poate face, deoarece imobilul nu există

este nelocuit ori destinatarul nu mai locuieşte în imobilul respectiv, saatunci când comuni car ea nu poate fi făcută din alte motive asemănătoareagentul întocmeşte un proces- verbal în care menţionează situaţiilconst at at e, pe car e î l t r i mi t e or ganul ui j udi ci ar car e a di spus ci t ar ea.- - - - - - - - - -


ART. 262




avocat Tiberiu aza

Dovada de primire şi procesulverbal de predare a citaţiei (1) Dovada de primire a citaţiei trebuie să cuprindă numărul dosarului

denumirea organului de urmărire penală sau a instanţei care a emis citaţianumele, prenumele şi calitatea persoanei citate, precum şi data pentru careste citată. De asemenea, trebuie să cuprindă data înmânării citaţieinumele, prenumele, calitatea şi semnătura celui care înmânează citaţia

certificarea de către acesta a identităţii şi semnăturii persoanei căreia s- a înmânat citaţia, precum şi arătarea calităţii acesteia. (2) Ori de câte ori, cu prilejul predării, afişării sau transmiteri

electronice a unei citaţii se încheie un procesver bal , acest a va cupr i nde îmod corespunzător şi menţiunile prevăzute la alin. (1). În situaţia în carcitarea se realizează prin intermediul poştei electronice sau prin orice alsistem de mesagerie electronică, la procesulverbal se ataşează, dacă estposi bi l , dovada tr ansmi t er i i acest ei a.- - - - - - - - - -


ART. 263I nci dent e pr i vi nd ci t ar ea(1) În cursul judecăţii, neregularitatea cu privire la citare este luat

în considerare doar dacă partea lipsă la termenul la care s- a pr oduneregularitatea o invocă la termenul următor la care este prezentă sau legacitată, dispoziţiile privind sancţiunea nulităţii aplicându- se î n mocorespunzător.

(2) Cu excepţia situaţiei în care prezenţa inculpatului este obligatorieneregularitatea privind procedura de citare a unei părţi poate fi invocată dcătre procuror, de către celelalte părţi ori din oficiu numai la termenul lcar e ea s- a pr odus.- - - - - - - - - -


ART. 264 Comuni carea al t or act e pr ocedur al e(1) Comunicarea celorlalte acte de procedură se face potrivi

dispoziţiilor prevăzute în prezentul capitol. ( 2) Î n cazul per soanel or pr i vat e de l i ber t at e, comuni car ea cel or l al t

acte de procedură se face prin fax sau prin orice alt mijloc de comunicarelectronică disponibil la locul de detenţie.

ART. 265

Mandat ul de aducer e(1) O persoană poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală sau

instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă, fiind anteriocitată, nu s- a prezentat, în mod nejustificat, iar ascultarea ori prezenţa eeste necesară, sau dacă nu a fost posibilă comunicarea corespunzătoare citaţiei şi împrejurările indică fără echivoc că persoana se sustrage de lprimirea citaţiei.

( 2) Suspect ul sau i ncul pat ul poat e f i adus cu mandat de aducere, chi a î nai nte de a f i f ost chemat pr i n citaţie, dacă această măsură se impune îinteresul rezolvării cauzei.




avocat Tiberiu aza

(3) În cursul urmăririi penale mandatul de aducere se emite de cătrorganul de urmărire penală, iar în cursul judecăţii de către instanţă.

( 4) Î n cazul î n car e pent r u execut ar ea mandatul ui de aducer e estnecesară pătrunderea fără consimţământ într- un domi ci l i u sau sedi u, î n cur suurmăririi penale mandatul de aducere poate fi dispus, la cererea motivată procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa cărei

i - ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţcorespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediupar chet ul ui di n car e f ace par t e pr ocur or ul .

(5) Cererea formulată de procuror, în cursul urmăririi penale, trebuie scuprindă:

a) motivarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2); b) indicarea infracţiunii care constituie obiectul urmăririi penale ş

numel e suspect ul ui sau al i ncul pat ul ui ;c) indicarea adresei unde se află persoana pentru care se solicit

emi t erea mandat ul ui de aducer e.(6) Cererea prin care se solicită, în cursul urmăririi penale, emitere

unui mandat de aducere se soluţionează în camera de consiliu, fără citare

părţilor. ( 7) Î n cazul î n car e apr eci ază că cererea este întemeiată, judecătorul ddrepturi şi libertăţi dispune motivat, prin încheiere definitivă, admiteresolicitării parchetului şi încuviinţarea aducerii persoanei solicitateemiţând de îndată mandatul de aducere.

( 8) Mandat ul de aducere emis de judecătorul de drepturi şi libertăţtrebuie să cuprindă:

a) denumirea instanţei; b) data, ora şi locul emiterii; c) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul d

aducer e;d) scopul pent r u car e a f ost emi s;e) numele persoanei care urmează a fi adusă cu mandat şi adresa und

locuieşte. În cazul suspectului sau inculpatului, mandatul de aducere trebuisă menţioneze infracţiunea care constituie obiectul urmăririi penale;

f) indicarea temeiului şi motivarea necesităţii emiterii mandatului daducer e;

g) menţiunea că mandatul de aducere poate fi folosit o singură dată; h) semnătura judecătorului şi ştampila instanţei. (9) În cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că n

sunt satisfăcute condiţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), dispune, priîncheiere definitivă, respingerea cererii, ca neîntemeiată.

(10) Mandatul de aducere emis de organul de urmărire penală, în cursuurmăririi penale, sau de instanţă, în cursul judecăţii, trebuie să cuprindăîn mod corespunzător, menţiunile prevăzute la alin. (8).

(11) Organul judiciar ascultă, de îndată, persoana adusă cu mandat daducere sau, după caz, efectuează de îndată actul care a necesitat prezenţacest ei a.

(12) Persoanele aduse cu mandat rămân la dispoziţia organului judicianumai pe durata impusă de audiere sau de îndeplinirea actului procesual cara făcut necesară prezenţa lor, dar nu mai mult de 8 ore, în afară de cazucând s- a dispus reţinerea ori arestarea preventivă a acestora.

Execut area mandat ul ui de aducer eART. 266




avocat Tiberiu aza

(1) Mandatul de aducere se execută prin organele de cercetare penală alpoliţiei judiciare şi organele de ordine publică. Persoana căreia i sîncredinţează executarea mandatul ui t r ansmi t e mandat ul persoanei pent r u caracesta a fost emis şi îi solicită să o însoţească. În cazul în care persoanindicată în mandat refuză să însoţească persoana care execută mandatul saîncearcă să fugă, aceasta va fi adusă prin constrângere.


(2) În vederea executării mandatului emis de judecătorul de drepturi şlibertăţi sau de instanţa de judecată, organele prevăzute la alin. (1) popătrunde în locuinţa sau sediul oricărei persoane, în care există indicii cse află cel căutat, în cazul în care acesta refuză să coopereze, împiedicexecutarea mandatului sau pentru orice alt motiv temeinic justificat şproporţional cu scopul urmărit.

(3) Dacă persoana arătată în mandatul de aducere nu poate fi adusă di

motive de boală, cel însărcinat cu executarea mandatului constată aceast î nt r - un proces- verbal, care se înaintează de îndată organului de urmărirpenală sau, după caz, instanţei de judecată.

(4) Dacă cel însărcinat cu executarea mandatului de aducere nu găseştpersoana prevăzută în mandat la adresa indicată, face cercetări şi, dacacestea au rămas fără rezultat, încheie un procesver bal car e va cupr i ndmenţiuni despre cercetările făcute. Procesul- verbal se înaintează, de îndatăorganului de urmărire penală sau, după caz, instanţei de judecată.

( 5) Execut ar ea mandat el or de aducer e pr i vi nd pe mi l i t ar i se f ace pr icomandantul unităţii militare sau prin poliţia militară.

(6) Activităţile desfăşurate cu ocazia executării mandatului de aducersunt consemnate î nt r - un pr ocesverbal, care trebuie să cuprindă:

a) numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie; b) l ocul unde est e î nchei at ;c) menţiuni despre activităţile desfăşurate. ART. 267 Accesul l a bazel e el ect r oni ce de dat e

- - - - - - - - - -Denumirea marginală a art. 267 a fost introdusă de pct . 183 al ar t . 102


(1) În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor dprocedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorusau instanţa au drept de acces direct la bazele electronice de date deţinut

de organele administraţiei de stat. (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de dat

sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată îvederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente îbazele electronice de date, în condiţiile legii.

CAP. I I Termenel e

ART. 268




avocat Tiberiu aza

Consecinţele nerespectării termenului ( 1) Când pent r u exerci t area unui dr ept pr ocesual l egea pr evede un anumi

termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şnulitatea actului făcut peste termen.

(2) Când o măsură procesuală nu poate fi luată decât pe un anumit termenexpirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului măsurii.

(3) Pentru celelalte termene procedurale se aplică, în caz dnerespectare, dispoziţiile privitoare la nulităţi.

ART. 269 Cal cul ul t er menel or pr ocedur al e(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua

luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afarde cazul când l egea di spune al t f el .

( 2) La cal cul area t ermenel or pe or e sau pe zi l e nu se socoteşte ora saziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta sîmplineşte.

(3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşituzilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi luni

cor espunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într- o lună care nu arzi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni. ( 4) Când ul t i ma zi a unui t ermen cade î nt r - o zi nelucrătoare, termenu

expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează. ART. 270 Acte considerate ca făcute în termen (1) Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administraţi

locului de deţinere ori la unitatea militară sau la oficiul poştal priscrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea saatestarea făcută de către administraţia locului de deţinere pe actul depusrecipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută dunitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actul ui

(2) Dacă un act care trebuia făcut într- un anumi t t ermen a f ost comuni casau transmis, din necunoaştere ori dintr- o greşeală vădită a expeditoruluiînainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competenţăse consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organujudiciar competent după expirarea termenului fixat.

(3) Cu excepţia căilor de atac, actul efectuat de procuror estconsiderat ca făcut în termen dacă data la care a fost trecut în registrul dieşire al parchetului este înăuntrul termenului cerut de lege pentref ectuar ea actul ui .

ART. 271 Calculul termenelor în cazul măsurilor privative sau restrictive d

dr ept ur iÎn calculul termenelor privind măsurile preventive sau orice măsur

r estrictive de drepturi, ora sau ziua de la care începe şi cea la care ssfârşeşte termenul intră în durata acestuia.

CAP I I IChel t ui el i l e j udi ci are

ART. 272 Acoper i r ea chel t ui el i l or j udi ci are( 1) Chel t ui el i l e necesar e pent r u ef ect uar ea actelor de procedură

administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă




avocat Tiberiu aza

onorariile avocaţilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate ddesfăşurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat saplătite de părţi.

(2) Cheltuielile judiciare prevăzute la alin. (1), avansate de stat, suncuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri şi cheltuieli aMinisterului Justiţiei, al Ministerului Public, precum şi al altor minister

de r esor t .ART. 273 Sumel e cuvenite martorului, expertului şi interpretului (1) Martorul, expertul şi interpretul chemaţi de organul de urmărir

penală ori de instanţă au dreptul la restituirea cheltuielilor de transportîntreţinere, locuinţă şi a altor cheltuieli necesare, pril ej ui t e de chemarel o r .

(2) Martorul, expertul şi interpretul care sunt salariaţi au dreptul lvenitul de la locul de muncă, pe durata lipsei de la serviciu pricinuite dchemarea la organul de urmărire penală sau la instanţă.

( 3) Mar t or ul car e nu este salariat, dar are venit din muncă, estîndreptăţit să primească o compensare.

(4) Expertul şi interpretul au dreptul la o retribuţie pentrîndeplinirea însărcinării date, în cazurile şi în condiţiile prevăzute pridispoziţii legale.

(5) Sumele acordate potrivit alin. (1), (3) şi (4) se plătesc pe bazdispoziţiilor luate de organul care a dispus chemarea şi în faţa căruia s-pr ezent at mar t or ul , exper t ul sau i nt er pr et ul , di n f ondul chel t ui el i l o

j udi ci ar e speci al al ocat .ART. 274 Plata cheltuielilor avansate de stat în caz de renunţare la urmărire

penală, condamnare, amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarepedepsei

(1) În caz de renunţare la urmărirea penală, condamnare, amânare aplicării pedepsei sau renunţare l a apl i car ea pedepsei , i ncul pat ul estobligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţicheltuielilor privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi dorganele judiciare, care rămân în sarcina statului.

( 2) Când sunt mai mulţi inculpaţi, procurorul sau, după caz, instanţhotărăşte partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. Lstabilirea acestei părţi se ţine seama, pentru fiecare dintre inculpaţi, dmăsura în care a provocat cheltuielile judiciare.

(3) Partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligatsolidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cacesta şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

ART. 275 Pl at a chel t ui el i l or avansat e de st at î n cel el al t e cazur i

(1) Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cuurmează:

1. în caz de achitare, de către: a) persoana vătămată, în măsura în care i se reţine o culpă procesuală; b) partea civilă căreia i s- au r espi ns î n totul pretenţiile civile, î

măsura în care i se reţine o culpă procesuală; c) i ncul pat ul car e a f ost obl i gat l a r epar ar ea pr ej udi ci ul ui ;2. în caz de încetare a procesului penal, de către: a) inculpat, dacă există o cauză de nepedepsire;




avocat Tiberiu aza

b) persoana vătămată, în caz de retragere a plângerii prealabile sau îcazul în care plângerea prealabilă a fost tardiv introdusă;

c) partea prevăzută în acordul de mediere, în cazul în care a intervenimedierea penală;

d) inculpatul şi persoana vătămată, în caz de împăcare. - - - - - - - - - -

Lit. d), pct. 2 al alin. (1) al art. 275 a fost introdusă de pct. 184 aar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată îMONI TORUL OFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

3. dacă inculpatul cere continuarea procesului penal, cheltuieliljudiciare sunt suportate de către:

a) persoana vătămată, atunci când aceasta şi- a r et r as pl ânger eprealabilă ori s- a dispus clasarea în temeiul dispoziţiilor art. 16 ali n. ( 1l i t . a) - c) sau achi t area i ncul pat ul ui ;

b) inculpat, atunci când se dispune clasarea pentru alte situaţii decâcele prevăzute în dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a)- c) or i î ncet ar epr ocesul ui penal ;

4. î n caz de r est i t ui r e a cauzei l a par chet î n pr ocedur a camer epreliminare, cheltuielile judiciare sunt suportate de către stat. (2) În cazul declarării apelului, recursului în casaţie ori a

introducerii unei contestaţii sau oricărei alte cereri, cheltuielil j udi ci ar e sunt supor t at e de către persoana căreia i s- a respins ori care şi-retras apelul, recursul în casaţie, contestaţia sau cererea.

( 3) Î n t oat e cel el al t e cazur i , chel t ui el i l e j udi ci ar e avansat e de st arămân în sarcina acestuia.

(4) În cazul când mai multe părţi sau persoane vătămate sunt obligate lsuportarea cheltuielilor judiciare, instanţa hotărăşte partea dichel t ui el i l e j udi ci ar e dat orate de f i ecar e.

(5) Dispoziţiile alin. (1) pct. 1 şi 2 şi ale alin. (2)- (4) se aplică îmod corespunzător în cazul dispunerii în cursul urmăririi penale a unesoluţii de clasare şi în situaţia respingerii unei plângeri formulatîmpotriva actelor şi măsurilor dispuse de organele de urmărire penală.

(6) Cheltuielile pentru plata interpreţilor desemnaţi de organel j udi ci are, potrivit legii, rămân în sarcina statului.

ART. 276 Plata cheltuielilor judiciare făcute de părţi (1) În caz de condamnare, renunţare la urmărirea penală, renunţare l

aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, inculpatul estobligat să plătească persoanei vătămate, precum şi părţii civile căreia i s-admis acţiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de acestea. - - - - - - - - - -



(2) Când acţiunea civilă este admisă numai în parte, instanţa îl poatobliga pe inculpat la plata totală sau parţială a cheltuielilor judiciare.

(3) În caz de renunţare la pretenţiile civile, precum şi în caz dtranzacţie, mediere ori recunoaştere a pretenţiilor civile, instanţa dispunasupra cheltuielilor conform înţelegerii părţilor. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), când sunt mai mulţinculpaţi ori dacă există şi parte responsabilă civilmente, se aplică în mo

corespunzător dispoziţiile art. 274 alin. (2) şi (3). (5) În caz de achitare, persoana vătămată sau partea civilă este obligatsă plătească inculpatului şi, după caz, părţii responsabile civilmentcheltuielile judiciare făcute de aceştia, în măsura în care au fost provocatde persoana vătămată sau de partea civilă.

(6) În celelalte cazuri instanţa stabileşte obligaţia de restituirpot r i vi t l egi i ci vi l e.

CAP. I V Modi f i car ea act el or procedurale, îndreptarea erorilor materiale ş

înlăturarea unor omisiuni vădite

ART. 277 Modificări în acte procedurale (1) Orice adăugare, corectură ori suprimare făcută în cuprinsul unui ac

procedural este luată în considerare numai dacă aceste modificări sunconfirmate în scris, în cuprinsul sau la sfârşitul actului, de către cei carl - au semnat .

(2) Modificările neconfirmate, dar care nu schimbă înţelesul frazeirămân valabile.

(3) Locurile nescrise în cuprinsul unei declaraţii t r ebui e bar at e, ast f eîncât să nu se poată face adăugări.

ART. 278 Î ndr ept ar ea er or i l or mat er i al e( 1) Er or i l e mat er i al e evi dent e di n cupr i nsul unui act pr ocedur al s

îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi şlibertăţi sau de cameră preliminară ori de instanţa care a întocmit actul, lcer erea cel ui i nt er esat or i di n of i c i u.

(2) În vederea îndreptării erorii, părţile pot fi chemate spre a dlămuriri.

(3) Despre îndreptarea efectuată organul judiciar întocmeşte, după cazun proces- verbal sau o încheiere, făcându- se menţiune şi la sfârşitul actulucor ectat.

ART. 279 Înlăturarea unor omisiuni vădite Dispoziţiile art. 278 se aplică şi în cazul când organul judiciar, c

ur mare a unei omi si uni vădite, nu s- a pronunţat asupra sumelor pretinse d

martori, experţi, interpreţi, avocaţi, potrivit art. 272 şi 273, precum şi cprivire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea măsurilor asigurătorii.

CAP. V Nulităţile

ART. 280 Ef ectele nulităţii




avocat Tiberiu aza

(1) Încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurareprocesului penal atrage nulitatea actului în condiţiile prevăzute expres dpr ezent ul cod.

( 2) Actel e î ndepl i ni t e ul t er i or actul ui car e a f ost decl ar at nul sunt lr ândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă întracestea şi actul declarat nul.

(3) Atunci când constată nulitatea unui act, organul judiciar dispunecând este necesar şi dacă este posibil, refacerea acelui act cu respectaredi spoziţiilor legale.

ART. 281 Nulităţile absolute (1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilo

pr i vi nd:a) compunerea completului de judecată; b) competenţa materială şi competenţa personală a instanţelo

judecătoreşti, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioarcel ei l egal compet ent e;

c) publicitatea şedinţei de judecată;

d) par t i ci par ea pr ocur or ul ui , at unci când par t i ci par ea sa estobl i gat or i e pot r i vi t l egi i ;e) prezenţa suspectul ui sau a i ncul pat ul ui , at unci când par t i ci par ea s

est e obl i gat or i e pot r i vi t l egi i ;f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum ş

a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie. (2) Nulitatea absolută se constată din oficiu sau la cerere. (3) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. a)-d

poate fi invocată în orice stare a procesului. (4) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f

trebuie invocată: a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea

intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare; b) în orice stare a procesului, dacă încălcarea a intervenit în cursu

judecăţii; c) î n or i ce st ar e a pr ocesul ui , i ndi f er ent de moment ul l a car e

intervenit încălcarea, când instanţa a fost sesizată cu un acord drecunoaştere a vinovăţiei.

ART. 282 Nulităţile relative (1) Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute l

a r t . 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţel egal e s- a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţiloprocesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât pridesfiinţarea actului.

( 2) Nul i t at ea rel at i vă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpatcelelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există un intereprocesual propriu în respectarea dispoziţiei legale încălcate.

(3) Nulitatea relativă se invocă în cursul sau imediat după efectuareactului ori cel mai târziu în termenele prevăzute la alin. (4).

(4) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) poate finvocată:

a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;




avocat Tiberiu aza

b) până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, dacîncălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, când instanţa a fossesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei;

c) până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacîncălcarea a intervenit în cursul judecăţii.

(5) Nulitatea relativă se acoperă atunci când:

a) persoana interesată nu a invocat- o în termenul prevăzut de lege; b) persoana interesată a renunţat în mod expres la invocarea nulităţii.

CAP. VI Amenda judiciară

ART. 283 Abat er i j udi ci ar e(1) Următoarele abateri săvârşite în cursul procesului penal s

sancţionează cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: a) neî ndepl i nirea în mod nejustificat sau îndeplinirea greşită ori c

întârziere a lucrărilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, d

transmitere a dosarelor, precum şi a oricăror alte lucrări, dacă prin aceasts- au provocat întârzieri în desfăşurarea pr ocesul ui penal ;b) neîndeplinirea ori îndeplinirea greşită a îndatoririlor de înmânare

citaţiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum şi neexecutaremandat el or de aducer e.

(2) Lipsa nejustificată a martorului, precum şi a persoanei vătămat epărţii civile sau părţii civilmente responsabile, chemate să dea declaraţiisau părăsirea, fără permisiune ori fără un motiv întemeiat, a locului undurmează a fi audiate se sancţionează cu amendă judiciară de la 250 lei l5. 000 l ei .

( 3) Li psa nejustificată a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fără asigura substituirea, în condiţiile legii, sau refuzul nejustificat aacestuia de a asigura apărarea, în condiţiile în care s- a asi gur aexercitarea deplină a tuturor drepturilor procesuale, se sancţionează camendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocaţi este informacu pr i vi r e l a amendarea unui membr u al baroul ui .

(4) Următoarele abateri săvârşite în cursul procesului penal ssancţionează cu amendă judiciară de la 500 lei l a 5. 000 l ei :

a) împiedicarea în orice mod a exercitării, în legătură cu procesul, atribuţiilor care revin organelor judiciare, personalului auxiliar dspecialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, experţilodesemnaţi de organul judiciar în condiţiile legii, agenţilor proceduraliprecum şi altor salariaţi ai instanţelor şi parchetelor;

b) lipsa nejustificată a expertului sau interpretului legal citat; c) tergiversarea de către expert sau interpret a îndepliniri

însărcinări l or pr i mi t e;d) neîndeplinirea de către orice persoană a obligaţiei de prezentare, l

cererea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, obiectelor ori înscrisurilor cerute de acestea, precum şi neîndeplinireaceleiaşi obligaţii de către reprezentantul legal al persoanei juridice sade cel însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei obligaţii;

e) nerespectarea obligaţiei de păstrare, prevăzută la art. 160 alin. (3)f) neluarea de către reprezentantul legal al persoanei jur i di ce î n cadr u

căreia urmează a se efectua o expertiză a măsurilor necesare pentrefectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum ş




avocat Tiberiu aza

împiedicarea de către orice persoană a efectuării expertizei în condiţiill e g i i ;

g) nerespectarea de către părţi, avocaţii acestora, martori, experţiinterpreţi sau orice alte persoane a măsurilor luate de către preşedintelcompletului de judecată potrivit art. 352 alin. (9) sau art. 359; - - - - - - - - - -

Li t . g) a al i n. ( 4) al ar t . 283 a f ost modificată de pct. 186 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

h) nerespectarea de către avocaţii părţilor a măsurilor luate de cătrpreşedintele completului de judecată potrivit art. 359, cu excepţisituaţiilor când aceştia susţin cereri, excepţii, concluzii pe fondul cauzeiprecum şi atunci când procedează la audierea părţilor, martorilor şexperţilor;

i) manifestările ireverenţioase ale părţilor, martorilor, experţilorinterpreţilor sau ale oricăror alte persoane faţă de judecător sau procuror;

j) abrogată;

- - - - - - - - - -Lit. j) a alin. (4) al art. 283 a fost abrogată de pct. 187 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

k) nerespectarea de către suspect sau inculpat a obligaţiei de încunoştinţa în scris, în termen de cel mult 3 zile, organele judiciardespr e or i ce schimbare a locuinţei pe parcursul procesului penal;

l) neîndeplinirea de către martor a obligaţiei de a încunoştinţa organeljudiciare, în termen de cel mult 5 zile, despre schimbarea locuinţei pparcursul procesul ui penal , pot r i vi t ar t . 120 al i n. ( 2) l i t . c) ;

m) neîndeplinirea în mod nejustificat de către organul de cercetarpenală a dispoziţiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit d

acest a;n) abuzul de dr ept const ând î n exer ci t area cu r ea- credinţă a drepturilo

procesuale şi procedurale de către părţi, reprezentanţii legali ai acestoror i consi l i er i i j ur i di ci ;

o) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 142 alin. (2) sau obligaţiei prevăzute la art. 152 alin. (5) de către furnizorii de servicii dtelecomunicaţii inf or mat i ce sau f i nanci ar e;- - - - - - - - - -

Lit. o) a alin. (4) al art. 283 a fost modificată de pct. 188 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

p) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 147 alin. (5) de cătrunităţile poştale ori de transport sau orice alte persoane fizice orjuridice care efectuează activităţi de transport sau transfer de informaţii;

q) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 153 alin. (4) de cătrfurnizorul de servicii sau de persoana în posesia căreia sunt sau care arsub control datele prevăzute la art. 153 alin. (1).

( 5) Amenzi l e j udi ci ar e apl i cat e const i t ui e veni t ur i l a buget ul de st atcupr i nzându- se di st i nct î n buget ul Mi ni st er ul ui Publ i c sau al Mi ni st er ul uAdministraţiei şi Internelor, al Ministerului Justiţiei, după caz, potrivil egi i .




avocat Tiberiu aza

(6) Aplicarea amenzii judiciare nu înlătură răspunderea penală, în cazuîn care fapta constituie infracţiune.

ART. 284Procedura privitoare la amenda judiciară (1) Amenda se aplică de organul de urmărire penală prin ordonanţă, iar d

judecătorul de drepturi şi libertăţi, de judecătorul de cameră preliminară ş

de instanţa de judecată, prin încheiere.(2) Persoana amendată poate cere anularea ori reducerea amenzii. Cererede anul are sau de reducere se poat e f ace î n termen de 10 zi l e de lcomunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare.

(3) Dacă persoana amendată justifică de ce nu şi- a put ut î ndepl i nobligaţia, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de camerpreliminară sau instanţa de judecată poate dispune anularea ori reducereamenzi i .

(4) Cererea de anulare sau de reducere a amenzii aplicate prin ordonanţva f i sol uţionată de judecătorul de drepturi şi libertăţi, prin încheiere.

( 5) Cerer ea de anul are sau de r educer e a amenzi i apl i cate pr i n î nchei erva fi soluţionată de un alt judecător de drepturi şi libertăţi, respectiv d

un alt judecător de cameră preliminară ori de un alt complet, prin încheiere- - - - - - - - - -Ar t . 284 a f ost modi f i cat de pct . 189 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGE


PARTEA SPECIALĂ

TI TLUL IUrmărirea penală


ART. 285 Obiectul urmăririi penale (1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare c

privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanel or care asăvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentra se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

(2) Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică. ART. 286 Act el e organelor de urmărire penală (1) Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale ş

soluţionează cauza prin ordonanţă, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Ordonanţa trebuie să cuprindă: a) denumirea parchetului şi data emiterii; b) numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte; c) fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică

acesteia şi, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sai ncul pat ul ui ;

d) obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluţieiprecum şi motivele de fapt şi de drept ale acestora;

e) date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă ccaracter medical şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi;




avocat Tiberiu aza

f) alte menţiuni prevăzut e de l ege;g) semnătura celui care a întocmit- o .( 3) Abr ogat .


di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr . 51


(4) Organele de cercetare penală dispun, prin ordonanţă, asupra acteloşi măsurilor procesuale şi formulează propuneri prin referat. Dispoziţiilalin. (2) se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 287 Păstrarea unor acte de urmărire penală

( 1) Când legea prevede că un act sau o măsură procesuală trebuie să fiîncuviinţată, autorizată sau confirmată, un exemplar al actului rămâne lpr ocur or .

(2) În cazurile în care procurorul sesizează judecătorul de drepturi şlibertăţi, judecătorul de cameră preliminară ori alte autorităţi prevăzute dlege, în vederea soluţionării propunerilor ori cererilor formulate în cursuurmăririi penale, va înainta copii numerotate şi certificate de grefpar chetul ui de pe act el e dosarul ui ori numai de pe cel e car e au legătură ccererea sau propunerea formulată. Organul de urmărire penală păstreazoriginalul actelor, în vederea continuării urmăririi penale.

CAP. I I Sesizarea organelor de urmărire penală

SECŢIUNEA 1 Reglementări generale

ART. 288 Modur i l e de sesi zar e(1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ

prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori ssesizează din oficiu.

(2) Când, potrivit legii, punerea în mişcare a acţiuni i penal e se f acnumai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată dpersoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului prevăzut de lege

acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare în lipsa acestora. - - - - - - - - - -


(3) În cazul infracţiunilor săvârşite de militari, sesizarecomandantului este necesară numai în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzutl a ar t . 413- 417 di n Codul penal .

ART. 289




avocat Tiberiu aza

Pl ângerea(1) Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sa

juridică, referitoare la o vătămare ce i s- a cauzat prin infracţiune. (2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeri

personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoan j ur i di ce, denumi r ea, sedi ul , codul uni c de î nregi st r ar e, codul d

identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau dînscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarereprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formeazobiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor dprobă, dacă sunt cunoscute. - - - - - - - - - -


( 3) Pl ânger ea se poat e f ace personal sau pr i n mandat ar. Mandatul t r ebuisă fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.

(4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoanvătămată sau de mandatar. ( 5) Pl ângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numa

dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cpr eveder i l e l egal e.

(6) Plângerea formulată oral se consemnează într- un pr ocesver bal dcătre organul care o primeşte.

(7) Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalsoţ sau de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate sdeclare că nu îşi însuşeşte plângerea.

(8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea sface de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţirestrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legecivilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal saîncuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărirpenală se face din oficiu.

(9) Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau linstanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciacompet ent .

( 10) Î n cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană carlocuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fărcetăţenie, şi prin aceasta se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pt er i t or i ul unui al t st at membr u al Uni uni i Eur opene, or ganul j udi ci ar estobligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţarpe teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperare

judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător. ART. 290 Denunţul (1) Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sa

juridică despre săvârşirea unei infracţiuni. (2) Denunţul se poate face numai personal, dispoziţiile art. 289 alin

(2 ) , (4 ) - (6) şi (8)- ( 10) apl i cându- se î n mod cor espunzător. ART. 291Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoan




avocat Tiberiu aza

(1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţipubl i ce ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi oricpersoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, aluat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală spune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul d

urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurildelicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară.

(2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentrcar e a f ost î nvestită de autorităţile publice sau care este supuscont r ol ul ui or i supr avegher i i acest or a cu pr i vi r e l a î ndepl i ni r erespectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilosale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunepenală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndatorganul de urmărire penală. - - - - - - - - - -

Ar t . 291 a f ost modi f i cat de pct . 194 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1

august 2013.ART. 292 Sesi zar ea di n of i ci uOrganul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-

săvârşit o infracţiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289291 şi închei e un pr ocesver bal î n acest sens.

ART. 293 Constatarea infracţiunii flagrante (1) Este flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii sa

imediat după săvârşire. (2) Este de asemenea considerată flagrantă şi infracţiunea al căre

făptuitor, imediat după săvârşire, este urmărit de organele de ordine publicşi de siguranţă naţională, de persoana vătămată, de martorii oculari sau dstrigătul public ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă car fi săvârşit infracţiunea sau este surprins aproape de locul comiteriinfracţiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natură a-presupune participant la infracţiune.

(3) În cazul infracţiunii flagrante, organele de ordine publică şsiguranţă naţională întocmesc un pr ocesverbal, în care consemnează toataspectele constatate şi activităţile desfăşurate, pe care îl înaintează dîndată organului de urmărire penală. - - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.

(4) Plângerile şi cererile prezentate în scris, corpul delict, precum şobiectele şi înscrisurile ridicate cu ocazia constatării infracţiunii sunpuse la dispoziţia organului de urmărire penală. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 4) al ar t . 293 a f ost modi f i cat de pct . 195 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICI AL nr515 di n 14 august 2013.




avocat Tiberiu aza

ART. 294 Examinarea sesizării (1) La primirea sesizării, organul de urmărire penală procedează l

verificarea competenţei sale, iar în cazul prevăzut la art. 58 alin. (3înaintează procurorului cauza, împreună cu pr opunerea de t r i mi t ere sesizării organului competent.


(2) În situaţia în care plângerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiilde formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclarăse restituie pe cale administrativă petiţionarului, cu indicarea elementelocar e l i psesc.- - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.( 3) At unci când sesizarea îndeplineşte condiţiile legale d

admisibilitate, dar din cuprinsul acesteia rezultă vreunul dintre cazurile dîmpiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1)organele de cercetare penală înaintează procurorului actele, împreună cpr opunerea de cl asare.- - - - - - - - - -


(4) În cazul în care procurorul apreciază propunerea întemeiată, dispuneprin ordonanţă, clasarea.

ART. 294 1̂Efectuarea de verificări prealabile (1) Ori de câte ori este necesară o autorizare prealabilă sa

îndeplinirea unei alte condiţii prealabile pentru începerea urmăririi penaleorganul de urmărire penală efectuează verificări prealabile.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), parchetul, odată cu sesizareinstituţiei competente, înaintează un referat întocmit de procurorul căruii - a fost repartizată lucrarea, care va cuprinde rezultatele verificăriloprealabile cu privire la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală dcătre persoana cu privire la care se solicită autorizarea prealabilă sa

îndeplinirea altei condiţii prealabi l e.- - - - - - - - - -


SECŢIUNEA a 2- aPl ânger ea pr eal abi l ă

ART. 295




avocat Tiberiu aza

Plângerea prealabilă (1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângere

prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legeprevede că este necesară o astfel de plângere.

( 2) Pl ânger ea pr ealabilă se adresează organului de cercetare penală saprocurorul ui , pot r i vi t l egi i .

(3) Dispoziţiile art. 289 alin. (1)- (6) şi (8) se aplică în mocorespunzător.

ART. 296 Termenul de i nt r oducer e a pl ânger i i preal abi l e( 1) Pl ânger ea pr eal abilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni di

ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de

luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat despre săvârşiref apt ei .- - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.( 3) Î n cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelo

prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nor epr ezent ant l egal .- - - - - - - - - -


(4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă fost introdusă în termen la organul judiciar necompet ent .

(5) Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penalsau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organulu

j udi ci ar competent .ART. 297 Obligaţiile organului de urmărire penală în procedura plângeri

pr eal abi l e(1) La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verific

dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă îtermenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organude cer cetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cpr opunerea de cl asare.

(2) Dacă într- o cauză în care s- au făcut acte de urmărire penală sconstată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penal

cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caafirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrarînaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.

ART. 298 Procedura în cazul infracţiunii flagrante ( 1) În caz de infracţiune flagrantă, organul de cercetare penală est

obligat să constate săvârşirea acesteia, chiar în lipsa plângerii prealabile(2) După constatarea infracţiunii flagrante, organul de urmărire penal

cheamă persoana vătămată şi, dacă aceasta declară că face plânger




avocat Tiberiu aza

prealabilă, începe urmărirea penală. În caz contrar, organul de cercetarpenală înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare. - - - - - - - - - -


CAP. I I I Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală d

către procuror

ART. 299 Obi ect ul supr avegher i i(1) Procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală

astfel ca orice infracţiune să fie descoperită şi orice persoană care săvârşit o infracţiune să fie trasă la răspundere penală.

( 2) De asemenea, procurorul exercită supravegherea activităţii organelode cercetare penală astfel ca niciun suspect sau inculpat să nu fie reţinu

decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. ART. 300 Modalităţile de exercitare a supravegherii ( 1) Procurorul, în exercitarea atribuţiei de a conduce şi supraveghe

activitatea organelor de cercetare penală, veghează ca actele de urmărirpenală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2) Organele de cercetare penală sunt obligate după sesizare să îinformeze pe procuror despre activităţile pe care le efectuează sau urmeazsă le efectueze.

(3) În exercitarea atribuţiei de a conduce activitatea de urmărirpenală, procurorul ia măsurile necesare sau dă dispoziţii organelor dcercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste lefectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal.

(4) În exercitarea atribuţiei de supraveghere a activităţii de urmărirpenală, procurorul poate să ceară spre ver i f i car e or i ce dosar de l a or ganude cercetare penală, care este obligat să îl trimită de îndată, cu toatactele, materialele şi datele privitoare la fapta care formează obiectucercetării. Procurorul poate reţine orice cauză în vederea efectuăriurmăririi penale.

ART. 301 Tr i mi t er ea l a or ganul competent(1) Când procurorul constată că urmărirea penală nu se efectuează d

organul de cercetare penală prevăzut de lege, ia măsuri ca urmărirea să fifăcută de organul competent, procedând pot r i vi t ar t . 63.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), actele sau măsurile procesuale lega

efectuate rămân valabile. (3) Când procurorul constată că există vreunul dintre cazurile prevăzut

la art. 43, dispune reunirea cauzelor, trimiţând ulterior cauza or ganul ucompet ent .

ART. 302 Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penală la altul (1) Procurorul poate să dispună, după necesitate, ca într- o cauz

urmărirea penală să fie efectuată de un alt organ de cercetare decât ceses i zat .




avocat Tiberiu aza

(2) Preluarea unei cauze de către un organ de cercetare penală ierarhisuperior se dispune de procurorul de la parchetul care exercită supraveghereurmăririi penale în acea cauză, pe baza propunerii motivate a organului dcercetare penală care preia cauza.

ART. 303 Dispoziţiile date de procuror

(1) Procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act durmărire penală de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare sau dorganele de cercetare penală speciale, după caz.

(2) Dispoziţiile date de procuror în legătură cu efectuarea actelor dcercetare penală sunt obligatorii şi prioritare pentru organul de cercetareprecum şi pentru alte organe ce au atribuţii prevăzute de lege în constatareinfracţiunilor. Organele ierarhic superioare ale poliţiei judiciare sau alorganelor de cercetare penală speciale nu pot da îndrumări sau dispoziţiprivind cercetarea penală.

(3) În cazul neîndeplinirii sau al îndeplinirii în mod defectuos de cătrorganul de cer cetare penal ă a dispoziţiilor date de procuror, acesta poatsesiza conducătorul organului de cercetare penală, care are obligaţia ca î

termen de 3 zile de la sesizare să comunice procurorului măsurile dispuseori poate aplica sancţiunea amenzii judiciare pentru abat er i l e j udi ci arprevăzute la art. 283 alin. (1) lit. a) sau, după caz, alin. (4) lit. m) orpoate solicita retragerea avizului prevăzut la art. 55 alin. (4) şi (5).

ART. 304 I nf i r mar ea act el or pr ocesual e sau pr ocedur al e( 1) Când pr ocur orul constată că un act sau o măsură procesuală

organului de cercetare penală nu este dată cu respectarea dispoziţiilolegale sau este neîntemeiată, o infirmă motivat, din oficiu sau la plângereper soanei i nt er esat e.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul verificării efectuate dcătre procurorul ierarhic superior cu privire la actele procurorului ierarhii nf er i or .

CAP. I V Efectuarea urmăririi penale

SECŢIUNEA 1 Desfăşurarea urmăririi penale

ART. 305 Începerea urmăririi penal e(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege ş

se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitareacţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penal

di spune î nceperea urmăririi penale cu privire la faptă. (2) Începerea urmăririi penale se dispune prin ordonanţă care cuprinde

după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) lit. a)- c) şi g). (3) Când din datele şi probele existente în cauză rezultă indici

r ezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s- a î ncepuurmărirea penală, procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze îcontinuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(4) Faţă de persoanele pentru care urmărirea penală este condiţionată dobţinerea unei autorizaţii prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiţi

prealabile, efectuarea urmăririi penale se poate dispune numai după obţinereautorizaţiei ori după îndeplinirea condiţiei. - - - - - - - - - -


ART. 306 Obligaţiile organelor de urmărire penală ( 1) Pent r u r eal i zar ea obi ect ul ui urmăririi penale, organele de cercetar

penală au obligaţia ca, după sesizare, să caute şi să strângă datele orinformaţiile cu privire la existenţa infracţiunilor şi identificare

persoanelor care au săvârşit infracţiuni, să ia măsuri pentru limitareconsecinţelor acestora, să strângă şi să administreze probele cu respectareprevederilor art. 100 şi 101. - - - - - - - - - -


(2) Organele de cercetare penală au obligaţia de a efectua actele dcercetare care nu suferă amânare, chiar dacă privesc o cauză pentru care nau competenţa de a efectua urmărirea penală.

(3) După începerea urmăririi penale, organele de cercetare penală strânşi administrează probele, atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectulu

or i i ncul pat ul ui .(4) Organul de urmărire penală se pronunţă, prin ordonanţă motivată, î

condiţiile art. 100 alin. (3) şi (4), asupra cererilor de administrare probelor, în limita competenţei sale.

(5) Când organul de cercetare penală apreciază că este necesaradministrarea unor mijloace de probă sau folosirea unor metode speciale dsupr aveghere, care pot fi autorizate ori dispuse, în faza de urmărire penalănumai de procuror sau, după caz, de judecătorul de drepturi şi libertăţiformulează propuneri motivate, care trebuie să cuprindă datele şinformaţiile care sunt obligatorii în cadrul acel ei pr ocedur i . Ref er at ul esttrimis procurorului împreună cu dosarul cauzei. - - - - - - - - - -


(6) Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretuluprofesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorului, după începereurmăririi penale. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(7) Organul de urmărire penală este obligat să strângă probele necesarpent r u i dent i ficarea bunurilor şi valorilor supuse confiscării speciale ş

confiscării extinse, potrivit Codului penal. - - - - - - - - - -Al i n. ( 7) al ar t . 306 a f ost i nt r odus de pct . 203 al ar t . 102, Ti t l ul I I


ART. 307 Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă

înainte de prima sa audiere, această calitate, fapt a pent r u car e estsuspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzutl a ar t . 83, î nchei ndu- se î n acest sens un pr ocesver bal .

ART. 308Pr ocedur a audi er i i ant i ci pat e(1) Atunci când există riscul ca un martor să nu mai poată fi audiat î

cursul judecăţii, procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi şlibertăţi în vederea audierii anticipate a martorului.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază cerereîntemeiată, stabileşte de îndată data şi l ocul audi er i i , di spunându- scitarea părţilor şi subiecţilor procesuali principali.

( 3) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.- - - - - - - - - -


ART. 309 Punerea în mişcare a acţiunii penale (1) Acţiunea penală se pune în mişcare de procuror, prin ordonanţă, î

cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din carrezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintrcazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1). - - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 309 a f ost modi f i cat de pct. 4 al a r t . I I I d iORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 98 di n 7 f ebr uar i e 2014.

(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale este comunicată inculpatului dcătre organul de urmărire penală care îl cheamă pent r u a- l audi aDispoziţiile art. 108 se aplică în mod corespunzător, încheindu- se î n acessens un pr ocesver bal .

(3) La cerere, inculpatului i se eliberează o copie a ordonanţei pricare a fost dispusă măsura.

(4) Atunci când consideră necesar, pr ocur or ul poat e pr oceda per sonal laudierea inculpatului şi la comunicarea prevăzute la alin. (2).




avocat Tiberiu aza

(5) Organul de urmărire penală continuă urmărirea şi fără a- l audi a pinculpat atunci când acesta lipseşte nejustificat, se sustrage sau estdispărut.

ART. 310 Dispoziţii privind luarea unor măsuri faţă de făptuitor (1) În cazul infracţiunii flagrante, orice persoană are dreptul să î

prindă pe făptuitor. (2) Dacă făptuitorul a fost prins în condiţiile alin. (1), persoana carl - a reţinut trebuie să îl predea de îndată, împreună cu corpurile delicteprecum şi cu obiectele şi înscrisurile ridicate, organelor de urmărirpenală, care întocmesc un proces- verbal .

ART. 311 Extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice (1) În cazul în care, după începerea urmăririi penale, organul d

urmărire penală constată fapte noi, date cu privire la participarea unor altpersoane sau împrejurări care pot duce la schimbarea încadrării juridice faptei, dispune extinderea urmăririi penale ori schimbarea încadrări

j ur i di ce.


(2) Organul de cercetare penală care a dispus extinderea urmăririi penalsau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe procurocu privire la măsura dispusă, propunând, după caz, punerea în mişcare acţiunii penale. - - - - - - - - - -


( 3) Or ganul j udi ci ar car e a di spus extinderea urmăririi penale saschimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect desprf apt el e noi cu pr i vi r e l a car e s- a di spus ext i nder ea.

(4) În cazul în care extinderea urmăririi penale s- a di spus cu pr i vi r e lmai mul t e per soane, organul de urmărire penală are obligaţia să procedezfaţă de aceste persoane potrivit art. 307.

( 5) Pr ocur or ul sesi zat de or ganul de cer cet ar e î n ur ma exti nder iurmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin( 1) poat e dispune extinderea acţiunii penale cu privire la aspectele noi.

SECŢIUNEA a 2- a

Suspendarea urmăririi penale

ART. 312 Cazur i l e de suspendare(1) În cazul când se constată printr- o expertiză medico- legală c

suspect ul sau i ncul pat ul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să iparte la procesul penal, organul de cercetare penală înaintează procurorulupropunerile sale împreună cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmăriripenal e.




avocat Tiberiu aza

(2) Suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care existun impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţde o persoană.

(3) Suspendarea urmăririi penale se dispune şi pe perioada desfăşurăripr ocedur i i de medi er e, pot r i vi t l egi i .

ART. 313

Sarcina organului de urmărire pe timpul suspendării (1) După suspendarea urmăririi penale, procurorul restituie dosarucauzei organului de cercetare penală ori poate dispune preluarea sa.

(2) Ordonanţa de suspendare a urmăririi penale se comunică părţilor şsubiecţilor procesuali principali.

(3) În timpul cât urmărirea este suspendată, organele de cercetare penalcontinuă să efectueze toate actele a căror îndeplinire nu este împiedicată dsituaţia suspectului sau inculpatului, cu respectarea dreptului la apărare apărţilor sau subiecţilor procesuali. La reluarea urmăririi penale, actelefectuate în timpul suspendării pot fi refăcute, dacă este posibil, lcer er ea suspectul ui sau i ncul pat ul ui .

(4) Organul de cercetare penală este obligat să verifice periodic, dar n

mai târziu de 3 luni de la data dispunerii suspendării, dacă mai subzistcauza care a determinat suspendarea urmăririi penale.

SECŢIUNEA a 3- aClasarea şi renunţarea la urmărirea penală

ART. 314 Soluţiile de neurmărire şi netrimitere în judecată (1) După examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probel

necesare potrivit dispoziţiilor art. 285, procurorul, la propunerea organulude urmărire penală sau din oficiu, soluţionează cauza prin ordonanţădi spunând:

a) clasarea, când nu exercită acţiunea penală ori, după caz, stingacţiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute lar t . 16 al i n. ( 1) ;

b) renunţarea la urmărirea penală, când nu există interes public îurmărirea penală a inculpatului.

(2) Procurorul întocmeşte o singură ordonanţă chiar dacă lucrărildosarului privesc mai multe fapte ori mai mulţi suspecţi sau inculpaţi şchiar dacă se dau acestora rezolvări diferite conform alin. (1).

ART. 315 Cl asar ea( 1) Cl asarea se di spune când:a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunit

condiţiile de fond şi formă esenţiale ale sesizării;

b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). - - - - - - - - - -


(2) Ordonanţa de clasare cuprinde menţiunile prevăzute la art. 286 alin(2), precum şi dispoziţii privind:




avocat Tiberiu aza

a) ridicarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii; aceste măsurîncetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţinstanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei;

b) restituirea bunurilor ridicate sau a cauţiunii; c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare

măsurii de siguranţă a confiscării speciale;

d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea ddesfiinţare totală sau parţială a unui înscris; e) sesizarea instanţei competente potrivit dispoziţiilor legii special

în materia sănătăţii mintale, în vederea dispunerii internării nevoluntare; f ) chel tui el i l e j udi ci are.



(3) Dacă în cursul urmăririi penale s- a l uat una dintre măsurile dsiguranţă prevăzute de lege, se va face menţiune despre aceasta.

(4) În ordonanţă se va face menţiune şi cu privire la încetarea de drepa măsurii preventive dispuse în cauză. (5) Menţionarea motivelor de fapt şi de drept este obligatorie numai dac

procurorul nu îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului dcercetare penală ori dacă în cursul urmăririi penale suspectului i-a fosadusă la cunoştinţă această calitate, potrivit art. 307. - - - - - - - - - -


ART. 316 Înştiinţarea despre clasare (1) Ordonanţa de clasare se comunică în copie persoanei care a făcu

sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoaninteresate. Dacă ordonanţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept, scomunică şi o copie a referatului organului de cercetare penală. - - - - - - - - - -


( 2) Î n cazul î n car e i ncul pat ul est e ar est at pr event i v, pr ocur or uînştiinţează prin adresă administraţia locului de deţinere cu privire lîncetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii d

îndată în libertate a inculpatului. ART. 317 Rest i t ui r ea dosar ul ui organului de cercetare penală Procurorul sesizat cu propunerea de clasare de către organul de cercetar

penală, atunci când constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentra dispune clasarea sau când dispune clasarea parţial şi disjunge cauzconform art. 46, restituie dosarul organului de cercetare penală.

ART. 318Renunţarea la urmărirea penală




avocat Tiberiu aza

(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzisau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa lurmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacelde săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, curmările produse sau care s- ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiuniiconstată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.

( 2) Când aut or ul f apt ei est e cunoscut , l a apr eci er ea i nt er esul ui publ isunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduitavută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentrînlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarelobligaţii:

a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;

b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioad

cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stări

de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere. (4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul s

îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţtermenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mamare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de medierîncheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.

(5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunilprevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurildispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)- ( 4 )termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precuşi cheltuielile judiciare.

( 6) Î n cazul neî ndepl i ni r i i cu r ea- credinţă a obligaţiilor în termenuprevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovadîndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirepenală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.

(7) Ordonanţa prin care s- a dispus renunţarea la urmărirea penală scomunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatulusau, după caz, altor persoane interesate. - - - - - - - - - -


ART. 319 Continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului ( 1) Î n caz de cl asar e ca urmare a constatării că a intervenit amnistia

prescripţia, retragerea plângerii prealabile sau a existenţei unei cauze dnepedepsire, precum şi în cazul renunţării procurorului la urmărirea penalăsuspect ul sau i ncul pat ul poat e cer e, î n t er men de 20 de zi l e de l a pr i mi r ecopiei de pe ordonanţa de soluţionare a cauzei, continuarea urmăririi penale




avocat Tiberiu aza

(2) Dacă după introducerea cererii în termenul legal se constată un alcaz de netrimitere în judecată decât cele prevăzute la alin. (1), procuroruva di spune cl asarea cauzei î n r apor t cu acest a.

(3) Dacă nu se constată situaţia prevăzută la alin. (2), se va adoptprima soluţie de netrimitere în judecată.

ART. 320

Modul de sesizare a procurorului pentru soluţionarea cauzei Or ganul de cer cetare penală care constată incidenţa unuia dintre cazurilcare determină clasarea cauzei sau renunţarea la urmărire penală trimitdosarul la procuror cu propunere corespunzătoare.

SECŢIUNEA a 4- aTerminarea urmăririi penale

ART. 321 Î nai nt ar ea dosar ul ui pr i vi nd pe i ncul pat(1) De îndată ce urmărirea penală este terminată, organul de cercetar

înaintează dosarul procurorului, însoţit de un referat.

(2) Referatul trebuie să cuprindă menţiunile prevăzute la art. 286 alin( 4) , pr ecum şi date suplimentare privitoare la mijloacele materiale de probşi măsurile luate cu privire la ele în cursul cercetării penale, precum şlocul unde acestea se află. - - - - - - - - - -


(3) Când urmărirea penală priveşte mai multe fapte sau mai mulţinculpaţi, referatul trebuie să cuprindă menţiunile arătate la alin. (2) cprivire la toate faptele şi la toţi inculpaţii şi, dacă este cazul, trebuisă se arate pentru care fapte ori făptuitori se propune clasarea sarenunţarea la urmărire.

ART. 322 Verificarea lucrărilor urmăririi penale ( 1) Î n t er men de cel mul t 15 zi l e de l a pr i mi r ea dosarul ui t r i mi s d

organul de cercetare penală potrivit art. 320 şi art. 321 alin. (1)procurorul procedează la verificarea lucrărilor urmăririi penale şi spronunţă asupra acestora.

( 2) Rezol var ea cauzel or în care sunt arestaţi se face de urgenţă şi cprecădere.

ART. 323 Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmărire penală (1) În situaţia în care procurorul constată că urmărirea penală nu est

completă sau că nu a fost efectuată cu respectarea dispoziţiilor legalerestituie cauza organului care a efectuat urmărirea penală în vederecompletării sau refacerii urmăririi penale sau trimite cauza la alt organ dcercetare penală potrivit dispoziţiilor art. 302.

( 2) At unci când completarea sau refacerea urmăririi penale este necesarnumai cu privire la unele fapte sau la unii inculpaţi, iar disjungerea neste posibilă, procurorul dispune restituirea sau trimiterea întregii cauzla organul de cercetare penală.

(3) Ordonanţa de restituire sau de trimitere cuprinde, pe lângmenţiunile arătate la art. 286 alin. (2), indicarea actelor de urmărir






avocat Tiberiu aza

a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă dimaterialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită dinculpat şi că acesta răspunde penal;

b) emi t e or donanţă prin care clasează sau renunţă la urmărire, potrividispoziţiilor legale.

ART. 328

Cupri nsul r echi zi t or i ul ui(1) Rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţi uni lprevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută îsarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacelde probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentrsoluţionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şt emei ni ci ei de pr i m- procurorul parchetului sau, după caz, de procurorugeneral al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a f ost î nt ocmide acest a, ver i f i car ea se f ace de pr ocur or ul i er ar hi c super i or . Când a f osîntocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţi

şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul- şef de secţie, iacând a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorugeneral al acestui parchet. În cauzele cu arestaţi, verificarea se face durgenţă şi înainte de expirarea duratei arestării preventive. - - - - - - - - - -


(2) În rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuici tate î n i nstanţă, cu indicarea calităţii lor în proces, şi locul undurmează a fi citate.

(3) Procurorul întocmeşte un singur rechizitoriu chiar dacă lucrărilurmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulţi suspecţi şi inculpaţşi chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art. 327.

ART. 329 Actul de sesizare a instanţei (1) Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată. (2) Rechizitoriul însoţit de dosarul cauzei şi de un număr necesar d

copi i cer t i f i cate ale rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpaţilorse trimit instanţei competente să judece cauza în fond.

(3) În situaţia în care inculpatul nu cunoaşte limba română, se vor lumăsuri pentru traducerea autorizată a rechizitoriului, care va fi ataşatactelor menţionate la alin. (2). Când nu există traducători autorizaţitraducerea rechizitoriului se face de o persoană care poate comunica c

i ncul pat ul .(4) Inculpatul, cetăţean român aparţinând unei minorităţi naţionale

poat e sol i ci t a să îi fie comunicată o traducere a rechizitoriului în limbmaternă.

ART. 330 Dispoziţiile privitoare la măsurile preventive sau asigurătorii Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului

rechizitoriul poate să cuprindă şi propunerea de luare, menţinere, revocarsau de înlocuire a unei măsuri preventive ori a unei măsuri asigurătorii.

ART. 331




avocat Tiberiu aza

Dispoziţiile privitoare la măsurile de siguranţă Dacă apreciază că faţă de inculpat este necesară luarea unei măsuri d

si guranţă cu caracter medical, procurorul, prin rechizitoriu, propune luareacelei măsuri.

CAP. VI

Reluarea urmăririi penale

ART. 332 Cazurile de reluare a urmăririi penale (1) Urmărirea penală este reluată în caz de: a) î ncet are a cauzei de suspendare;b) restituire a cauzei de către judecătorul de cameră preliminară; c) redeschidere a urmăririi penale. (2) Reluarea urmăririi penale nu poate avea loc dacă a intervenit o cauz

care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penal e sau cont i nuar epr ocesul ui penal .

ART. 333

Reluarea urmăririi penale după suspendare Reluarea urmăririi penale după suspendare are loc când se constată dprocuror ori de organul de cercetare penală, după caz, că a încetat cauzcar e a determinat suspendarea. Organul de cercetare penală care constată că încetat cauza de suspendare înaintează dosarul procurorului pentru a dispunasupra reluării.

ART. 334 Reluarea urmăririi penale în caz de restituire (1) Urmărirea penală este reluată atunci când judecătorul de camer

preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin( 3) l i t . b) .

(2) În cazul în care hotărârea se întemeiază pe dispoziţiile art. 34alin. (3) lit. a), reluarea se dispune de către conducătorul parchetului orprocurorul ierarhic superior prevăzut de lege, numai atunci când constată cpentru remedierea neregularităţii este necesară efectuarea unor acte durmărire penală. Prin ordonanţa de reluare a urmăririi penale se vor menţionşi actele ce urmează a fi efectuate. - - - - - - - - - -


(3) În cazurile de restituire prevăzute la alin. (1) şi (2) procuroruefectuează urmărirea penală ori, după caz, trimite cauza la organul dcercetare, dispunând prin ordonanţă actele de urmărire penală ce urmează a f

ef ectuat e.ART. 335 Rel uarea în caz de redeschidere a urmăririi penale (1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţi

constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeiclasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penaleDispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.

(2) În cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultcă a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penal e .




avocat Tiberiu aza



(3) Când constată că suspectul sau inculpatul nu şi- a î ndepl i ni t cu r ea

credinţă obligaţiile stabilite conform art. 318 alin. (3), procurorul revocordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. - - - - - - - - - -


(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorulude cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunenulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiermotivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeinicie

ordonanţei prin care s- a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierejudecătorului de cameră preliminară este definitivă. - - - - - - - - - -


( 5) Î n cazul î n car e s- a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirepenală, redeschiderea urmăririi penale are loc şi atunci când judecătorul dcameră preliminară a admis plângerea împotriva soluţiei şi a trimis cauza lprocuror în vederea completării urmăririi penale. Dispoziţiile judecătorulude cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală. - - - - - - - - - -


CAP. VI I Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

ART. 336 Dr ept ul de a f ace pl ângere(1) Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor d

urmărire penală, dacă prin acestea s- a adus o vătămare intereselor sall egi t i me.

(2) Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitateorganului de cercetare penală şi se depune fie direct la acesta, fie lorganul de cercetare penală.

(3) Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurisau a actului care formează obiectul plângerii.

ART. 337 Obligaţia de î nai nt ar e a pl ânger i iCând plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta est

obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înaintez




avocat Tiberiu aza

procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunnecesar e.

ART. 338 Termenul de r ezol var eProcurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 d

zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângere

un exemplar al ordonanţei. ART. 339 Pl ânger ea î mpot r i va act el or pr ocur or ul ui(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate d

procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă dprimprocurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general aparchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie apar chet ul ui .

(2) În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim- pr ocurorul ui , alprocurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, alprocurorului şef de secţie al parchetului ori au fost luat e sau ef ect uat e pbaza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procuroru

i er arhi c superi or.(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunccând ierarhia funcţiilor într- o structură a parchetului e stabilită prin legspecială.

(4) În cazul soluţiilor de clasare ori de renunţare la urmărirepl ângerea se f ace î n t ermen de 20 de zi l e de l a comuni car ea copi ei act ul upr i n car e s- a dispus soluţia. - - - - - - - - - -


(5) Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotrivsoluţiilor, actelor sau măsur i l or nu mai pot f i at acat e cu pl ânger e lprocurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângereşi celorlalte persoane interesate.

(6) Dispoziţiile art. 336- 338 se aplică în mod corespunzător, dacă legenu di spune al t f el .

ART. 340 Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată (1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţar

la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsconf or m ar t . 339 poat e f ace pl ânger e, î n t er men de 20 de zi l e de lcomunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-areveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

(2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împliniretermenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu matârziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.

ART. 341Soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară (1) După înregistrarea plângerii la instanţa competentă, aceasta s

trimite în aceeaşi zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greşiîndreptată se trimite pe cale administrativă organul ui j udi ci ar compet ent .




avocat Tiberiu aza

(2) Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionarecare este comunicat, împreună cu un exemplar al plângerii, procurorului şpărţilor, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ort emei nicia plângerii. Petentului i se va comunica termenul de soluţionarePersoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri şridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori

efectuării urmăririi penale. (3) Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicăriprevăzute la alin. (2), transmite judecătorului de cameră preliminară dosarucauzei .

(4) În situaţia în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o vînainta, împreună cu dosarul cauzei, instanţei competente.

(5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii priîncheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, procurorului şi a intimaţilor*).

( 6) Î n cauzel e î n car e nu s- a di spus punerea în mişcare a acţiunipenale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintrurmătoarele soluţii:

a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, cnefondată; b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motiva

cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală oridupă caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirepenală;

c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasaratacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoancare a făcut plângerea.

( 7) Î n cauzel e î n car e s- a dispus punerea în mişcare a acţiunii penalejudecătorul de cameră preliminară:

1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; 2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăriri

penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţioneazpot r i vi t ar t . 280- 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legişi:

a) respinge plângerea ca nefondată; b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motiva

cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; c) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începere

judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursucercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legaadministrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;

d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasaratacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoan

care a făcut plângerea. ( 8) Î nchei er ea pr i n car e s- a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute l

alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă. (9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile d

la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face, motivatcontestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privinlegalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penaleContestaţia nemotivată este inadmisibilă.

(10) Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şse înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de l




avocat Tiberiu aza

instanţa ierarhic superioară ori, când instanţa sesizată cu plângere estÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completului competent potrivit legiicare se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi inculpatului*), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, cnefondată şi menţine dispoziţia de începere a judecăţii;

b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă plângerepotrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepţii l e cu pr i vi re l a l egal i t at eadministrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşisoluţionate.

( 11) Probel e car e au f ost excl use nu pot f i avut e î n veder e l a j udecar e î n f ond a cauzei .- - - - - - - - - -


*) Notă CTCE:

Pr i n DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr . 599 di n 21 oct ombr i e 2014publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 5 decembrie 2014, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) diCodul de procedură penală, constatându- se că soluţia legislativă potrivicăreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii "fărparticiparea petentului, a procurorului şi a intimaţilor" estneconstituţională.

Pr i n DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 663 din 11 noiembrie 2014publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 22 ianuarie 2015, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (10) diCodul de procedură penală, constatându- se că soluţia legislativă potrivicăreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participareprocurorului şi a inculpatului" este neconstituţională. ──────────

TI TLUL I ICamera preliminară

ART. 342Obiectul procedurii în camera preliminară Obi ect ul pr ocedur i i camer ei pr el i mi nar e î l const i t uie verificarea, dup

trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţeiprecum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuăriactelor de către organele de urmărire penală. - - - - - - - - - -


ART. 343Durata procedurii în camera preliminară Dur at a pr ocedur i i î n camera preliminară este de cel mult 60 de zile de l

data înregistrării cauzei la instanţă. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Ar t . 343 a f ost modi f i cat de pct . 220 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICI AL nr . 515 di n 1august 2013.

ART. 344Măsurile premergătoare

(1) După sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizeazaleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

(2) Copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, tr aducereautorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, dupcaz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicareactelor de procedură, aducându- i - se totodată la cunoştinţă obiectupr ocedur i i î n camer a pr eliminară, dreptul de a- şi angaja un apărător ştermenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şexcepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuăriactelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de cătrjudecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şparticularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

(3) În cazurile prevăzute de art. 90, judecătorul de cameră preliminaria măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu şi stabileşte, îfuncţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, termenul în care acestpoate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitateadministrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărirpenală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

(4) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) şi (3), judecătorul dcameră preliminară comunică cererile şi excepţiile formulate de cătrinculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului, care poate răspund

î n scr i s, î n t er men de 10 zi l e de l a comuni car e*) .- - - - - - - - - -

Ar t . 344 a f ost modi f i cat de pct . 221 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr . 515 di n 1august 2013.──────────

*) Notă CTCE: Pr i n DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 641 din 11 noiembrie 2014

publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 5 decembrie 2014, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4) diCodul de procedură penală, constatându- se că acestea sunt neconstituţionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată îMONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiinneconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de lpublicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval

Par l ament ul sau Guver nul , după caz, nu pun de acord prevederilneconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termendispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

În concluzie, începând cu data de 5 decembrie 2014, dispoziţii l e i nvocatmai sus sunt suspendate de drept, urmând să- şi înceteze efectele juridice îdata de 20 ianuarie 2015, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarepr eveder i l or at acat e.──────────

ART. 345Procedura în camera preliminară




avocat Tiberiu aza

( 1) Dacă s- au formulat cereri şi excepţii ori a ridicat din oficiexcepţii, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra acestora, priîncheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şa i ncul pat ul ui , l a expi r ar ea t er menul ui prevăzut la art. 344 alin. (4)*).

(2) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constatneregularităţi ale actului de sesizare, în cazul în care sancţioneaz

pot r i vi t ar t . 280- 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legiori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunicde îndată parchetului care a emis rechizitoriul.

(3) În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediazneregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de camerpreliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicitr esti t ui r ea cauzei .- - - - - - - - - -

Ar t . 345 a f ost modi f i cat de pct . 222 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr . 515 di n 1august 2013.──────────

*) Notă CTCE: Pr i n DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 641 din 11 noiembrie 2014publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 5 decembrie 2014, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (1) şi îart. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, constatându- se că soluţilegislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codude procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară spronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", estneconstituţională. ──────────

ART. 346Soluţiile (1) Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată

î n camer a de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatuluiÎncheierea se comunică de îndată procurorului şi inculpatului*).

(2) Dacă nu s- au formulat cereri şi excepţii ori nu a ridicat din oficiexcepţii, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 al i n. ( 2) sau ( 3)judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispunînceperea judecăţii.

(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: a) r echi zi t or i ul est e ner egul ament ar î nt ocmi t , i ar ner egul ar i t at ea nu

fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacner egul ar i t at ea at r age i mposi bi l i t at ea st abi l i r i i obi ectul ui sau l i mi t el ojudecăţii;

b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin

(3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii. ( 4) Î n t oat e cel el al t e cazur i î n car e a constatat neregularităţi al

act ul ui de sesi zare, a excl us una sau mai mul t e pr obe admi ni st r at e ori sancţionat potrivit art. 280- 282 actele de urmărire penală efectuate cîncălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerejudecăţii.

( 5) Probel e excl use nu pot f i avut e î n veder e l a j udecat a î n f ond cauzei .




avocat Tiberiu aza

(6) Dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, judecătorude cameră preliminară procedează potrivit art. 50 şi 51, care se aplică îmod corespunzător.

(7) J udecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţiexercită funcţia de judecată în cauză. - - - - - - - - - -

Ar t . 346 a f ost modi f i cat de pct . 223 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ icată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.──────────


publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 5 decembrie 2014, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (1) şi îart. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, constatându- se că soluţilegislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codude procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară spronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", est

neconstituţională. ──────────

ART. 347Contestaţia (1) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art

346 al in. (1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire lmodul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotrivsoluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)- ( 5 ) .

(2) Contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară dla instanţa ierarhic superioară celei sesizate. Când instanţa sesizată estÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se judecă de către completucompet ent , pot r i vi t l egi i .

(3) Dispoziţiile art. 343- 346 se aplică în mod corespunzător*). - - - - - - - - - -



publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 5 decembrie 2014, s- a admiexcepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (3) diCodul de procedură penală, const atându- se că dispoziţiile art. 347 alin. (3din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art

345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din acelaşi cod sunt neconstituţionale. ──────────

ART. 348 Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară (1) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă, la cerere sau di

oficiu, cu privire la luarea, menţinerea, înlocuirea, revocarea sau încetarede drept a măsurilor preventive.




avocat Tiberiu aza

(2) În cauzele în care faţă de inculpat s- a dispus o măsură preventivăjudecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia măsuripreventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 207.

TI TLUL I I I J udecat a


ART. 349Rol ul i nstanţei de judecată (1) Instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii c

garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurareadministrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei îscopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii.

(2) Instanţa poate soluţiona cauza numai pe baza probelor administrate îfaza urmăririi penale, dacă inculpatul solicită aceasta şi recunoaşte î

totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi dacă instanţa apreciază cprobele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare cauzei, cu excepţia cazului în care acţiunea penală vizează o infracţiuncare se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă. - - - - - - - - - -


ART. 350 Locul unde se desfăşoară judecata (1) Judecata se desfăşoară la sediul instanţei. (2) Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să s

desfăşoare în alt loc. ART. 351 Oralitatea, nemijlocirea şi contradictorialitatea (1) Judecata cauzei se face în faţa instanţei constituite potrivit legi

şi se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu. (2) Instanţa este obligată să pună în discuţie cererile procurorului, al

părţilor sau ale celorlalţi subiecţi procesuali şi excepţiile ridicate daceştia sau din oficiu şi să se pronunţe asupra lor prin încheiere motivată. - - - - - - - - - -


(3) Instanţa se pronunţă prin încheiere motivată şi asupra tuturomăsurilor luate în cursul judecăţii.

ART. 352 Publicitatea şedinţei de judecată (1) Şedinţa de judecată este publică, cu excepţia cazurilor prevăzute d

lege. Şedinţa desfăşurată în camera de consiliu nu este publică. (2) Nu pot asista la şedinţa de judecată minorii sub 18 ani, cu excepţi

situaţiei în care aceştia au calitatea de părţi sau martori, precum şpersoanele înarmate, cu excepţia personalului care asigură paza şi ordinea.




avocat Tiberiu aza

( 3) Dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unointerese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoaneintereselor minorilor sau ale justiţiei, instanţa, la cererea procurorului, părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţă nepublică pentru tot cursusau pentru o anumită parte a judecării cauzei.

(4) Instanţa poate de asemenea să declare şedinţă nepublică la cerere

unui martor, dacă prin audierea sa în şedinţă publică s- ar aduce at i ngersiguranţei ori demnităţii sau vieţii intime a acestuia sau a membrilofamiliei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau părţilor, în cazul în care o audiere în public ar pune în pericoconfidenţialitatea unor informaţii.

(5) Declararea şedinţei nepublice se face în şedinţă publică, dupascultarea părţilor prezente, a persoanei vătămate şi a procuroruluiDispoziţia instanţei este executorie.

(6) În timpul cât şedinţa este nepublică, nu sunt admise în sala dşedinţă decât părţile, persoana vătămată, reprezentanţii acestora, avocaţişi celelalte persoane a căror prezenţă este autorizată de instanţă.

(7) Părţile, persoana vătămată, reprezentanţii acestora, avocaţii ş

experţii desemnaţi în cauză au dreptul de a lua cunoştinţă de actele şconţinutul dosarul ui .- - - - - - - - - -


(8) Preşedintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoştinţpersoanelor ce participă la judecata desfăşurată în şedinţă nepublicobligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor obţinute pe parcursupr ocesul ui .- - - - - - - - - -


(9) Pe durata judecăţii, instanţa poate interzice publicarea şdi f uzar ea, pr i n mi j l oace scr i se sau audi ovi zual e, de t exte, desenefotografii sau imagini de natură a dezvălui identitatea persoanei vătămate, părţii civile, a părţii responsabile civilmente sau a martorilor, îcondiţiile prevăzute la alin. (3) sau (4).

( 10) I nf or maţiile de interes public din dosar se comunică în condiţiill egi i .- - - - - - - - - -


I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICI AL nr515 di n 14 august 2013.

(11) În cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentrsoluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificaretotală, declasificarea parţială sau trecerea într- un al t gr ad de cl asi f i carori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorui ncul pat ul ui .- - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(12) Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatuluaccesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea une

soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânar e aplicării pedepsei în cauză. - - - - - - - - - -


ART. 353 Citarea la judecată


Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORU

OFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.(1) Judecata poate avea loc numai dacă persoana vătămată şi părţile sun

legal citate şi procedura este îndeplinită. Inculpatul, partea civilă, parteresponsabilă civilmente şi, după caz, reprezentanţii legali ai acestora scitează din oficiu de către instanţă. Instanţa poate dispune citarea altosubiecţi procesuali atunci când prezenţa acestora este necesară pentrsoluţionarea cauzei. Înfăţişarea persoanei vătămate sau a părţii în instanţăîn persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacacesta din urmă a luat legătura cu persoana reprezentată, acoperă oricnelegalitate survenită în procedura de citare. - - - - - - - - - -


( 2) Par t ea sau al t subi ect pr ocesual pr i nci pal pr ezent per sonal , pr ireprezentant sau prin apărător ales la un termen, precum şi acela căruiapersonal, prin reprezentant sau apărător ales ori prin funcţionarul sapersoana însărcinată cu primirea corespondenţei, i s- a î nmânat î n mod l egacitaţia pentru un termen de judecată nu mai sunt citaţi pentru termenelulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu excepţisituaţiilor în care prezenţa acestora este obligatorie. Militarii şdeţinuţii sunt citaţi din oficiu la fiecare termen. - - - - - - - - - -


(3) Pentru primul termen de judecată, persoana vătămată se citează cmenţiunea că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetărijudecătoreşti.

(4) Neprezentarea persoanei vătămate şi a părţilor citate nu împiedicjudecarea cauzei. Când instanţa consideră că este necesară prezenţa unei






avocat Tiberiu aza

Asigurarea apărării (1) Persoana vătămată, inculpatul, celelalte părţi şi avocaţii acestor

au dreptul să ia cunoştinţă de actele dosarului în tot cursul judecăţii. (2) Când persoana vătămată sau una dintre părţi se află în stare d

deţinere, preşedintele completului ia măsuri ca aceasta să îşi poată exercitdreptul prevăzut la alin. (1) şi să poată lua contact cu avocatul său.

(3) În cursul judecăţii, persoana vătămată şi părţile au dreptul la usingur termen pentru angajarea unui avocat şi pentru pregătirea apărării.

(4) În situaţia în care persoana vătămată sau una dintre părţi nu mabeneficiază de asistenţa juridică acordată de avocatul său ales, instanţpoate acorda un alt termen pentru angajarea unui alt avocat şi pregătireapărării. - - - - - - - - - -


(5) În situaţiile prevăzute la alin. (1)- ( 4) , acor dar ea î nl esni r i l o

necesare pregătirii apărării efective trebuie să fie conformă respectărit er menul ui r ezonabi l al pr ocesul ui penal .ART. 357 Atribuţiile preşedintelui completului (1) Preşedintele completului conduce şedinţa, îndeplinind toat

îndatoririle prevăzute de lege, şi decide asupra cererilor formulate dprocuror, persoana vătămată şi de părţi, dacă rezolvarea acestora nu estdată în căderea completului.

(2) În cursul judecăţii, preşedintele, după consultarea celorlalţi membrai completului, poate respinge întrebările formulate de părţi, persoanvătămată şi de procuror, dacă acestea nu sunt concludente şi utilsoluţionării cauzei.

(3) Dispoziţiile preşedintelui completului sunt obligatorii pentru toatpersoanele prezente în sala de şedinţă.

ART. 358 Strigarea cauzei şi apelul celor citaţi (1) Preşedintele completului anunţă, potrivit ordinii de pe lista d

şedinţă, cauza a cărei judecare este la rând, dispune a se face apelupărţilor şi al celorlalte persoane citate şi constată care dintre ele s- aprezentat. În cazul participanţilor care lipsesc verifică dacă le-a fosînmânată citaţia în condiţiile art. 260 şi dacă şi- au j ust i f i cat î n vreun f eabsenţa.

(2) Părţile şi persoana vătămată se pot prezenta şi participa la judecatchiar dacă nu au fost citate sau nu au primit citaţia, preşedintele avânîndatorirea să stabilească identitatea acestora.

ART. 359 Asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei (1) Preşedintele veghează asupra menţinerii ordinii şi solemnităţi

şedinţei, putând lua măsurile necesare în acest scop. (2) Preşedintele poate limita accesul publicului la şedinţa de judecată

ţinând seama de mărimea sălii de şedinţă. (3) Părţile şi persoanele care asistă sau participă la şedinţa d

judecată sunt obligate să păstreze disciplina şedinţei. ( 4) Când o parte sau oricare altă persoană tulbură şedinţa or

nesocoteşte măsurile luate, preşedintele îi atrage atenţia să respect




avocat Tiberiu aza

disciplina, iar în caz de repetare ori de abateri grave, dispune îndepărtareei din sală.

(5) Partea sau persoana îndepărtată este chemată în sală înainte dînceperea dezbaterilor. Preşedintele îi aduce la cunoştinţă actele esenţialefectuate în lipsă şi îi citeşte declaraţiile celor audiaţi. Dacă partea sapersoana continuă să tulbure şedinţa, preşedintele poate dispune din no

îndepărtarea ei din sală, dezbaterile urmând a avea loc în lipsa acesteia. (6) Dacă partea continuă să tulbure şedinţa şi cu ocazia pronunţărihotărârii, preşedintele completului poate dispune îndepărtarea ei din salăîn acest caz hotărârea urmând a- i fi comunicată.

ART. 360 Constatarea infracţiunilor de audienţă (1) Dacă în cursul şedinţei se săvârşeşte o faptă prevăzută de lege

penală, preşedintele completului de judecată constată acea faptă şi îidentifică pe făptuitor. Încheierea de şedinţă se trimite procurorulucompet ent .

(2) În cazul în care procurorul participă la judecată, poate declara cîncepe urmărirea penală, pune în mişcare acţiunea penală şi îl poate reţin

pe suspect sau pe i ncul pat .- - - - - - - - - -Al i n. ( 2) al ar t . 360 a f ost modi f i cat de pct . 233 al ar t . 102, Ti t l u


ART. 361 Pregătirea şedinţei de judecată ( 1) Abr ogat .



(2) Preşedintele completului de judecată are îndatorirea să ia din timtoate măsurile necesare pentru ca la termenul de judecată fixat judecarecauzei să nu sufere amânare.

( 3) Î n acest scop, dosar el e r epart i zat e pe compl et e î n mod al eat or i u vofi preluate de preşedintele completului, care va lua măsurile necesare îscopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea ccel er i t at e a cauzei .

(4) În cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie, preşedintelcompletului va lua măsuri pentru desemnarea avocatului di n of i ci u.

(5) În situaţia în care în aceeaşi cauză au calitatea de inculpat atâpersoana juridică, cât şi reprezentanţii legali ai acesteia, preşedintel

verifică dacă inculpatul persoană juridică şi- a desemnat un r epr ezent ant , i a î n caz cont r ar, procedează la desemnarea unui reprezentant, din rândupracticienilor în insolvenţă.

(6) De asemenea, preşedintele verifică îndeplinirea dispoziţiilor privincitarea şi, după caz, procedează la completarea ori refacerea acestora.

(7) Preşedintele completului se îngrijeşte ca lista cauzelor fixatpentru judecată să fie întocmită şi afişată la instanţă, cu 24 de orînaintea termenului de judecată.

(8) La întocmirea listei se ţine seama de data intrării cauzelor linstanţă, dându- se î nt âi et at e cauzelor în care sunt deţinuţi sau arestaţi l




avocat Tiberiu aza

domiciliu şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face durgenţă.

ART. 362 Măsurile preventive în cursul judecăţii (1) Instanţa se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire l a l uar ea

înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

(2) În cauzele în care faţă de inculpat s- a dispus o măsură preventivăinstanţa este datoare să verifice, în cursul judecăţii, în şedinţă publicălegalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrividispoziţiilor art. 208.

ART. 363 Participarea procurorului la judecată (1) Participarea procurorului la judecată este obligatorie. (2) În cursul judecăţii, procurorul exercită rol activ, în vedere

aflării adevărului şi a respectării dispoziţiilor legale. (3) În cursul judecăţii, procurorul formulează cereri, ridică excepţii ş

pune concluzii. Cererile şi concluziile procurorului trebuie să fie motivate(4) Când apreciază că există vreuna dintre cauzele care împiedic

exercitarea acţiunii penale, procurorul pune, după caz, concluzii de achitarsau de î ncet ar e a pr ocesul ui penal .- - - - - - - - - -


ART. 364 Participarea inculpatului la judecată şi drepturile acestuia (1) Judecata cauzei are loc în prezenţa inculpatului. Aducere

i ncul patului aflat în stare de deţinere la judecată este obligatorie. (2) Judecata poate avea loc în lipsa inculpatului dacă acesta est

dispărut, se sustrage de la judecată ori şi- a schimbat adresa fără a o aducla cunoştinţa organelor judiciare şi, în urma verificărilor efectuate, nu se cunoaşte noua adresă.

(3) Judecata poate de asemenea avea loc în lipsa inculpatului dacă, deşlegal citat, acesta lipseşte în mod nejustificat de la judecarea cauzei.

(4) Pe tot parcursul judecăţii, inculpatul, incl usi v î n cazul î n careste privat de libertate, poate cere, în scris, să fie judecat în lipsăfiind reprezentat de avocatul său ales sau din oficiu.

(5) Dacă apreciază necesară prezenţa inculpatului, instanţa poate dispunaducer ea acest ui a cu mandat de aducer e.

(6) Inculpatul poate formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 6) al ar t . 364 a f ost i nt r odus de pct . 236 al ar t . 102, Ti t l ul I I

di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ i cată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

ART. 365 Participarea celorlalte părţi la judecată şi drepturile acestora (1) Partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot fi reprezentat

de avocat .(2) Partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot formula cereri

ridica excepţii şi pune concluzii. ART. 366




avocat Tiberiu aza

Participarea persoanei vătămate şi a altor subiecţi procesuali ljudecată şi drepturile acestora

(1) Persoana vătămată poate fi reprezentată de avocat. ( 2) Persoana vătămată poate formula cereri, ridica excepţii şi pun

concluzii în latura penală a cauzei. (3) Persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării pot f

reprezentate de avocat şi pot formula cereri, ridica excepţii şi punconcl uzi i cu pr ivire la măsura confiscării. - - - - - - - - - -


ART. 367 Suspendarea judecăţii (1) Când se constată pe baza unei expertize medicolegale că inculpatu

suferă de o boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată, instanţdispune, prin încheiere, suspendarea judecăţii până când starea sănătăţi

i ncul pat ul ui va permite participarea acestuia la judecată. (2) Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării priveşte numape unul dintre ei şi disjungerea nu este posibilă, se dispune suspendare

î nt r egi i cauze.(3) Suspendarea judecăţii se dispune şi pe perioada desfăşurări

pr ocedur i i de medi er e, pot r i vi t l egi i .(4) Încheierea dată în primă instanţă prin care s- a di spus suspendare

cauzei poate fi atacată separat cu contestaţie la instanţa ierarhisuperioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru procuror, părţilşi persoana vătămată prezente, şi de la comunicare, pentru părţile sapersoana vătămată care lipsesc. Contestaţia se depune la instanţa care pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzeii nstanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.

(5) Contestaţia nu suspendă executarea şi se judecă în termen de 3 zilde l a pr i mi r ea dosar ul ui .

(6) Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poatpar t i c i pa l a judecată sau la încheierea procedurii de mediere, potrivil egi i .

(7) Instanţa de judecată este obligată să verifice periodic, dar nu matârziu de 3 luni, dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarejudecăţii.

(8) Dacă inculpatul se află în arest la domiciliu sau este arestapreventiv, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 208.

(9) Ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu suspend j udecar ea cauzei .

ART. 368 Suspendarea judecăţii în caz de extrădare activă (1) În cazul în care, potrivit legii, se cere extrădarea unei persoane î

vederea judecării într- o cauză penală, instanţa pe rolul căreia se află cauzpoate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea judecăţii până la data lcare stat ul sol i ci t at va comunica hotărârea sa asupra cererii de extrădareÎncheierea instanţei este supusă contestaţiei în termen de 24 de ore de lpronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă, linstanţa ierarhic superioară. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(2) Dacă se solicită extrădarea unui inculpat judecat î nt r - o cauză cu mamulţi inculpaţi, instanţa poate dispune, în interesul unei bune judecăţi

di sj unger ea cauzei .- - - - - - - - - -Al i n. ( 2) al ar t . 368 a f ost modi f i cat de pct . 238 al ar t . 102, Ti t l u


(3) Contestaţia se depune la instanţa care a pronunţat încheierea atacatşi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare

î n t er men de 48 de or e de l a î nregi st r ar e.(4) Contestaţia nu suspendă executarea şi se judecă în şedinţă publică

cu participarea procurorului şi cu citarea persoanei vătămate şi a părţilorContestaţia se judecă în termen de 5 zile de la primirea dosarului, făr

par t i c i par ea procurorului şi a părţilor. - - - - - - - - - -Al i n. ( 4) al ar t . 368 a f ost modi f i cat de pct . 238 al ar t . 102, Ti t l u


ART. 369 Notele privind desfăşurarea şedinţei de judecată (1) Desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloac

t ehni ce audi o.(2) În cursul şedinţei de judecată grefierul ia note cu privire l

desfăşurarea procesului. Procurorul şi părţile pot cere citirea notelor şvizarea lor de către preşedinte.

(3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la procepr i mesc, l a cer er e, cât e o copi e de pe not el e gr ef i er ul ui .

( 4) Not el e gr ef i er ul ui pot f i cont est at e cel mai t âr zi u l a t er menuurmător.

(5) În caz de contestare de către participanţii la proces a notelogrefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate orrectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată.

ART. 370 Felul hotărârilor(1) Hotărârea prin care cauza este soluţionată de prima instanţă d

judecată sau prin care aceasta se dezînvesteşte fără a soluţiona cauza snumeşte sentinţă. Instanţa se pronunţă prin sentinţă şi în alte situaţi

prevăzute de lege. (2) Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursulu

în casaţie şi recursului în interesul legii se numeşte decizie. Instanţa spronunţă prin decizie şi în alte situaţii prevăzute de lege. - - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

(3) Toate celelalte hotărâri pronunţate de instanţe în cursul judecăţise numesc î nchei er i .

(4) Desfăşurarea procesului în şedinţa de judecată se consemnează într- î nchei er e car e cupr i nde:

a) ziua, luna, anul şi denumirea instanţei; b) menţiunea dacă şedinţa a fost sau nu publică;

c) numele şi prenumele judecătorilor, procurorului şi grefierului; d) numele şi prenumele părţilor, avocaţilor şi ale celorlalte persoancare participă în proces şi care au fost prezente la judecată, precum şi alcelor care au lipsit, cu arătarea calităţii lor procesuale şi cu menţiunepri vi t oar e l a î ndepl i ni r ea pr ocedur i i ;

e) fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi textele dlege în care a fost încadrată fapta; - - - - - - - - - -

Lit. e) a alin. (4) al art. 370 a fost modificată de pct. 239 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

f) mijloacele de probă care au fost supuse dezbaterii contradictorii; g) cererile de orice natură formulate de procuror, de persoana vătămatăde părţi şi de ceilalţi participanţi la proces;

h) concluziile procurorului, ale persoanei vătămate şi ale părţilor; i) măsurile luate în cursul şedinţei. (5) Încheierea se întocmeşte de grefier în termen de cel mult 72 de or

de l a terminarea şedinţei şi se semnează de preşedintele completului djudecată şi de grefier.

(6) Când hotărârea se pronunţă în ziua în care a avut loc judecata, nu sîntocmeşte încheierea.

CAP. I I Judecata în primă instanţă

SECŢIUNEA 1 Desfăşurarea judecării cauzelor

ART. 371 Obiectul judecăţii Judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul d

sesizare a instanţei. ART. 372 Verificările privitoare la inculpat (1) La termenul de judecată, după strigarea cauzei şi apelul părţilor

preşedintele verifică identitatea inculpatului.

(2) În cazul inculpatului persoană juridică, preşedintele face verificărcu privire la denumire, sediul social şi sediile secundare, codul unic di dent i f i care, i dentitatea şi calitatea persoanelor abilitate să îr epr ezi nt e.

ART. 373 Măsurile premergătoare privind martorii, experţii şi interpreţii (1) După apelul martorilor, experţilor şi interpreţilor, preşedintel

cere martorilor prezenţi să părăsească sala de şedinţă şi le pune în vedersă nu se îndepărteze fără încuviinţarea sa.




avocat Tiberiu aza

(2) Experţii rămân în sala de şedinţă, în afară de cazul în care instanţdi spune al t f el .

(3) Martorii, experţii şi interpreţii prezenţi pot fi ascultaţi, chiadacă nu au fost citaţi sau nu au primit citaţie, însă numai după ce s-stabilit identitatea lor, ţinându- se seama de dispoziţiile art. 122.

ART. 374

Aducerea la cunoştinţă a învinuirii, lămuriri şi cereri ( 1) La pr i mul t ermen l a car e pr ocedur a de citare este legal îndeplinitşi cauza se află în stare de judecată, preşedintele dispune ca grefierul sdea ci t i r e actul ui pr i n car e s- a dispus trimiterea în judecată ori, după caza cel ui pr i n car e s- a dispus începerea judecăţii sau să facă o prezentarsuccintă a acestuia.

(2) Preşedintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i saduce, îl înştiinţează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicideclaraţie, atrăgându- i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit ş

î mpot r i va sa, precum şi cu privire la dreptul de a pune întrebărcoinculpaţilor, persoanei vătămate, celorlalte părţi, martorilor, experţiloşi de a da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti, când socoteşt

că este necesar. (3) Preşedintele încunoştinţează partea civilă, partea responsabilcivilmente şi persoana vătămată cu privire la probele administrate în fazurmăririi penale care au fost excluse şi care nu vor fi avute în vedere lsoluţionarea cauzei şi pune în vedere persoanei vătămate că se poatconstitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti.

(4) În cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care spedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatulucă poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administratîn cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacrecunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându- i lcunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10).

(5) Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dac

pr opun admi ni st r area de pr obe.(6) În cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele ş

împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fadmi ni st r at e acest e pr obe, l ocul unde se află aceste mijloace, iar în ceea cpriveşte martorii şi experţii, identitatea şi adresa acestora.

(7) Probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate dcătre părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acest esunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor şi sunt avute în vedere dinstanţă la deliberare.

(8) Probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrate din oficiu dcătre instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şjusta soluţionare a cauzei.

(9) Procurorul, persoana vătămată şi părţile pot cere administrarea dprobe noi şi în cursul cercetării judecătoreşti.

(10) Instanţa poate dispune din oficiu administrarea de probe necesarpentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. - - - - - - - - - -


ART. 375




avocat Tiberiu aza

Pr ocedura în cazul recunoaşterii învinuirii (1) Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiil

prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa procedează la ascultarea acestuiadupă care, luând concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, spronunţă asupra cererii.

(2) Dacă admite cererea, instanţa întreabă părţile şi persoana vătămat

dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri. (3) Dacă respinge cererea, instanţa procedează potrivit art. 374 alin( 5) - (10) .- - - - - - - - - -


ART. 376 Ordinea cercetării judecătoreşti (1) Instanţa începe efectuarea cercetării judecătoreşti când cauza s

află în stare de judecată.

(2) Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecătorească este ceprevăzută în dispoziţiile cuprinse în prezenta secţiune. (3) După audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părţii civile ş

a părţii responsabile civilmente, se procedează la administrarea probeloîncuviinţate.

(4) Administrarea de probe din oficiu poate fi făcută oricând pparcursul cercetării judecătoreşti.

(5) Instanţa poate dispune schi mbarea or di ni i , când aceasta estnecesară.

ART. 377Cercetarea judecătorească în cazul recunoaşterii învinuirii (1) Dacă a dispus ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art

375 alin. (1), instanţa administrează proba cu înscrisurile încuviinţate. (2) Înscrisurile pot fi prezentate la termenul la care instanţa s

pronunţă asupra cererii prevăzute la art. 375 alin. (1) sau la un termeulterior, acordat în acest scop. Pentru prezentarea de înscrisuri instanţa npoat e acorda decât un si ngur t ermen.

(3) Dispoziţiile art. 383 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (4) Dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau

părţilor, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuischi mbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragatenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmăDispoziţiile art. 386 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Dacă pentru stabilirea încadrării juridice, precum şi dacă, dupschimbarea încadrării juridice, este necesară administrarea altor probe

instanţa, luând concluziile procurorului şi ale părţilor, dispune efectuarecercetării judecătoreşti, dispoziţiile art. 374 alin. (5)- ( 10) apl i cându- s

î n mod corespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 378 Audi er ea i ncul pat ul ui






avocat Tiberiu aza

(1) Instanţa procedează la audierea persoanei vătămate, a părţii civilşi a părţii responsabile civilmente potrivit dispoziţiilor art. 111 şi 112după ascultarea inculpatului şi, după caz, a coinculpaţilor.

(2) Per soanele menţionate sunt lăsate să arate tot ce ştiu despre faptcare face obiectul judecăţii, apoi li se pot pune în mod nemijlocit întrebărde către procuror, inculpat, avocatul inculpatului, persoana vătămată, parte

civilă, partea responsabilă civilmente şi avocaţii acestora. Preşedintele şceilalţi membri ai completului pot de asemenea pune întrebări, dacă apreciaznecesar, pentru justa soluţionare a cauzei.

(3) Instanţa poate respinge întrebările care nu sunt concludente şi utilcauzei . Î nt r ebările respinse se consemnează în încheierea de şedinţă.

(4) Persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmentpot f i r eascul t at e or i de cât e or i est e necesar .

ART. 381 Audierea martorului şi a expertului ( 1) Audi erea mart orului se face potrivit dispoziţiilor art. 119- 124, car

se aplică în mod corespunzător. (2) Dacă martorul a fost propus de către procuror, acestuia i se pot pun

în mod nemijlocit întrebări de către procuror, inculpat, persoana vătămatăpartea civilă, partea responsabilă civilmente. Dacă martorul sau expertul fost propus de către una dintre părţi, i se pot pune întrebări de cătraceasta, de către procuror, persoana vătămată şi de către celelalte părţi.

(3) Preşedintele şi ceilalţi membri ai completului pot adresa întrebărmartorului ori de câte ori consideră necesar, pentru justa soluţionare cauzei .- - - - - - - - - -


(4) Instanţa poate respinge întrebările care nu sunt concludente şi utilcauzei. Întrebările respinse se consemnează în încheierea de şedinţă.

(5) Martorul care posedă un înscris în legătură cu depoziţia făcută poatsă îl citească în instanţă. Procurorul şi părţile au dreptul să examinezînscrisul, iar instanţa poate dispune reţinerea înscrisului la dosar, îor i gi nal sau î n copi e.

(6) Când martorul nu îşi mai aminteşte anumite fapte sau împrejurări orcând există contraziceri între declaraţiile făcute în instanţă şi cele datanterior, după ce martorul a fost lăsat să declare tot ceea ce ştiepreşedintele poate da citire, în întregime sau în parte, declaraţiiloant er i oar e.- - - - - - - - - -



(7) Dacă audierea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, iar îfaza de urmărire penală acesta a dat declaraţii în faţa organelor de urmărirpenală sau a fost ascultat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi îcondiţiile art. 308, instanţa dispune citirea depoziţiei dat e de acest a îcursul urmăririi penale şi ţine seama de ea la judecarea cauzei.




avocat Tiberiu aza

(8) Dacă unul sau mai mulţi martori lipsesc, instanţa poate dispunmotivat fie continuarea judecăţii, fie amânarea cauzei. Martorul a cărulipsă nu este justificată poate f i adus cu mandat de aducer e.- - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.

( 9) Martorii audiaţi rămân în sală, la dispoziţia instanţei, până lterminarea actelor de cercetare judecătorească care se efectuează în şedinţrespectivă. Dacă instanţa găseşte necesar, poate dispune retragerea lor sau unora dintre ei din sala de şedinţă, în vederea reaudierii ori a confruntăril o r .

(10) Instanţa, luând concluziile procurorului, persoanei vătămate şi alpărţilor, poate încuviinţa plecarea martorilor, după audierea lor. - - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.(11) Dispoziţiile alin. (1)- (10) se aplică în mod corespunzător şi în ca

de audi er e a exper t ul ui sau i nt er pr et ul ui .(12) Dispoziţiile art. 130- 134 şi art. 306 alin. (6) se aplică în mo

corespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 382 Consemnarea declaraţiilor Declaraţiile şi răspunsurile inculpaţilor, ale martorilor ori ale alto

persoane audiate în cauză se consemnează întocmai în condiţiile prevăzute lart . 110 al i n. ( 1) - (4), întrebările respinse urmând a fi consemnate îîncheierea de şedinţă potrivit art. 378- 380.

ART. 383 Renunţarea la probe şi imposibilitatea administrării probelor (1) Procurorul, persoana vătămată şi părţile pot renunţa la probele p

car e l e- au pr opus.(2) După punerea în discuţie a renunţării, instanţa poate dispune c

proba să nu mai fie administrată, dacă apreciază că nu mai este necesar. (3) Dacă în cursul cercetării judecătoreşti administrarea unei pr ob

anterior admise apare ca inutilă sau nu mai este posibilă, instanţa, după c

ascultă procurorul, persoana vătămată şi părţile, poate dispune ca acea probsă nu mai fie administrată.

(4) Dacă imposibilitatea de administrare se referă la o probadministrată în faza de urmărire penală şi încuviinţată de instanţă, aceasteste pusă în discuţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sţine seama de ea la judecarea cauzei.

ART. 384 Prezentarea mijloacelor materiale de probă




avocat Tiberiu aza

Când în cauza supusă judecăţii există mijloace materiale de probăinstanţa, la cerere sau din oficiu, dispune aducerea şi prezentarea acestoradacă este posibil.

ART. 385 Amânar ea pent r u probe noiDacă din cercetarea judecătorească rezultă că pentru lămurirea faptelo

sau împrejurărilor cauzei este necesară administrarea de probe noi, instanţdi spune f i e j udecar ea cauzei î n cont i nuar e, f i e amânar ea ei pent radmi ni st r ar ea pr obel or .

ART. 386 Schimbarea încadrării juridice (1) Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dat

faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligatsă pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că ardreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru aşi pregăti apărarea. - - - - - - - - - -



(2) Dacă noua încadrare juridică vizează o infracţiune pentru care estnecesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanţa de judecatcheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângerprealabilă. În situaţia în care persoana vătămată formulează plângerprealabilă, instanţa continuă cercetarea judecătorească, în caz contradi spunând î ncet ar ea pr ocesul ui penal .

ART. 387 Terminarea cercetării judecătoreşti ( 1) Î nai nt e de a decl ar a t er mi nată cercetarea judecătorească

preşedintele întreabă procurorul, persoana vătămată şi părţile dacă mai au ddat explicaţii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetărijudecătoreşti.

(2) Dacă nu s- au formulat cereri sau dacă cererile formulat e au f osrespinse ori dacă s- au efectuat completările cerute, preşedintele declarterminată cercetarea judecătorească.

ART. 388 Dezbaterile şi ordinea în care se dă cuvântul (1) După terminarea cercetării judecătoreşti se trece la dezbateri

dându- se cuvântul în următoarea ordine: procurorului, persoanei vătămatepărţii civile, părţii responsabile civilmente şi inculpatului.

(2) Preşedintele poate da cuvântul şi în replică. (3) Durata concluziilor procurorului, ale părţilor, ale persoane

vătămate şi ale avocaţilor acestora poate fi limitată. Preşedintelcompletului poate hotărî că acestea trebuie să aibă o durată similară.

(4) Preşedintele are dreptul să îi întrerupă pe cei care au cuvântuldacă în susţinerile lor depăşesc limitele cauzei ce se judecă.

( 5) Abr ogat .- - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

( 6) Pent r u mot i ve t emei ni ce dezbat er i l e pot f i î nt r er upt e. Î nt r er uper enu poate f i mai mare de 3 zi l e.

ART. 389 Ul t i mul cuvânt al i ncul pat ul ui(1) Înainte de a încheia dezbaterile, preşedintele dă ultimul cuvân

i ncul pat ul ui per sonal .

( 2) Î n t i mpul î n car e i ncul pat ul ar e ul t i mul cuvânt nu i se pot punîntrebări. Dacă inculpatul relevă fapte sau împrejurări noi, esenţiale pentrsoluţionarea cauzei, instanţa dispune reluarea cercetării judecătoreşti.

ART. 390 Concl uzi i l e scr i se(1) Instanţa poate cere părţilor, după închiderea dezbaterilor, să depun

concl uz i i scr i se.(2) Procurorul, persoana vătămată şi părţile pot depune concluzii scrise

chiar dacă nu au fost cerute de instanţă.

SECŢIUNEA a 2- aDel i ber ar ea şi hotărârea instanţei

ART. 391 Soluţionarea cauzei (1) Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac în ziua în care au avu

loc dezbaterile sau la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 15 zile de l î nchi derea dezbater i l or .- - - - - - - - - -


(2) În situaţii excepţionale, când, raportat la compl exi t at ea cauzeideliberarea şi pronunţarea nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin. (1)instanţa poate amâna pronunţarea o singură dată pentru cel mult 15 zile.

(3) Preşedintele completului informează părţile prezente asupra datei lcare se va pronunţa hotărârea.

ART. 392 Del i ber ar ea(1) La deliberare iau parte numai membrii completului în faţa căruia

avut l oc dezbat er ea.(2) Completul de judecată deliberează în secret. ART. 393 Obiectul deliberării ( 1) Compl etul de judecată deliberează mai întâi asupra chestiunilor d

fapt şi apoi asupra chestiunilor de drept.

(2) Deliberarea poartă asupra existenţei faptei şi vinovăţieinculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii măsurii educativori măsurii de siguranţă, dacă este cazul să fie luată, precum şi asuprdeducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate şi a internărimedi cal e.

(3) Completul de judecată deliberează şi asupra reparării pagubei produsprin infracţiune, asupra măsurilor preventive şi asigurătorii, a mijloacelomateriale de probă, a cheltuielilor judiciare, precum şi asupra oricărei altprobleme privind justa soluţionare a cauzei.




avocat Tiberiu aza

(4) Toţi membrii completului de judecată au îndatorirea să îşi spunpărerea asupra fiecărei chestiuni.

(5) Preşedintele îşi spune părerea cel din urmă. ART. 394 Luarea hotărârii (1) Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completulu

de judecată asupra soluţiilor date chestiunilor supuse deliberării. (2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cmaj or i t at e.

(3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorucare opinează pentru soluţia cea mai severă trebuie să se alăture celei maapropiate de părerea sa.

( 4) Mot i var ea opi ni ei separ at e est e obl i gat or i e.(5) În situaţia în care în cadrul completului de judecată nu se poat

î nt r uni maj or i t at ea or i unani mi t at ea, j udecar ea cauzei se r ei a î n compl et ddivergenţă.

ART. 395Reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor

(1) Dacă în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumitîmprejurare trebuie lămurită şi este necesară reluarea cercetărijudecătoreşti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privinci t ar ea se apl i că în mod corespunzător.

(2) Dacă judecata a avut loc în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), iainstanţa constată că pentru soluţionarea acţiunii penale se impunadministrarea altor probe în afara înscrisurilor prevăzute la art. 377 alin( 1 ) - ( 3 ) , r epune cauza pe rol şi dispune efectuarea cercetării judecătoreşti. - - - - - - - - - -


ART. 396 Rezolvarea acţiunii penale (1) Instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând

după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicăripedepsei , achi t ar ea sau î ncet ar ea pr ocesul ui penal .

(2) Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de oricîndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fossăvârşită de inculpat.

(3) Renunţarea la aplicarea pedepsei se pronunţă dacă instanţa constatădi ncolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiunşi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 80- 82 di n Codul penal .- - - - - - - - - -


(4) Amânarea aplicării pedepsei se pronunţă dacă instanţa constatădincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiunşi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 83- 90 di n Codul penal .- - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(5) Achitarea inculpatului se pronunţă în cazul prevăzut la art. 16 alin( 1) l i t . a) - d) .

(6) Încetarea procesului penal se pronunţă în cazurile prevăzute la art16 al i n. ( 1) l i t . e) - j ) .(7) Dacă incul pat ul a cer ut cont i nuar ea pr ocesul ui penal pot r i vi t ar t . 1

şi se constată, ca urmare a continuării procesului, că sunt incidentcazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)- d), instanţa de judecatpronunţă achitarea.

(8) Dacă inculpatul a cerut cont i nuar ea pr ocesul ui penal pot r i vi t ar t . 1şi se constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1l i t . a) - d), instanţa de judecată pronunţă încetarea procesului penal. - - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.(9) În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de camer

preliminară sau al judecăţii, faţă de inculpat s- a luat măsura preventivă controlului judiciar pe cauţiune sau s- a dispus înlocuirea unei alte măsurpreventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune şinculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, instanţa di spune pl atacesteia din cauţiune, potrivit dispoziţiilor art. 217.

( 10) Când j udecata s- a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) ş(2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiilart. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşsituaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de cătrinculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limi t el e dpedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treimeiar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. - - - - - - - - - -


ART. 397 Rezolvarea acţiunii civile (1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile(2) În cazul când admite acţiunea civilă, instanţa examinează, potrivi

ar t . 249- 254, necesitatea luării măsurilor asigurătorii privind reparaţiilcivile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.

(3) De asemenea, instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra restituiril ucrur i l or şi restabilirii situaţiei anterioare, potrivit dispoziţiilor art255 şi 256.

(4) Dispoziţiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigurătorii şrest i t ui rea l ucrur i l or sunt execut or i i .

(5) În cazul în care, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5), instanţlasă nesoluţionată acţiunea civilă, măsurile asigurătorii se menţin. Acestmăsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţ




avocat Tiberiu aza

instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă hotărârii.

(6) În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de camerpreliminară sau al judecăţii, faţă de inculpat s- a luat măsura preventivă controlului judiciar pe cauţiune sau s- a dispus înlocuirea unei alte măsurpreventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune şi est

admisă acţiunea civilă, instanţa dispune plata din cauţiune a despăgubiriloacordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, potrividispoziţiilor art. 217.

ART. 398 Chel t ui el i l e j udi ci areInstanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra cheltuielilor judiciare

potrivit dispoziţiilor art. 272- 276.ART. 399 Dispoziţiile cu privire la măsurile preventive (1) Instanţa are obligaţia ca, prin hotărâre, să se pronunţe asupr

menţinerii, revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventivdi spuse pe par cur sul pr ocesul ui penal cu pr i vi r e l a i ncul pat .

(2) În caz de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicăripedepsei , de achi t ar e sau de î ncet ar e a pr ocesul ui penal, instanţa dispunpunerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv.

(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă:

a) o pedeapsă cu închisoare cel mult egală cu durata reţinerii şarestării preventive;

b) o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere; c) o pedeapsă cu amendă, care nu însoţeşte pedeapsa închisorii; d) o măsură educativă. (4) Hotărârea pronunţată în condiţiile alin. (1) şi (2) cu privire l

măsurile preventive este executorie. (5) Când, potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (1)- ( 3) , i ncul pat u

este pus în libertate, instanţa comunică aceasta administraţiei locului ddeţinere.

( 6) I ncul pat ul condamnat de prima instanţă şi aflat în stare de arespreventiv este liberat de îndată ce durata reţinerii şi cea a arestării deviegale cu durata pedepsei pronunţate, deşi hotărârea nu este definitivăLiberarea se dispune de administraţia locului de deţinere, căreia i scomunică, îndată după pronunţarea hotărârii, o copie de pe dispozitiv saext r as.

(7) În caz de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicăripedepsei, de achitare sau de încetare a procesului penal, dacă în cursuurmăririi penale sau al judecăţii faţă de inculpat s- a luat măsura preventiva controlului judiciar pe cauţiune, instanţa va dispune restituirea sume

depuse drept cauţiune, dacă nu s- a dispus plata din aceasta a despăgubiriloacor date pent r u r epararea pagubel or şi dacă nu s- a dispus plata din cauţiunprevăzută la art. 217 alin. (7).

(8) Instanţa dispune confiscarea cauţiunii dacă măsura controlulujudiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau arestării preventive, pentru motivele arătate la art. 217 alin. (9), şi nu sa dispus plata din cauţiune a sumelor prevăzute la art. 217. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


(9) Durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicatpr i n echi val ar ea unei zi l e de ar est pr event i v l a domi ci l i u cu o zi di

pedeapsă. - - - - - - - - - -Al i n. ( 9) al ar t . 399 a f ost modi f i cat de pct . 251 al ar t . 102, Ti t l u


(10) După pronunţarea hotărârii, până la sesizarea instanţei de apelinstanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, luarea, revocarea saînlocuirea unei măsuri preventive cu privire la inculpatul condamnat, îcondiţiile legii. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 10) al ar t . 399 a f ost i nt r odus de pct . 252 al ar t . 102, Ti t l u


ART. 400 Mi nut a(1) Rezultatul deliberării se consemnează într- o minută, care trebuie s

aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Minuta se semnează dmembrii completului de judecată.

(2) Întocmirea minutei este obligatorie în cazurile în care judecătorusau instanţa dispune asupra măsurilor preventive şi în alte cazuri expreprevăzute de lege.

(3) Minuta se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul sataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune, spre conservare, ldosarul de minute al instanţei.

ART. 401 Cuprinsul hotărârii Hotărârea prin care instanţa penală soluţionează fondul cauzei trebuie s

conţină o parte introductivă, o expunere şi dispozitivul. ART. 402 Conţinutul părţii introductive (1) Partea introductivă cuprinde menţiunile prevăzute la art. 370 alin

( 4 ) .( 2) Când s- a r edact at o încheiere de şedinţă, potrivit dispoziţiilor art

370, partea introductivă se limitează numai la următoarele menţiunidenumirea instanţei care a judecat cauza, data pronunţării hotărârii, locu

unde a fost judecată cauza, precum şi numele şi prenumele membri l ocompletului de judecată, ale procurorului şi ale grefierului, făcându-smenţiune că celelalte date au fost trecute în încheierea de şedinţă.

(3) În hotărârile instanţelor militare trebuie să se indice şi gradumi l i t ar al membr i l or compl et ul ui de judecată şi al procurorului. Câninculpatul este militar, se menţionează şi gradul acestuia.

ART. 403 Conţinutul expunerii (1) Expunerea trebuie să cuprindă: a) datele privind identitatea părţilor;




avocat Tiberiu aza

b) descr i er ea f apt ei ce f ace obiectul trimiterii în judecată, cu arătaretimpului şi locului unde a fost săvârşită, precum şi încadrarea juridică datacest ei a pr i n actul de sesi zar e;

c) motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelocar e au servi t ca t emei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latur

civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care ssprijină soluţia dată în cauză;

d) arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză. (2) În caz de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânare

aplicării pedepsei, expunerea trebuie să cuprindă fiecare faptă reţinută dinstanţă în sarcina inculpatului, forma şi gradul de vinovăţiecircumstanţele agravante sau atenuante, starea de recidivă, timpul ce sdeduce din pedeapsa pronunţată, respectiv timpul care se va deduce dipedeapsa stabilită în caz de anulare sau revocare a renunţării la aplicarepedepsei ori a amânării aplicării pedepsei, precum şi actele din care rezultperioada ce urmează a fi dedusă. - - - - - - - - - -


(3) Dacă instanţa reţine în sarcina inculpatului numai o parte dintrfaptele ce formează obiectul trimiterii în judecată, se va arăta în hotărârpent r u car e anume f apt e s- a pronunţat condamnarea ori, după caz, renunţarela aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei şi pentru care anumf apt e, î ncet ar ea pr ocesul ui penal sau achi t ar ea.- - - - - - - - - -


(4) În cazul renunţării la aplicarea pedepsei şi al amânării aplicăripedepsei, precum şi în cazul suspendării executării pedepsei susupr aveghere, se vor prezenta în hotărâre motivele care au determinarenunţarea sau amânarea ori, după caz, suspendarea şi se vor arătconsecinţele la care persoana faţă de care s- au dispus aceste soluţii sexpune dacă va mai comite infracţiuni sau, după caz, dacă nu va r espectmăsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe duratt ermenul ui de supr aveghere.- - - - - - - - - -

Al i n. ( 4) al ar t . 403 a f ost i nt r odus de pct . 254 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51


ART. 404 Conţinutul dispozitivului (1) Dispozitivul trebuie să cuprindă datele prevăzute la art. 10

privitoare la persoana inculpatului, soluţia dată de instanţă cu pr i vi re linfracţiune, indicându- se denumirea acesteia şi textul de lege în care sîncadrează, iar în caz de achitare sau de încetare a procesului penal, şcauza pe care se întemeiază potrivit art. 16, precum şi soluţia dată cprivire la soluţionarea acţiunii civile.




avocat Tiberiu aza



( 2) Când i nst anţa dispune condamnarea, în dispozitiv se menţioneaz

pedeapsa principală aplicată. În cazul în care dispune suspendarea executăriacesteia, în dispozitiv se menţionează şi măsurile de supraveghere şobligaţiile, prevăzute la art. 93 alin. (1)- ( 3) di n Codul penal , pe cartrebuie să le respecte condamnatul, se pun în vedere acestuia consecinţelnerespectării lor şi ale săvârşirii de noi infracţiuni şi se indică douentităţi din comunitate unde urmează a se executa obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, prevăzută la art. 93 alin. (3) diCodul penal, după consultarea listei privind posibilităţile concrete dexecutare existente la nivelul fiecărui serviciu de probaţiune. Consilierude probaţiune, pe baza evaluării iniţiale, va decide în care din cele douinstituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătorească urmează a sexecuta obligaţia şi tipul de activitate. Când instanţa dispune măsur

educativă a supravegherii, în dispozitiv se menţionează persoana carreal i zează supravegherea şi îndrumarea minorului. - - - - - - - - - -


(3) Când instanţa dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, în dispozitise face menţiune despre aplicarea avertismentului, potrivit art. 81 din Codupenal, iar când dispune amânarea aplicării pedepsei, în dispozitiv smenţionează pedeapsa stabilită a cărei aplicare se amână, precum şi măsurilde supraveghere şi obligaţiile, prevăzute la art. 85 alin. (1) şi (2) diCodul penal, pe care trebuie să le respecte inculpatul, se pun în vederacestuia consecinţele nerespectării lor şi ale săvârşirii de noi infracţiuniiar dacă a impus obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosucomunităţii, se menţionează două entităţi din comunitate unde urmează a sexecuta această obligaţie, după consultarea listei privind posibilităţilconcr et e de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de probaţiuneConsilierul de probaţiune, pe baza evaluării iniţiale, va decide în care dicele două instituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătoreascurmează a se executa obligaţia şi tipul de activitate şi îndrumaremi nor ul ui .- - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.

(4) Dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte dinstanţă cu privire la:

a) deducerea duratei măsurii preventive privative de libertate şi internării medicale, indicându- se partea din pedeapsă executată în acest mod

b) măsur i l e pr event i ve;c) măsurile asigurătorii; d) măsurile de siguranţă; e) chel t ui el i l e j udi ci are;




avocat Tiberiu aza

f ) r est i tui rea l ucrur i l or ;g) restabilirea situaţiei anterioare; h) cauţiune; i) rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluţionare a cauzei. (5) Când instanţa pronunţă pedeapsa închisorii, în dispozitiv se fac

menţiune că persoana condamnată este lipsită de drepturile sau, după caz

unele dintre drepturile prevăzute la art. 65 din Codul penal, pe duratprevăzută în acelaşi articol.

(6) Când instanţa a pronunţat pedeapsa închisorii, iar persoana vătămata solicitat înştiinţarea cu privire la eliberarea în orice mod condamnatului, instanţa face o menţiune în acest sens în dispozitivuhotărârii.

( 7) Di spozi t i vul trebuie să cuprindă menţiunea că hotărârea este supusapelului, cu arătarea termenului în care acesta poate fi exercitat, indicaredatei în care hotărârea a fost pronunţată şi a faptului că pronunţarea s-făcut în şedinţă publică. - - - - - - - - - -



ART. 405 Pronunţarea hotărârii (1) Hotărârea se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintel

completului de judecată, asistat de grefier. (2) La pronunţarea hotărârii părţile nu se citează. (3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii. ART. 406 Redactarea şi semnarea hotărârii (1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participa

la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi ssemnează de toţi membrii completului şi de grefier.

(3) Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta. ( 4) Î n caz de î mpi edi car e a vr eunui a di nt r e membr i i compl etul ui d

judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintelcompletului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semnahotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când împiedicarea îpriveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul- şef. În toatcazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a deter mi na

î mpi edi car ea.ART. 407Comunicarea hotărârii

(1) După pronunţare, o copie a minutei hotărârii se comunicprocurorului, părţilor, persoanei vătămate şi, în cazul în care inculpatueste arestat, administraţiei locului de deţinere, în vederea exercitării căide atac. În cazul în care inculpatul nu înţelege limba română, o copie minutei hotărârii se comunică într- o limbă pe care o înţelege. Dupredactarea hotărârii, acestora li se comunică hotărârea în întregul său.

( 2) Î n cazul î n care instanţa a dispus amânarea aplicării pedepsei sasuspendarea executării pedepsei sub supraveghere, hotărârea se comunicserviciului de probaţiune şi, după caz, organului sau autorităţii competentsă verifice respectarea obligaţiilor dispuse de instanţă.




avocat Tiberiu aza

- - - - - - - - - -Ar t . 407 a f ost modi f i cat de pct . 256 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGE


CAP. I I I

Apel ul

ART. 408 Hotărârile supuse apelului (1) Sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. (2) Încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, c

excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel. ( 3) Apel ul declarat împotriva sentinţei se socoteşte făcut şi împotriv

î nchei er i l or .ART. 409 Per soanel e car e pot f ace apel( 1) Pot f ace apel :

a) procurorul, referitor la latura penală şi latura civilă; b) inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă; c) partea civilă, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, ş

partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveşte latura civilă, iareferitor la latura penală, în măsura în care soluţia din această latură influenţat soluţia în latura civilă; - - - - - - - - - -

Lit. c) a alin. (1) al art. 409 a fost modificată de pct. 257 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

d) persoana vătămată, în ceea ce priveşte latura penală; e) martorul, expertul, interpretul şi avocatul, în ceea ce priveşt

cheltuielile judiciare, indemnizaţiile cuvenite acestora şi amenzil j udi ci ar e apl i cat e;

f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fosvătămate nemijlocit printr- o măsură sau printr- un act al instanţei, în ceece priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b)- f ) , apel ul poat e fdeclarat şi de către reprezentantul legal ori de către avocat, iar pentrinculpat, şi de către soţul acestuia.

ART. 410 Termenul de decl ar ar e a apel ul ui(1) Pentru procuror, persoana vătămată şi părţi, termenul de apel este d

10 zi l e, dacă legea nu dispune altfel, şi curge de la comunicarea copie

mi nut ei .(2) În cazul prevăzut la art. 409 alin. (1) lit. e), apelul poate f

exercitat de îndată după pronunţarea încheierii prin care s- a di spus asuprcheltuielilor judiciare, indemnizaţiilor şi amenzilor judiciare şi cel matârziu în 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s- a soluţionat cauza

(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 409 alin. (1) lit. f), termenude apel este de 10 zile şi curge de la data la care acestea au af l at despractul sau măsura care a provocat vătămarea.

ART. 411 Repunerea î n t er men




avocat Tiberiu aza

(1) Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege estconsiderat ca fiind făcut în termen dacă instanţa de apel constată c

î nt âr zi er ea a f ost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iacererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.

(2) Hotărârea este definitivă până la momentul în care instanţa de apeadmi t e cererea de r epunere î n t ermen.

(3) Până la soluţionarea repunerii în termen, instanţa de apel poatsuspenda executarea hotărârii atacate.

(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (3) nu se aplică în situaţia redeschideriprocesului penal cerute de persoana condamnată în lipsă.

ART. 412Decl ar area şi motivarea apelului (1) Apelul se declară prin cerere scrisă, care trebuie să conţin

următoarele: a) numărul dosarului, data şi numărul sentinţei sau încheierii atacate; b) denumirea instanţei care a pronunţat hotărârea atacată; c) numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul

reşedinţa sau locuinţa, precum şi semnătura persoanei care declară apelul.

(2) Pentru persoana care nu poate să semneze, cererea va fi atestată dun grefier de la instanţa a cărei hotărâre se atacă sau de avocat. (3) Cererea de apel nesemnată ori neatestată poate fi confirmată î

instanţă de parte ori de reprezentantul ei la primul termen de judecată cprocedura legal îndeplinită.

(4) Apelul se motivează în scris, arătându-se motivele de fapt şi ddrept pe care se întemeiază. - - - - - - - - - -


ART. 413 Instanţa la care se depune apelul (1) Cererea de apel întocmită în condiţiile prevăzute la art. 412 s

depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă. (2) Persoana care se află în stare de deţinere poate depune cererea d

apel şi la administraţia locului de deţinere. (3) Cererea de apel înregistrată sau atestată în condiţiile alin. (2) or

pr ocesul - verbal întocmit de administraţia locului de deţinere se înainteazde îndată instanţei a cărei hotărâre este atacată.

ART. 414 Renunţarea la apel (1) După pronunţarea hotărârii şi până la expirarea termenului d

declarare a apelului, părţile şi persoana vătămată pot renunţa în mod expre

la această cale de atac. (2) Asupra renunţării, cu excepţia apelului care priveşte latura civilă

cauzei, se poate reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului. (3) Renunţarea sau revenirea asupra renunţării poate să fie făcut

per sonal sau pr i n mandatar speci al .ART. 415 Ret r ager ea apel ul ui(1) Până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoan

vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retrageretrebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dac




avocat Tiberiu aza

partea se află în stare de deţinere, printr- o declaraţie atestată saconsemnată într- un pr ocesverbal de către administraţia locului de deţinereDeclaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fosatacată, fie la instanţa de apel.

(2) Reprezentanţii legali pot retrage apelul, cu respect area, î n ceea cpriveşte latura civilă, a condiţiilor prevăzute de legea civilă. Inculpatu

minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul săl egal .( 3) Apel ul decl ar at de pr ocur or poat e f i r et r as de pr ocur or ul i er ar hi

super i or .(4) Apelul declarat de procuror şi retras poate fi însuşit de partea î

favoarea căreia a fost declarat. ART. 416 Ef ectul suspensi v al apel ul uiApel ul decl ar at î n t ermen este suspensi v de execut are, atât î n ceea c

priveşte latura penală, cât şi în ceea ce priveşte latura civilă, în afară dcazul când l egea di spune al t f el .

ART. 417

Efectul devolutiv al apelului şi limitele sale (1) Instanţa judecă apelul numai cu privire la persoana care l- a decl ar aşi la persoana la care se referă declaraţia de apel şi numai în raport ccal i t at ea pe car e apel ant ul o ar e î n pr oces.

(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanţa este obligatca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, sexami neze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept.

ART. 418 Neagravarea situaţiei în propriul apel (1) Instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie ma

gr ea pent r u cel car e a decl ar at apel .( 2) De asemenea, î n apel ul decl arat de procuror în favoarea unei părţi

instanţa de apel nu poate agrava situaţia acesteia. ART. 419 Ef ectul ext ensi v al apel ul uiInstanţa de apel examinează cauza prin extindere şi cu privire la părţil

care nu au decl arat apel sau l a car e acest a nu se referă, putând hotărî şi îprivinţa lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea.

ART. 420 J udecar ea apel ul ui(1) Judecarea apelului se face cu citarea părţilor şi a persoane

vătămate. ( 2) J udecar ea apel ul ui nu poat e avea loc decât în prezenţa inculpatului

când acesta se află în stare de deţinere. ( 3) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui l a j udecar ea apel ul ui est e obl i gat or i e.

(4) Instanţa de apel procedează la ascultarea inculpatului, când aceasteste posibilă, potrivit r egul i l or de l a j udecat a î n f ond.

(5) Instanţa de apel poate readministra probele administrate la priminstanţă şi poate administra probe noi, în condiţiile art. 100.

(6) Când apelul este în stare de judecată, preşedintele completului dcuvânt ul apelantului, apoi intimatului şi pe urmă procurorului. Dacă întrapelurile declarate se află şi apelul procurorului, primul cuvânt îl aracest a.

(7) Procurorul şi părţile au dreptul la replică cu privire la chestiunilnoi i vi t e cu ocazi a dezbat er i l or. Inculpatului i se acordă ultimul cuvânt.




avocat Tiberiu aza

(8) Instanţa verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, precum şi a oricăror probe administrate îfaţa instanţei de apel.

(9) În vederea soluţionării apelului, instanţa, motivat, poate da o nouapr eci er e pr obel or .

(10) Instanţa se pronunţă asupra tuturor motivelor de apel invocate.

(11) La judecarea apelului se aplică regulile de la judecata în fond, îmăsura în care în prezentul titlu nu există dispoziţi i cont rare.

( 12) Apel ul î mpot r i va î nchei er i l or car e, pot r i vi t l egi i , pot f i at acatseparat se judecă în camera de consiliu fără prezenţa părţilor, care podepune concluzii scrise, cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfeor i a cel or î n car e instanţa apreciază că este necesară judecata în şedinţpublică. - - - - - - - - - -


ART. 421 Soluţiile la judecata în apel Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: 1. respinge apelul, menţinând hotărârea atacată: a) dacă apelul este tardiv sau inadmisibil; b) dacă apelul este nefondat; 2. admite apelul şi: a) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi pronunţă o nouă hotărâr

procedând potrivit regulilor referitoare la soluţionarea acţiunii penale şi acţiunii civile la judecata în fond;

b) desf i i nţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de cătrinstanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarecauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sacare, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parteRejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispunşi atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cexcepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de cătrinstanţa competentă.

ART. 422 Chest i uni l e compl ement areInstanţa, deliberând asupra apelului, face, atunci când este cazul

aplicarea dispoziţiilor privitoare la reluarea dezbaterilor şi a celoprivind rezolvarea acţiunii civile, măsurile asigurătorii, cheltuieliljudiciare şi orice alte aspecte de care depinde soluţionarea completă

apelului. De asemenea, instanţa de apel verifică dacă s- a făcut o justaplicare de către prima instanţă a dispoziţiilor privitoare la deducereduratei reţinerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sainternării medicale şi adaugă, dacă este cazul, timpul de arestare scurs duppronunţarea hotărârii atacate cu apel.

ART. 423 Desfiinţarea hotărârii (1) În caz de admitere a apelului, hotărârea atacată se desfiinţează, î

limitele dispoziţiilor privind efectul devolutiv şi extensiv al apelului.




avocat Tiberiu aza

(2) Hotărârea poate fi desfiinţată numai cu privire la unele fapte sapersoane or i numai în ceea ce priveşte latura penală sau civilă, dacă aceastnu împiedică justa soluţionare a cauzei.

(3) În caz de desfiinţare a hotărârii, instanţa de apel poate menţinmăsura arestării preventive.

ART. 424

Conţinutul deciziei instanţei de apel şi comunicarea acesteia (1) Decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă în partea introductivmenţiunile prevăzute la art. 402, iar în expunere temeiurile de fapt şi ddrept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum ştemeiurile care au dus la adoptarea oricăreia dintre soluţiile prevăzute lart. 421. Dispozitivul cuprinde soluţia dată de instanţa de apel, datpronunţării deciziei şi menţiunea că pronunţarea s- a făcut în şedinţpublică.

(2) Instanţa de apel se pronunţă asupra măsurilor preventive potrividispoziţiilor referitoare la conţinutul sentinţei.

(3) În cazul în care inculpatul se află în stare de arest preventiv sade arest la domiciliu, în expunere şi dispozitiv se arată timpul care s

deduce di n pedeapsă. ( 4) Când s- a dispus rejudecarea, decizia trebuie să indice care estultimul act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să îşreia cursul, în caz contrar toate actele procedurale fiind desfiinţate ddr ept .

( 5) Deci zia instanţei de apel se comunică procurorului, părţilorpersoanei vătămate şi administraţiei locului de deţinere.

ART. 425 Limitele rejudecării (1) Instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţe

de apel, în măsura în care situaţia de fapt rămâne cea avută în vedere lsoluţionarea apelului.

(2) Dacă hotărârea a fost desfiinţată în apelul procurorului, declarat îdefavoarea inculpatului sau în apelul persoanei vătămate, instanţa carrejudecă poate agrava soluţia dată de prima instanţă.

(3) Când hotărârea este desfiinţată numai cu privire la unele fapte sapersoane ori numai în ceea ce priveşte latura penală sau civilă, instanţa drejudecare se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost desfiinţată.

CAP. I I I 1̂Contestaţia

- - - - - - - - - -Capi t ol ul I I I 1̂ a f ost i nt r odus de pct. 5 al art. III din ORDONANŢA D

URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 di7 f ebr uar i e 2014.

ART. 425 1̂Declararea şi soluţionarea contestaţiei (1) Calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci cân

l egea o pr evede expr es, pr eveder i l e pr ezent ul ui ar t i col f i i nd apl i cabi l e cânl egea nu pr evede al t f el .

(2) Pot face contestaţie procurorul şi subiecţii procesuali la carhotărârea atacată se referă, precum şi persoanele ale căror interese legitimau fost vătămate prin aceasta, în termen de 3 zile, care curge de l






avocat Tiberiu aza

b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la cauză de încetare a procesului penal;

c) când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luapar t e l a dezbat er ea pe f ond a pr ocesul ui ;

d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz di ncompat i bi l i t at e;

e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau i ncul pat ul ui , când aceasta er a obl i gat or i e, pot r i vi t l egi i ;f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridic

a i ncul pat ul ui era obl i gat or i e, pot r i vi t l egi i ;g) când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile cân

l egea pr evede al t f el ;h) când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dac

audierea era legal posibilă; i ) când î mpot r i va unei persoane s- au pronunţat două hotărâri definitiv

pentru aceeaşi faptă. - - - - - - - - - -



ART. 427 Cererea de contestaţie în anulare (1) Contestaţia în anulare poate fi făcută de oricare dintre părţi, d

persoana vătămată sau de către procuror. (2) În cererea de contestaţie în anulare contestatorul trebuie să arat

cazurile de contestaţie pe care le invocă, precum şi motivele aduse îspr i j i nul acestora.

ART. 428 Termenul de introducere a contestaţiei î n anul ar e(1) Contestaţia în anulare pentru motivele prevăzute la art. 426 poate f

introdusă în 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se facexecutarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere.

(2) Contestaţia în anulare pentru cazul prevăzut la art. 426 lit. bpoate fi introdusă oricând.

ART. 429 Instanţa competentă (1) Contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţa

hotărârea a cărei anulare se cere. - - - - - - - - - -


(2) Contestaţia în anulare pentru cazul în care se invocă autoritatea dlucru judecat se introduce la instanţa la care a rămas definitivă ultimhotărâre.

ART. 430 Suspendarea executării Până la soluţionarea contestaţiei în anulare, instanţa sesizată, luân

concl uzi i l e pr ocur or ul ui , poat e suspenda execut ar ea hotărârii a cărei anularse cer e.

ART. 431




avocat Tiberiu aza

Admi t er ea î n pr i nci pi u(1) Instanţa examinează admisibilitatea în principiu, în camera d

consiliu, fără citarea părţilor. (2) Instanţa, constatând că cererea de contestaţie în anulare este făcut

î n termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia estdintre cele prevăzute la art. 426 şi că în sprijinul contestaţiei se depu

ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şdispune citarea părţilor inter esat e.

ART. 432 Procedur a de j udecar e(1) La termenul fixat pentru judecarea contestaţiei în anulare, instanţa

ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţiîntemeiată, desfiinţează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere şprocedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecareapelului sau la rejudecarea cauzei după desfiinţare.

(2) În cazul în care prin contestaţia în anulare se invocă autoritatea dl ucr u j udecat , j udecar ea cont est aţiei se face cu citarea părţilor interesat

î n cauza î n car e s- a pronunţat ultima hotărâre. Instanţa, ascultând părţil

şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia întemeiatădesfiinţează prin decizie sau, după caz, prin sentinţă ultima hotărâre saacea parte din ultima hotărâre cu privire la care există autoritate de lucr

j udecat .(3) Judecarea contestaţiei în anulare nu poate avea loc decât în prezenţ

inculpatului, când acesta se află în stare de deţinere. (4) Sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, ia

decizia dată în apel este definitivă.

SECŢIUNEA 2 Recursul în casaţie

- - - - - - - - - -Secţiunea 1 a Cap. V din Titlul III al Părţii speciale a deveni

Secţiunea a 2- a conf or m pct. 261 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 25di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013

ART. 433 Scopul recursului în casaţie şi instanţa competentă Recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie ş

Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cr egul i l e de dr ept apl i cabi l e.

ART. 434 Hotărârile supuse recursului în casaţie (1) Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţil

de apel, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s- a di spu

r ej udecar ea cauzel or .(2) Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie: a) hotărârile pronunţate după rejudecarea cauzei ca urmare a admiteri

cer er i i de r evi zui r e;b) hotărâr i l e de respi nger e a cer er i i de r edeschi der e a pr ocesul ui pena

în cazul judecării în lipsă; c) hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor şi

reabilitării; d) hotărârile pronunţate în materia reabilitării;




avocat Tiberiu aza

e) soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunepenală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;

f) soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privinrecunoaşterea învinuirii;

g) hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştera vinovăţiei.


(3) Recursul în casaţie exercitat de procuror împotriva hotărârilor pricare s- a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obţinerecondamnării acestuia de către instanţa de recurs în casaţie.

ART. 435 Termenul de decl arare a recursului în casaţie Recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror î

termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

ART. 436 Declararea recursului în casaţie ( 1) Pot f or mul a cer er e de recurs în casaţie: a) procurorul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă; b) inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă

împotriva hotărârilor prin care s- a dispus condamnarea, renunţarea lapl i car ea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesulupenal ;- - - - - - - - - -

Lit. b) a alin. (1) al art. 436 a fost modificată de pct. 265 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

c) partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveştlatura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluţia diaceastă latură a influenţat soluţia în latura civilă.

( 2) I ncul pat ul , partea civilă şi partea responsabilă civilmente poformula cerere de recurs în casaţie numai prin intermediul unui avocat carpoate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Până la închiderea dezbaterilor la instanţa de recurs, părţile şprocurorul îşi pot retrage recursul în casaţie declarat. Retragerea trebuisă fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea saflă în stare de deţinere, printr- o declaraţie atestată sau consemnată întrun pr ocesver bal de către conducerea locului de deţinere. Declaraţia dretragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fi

la instanţa de recurs. (4) Reprezentanţii legali pot retrage recursul în casaţie cu respectarea

în ceea ce priveşte latura civilă, a condiţiilor prevăzute de legea civilăInculpatul minor nu poate retrage recursul în casaţie declarat personal sade reprezentantul său legal.

(5) Recursul în casaţie declarat de procuror poate fi retras dpr ocur or ul i er ar hi c super i or .

(6) Decizia instanţei de apel prin care a fost respins apelul nu poate fatacată cu recurs în casaţie de persoanele care nu au exercitat calea de ataa apel ul ui or i când apel ul acest or a a f ost r et r as.




avocat Tiberiu aza

ART. 437 Mot i var ea recur sul ui î n casaţie (1) Cererea de recurs în casaţie se formulează în scris şi va cuprinde: a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii, numele

prenumele şi domiciliul profesional al avocatului sau, după caz, numele şpr enumel e pr ocur orul ui care exercită recursul în casaţie, precum şi organu

j udi ci ar di n car e acest a f ace part e;b) indicarea hotărârii care se atacă; c) indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cerere

şi motivarea acestora; d) semnătura persoanei care exercită recursul în casaţie şi/sau semnătur

avocat ul ui .(2) La cerere se anexează toate înscrisurile invocate în motivare

acest ei a.ART. 438 Cazurile în care se poate face recurs în casaţie (1) Hotărârile sunt supuse casării în următoarel e cazur i :1. în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privin

competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente; - - - - - - - - - -

Pct. 1 al al i n. ( 1) al ar t . 438 a f ost modi f i cat de pct. 266 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

2. abr ogat ;- - - - - - - - - -

Pct . 2 al al i n. ( 1) al ar t . 438 a f ost abr ogat de pct . 267 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

3. abr ogat ;- - - - - - - - - -


4. abr ogat ;- - - - - - - - - -


5. abr ogat ;- - - - - - - - - -


6. abr ogat ;- - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


7. inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută dlegea penală;

8. în mod greşit s- a di spus î ncet ar ea pr ocesul ui penal ;9. abr ogat ;- - - - - - - - - -


10. abr ogat ;- - - - - - - - - -


11. nu s- a constatat graţierea sau în mod greşit s- a constatat cpedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată;

12. s- au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; 13. abr ogat ;

- - - - - - - - - -Pct . 13 al al i n. ( 1) al ar t . 438 a f ost abr ogat de pct . 267 al ar t . 102


14. abr ogat ;- - - - - - - - - -


(2) Cazurile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casărihotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursujudecării apelului ori dacă, deşi au fost invocate, au fost respinse sainstanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

(3) În cazul în care cererea de recurs în casaţie a fost respinsă, partesau procurorul care a declarat recursul în casaţie nu mai poate formula nouă cerere împotriva aceleiaşi hotărâri, indiferent de motivul invocat.

ART. 439 Pr ocedura de comuni car e

(1) Cererea de recurs în casaţie împreună cu înscrisurile anexate sdepun, însoţite de copii pentru procuror şi părţi, la instanţa a cărehotărâre se atacă. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 1) al ar t . 439 a f ost modi f i cat de pct . 268 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ i cată în MONITORUL OFICIAL nr515 di n 14 august 2013.

(2) Preşedintele instanţei a cărei hotărâre se atacă ori judecătorudelegat de către acesta va comunica procurorului şi părţilor copii de p




avocat Tiberiu aza

cererea de recurs în casaţie şi celelalte înscrisuri dovedi t oar e, cmenţiunea că se pot depune concluziile scrise în termen de 10 zile de lprimirea comunicărilor, la aceeaşi instanţă.

(3) Nedepunerea de către părţi şi procuror de concluzii scrise nîmpiedică judecarea recursului în casaţie.

( 4) Î n t er men de 5 zi l e de l a depuner ea concl uzi i l or scr i se sau de l

expirarea termenului de depunere a acestora, preşedintele instanţei sajudecătorul delegat de către acesta va înainta Înaltei Curţi de Casaţie şJustiţie dosarul cauzei, cererea de recurs în casaţie, înscrisurile anexatedovezile de comunicare efectuate, precum şi, după caz, concluziile scrise.

(4^1) În cazul în care cererea de recurs în casaţie nu este formulatprin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţde Casaţie şi Justiţie sau este formulată împotriva unei hotărâri prevăzutla art. 434 alin. (2), preşedintele instanţei sau judecătorul delegat dcătre acesta restituie părţii, pe cale administrativă, cererea de recurs îcasaţie. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 4 1̂) al ar t . 439 a f ost i nt r odus de pct . 269 al ar t . 102, Ti t l u


(5) În cazul în care nu este îndeplinită procedura de comuni carprevăzută la alin. (2) şi (4) ori dacă aceasta nu este completă, magistratulasistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat cu verificareîndeplinirii procedurii de comunicare şi de întocmire a raportului referitol a cer er ea de r ecurs în casaţie, va îndeplini sau va completa, după cazpr ocedur a.

ART. 440 Admi t er ea î n pr i nci pi u(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camer

de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportul umagi st r at ul ui - asistent şi atunci când procedura de comunicare este legaîndeplinită.

(2) Dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzude lege sau dacă nu s- au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1)(2) şi (6), art. 437 şi 438 ori dacă cererea este vădit nefondată, instanţrespinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie. - - - - - - - - - -


(3) Dacă cererea de recurs în casaţie a fost retrasă, instanţa ia act d

r et r ager e, pr i n î nchei er e.(4) În cazul în care instanţa constată că cererea îndeplineşte condiţiil

prevăzute la art. 434- 438, di spune pr i n î nchei er e admi t er ea î n pr i nci pi u cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării recursuluîn casaţie.

ART. 441 Suspendarea executării (1) Instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sa

completul care judecă recursul în casaţie poate suspenda motivat, în tot sa




avocat Tiberiu aza

în parte, executarea hotărârii, putând impune respectarea de către condamnaa unora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2). - - - - - - - - - -


( 2) Î n cazul î n car e persoana condamnată nu respectă obligaţiile impusprin încheiere, completul care va judeca recursul în casaţie, din oficiu sala cererea procurorului, poate dispune revocarea măsurii suspendării şreluarea executării pedepsei.

( 3) Aducer ea l a î ndeplinire a dispoziţiilor de suspendare a executărihotărârii şi supravegherea respectării obligaţiilor impuse se fac priinstanţa de executare.

ART. 442 Efectul devolutiv şi limitele sale (1) Instanţa judecă recursul în casaţie numai cu privire l a per soana car

l - a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de recurs în casaţi

şi numai în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces. (2) Instanţa de recurs în casaţie examinează cauza numai în limitelmot i vel or de casare prevăzute la art. 438, invocate în cererea de recurs îcasaţie.

ART. 443 Efectul extensiv şi limitele sale (1) Instanţa examinează cauza prin extindere şi cu privire la părţil

care nu au declarat recurs în casaţie sau la care acesta nu se referă, putânhotărî şi în privinţa lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie magr ea.

(2) Procurorul, chiar după expirarea termenului de recurs în casaţiepoate cere extinderea recursului în casaţie declarat de el în termen şi faţde al t e persoane decât acel ea l a car e s- a referit, fără a se putea creacestora o situaţie mai grea.

ART. 444 Neagravarea situaţiei în propriul recurs în casaţie (1) Instanţa, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentr

cel car e a decl ar at recursul în casaţie. (2) În recursul în casaţie declarat de procuror în favoarea unei părţi

instanţa de recurs în casaţie nu poate agrava situaţia acesteia. ART. 445 Prezenţa părţilor şi a procurorului (1) Judecarea recursului în casaţie admi s î n pr i nci pi u se f ace cu ci t ar e

părţilor. Dispoziţiile art. 90 şi art. 93 alin. (5) se aplică în mocorespunzător.

(2) Participarea procurorului la judecarea recursului în casaţie estobl i gat or i e.

ART. 446 Judecarea recursului în casaţi e(1) Preşedintele completului dă cuvântul recurentului, apoi intimatulu

şi procurorului. Dacă între recursurile în casaţie declarate se află şr ecur sul pr ocur or ul ui , pr i mul cuvânt î l ar e acest a.

(2) Procurorul şi părţile au dreptul la replică cu pr i vi r e l a chesti uni lnoi i vi t e cu ocazi a dezbat er i l or .

ART. 447




avocat Tiberiu aza

Verificarea legalităţii hotărârii Instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cazurilor de recur

în casaţie invocate prin cerere de procuror sau de părţi, verificând excl usilegalitatea hotărârii atacate.

ART. 448 Soluţiile la judecata recursului în casaţie

(1) Instanţa, judecând recursul în casaţie, pronunţă una dintrurmătoarele soluţii:

1. respinge recursul în casaţie, menţinând hotărârea atacată, dacrecursul în casaţie este nefondat;

2. admite recursul în casaţie, casând hotărârea atacată, şi: a) îl achită pe inculpat sau dispune încetarea procesului penal or

înlătură greşita aplicare a legii; b) dispune rejudecarea de către instanţa de apel ori de către instanţ

competentă material sau după calitatea persoanei, dacă sunt incidentcelelalte cazuri de casare prevăzute la art. 438.

(2) Dacă recursul în casaţie vizează greşita soluţionare a laturicivile, instanţa, după admiterea recursului, înlătură nelegalitate

constatată sau dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a foscasată, în condiţiile alin. (1) pct. 2 lit. b). (3) În cazul prevăzut la alin. (1) pct. 2 lit. a) instanţa de recurs î

casaţie desfiinţează şi hotărârea primei instanţe, dacă se constată aceleaşîncălcări de lege ca în decizia recurată.

(4) În cazul în care condamnatul se găseşte în cursul executăripedepsei, instanţa, admiţând recursul în casaţie şi pronunţând casarea ct r i mi t ere, di spune asupra stării de libertate a acestuia, putând lua o măsurpreventivă.

ART. 449 Desfiinţarea hotărârii şi conţinutul deciziei (1) În caz de admitere a recursului în casaţie, hotărârea atacată s

casează în limitele prevăzute la art. 442 şi 443.(2) Hotărârea poate fi desfiinţată numai cu privire la unele fapte sa

persoane ori numai în ceea ce priveşte latura penală sau civilă, dacă aceastnu împiedică justa soluţionare a cauzei.

(3) Decizia instanţei de recurs în casaţie trebuie să cuprindă, în parteintroductivă, menţiunile prevăzute la art. 402, iar în expunere, temeiurilde drept care au dus la respingerea sau admiterea recursului în casaţieDispozitivul trebuie să cuprindă soluţia pronunţată de instanţa de recurs îcasaţie, data pronunţării deciziei şi menţiunea că pronunţarea s- a făcut îşedinţă publică.

( 4) Când s- a dispus rejudecarea, decizia trebuie să indice care estultimul act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să îşr ei a cursul .

ART. 450 Limitele judecării (1) Instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţe

de recurs în casaţie, în măsura în care situaţia de fapt rămâne cea avută îvedere la admiterea recursului în casaţie.

(2) Când hotărârea este desfiinţată numai cu privire la unele fapte sapersoane, instanţa se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost casată.

ART. 451 Procedur a de rej udecar e




avocat Tiberiu aza

Rejudecarea cauzei după casarea hotărârii atacate se desfăşoară potrividispoziţiilor cap. II sau III din titlul III al părţii speciale, care saplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 3- aRevi zui r ea

- - - - - - - - - -Secţiunea a 2- a a Cap. V din Titlul III al Părţii speciale a deveniSecţiunea a 3- a conf or m pct. 261 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 25di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013

ART. 452 Hotărârile supuse revizuirii (1) Hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât c

privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă. (2) Când o hotărâre priveşte mai multe infracţiuni sau mai mult

per soane, r evi zui r ea se poat e cer e pent r u or i car e di nt r e f apt e sau di nt rfăptuitori.

ART. 453 Cazur i l e de r evi zui r e(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latur

penală, poate fi cerută când: a) s- au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute l

soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate îcauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s- a întemeiat pe declaraţia unumartor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, cara săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire scere, influenţând astfel soluţia pronunţată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire scere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărâriiîmprejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

d) un membr u al completului de judecată, procurorul ori persoana care efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată îcauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se poconci l i a;

f) hotărârea s- a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declaratneconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în carconsecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şnu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

(2) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti penale definitive, exclusiv c

privire la latura civilă, poate fi cerută numai în faţa instanţei civilepot r i vi t Codul ui de procedură civilă.

(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi f) pot fi invocate cmotive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţde car e s- a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicăripedepsei .- - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) const i t ui e mot i v de r evi zui rdacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicihotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzutl a al i n. ( 1) l i t . b) - d) şi f) constituie motive de revizuire dacă au dus l

pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice. - - - - - - - - - -Al i n. ( 4) al ar t . 453 a f ost modi f i cat de pct . 272 al ar t . 102, Ti t l u


(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu spot conci l i a sunt supuse r evi zui r i i .

ART. 454 Dovedi r ea unor cazur i de revi zui r e(1) Situaţiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute la art

453 al i n. (1) l i t . b) - d) se dovedesc prin hotărâre judecătorească definitiv

prin care instanţa s- a pronunţat asupra fondului cauzei constatând existenţfalsului sau existenţa faptelor şi săvârşirea lor de respectivele persoane. (2) În cazurile în care dovada nu poate fi făcută potrivit alin. (1

datorită existenţei unei cauze care împiedică punerea în mişcare saexercitarea acţiunii penale, proba cazurilor de revizuire prevăzute la art453 al i n. ( 1) l i t . b) - d) se poat e f ace î n pr ocedur a de r evi zui r e, pr i n or i cmijloc de probă.

ART. 455 Per soanel e car e pot cer e r evi zui r ea( 1) Pot cer e r evi zui r ea:a) părţile din proces, în limitele calităţii lor procesuale; b) un membru de familie al condamnatului, chiar şi după moartea acestuia

numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului. ( 2) Pr ocur or ul poat e cer e di n of i ci u r evi zui r ea l at ur i i penal e

hotărârii. ART. 456 Cer er ea de r evi zui r e(1) Cererea de revizuire se adresează instanţei care a judecat cauza î

prima instanţă. (2) Cererea se formulează în scris şi trebuie motivată, cu arătare

cazului de revizuire pe care se întemeiază şi a mijloacelor de probă îdovedi r ea acest ui a.

(3) La cerere se vor alătura copii de pe înscrisurile de care cel ce formulat cererea de revizuire înţelege a se folosi în proces, certificatpent r u conf or mi t at e cu or i gi nal ul . Când î nscri sur i l e sunt r edactat e î nt r -

limbă străină, ele se vor alătura în traducere efectuată de un traducătoaut or i zat .

(4) În cazul în care cererea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute lalin. (2) şi (3), instanţa pune în vedere celui ce a formulat cererea să compl et eze, î nt r - un termen stabilit de instanţă, sub sancţiunea prevăzută lart . 459 al i n. ( 5) .

ART. 457 Termenul de i nt r oducer e a cer er i i( 1) Cerer ea de r evi zui r e î n f avoarea condamnatul ui se poate f ace ori când

chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori dup




avocat Tiberiu aza

moar t ea condamnatului, cu excepţia cazului prevăzut la art. 453 alin. (1lit. f), când cererea de revizuire poate fi formulată în termen de un an dla data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial aRomâni ei , Par t ea I .

( 2) Cer er ea de r evi zui r e î n def avoar ea condamnat ul ui , a cel ui achi t at saa celui faţă de care s- a î ncet at pr ocesul penal se poat e f ace î n t ermen de

l uni , car e cur ge:a) în cazurile prevăzute la art. 453 alin. (1) lit. b)- d) , când nu sunconstatate prin hotărâre definitivă, de la data când faptele saîmprejurările au fost cunoscute de persoana care face cererea sau de la datcând aceasta a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatareinfracţiunii nu se poate face printr- o hotărâre penală, dar nu mai târzi u d3 ani de l a dat a pr oducer i i acest or a;

b) în cazurile prevăzute la art. 453 alin. (1) lit. b)- d), dacă sunconstatate prin hotărâre definitivă, de la data când hotărârea a foscunoscută de persoana care face cererea, dar nu mai târziu de un an de ldata rămânerii definitive a hotărârii penale;

c) în cazul prevăzut la art. 453 alin. (1) lit. e), de la data cân

hotărârile ce nu se conciliază au fost cunoscute de persoana care faccer er ea.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul când pr ocur orul s

sesizează din oficiu. ( 4) Revi zui r ea î n def avoar ea i ncul pat ul ui nu se poat e f ace când

intervenit o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sacont i nuar ea pr ocesul ui penal .

ART. 458 Instanţa competentă Competentă să judece cererea de revizuire este instanţa care a judeca

cauza în prima instanţă. Când temeiul cererii de revizuire constă îexistenţa unor hotărâri ce nu se pot concilia, competenţa se determinpotrivit dispoziţiilor art. 44.

ART. 459 Admi t er ea î n pr i nci pi u(1) La primirea cererii de revizuire, se fixează termen pentru examinare

admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, preşedintele dispunânataşarea dosarului cauzei. - - - - - - - - - -


(2) Admisibilitatea în principiu se examinează de către instanţă, îcamer a de consiliu, fără citarea părţilor.

(3) Instanţa examinează dacă: a) cererea a fost formulată în termen şi de o persoană dintre cel

prevăzute la art. 455; b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin

(2) şi (3); c) au f ost i nvocat e t emei ur i l egal e pent r u redeschi der ea pr ocedur i l o

penal e;d) faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cerere

nu au f ost pr ezent at e î nt r - o cerere anterioară de revizuire care a fosjudecată definitiv;




avocat Tiberiu aza

e) f apt el e şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cerereconduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale cper mi t r evi zui r ea;

f ) per soana care a f ormul at cerer ea s- a conformat cerinţelor instanţedi spuse pot r i vi t ar t . 456 al i n. ( 4) .

(4) În cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiil

prevăzute la alin. (3), dispune prin încheiere admiterea în principiu cerer i i de revi zui re.(5) În cazul în care instanţa constată neîndeplinirea condiţiilo

prevăzute la alin. (3), dispune prin sentinţă respingerea cererii drevizuire, ca inadmisibilă.

(6) Când cererea de revizuire a fost făcută pentru un condamnat decedasau când condamnatul care a făcut cererea ori în favoarea căruia s- a făcur evi zui r ea a decedat după introducerea cererii, prin excepţie de ldispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f), procedura de revizuire îşi va urmcursul, iar în cazul rejudecării cauzei, după admiterea în principiuinstanţa va hotărî potrivit dispoziţiilor art. 16, care se aplică în mocorespunzător.

(7) Încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuireste definitivă. Sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, dupanaliza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şhotărârea la care se referă revizuirea.

ART. 460 Măsurile care pot fi luate odată cu sau ulterior admiterii în principiu (1) Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire sau ulterio

acesteia, instanţa poate suspenda motivat, în tot sau î n par t e, execut ar ehotărârii supuse revizuirii şi poate dispune respectarea de către condamnat unora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2). - - - - - - - - - -


( 2) Î mpot r i va î nchei er i i pr i n car e s- a dispus suspendarea hotărârisupuse revizuirii, prevăzută la alin. (1), procurorul sau persoana interesatpoate formula contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru ceprezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. Contestaţia formulată dprocuror este suspensivă de executare. Dispoziţiile art. 597 alin. (2)- (5) saplică în mod corespunzător.

(3) În cazul în care persoana condamnată nu respectă obligaţiilstabilite prin încheiere, instanţa, din oficiu sau la cererea procuroruluipoate dispune revocarea măsurii suspendării şi reluarea executării pedepsei.

( 4) Î n cazul admi t er i i î n pr i nci pi u a cer er i i de r evi zui r e pent r

existenţa unor hotărâri ce nu se pot concilia, cauzele în care acesthotărâri au fost pronunţate se reunesc în vederea rejudecării.

ART. 461 Rej udecar ea(1) Rejudecarea cauzei după admi t er ea î n pr i nci pi u a cer er i i de r evi zui r

se face potrivit regulilor de procedură privind judecarea în primă instanţă. (2) Instanţa, dacă găseşte necesar, administrează din nou probele di

cursul primei judecăţi. (3) În cazul în care instanţa constată că situaţia de fapt nu poate f

stabilită în mod nemijlocit sau aceasta nu s- ar putea f ace decât cu mar




avocat Tiberiu aza

întârziere, dispune efectuarea cercetărilor necesare de către procurorul dla parchetul de pe lângă această instanţă, într- un i nt er val ce nu poatdepăşi 3 luni.

(4) După efectuarea cercetărilor, procurorul înaintează întregul materiainstanţei competente.

(5) Persoanele prevăzute la art. 453 alin. (1) lit. b) şi d) nu pot f

audiate ca martori în cauza supusă revizuirii, dacă dovada acest or cazur i dr evi zui re s-a făcut prin hotărâre judecătorească. ART. 462 Soluţiile după rejudecare (1) Dacă se constată că cererea de revizuire este întemeiată, instanţ

anulează hotărârea, în măsura în care a fost admisă revizuirea, sahotărârile care nu se pot concilia şi pronunţă o nouă hotărâre potrividispoziţiilor art. 395- 399, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Instanţa rejudecă cauza prin extindere şi cu privire la părţile carnu au f ormul at cer er e de r evi zui r e, put ând hotărî şi în privinţa lor, fără sle poată crea acestora o situaţie mai grea.

(3) Instanţa ia măsuri pentru restabilirea situaţiei anterioare

dispunând, dacă este cazul, restituirea amenzii plătite şi a bunuriloconf i scat e, a chel t ui el i l or j udi ci are pe care cel în favoarea căruia s-admis revizuirea nu era ţinut să le suporte sau alte asemenea măsuri.

(4) Dacă instanţa constată că cererea de revizuire este neîntemeiată, respinge şi dispune obligarea revizuientului la plata cheltuielilor judiciarcătre stat, precum şi reluarea executării pedepsei, în cazul în care aceasta fost suspendată.

ART. 463 Cal ea de at acSentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de revizuire, dup

rejudecarea cauzei, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la carse referă revizuirea.

ART. 464 Ef ectel e r espi nger i i cer er i i de r evi zui r eÎn cazul respingerii cererii de revizuire ca inadmisibilă sau c

neîntemeiată, nu va putea fi formulată o nouă cerere pentru aceleaşi motive. ART. 465 Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (1) Hotărârile definitive pronunţate în cauzele în care Curtea European

a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilof undament al e or i a di spus scoat erea cauzei de pe r ol , ca ur mare soluţionării amiabile a litigiului dintre stat şi reclamanţi, pot fi supusrevizuirii, dacă vreuna dintre consecinţele grave ale încălcării Convenţiepentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi protocoalelor adiţionale la aceasta continuă să se producă şi nu poate f

remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. ( 2) Pot cer e r evi zui r ea:a) persoana al cărei drept a fost încălcat; b) membr i i de f ami l i e ai condamnatului, chiar şi după moartea acestuia

numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului; c) pr ocur or ul .(3) Cererea de revizuire se introduce la instanţa care a pronunţa

hotărârea a cărei revizuire se cere. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


( 4) Cer er ea de revi zui r e se poat e f ace cel mai t âr zi u î n t er men de 3 l unde la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărâri

definitive pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. - - - - - - - - - -Al i n. ( 4) al ar t . 465 a f ost modi f i cat de pct . 275 al ar t . 102, Ti t l u


(5) După sesizare, instanţa poate dispune, din oficiu, la propunereprocurorului sau la cererea părţii, suspendarea executării hotărâr i i at acat eDispoziţiile art. 460 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

( 6) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(7) La judecarea cererii de revizuire, părţile se citează. Partea aflat

în stare de deţinere este adusă la judecată.

(8) Atunci când părţile sunt prezente la judecarea cererii de revizuireinstanţa ascultă şi concluziile acestora. (9) Instanţa examinează cererea în baza actelor dosarului şi se pronunţ

pri n deci zi e.(10) Instanţa respinge cererea în cazul în care constată că este tardivă

inadmisibilă sau nefondată. (11) Atunci când instanţa constată că cererea este fondată: a) desfiinţează, în parte, hotărârea atacată sub aspectul dreptulu

încălcat şi, rejudecând cauza, cu aplicarea dispoziţiilor secţiunii 1 a capV din titlul III al părţii speciale, înlătură consecinţele încălcăridrept ul ui ;

b) desfiinţează hotărârea şi, când este necesară administrarea de probedispune rejudecarea de către instanţa în faţa căreia s- a produs încălcaredr ept ul ui , apl i cându- se dispoziţiile secţiunii 1 a cap. V din titlul III apărţii speciale.

(12) Hotărârea pronunţată este supusă căilor de atac prevăzute de legpentru hotărârea revizuită. - - - - - - - - - -


SECŢIUNEA a 4- aRedeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoane

condamnat e

- - - - - - - - - -Secţiunea a 3- a a Cap. V din Titlul III al Părţii speciale a deveni

Secţiunea a 4- a conf or m pct. 261 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 25di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013

ART. 466 Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoane

condamnat e(1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poat

solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua î n car




avocat Tiberiu aza

a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s- a desfăşurat upr oces penal î mpot r i va sa.- - - - - - - - - -


(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a foscitată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despracesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mojustificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu sconsideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi- a desemnat uapărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s- au pr ezent at or i când î n cur suprocesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui orşi- a r et r as apel ul .- - - - - - - - - -



(3) Pentru persoana condamnată definitiv judecată în lipsă faţă de carun stat străin a dispus extrădarea sau predar ea î n baza mandat ul ui eur opeade arestare, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data la care, dupaducerea în ţară, i- a fost comunicată hotărârea de condamnare. - - - - - - - - - -


( 4) Procesul penal nu poat e f i r edeschi s î n cazul î n car e per soancondamnată a solicitat să fie judecată în lipsă.

(5) Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzătopersoanei faţă de care s- a pronunţat o hotărâre de renunţare la aplicarepedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei. - - - - - - - - - -


ART. 467 Cerer ea de redeschi der e a pr ocesul ui penal( 1) Cererea de r edeschi dere a pr ocesului penal poate fi formulată d

către persoana judecată în lipsă şi se adresează instanţei care a judecacauza în lipsă, fie în primă instanţă, fie în apel.

(2) Când persoana judecată în lipsă este privată de libertate, cererepoate fi depusă la administraţia locului de deţinere, care o va trimite dîndată instanţei competente.

(3) Cererea se formulează în scris şi trebuie motivată cu privire lîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 466.

(4) Cererea poate fi însoţită de copii de pe înscr i sur i l e de carpersoana judecată în lipsă înţelege a se folosi în proces, certificate pentr




avocat Tiberiu aza

conf or mi t at e cu or i gi nal ul . Când î nscri sur i l e sunt r edact at e î nt r - o limbstrăină, ele vor fi însoţite de traducere.

( 5) Î n cazul î n car e cer er ea nu î ndepl i neşte condiţiile prevăzute lalin. (3) şi (4), instanţa pune în vedere celui ce a formulat cererea să completeze până la primul termen de judecată sau, după caz, într- un t ermescurt, stabilit de instanţă.

ART. 468 Măsurile premergătoare (1) La primirea cererii de redeschidere a procesului penal, se fixeaz

termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu, preşedintele dispunânataşarea dosarului cauzei, precum şi citarea părţilor şi a subiecţiloprocesuali principali interesaţi. - - - - - - - - - -


( 2) Când per soana car e a sol i ci t at r edeschi der ea pr ocesul ui penal est

privată de libertate, chiar într- o altă cauză, preşedintele dispunîncunoştinţarea acesteia despre termen şi ia măsuri pentru desemnarea unuavocat di n of i ci u.

(3) Persoana privată de libertate este adusă la judecată. ART. 469

J udecar ea cer er i i de r edeschi dere a procesul ui(1) Instanţa, ascultând concluziile procurorului, ale părţilor şi al

subiecţilor procesuali principali, examinează dacă: a) cererea a fost formulată în termen şi de către o persoană di nt re cel

prevăzute la art. 466; b) au f ost i nvocat e t emei ur i l egal e pent r u r edeschi der ea pr ocesul u

penal ;c) motivele în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentat

î nt r - o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal, care a fosjudecată definitiv.

(2) Cererea se examinează de urgenţă, iar în cazul în care persoancondamnată se află în executarea pedepsei cu închisoarea aplicate în cauza cărei rejudecare se cere, instanţa poate suspenda motivat, în tot sau îpar t e, executarea hotărârii şi poate dispune respectarea de către condamnat uneia dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2). Dacexecutarea pedepsei cu închisoarea nu a început, instanţa poate dispunrespectarea de către condamnat a uneia dintre obligaţiile prevăzute la art215 alin. (1) şi (2).

(3) Dacă instanţa constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin( 1) , di spune pr i n î nchei er e admi t er ea cer er i i de redeschi der e a pr ocesul u

penal .(4) Dacă instanţa constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art

466, dispune prin sentinţă respingerea cererii de redeschidere a procesulupenal .

(5) Încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesulupenal poate fi atacată odată cu fondul.

(6) Hotărârea prin care este respinsă cererea de redeschidere procesului penal este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea pronunţat

î n l i psa persoanei condamnate.




avocat Tiberiu aza

( 7) Admi t er ea cer er i i de redeschi der e a pr ocesul ui penal at r agdesfiinţarea de drept a hotărârii pronunţate în lipsa persoanei condamnate.

(8) Instanţa redeschide procesul penal prin extindere şi cu privire lpărţile care nu au formulat cerere, putând hotărî şi în privinţa lor, fără sle poată crea acestora o situaţie mai grea.

(9) Odată cu admi t er ea cer er i i de r edeschi der e a pr ocesul ui penal

instanţa, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune luarea faţde inculpat a uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin( 4) , l i t . b) - e). Dispoziţiile titlului V al părţii generale se aplică în mocorespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 470 Rej udecar ea cauzeiRejudecarea cauzei se face potrivit regulilor de procedură aplicabil

et apei pr ocesual e pent r u car e s- a di spus r edeschi der ea pr ocesul ui penal .CAP. VI Dispoziţii privind asigurarea unei practici judiciare unitare

SECŢIUNEA 1 Recur sul î n i nt er esul l egi i

ART. 471 Cer er ea de r ecur s î n i nt er esul l egi i(1) Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii d

către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pl ângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cerereministrului justiţiei, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şJustiţie sau colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi AvocatuPoporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să spronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit dinstanţele judecătoreşti. - - - - - - - - - -


(2) Cererea trebuie să cuprindă soluţiile diferite date problemei ddrept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înalte

Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului saudupă caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile exprimate îdoctrină relevante în domeniu, precum şi soluţia ce se propune a fpronunţată în recursul în interesul legii.

(3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoţită, susancţiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilojudecătoreşti definitive din care rezultă că problemele de drept carformează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit de instanţeljudecătoreşti.

ART. 472




avocat Tiberiu aza

Condiţiile de admisibilitate Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada c

problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate îmod di f er i t pr i n hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează lcer er e.

ART. 473

J udecar ea r ecur sul ui î n i nt er esul l egi i(1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format dipreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acest ui a, divicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţidin cadrul acesteia, un număr de 14 judecători din secţia în a cărecompetenţă intră chestiunea de drept care a fost soluţionată diferit dinstanţele judecătoreşti, precum şi câte 2 judecători din cadrul celorlaltsecţii. Preşedintele completului este preşedintele Înaltei Curţi de Casaţişi Justiţie sau, în lipsa acestuia, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţişi Justiţie. - - - - - - - - - -



(2) În cazul în care chestiunea de drept prezintă interes pentru două samai multe secţii, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţistabileşte secţiile din care provin judecătorii ce vor alcătui completul djudecată. - - - - - - - - - -


(3) După sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintelacesteia va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilodin cadrul secţiei în a cărei competenţă intră chestiunea de drept care fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, precum şi judecătorilor din celelalte secţii ce intră în alcătuirea completuluprevăzut la alin. (1).

( 4) La primirea cererii, preşedintele completului va desemna un judecătodin cadrul secţiei în a cărei competenţă intră chestiunea de drept care fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, pentru a întocmi ur apor t asupr a r ecur sul ui î n i nt er esul l egi i . Î n cazul î n car e chest i unea ddrept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintelcompletului va desemna 3 judecători din cadrul acestor secţii pentr

î nt ocmi r ea r apor t ul ui . Rapor t or i i nu sunt i ncompat i bi l i .

( 5) Î n veder ea întocmirii raportului, preşedintele completului poatsolicita unor specialişti recunoscuţi opinia scrisă asupra chestiunilor ddrept soluţionate diferit.

(6) Raportul va cuprinde soluţiile diferite date problemei de drept şargument el e pe care se f undamentează, jurisprudenţa relevantă a CurţiConstituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi opinispecialiştilor consultaţi, dacă este cazul, precum şi doctrina î n mat er i eTotodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi şi vo




avocat Tiberiu aza

motiva proiectul soluţiei ce se propune a fi dată recursului în interesul egi i .

(7) Şedinţa completului se convoacă de preşedintele acestuia, cu cepuţin 20 de zile înainte de desfăşurarea acesteia. Odată cu convocareafiecare judecător va primi o copie a raportului şi a soluţiei propuse.

(8) La şedinţă participă toţi judecătorii completului. Dacă există motiv

obiective, aceştia vor fi înlocuiţi, cu respectarea regulilor prevăzute lal i n. ( 3) .(9) Recursul în interesul legii se susţine în faţa completului, după caz

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şJustiţie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecătorul desemnat dcolegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv acurţii de apel, ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia- - - - - - - - - -


(10) Recursul în interesul legii se judecă în cel mult 3 luni de la datsesizării instanţei, iar soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi dinumărul judecătorilor completului. Nu se admit abţineri de la vot.

ART. 474 Conţinutul hotărârii şi efectele ei (1) Asupra cererii de recurs în interesul legii completul Înaltei Curţ

de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin deci z i e.(2) Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupr

hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilodi n acel e pr ocese.

(3) Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de lpronunţare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în MonitoruOf i ci al al Români ei , Par t ea I .

(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentrinstanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al RomânieiPar t ea I .

ART. 474 1̂Î ncet ar ea sau modi f i car ea ef ect el or deci zi eiEfectele deciziei încetează în cazul abrogării, constatări

neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generaproblema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă înoua r egl ement are.- - - - - - - - - -

Ar t . 474 1̂ a f ost modi f i cat de pct . 6 al art. III din ORDONANŢA DURGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 di

7 f ebr uar i e 2014.

SECŢIUNEA a 2- aSesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţări

unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - - - - - - - - - -

Denumirea Secţiunii a 2- a a Cap. VI din Titlul III al Părţii speciale f ost modificată de pct. 283 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 1i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.




avocat Tiberiu aza

ART. 475Obiectul sesizării Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi d

Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit csoluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că există o chestiune ddrept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respectiv

şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-hotărâre prealabilă sau printr- un recurs în interesul legii şi nici nu facobiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putesolicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre pricare să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fossesizată. - - - - - - - - - -


ART. 476

Procedura de judecată (1) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de cătrcompletul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinitcondiţiile prevăzute la art. 475, prin încheiere care nu este supusă niciunecăi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprindmotivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art475, punct ul de vedere al completului de judecată şi al părţilor.

(2) Prin încheierea prevăzută la alin. (1), cauza poate fi suspendatpână la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii ddr ept . Î n cazul î n car e nu s- a dispus suspendarea odată cu sesizarea, iacercetarea judecătorească este finalizată înainte ca Înalta Curte de Casaţişi Justiţie să se pronunţe asupra sesizării, instanţa suspendă dezbaterilpână la pronunţarea deciziei prevăzute la art. 477 alin. (1). În cazul îcare inculpatul se află în ar est l a domi ci l i u sau est e ar est at pr event i v, saplică în mod corespunzător prevederile art. 208 pe toată durata suspendării

(3) După înregistrarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţieîncheierea de sesizare se publică pe pagina de internet a acestei instanţe.

(4) Cauzele similare, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, pot fsuspendate până la soluţionarea sesizării.

(5) Repartizarea sesizării este făcută de preşedintele sau, în lipsacestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiori de persoana desemnată de aceştia.

(6) Sesizarea se judecă de un complet format din preşedintele secţiecorespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de un judecătodesemnat de acesta şi 8 judecători din cadrul secţiei respective

Preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat dacesta este preşedintele de complet şi va lua măsurile necesare pentrdesemnarea aleatorie a judecătorilor.

(7) După alcătuirea completului potrivit alin. (6), preşedintele acestuiva desemna un judecător pentru a întocmi un raport asupra chestiunii de drepsupuse judecăţii. Judecătorul desemnat raportor nu devine incompatibil.

(8) Atunci când chestiunea de drept priveşte activitatea mai mul t osecţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, în lipsacestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vtransmite sesizarea preşedinţilor secţiilor interesate în soluţionare




avocat Tiberiu aza

chest i uni i de dr ept . Î n acest caz, completul va fi alcătuit din preşedintelsau, în lipsa acestuia, din vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şJustiţie, care va prezida completul, din preşedinţii secţiilor interesate îsoluţionarea chestiunii de drept, precum şi câte 5 judecători din cadrusecţiilor respective, desemnaţi aleatoriu de preşedintele completului. Dupalcătuirea completului, pentru întocmirea raportului, preşedintel

completului va desemna câte un judecător din cadrul fiecărei secţiiRapor t or i i nu sunt i ncompat i bi l i .(9) Raportul va fi comunicat părţilor, care, în termen de cel mult 1

zile de la comunicare, pot depune, în scris, prin avocat sau, după caz, priconsilier juridic, punctele lor de vedere privind chestiunea de drept supusjudecăţii.

(10) Dispoziţiile art. 473 alin. (5)- (8) se aplică în mod corespunzător. (11) Sesizarea se judecă fără citarea părţilor, în cel mult 3 luni de l

data învestirii, iar soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi din numărujudecătorilor completului. Nu se admit abţineri de la vot. - - - - - - - - - -



ART. 477Conţinutul şi efectele hotărârii (1) Asupra sesizării, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drep

se pronunţă prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusdezlegării.

(2) Dispoziţiile art. 474 alin. (3) se aplică în mod corespunzător .(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentr

instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al RomânieiPar t ea I .

(4) Dispoziţiile art. 474^1 se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 477 1̂Î ncet ar ea sau modi f i car ea ef ect el or deci zi eiEf ectel e deci zi ei încetează în cazul abrogării, constatări

neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generaproblema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă înoua r egl ement are.- - - - - - - - - -

Ar t . 477 1̂ a f ost modi f i cat de pct . 7 al art. III din ORDONANŢA DURGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 di7 f ebr uar i e 2014.

TI TLUL I VPr ocedur i speci al e

CAP. I Acordul de recunoaştere a vinovăţiei




avocat Tiberiu aza

ART. 478 Titularii acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi limitele acestuia (1) În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiuni

penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

(2) Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizulu

pr ocur or ul ui i er ar hi c super i or .(3) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de cătrprocuror, cât şi de către inculpat.

( 4) Li mi t el e î ncheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei sstabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior.

(5) Dacă acţiunea penală s- a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţise poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei di st i nct cu f i ecardintre aceştia, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie inculpaţilor pentru care nu s- a î nchei at acor d.

(6) Inculpaţii minori nu pot încheia acorduri de recunoaştere vinovăţiei.

ART. 479

Obi ect ul acor dul ui de recunoaştere a vinovăţiei Acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterecomiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă îmişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şf orma de execut are a acest ei a.

ART. 480 Condiţiile încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei (1) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai c

privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau î nchi sor i i de cel mul t 7 ani .

(2) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie atunci când, diprobele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptepent r u care s- a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţii ncul pat ului. La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţjuridică este obligatorie.

( 3) Abr ogat .- - - - - - - - - -


ART. 481 Forma acordului de recunoaştere a vinovăţiei (1) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie în formă scrisă. (2) În situaţia în care se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei

procurorul nu mai întocmeşte rechizitoriu cu privire la inculpaţii cu care î nchei at acor d.

ART. 482 Conţinutul acordului de recunoaştere a vinovăţiei Acordul de recunoaştere a vinovăţiei cuprinde: a) data şi locul î nchei er i i ;b) numele, prenumele şi calitatea celor între care se încheie; c) date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la art. 107 alin

( 1 ) ;d) descrierea faptei ce formează obiectul acordului;




avocat Tiberiu aza

e) încadrarea juridică a faptei şi pedeapsa prevăzută de lege; f) probele şi mijloacele de probă; g) declaraţia expresă a inculpatului prin care recunoaşte comitere

faptei şi acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcaracţiunea penală;

h) felul şi cuantumul, precum şi forma de executare a pedepsei or

soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicăripedepsei cu pr i vi r e l a car e s- a ajuns la un acord între procuror şi inculpat- - - - - - - - - -

Lit. h) a art. 482 a fost modificată de pct. 289 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51di n 14 august 2013.

i) semnăturile procurorului, ale inculpatului şi ale avocatului. ART. 483 Sesi zar ea i nstanţei cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei (1) După încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procuroru

sesizează instanţa căreia i- ar reveni competenţa să judece cauza în fond ş

trimite acesteia acordul de recunoaştere a vinovăţiei, însoţit de dosarul durmărire penală. (2) În situaţia în care se încheie acordul numai cu privire la unel

dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpaţi, iar pentrcelelalte fapte sau inculpaţi se dispune trimiterea în judecată, sesizareinstanţei se face separat. Procurorul înaintează instanţei numai actele durmărire penală care se referă la faptele şi persoanele care au făcuobiectul acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

(3) În cazul în care sunt incidente dispoziţiile art. 23 al i n. ( 1)procurorul înaintează instanţei acordul de recunoaştere a vinovăţiei însoţide tranzacţie sau de acordul de mediere.

ART. 484 Procedura în faţa instanţei (1) Dacă acordului de recunoaştere a vinovăţiei îi lipseşte vreuna dintr

menţiunile obligatorii sau dacă nu au fost respectate condiţiile prevăzute lart. 482 şi 483, instanţa dispune acoperirea omisiunilor în cel mult 5 zilşi sesizează în acest sens conducătorul parchetului care a emis acordul.

(2) Instanţa se pronunţă asupra acordului de recunoaştere a vinovăţieprin sentinţă, în urma unei proceduri necontradictorii, în şedinţă publicădupă ascultarea procurorului, a inculpatului şi avocatului acestuia, precuşi a părţii civile, dacă este prezentă.

ART. 485 Soluţiile instanţei (1) Instanţa, analizând acordul, pronunţă una dintre următoarele soluţiia) admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi dispune una dintr

soluţiile prevăzute de art. 396 alin. (2)- ( 4) , car e nu poat e cr ea pent rinculpat o situaţie mai grea decât cea asupra căreia s- a aj uns l a un acor ddacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480- 482 cu pr i vi r e ltoate faptele reţinute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectuacor dul ui ;

b) respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi trimite dosaruprocurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunîndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480- 482 cu pr i vi r e l a t oat e f apt elreţinute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacapr eci ază că soluţia cu privire la care s- a aj uns l a un acor d î nt r e pr ocur o






avocat Tiberiu aza



CAP. I 1̂

Contestaţia privind durata procesului penal - - - - - - - - - -Capitolul I^1 "Contestaţia privind durata rezonabilă a procesului penal

din Titlul IV al Părţii speciale a fost introdus de pct. 293 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

ART. 488 1̂*)Introducerea contestaţiei (1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu s

îndeplineşte într- o durată rezonabilă, se poate face contestaţiesol i ci t ându- se accel er ar ea pr ocedur i i .

(2) Contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoanvătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursujudecăţii, contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror.

(3) Contestaţia poate fi formulată după cum urmează: a) după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzel

af l at e î n cur sul urmăririi penale; b) după cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzel

aflate în cursul judecăţii în primă instanţă; c) după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac

pentru cauzele aflate în căile de atac ordi nar e sau ext r aor di nar e.(4) Contestaţia poate fi retrasă oricând până la soluţionarea acesteia

Contestaţia nu mai poate fi reiterată în cadrul aceleiaşi faze procesuale îcare a fost retrasă. - - - - - - - - - -

Ar t . 488 1̂ a f ost i nt r odus de pct . 293 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 488 2̂*)Competenţa de soluţionare (1) Competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine după cum urmează: a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului d

drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i- ar reveni competenţa să judeccauza în primă instanţă;

b) în cauzele penale aflate în cursul judecăţii sau în căile de atac

ordinare ori extraordinare, instanţei ierarhic superioare celei pe rolucăreia se află cauza.

(2) Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestaţise află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa dsoluţionare a contestaţiei aparţine unui alt complet din cadrul aceleiaşsecţii. - - - - - - - - - -

Ar t . 488 2̂ a f ost i nt r odus de pct . 293 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICI AL nr . 515 di n 1august 2013.




avocat Tiberiu aza

ART. 488 3̂*)Conţinutul contestaţiei Contestaţia se formulează în scris şi va cuprinde: a) numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice

respectiv denumirea şi sediul persoanei juridice, precum şi calitatea î

cauză a persoanei fizice sau juridice care întocmeşte cererea; b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar îcazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

c) adr esa de corespondenţă; d) denumirea parchetului sau a instanţei şi numărul dosarului; e) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază contestaţia; f) data şi semnătura.

- - - - - - - - - -Ar t . 488 3̂ a f ost i nt r odus de pct . 293 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGE


ART. 488 4̂*)Procedura de soluţionare a contestaţiei (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în vedere

soluţionării contestaţiei, dispune următoarele măsuri: a) informarea procurorului, respectiv instanţei pe rolul căreia se afl

cauza, cu privire la contestaţia formulată, cu menţiunea posibilităţii de f or mul a un punct de vedere cu pr i vi r e l a aceast a;

b) t r ansmi t er ea î n cel mul t 5 zi l e a dosar ul ui sau a unei copicertificate a dosarului cauzei de către procuror, respectiv de către instanţpe rolul căreia se află cauza;

c) informarea celorlalte părţi din proces şi, după caz, a celorlaltper soane prevăzute la art. 488^1 alin. (2) cu privire la contestaţiformulată şi la dreptul de a- şi exprima punctul de vedere în termenul acordaîn acest scop de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de instanţă.

( 2) Î n cazul î n car e suspectul sau i ncul pat ul est e pr i vat de l i ber t at eîn cauza respectivă sau în altă cauză, informarea prevăzută la alin. (1) litc) se va face atât către acesta, cât şi către avocatul, ales sau numit diof i ci u, al acestui a.

(3) Netransmiterea punctului de vedere prevăzut la alin. (1) lit. a) şc) în termenul stabilit de instanţă nu împiedică soluţionarea contestaţiei.

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţioneazcontestaţia în cel mult 20 zile de la înregistrarea acesteia.

(5) Contestaţia se soluţionează prin încheiere, în camera de consiliufără participarea părţilor şi a procurorului. - - - - - - - - - -

Ar t . 488 4̂ a f ost i nt r odus de pct . 293 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONI TORUL OFI CI AL nr . 515 di n 1august 2013.

ART. 488 5̂*)Soluţionarea contestaţiei (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, soluţionân

contestaţia, verifică durata procedurilor pe baza lucrărilor şi mat er i al ul ui di n dosar ul cauzei şi a punctelor de vedere prezentate şi spronunţă prin încheiere.




avocat Tiberiu aza

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în aprecierecar acter ul ui r ezonabi l al dur at ei pr ocedur i i j udi ci ar e, va l ua î n consi der arurmătoarele elemente:

a) natura şi obiectul cauzei; b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărulu

de participanţi şi a dificultăţilor de administrare a probelor;

c) el ement el e de ext r anei t at e al e cauzei ;d) faza procesuală în care se află cauza şi durata fazelor procesualant er i oar e;

e) comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizatăinclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale şprocedurale şi din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor sale în cadrupr ocesul ui ;

f) comportamentul celorlalţi participanţi în cauză, inclusiv aautorităţilor implicate;

g) intervenţia unor modificări legislative aplicabile cauzei; h) alte elemente de natură să influenţeze durata procedurii.

- - - - - - - - - -


ART. 488 6̂*)Soluţii (1) Când apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, judecătorul d

drepturi şi libertăţi sau instanţa admite contestaţia şi stabileşte termenuîn care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanţa djudecată să soluţioneze cauza, precum şi termenul în care o nouă contestaţinu poate fi formulată.

(2) În toate cazurile, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţcare soluţionează contestaţia nu va putea da îndrumări şi nici nu va puteoferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipezmodul de soluţionare a procesului ori care să aducă atingere libertăţijudecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ctrebuie dată procesului, ori, după caz, libertăţii procurorului de a pronunţsoluţia pe care o consideră legală şi temeinică.

(3) Dacă s- a constatat depăşirea duratei rezonabile, o nouă contestaţiîn aceeaşi cauză se va soluţiona cu luarea în considerare exclusiv motivelor ivite ulterior contestaţiei anterioare.

( 4) Abuzul de dr ept const ând î n f ormul ar ea cu rea-credinţă a contestaţiese sancţionează cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 7.000 lei şi la platchel t ui el i l or j udi ci are ocazi onat e.

(5) Încheierea se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare. Dosaru

se restituie în ziua motivării. (6) Hotărârea se comunică contestatorului şi se transmite spre informar

tuturor părţilor sau persoanelor dintre cele enumerate la art. 488^4 alin(1) lit. c), din dosarul cauzei, care sunt ţinute să respecte termenelcupr i nse î n aceast a.

( 7 ) Î ncheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sainstanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac.

(8) Contestaţia formulată cu nerespectarea termenelor prevăzute dpr ezent ul capi t ol se r est i t ui e admi ni st r at i v.- - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Ar t . 488 6̂ a f ost i nt r odus de pct . 293 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.──────────

*) Notă CTCE: Pot r i vi t ar t . 105, Ti t l ul I V di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013

publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013, dispoziţiile a r t488 1̂ - 488 6̂ di n Legea nr . 135/ 2010, cu modificările şi completările adusprin prezenta lege, referitoare la contestaţia privind durata rezonabilă procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea îvi goar e a Legi i nr . 135/ 2010.──────────

CAP. I I Procedur a pr ivind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice

ART. 489 Dispoziţii generale (1) În cazul infracţiunilor săvârşite de persoanele juridice prevăzute l

ar t . 135 al i n. ( 1) di n Codul penal î n r eal i zar ea obi ectul ui de act i vi t at e sa î n i nteresul ori în numele persoanei juridice, dispoziţiile prezentului cose aplică în mod corespunzător, cu derogările şi completările prevăzute îpr ezent ul capi t ol .

(2) Sunt aplicabile în procedura privind tragerea la răspundere penală per soanei j ur i dice şi dispoziţiile procedurii de cameră preliminară, care saplică în mod corespunzător.

ART. 490 Obiectul acţiunii penale Acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspunderea penală

persoanelor juridice care au săvârşit infracţiuni. ART. 491Repr ezent ar ea per soanei j ur i di ce(1) Persoana juridică este reprezentată la îndeplinirea actelo

procesuale şi procedurale de reprezentantul său legal. (2) Dacă pentru aceeaşi faptă sau pentru fapte conexe s- a pus în mişcar

acţiunea penală şi împotriva reprezentantului legal al persoanei juridiceaceasta îşi numeşte un mandatar pentru a o reprezenta.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2), dacă persoana juridică nu şi- a numiun mandatar, acesta este desemnat, după caz, de către procur or ul carefectuează sau supraveghează urmărirea penală, de către judecătorul de camerpreliminară sau de către instanţă, din rândul practicienilor în insolvenţăautorizaţi potrivit legii. Practicienilor în insolvenţă astfel desemnaţi lse aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 273 alin. (1), (2), (4) ş( 5 ) .



ART. 492Locul de ci t ar e a per soanei j ur i di ce(1) Persoana juridică se citează la sediul acesteia. Dacă sediul est

fictiv ori persoana juridică nu mai funcţionează la sediul declarat, iar nousedi u nu est e cunoscut , l a sedi ul organului judiciar se afişează




avocat Tiberiu aza

înştiinţare, dispoziţiile art. 259 alin. (5) aplicându- se î n mocorespunzător.

(2) Dacă persoana juridică este reprezentată prin mandatar, numit îcondiţiile art. 491 alin. (2) şi (3), citarea se face la locuinţmandatarului ori la sediul practicianului în insolvenţă desemnat în calitatede mandat ar .

- - - - - - - - - -Ar t . 492 a f ost modi f i cat de pct . 295 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr . 515 di n 1august 2013.

ART. 493Măsurile preventive (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, l

propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară orinstanţa poate dispune, dacă există motive temeinice care justificsuspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută dlegea penală şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesulu

penal, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) i nt erdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii ddi zol var e sau l i chi dar e a per soanei j ur i di ce;

b) interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea fuziunii, a divizărisau a reducerii capitalului social al persoanei juridice, începută anteriosau în cursul urmăririi penale;

c) interzicerea unor operaţiuni patrimoniale, susceptibile de a antrendiminuarea activului patrimonial sau insolvenţa persoanei juridice;

d) i nt er zi cer ea î nchei er i i anumi t or acte j ur i di ce, st abi l i t e de or ganu j udi ci ar ;

e) interzicerea desfăşurării activităţilor de natura celor cu ocazicărora a fost comisă infracţiunea.

(2) Pentru a asigura respectarea măsurilor prevăzute la alin. (1)persoana juridică poate fi obligată la depunerea unei cauţiuni constând î nt ro sumă de bani care nu poate fi mai mică de 10.000 lei. Cauţiunea srestituie la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, de amânara aplicării pedepsei, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de încetare procesului penal, pronunţate în cauză, dacă persoana juridică a respectamăsura sau măsurile preventive, precum şi în cazul în care, prin hotărârdefinitivă, s- a di spus achi t ar ea per soanei j ur i di ce.

(3) Cauţiunea nu se restituie în cazul nerespectării de către persoanjuridică a măsurii sau a măsurilor preventive luate, făcându- se veni t lbugetul de stat la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cauzăprecum şi dacă s- a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, despăgubirilor băneşti acordate pentru repar area pagubel or cauzat e d

infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii. (4) Măsurile preventive prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse pe

perioadă de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii în cursuurmăririi penale şi a menţinerii în cursul procedurii de cameră preliminarşi al judecăţii, dacă se menţin temeiurile care au determinat luareacestora, fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile.

(5) În cursul urmăririi penale, măsurile preventive se dispun djudecătorul de drepturi şi libertăţi prin încheiere motivată dată în camerde consi l i u, cu ci t ar ea per soanei j ur i di ce.

( 6) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.




avocat Tiberiu aza

(7) Împotriva încheierii se poate face contestaţie la judecătorul ddrepturi şi libertăţi sau, după caz, la judecătorul de cameră preliminară orinstanţa ierarhic superioară, de către persoana juridică şi procuror, îtermen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de lcomunicare, pentru persoana juridică lipsă.

(8) Măsurile preventive se revocă de către judecătorul de drepturi ş

libertăţi la cererea procurorului sau a persoanei juridice, iar de cătrjudecătorul de cameră preliminară şi de către instanţă şi din oficiu, numacând se constată că nu mai există temeiurile care au just i f i cat l uar ea samenţinerea acestora. Dispoziţiile alin. (5)- (7) se aplică în mocorespunzător.

( 9) Î mpot r i va r epr ezent ant ul ui per soanei j ur i di ce sau a mandat ar ul uacesteia pot fi luate măsurile prevăzute la art. 265 şi art. 283 alin. (2)i ar f aţă de practicianul în insolvenţă, măsura prevăzută la art. 283 alin( 2 ) .

(10) Luarea măsurilor preventive nu împiedică luarea măsuriloasigurătorii conform art. 249- 256.- - - - - - - - - -


ART. 494Măsurile asigurătorii Faţă de persoana juridică se pot lua măsuri asigurătorii, dispoziţiil

ar t . 249- 256 şi al e ar t . 549 1̂ apl i cându- se în mod corespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 495 Procedur a de i nf ormare(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, comunică organului care

autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrapersoana juridică punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea îjudecată a persoanei juridice, la data dispunerii acestor măsuri, în vedereefectuării menţiunilor corespunzătoare.

(2) În cazul instituţiilor care nu sunt supuse condiţiei înregistrărisau autorizării pentru a dobândi personalitate juridică, informarea prevăzutla alin. (1) se face către organul care a înfiinţat acea instituţie.

(3) Organele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt obligate să comunicorganului judiciar, în termen de 24 de ore de la data înregistrării, în copi

certificată, orice menţiune înregistrată de acestea cu privire la persoanjuridică.

(4) Persoana juridică este obligată să comunice organului judiciar, îtermen de 24 de ore, intenţia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizarel i chi dar e sau r educer e a capi t al ul ui soci al .

(5) Dispoziţiile alin. (1)- (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazuluării măsurilor preventive faţă de persoana juridică.

(6) După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsamenzii, instanţa de executare comunică o copie de pe dispozitivul hotărâriorganului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice, organului care




avocat Tiberiu aza

înregistrat persoana juridică, organului care a înfiinţat instituţia nesupusautorizării sau înregistrării, precum şi organelor cu atribuţii de control şsupraveghere a persoanei juridice, în vederea efectuării menţiunilocorespunzătoare.

(7) Neîndeplinirea, de îndată sau până la împlinirea termeneloprevăzute, a obligaţiilor prevăzute la alin. (3)- ( 5) const i t ui e abat er

judiciară şi se sancţionează cu amenda judiciară prevăzută la art. 283 alin( 4 ) .ART. 496Efectele fuziunii, absorbţiei, divizării, reducerii capitalului social

ale dizolvării sau lichidării persoanei juridice condamnate (1) Dacă, după rămânerea definitivă a hotăr âr i i de condamnare a persoane

juridice şi până la executarea pedepselor aplicate, intervine un caz dfuziune, absorbţie, divizare, dizolvare, lichidare sau reducere a capitalulusocial al acesteia, autoritatea ori instituţia căreia îi revine competenţa da autoriza sau înregistra această operaţiune este obligată să sesizezinstanţa de executare cu privire la acesta şi să informeze cu privire lpersoana juridică creată prin fuziune, absorbţie sau care a dobândi

fracţiuni din patrimoniul persoanei divi zat e.(2) Persoana juridică rezultată prin fuziune, absorbţie sau care dobândit fracţiuni din patrimoniul persoanei divizate preia obligaţiile şinterdicţiile persoanei juridice condamnate, dispoziţiile art. 151 din Codupenal apl i cându- se î n mod corespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 497 Punerea î n execut are a pedepsei amenzi i(1) Persoana juridică condamnată la pedeapsa amenzii este obligată s

depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cexecutarea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii dcondamnare.- - - - - - - - - -


(2) Când persoana juridică condamnată se găseşte în imposibilitatea de achita integral amenda în termenul prevăzut la alin. (1), judecătorul delegacu executarea, la cererea persoanei juridice, poate dispune eşalonarea plăţiamenzi i pe cel mul t 2 ani , î n r at e l unar e.



(3) În cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a amenzi i î n t er menuarătat la alin. (1) sau de neplată a unei rate potrivit eşalonării, instanţde executare comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveştaplicarea sau eşalonarea amenzii organelor competente, în vederea executăriacestei a potrivit procedurii de executare silită a creanţelor fiscale.




avocat Tiberiu aza

ART. 498Punerea în executare a pedepsei complementare a dizolvării persoane

j ur i di ce(1) Copia dispozitivului hotărârii de condamnare se comunică, la dat

rămânerii definitive, de către judecătorul delegat cu executarea persoanejuridice respective, precum şi organului care a autorizat înfiinţare

persoanei juridice, respectiv organului care a înregistrat persoana juridicăsol i ci t ându- se totodată informarea cu privire la modul de ducer e lîndeplinire a măsurii.

(2) La data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapscomplementară a dizolvării, persoana juridică intră în lichidare. - - - - - - - - - -


ART. 499 Punerea în executare a pedepsei complementare a suspendării activităţi

per soanei j ur i di ceO copi e de pe di spozitivul hotărârii de condamnare prin care s- a apl i capedeapsa suspendării activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanejuridice se comunică, la data rămânerii definitive, organului care autorizat înfiinţarea persoanei juridice, organului care a î nr egi str apersoana juridică, organului care a înfiinţat instituţia nesupusă autorizărisau înregistrării, precum şi organelor cu atribuţii de control şsupraveghere a persoanei juridice, pentru a lua măsurile necesare.

ART. 500 Punerea î n execut are a pedepsei compl ement are a î nchi der i i unor punct e d

l ucru al e per soanei j ur i di ceO copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s- a apl i ca

persoanei juridice pedeapsa închiderii unor puncte de lucru se comunică, ldata rămânerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea persoanejuridice şi organului care a înregistrat persoana juridică, organului care înfiinţat instituţia nesupusă autorizării sau înregistrării, precum şorganelor cu atribuţii de control şi supravegher e a per soanei j ur i di cepentru a lua măsurile necesare.

ART. 501 Puner ea î n execut are a pedepsei compl ement are a i nt erzi cer i i per soane

juridice de a participa la procedurile de achiziţii publice (1) O copie de pe dispozitivul hotărârii prin car e s- a apl i cat per soane

juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achiziţipublice se comunică, la data rămânerii definitive:

a) oficiului registrului comerţului, în vederea efectuării formalităţilo

de publ i c i t at e î n r egi str ul comerţului; b) Ministerului Justiţiei, în vederea efectuării formalităţilor d

publicitate în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scopat r i moni al ;

c) oricărei autorităţi care ţine evidenţa persoanelor juridice, îvederea efectuării formalităţilor de publicitate.

d) administratorului sistemului electronic de achiziţii publice. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Lit. d) a alin. (1) al art. 501 a fost introdusă de pct. 301 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(2) O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-apl i cat per soanei j ur i di ce pedeapsa i nt er zi cer i i de a par t i ci pa l

procedurile de achiziţii publice se comunică, la data rămânerii definitiveorganului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care înregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare.

ART. 501 1̂Punerea în executare a pedepsei complementare a plasării sub supravegher

judiciară (1) Atribuţiile mandatarului judiciar privind supravegherea activităţi

persoanei juridice sunt cuprinse în dispozitivul hotărârii de condamnare pricare s- a aplicat pedeapsa plasării sub supraveghere judiciară.

( 2) Mandat ar ul j udi ci ar nu se poat e subst i t ui or ganel or st at ut ar e îgestionarea activităţilor persoanei juridice. - - - - - - - - - -

Ar t . 501 1̂ a f ost i nt r odus de pct . 302 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ i cat ă în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 502 Punerea în executare a pedepsei complementare a afişării sau publicări

hotărârii de condamnare (1) Un extras al hotărârii de condamnare care priveşte aplicarea pedepse

compl ement ar e a afişării hotărârii de condamnare se comunică, la datrămânerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a- l afişa îforma, locul şi pentru perioada stabilite de instanţa de judecată. - - - - - - - - - -


(2) Un extras al hotărârii de condamnare care priveşte aplicarea pedepsecompl ement ar e a publicării hotărârii de condamnare se comunică, la datrămânerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a publichotărârea în forma stabilită de instanţă, pe cheltuială proprie, prii nt er medi ul pr esei scr i se sau audi ovi zual e or i pr i n al t e mi j l oace dcomunicare audiovizuale, desemnate de instanţă. - - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.

(3) Persoana juridică condamnată înaintează instanţei de executare dovadînceperii executării afişării sau, după caz, dovada executării publicărihotărârii de condamnare, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărâriidar nu mai târziu de 10 zile de la începerea executării ori, după caz, de lexecut ar ea pedepsei pr i nci pal e.

(4) O copie de pe hotărârea de condamnare, în întregime sau în extras aacesteia, se comunică la data rămânerii definitive organului care a autorizaînfiinţarea persoanei juridice, organului care a înregistrat persoan




avocat Tiberiu aza

juridică, organului care a înfiinţat instituţia nesupusă autorizării saînregistrării, precum şi organelor cu atribuţii de control şi supraveghere persoanei juridice, pentru a lua măsur i l e necesar e.

ART. 503 Supravegherea executării pedepselor complementare aplicate persoanelo

j ur i di ce

( 1) Î n caz de neexecut are cu r ea- credinţă a pedepselor complementaraplicate persoanei juridice, instanţa de executare aplică dispoziţiile a r t139 alin. (2) sau, după caz, art. 140 alin. (2) ori (3) din Codul penal.

(2) Sesizarea instanţei se face din oficiu de către judecătorul delegaal instanţei de executare, potrivit art. 499- 502.- - - - - - - - - -


(3) Persoana juridică este citată la judecată. ( 4) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.

(5) După concluziile procurorului şi ascultarea persoanei juridiccondamnate, instanţa se pronunţă prin sentinţă.

CAP. I I I Pr ocedur a î n cauzel e cu i nf r act or i mi nor i

ART. 504 Dispoziţii generale Urmărirea şi judecarea infracţiunilor săvârşite de minori, precum ş

punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceştia se fac potriviprocedurii obişnuite, cu completările şi derogările prevăzute în prezentucapitol şi în secţiunea a 8- a a cap. I din titlul V al părţi i general e.

ART. 505 Persoanele chemate la organul de urmărire penală ( 1) Când suspect ul or i i ncul pat ul est e un mi nor car e nu a î mpl i ni t 1

ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de urmărirpenală citează părinţii acestuia ori, după caz, pe tutore, curator sapersoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorulprecum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului dilocalitatea unde se desfăşoară audierea.

( 2) Când suspect ul sau i ncul pat ul est e un mi nor car e a î mpl i ni t 16 anicitarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se dispune numai dacă organul durmărire penală consideră necesar.

( 3) Nepr ezent ar ea per soanel or l egal ci t at e l a ascul t ar ea sau conf r unt ar emi norul ui nu împiedică efectuarea acestor acte.

ART. 506 Ref er at ul de eval uar e a mi nor ul ui(1) În cauzele cu inculpaţi minori, organele de urmărire penală pot s

solicite, atunci când consideră necesar, efectuarea referatului de evaluarde către serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul în a cărucircumscripţie teritorială îşi are locuinţa minorul, potrivit legii.

(2) În cauzele cu inculpaţi minori, instanţa de judecată are obligaţia sdispună efectuarea referatului de evaluare de către serviciul de probaţiunde pe lângă tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are locuinţa minorulpotrivit legii. În situaţia în care efectuarea referatului de evaluare a fos




avocat Tiberiu aza

solicitată în cursul urmăririi penale, potrivit dispoziţiilor alin. (1)di spuner ea ref eratului de către instanţă este facultativă.

( 3) Abr ogat .- - - - - - - - - -

Al i n. ( 3) al ar t . 506 a f ost abr ogat de pct . 305 al ar t . 102, Ti t l ul I Idi n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51


(4) Prin referatul de evaluare, serviciul de probaţiune solicitat poatface propuneri motivate cu privire la măsurile educative ce pot fi luate faţde mi nor .- - - - - - - - - -


( 5) Abr ogat .- - - - - - - - - -


ART. 507 Compunerea instanţei (1) Cauzele în care inculpatul este minor se judecă potrivit regulilor d

competenţă obişnuite de către judecători anume desemnaţi potrivit legii. (2) Instanţa compusă potrivit dispoziţiilor alin. (1) rămâne competent

să judece potrivit dispoziţiilor procedurale speciale privitoare la minorichiar dacă între timp inculpatul a împlinit vâr st a de 18 ani .

(3) Inculpatul care a săvârşit infracţiunea în timpul când era minor estjudecat potrivit procedurii aplicabile în cauzele cu infractori minori, dacla data sesizării instanţei nu a împlinit 18 ani.

ART. 508 Per soanel e chemat e l a j udecarea mi nor i l or(1) La judecarea cauzei se citează serviciul de probaţiune, părinţi

minorului sau, după caz, tutorele, curatorul ori persoana în îngrijirea sasupravegherea căreia se află temporar minorul.

(2) Persoanele arătate la alin. (1) au dreptul şi îndatorirea să delămuriri, să formuleze cereri şi să prezinte propuneri în privinţa măsuriloce ar urma să fie luate.

(3) Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică judecarea cauzeiART. 509 Desfăşurarea judecăţi i

(1) Cauzele cu inculpaţi minori se judecă de urgenţă şi cu precădere. (2) Şedinţa de judecată este nepublică. Cu încuviinţarea instanţei, l

desfăşurarea judecăţii pot asista, în afară de persoanele arătate la art508, şi alte persoane.

(3) Când inculpatul este minor cu vârsta mai mică de 16 ani, instanţadacă apreciază că administrarea anumitor probe poate avea o influenţnegativă asupra sa, poate dispune îndepărtarea lui din şedinţă. În aceleaşcondiţii pot fi îndepărtaţi temporar din sala de judecată şi părinţii ortutorele, curatorul ori persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia saflă temporar minorul.




avocat Tiberiu aza



(4) La rechemarea în sală a persoanelor prevăzute la alin. (3

preşedintele completului le aduce la cunoştinţă actele esenţiale efectuate îl i psa l or .(5) Ascultarea minorului va avea loc o singură dată, iar reascultarea s

va fi admisă de judecător doar în cazuri temeinic justificate. ART. 510 Inculpaţii minori cu majori (1) Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, dintre care uni

mi nori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, judecata are lopotrivit dispoziţiilor art. 507 alin. (1) şi după procedura obişnuită.

(2) Cu privire la inculpaţii minori din aceste cauze se aplicdispoziţiile referitoare la procedura în cauzele cu i nf r actor i mi nori .

ART. 511

Punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate Î n cazul î n car e s- a luat faţă de minor vreuna dintre măsurile educativneprivative de libertate, după rămânerea definitivă a hotărârii se fixează ut ermen pent r u când se di spune aducerea mi norul ui , chemarea r epr ezent ant ul ulegal al acestuia, a reprezentantului serviciului de probaţiune pentrpunerea în executare a măsurii luate şi a persoanelor desemnate csupr avegherea acest ei a.- - - - - - - - - -


ART. 512Abr ogat .

- - - - - - - - - -Ar t . 512 a f ost abr ogat de pct . 310 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr

255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 augus2013.

ART. 513 Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate (1) Prelungirea măsurii educative neprivative de libertate în cazul î

care minorul nu respectă, cu rea- credinţă, condiţiile de executare şobligaţiile impuse se dispune de instanţa care a pronunţat această măsură.

(2) Înlocuirea măsurii luate iniţial cu o altă măsură educativ

neprivativă de libertate mai severă ori înlocuirea măsurii luate iniţial cu măsură educativă privativă de libertate pentru vreuna dintre cauzelprevăzute la art. 123 din Codul penal se dispune de instanţa care a pronunţaaceastă măsură.

ART. 514 Punerea în executare a internării într- un cent r u educat i v( 1) Î n cazul î n car e s- a luat faţă de minor măsura educativă a internări

î nt r - un cent r u educat i v, punerea î n execut ar e se f ace pr i n t r i mi t er ea unecopi i de pe hotărâre organului de poliţie de la locul unde se află minoruldupă rămânerea definitivă a hotărârii.




avocat Tiberiu aza

(2) Organul de poliţie ia măsuri pentru internarea minorului. (3) Cu ocazia punerii în executare a măsurii educative a internării într

un cent r u educativ, organul de poliţie poate pătrunde în domiciliul sareşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia, precum şi în sediul unepersoane juridice fără învoirea reprezentantului legal al acesteia.

(4) Dacă minorul faţă de care s- a luat măsura educativă a internări

î nt r - un centru educativ nu este găsit, organul de poliţie constată aceastpr i nt r - un pr ocesverbal şi sesizează de îndată organele competente pentrdarea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere f r ont i er ei . Un exempl ar al pr ocesul ui - verbal se înaintează centrului educati

î n car e se va f ace i nter narea.(5) Copia de pe hotărâre se predă cu ocazia executării măsurii centrulu

educat i v î n car e mi nor ul est e i nt er nat .(6) Conducătorul centrului educativ comunică de îndată instanţei care

dispus măsura despre efectuarea internării. ART. 515 Punerea în executare a internării într- un centru de detenţie (1) Măsura educativă a internării minorului într- un centru de detenţie s

pune î n executare prin trimiterea unei copii a hotărârii definitive prin cars- a luat această măsură organului de poliţie de la locul unde se aflminorul, când acesta este liber, ori comandantului locului de deţinere, cânacest a est e ar est at pr event i v.

(2) Odată cu punerea în executare a măsurii educative a internărimi nor ul ui î nt r - un centru de detenţie, judecătorul delegat va emite şi ordinuprin care interzice minorului să părăsească ţara. Dispoziţiile privinîntocmirea şi conţinutul ordinului în cazul punerii în executare a pedepseînchisorii se aplică în mod corespunzător.

(3) Dacă executarea măsurii revine organului de poliţie, dispoziţiilart . 514 al i n. ( 2) - (4) se aplică în mod corespunzător.

(4) Copia de pe hotărâre se predă cu ocazia executării măsur i i cent rul ude detenţie în care minorul este internat.

(5) Conducătorul centrului de detenţie comunică de îndată instanţei cara dispus măsura despre efectuarea internării.

ART. 516 Schimbările privind măsura educativă a internării într- un cent r u educat i(1) Menţinerea măsurii internării minorului într- un cent r u educat i v

pr el ungi r ea or i î nl ocui r ea acest ei a cu i nt er nar ea î nt r - un centru de detenţiîn cazurile prevăzute la art. 125 alin. (3) din Codul penal se dispune dinstanţa căreia îi revine competenţa să judece noua infracţiune sainfracţiunea concurentă săvârşită anterior.

(2) Înlocuirea internării minorului cu măsura educativă a asistărizilnice şi liberarea din centrul educativ la împlinirea vârstei de 18 ani sdi spun, potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de cătr

instanţa în a cărei circumscripţie teritorială se află centrul educativcorespunzătoare în grad instanţei de executare. Revenirea asupra înlocuirisau liberării, în cazul în care acesta nu respectă, cu rea- credinţăcondiţiile de executare a măsurii educative ori obligaţiile impuse, sdispune, din oficiu sau la sesizarea serviciului de probaţiune, de instanţcare a judecat cauza în primă instanţă. - - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

(3) În cazul prevăzut la art. 125 alin. (7) din Codul penal, revenireasupra înlocuirii se dispune de instanţa căreia îi revine competenţa sjudece noua infracţiune săvârşită de minor.

ART. 517 Schimbările privind măsura educativă a internării într- un cent r u d

detenţie (1) Prelungirea măsurii internării minorului în centrul de detenţie îcazurile prevăzute la art. 125 alin. (3) din Codul penal se dispune dinstanţa căreia îi revine competenţa să judece noua infracţiune sainfracţiunea concurentă săvârşită anterior.

(2) Înlocuirea internării minorului cu măsura educativă a asistărizilnice, liberarea din centrul de detenţie la împlinirea vârstei de 18 ani sdispun, potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, dinstanţa în a cărei circumscripţie teritorială se află centrul de detenţiecorespunzătoare în grad instanţei de executare. Revenirea asupra înlocuirisau liberării, în cazul în care acesta nu respectă cu rea- credinţă condiţiilde executare a măsurii educative ori obligaţiile impuse, se dispune, di

of i ci u sau l a sesi zar ea ser vi ci ul ui de probaţiune, de instanţa care a judecaîn primă instanţă pe minor. (3) În cazul prevăzut la art. 125 alin. (7) din Codul penal, revenire

asupra înlocuirii şi prelungirea duratei internării se dispun de instanţcăreia îi revine competenţa să judece noua infracţiune săvârşită de minor.

Schi mbar ea r egi mul ui de execut are Ar t . 518. - În cazurile prevăzute lart. 126 din Codul penal, continuarea executării măsurii educative privativde l i bert at e î nt r - un penitenciar de către persoana internată care a î mpl i nivârsta de 18 ani se poate dispune potrivit dispoziţiilor legii privinexecutarea pedepselor de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială saflă centrul educativ sau centrul de detenţie, corespunzătoare în grainstanţei de executare.

ART. 519 Amânarea sau întreruperea executării măsurilor privative de libertate Executarea măsurii educative a internării într- un cent r u educat i v sau

măsurii educative a internării într- un centru de detenţie poate fi amânatsau întreruptă în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

ART. 520 Dispoziţii privind apelul Dispoziţiile referitoare la judecata în primă instanţă în cauzel

privitoare la infracţiuni săvârşite de minori se aplică în mod corespunzătoşi la judecata în apel.

CAP. I V Procedura dării în urmărire

ART. 521 Darea în urmărire (1) Darea în urmărire se solicită şi se dispune pentru identificarea

căutarea, localizarea şi prinderea unei persoane în scopul aducerii acesteiîn faţa organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotărârjudecătoreşti.

(2) Darea în urmărire se solicită şi se dispune în următoarele cazuri: a) nu s- a putut executa un mandat de arestare preventivă, un mandat d

execut ar e a unei pedepse pr i vat i ve de l i bertate, o măsură educativă privativ




avocat Tiberiu aza

de libertate, măsura internării medicale sau măsura expulzării, întrucâpersoana faţă de care s- a luat una dintre aceste măsuri nu a fost găsită;

b) persoana a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere orif ugi t di nt r - un centru educativ, centru de detenţie sau din unitatea în carexecuta măsura internării medicale;

c) în vederea depistării unei persoane urmărite internaţional despre car

există date că se află în România. (3) Darea în urmărire se solicită de: a) organul de poliţie care a constatat imposibilitatea executării măsuri

prevăzute la alin. (2) lit. a); b) administraţia locului de deţinere, centrul educativ sau unitate

medicală prevăzută la alin. (2) lit. b); c) or ganul j udi ciar competent potrivit legii speciale, în cazul prevăzu

l a al i n. ( 2) l i t . c) ;(4) Darea în urmărire se dispune prin ordin de Inspectoratul General a

Poliţiei Române. (5) Ordinul de dare în urmărire se comunică în cel mai scurt tim

organel or competente să elibereze paşaportul, care au obligaţia să refuz

eliberarea paşaportului sau, după caz, să ridice provizoriu paşaportul pdurata măsurii, precum şi organelor de frontieră pentru darea în consemn. (6) De asemenea, ordinul de dare în urmărire se comunică în copie: a) celui în faţa căruia urmează să fie adusă persoana urmărită î

moment ul pr i nder i i ;b) organului judiciar competent care supraveghează activitatea d

urmărire a persoanei date în urmărire. ART. 522 Urmărirea (1) Ordinul de dare în urmărire se pune în executare de îndată de cătr

structurile competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor care vodesfăşura, la nivel naţional, activităţi de identificare, căutare, localizarşi prindere a persoanei urmărite.

(2) Instituţiile publice sunt obligate să sprijine, în condiţiile legişi conform competenţelor legale, organele de poliţie care efectueazurmărirea unei persoane date în urmărire.

(3) Activitatea de urmărire a unei persoane arestate preventivdesfăşurată de organele de poliţie, este supravegheată de procurori anumdesemnaţi din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărucircumscripţie se află sediul instanţei competente care a soluţionat în fonpr opunerea de ar est are prevent i vă. Când mandatul de arestare preventivă f ost emi s î nt r - o cauză de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte dCasaţie şi Justiţie, supravegherea activităţii de urmărire revinprocurorului care efectuează sau a efectuat urmărirea penală în cauză.

(4) În celelalte cazuri, activitatea de urmărire a persoanelor date î

urmărire este supravegheată de procurori anume desemnaţi din cadruparchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie se aflsediul instanţei de executare ori al altei instanţe competente potrivit legispeci al e.

ART. 523 Activităţile ce pot fi efectuate în procedura urmăririi (1) În vederea identificării, căutării, localizării şi prinderi

persoanelor date în urmărire pot fi efectuate, în condiţiile prevăzut e dlege, următoarele activităţi:

a) supravegherea tehnică;




avocat Tiberiu aza

b) reţinerea, predarea şi percheziţionarea corespondenţei şi obi ect el or ;

c) percheziţia; d) r i di car ea de obi ecte sau î nscr i sur i ;e) abrogată;

- - - - - - - - - -

Li t . e) a al i n. (1) al art. 523 a fost abrogată de pct. 312 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a)- c) pot f i ef ect uat e numaîn baza mandatului emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de linstanţa competentă să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa dexecutare ori de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţcompetentă potrivit legii speciale în cazul prevăzut la art. 521 alin. (2l i t . c) .- - - - - - - - - -



(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. d) pot fi efectuate numai cautorizarea procurorului care supraveghează activitatea organelor de poliţicare efectuează urmărirea persoanei date în urmărire.

ART. 524Supravegherea tehnică, reţinerea, predarea şi percheziţionare

corespondenţei şi a obiectelor şi percheziţia în procedura dării în urmărire (1) Supravegherea tehnică, reţinerea, predarea şi percheziţionare

corespondenţei şi a obiectelor şi percheziţia pot f i di spuse, l a cer er eprocurorului care supraveghează activitatea organelor de poliţie carefectuează urmărirea persoanei date în urmărire, de judecătorul de drepturşi libertăţi de la instanţa competentă, dacă acesta apreciază cidentificarea, căutarea, localizarea şi prinderea persoanelor date îurmărire nu pot fi făcute prin alte mijloace ori ar fi mult întârziate.

(2) Dispoziţiile art. 138- 144, respectiv art. 147 şi art. 157- 160 saplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -


ART. 525Ridicarea de obiecte sau înscrisuri în procedura dării în urmărir e

(1) Ridicarea de obiecte sau înscrisuri în vederea identificăriicăutării, localizării şi prinderii persoanelor date în urmărire poate fdispusă de procurorul care supraveghează activitatea organelor de poliţie cefectuează urmărirea persoanei date în urmărire.

(2) Dispoziţiile art. 169 şi 171 se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -

Ar t . 525 a f ost modi f i cat de pct . 315 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFI CI AL nr . 515 di n 1august 2013.




avocat Tiberiu aza

ART. 526 Revocarea urmăririi (1) Urmărirea se revocă în momentul prinderii persoanei urmărite sa

atunci când au dispărut temeiurile care au justificat darea în urmărire. ( 2) Revocar ea se di spune pr i n or di n de Inspectoratul General al Poliţie

Române, care se transmite în copie, de îndată:

a) parchetului competent care supraveghează activitatea de urmărire persoanei date în urmărire;

b) organelor competente să elibereze paşaportul şi organelor dfrontieră.

(3) Procurorul care supraveghează activitatea de urmărire a persoanedate în urmărire dispune de îndată încetarea activităţilor de supravegherluate conform art. 524, informând despre aceasta judecătorul de drepturi şlibertăţi. - - - - - - - - - -


CAP. V Procedura reabilitării

ART. 527 Reabi l i t ar eaReabilitarea are loc fie de drept, în cazurile prevăzute la art. 150 sa

165 din Codul penal, fie la cerere, acordată de instanţa de judecată, îcondiţiile prevăzute în prezentul capitol.

ART. 528 Reabi l i t ar ea de dr ept(1) La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 165 din Codu

penal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiuneautoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar va şterge din oficimenţiunile privind pedeapsa aplicată condamnat ul ui .

(2) La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 150 din Codupenal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune, organucare a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organul care a înregistrapersoana juridică vor şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicatper soanei j ur i di ce.- - - - - - - - - -


ART. 529 Reabilitarea judecătorească Competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti este fi

instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s- a pronunţacondamnarea pent r u care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare îa cărei circumscripţie domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimudomiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate.

ART. 530 Cer er ea de r eabi l i t ar e




avocat Tiberiu aza

( 1) Cer er ea de reabilitare judecătorească se formulează de cătrcondamnat, iar după moartea acestuia, de soţ sau de rudele apropiate. Soţusau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornită anteriodecesul ui .

(2) Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile şi condiţiilprevăzute la art. 166 şi 168 din Codul penal.

(3) În cerere trebuie să se menţioneze: a) adresa condamnatului, iar când cererea este făcută de altă persoanăadr esa acest ei a;

b) condamnar ea pent r u care se cer e reabilitarea şi fapta pentru care fost pronunţată acea condamnare;

c) localităţile unde condamnatul a locuit şi locurile de muncă din tointervalul de timp de la executarea pedepsei şi până la introducerea cereriii ar î n cazul când execut area pedepsei a fost prescrisă, de la data rămâneridefinitive a hotărârii şi până la introducerea cererii;

d) t emei ur i l e cer er i i ;e) indicaţii utile pentru identificarea dosarului şi orice alte dat

pentru soluţionarea cererii.

(4) La cerere se anexează actele din care reiese că sunt îndeplinitcondiţiile reabilitării. ART. 531 Măsurile premergătoare După fixarea termenului de soluţionare a cererii de reabilitare s

dispune citarea persoanei care a solicitat reabilitarea şi a persoanelor căror ascultare instanţa o consideră necesară, se iau măsuri pentru aduceredosar ul ui î n car e s- a pronunţat condamnarea şi se solicită copia fişecazi er ul ui j udi ci ar al condamnat ul ui .

ART. 532 Respingerea cererii pentru neîndeplinirea condiţiilor de formă şi fond (1) Cererea de reabilitare se respinge pentru neîndeplinirea condiţiilo

de formă şi fond în următoarele cazuri: a) a fost introdusă înainte de termenul legal; b) lipseşte menţiunea prevăzută la art. 530 alin. (3) lit. a) ş

petiţionarul nu s- a prezentat la termenul de înfăţişare; c) lipseşte vreuna dintre menţiunile prevăzute la art. 530 alin. (3) lit

b) - e) şi petiţionarul nu a completat cererea la termenul de înfăţişare şni ci l a t ermenul ce i s- a acordat î n vederea completării.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), cererea poate fi repetatdupă împlinirea termenului legal, iar în cazurile prevăzute la alin. (1) litb) şi c), oricând.

(3) În cazul prescripţiei executării pedepsei, nu poate depune cerere dreabilitare persoana prevăzută la art. 530 alin. (1), dacă lipsa executărieste imputabilă persoanei condamnate.

ART. 533 Soluţionarea cererii (1) La termenul fixat, în şedinţă nepublică, instanţa ascultă persoanel

ci t at e pr ezent e, concl uzi i le procurorului şi ale petiţionarului şi verificdacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru admiterereabilitării.

(2) Dacă înainte de soluţionarea cererii de reabilitare faţă de condamnaa fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru altă infracţiune, examinarecererii se suspendă până la soluţionarea definitivă a acelei cauze.

ART. 534




avocat Tiberiu aza

Situaţiile privind despăgubirile civile (1) Când condamnatul sau persoana care a făcut cererea de reabilitar

dovedeşte că nu i- a f ost cu put inţă să achite despăgubirile civile şcheltuielile judiciare, instanţa, apreciind împrejurările, poate dispunreabilitarea sau poate să acorde un termen pentru achitarea în întregime sa

î n part e a sumei dator at e.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) nu poate depăşi 6 luni. (3) În caz de obligaţie solidară, instanţa fixează suma ce trebuiachitată, în vederea reabilitării, de condamnat sau de urmaşii săi.

(4) Drepturile acordate părţii civile prin hotărârea de condamnare nu smodifică prin hotărârea dată asupra reabilitării.

ART. 535 Contestaţia Sentinţa prin care instanţa rezolvă cererea de reabilitare este supus

contestaţiei în termen de 10 zile de la comunicare, care se soluţionează dinstanţa ierarhic superioară. Judecarea contestaţiei la hotărârea primeinstanţe se face în şedinţă nepublică, cu citarea petentului. Participareprocurorului este obligatorie. Decizia instanţei prin care se soluţioneaz

contestaţia este definitivă. ART. 536 Anularea reabilitării (1) În cazul prevăzut la art. 171 din Codul penal, instanţa prevăzută l

art. 529 dispune anularea reabilitării, din oficiu sau la cererepr ocur or ul ui .

(2) Dispoziţiile art. 533 se aplică în mod corespunzător. ART. 537 Menţiunile despre reabilitareDupă rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare sau de anulare

acesteia, instanţa dispune să se facă menţiune despre aceasta pe hotărârepr i n car e s- a pronunţat condamnarea.

CAP. VI Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei moral e î n caz d

eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în altcazur i

ART. 538 Dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară (1) Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeaps

aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă îexecutare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazuîn care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărâride condamnare pent r u un f apt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-

produs o eroare judiciară, s- a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul redeschiderii procesulu

penal cu privire la condamnatul judecat în lipsă, dacă după r ej udecar e s-pronunţat o hotărâre definitivă de achitare.

(3) Persoana prevăzută la alin. (1) şi persoana prevăzută la alin. (2) nvor fi îndreptăţite să ceară repararea de către stat a pagubei suferite dacăprin declaraţii mincinoase ori în orice al t f el , au det ermi nat condamnareaîn afara cazurilor în care au fost obligate să procedeze astfel.




avocat Tiberiu aza

(4) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei nici persoana condamnatcăreia îi este imputabilă în tot sau în parte nedescoperirea în timp util f apt ul ui necunoscut sau r ecent descoper i t .

ART. 539 Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate (1) Are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursu

procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. ( 2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după cazprin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului ddrepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şprin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecatînvestită cu judecarea cauzei.

ART. 540 Felul şi întinderea reparaţiei (1) La stabilirea întinderii reparaţiei se ţine seama de durata privări

nelegale de libertate, precum şi de consecinţele produse asupr a per soaneiasupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat în situaţiprevăzută la art. 538.

(2) Reparaţia constă în plata unei sume de bani sau în constituirea unerente viagere ori în obligaţia ca, pe cheltuiala statului, cel reţinut saarestat nelegal să fie încredinţat unui institut de asistenţă socială şmedicală.

(3) La alegerea felului reparaţiei şi la întinderea acesteia se va ţinseama de situaţia celui îndreptăţit la repararea pagubei şi de natura daunepr oduse.

(4) Persoanelor îndreptăţite la repararea pagubei, care înainte dpr i var ea de l i ber t at e or i de î ncar cer ar e ca ur mar e a puner i i î n execut ar e unei pedepse ori măsuri educative privative de libertate erau încadrate îmuncă, li se calculează, la vechimea în muncă stabilită potrivit legii, şt i mpul cât au f ost pr i vat e de l i ber t at e.

(5) Reparaţia este în toate cazurile suportată de stat, prin MinisteruFinanţelor Publice.

ART. 541 Acţiunea pentru repararea pagubei (1) Acţiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoan

îndreptăţită, potrivit art. 538 şi 539, iar după moartea acesteia poate fcontinuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreţinerea sl a dat a decesul ui .

(2) Acţiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămâneridefinitive a hotărârii instanţei de judecată, precum şi a ordonanţei sa

î nchei er i l or or ganel or j udi ci ar e, pr i n car e s- a constatat eroarea judiciarărespectiv privarea nelegală de libertate.

(3) Pentru obţinerea reparării pagubei, persoana îndreptăţită se poat

adresa tribunalului în a cărei circumscripţie domiciliază, chemând îjudecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanţelor Publice.

(4) Acţiunea este scutită de taxa judiciară de timbru. ART. 542 Acţiunea în regres (1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541

precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către instanţă internaţională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 53şi 539, acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate poate fîndreptată împotriva persoanei care, cu rea- credinţă sau din culpă gravă,




avocat Tiberiu aza

provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la caraceasta este asigurată pentru despăgubi r i î n caz de pr ej udi ci i pr ovocat e îexerciţiul profesiunii.

(2) Statul trebuie să dovedească în cadrul acţiunii în regres, priordonanţa procurorului sau hotărâre penală definitivă, că cel asigurat îcondiţiile alin. (1) a produs cu rea- credinţă sau din culpă grav

profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoarde prej udi ci i .

CAP. VI I Procedura în caz de dispariţie a dosarelor judiciare şi a înscrisurilo

j udi ci ar e

ART. 543 Constatarea dispariţiei dosar ul ui sau î nscr i sul ui(1) În cazul dispariţiei unui dosar judiciar sau a unui înscris car

aparţine unui astfel de dosar, organul de urmărire penală sau preşedintelinstanţei la care se găsea dosarul ori înscrisul întocmeşte un procesver ba

pri n care constată dispariţia şi arată măsurile care s- au luat pentru găsirel ui .( 2) Î n baza pr ocesul ui - verbal, se procedează potrivit dispoziţiilo

prevăzute în prezentul capitol. ART. 544 Obi ect ul pr ocedur i i speci al e( 1) Când dosarul sau î nscrisul dispărut este reclamat de un intere

justificat şi nu poate fi refăcut potrivit procedurii obişnuite, procuroruprin ordonanţă ori instanţa de judecată prin încheiere dispune, după caz

î nl ocui r ea sau r econst i t ui r ea dosar ul ui sau î nscr i sul ui cu pr i vi r e l a car e sa constatat dispariţia.

(2) Instanţa se pronunţă prin încheiere, fără citarea părţilor, în afarde cazul când instanţa consideră necesară chemarea acestora.

(3) Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. ART. 545 Compet enţa în cazul înlocuirii sau reconstituirii (1) Înlocuirea sau reconstituirea se efectuează de organul de urmărir

penală ori de instanţa de judecată înaintea căreia cauza se găseşte pendinteiar în cauzele definitiv soluţionate, de instanţa la care dosarul se găseşt

î n conser var e.(2) Când constatarea dispariţiei s- a făcut de un organ de urmărire penal

sau de o instanţă de judecată, altele decât cele arătate la alin. (1)organul de urmărire penală ori instanţa de judecată care a constatadi spar iţia trimite organului de urmărire penală sau instanţei de judecatcompetente toate materialele necesare efectuării înlocuirii or

reconstituirii înscrisului dispărut. (3) În cazul dispariţiei unui dosar judiciar în cursul procedurii d

cameră preliminară, înlocuirea sau reconstituirea se efectuează de instanţîn cadrul căreia funcţionează camera preliminară.

ART. 546 Î nl ocui rea î nscr i sul ui(1) Înlocuirea înscrisului dispărut are loc atunci când există copi

of i ci al e de pe acel î nscr i s. Or ganul de urmărire penală sau instanţa djudecată ia măsuri pentru obţinerea copiei.




avocat Tiberiu aza

(2) Copia obţinută ţine locul înscrisului original până la găsireacest ui a.

(3) Persoanei sau autorităţii care a predat copia oficială i seliberează o copie certificată de pe aceasta.

ART. 547 Reconst i t ui r ea î nscri sul ui sau dosar ul ui

(1) Când nu există o copie oficială de pe înscrisul dispărut, sprocedează la reconstituirea acestuia.

( 2) Reconst i t ui r ea unui dosar se f ace pr i n r econst i t ui r ea î nscr i sur i l ope care le conţinea.

(3) În vederea reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de probprevăzute de lege.

(4) Rezultatul reconstituirii se constată, după caz, prin ordonanţprocurorului sau prin hotărârea instanţei dată cu citarea părţilor, dupascultarea acestora şi a procurorului.

(5) Neprezentarea părţilor legal citate nu împiedică judecarea cauzei. (6) Hotărârea de reconstituire este supusă apelului. (7) Împotriva ordonanţei procurorului privind rezultatul reconstituir i

orice persoană care justifică un interes legitim poate face plângeredispoziţiile art. 336- 339 apl i cându- se în mod corespunzător.

CAP. VI I I Procedura privind cooperarea judiciară internaţională şi punerea î

aplicare a tratatelor internaţionale în materie penală

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

ART. 548 Dispoziţii privind asistenţa judiciară internaţională (1) Cooperarea judiciară internaţională va fi solicitată sau acordată î

conformitate cu dispoziţiile actelor juridice al e Uni uni i Eur openetratatelor internaţionale din domeniul cooperării judiciare internaţionale îmaterie penală la care România este parte, precum şi cu dispoziţiile cuprinsîn legea specială şi în prezentul capitol, dacă în tratatele internaţionalnu se pr evede al t f el .- - - - - - - - - -


( 2) Actel e membrilor străini detaşaţi ai unei echipe comune de anchetefectuate în baza şi conform acordului încheiat şi dispoziţiilo

conducătorului echipei au o valoare similară actelor efectuate de cătrorganele de urmărire penală române.

SECŢIUNEA a 2- aRecunoaşterea unor acte judiciare străine

ART. 549 Executarea dispoziţiilor civile dintr- o hotărâre judecătorească penal

străină




avocat Tiberiu aza

Executarea dispoziţiilor civile dintr- o hotărâre judecătorească penalstrăină se face potrivit regulilor prevăzute pentru executarea hotărârilocivile străine.

CAP. I XProcedura de confiscare sau desfiinţare a unui înscris în cazul clasării

- - - - - - - - - -Capitolul IX din titlul IV al Părţii speciale a fost introdus de pct. 31al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată îMONI TORUL OFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

ART. 549 1̂Procedura de confiscare sau desfiinţare a unui înscris în cazul clasării ( 1) Î n cazul î n car e pr ocur or ul a dispus clasarea sau renunţarea l

urmărirea penală şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vedereluării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unuînscris, ordonanţa de clasare, însoţită de dosarul cauzei, se înainteazinstanţei căreia i- ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza î

primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) oridupă caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea fosrespinsă.

( 2) J udecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale cărodrepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanţei, punândule în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depunnot e scr i se.

(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul dcameră preliminară se pronunţă asupra cererii prin încheiere motivată, îcamera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoaneloprevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge propunerea şi dispune, după caz, restituirea bunului orridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;

b) admite propunerea şi dispune confiscarea bunurilor ori, după cazdesfiinţarea înscrisului.

( 4) Î n termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şpersoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestaţie. Contestaţinemotivată este inadmisibilă.

(5) Contestaţia se soluţionează de către instanţa ierarhic superioarcel ei sesi zat e or i , când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şJustiţie, de către completul competent potrivit legii, care se pronunţă priîncheiere motivată, fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzutla alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată; b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă propunere

pot r i vi t al i n. ( 3) .- - - - - - - - - -


TI TLUL VExecutarea hotărârilor penale

CAP. I




avocat Tiberiu aza

Dispoziţii generale

ART. 550 Hotărârile executorii (1) Hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au răma

def i ni t i ve.

(2) Hotărârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispunaceast a.ART. 551 Rămânerea definitivă a hotărârii primei instanţe Hotărârile primei instanţe rămân definitive: 1. la data pronunţării, când hotărârea nu este supusă contestaţiei sa

apel ul ui ;2. la data expirării termenului de apel sau de introducere

contestaţiei: a) când nu s- a declarat apel sau contestaţie în termen; b) când apelul sau, după caz, contestaţia declarată a fost retras

înăuntrul termenului;

3. la data retragerii apelului sau, după caz, a contestaţiei, dacaceast a s- a produs după expirarea termenului de apel sau de introducere contestaţiei;

4. l a dat a pronunţării hotărârii prin care s- a respins apelul sau, dupcaz, contestaţia.

ART. 552 Rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de apel şi a hotărâri

pronunţate în calea de atac a contestaţiei (1) Hotărârea instanţei de apel rămâne definitivă la data pronunţări

acesteia, atunci când apelul a fost admis şi procesul a luat sfârşit în faţinstanţei de apel.

(2) Hotărârea pronunţată în calea de atac a contestaţiei rămândefinitivă la data pronunţării acesteia, atunci când contestaţia a fosadmisă şi procesul a luat sfârşit în faţa instanţei care o judecă.

ART. 553 Instanţa de executare (1) Hotărârea instanţei penale, rămasă definitivă la prima instanţă d

judecată sau la instanţa ierarhic superioară ori la instanţa de apel, se punîn executare de către prima instanţă de judecată.

(2) Hotărârile pronunţate în primă instanţă de către Înalta Curte dCasaţie şi Justiţie se pun în executare, după caz, de Tribunalul Bucureştsau de t r i bunal ul mi l i t ar .

(3) Când hotărârea rămâne definitivă în faţa instanţei de apel sau îfaţa instanţei ierarhic superioare, aceasta trimite instanţei de executare uextras din acea hotărâre, cu datele necesare punerii în executare, în ziu

pronunţării hotărârii de către instanţa de apel sau, după caz, de cătrinstanţa ierarhic superioară.

(4) Dispoziţiile alin. (1)- (3) sunt aplicabile şi în cazul hotărârilonedefinitive, dar executorii, cu excepţia celor privind măsurile dsiguranţă, măsurile asigurătorii şi măsurile preventive, care se pun îexecutare, după caz, de judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul dcameră preliminară sau de instanţa care le- a di spus.

(5) Când hotărârea instanţei de apel a fost modificată prin hotărâreÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în casaţie, ÎnaltCurte de Casaţie şi Justiţie procedează potrivit alin. (3).




avocat Tiberiu aza

(6) În cazul pedepselor şi măsurilor neprivative de libertatejudecătorul delegat cu executarea din cadrul instanţei de executare poatdelega unele atribuţii judecătorului delegat cu executarea de la instanţcorespunzătoare în grad instanţei de executare în circumscripţia căreilocuieşte persoana aflată în executare. - - - - - - - - - -


ART. 554 Judecătorul delegat cu executarea (1) Instanţa de executare deleagă unul sau mai mulţi dintre judecători

săi pent r u ef ect uar ea puner i i î n execut ar e.(2) Dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării s

iveşte vreo nelămurire sau împiedicare la executare, judecătorul delegat cexecutarea poate sesiza instanţa de executare, care va proceda pot r i vidispoziţiilor art. 597 şi 598.


CAP. I I Punerea în executare a hotărârilor

SECŢIUNEA 1 Puner ea î n execut ar e a pedepsel or pr i nci pal e

ART. 555 Punerea în executare a pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă ş

a pedepsei accesor i i( 1) Pedeapsa î nchi sorii şi pedeapsa detenţiunii pe viaţă se pun î

execut are pr i n emi t erea mandatul ui de execut are. Mandatul de execut are semite de judecătorul delegat cu executarea în ziua rămânerii definitive hotărârii la instanţa de fond sau, după caz, în ziua primiri i ext r asul uprevăzut la art. 553 alin. (3), se întocmeşte în 3 exemplare şi cuprindedenumirea instanţei de executare, data emiterii, datele privitoare lpersoana condamnatului, numărul şi data hotărârii care se execută şdenumirea instanţei care a pronunţat- o, pedeapsa pronunţată şi textul de legaplicat, pedeapsa accesorie aplicată, timpul reţinerii şi arestăripr event i ve or i al ar est ul ui l a domi ci l i u, car e s- a dedus di n dur at a pedepseimenţiunea dacă cel condamnat este recidivist, precum şi, după caz, menţiune

prevăzută la art. 404 alin. (6), ordinul de arestare şi de deţineresemnătura judecătorului delegat, precum şi ştampila instanţei de executare. - - - - - - - - - -


(2) În cazul în care cel condamnat se află în stare de libertate, odatcu emi t erea mandatul ui de execut ar e a pedepsei î nchi sor i i sau a pedepsedetenţiunii pe viaţă, judecătorul delegat cu executarea emite şi un ordi




avocat Tiberiu aza

prin care interzice condamnatului să părăsească ţara. Ordinul se întocmeştîn 3 exemplare şi cuprinde: denumirea instanţei de executare, data emiteriidat el e pr i vi toare la persoana condamnatului, pedeapsa pronunţată împotrivacestuia, numărul şi data hotărârii de condamnare, denumirea instanţei care pronunţat- o, numărul mandatului de executare a pedepsei emis pe numelcondamnatului, dispoziţia de interzicere a părăsirii ţării, semnătur

judecătorului delegat, precum şi ştampila instanţei de executare. ART. 556 Tr i mi t er ea spre execut ar e a mandat ul ui( 1) Pent r u ducer ea l a î ndepl i ni r e a mandat ul ui de execut ar e se t r i mi

două exemplare organului de poliţie de la domiciliul sau reşedinţcondamnatului, iar în cazul în care acesta nu are domiciliul sau reşedinţa îRomânia, organului de poliţie în raza teritorială a căruia se află instanţde executare, când condamnatul este liber, sau, după caz, când condamnat ueste arestat, comandantului la locul de deţinere. - - - - - - - - - -


515 di n 14 august 2013.(1^1) În situaţia în care mandatul de executare conţine erori materiale

însă permite identificarea persoanei în vederea punerii în executare, îraport cu datele de identificare ale persoanei existente în evidenţelorganel or de pol iţie şi hotărârea instanţei de judecată, organul de poliţiexecută hotărârea, solicitând, în acelaşi timp, instanţei de judecat

î ndr eptar ea er or i l or mat er i al e sesi zat e.- - - - - - - - - -


(2) Pentru aducerea la îndeplinire a ordinului de interzicere a părăsiriţării se trimite de îndată câte un exemplar organului competent să eliberezpaşaportul şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

(2^1) Mandatul de executare sau ordinul de interzicere a părăsirii ţăripoate fi transmis organelor competente şi prin fax, poştă electronică sapr i n or ice mijloc în măsură să producă un document scris în condiţii care spermită autorităţilor destinatare să îi stabilească autenticitatea. - - - - - - - - - -


(3) În cazul în care cel condamnat se află în stare de libertateorganele de executare prevăzute la alin. (1) şi (2) au obligaţia de a lumăsurile prevăzute de lege în vederea punerii în executare a mandatului dexecutare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a părăsirii ţării, în ziupri mi r i i acestor a.

ART. 557 Executarea mandatului de executare a pedepsei şi a ordinului d

i nt er zi cer e a părăsirii ţării. Acordul instanţei de părăsire a ţării - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza

Denumirea marginală a art. 557 a fost modificată de pct. 326 al ar t . 102 Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

(1) Pe baza mandatului de executare, organul de poliţie procedează larestarea condamnatului. Celui arestat i se înmânează un exemplar a

mandatului şi este dus la locul de deţinere cel mai apropiat, unde organul dpoliţie predă celălalt exemplar al mandatului de executare.

( 2) Î n vederea puner i i î n execut ar e a mandatul ui emi s î n execut area unehotărâri definitive de condamnare, organul de poliţie poate pătrunde îdomiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia, precum şi îsediul unei persoane juridice fără învoirea reprezentantului legal aacest ei a.

(3) Dispoziţiile art. 229 privind luarea măsurilor de ocrotire sunaplicabile în mod corespunzător, obligaţia de încunoştinţare reveninor ganul ui de poliţie.

(4) Dacă persoana împotriva căreia s- a emis mandatul nu este găsităorganul de poliţie constată aceasta printr- un pr ocesverbal şi ia măsur

pentru darea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn la punctele dt r ecer e a f r ont i er ei . Un exempl ar de pe pr ocesul - verbal împreună cu uexemplar al mandatului de executare se trimit instanţei care a emis mandatul

(5) Dacă persoana condamnată refuză să se supună mandatului sau încearcsă fugă, va fi constrânsă la aceasta.

( 6) Când condamnatul se află în stare de deţinere, un exemplar amandatului de executare i se înmânează de către comandantul locului ddeţinere.

(7) Comandantul locului de deţinere consemnează într- un pr ocesver badata de l a car e condamnatul a î nceput execut area pedepsei .

( 8) O copi e de pe pr ocesul - verbal se trimite de îndată instanţei dexecut ar e.

(9) Pe baza ordinului de interzicere a părăsirii ţării, organele în dreprefuză celui condamnat eliberarea paşaportului sau, după caz, procedează lr i di car ea acestuia şi iau măsuri pentru darea condamnatului în consemn lpunctel e de t r ecer e a f r ont i er ei .

(10) Pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată poatsolicita motivat instanţei de executare să încuviinţeze părăsiret er i t or i ul ui Români ei pot r i vi t ar t . 85 al i n. ( 2) l i t . i ) sau art . 93 al i n(2) lit. d) din Codul penal. Instanţa de executare soluţionează cererea îcamera de consiliu, după ascultarea persoanei supravegheate şi consilierului de probaţiune, prin încheiere definitivă. Î n cazul î n caradmite cererea, instanţa stabileşte perioada pentru care persoansupravegheată poate părăsi teritoriul României. - - - - - - - - - -


ART. 558 Încunoştinţarea despre arestare în vederea executării mandatului (1) Imediat după arestarea în vederea executării mandatului, condamnatu

are dreptul de a încunoştinţa personal sau de a solicita administraţielocului de deţinere să încunoştinţeze un membru al familiei sale ori o alt




avocat Tiberiu aza

persoană desemnată de acesta despre arestare şi despre locul unde estdeţinut.

(2) Dacă persoana condamnată nu este cetăţean român, aceasta are şdreptul de a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiunidiplomatice ori oficiului consular al statului al cărui cetăţean este saudupă caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare, dacă nu doreşte s

beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine, ori reprezentanţei organizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiasau, din orice alt motiv, se află sub protecţia unei astfel de organizaţii.

ART. 559Punerea î n execut are a amenzi i penal e(1) Persoana condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să depun

recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executareaîn termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

( 2) Când cel condamnat se află în imposibilitate de a achita integraamenda în termenul prevăzut la alin. (1), judecătorul delegat cu executareala cererea condamnatului, poate dispune eşalonarea plăţii amenzii pe perioadă de cel mult 2 ani, în rate lunare.

- - - - - - - - - -Ar t . 559 a f ost modi f i cat de pct . 328 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 560 Î nl ocui r ea pedepsei amenzi i cu pr est area unei munci neremunerate î

folosul comunităţii (1) Instanţa competentă să dispună înlocuirea obligaţiei de plată

amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosucomunităţii, potrivit art. 64 alin. (1) din Codul penal, este instanţa dexecut ar e.

(2) Sesizarea instanţei se face din oficiu sau de către organul carepotrivit legii, execută amenda ori de către persoana condamnată. Când dispun

î nl ocui r ea pedepsei amenzi i cu prest ar ea unei munci neremuner at e î n f ol osucomunităţii, instanţa va menţiona în dispozitiv două entităţi din comunitatunde urmează a se executa munca neremunerată în folosul comunităţiiConsilierul de probaţiune, pe baza evaluării iniţiale, va decide în care dicele două instituţii din comunitate menţionate în hotărârea judecătoreascurmează a se executa obligaţia şi tipul de activitate. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 2) al ar t . 560 a f ost modi f i cat de pct . 329 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată î n MONI TORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

(3) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii spune în executare prin trimiterea unei copii de pe hotărâre serviciului dprobaţiune.

ART. 561 Î nl ocui r ea munci i neremunerate în folosul comunităţii cu închisoarea (1) Instanţa competentă să dispună, potrivit art. 64 alin. (5) lit. a

din Codul penal, înlocuirea muncii în folosul comunităţii cu închisoarea estinstanţa de executare, iar în cazul prevăzut la art. 64 alin. (5) l i t . b) diCodul penal, instanţa care judecă în primă instanţă infracţiunea săvârşitînainte de executarea integrală a muncii în folosul comunităţii.




avocat Tiberiu aza

(2) Sesizarea instanţei se face din oficiu sau de către organul carepotrivit legii, execută amenda ori la sesizarea serviciului de probaţiune.

(3) Punerea în executare a hotărârii se face potrivit art. 555- 557.

SECŢIUNEA a 2- aPuner ea î n execut are a pedepsel or compl ement are

ART. 562Interzicerea exercitării unor drepturi Pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi se pune în executare pri

trimiterea de către judecătorul delegat al instanţei de executare a unecopii de pe dispozitivul hotărârii, în funcţie de drepturile a căroexercitare a fost interzisă, persoanei j ur i di ce de dr ept publ i c sau de dr epprivat autorizate să supravegheze exercitarea dreptului respectiv. - - - - - - - - - -

Ar t . 562 a f ost modi f i cat de pct . 330 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEnr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publ icată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 1august 2013.

ART. 563 Interzicerea străinului de a se afla pe teritoriul României (1) Când prin hotărârea de condamnare la pedeapsa închisorii s- a apl i ca

pedeapsa complementară a interzicerii dreptului străinului de a se afla pteritoriul României, se face menţiune în mandatul de executare a pedepseînchisorii ca la data liberării condamnatul să fie predat organului dpoliţie, care va proceda la îndepărtarea sa de pe teritoriul României.

( 2) Dacă pedeapsa complementară nu însoţeşte pedeapsa închisoriicomunicarea se face organului de poliţie, imediat ce hotărârea a rămadefinitivă.

(3) În vederea punerii în executare a pedepsei interzicerii străinului da se af l a pe t er i t or i ul Români ei , or ganul de poliţie poate pătrunde îdomiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia, precum şi îsediul unei persoane juridice fără învoirea reprezentantului legal aacest ei a.

(4) Dacă persoana faţă de care s- a l uat pedeapsa compl ement ară interzicerii de a se afla pe teritoriul României nu este găsită, organul dpoliţie constată aceasta printr- un pr ocesverbal şi ia măsuri pentru darea îurmărire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere f r ont i er ei . Un exempl ar al pr ocesul ui - verbal se trimite instanţei dexecut ar e.

ART. 564Degradarea militară Pedeapsa degradării militare se pune în executare prin trimiterea d

către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivuhotărârii comandantului unităţii militare în a cărei evidenţă este luatpersoana condamnată, respectiv centrului militar judeţean sau zonal de ldomi ci l i ul condamnat ul ui .- - - - - - - - - -


ART. 565




avocat Tiberiu aza

Publicarea hotărârii de condamnare Pedeapsa publicării hotărârii de condamnare se pune în executare pri

t r i mi t erea ext rasul ui , î n f or ma stabilită de instanţă, unui cotidian local capare în circumscripţia instanţei care a pronunţat hotărârea de condamnarsau unui cotidian naţional, în vederea publicării, pe cheltuiala persoanecondamnate.

SECŢIUNEA a 3- aPunerea î n execut are a măsurilor de siguranţă

ART. 566 Obl i garea l a t r at ament medi cal(1) Măsura de siguranţă a obligării la tratament medical luată printr-

hotărâre definitivă se pune în executare prin comunicarea copiei de pdispozitiv şi a copiei de pe raportul de expertiză medico- legală autorităţide sănătate publică din judeţul pe teritoriul căruia locuieşte persoana faţde car e s- a luat această măsură. Autoritatea de sănătate publică va comunicde îndată persoanei faţă de care s- a luat măsura obligării la t r atamen

medical unitatea sanitară la care urmează să efectueze tratamentul. (2) Instanţa de executare comunică persoanei faţă de care s- a luat măsurobligării la tratament medical că este obligată să se prezinte de îndată lunitatea sanitară la care urmează să i se efectueze tratamentul, atrăgându- ise atenţia că în caz de nerespectare a măsurii luate se va dispune internaremedicală.

(3) În cazul în care obligarea la tratament medical însoţeşte pedeapsînchisorii ori a detenţiunii pe viaţă sau priveşte o persoană aflată în starde deţinere, comunicarea prevăzută la alin. (1) se face administraţielocului de deţinere.

ART. 567 Obligaţiile în legătură cu tratamentul medical (1) Unitatea sanitară la care făptuitorul a fost repartizat pent r

efectuarea tratamentului medical este obligată să comunice instanţei: a) dacă persoana obligată la tratament s- a pr ezent at pent r u a ur m

t r at ament ul ;b) dacă persoana obligată la tratament se sustrage de la efectuare

tratamentului după pr ezent ar e;c) dacă, din cauza înrăutăţirii stării de sănătate a persoanei faţă d

care s- a luat măsura obligării la tratament medical, este necesară internaremedicală;

d) dacă, datorită ameliorării stării de sănătate a persoanei faţă de cars-a luat măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, efectuaret r atament ul ui medi cal nu se mai i mpune.

(2) În cazul când unitatea sanitară nu se află în circumscripţi

instanţei care a dispus executarea, comunicarea prevăzută la alin. (1) litb) - d) se face judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatesanitară.

(3) Dispoziţiile alin. (1) lit. b)- d) şi ale alin. (2) se aplică în mocorespunzător şi în cazul prevăzut la art. 566 alin. (3).

ART. 568 Î nl ocui r ea sau î ncet ar ea obligării la tratament medical (1) Primind comunicarea, instanţa de executare sau instanţa prevăzută l

art. 567 alin. (2) dispune internarea medicală, în situaţiile prevăzute lart. 567 alin. (1) lit. a) şi b), iar în situaţiile prevăzute la art. 56




avocat Tiberiu aza

alin. (1) lit. c) şi d) efectuarea unei expertize medico- l egal e cu pr i vi r e lstarea de sănătate a persoanei faţă de care este luată măsura de siguranţă.

(2) În cazurile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. c) şi d), persoanobligată la tratament medical are dreptul de a cere să fie examinată şi de umedic de specialitate desemnat de aceasta, ale cărui concluzii sunt înaintatinstanţei prevăzute la alin. (1).

(3) Dacă persoana obligată la tratament medical refuză să se prezinte lexami nar e î n vederea efectuării expertizei, se vor aplica dispoziţiile art184 al i n. ( 4) .

(4) După primirea raportului de expertiză medico- legală şi a concluziilomedicului de specialitate prevăzut la alin. (2), instanţa, în şedinţpublică, ascultă concluziile procurorului, ale persoanei faţă de care estluată măsura de siguranţă şi ale avocatului acesteia, precum şi alexpertului şi medicului desemnat de aceasta, atunci când consideră necesarşi dispune fie încetarea măsurii obligării la tratament medical, fiinternarea medicală.

(5) Dacă persoana faţă de care s- a luat măsura de siguranţă nu aravocat, i se asigură un avocat din oficiu.

(6) O copie de pe hotărârea definitivă a instanţei prevăzute la art. 56alin. (2) se comunică instanţei de executare.ART. 569 Internarea medicală (1) Măsura de siguranţă a internării medicale luată printr- o hotărâr

definitivă se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv şi unei copii de pe raportul de expertiză medico- legală autorităţii de sănătatpublică din judeţul pe teritoriul căruia locuieşte persoana faţă de care s-luat această măsură.

(2) Judecătorul delegat cu executarea care funcţionează la instanţa dexecutare comunică judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatesanitară la care s- a făcut internarea data la care aceasta s- a ef ectuat , îvederea luării în supraveghere.

(3) După primirea comunicării, judecătorul delegat cu executarea de ljudecătoria în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară verificperiodic, dar nu mai târziu de 12 luni, dacă internarea medicală mai estnecesară. În acest scop, judecătorul delegat cu executarea dispune efectuareunei exper t i ze medi co- legale cu privire la starea de sănătate a persoanefaţă de care s- a luat măsura internării medicale şi, după primirea acesteiasesizează judecătoria în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitarpentru a dispune asupra menţinerii, înlocuirii sau încetării măsurii.

ART. 570 Obligaţiile în legătură cu internarea medicală (1) Autoritatea de sănătate publică este obligată să asigure internarea

încunoştinţând despre aceasta instanţa de executare.

(2) În cazul în care persoana faţă de care s- a luat măsura internărimedicale refuză să se supună internării, executarea acestei măsuri se va faccu sprijinul organelor de poliţie. În vederea executării măsurii internărimedicale, organul de poliţie poate pătrunde în domiciliul sau reşedinţa unepersoane fără învoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridicfără învoirea reprezentantului legal al acesteia.

(3) Dacă persoana faţă de care s- a luat măsura internării medicale neste găsită, autoritatea de sănătate publică sesizează organele de poliţipentru darea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn l a punct el e d




avocat Tiberiu aza

trecere a frontierei. Un exemplar al sesizării adresate organelor de poliţise trimite instanţei de executare.

(4) Unitatea sanitară la care s- a făcut internarea are obligaţia, îcazul în care consideră că internarea nu mai este necesară, să încunoştinţezjudecătoria în a cărei circumscripţie se găseşte unitatea sanitară.

ART. 571

Menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurii internării medicale (1) Judecătoria, după primirea încunoştinţării prevăzute la art. 57al i n. ( 4) , di spune ef ect uar ea unei exper t i ze medi co- l egal e.

(2) Instanţa se pronunţă asupra sesizării prevăzute la art. 569 alin. (3sau a încunoştinţării prevăzute la art. 570 alin. (4), după ascultareconcluziilor procurorului, ale persoanei faţă de care este luată măsurinternării, atunci când aducerea acesteia în faţa instanţei este posibilăale avocatului său, precum şi ale expertului care a întocmit expertizmedi co- legală, atunci când consideră necesar, şi dispune, după cazmenţinerea internării medicale, încetarea acesteia sau înlocuirea cu măsurobligării la tratament medical.

(3) Încetarea sau înlocuirea măsurii internării poate fi cerută şi d

persoana internată sau de procuror. În acest caz, judecătoria dispunef ect uar ea exper t i zei medi co- legale. Dispoziţiile art. 568 alin. (4) saplică în mod corespunzător.

(4) Dacă persoana internată nu are avocat, i se asigură un avocat diof i ci u.

(5) O copie de pe hotărârea definitivă prin care s- a dispus menţinerea î nl ocui r ea sau î ncet ar ea internării medicale se comunică instanţei dexecut ar e.

ART. 572 Măsurile de siguranţă provizorii (1) În cazul în care măsura obligării la tratament medical sau

internării medicale a fost luată în mod provizoriu în cursul urmăririi penalsau al judecăţii, punerea în executare se face de către judecătorul ddrepturi şi libertăţi sau de instanţa de judecată care a luat această măsură

(2) Dispoziţiile prevăzute la art. 566- 571 se aplică în mocorespunzător.

ART. 573 I nt er zi cer ea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercit

o profesie ori o altă activitate (1) Măsura de siguranţă a interzicerii unei funcţii, profesii sa

activităţi se pune în executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitior ganul ui î n drept să aducă la îndeplinire aceste măsuri şi să supraveghezr espect ar ea l or .

(2) Acest organ are îndatorirea să asigure executarea măsurii luate şi ssesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare

măsurii de siguranţă. ( 3) Per soana cu pr i vi r e l a car e s- a luat măsura prevăzută la art. 11

alin. (1) din Codul penal poate cere instanţei de executare revocaremăsurii, în condiţiile art. 111 alin. (2) din Codul penal.

(4) Soluţionarea cererii se face cu citarea persoanei faţă de care estluată măsura, după ascultarea concluziilor avocatului acesteia şi alpr ocur or ul ui .

ART. 574Executarea confiscării speciale şi a confiscării extinse




avocat Tiberiu aza

Măsura de siguranţă a confiscării speciale sau a confiscării extinsel uat ă prin hotărârea instanţei de judecată, se execută după cum urmează:

a) l ucrur i l e conf i scat e se pr edau or ganel or î n dr ept a l e pr el ua saval or i f i ca pot r i vi t l egi i ;

b) dacă lucrurile confiscate se află în păstrarea organelor de poliţisau a al t or instituţii, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie d

pe dispozitivul hotărârii organului la care se află. După primirea copiei dpe di spozi t i v, l ucr ur i l e conf i scat e se pr edau or ganel or î n dr ept a l e pr el usau valorifica potrivit dispoziţiilor l egi i ;

c) atunci când confiscarea priveşte sume de bani ce nu au fost consemnatla unităţi bancare, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pdispozitivul hotărârii organelor fiscale, în vederea executării confiscăripotrivit dispoziţiilor privind creanţele bugetare;

d) când s- a di spus di st r uger ea l ucrur i l or conf i scat e, aceast a se f ace îprezenţa judecătorului delegat cu executarea, întocmindu- se pr ocesver bacar e se depune l a dosarul cauzei .- - - - - - - - - -



SECŢIUNEA a 4- aPunerea în executare a altor dispoziţii

ART. 575 Aver t i sment ul(1) Executarea avertismentului are loc de îndată, în şedinţa în care s-

pronunţat hotărârea. (2) Dacă avertismentul nu poate fi executat îndată după pronunţare

punerea în executare a acestuia se face la rămânerea definitivă a hotărâriiprin comunicarea unei copii de pe aceasta persoanei căreia i se aplică.

ART. 576 Măsurile şi obligaţiile impuse de instanţă (1) Punerea în executare a măsurilor şi obligaţiilor prevăzute la art. 8

alin. (1) şi (2) din Codul penal, a dispoziţiilor ar t . 87, 93, 95, ar t . 10alin. (1) şi (2) şi ale art. 103 din Codul penal se face prin trimiterea unecopii de pe hotărâre serviciului de probaţiune competent.

(2) În cazul obligaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. e)- j ) , lar t . 93 al i n. ( 2) lit. d) şi la art. 101 alin. (2) lit. c)- g) di n Codupenal, un extras de pe dispozitivul hotărârii se trimite organului saautorităţii competente să verifice respectarea acestora. - - - - - - - - - -



SECŢIUNEA a 5- aPunerea în executare a amenzii judiciare şi a cheltuielilor judiciar

avansat e de st at

ART. 577 Amenzi l e j udi ci ar e




avocat Tiberiu aza

(1) Amenda judiciară se pune în executare de către organul judiciar cara apl i cat - o.

( 2) Punerea î n execut are se f ace pr i n t r i mi t erea unui ext r as de pe aceparte din dispozitiv care priveşte aplicarea amenzi i j udi ci are organul ucare, potrivit legii, execută amenda penală.

(3) Executarea amenzilor judiciare se face de organul arătat la alin

( 2 ) . ART. 578 Chel t ui el i l e j udi ci ar e avansat e de st at(1) Dispoziţia din hotărârea penală sau din ordonanţa procurorulu

pr i vi nd obl i gar ea l a pl at a chel t ui el i l or j udi ci ar e avansat e de st at se pun î n execut ar e pr i n t r i mi t er ea unui ext r as de pe acea par t e di n di spozi t i v carpriveşte aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legiiexecută amenda penală.

(2) În situaţia în care persoana obligată la plata cheltuielilojudiciare către stat nu depune recipisa de plată integrală a acestora linstanţa de executare sau la unitatea de parchet, în termen de 3 luni de lrămânerea definitivă a hotărârii sau a ordonanţei procurorului, executare

cheltuielilor judiciare se face de organul arătat la alin. (1). SECŢIUNEA a 6- aPunerea în executare a dispoziţiilor civile din hotărâre

ART. 579 Restituirea lucrurilor şi valorificarea cel or ner i di cat e(1) Când prin hotărârea penală s- a di spus rest i t ui r ea unor l ucrur i car

se află în păstrarea sau la dispoziţia instanţei de executare, restituirea sface de către judecătorul delegat cu executarea, prin remiterea acelol ucrur i per soanelor în drept. În acest scop, sunt încunoştinţate persoanelcărora urmează să li se restituie lucrurile.

(2) Dacă în termen de 6 luni de la primirea încunoştinţării persoanelchemate nu se prezintă pentru a le primi, lucrurile trec în proprietatestatului. Judecătorul delegat cu executarea constată aceasta prin încheierşi dispune predarea lucrurilor organelor în drept a le prelua sau valorificpotrivit dispoziţiilor legii.

(3) Dacă restituirea lucrurilor nu s- a put ut ef ectua, deoarece nu scunosc persoanele cărora ar trebui să le fie restituite şi nimeni nu le-reclamat în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, sunaplicabile în mod corespunzător dispoziţiile alin. (2).

(4) Când restituirea lucrurilor a fost dispusă de către procuror sau dcătre organul de cercetare penală, acesta procedează potrivit prevederiloal i n. ( 1) - ( 3) .

(5) Când prin hotărârea penală s- a di spus rest i t ui r ea unor l ucrur i car

se află în păstrarea organelor de cercetare penală, restituirea se f ace dcătre acestea, după primirea extrasului de pe hotărârea penală prin care s-di spus resti t ui r ea l ucr ur i l or , pr ocedând pot r i vi t al i n. ( 1) .

(6) Dacă în termen de 6 luni de la primirea încunoştinţării persoanelchemate nu se prezintă pentru a le pr i mi , l ucrur i l e t rec î n pr opr i et at estatului. Organul de cercetare constată aceasta prin proces- verbal şprocedează potrivit alin. (2). Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mocorespunzător.

ART. 580 Î nscr i sur i l e decl ar at e f al se




avocat Tiberiu aza

(1) Dispoziţia hotărârii penale care declară un înscris ca fiind fals îtotul sau în parte se execută sau se pune în executare de către judecătorudel egat cu execut area.

( 2) Când î nscr i sul decl ar at f al s a f ost anul at î n t ot al i t at ea l ui , sface menţiune despre aceasta pe fiecare pagină, iar în caz de anularparţială, numai pe paginile care conţin falsul.

(3) Înscrisul declarat fals rămâne la dosarul cauzei. (4) În cazul în care este necesar ca despre înscrisul declarat fals să sfacă menţiune în scriptele unei instituţii publice, i se trimite acesteia copie de pe hotărâre.

(5) În situaţia în care, din orice motive, înscrisul falsificat nu saflă, în original, la dosar, instanţa va trimite o copie de pe hotărârinstituţiilor publice care deţin o copie a acestuia sau care deţiînregistrarea unor menţiuni cu privire la acesta.

(6) Instanţa poate dispune, când constată existenţa unui interes legitimeliberarea unei copii, cu menţiunile arătate la alin. (2), de pe înscrisusub semnătură privată falsificat. În aceleaşi condiţii, instanţa poatdispune restituirea înscrisului oficial parţial falsificat.

ART. 581 Despăgubirile civile şi cheltuielile judiciare Dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile ş

l a chel tuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile

CAP. I I I Alte dispoziţii privind executarea

SECŢIUNEA 1 Condamnarea în cazul anulării sau revocării renunţării la amânare

pedepsei sau a amânării aplicării pedepsei - - - - - - - - - -

Denumirea secţiunii 1 de la capitolul III din titlul V al Părţii speciala fost modificată de pct. 334 al art . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

ART. 581 1̂Anularea renunţării la aplicarea pedepsei (1) Anularea renunţării la aplicarea pedepsei se dispune, din oficiu sa

la sesizarea procurorului, de instanţa care judecă ori a judecat în priminstanţă infracţiunea ce atrage anul ar ea.

(2) Dacă constată că sunt îndeplinite condiţiile art. 83 alin. (3) diCodul penal, instanţa, anulând renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuncondamnarea inculpatului pentru infracţiunea cu privire la care se renunţasl a apl i car ea pedepsei, stabileşte pedeapsa pentru aceasta, aplicând apoi

după caz, dispoziţiile cu privire la concursul de infracţiuni, recidivă sapluralitate intermediară.

(3) La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea cu privire la care sanulează renunţarea la aplicarea pedepsei, instanţa va avea în vederexclusiv criteriile de individualizare şi circumstanţele din cauza în care sa pronunţat iniţial soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei. Dispoziţiilart. 396 alin. (10) se aplică în mod corespunzător. - - - - - - - - - -




avocat Tiberiu aza


ART. 582Revocarea sau anularea amânării aplicării pedepsei

(1) Asupra revocării sau anulării amânării aplicării pedepsei spronunţă, din oficiu sau la sesizarea procurorului sau a consilierului dprobaţiune, instanţa care judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunece ar put ea at r age r evocar ea sau anul area.

(2) Dacă până la expirarea termenului prevăzut la art. 86 alin. (4) litc) di n Codul penal per soana cu pr i vi r e l a car e s-a dispus amânarea aplicăripedepsei nu a respectat obligaţiile civile stabilite prin hotărârea prin cars- a dispus amânarea, serviciul de probaţiune competent sesizează instanţcare a pronunţat în primă instanţă amânarea, în vederea revocării acesteiaSesizarea poate fi făcută şi de procuror sau de partea interesată, până lexpi r area t ermenul ui de supr avegher e.

(3) Dacă constată că sunt îndeplinite condiţiile art. 88 sau 89 din Codu

penal, instanţa, anulând sau, după caz, revocând amânarea aplicării pedepseidispune condamnarea inculpatului şi executarea pedepsei stabilite prihotărârea de amânare, aplicând apoi, după caz, dispoziţiile cu privire lconcursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară. - - - - - - - - - -


SECŢIUNEA 1^1 Schimbări în executarea unor hotărâri

- - - - - - - - - -Secţiunea 1^1 a Cap. III din Titlul V al Părţii speciale a fost introdus

de pct . 337 al ar t . 102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

ART. 583Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (1) Asupra revocării sau anulării suspendării executării pedepsei su

supraveghere prevăzute la art. 96 sau 97 din Codul penal se pronunţă, dioficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probaţiune, instanţcare judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce ar putea atragr evocar ea sau anul area.

(2) Dacă, până la expirarea termenului prevăzut la art. 93 alin. (5) diCodul penal, condamnatul nu a respectat obligaţiile civile stabilite pri

hotărârea de condamnare, serviciul de probaţiune competent sesizează instanţcare a pronunţat în primă instanţă suspendarea, în vederea revocăriacesteia. Sesizarea poate fi făcută şi de procuror, de consilierul dprobaţiune sau de partea interesată, până la expirarea termenului dsupr aveghere.- - - - - - - - - -





avocat Tiberiu aza

ART. 584 Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă ( 1) Î nl ocui r ea pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii s

dispune, la cererea procurorului ori a persoanei condamnate, de cătrinstanţa de executare, iar dacă persoana condamnată se află în stare ddeţinere, de către instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie se afl

locul de deţinere. (2) Hotărârea de înlocuire, rămasă definitivă, se pune în executarpotrivit dispoziţiilor art. 555- 557.

ART. 585 Alte modificări de pedepse (1) Pedeapsa pronunţată poate fi modificată, dacă la punerea în execut ar

a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei althotărâri definitive, existenţa vreuneia dintre următoarele situaţii:

a) concursul de infracţiuni; b) reci di va;c) pluralitatea intermediară; d) act e car e i nt ră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.


(2) Instanţa competentă să dispună asupra modificării pedepsei estinstanţa de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoancondamnată se află în stare de deţinere, instanţa corespunzătoare în a cărecircumscripţie se află locul de deţinere.

(3) Sesizarea instanţei se face din oficiu, la cererea procurorului ori cel ui condamnat .

(4) La primirea cererii, preşedintele completului de judecată dispunataşarea la dosar a înscrisurilor şi luarea tuturor măsurilor necesarsoluţionării cauzei.

ART. 586 Î nl ocui r ea pedepsei amenzi i cu pedeapsa î nchi sor i i(1) Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în cazul prevăzu

la art. 63 din Codul penal, se dispune de instanţa de executare. (2) Sesizarea instanţei se face din oficiu sau de către organul care

potrivit legii, execută amenda. (3) Condamnatul este citat la judecarea sesizării, iar dacă nu are avoca

instanţa numeşte unul din oficiu. (4) Condamnatul privat de libertate va fi adus la judecată. (5) Hotărârea de înlocuire, rămasă definitivă, se pune în executar

potrivit dispoziţiilor art. 555- 557. În situaţia în care amenda a însoţi

pedeapsa î nchi sor i i , se va emi t e un nou mandat de executare pent r u pedeapsrezultată potrivit art. 63 alin. (2) di n Codul penal .

(6) Dacă persoana condamnată achită amenda pe parcursul soluţionăricauzei, sesizarea va fi respinsă ca neîntemeiată.

ART. 587 Liberarea condiţionată (1) Liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunere

făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de cătrjudecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.




avocat Tiberiu aza

(2) Când instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentracordarea liberării condiţionate, prin hotărârea de respingere fixeaztermenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoităTermenul nu poate fi mai mare de un an şi curge de la rămânerea definitivă hotărârii.

(3) Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestaţie la tri bunal u

în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile dla comunicare. Contestaţia formulată de procuror este suspensivă dexecut ar e.

(4) O copie de pe hotărârea rămasă definitivă se comunică serviciului dprobaţiune competent, precum şi unităţii de poliţie în a cărei circumscripţilocuieşte cel eliberat. - - - - - - - - - -

Al i n. ( 4) al ar t . 587 a f ost modi f i cat de pct . 340 al ar t . 102, Ti t l uI I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată î n MONI TORUL OFI CI AL nr515 di n 14 august 2013.

ART. 588

Anularea şi revocarea liberării condiţionate (1) Asupra anulării liberării condiţionate prevăzute la art. 105 alin(1) din Codul penal se pronunţă, din oficiu sau la sesizarea procurorul ui saa consilierului de probaţiune, instanţa care judecă ori a judecat în priminstanţă infracţiunea care atrage anularea. - - - - - - - - - -


(2) Instanţa prevăzută la alin. (1) se pronunţă şi asupra revocăriliberării condiţionate, în situaţia prevăzută la art. 104 alin. (2) din Codupenal .

(3) Instanţa prevăzută la art. 587 alin. (1) se pronunţă şi asuprrevocării liberării condiţionate, în situaţia prevăzută la art. 104 alin. (1din Codul penal, la sesizarea serviciului de probaţiune, precum şi în cazucând instanţa care l- a j udecat pe condamnat pentru o altă infracţiune nu s-pronunţat în această privinţă. - - - - - - - - - -


(4) Instanţa în faţa căreia hotărârea a rămas definitivă este obligată scomunice locului de deţinere şi serviciului de probaţiune, atunci când est

cazul , o copi e de pe di spozi t i vul pr i n car e s- a di spus r evocar ea l i ber ăricondiţionate. - - - - - - - - - -


SECŢIUNEA a 2- aAmânarea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă




avocat Tiberiu aza

ART. 589 Cazur i l e de amânare(1) Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate f

amânată în următoarele cazuri: a) când se constată, pe baza unei expert i ze medi co- legale, că persoan

condamnată suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua sanitară

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi care face imposibilă executareimediată a pedepsei, dacă specificul bolii nu permite tratarea acest ei a casigurarea pazei permanente în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii şdacă instanţa apreciază că amânarea executării şi lăsarea în libertate nprezintă un pericol pentru ordinea publică. În această situaţie, executarepedepsei se amână pentru o durată determinată; - - - - - - - - - -

Lit. a) a alin. (1) al art. 589 a fost modificată de pct. 342 al a r t102, Ti t l ul I I I di n LEGEA nr . 255 di n 19 i ul i e 2013, publicată în MONITORUOFI CI AL nr . 515 di n 14 august 2013.

b) când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. Î

aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care det ermi nat amânarea.(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), amânarea executării pedepse

nu poate fi dispusă dacă cel condamnat şi- a provocat singur starea de boalăprin refuzul tratamentului medical, al intervenţiei chirurgicale, priacţiuni de autoagresiune sau prin alte acţiuni vătămătoare, sau în situaţiîn care se sustrage efectuării expertizei medi co- l egal e.

(3) Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detenţiunipe viaţă poate fi făcută de procuror şi de condamnat.

(4) Cererea poate fi retrasă de persoana care a formulat- o .(5) Hotărârile prin care se dispune amânarea executării pedepsei sun

executorii de la data pronunţării. (6) În cazul în care în timpul amânării executării pedepsei pe numel

condamnat ul ui este emi s un al t mandat de execut are a pedepsei î nchi sor i iacesta nu poate fi executat până la expir ar ea t er menul ui de amânar e st abi l ide instanţă sau, după caz, până la încetarea cauzei care a determinaamânar ea.

(7) Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de amânare executării pedepsei poate fi atacată cu contestaţie la instanţa i erarhisuperioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

ART. 590 Obligaţiile condamnatului în cazul amânării executării (1) Pe durata amânării executării pedepsei, condamnatul trebuie s

respecte următoarele obligaţii: a) să nu depăşească limita teritorială fixată decât în condiţiil

stabilite de instanţă; b) să ia legătura, în termenul stabilit de instanţă, cu organul d

poliţie desemnat de aceasta în cuprinsul hotărârii de amânare a executăripedepsei î nchi sor i i pent r u a f i l uat în evidenţă şi a stabili mijlocul dcomunicare permanentă cu organul de supraveghere, precum şi să se prezinte linstanţă ori de câte ori este chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa fără informarea prealabilă a instanţei cara di spus amânarea;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie dar me;




avocat Tiberiu aza

e) pentru cazul prevăzut la art. 589 alin. (1) lit. a), să se prezinte dîndată la unitatea sanitară la care urmează să facă tratamentul, iar pentrcazul prevăzut la art. 589 alin. (1) lit. b), să îngrijească copilul mai mide un an.

(2) Pe durata amânării executării pedepsei, instanţa poate impuncondamnatului să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportiveculturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;

b) să nu comunice cu persoana vătămată sau cu membri de familie aacesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoanestabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea;

c) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite. ( 3) Abr ogat .



ART. 591 Instanţa competentă (1) Instanţa competentă să se pronunţe asupra acordării amânări

executării pedepsei este instanţa de executare. (2) În cazul prevăzut l a ar t . 589 al i n. ( 1) l i t . a) , cer er ea de amânar e

executării pedepsei se depune la judecătorul delegat cu executarea, însoţitde înscrisuri medicale. Judecătorul delegat cu executarea verifică competenţinstanţei şi dispune, după caz, prin încheiere, declinarea competenţei dsoluţionare a cauzei sau efectuarea expertizei medicolegale. După primireraportului de expertiză medico- legală cauza se soluţionează de instanţa dexecutare, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol.

(3) Instanţa de executare comunică hotărârea prin care s- a di spuamânarea executării pedepsei, în ziua pronunţării, organului de poliţidesemnat în cuprinsul hotărârii de amânare a executării pedepsei închisoripentru a lua în evidenţă persoana, jandarmeriei, unităţii de poliţie în cărei circumscripţie locuieşte condamnatul, organelor competente să eliberezpaşaportul, organelor de frontieră, precum şi altor instituţii, în vedereasigurării respectării obligaţiilor impuse. Organele în drept refuzeliberarea paşaportului sau, după caz, ridică provizoriu paşaportul pe duratamânării. - - - - - - - - - -


(4) În caz de încălcare cu rea- credinţă a obligaţiilor stabilite potriviart. 590, instanţa de executare revocă amânarea şi dispune punerea îexecutare a pedepsei privative de libertate. Organul de poliţie desemnat di nstanţă în cuprinsul hotărârii cu supravegherea celui faţă de care s-dispus amânarea executării pedepsei verifică periodic respectareobligaţiilor de către condamnat şi întocmeşte lunar un raport în acest sencătre instanţa de executare.

( 5) Î n cazul în care constată încălcări ale obligaţiilor stabilitpotrivit art. 590, organul de poliţie sesizează, de îndată, instanţa dexecut ar e.




avocat Tiberiu aza

(6) Instanţa de executare ţine evidenţa amânărilor acordate şi, lexpirarea termenului, ia măsuri pentru emiterea mandatul ui de execut are, i adacă mandatul a fost emis, ia măsuri pentru aducerea lui la îndeplinire. Dacnu s- a stabilit un termen de amânare, judecătorul delegat cu executarea ainstanţei de executare este obligat să sesizeze instanţa de executare îvederea verificării subzistenţei temeiurilor amânării, iar când se constat

că acestea au încetat, să ia măsuri pentru emiterea mandatului de executaror i pent r u aducer ea l ui l a î ndepl i ni r e.

SECŢIUNEA a 3- aÎntreruperea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă

ART. 592 Cazur i l e de î nt r er uper e(1) Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate f

întreruptă în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 589, la cererepersoanelor arătate la alin. (3) al aceluiaşi articol, iar în cazul prevăzula art. 589 alin. (1) lit. a), şi la cererea administraţiei penitenciarului.


(2) Dispoziţiile art. 590 şi art. 591 alin. (2)- (5) se aplică în mocorespunzător.

(3) Contestaţia formulată de procuror este suspensivă de executare. ART. 593 Instanţa competentă (1) Instanţa competentă să dispună asupra întreruperii executări

pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinerecorespunzătoare în grad instanţei de executare.

( 2) Cer er ea de pr el ungi r e a î nt r er uper i i ant er i or acor dat e ssoluţionează de instanţa care a dispus întreruperea executării pedepsei.

(3) Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii dîntrerupere a executării pedepsei poate fi atacată cu contestaţie la instanţi erarhi c superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

ART. 594 Evidenţa întreruperii executării pedepsei (1) Instanţa care a dispus întreruperea executării pedepsei comunică d

îndată această măsură instanţei de executare, locului de deţinere şor ganului de poliţie.

(2) Instanţa de executare şi administraţia locului de deţinere ţievidenţa întreruperilor acordate. Dacă la expirarea termenului de întreruper

persoana condamnată la pedeapsa închisorii nu se prezintă la locul ddeţinere, administraţia trimite de îndată o copie de pe mandatul de executarorganului de poliţie, în vederea executării. Pe copia mandatului de executarse menţionează şi cât a mai rămas de executat din durata pedepsei.

(3) Administraţia locului de deţinere comunică instanţei de executardat a l a care a r eî nceput execut area pedepsei .

(4) Timpul cât executarea a fost întreruptă nu se socoteşte în executarepedepsei .

(5) Pedeapsa accesorie se execută şi pe durata întreruperii executăripedepsei î nchi sor i i sau a detenţiunii pe viaţă.




avocat Tiberiu aza

SECŢIUNEA a 4- aÎnlăturarea sau modificarea pedepsei

ART. 595 I nt er veni r ea unei l egi penal e noi

(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau hotărârii prin care s- a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu maprevede ca infracţiune fapta pentru care s- a pronunţat condamnarea ori o legcare prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care sexecută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea lîndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal.

(2) Aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se face din oficiu sau la cerereprocurorului ori a persoanei condamnate de către instanţa de executare, iadacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei sau a unei măsureducative, de către instanţa corespunzătoare în grad în a cărecircumscripţie se află locul de deţinere sau, după caz, centrul educativ orcentrul de detenţie.

ART. 596 Amnistia şi graţierea ( 1) Apl i car ea amnistiei şi a graţierii, atunci când intervin dup

rămânerea definitivă a hotărârii, se face de către judecătorul delegat cexecutarea de la instanţa de executare, iar dacă cel condamnat se află îexecutarea pedepsei, de către judecătorul delegat cu execut ar ea de linstanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere

(2) Judecătorul se pronunţă prin încheiere executorie, dată în camera dconsi l i u, cu par t i ci par ea pr ocur or ul ui .

(3) Împotriva încheierii pronunţate potrivi t al i n. ( 2) se poat e decl arcontestaţie de către procuror, în termen de 3 zile de la pronunţareContestaţia este suspensivă de executare.

CAP. I V Dispoziţii comune

ART. 597 Procedura la instanţa de executare ( 1) Când r ezol var ea si tuaţiilor reglementate în prezentul titlu este dat

în competenţa instanţei de executare, preşedintele completului de judecatdispune citarea părţilor interesate şi, în cazurile prevăzute la art. 90, imăsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La j udecar ea cazur i l or dîntrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă scitează şi administraţia penitenciarului în care execută pedeapscondamnat ul .

(2) Condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într- un cent reducativ este adus la judecată.

( 3) Par t i ci par ea pr ocur or ul ui est e obl i gat or i e.(4) După ascultarea concluziilor procurorului şi a părţilor, instanţa s

pronunţă prin sentinţă. (5) Dispoziţiile cuprinse în titlul III al părţii speciale privin

j udecata care nu sunt contrare dispoziţiilor prezentului capitol se aplică îmod corespunzător.

(6) Dispoziţiile alin. (1)- (5) se aplică şi în cazul în care rezolvareuneia dintre situaţiile reglementate în prezentul titlu este dată î




avocat Tiberiu aza

competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere. Îacest caz, soluţia se comunică instanţei de executare.

(7) Hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executăripotrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierar hisuperioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

(8) Judecarea contestaţiei la hotărârea primei instanţe se face î

şedinţă publică, cu citarea persoanei condamnate. Condamnatul aflat în starde detenţie sau internat într- un cent r u educat i v est e adus la judecatăParticiparea procurorului este obligatorie. Decizia instanţei prin care ssoluţionează contestaţia este definitivă. Prevederile alin. (5) se aplică îmod corespunzător.

ART. 598 Contestaţia la executare (1) Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face î

următoarele cazuri: a) când s- a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât ce

prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se executsau vr eo î mpi edi car e l a execut ar e;d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauz

de stingere ori de micşorare a pedepsei. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia s

face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar îcazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârece se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, dupcaz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

ART. 599 Rezolvarea contestaţiei la executare (1) Procedura de rezolvare a contestaţiei la executare este cea prevăzut

l a art . 597.(2) În cazul arătat la art. 598 alin. (1) lit. d), dacă din hotărâre

pusă în executare nu rezultă datele şi situaţiile de existenţa cărora depindsoluţionarea contestaţiei, constatarea acestora se face de către instanţcompetentă să judece contestaţia.

(3) Cererea poate fi retrasă de condamnat sau de procuror, când estformulată de acesta.

(4) După pronunţarea soluţiei definitive ca urmare a admitericontestaţiei la executare, se face o nouă punere î n execut are conf orprocedurii prevăzute de prezentul titlu.

(5) Cererile ulterioare de contestaţie la executare sunt inadmisibildacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.

- - - - - - - - - -Al i n. ( 5) al ar t . 599 a f ost i nt r odus de pct . 346 al ar t . 102, Ti t l ul I I


ART. 600 Contestaţia privind executarea dispoziţiilor civile ( 1) Contestaţia privind executarea dispoziţiilor civile ale hotărârii s

face, în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a) şi b), la instanţde executare prevăzută la art. 597, iar în cazul prevăzut la art. 598 alin




avocat Tiberiu aza

(1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se executăDispoziţiile art. 598 alin. (2) teza a II- a se aplică în mod corespunzător.

(2) Dispoziţiile art. 597 alin. (1)- (5) se aplică în mod corespunzător. (3) Contestaţia împotriva actelor de executare se soluţionează de cătr

Documents

Codul de Procedura Penala 2016